Geografia şi economia turismului - Tipografia Romania de Maine

c. si una si alta
86. Carstul de suprafata etaleaza peisaje deosebite pentru turisti, prin:
a. pesteri si avene
b. vai carstice sub forma de chei si defileuri
c. cursuri subterane si sifoane
87. „Vulcanii noroiosi“, ca monumente ale naturii, de mare spectaculozitate pentru turisti au legatura cu:
a. manifestarile postvulcanice
b. gazele expulzate din interiorul scoartei ca gaze de sonda
c. apa infiltrata pe fracturi tectonice
88. „Focurile vii“ de la Andriasu de Jos, Mera sau Lopatari au la origine:
a. gazele de sonda uscate si care se aprind instantaneu la suprafata
b. manifestarile postvulcanice
c. ambele situatii
89. Bioclimatul cu calitati terapeutice sedativ-indiferent este specific:
a. dealurilor si depresiunilor colinare
b. litoralului marin
c. campiei
90. Bioclimatul excitant-excesiv cu proprietati balneoclimatice este benefic pentru afectiunile
reumatismale in ariile de:
a. depresiuni intracolinare
b. litoral marin, in extrasezon
c. Campia Baraganului cu lacuri terapeutice
91. Bioclimatul tonico-stimulent are valori terapeutice in ariile altitudinale:
a. 500-600 m
b. 800-1.000 m
c. peste 2.000 m
92. Microclimatul „mofetic“, cu efect balneoterapeutic apreciabil, reprezinta emanatii de:
a. gaze de sonda
b. dioxid de carbon
c. hidrogenul sulfurat
93. Izbucurile, ca atractii turistice, sunt:
a. fenomene hidrogeologice
b. forme de relief pitoresti
c. izvoare obisnuite
94. Gheizerele sunt fenomene hidrogeologice cu multe valente economice si turistice, care sunt legate de:
a. activitatea postvulcanica interna
b. activitatea gazeifera din structurile petrolifere
c. ambele situatii
95. Apele carbogazoase si bicarbonate din Romania se intalnesc in arii teritoriale diverse, ca:
a. la contactul dealurilor cu campia
b. in aureola mofetica din imprejurimile catenei vulcanice
c. in depresiunea Transilvaniei
96. Apele termominerale de zacamant sunt, de regula, ca mineralizare:
a. oligominerale
b. carbogazoase
c. clorurosodice