Planul Regional de Actiune pentru Mediu

More documents

Recommendations

Info

CAPITOLUL II. PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST CADRUL NATURAL ŞI DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ 2.1. Cadrul natural. Caracteristici fizice şi geografice Regiunea este situată în partea de Vest a României la graniţa cu Ungaria şi Serbia&Muntenegru, fiind alcătuită din patru judeţe: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş. Regiunea Vest are următoarele puncte extreme: extremitatea sudică a regiunii se află în localitatea Berzasca, Caraş-Severin - 44º35'12" latitudine nordică, extremitatea nordică în localitatea Berechiu, Arad - 46º38' latitudine nordică, extremitatea vestică în localitatea Beba Veche, Timiş - 20°15' longitudine estică, iar extremitatea estică în apropiere de localitatea Petroşani, Hunedoara - 23º longitudine estică. Regiunea are o suprafaţă ce totalizează 32.034 km 2 , ceea ce reprezintă 13,44% din suprafaţa României. Judeţul Timiş este, ca suprafaţă, cel mai mare din ţară (3,65% din teritoriul naţional), în timp ce judeţul Caraş-Severin ocupă locul trei (3,56% din teritoriul naţional), judeţul Arad, este al şaselea judeţ al României (3,25% din teritoriul naţional), iar judeţul Hunedoara, ocupă 2,96% din teritoriul naţional. 2.1.1. Cadrul geografic aga 2509 m şi Vf. Caraş-Severin) şi Jiului. Aici putem vorbi de afluenţi importanţi, cum ar fi: ai ureşului: Aranca, Strei (cu Râul Mare) şi Cerna (de Hunedoara); ai Timişului: Bistra, ârzava. urma unor lucrări hidrotehnice de mare anvergură a apărut un număr însemnat de lacuri de acumulare, pe aproape toate râurile importante ale regiunii. Astfel, putem enumera: le ecu, pe râul Bârzava; Trei Ape, pe râul Timiş; oiana Mărului, pe râul Bistra; Surduc, pe râul Bega; Herculane, pe râul Cerna; Cinciş, Valea şti, Gura Râului. de lacuri naturale, situate în l curile: Lacul Dracului, lac cipitaţiilor se situează intre 560-580 l/m 2 Regiunea Vest are un relief variat şi armonios distribuit în zone de câmpie, deal şi munte. Zonele de câmpie fac parte din Marea Câmpie de Vest şi predomină în judeţul Timiş. În Caraş-Severin şi Hunedoara munţii ocupă 65% din suprafaţă iar altitudinile muntoase cele mai importante ale regiunii sunt: Vf. Parâng 2519 m (M-ţii Parâng), Vf. Pele Retezat 2482 m (M-ţii Retezat). Din punct de vedere hidrografic remarcăm existenţa unor reţele de suprafaţă importante ce aparţin bazinelor: Mureşului, Crişului Alb, Crişului Negru, Begăi, Timişului, Caraşului, Nerei, Cernei (de M B În Porţi de Fier pe Dunăre; Gozna, Breazova, S P de Pe Un aspect important este cel al existenţei unui mare număr specia în zonele montane ale regiunii. Se pot enumera, astfel la carstic în Cheile Nerei; Ochiul Bei, în Munţii Aninei; Iezerul Ţarcu, Pietrele Albe, lacuri glaciare în Munţii Ţarcu; Tău Mare, Tău Mic, Tău Porţii, Bucura, Zănoaga, Tău Negru, Slăveiul, Stănişoara, Ţapului, Galeşul, lacuri glaciare în Munţii Retezat; Gâlcescu, Roşiile, Zăvoaiele, Mândra, Deneş, lacuri glaciare în Munţii Parâng; Iezerul Mare şi Iezerul Mic, lacuri glaciare în Munţii Şurianu. În Munţii Banatului, se află cel mai întins masiv carstic din România, masa de calcar jurasic şi cretacic având o largă dezvoltare de-a lungul unei fâşii ce se întinde din Reşiţa până la Dunăre. Numărul fenomenelor carstice descoperite în acest areal este impresionant, fiind în jur de 1500, dintre care peşteri, avene, cursuri de apă şi lacuri subterane. Clima este continental-moderată, cu influenţe sub-mediteraneene, pe culoarul Dunării şi Valea Cernei (CS), cu temperaturi medii multianuale ce oscilează între 10-12 , sensibil mai ridicată în zonele e. 0 C. Media multianuală a pre montan 16
2.2. Resurse Naturale ale Regiunii Vest PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST 2.2.1. Resurse naturale neregenerabile ale Regiunii Vest Ca urmare a reliefului variat, regiunea posedă bogate şi diverse resurse naturale: hidrocarburi lichide şi gazoase în partea de câmpie (Pecica, Turnu, Şandra, Calacea, Dudeştii Vechi), minereuri metalifere (fier, mangan, molibden, cupru, uraniu, metale preţioase) în zonele de deal şi montane. Aur şi argint se găsesc la Chişnidia, Dud, Cladova, fier la Dezna, Moneasa, Ocna de Fier, Dognecea. În judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin sunt concentrate zăcăminte de cărbuni la Lupac, Doman, Secu, Sinersig, etc. La Anina se află cea mai veche mină de cărbune cocsificabil din România. Materiale de construcţii se află de-a lungul Văilor Mureşului (nisip, granit, granodiorit şi diorit) şi Crişului Alb (andezit, asbest) în Câmpia de Vest (argile refractare), la Cărpiniş, Biled, Jimbolia marmură la Ruşchiţa, ţiţei şi gaze la Biled, Satchinez, nisip pentru sticlă la Tomeşti. 2.2.2. Resurse naturale regenerabile ale Regiunii Vest Izvoarele termale şi minerale constituie, de asemenea, importante bogăţii naturale ale regiunii, cunoscute şi captate din cele mai vechi timpuri. Sunt valorificate p otenţialele balnea re al apelor termale de la Bă ile Herculane (judeţul Caraş- Severin), Geoagiu Băi (judeţul Hunedoara). Sunt valorificate intens apele minerale de la Lipova (jude ţul Arad), Buzia ş (judeţul Timiş) precum şi apa plată de la Bă ile Herculane (judeţul Caraş-Severin). Importantele resurse fores tiere ale regiunii (31% din totalul suprafeţei) depăşesc media naţion ală (28% ). În judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin, acest procent este mult mai mare (44%-46%). 2.3. Elemente privind starea economico-social ă actuală a Regiunii Vest 2.3.1. Structura e conomică sectorială a Regiunii Vest 2.3.1.1. Agricultura Supra faţa agricolă a Regiunii Vest reprezintă un procent de 1 3,2% din suprafaţa agricolă a României. O pondere mai mare decât aceasta o au păşunile (17,3%) şi fâneţele ( 15,2%), iar o pondere sub medie o de ţin terenurile arabile ( 11, 7%) şi viile (3, 4% ). Tabelul 2.3.1. Principalii indicatori statistici pentru anul 2002 Nr. crt. Denumire indicator U.M. România Regiunea Vest Pondere % 1 . Suprafaţă totală Hectare 23.839.071 3.203.317 13,4% 2 . Supraf aţa agricolă, din care : 14.836.585 1.958.610 13,2% - proprietate privată 14.288.872 1.914.875 13,4% - arabil 9.398.518 1.096.745 11,7% - păşuni 3.423.925 592.812 17,3% - fâneţe 1.513.574 229.386 15,2% - vii 259.644 8.911 3,4% - livezi 2 40.924 30.756 12,8% 17
Page 1 and 2: PRAM - REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Page 15: PRAM - REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Page 29 and 30: U L I PRAM - REGIUNEA DE DEZVOLTARE
Page 35 and 36: Starea calităţii lacurilor PRAM -
Page 37 and 38: 2.4.3. STAREA SOLURILOR PRAM - REGI
Page 39 and 40: 2.4.3.4. Utilizarea durabilă a sol
Page 45 and 46: 1000000 800000 600000 400000 200000
Page 57 and 58: 6. EDUCAŢIA ECOLOGICĂ Problema In
Page 63 and 64: Reducerea riscului producerii de in
Page 67 and 68:
PRAM - REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Page 69 and 70:
Obiectiv general Problema Implement
Page 71 and 72:
Obiectiv general Implementarea unui
Page 73 and 74:
Obiectiv general Problema Depozitar
Page 75 and 76:
Obiectiv general Problema Prevenire
Page 77 and 78:
european în domeniul protecţiei m
Page 79 and 80:
Obiectiv general Problema Utilizare
Page 81 and 82:
Obiectiv general Problema Insuficie
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Obiectiv general Problema Oprirea d
Page 95 and 96:
Obiectiv general Problema Oprirea d
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
transfrontier Delimitarea responsab
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Obiectiv general Îmbunătăţirea
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
agropedologice PRAM - REGIUNEA DE D
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Obiectiv general Prevenirea şi com
Page 145 and 146:
Obiectiv general Prevenirea şi com
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
PRAM - REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VES
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
show all

Planul Regional de Actiune pentru Mediu

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?