Geografia şi economia turismului - Tipografia Romania de Maine

Geo_3_GET_1
GEOGRAFIE GEOGRAFIA SI ECONOMIA TURISMULUI
MULTIPLE CHOICE
1. Turismul este o activitate si un fenomen:
a. economic
b. economico-social
c. cultural
2. Timpul liber, veniturile, oferta si urbanizarea sunt considerati factori cu influenta:
a. permanenta
b. conjuncturala
c. endogena
3. Soldul natural al populatiei, veniturile, gradul si varsta de urbanizare, infrastructura generala sunt
factori de dezvoltare a turismului:
a. endogeni
b. exogeni
c. conjuncturali
4. Facilitatile de viza, legislatia, cooperarea internationala, masurile administrative sunt factori:
a. primari
b. secundari
c. ai cererii turistice
5. Lansarea de noi produse turistice, dezvoltarea si diversificarea ofertei de servicii, calitatea serviciilor,
pregatirea fortei de munca, promovarea si publicitatea turistica sunt factori:
a. primari
b. exogeni
c. endogeni
6. Performantele mijloacelor de transport, calitatea infrastructurii, tehnologiile in constructii, parametrii
tehnici ai instalatiilor sunt factori:
a. tehnici
b. economici
c. ambele variante
7. Evolutia numerica a populatiei, structura pe varsta si categorii socio-profesionale sunt factori:
a. sociali
b. demografi
c. economici
8. Gradul de instruire, interesul pentru cultura, gustul estetic, caracterul si temperamentul individual sunt
factori:
a. demografici
b. sociali
c. psihologici, educativi, de civilizatie
9. Veniturile populatiei, oferta turistica, baza materiala turistica, preturi si tarife, industria serviciilor fac
parte din factorii:
a. tehnici
b. economici
c. ambele variante

10. Urbanizarea, timpul liber, complexitatea muncii si stresul fizic si psihic sunt factori:
a. sociali
b. demografici
c. psihologici
11. O calatorie temporara in afara resedintei, asociata sau nu cu o cazare si fara activitati lucrative este
considerata:
a. turism
b. recreere
c. loisir
12. Specificati daca „turistul“ este definit ca persoana care se deplaseaza temporar in afara domiciliului
sau, si anume:
a. sub 24 ore
b. fara cazare
c. peste 24 ore si mai putin de un an
13. Turistul este un vizitator care se deplaseaza in afara domiciliului pentru:
a. loisir, sanatate, afaceri, odihna
b. stabilirea domiciliului
c. practicarea unei activitati remunerate la destinatie
14. Excursionistul este vizitatorul care se deplaseaza in afara domiciliului pentru o perioada de:
a. peste 24 ore
b. sub 24 ore
c. peste un an
15. Excursionistul este vizitatorul care se deplaseaza in afara domiciliului sau pentru:
a. odihna, cultura, loisir
b. practicarea unei activitati remunerate la destinatie
c. fara un scop anume
16. Vizitatorul care se deplaseaza in afara domiciliului sau, temporar si pentru orice alte motive in afara
practicarii unei activitati remunerate, este considerat:
a. turist
b. excursionist
c. in ambele ipostaze
17. Cum este considerata persoana care practica o activitate de recreere intr-un parc din aria periurbana a
localitatii de domiciliu:
a. consumator de loisir
b. turist
c. excursionist
18. Cum este considerata o persoana care se deplaseaza intr-o alta tara pentru orice motivatie si pe o
perioada mai mare de un an:
a. turist
b. vizitator
c. imigrant
19. Definiti termenul de „calator“:
a. participant la o actiune de turism si calatorii turistice
b. orice persoana care se deplaseaza in afara domiciliului sau, indiferent de scopul calatoriei
c. turist sau excursionist
20. Specificati daca pasagerii aflati in croaziera pe o nava si viziteaza porturile si orasele limitrofe fara
cazare, aici, sunt considerati:

a. turisti
b. vizitatori
c. excursionisti
21. Specificati daca turistii care se afla in tranzit intr-un aeroport international, dar nu-l parasesc, spre a
vizita tara respectiva, sunt considerati:
a. vizitatori
b. pasageri in tranzit
c. calatori
22. Turismul national poate fi emitator pentru:
a. turistii nerezidenti
b. turistii rezidenti
c. calatori sau vizitatori
23. Turismul international poate fi emitator pentru:
a. turistii rezidenti
b. turistii nerezidenti
c. calatori sau vizitatori
24. Calatorul in tranzit poate fi:
a. calator
b. excursionist
c. vizitator in tranzit
25. Turismul este o activitate economica complexa si eterogena pentru ca:
a. incorporeaza servicii turistice specifice si servicii corespunzatoare altor domenii
(nespecifice)
b. reprezinta o ramura distincta in economia unei tari
c. este un factor stimulator al sistemului economic
26. Turismul ca activitate sociala inseamna:
a. cuprinderea tuturor categoriilor socio-profesionale ale populatiei
b. finantarea partiala sau integrala de catre unele organizatii a actiunilor turistice ale turistilor
c. dezvoltarea ca un fenomen de masa
27. Tridimensionalitatea unei calatorii turistice este:
a. economica si sociala
b. culturala si politica
c. spatiala, temporala si structurala
28. In cercetarile interdisciplinare prioritare la activitatea de turism, geografia, alaturi de alte doua
discipline, au rol de coordonare si sinteza. Care sunt acestea?
a. disciplinele sociale
b. arhitectura si urbanism
c. economice si ecologice
29. Factorii geografici de mediu, naturali si economici, cultural-istorici sunt priviti ca unele componente:
a. generatoare ale activitatii de turism (fundamentale)
b. determinante ale turismului
c. care permit accesul la obiectivele turistice
30. Geografia Turismului este o disciplina:
a. a geografiei umane si economice
b. de corelatie
c. la granita dintre geografia fizica si geografia economica

31. In metodologia de studiu si cercetare a geografiei turismului observarea geografica, descrierea
geografico-turistica si reprezentarea grafica sunt:
a. metode de cercetare si studiu
b. procedee de cercetare de studiu
c. principii de cercetare si studiu
32. In metodologia de studiu si cercetare a geografiei turismului, analiza si sinteza, cartografierea
fenomenului turistic si comparatia sunt:
a. procedee de cercetare si studiu
b. metode de cercetare si studiu
c. principii de cercetare si studiu
33. In metodologia de studiu si cercetare a geografiei turismului, repartitia spatiala („extensiunea“
spatiala), cauzalitatea, integrarea geografica si regionarea teritoriala turistica reprezinta:
a. metode de studiu si cercetare
b. procedee de cercetare si studiu
c. principii generale de studiu si cercetare
34. Stocarea si prelucrarea automata a datelor si teledetectia sunt utilizate in studiul si cercetarea
geografica si turistica a teritoriului ca:
a. metode de studiu si cercetare
b. mijloace de studiu si cercetare
c. procedee de studiu si cercetare
35. Observarea geografico-turistica poate sa fie:
a. expeditionara, stationara, directa sau indirecta
b. cauzala
c. pozitionala
36. Descrierea geografico-turistica are mai multe trasaturi:
a. este cauzala si spatiala
b. este exacta, cantitativa, explicativa, sintetica, estetica etc.
c. este vizuala, social-economica
37. Metoda cartografica are, printre altele, urmatoarele obiective:
a. evidentiaza posibilitatile de valorificare in turism
b. integreaza informatiile turistice partiale
c. inventariaza, compara componentele turistice si le transpune grafic (cartografic)
38. Analiza geografica in turism este:
a. inductiva, deductiva, statistica, ecologica etc.
b. integratoare
c. sintetica si comparativa
39. Metoda geografica este o abordare complexa a fenomenului turistic, si anume:
a. vizuala si indirecta
b. spatiala, pozitionala, integratorie, cauzala etc.
c. generala si comparativa
40. Principiul repartitiei spatiale presupune:
a. localizarea in teritoriu, delimitarea si stabilirea extensiunii fenomenelor turistice
(obiectivelor turistice)
b. stabilirea originii si caracteristicilor fenomenelor turistice
c. delimitarea si caracterizarea unor unitati teritoriale
41. Principiul integrarii geografice vizeaza:
a. relatiile dintre activitatea de turism si mediul inconjurator

. integrarea spatiala si functionala a obiectivelor si fenomenelor turistice
c. explicarea relatiilor de cauzalitate dintre componentele activitatii de turism
42. Principiul cauzalitatii pune accent pe relatiile dintre turism si:
a. integrarea spatiala a obiectivelor turistice
b. factorii determinanti si de influenta ai turismului
c. relatiile dintre activitatea de turism si mediul inconjurator
43. Principiul ecologic pune accent pe:
a. factorii de mediu si turism
b. integrarea turismului in mediul inconjurator
c. relatiile reciproce dintre activitatea de turism, mediul inconjurator si comunitatile omenesti
44. Principiul regionalismului presupune:
a. identificarea, delimitarea si caracterizarea unitatilor teritoriale turistice ca parti ale unui
ansamblu turistic teritorial (intreg)
b. delimitarea si stabilirea extensiunii in teritoriu a fenomenului turistic
c. localizarea in teritoriu a obiectivelor turistice
45. Principiul sociologic evidentiaza:
a. rolul motivatiilor turistice in declansarea fenomenului turistic
b. raportul de interdependenta dintre populatia rezidenta si populatia turistica precum si
contributia sociala si economica a turismului
c. latura integratorie a turismului in societate
46. Piata turistica reprezinta sfera de interferenta:
a. a consumatorului (turistului) cu produsul turistic
b. a turistului care consuma bunuri si servicii
c. a vanzatorilor de produse turistice
47. Piata turistica este o piata fragmentata fiindca:
a. are mai multi consumatori (turisti)
b. este alcatuita din mai multe oferte turistice (produse turistice)
c. sunt mai multi agenti de turism
48. In consumul de produse turistice se urmareste:
a. achizitionarea produselor turistice ca o marfa
b. promovarea satisfactiilor si a necesitatilor pe care le ofera serviciile si produsele turistice
in raport cu motivatiile turistice
c. ambele ipostaze
49. Perceptia reala a produsului turistic se realizeaza prin:
a. informatiile date de agentia de turism
b. prin imaginile (informatiile) din pliante, ghiduri
c. prin actiunea turistica la locul de formare a produsului turistic
50. Specificati daca oferta turistica efectiva este similara cu:
a. oferta potentiala
b. oferta reala (patrimoniu turistic)
c. fondul turistic
51. Oferta turistica efectiva se prezinta ca:
a. un ansamblu de oferte paralele (hoteliere, restaurante, transport, tratament balnear etc.)
b. un anume potential turistic (montan, de litoral, cultural etc.)
c. un anumit serviciu comercial, cultural
52. Productia turistica reprezinta:
a. ansamblul de bunuri si servicii turistice, materializate intr-un consum turistic

. produsul turistic
c. serviciul turistic
53. Specificati raportul existent intre productia turistica si oferta turistica:
a. productia turistica este dependenta de oferta turistica
b. coincide cu oferta turistica
c. se consuma odata cu oferta turistica
54. Determinarea cantitativa a spatiului geografic (teritoriul) pe care se dezvolta turismul se face prin:
a. calcularea capacitatii optime de primire turistica
b. calcularea indicelui de atractivitate turistica
c. pozitia geografica a teritoriului fata de cererea turistica
55. Complexitatea si eterogenitatea precum si rigiditatea vizeaza trasaturile:
a. ofertei turistice
b. cererii turistice
c. serviciilor turistice
56. Rigiditatea ofertei turistice presupune, printre altele:
a. posibilitatea stocarii
b. imobilitatea ofertei si productiei turistice
c. amplasarea echipamentelor turistice in orice locatie
57. Complexitatea si eterogenitatea ofertei turistice inseamna:
a. diversitatea de oferte si ofertanti, ca si structura acestora
b. ansamblu de servicii adiacente
c. ansamblu de produse turistice
58. Specificati daca potentialul turistic al unui teritoriu se inscrie in activitatea de turism ca o:
a. componenta determinanta
b. componenta fundamentala (generatoare)
c. componenta permisiva
59. Specificati cum este considerata baza tehnico-materiala a turismului in cadrul activitatii de turism:
a. fundamentala
b. determinanta
c. permisiva
60. Cum este considerata reteaua de comunicatii in cadrul unei activitati de turism:
a. factor permisiv, de accesibilitate
b. factor determinant
c. factor fundamental
61. Oferta turistica se materializeaza prin:
a. echipamente si bunuri materiale
b. produse si servicii turistice rezultate din productia turistica
c. structuri de primire turistica
62. Infrastructura turistica se include in:
a. oferta turistica efectiva
b. structurile de primire turistica
c. potentialul turistic
63. Agentiile de turism se cuprind in:
a. potentialul turistic
b. conditiile de comercializare a ofertei turistice (structuri turistice de comercializare)
c. echipamente turistice

64. Forta de munca specializata in turism se include in:
a. potentialul turistic
b. oferta turistica
c. conditiile de comercializare a ofertei turistice
65. Structurile de primire turistica se cuprind in:
a. potentialul turistic
b. infrastructura turistica
c. oferta turistica
66. Evidentiati daca telefericile utilizate intr-un domeniu schiabil fac parte din:
a. infrastructura turistica
b. infrastructura generala
c. echipamente turistice
67. Specificati daca prestatiile hoteliere se incadreaza in:
a. serviciile de baza ale unei statiuni turistice
b. servicii de pregatire a consumului turistic
c. servicii complementare
68. Serviciile de transport turistic se considera:
a. servicii specifice
b. servicii de baza
c. servicii cu caracter general
69. Serviciile prestate pentru asigurarea petrecerii agreabile a timpului de vacanta (de agrement, excursii
etc.) sunt incluse in:
a. servicii complementare
b. servicii nespecifice
c. servicii cu caracter general
70. Volumul, intensitatea si ritmul de desfasurare ca si distanta si directia sunt caracteristice:
a. fluxurilor turistice
b. cererii turistice
c. consumului turistic
71. Cererea turistica este ansamblul persoanelor care se deplaseaza periodic si temporar in afara resedintei
proprii pentru:
a. o calatorie de afaceri
b. prestarea unor activitati remunerate
c. motive de vacanta, loisir, sanatate, familie
72. Consumul turistic reprezinta:
a. cheltuieli efectuate de un turist
b. bunuri si servicii personale
c. produsele agroalimentare consumate intr-o calatorie turistica
73. Cererea turistica este concentrata in:
a. tarile si regiunile cu o populatie densa
b. tarile si regiunile dezvoltate economic
c. tarile cu o populatie imbatranita
74. Cererea turistica internationala este:
a. prioritar intraregionala
b. locala
c. regionala
75. Factorii economici, timpul liber, populatia si urbanizarea sunt factori determinanti ai:

a. ofertei turistice
b. cererii turistice
c. consumului turistic
76. Oferta si cererea turistica sunt componente ale:
a. pietei turistice
b. productiei turistice
c. consumului turistic
77. Transportul de persoane in afara frontierei unei tari sau in interiorul acesteia este considerat un serviciu
de:
a. transport turistic
b. transport general
c. transport de persoane
78. Serviciile ocazionate de turismul de congrese si reuniuni sau de afaceri sunt considerate, ca servicii:
a. generale
b. de baza
c. cu caracter special
79. Serviciile prestate pentru agrement, excursii ori manifestari cultural-artistice incluse in „aranjamente“
turistice sunt cuprinse in:
a. servicii complementare
b. servicii cu caracter special
c. servicii cu caracter general
80. Serviciile de transport cu autocarul intr-o alta tara sau in tara de resedinta sunt considerate ca servicii
turistice cand sunt organizate prin:
a. firme de transport specializate
b. organizatorii de turism
c. alte firme de transport si cu alte atributii in portofoliu
81. Serviciile prestate in actiunile de vanatoare si pescuit sportiv sunt cuprinse in:
a. servicii cu caracter special prestate in forma de turism respectiva, direct sau prin
mijlocirea organizatorului de turism
b. servicii complementare
c. servicii prestate de firme specializate
82. Relieful poate fi considerat ca „materie prima“ pentru crearea de produse turistice prin:
a. construirea pe suprafata topografica a unor baze de cazare si altor echipamente turistice
b. amenajarea de pesteri, partii de schi, pitonare pe abrupturi pentru alpinism
c. simpla admirare ca peisaj natural
83. Varietatea si particularitatile formelor de relief, de regula, completate cu celelalte aspecte naturale,
impresioneaza turistul:
a. peisajistic
b. stiintifi
c. ca suport al activitatii de turism
84. Vulcanii noroiosi de la Berca-Arbanasi impresioneaza turistul ca:
a. fenomen geomorfologic
b. fenomen hidrogeologic
c. fenomen geologic
85. Platoul Bucegilor este considerat sub aspect turistic ca o arie:
a. panoramica, de mare altitudine, de belvedere, asupra regiunilor invecinate
b. de schi alpin

c. si una si alta
86. Carstul de suprafata etaleaza peisaje deosebite pentru turisti, prin:
a. pesteri si avene
b. vai carstice sub forma de chei si defileuri
c. cursuri subterane si sifoane
87. „Vulcanii noroiosi“, ca monumente ale naturii, de mare spectaculozitate pentru turisti au legatura cu:
a. manifestarile postvulcanice
b. gazele expulzate din interiorul scoartei ca gaze de sonda
c. apa infiltrata pe fracturi tectonice
88. „Focurile vii“ de la Andriasu de Jos, Mera sau Lopatari au la origine:
a. gazele de sonda uscate si care se aprind instantaneu la suprafata
b. manifestarile postvulcanice
c. ambele situatii
89. Bioclimatul cu calitati terapeutice sedativ-indiferent este specific:
a. dealurilor si depresiunilor colinare
b. litoralului marin
c. campiei
90. Bioclimatul excitant-excesiv cu proprietati balneoclimatice este benefic pentru afectiunile
reumatismale in ariile de:
a. depresiuni intracolinare
b. litoral marin, in extrasezon
c. Campia Baraganului cu lacuri terapeutice
91. Bioclimatul tonico-stimulent are valori terapeutice in ariile altitudinale:
a. 500-600 m
b. 800-1.000 m
c. peste 2.000 m
92. Microclimatul „mofetic“, cu efect balneoterapeutic apreciabil, reprezinta emanatii de:
a. gaze de sonda
b. dioxid de carbon
c. hidrogenul sulfurat
93. Izbucurile, ca atractii turistice, sunt:
a. fenomene hidrogeologice
b. forme de relief pitoresti
c. izvoare obisnuite
94. Gheizerele sunt fenomene hidrogeologice cu multe valente economice si turistice, care sunt legate de:
a. activitatea postvulcanica interna
b. activitatea gazeifera din structurile petrolifere
c. ambele situatii
95. Apele carbogazoase si bicarbonate din Romania se intalnesc in arii teritoriale diverse, ca:
a. la contactul dealurilor cu campia
b. in aureola mofetica din imprejurimile catenei vulcanice
c. in depresiunea Transilvaniei
96. Apele termominerale de zacamant sunt, de regula, ca mineralizare:
a. oligominerale
b. carbogazoase
c. clorurosodice

97. Apele de masa carbogazoase sunt cunoscute ca:
a. ape medicinale
b. borvizuri
c. ambele situatii
98. Intr-o arie periurbana, cea mai importanta valoare turistica a unei paduri este cea:
a. stiintifica
b. sanitara si terapeutica
c. socio-recreativa
99. Rezervatiile stiintifice au un rol:
a. strict de protectie a speciilor si ecosistemelor
b. de turism si educatie
c. ambele situatii
100. In Parcurile Nationale se pot desfasura, pe langa activitatile de protectie si conservare a mediului si
activitati:
a. economice
b. turism, recreere, educatie
c. ambele posibilitati
101. Parcul National „Carnivorele Mari din Carpati“ se afla in muntii:
a. Piatra Craiului
b. Bucegi
c. Cozia
102. Pentru un management adecvat in Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii s-au delimitat mai multe zone
functionale, specificati, cate:
a. 5
b. 4
c. 3
103. Specificati zona in care se desfasoara activitatea de turism si recreere in Rezervatia Biosferei Deltei
Dunarii?
a. tampon
b. de reconstructie ecologica
c. economica
104. Parcurile Naturale si Parcurile Nationale, pe langa rolul de protectie si conservare a mediului, au si o
activitate care le deosebeste, prin practicarea ei:
a. economica
b. turism si recreere
c. cercetare stiintifica
105. Intre formele de turism care se practica in peisajul desertic este si odihna si recreerea, turismul cultural,
specificati unde:
a. pe hamade
b. pe campuri de nisipuri (dune)
c. in oazele dintre cele doua forme
106. Civilizatia straveche persana, cu vestigii arheologice renumite s-a dezvoltat in:
a. Irak
b. Iran
c. Anatolia
107. Vestigiile civilizatiilor din Mesopotamia (sumeriene, akadeene, babiloniene) se afla in:
a. Irak

. Iran
c. India
108. In America Latina, pe platourile andine, s-au dezvoltat stralucite culturi si civilizatii ale unor imperii
stravechi, multe dainuind pana la cucerirea europeana, acestea apartin popoarelor:
a. mayase
b. aztece
c. incase
109. Cetatile antice de pe tarmul Marii Negre: Histria, Tomis, Callatis, sunt la origine cetati:
a. grecesti
b. feniciene
c. bizantine
110. Fortificatiile de aparare de la Drobeta-Turnu Severin (de langa Muzeul Portile de Fier) sunt:
a. grecesti
b. feudale
c. romane
111. Capitala Daciei Romane: Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica se afla in:
a. Muntii Sureanu
b. La Alba Iulia
c. Sarmisegetuza, langa Hateg
112. Orasul roman, ridicat la rang de „municipium“: Apullum sta la temelia orasului contemporan:
a. Sebes
b. Alba Iulia
c. Sibiu
113. Monumentele istorice si de arta religioasa ca stupa, mausoleul, piramida, templul sunt monumente:
a. in care se practica cultul religios
b. legate de anumite ritualuri religioase
c. ambele situatii
114. Monumente de arta religioasa ca, moscheia, manastirea, biserica, catedrala, sinagoga sunt obiective:
a. legate de anumite ritualuri religioase
b. in care se practica cultul religios
c. ambele situatii
115. Biserica Neagra (sec. XIV-XV) monument de arhitectura gotica tarzie se gaseste in orasul:
a. Sibiu
b. Cluj-Napoca
c. Brasov
116. Ansamblul sculptural Brancusi se afla in orasul:
a. Craiova
b. Targu Jiu
c. Pitesti
117. Satul de vacanta este un ansamblu de cazare alcatuit din mai multe unitati de cazare si anume:
a. casute
b. vile (bungalouri)
c. moteluri
118. Motelul este o unitate de cazare situata de regula:
a. in afara localitatii, in apropierea cailor de comunicatie
b. in orase
c. in statiuni turistice

119. Statiunile turistice montane: Albertville, Val d'Isère, Chamonix, Val Thorens, Courchevel, Méribel etc.
se afla in Alpii:
a. elvetieni
b. francezi
c. italieni
120. Statiunile turistice montane: Crans Montana, St. Moritz, Zermatt, Interlaken, Davos, Silvoplana etc. se
gasesc in Alpii:
a. austrieci
b. italieni
c. elvetieni
121. Statiunile turistice montane: Kramsach, St. Anton, Seefeld, Kitzbühel, Innsbrück, Brixen etc. se afla in
Alpii:
a. elvetieni
b. italieni
c. austrieci
122. Statiunile turistice montane: Obersdorf, Berchtesgaden, Garmisch Partenchirchen etc. se gasesc in
Alpii:
a. germani
b. austrieci
c. elvetieni
123. Statiunile turistice montane: Merano, La Trinité, Courmayer, Cervinia, Cortina d'Ampezzo, Maransa
Alba etc. se afla in Alpii:
a. elvetieni
b. italieni
c. francezi
124. Rivierele Costa de Sol, Costa de la Luz, Costa de Azahar etc. se afla pe litoralul:
a. atlantic spaniol
b. francez mediteranean
c. spaniol mediteranean
125. Statiunile de litoral: Biaritz, Bayonne, Boucan, Les Sable etc. se afla pe litoralul:
a. francez mediteranean
b. spaniol atlantic
c. francez atlanti
126. Statiunile de litoral: Torremolinos, Nerja, Salou, Marbella, Jeres la Frontera se afla in:
a. Spania
b. Franta
c. Italia
127. Statiunile de litoral: Fréjus, Hyères, Grace, Antibes se afla in:
a. Italia
b. Franta
c. Spania
128. Statiunile de litoral: Livorno, Viareggio, Molfetta, Manfredonia, Taviano, Trapani, Raguza etc. se afla
pe litoralul:
a. italian
b. croat
c. francez-italian
129. Orase-statiuni ca Poreč, Rovinj, Pola se afla in:

a. Peninsula Istria
b. Sudul Croatiei
c. Slovenia
130. Statiunile balneare Karlovy Vary, Marianske Lazne, Frantiskovy Lazne, Jachymov etc. se afla in:
a. Slovenia
b. Boemia ceha
c. Ungaria
131. Marile centre turistice americane: Washington, Philadelphia, New York, Boston etc. se afla:
a. in jurul Marilor Lacuri
b. in sudul SUA
c. pe coasta nord atlantica
132. Centrele turistice Chicago, Detroit, Quebec, Montreal se gasesc in:
a. SUA
b. Canada
c. Bazinul Marilor Lacuri
133. Turismul de circumstanta este o forma de turism:
a. permanent
b. sezonier
c. ocazional, legat de anumite evenimente
134. Turismul pe litoralul romanesc al Marii Negre este considerat un turism:
a. permanent
b. monosezonier
c. bisezonier
135. Turismul montan romanesc este considerat un turism:
a. permanent
b. bisezonier
c. monosezonier
136. Turismul de tratament balnear este considerat un turism:
a. sezonier
b. permanent
c. bisezonier
137. Turismul itinerant este considerat o forma de turism dupa:
a. gradul de mobilitate
b. mijlocul de transport
c. alte criterii
138. Turismul cultural si agroturismul sunt forme de turism:
a. sezoniere
b. permanente
c. de circumstanta
139. Turismul la sfarsit de saptamana (week-end) este considerat un turism de:
a. sejur scurt
b. circumstanta
c. sejur
140. Turismul de circulatie este similar cu turismul:
a. rutier
b. itinerant
c. excursie

141. Turismul organizat presupune:
a. apelarea directa la unitatile prestatoare de servicii turistice
b. exclude orice aranjamente prealabile de servicii turistice
c. angajarea contractuala anterioara, a prestatiilor si serviciilor turistice
142. Turismul pe cont propriu are in vedere:
a. angajarea anticipata a serviciilor turistice
b. excluderea oricaror aranjamente prealabile de servicii turistice
c. folosirea ambelor situatii
143. Turismul semiorganizat are urmatoarele particularitati:
a. nu se apeleaza la agentiile de turism
b. se adreseaza direct prestatorilor de servicii turistice
c. angajeaza prin agentia de turism o parte din servicii turistice
144. Turismul de congrese, de reuniuni si de afaceri sunt forme de turism:
a. permanente
b. de circumstanta
c. sezoniere
145. Ecoturismul este o forma de turism specifica:
a. ariile protejate
b. spatii rurale
c. unitatile montane
146. Agroturismul este o forma de turism care utilizeaza:
a. hotelurile, cabanele si motelurile rurale
b. pensiunile turistice rurale
c. toate spatiile de cazare din spatiul rural
147. Formele de turism reprezinta:
a. modalitati de practicare a turismului
b. o determinare motivationala
c. expresie a cererii turistice
148. Tipurile de turism reprezinta activitati de turism ca o:
a. modalitate de practicare a turismului
b. determinare motivationala
c. expresie a cererii turistice
149. O statiune turistica montana poate sa aiba o dispunere:
a. radiocentrica
b. in imediata apropiere a unei asezari
c. periferica, terminala sau liniara fata de un masiv montan
150. O statiune balneoclimatica sau balneara poate sa aiba o dispunere:
a. liniara, periferica sau terminala
b. sub forma de „tabla de sah“, „panza de paianjen“ sau „radiocentrica“
c. independenta de o localitate
151. O statiune de litoral poate sa cunoasca mai multe forme de dezvoltare:
a. izolata, punctiforma si sub forma de urbanizare
b. sub forma de „panza de sah“
c. terminala fata de o localitate

152. Amenajarea turistica se realizeaza, de regula, la „sursa turistica“, ceea ce inseamna:
a. in apropierea cererii turistice
b. la locul sau in apropierea „materiei prime“
c. ambele situatii
153. Polivalenta amenajarilor turistice inseamna:
a. apropierea de piata consumatorului
b. diversitatea de dotari si servicii
c. flexibilitatea structurilor turistice
154. Principiul functionalitatii optime intr-un sistem de retele presupune:
a. polivalenta amenajarilor
b. integrarea amenajarilor in mediu
c. un sistem integrat format din subsisteme sau retele turistice (de cazare, alimentatie,
tratament balnear etc.)
155. Principiul interdependentei retelelor inseamna:
a. interdependenta retelelor legate de populatia rezidenta si a celor corespunzatoare
populatiei turistice
b. polivalenta statiunilor
c. flexibilitatea structurilor turistice
156. Amenajarea turistica se integreaza tendintei de „expansiune a tertiarului“, adica:
a. se amenajeaza la „sursa turistica“
b. este favorizata de nivelul de dezvoltare economica si a serviciilor din aria
amenajata
c. polivalenta amenajarilor
157. Unicitatea amenajarii turistice presupune:
a. fiecare amenajare reprezinta un caz particular, singular in raport cu sursa
b. amenajarea locala, la sursa de materii prime
c. amenajarea partiala realizata
158. Statiunile turistice montane Borsa si Durau se afla in:
a. Carpatii Orientali
b. Muntii Apuseni
c. Muntii Bistritei
159. Statiunea turistica Stana de Vale se gaseste in muntii:
a. Bihor
b. Vladeasa
c. Zarandului
160. Regionarea turistica a teritoriului este identica cu:
a. zonificarea functionala
b. zonarea geografica
c. delimitarea stiintifica a unor unitati teritoriale cu potential turistic si functiuni
turistice specifice
161. Regionarea turistica a teritoriului are un scop practic si anume:
a. delimitarea unor unitati teritoriale, ca o activitate stiintifica
b. valorificarea optima a potentialului turistic din unitatile delimitate
c. caracterizarea turistica a unor unitati teritoriale delimitate

162. Intr-o regionare turistica a teritoriului sunt importante urmatoarele cercetari:
a. inventarierea si evaluarea resurselor turistice precum si repartitia, concentrarea
acestora in teritoriu si valoarea turistica a lor
b. analiza nivelului de dezvoltare socio-economica
c. analiza structurilor de primire turistica
163. Valoarea turistica a unei unitati teritoriale turistice se apreciaza prin:
a. aprecierea potentialului turistic
b. determinarea capacitatii optime de primire turistica
c. determinarea indicelui de atractivitate turistica
164. Centrul turistic este identic cu:
a. o localitate
b. un oras care dispune de obiective turistice, hoteluri, dotari tehnice edilitare
c. un complex turistic dezvoltat
165. Localitatea turistica este identica cu:
a. un oras sau sat
b. un obiectiv turistic
c. o asezare cu obiective turistice si spatii de cazare
166. Localitatea balneara are:
a. factori naturali de cura
b. baza de tratament balnear
c. ape minerale care se utilizeaza pentru baut sau agrement
167. Documentele de urbanism PUG, PUZ, PUD se utilizeaza la nivelul unitatilor teritoriale:
a. regiune turistica
b. areal turistic
c. centru si localitate turistica
168. Amenajarea turistica a teritoriului este:
a. un proces dinamic si complex de organizare stiintifica a unui teritoriu cu potential
turistic in legatura cu mediul inconjurator
b. o planificare turistica
c. o dezvoltare planificata in general
169. Amenajarea turistica a teritoriului se realizeaza pe baza unor cercetari:
a. geografice
b. economice
c. complexe si interdisciplinare
170. Capacitatea optima de primire turistica a unui teritoriu exprima un anumit „prag“ peste care se
degradeaza mediul prin:
a. numarul maxim de persoane si echipamente turistice
b. numarul mediu de turisti si dotari
c. numarul minim de fluxuri si structuri turistice
171. Capacitatea optima de primire turistica fizica exprima:
a. numarul maxim de turisti
b. nivelul maxim de dezvoltare a agrementului si a echiparii turistice
c. echiparea turistica la un moment dat

172. Capacitatea optima de primire ecologica se exprima prin:
a. volumul echipamentelor turistice realizate intr-un teritoriu
b. numarul maxim de turisti pe care ii poate primi teritoriul
c. numarul minim de turisti si echipamente turistice din teritoriu
173. Capacitatea optima de primire social-perceptiva se refera la:
a. pragul de saturare si respingere a turistilor din partea populatiei locale
b. nivelul optim de echipare turistica
c. nivelul de satisfactie al turistilor
174. Capacitatea psihologica optima de primire a turistilor inseamna:
a. pragul maxim de confort (de satisfactie) pe care-l percep turistii la o destinatie
turistica
b. pragul de saturare si respingere din partea populatiei rezidente
c. nivelul maxim de reactie negativa a turistilor fata de populatia rezidenta
175. Amenajarile univoce, echivoce si plurivoce sunt determinate de:
a. conditiile naturale si de potential turistic, dispersia resurselor turistice si cererea
turistica
b. forma, structura si dimensiunilor lor
c. natura spatiului geografic
176. Amenajarile univoce sunt ca dimensiune si structura:
a. punctiforme
b. de mari dimensiuni
c. complexe
177. Amenajarile plurivoce sunt ca dimensiuni si structura:
a. statiuni (in forma urbana, aglomerari) in arii turistice specifice
b. punctiforme
c. dispersate in teritoriu
178. Amenajarile echivoce sunt ca dimensiuni si repartitie:
a. aglomerari de tip statiuni turistice
b. simple si dispersate in teritoriu in raport cu resursele si cererea turistica
c. in apropierea asezarilor umane
179. Amenajarile balneare, montane si de litoral sunt determinate de:
a. natura spatiului geografic si specificul resurselor turistice
b. conditiile naturale si socio-economice
c. posibilitatile de amenajare turistica
180. Amenajarea siturilor arheologice, a cetatilor si centrelor istorice sunt determinate de:
a. conditiile naturale
b. specificul, valoarea istorica si conditiile urbanistice
c. sistematizarea spatiului respectiv
181. O statiune balneara trebuie sa aiba:
a. o structura urbana si activitate de turism
b. factori naturali de cura, baza de tratament si asistenta balneomedicala
c. conditii naturale favorabile si substante minerale terapeutice
182. O statiune climatica este definita prin:

a. conditii naturale si bioclimat favorabil turismului
b. bioclimat si echipamente pentru cura de aer si sare (climatoterapie)
c. dotari tehnico-edilitare urbane
183. Localitatea balneara este definita prin:
a. prezenta factorilor naturali de cura
b. baze si echipamente de tratament balnear
c. asistenta balneo-medicala
TESTELE DE EVALUARE CONSTAU DIN 25 DE ÎNTREBĂRI, PENTRU O DURATĂ DE 30 DE MINUTE.