Planul Regional de Actiune pentru Mediu

More documents

Recommendations

Info

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST În judeţul Timiş, maxima anuală a avut valoarea 38,61 g/mp/lună (227,1% din CMA) în localitatea Sânnicolaul Mare zona industriala, dar si agricola in acelasi timp. Frecvenţa maximă a depăşirilor a fost în Timişoara, pe o arteră cu trafic intens - Cal.Aradului - 55,5%. În Regiunea Vest se află 26 instalaţii mari de ardere. Cantitatea de gaze emisă de acestea este redată în tabelul de mai jos ; Tab.2.4.9. Cantitatea de gaze emisă de instalaţiile mari de ardere Judeţul Dioxid de sulf , t Oxizi de azot, t Pulberi, t Arad 105,551 643,279 358,411 Caraş Severin 16,401 209,221 3,117 Hunedoara 38449,833 10850,330 11257,851 Timiş 2333,122 956,703 120,051 Regiunea Vest 40904, 907 12659,533 11739,430 Ponderea principală la emisiile provenite de la IMA o are judeţul Hunedoara : 94% la SO2, 85,7% la NOx şi 95,9% la pulberi. 2.4.2. Starea calităţii apelor 2.4.2.1. Apele de suprafaţă Starea calităţii râurilor În bazinul hidrografic Mureş supravegherea calităţii apelor de suprafaţă este efectuată de către laboratorul filialei Arad a Direcţiei Apelor Române Târgu Mureş, în bazinul hidrografic Crişul Alb de către laboratorul Direcţiei Apelor Oradea. În Regiunea Vest, din totalul de 2082 Km de râuri aparţinând bazinelor hidrografice: Mureş, Crişul Alb, Bega – Timiş – Caraş, Nera – Cerna, sub aspectul încadrării în clase de calitate, situaţia se prezintă astfel: Clasa I de calitate – 648 Km Clasa aII-a de calitate – 1053 Km Clasa aIII-a de calitate – 256 Km Clasa aIV-a de calitate – 80 Km Clasa aV-a de calitate – 45 Km În general, râurile pe cursurile super ioare se încadrează în cla sa I de calitate . Pe cursurile mijlocii şi inferioare, cursuri de interes ma jor pentru economie şi protecţia mediului, calitatea râurilor se modifică trecând în clasa aIII-a de calitate şi chiar aV-a. 34
Starea calităţii lacurilor PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST Lacurile au fost grupate pe bazine hidrografice şi su nt ca încadrare globală mezotrofe. Centralizator privind starea trofică, Bazinul hidrografic Bega-Timiş-Caraş Nr. crt. Denumirea Acumulării Cursul de apa Trei Ape 1. r. Timiş 2. Gozna r. Bârzava 3. Poiana Mărului r. Bistra Mărului 4. Zerveşti r. Sebeş 5. Secu r. Bârzava 6. Buhui r. Buhui 7. Dognecea Mică CRITERII (indicatori) PENTRU STABILIREA STARII TROFICE Oxigen Substanţe biogene dizolvat / Biomasa saturaţia oxigenului Ntot Ptot fitoplanctonică Încadrare globala oligotr of oligotrof hipertrof mezotrof mezotrof oligotrof oligotrof hipertrof mezotrof mezotrof oligotrof oligotrof hipertrof mezotrof mezotrof oligotrof mezotrof eutrof mezotrof mezotrof oligotrof oligotrof hipertrof mezotrof mezotrof oligotrof oligotrof hipertrof mezotrof mezotrof oligotrof mezotrof hipertrof mezotrof mezotrof Centralizator privind starea trofică, Bazinul hidrografic Nera-Cerna CRITERII (indicatori) PENTRU STABILIREA STARII Nr. TROFICE Substanţe biogene Denumirea crt. acumulării Cursul de apa Oxigen dizolvat / Biomasa Încadrare globala saturaţia oxigenului Ntot Ptot fitoplanctonică 1. Tăria r. Tăria (Nera) mezotrof mezotrof mezotrof mezotrof mezotrof 2. Valea lui Iovan r. Cerna mezotrof mezotrof mezotrof mezotrof mezotrof 3. Herculane r. Cerna mezotrof mezotrof mezotrof mezotrof mezotrof Lacurile din judeţul Hunedoara, ambele de acumulare, sunt Valea de Peşti şi Işalniţa. Din analizele efectuate în laboratorul Direcţiei Apelor Jiu şi a Laboratorului SH Petroşani, reiese că din punct de vedere al calităţii apei, aceasta se încadrează în categoria de calitate I, se indică nivele inferioare şi mijlocii de troficitate. Pentru lacul Valea de Peşti regimul nutrienţilor este scăzut, iar producţia primară şi biomasa autotrofelor este redusă. În bazinul hidrografic Bega-Timiş, a fost supravegheată calitatea lacurilor Surduc şi Murani. 35
Page 1 and 2: PRAM - REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Page 17 and 18: 2.2. Resurse Naturale ale Regiunii
Page 29 and 30: U L I PRAM - REGIUNEA DE DEZVOLTARE
Page 33: PRAM - REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Page 37 and 38: 2.4.3. STAREA SOLURILOR PRAM - REGI
Page 39 and 40: 2.4.3.4. Utilizarea durabilă a sol
Page 45 and 46: 1000000 800000 600000 400000 200000
Page 57 and 58: 6. EDUCAŢIA ECOLOGICĂ Problema In
Page 63 and 64: Reducerea riscului producerii de in
Page 69 and 70: Obiectiv general Problema Implement
Page 71 and 72: Obiectiv general Implementarea unui
Page 73 and 74: Obiectiv general Problema Depozitar
Page 75 and 76: Obiectiv general Problema Prevenire
Page 77 and 78: european în domeniul protecţiei m
Page 79 and 80: Obiectiv general Problema Utilizare
Page 81 and 82: Obiectiv general Problema Insuficie
Page 85 and 86:
PRAM - REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Obiectiv general Problema Oprirea d
Page 95 and 96:
Obiectiv general Problema Oprirea d
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
transfrontier Delimitarea responsab
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Obiectiv general Îmbunătăţirea
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
agropedologice PRAM - REGIUNEA DE D
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Obiectiv general Prevenirea şi com
Page 145 and 146:
Obiectiv general Prevenirea şi com
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
PRAM - REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VES
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
show all

Planul Regional de Actiune pentru Mediu

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?