Planul Regional de Actiune pentru Mediu

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
•
Herculane, Geoagiu-Băi, Vaţa de Jos, Călan, Băcia, Buziaş, Calacea, Ivanda,
Sânnicolau Mare, Biled, Teremia.
fond forestier: păduri de foioase, păduri de conifere
• fond cinegetic: specii foarte variate;
• parcuri naţionale: Cheile Nerei-Beuşniţa, Cheile CaraşuIui-Semenic, Domogled
Valea Cernei, Retezat, Defileul Jiului; parcuri naturale: Lunca Mureşului, Porţile de
Fier (bilateral cu Serbia, pe ambele maluri ale Defileului Dunării) şi Grădiştea
Muncelului-Cioclovina (Cetăţile Dacice); rezervaţii naturale (cea mai mare parte
integrate in perimetrul parcurilor naţionale sau naturale);
• parcuri dendrologice: Arboretul de la Simeria, Gurahonţ, Macea, Bazoş;
• domenii schiabile: Semenic, Muntele Mic, Parâng, Vâlcan, Straja, Retezat;
Resurse turistice antropice
- Vestigii arheologice: aşezări dacice, castre romane, minele cetăţilor feudale, castele
medievale: Pecica, Şoimuş, Şiria, Dezna, Macea, Săvârşin, Pâncota; cetăţi: Aradului,
Devei, Timişoarei, Colţi, Tibiscus (Jupa), Bocşa, Caraşova, Mehadia, Micia, Turnu
Ruieni, Grădiştea Muncelului (Sarmizegetusa Regia), Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie,
Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, Ciacova, etc.
- Monumente istorice şi de artă de factură religioasă: mănăstiri, biserici de zid, biserici
de lemn, catedrale: Timişoara, Arad, Caransebeş, Deva, Hunedoara, Lugoj, Radna,
Hodoş-Bodrag, Hălmagiu, Călugăra, Prislop, Densuş, Crişcior, Sântâmaria Orlea,
Streisângeorgiu etc.
- Monumente istorice şi de artă, ansambluri arhitecturale: Arad, Caransebeş, Reşiţa,
Oraviţa, Băile Herculane, Bocşa, Anina, Deva, Hunedoara, Haţeg, Timişoara, Lugoj,
Sânnicolau Mare, Banloc, Lovrin, Remetea Mare.
- Monumente de artă plastică şi comemorative busturi, statui, monumente
-
comemorative au o arie foarte mare de răspândire atât în aşezările urbane, cât şi în
cele rurale din toate cele 4 judeţe;
Muzee şi colecţii; galerii de artă: în municipii reşedinţă de judeţ, în municipii, oraşe şi
în unele sate.
- Etnografie şi folclor: arhitectura populară ţărănească,
tehnică şi instalaţii populare;
costume populare, ceramică populară, muzee etnografice
săteşti, manifestări populare
tradiţionale, festivaluri, manifestări
artistice etc.
- Patrimoniul industrial
tehnic: baraje, lacuri de acumulare, centrale hidroelectrice:
Tăuţ, Văliug, Trei Ape, Breazova, Secu, Poiana Mărului, Porţile de Fier I, Dognecea,
Gura Apei, Râul de Mori şi salba lacurilor de pe Strei, Cinciş, Surduc, Valea de Peşti,
Timişoara, Bocşa, Caransebeş, Grebla: Complexul hidrotehnic de pe Bârzava
Superioară; Muzeul locomotivelor cu aburi, clădiri, hale, furnalele de la Reşiţa, centre
ale minenitului carbonifer: Secu, Doman, Anina, Brad, Depresiunea Petroşani; centre
de.extracţie a minereurilor feroase şi neferoase:Ocna de Fier, Dognecea, Sasca
Montana, Moldova Nouă, Rusca Montana, Oraviţa, Ruschiţa (unde predomină
arhitectura montanistică), Ghelari, Teliucul Inferior, Brad; căi ferate vechi: Anina -Oraviţa
- Iam, Băuţar - Subcetate: canale: Bega, Aranca, nodul hidrotehnic Coştei, furnalul de la
Govâjdia; abatorul, turnunile de apă, podunile şi Fabrica de bere din Timişoara, fabnica
de sticlă Tomeşti; centre industniale: Reşita, Hunedoara, Caransebeş, Călan, Arad,
Timişoara, Lugoj, Bocşa, Anina, Oraviţa, Brad, Orăştie, Deva, Simeria, Petroşani,
Jimbolia,
Marginea.
e) Populaţ ia, Resursele Umane şi Piaţa forţei de muncă
Popula ţia Regiunii Vest
Regiunea Vest are în total o populaţie de 1 958 648 locuitori, c eea ce repre zintă 9,0% din
pop ulaţia României. În ultimii 10 ani, sub influenţa combinată a ni velului diferenţiat al sporului
natural, al fluxurilor migratorii interne şi a intensităţii
migraţiei externe,
populaţia
regiunii a
scăzut cu 1 53 299 locuitori, ceea ce reprezintă o scădere
procentual
ă de 7,3%
faţă de
27