Planul Regional de Actiune pentru Mediu

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE
PENTRU MEDIU
REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST, ROMÂNIA
Noiembrie 2006
1

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
CU VÂNT INAINTE
CAPITOLUL I.
INTRODUCERE 6
1.1. Ce este planul regional de acţiune pentru mediu şi care este rolul său în
Regiunea de Dezvoltare Vest............................................................................................... 6
1.2. Structura
şi metodologia utilizată pentru elaborarea PRAM ...................................... 9
1.2.1. Consideraţii
generale................................................................................................. 9
1.2.2. Identificarea
şi clasificarea problemelor/aspectelor de mediu.................................. 12
1.2.4. Implementarea acţiunilor cuprinse în PRAM.....................................................15
CAPITOLUL II. CADRUL NATURAL ŞI DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ .........15
2.1. Cadrul
natural. Caracteristici fizice şi geografice................................................16
2.1.1. Cadrul geografic ...............................................................................................16
2.2. Resurse
Naturale ale Regiunii Vest...................................................................17
2.2.1. Resurse naturale neregenerabile ale Regiunii Vest.........................................17
2.3. Elemente
privind starea economico-socială actuală a Regiunii Vest.................17
2.3.1. Structura economică sectorială a Regiunii Vest ........................................ ......17
2.3.1.1. Agricultura ........................................................................................................17
2.3.1.2. Industria............................................................................................................19
2.3.1.3. Serviciile ...........................................................................................................20
2.3.2. Potenţialul infrastructurii Regiunii Vest .............................................................21
2.4. Starea
mediului în Regiunea Vest ......................................................................29
2.4.1. Starea calităţii atmosferei .................................................................................29
2.4.2. Starea calităţii apelor ........................................................................................34
2.4.2.1. Apele de suprafaţă ...........................................................................................34
2.4.2.2. Apele subterane ...............................................................................................36
2.4.2.3. Resursele de apă potenţiale şi tehnic utilizabile ...............................................36
2.4.2.4. Starea apelor uzate şi menajere.......................................................................36
2.4.3. STAREA SOLURILOR......................................................................................37
2.4.3.1. Calitatea solurilor..............................................................................................37
2.4.3.2. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate
şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor..............................................38
2.4.3.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra solului ....................................38
2.4.3.4. Utilizarea durabilă a solului...............................................................................39
2.4.4. BIODIVERSITATEA ŞI PĂDURILE ......................................................... .........39
2.4.4.1. Biodiversitatea ..................................................................................................39
2.4.4.2. Flora şi fauna la nivelul regiunii vest................................................................41
2.4.4.3. Starea ariilor protejate ......................................................................................42
2.4.4.4. Starea pădurilor ................................................................................................42
2.4.5. MEDIUL URBAN ..............................................................................................43
2.4.5.1. Calitatea aerului şi a apei în mediul urban........................................................43
2.4.5.2.
Starea spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement.................................................43
2.4.6. GESTIONAREA DEŞEURILOR .......................................................................43
2.4.6.1. Gestionarea deşeurilor municipale ...................................................................43
2.4.6.2. Gestionarea deşeurilor de producţie.................................................................46
2.4.6.3. Deşeuri periculoase..........................................................................................47
2.4.6.4. Depozite de deşeuri..........................................................................................47
2.4.7. RADIOACTIVITATEA .......................................................................................48
2.4.8. ZONE CRITICE PRIVIND DETERIORAREA CALITĂŢII MEDIULUI PE
TERITORIUL REGIUNII ...................................................................................48
2.4.8.1. Zone critice sub aspectul poluării aerului..........................................................48
2

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
2.4.8.2. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă......................................48
2.4.8.3. Zone critice din punct de vedere al poluării apelor subterane...........................49
2.4.8.4. Zone critice din punct de vedere al degradării/poluării solului ..........................49
2.4.8.5. Zone critice care necesită reconstrucţie ecologică ...........................................50
CAPITOLUL III. PROBLEME/ASPECTE PRIORITARE ÎN REGIUNEA VEST.............51
3.1. Informaţiile
utilizate în identificarea şi evaluarea problemelor ............................52
3.2. Utilizarea
sistemelor de evaluare şi ierarhizare a problemelor ...........................52
3.2.1. Matricea de evaluare şi ierarhizare a problemelor de mediu ............................52
3.2.2. Evaluarea şi ierarhizarea problemelor / aspectelor de mediu în regiunea Vest........ .53
CAPITOLUL IV. PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU..............................61
4.1. A cţiuni strategice pentru protecţia mediului ....................................................... .61
4.2. Recomandări cadru pentru protecţia şi conservarea mediului natural................62
4.2.1. Gospodărirea durabilă a resurselor de apă .................................................... .62
4.2.2. Acţiuni strategice privind atmosfera şi schimbările climatice ............................63
4.2.3. Acţiuni strategice privind conservarea naturii .................................................. .63
4.2.4. Acţiuni strategice privind calitatea solului ................................................... ......63
4.2.5. Acţiuni strategice privind calitatea pădurilor......................................................64
4.2.6 Acţiuni strategice privind dezvoltarea agriculturii ............................................ .64
4.2.7. Acţiuni strategice privind industria ....................................................................64
4.2.8. Acţiuni strategice privind transporturile............................................................ .64
4.2.9. Acţiuni strategice privind gestiunea deşeurilor..................................................65
4.2.10. Acţiuni strategice privind centrele populate ..................................................... .65
4.3. MATRICILE-PLAN PENTRU SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR DE MEDIU
PRIORITARE .................................................................................................... .67
4.3.1. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME
GESTIUNEA DEŞEURILOR............................................................................ .67
4.3.2. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME
DEGRADAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ.................................................... .73
4.3.3. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME
CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ A INSTITUŢIILOR CU ATRIBUŢII ÎN
DOMENIUL MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR .......................................................76
4.3.4. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME
CERINŢA ŞI CALITATEA APEI POTABILE ................................................ .....78
4.3.5. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME
POLUAREA ATMOSFERICĂ .......................................................................... .81
4.3.6.
MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME
EDUCAŢIA ECOLOGICĂ ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ...............................84
4.3.7. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME
DEGRADAREA SOLULUI ŞI A APELOR SUBTERANE ..................................85
4.3.8. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME
TURISM ŞI AGREMENT ..................................................................................90
4.3.9. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME
DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII ŞI A MEDIULUI NATURAL............ ...........91
4 .3.10. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME
ASIGURAREA STĂRII DE SĂNĂTATE................................................. ...........96
4.3.11. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME
PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE NATURALE ŞI
ANTROPICE......................................................................................... ............97
3

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
4.3.12. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME
URBANIZAREA MEDIULUI, TRANSPORTUL RUTIER ŞI FEROVIAR ...........99
CAPITOLUL V. PLANUL DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR..................... .........104
5.1. Elaborarea
planului de implementare...............................................................104
5.1.1. Termenul de implementare a acţiunilor ................................................ .........104
5.1.2. Responsabilitatea implementării acţiunilor......................................................105
5.1.3. Sursele de finanţare .......................................................................................105
5.2. P LANUL DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR ..................................... .........106
5.2.1. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU
CATEGORIA DE PROBLEME GESTIUNEA DEŞEURILOR..........................106
5.2.2. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU
CATEGORIA DE PROBLEME DEGRADAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ..113
5.2.3. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU
CATEGORIA DE PROBLEME CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ A
INSTITUŢIILOR CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL MEDIULUI INCONJURĂTOR116
5.2.4. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU
CATEGORIA DE PROBLEME CERINŢA ŞI CALITATEA APEI POTABILE...119
5.2.5. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU
CATEGORIA DE PROBLEME POLUAREA ATMOSFERICĂ ............... .........122
5.2.6. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU
CATEGORIA DE PROBLEME EDUCAŢIA ECOLOGICĂ ŞI DEZVOLTAREA
DURABILĂ............................................................................................ ..........125
5.2.7. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU
CATEGORIA DE PROBLEME DEGRADAREA SOLULUI ŞI A APELOR
SUBTERANE..................................................................................................128 5.2.8. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU
CATEGORIA DE PROBLEME TURISM ŞI AGREMENT ...............................133
Realizarea de programe de actiune si monitorizarea acestora.......................133
5.2.9. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU
CATEGORIA DE PROBLEME DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII ŞI A
MEDIULUI NATURAL.....................................................................................134
5.2.10. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU
CATEGORIA DE PROBLEME ASIGURAREA STĂRII DE SĂNĂTATE.........141
5.2.11.
MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU
CATEGORIA DE PROBLEME PERICOLE GENERATE DE
CATASTROFE/FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE ............................142
5.2.12.
MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU
CATEGORIA DE PROBLEME URBANIZAREA MEDIULUI, TRANSPORTUL
RUTIER ŞI FEROVIAR...................................................................................146
CAPITOLUL
VI. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA REZULTATELOR...................151
6.1. Monitorizarea Implementării Planului Regional de Acţiune pentru Mediu.........151
6.2. MATRICEA
DE MONITORIZARE............................................................................. 153
CADRU LEGISLATIV EXISTENT……………………………………………………….143
ACRONIME………………………………………………………………………………144
HARTI………………………………………………………………………………………145
CUVÂNT ÎNAINTE
Pentru a păstra un echilibru între mediul natural, resursele acestuia şi om, este
necesară o planificare strategică a dezvoltării, astfel încât să existe în permanenţă un
raport stabil între habitatul natural şi populaţia umană. Această
strategie de abordare
4

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
planificată a problemelor de mediu a fost stabilită în cadrul Conferinţei Ministeriale
„Un mediu pentru Europa” desfăşurată în 1993 la Lucerna, Elveţia şi a fost
concretizată prin convenţia cunoscută sub numele „Programul de Acţiune pentru
Mediu pentru Europa Centrală şi de Est”, document cadru care constituie “o bază
pentru acţiunea guvernelor si administraţiilor locale, a Comisiei Comunităţilor
Europene şi a organizaţiilor internaţionale, instituţiilor financiare si a investitorilor
privaţi în regiune”
Planul Regional de Acţiune pentru Mediu pentru Regiunea Vest reprezintă strategia
pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluţionarea problemelor de mediu din regiune
prin abordarea pe principiile dezvoltării durabile şi este în deplină concordanţă cu
Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu.
Ţinând cont de resursele limitate disponibile pentru soluţionarea tuturor problemelor
de mediu, comunităţile trebuie sa-şi definească priorităţile şi să-şi planifice
implementarea acestora în mod eficient pentru următorii
ani.
Documentul PRAM are o importanţă deosebită în ceea ce priveşte rezolvarea celor
mai urgente probleme de mediu existente în regiune, cu implicarea eficientă a
autorităţilor locale, a cetăţenilor, organizaţiilor neguvernamentale, mediului de afaceri
şi industriei, instituţiilor de învăţământ şi mass-media. Planul Regional de Acţiune
pentru Mediu este un document strategic, fiind complementar celorlalate activităţi de
planificare
la nivel regional, în special Planului de Dezvoltare Regională.
Planul
Regional de Acţiune pentru Mediu stabileşte scopuri, obiective şi ţinte clare
pentru
soluţionarea fiecărei probleme individuale de mediu şi prezintă seturi
cuprinzătoare
de acţiuni convergente pentru atingerea acestora. Totodată se
stabileşte
responsabilizarea autorităţilor locale, mediului de afaceri, societăţii civile
pentru
rezolvarea problemelor de mediu din regiune, în vederea asigurării unui mediu
adecvat,
a unor condiţii de viaţă mai bune şi nu în ultimul rand al unei dezvoltări
durabile
actuale şi viitoare.
Planul Regional de Acţiune pentru Mediu serveşte ca suport în obţinerea de resurse
financiare, în special a celor
oferite de Uniunea Europeană. Obţinerea unei finanţări
externe pentru implementarea
oricărui proiect este condiţionată de evidenţierea
faptului că acel proiect este cuprins
într-o strategie regională de dezvoltare, strategie
elaborată printr-o largă consultare publică
5

CAPITOLUL I.
INTRODUCERE
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
1.1. Ce este Planul Regional de Acţiune pentru Mediu şi care este rolul său în
Regiunea de Dezvoltare Vest
Un Plan Regional de Acţiune pentru Mediu reprezintă:
- O planificare a măsurilor în domeniul protecţiei mediului în România aplicate la nivel
regional;
- Un proces participativ pentru judeţele incluse în regiunea de dezvoltare;
- Opinia comunităţii în ceea ce priveşte problemele prioritare de mediu şi acţiunile
identificate ca fiind prioritare pentru soluţionarea problemelor;
- Un proces şi o strategie din cadrul managementului de mediu care pune în discuţie
cele mai stringente probleme de mediu la nivel regional.
Procesul de elaborare a PRAM a fost structurat în patru etape principale în cadrul
cărora s-au parcurs paşii specifici:
- Instituţionalizarea PRAM;
- Evaluarea problemelor de mediu şi stabilirea priorităţilor;
- Elaborarea Planului
de Acţiune pentru Mediu şi implementarea acţiunilor;
- Dezbaterea publică şi redactarea finală a PRAM (monitorizarea şi evaluarea
rezultatelor).
Planurile Regionale de Acţiune pentru Mediu presupun dezvoltarea unei viziuni comunitare,
evaluarea aspectelor de mediu, stabilirea priorităţilor, identificarea celor mai adecvate
strategii de rezolvare a celor mai importante probleme şi realizarea de acţiuni constând
în
îmbunătăţiri ale situaţiei mediului şi a aspectelor de sănătate publică. PRAM-ul reprezintă
cea mai directă formă de participare a publicului în procesul de luare a deciziei
la nivel
regional, oferind un cadru de întâlnire a diverselor grupuri de indivizi cu interese şi valori
diferite.
PRAM-urile
sunt conduse de un grup al celor interesaţi, care cuprinde reprezentanţi
ai tuturor
instituţiilor importante ale comunităţii, oameni de afaceri, ONG-uri, instituţii academice şi
agenţii guvernamentale. Pe parcursul a 12-24 de luni, aceste persoane lucrează pentru a
obţine consensul asupra priorităţilor şi acţiunilor în domeniul protecţiei mediului, priorităţi şi
acţiuni care vor fi incluse în PRAM. În ultimii ani au fost implementatePRAM-uri în câteva
state
din Europa Centrală şi de Est oferind o largă experienţă în dezvoltarea de noi Planuri
Regionale de Acţiune pentru Mediu. Aceste PRAM-uri implementate deja au avut
următoarele obiective:
- Să îmbunătăţească condiţiile de mediu din comunităţi prin introducerea unor strategii
corecte şi eficiente;
- Să promoveze conştientizarea publicului şi responsabilitatea sa în legătură cu aspectele
de mediu;
- Să întărească capacitatea autorităţii locale cât şi a ONG-urilor, de a coordona şi de a
realiza programe de mediu, inclusiv de a obţine finanţare din partea sponsorilor şi a unor
insituţii naţionale şi internaţionale;
- Să promoveze parteneriatul dintre cetăţeni, reprezentanţii autorităţilor locale, ONG-uri,
oameni de ştiinţă, oameni de afaceri, pentru soluţionarea problemelor comunităţii lor;
- Să identifice, să evalueze şi să stabilească priorităţi de acţiune bazate e valorile
comunitare şi informaţii ştiinţifice;
- Să respecte cerinţele legislative naţionale de elaborarea PRAM, după cum este solicitat
de autorităţile centrale din câteva state ale Europei Centrale şi de Est.
“ Declaraţia de la Rio “ a marcat consacrarea şi acceptarea termenului de dezvoltare
durabilă prin semnarea acesteia de către reprezentanţii tuturor naţiunilor reunite la Conferinţa
6

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
de la Rio de Janeiro din iunie 1992. Acordul internaţional exprimat la Rio de Janeiro şi
adoptarea Agendei 21 a constituit în fapt, opţiunea strategică globală pentru secolul 21.
Suportul pentru dezvoltarea durabilă este armonizarea dorinţei fireşti pentru progresul
economic şi social cu asigurarea îmbunătăţirii şi conservării stării mediului. Definirea
conceptului de dezvoltare durabilă ca fiind “ capacitatea de a satisface cerinţele generaţiei
prezente fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi “
conduce la concluzia necesităţii susţinerii simultane a dezvoltării economice concomitent cu
conservarea mediului natural. Problema cheie a dezvoltării durabile o constituie reconcilierea
între necesitatea continuării dezvoltării economice şi sociale şi protecţia şi îmbunătăţirea
stării mediului, ca singura cale pentru bunăstarea atât a generaţiilor prezente, cât şi viitoare.
O comunitate durabilă îşi foloseşte resursele pentru a asigura necesităţile curente
concomitent cu asigurarea resurselor adecvate pentru generaţiile viitoare. Comunitatea
durabilă asigură îmbunătăţirea sănătăţii publice şi o mai bună calitate a vieţii pentru toţi
rezidenţii săi prin dezvoltarea resurselor locale în vederea revitalizării economiei locale, dar
totodată si prin limitarea deşeurilor, prevenirea poluării, maximizarea conservării resurselor şi
promovarea eficienţei.
În condiţiile în care antropizarea mediului înconjurător a devenit un fenomen dominant în
cadrul ecosistemelor
naturale, factorul economic şi social-uman sunt cele mai importante
direcţii
de dezvoltare, fapt care în condiţiile creşterii exponenţiale a sistemelor tehnologice şi
a numărului de populaţie a condus la dezechilibre ecosistemice importante.
Pentru a păstra un echilibru între mediul natural, resursele acestuia şi om, este necesară o
planificare strategică a dezvoltării, astfel încât să existe în permanenţă un raport stabil între
habitatul natural şi populaţia umană. Această strategie de abordare planificată a problemelor
de mediu a fost stabilită în cadrul Conferinţei Ministeriale „Un mediu pentru Europa”
desfăşurată
în 1993 la Lucerna, Elveţia şi a fost concretizată prin convenţia cunoscută sub
numele „Programul de Acţiune pentru Mediu pentru Europa Centrală şi de Est”, document
cadru care constituie “o bază pentru acţiunea guvernelor si administraţiilor locale, a Comisiei
Comunităţilor Europene şi a organizaţiilor internaţionale, instituţiilor financiare si a
investitorilor privaţi în regiune”
Programele Regionale de Acţiune pentru Protecţia Mediului presupun dezvoltarea unei
viziuni colective, prin evaluarea calităţii mediului la un moment iniţial, identificarea
problemelor de mediu existente, stabilirea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea
problemelor şi alocarea unor acţiuni de implementare care să conducă la obţinerea unor
îmbunătăţiri reale ale mediului şi ale sănătăţii publice. Planurile Locale, Regionale sau
Naţionale de Acţiune pentru Mediu sunt din ce în ce mai mult utilizate ca instrumente în
cadrul
procesului de aderare la Uniunea Europeană, în sprijinul armonizării cerinţelor de
mediu.
Ţinând cont de resursele limitate disponibile pentru soluţionarea tuturor problemelor de
mediu, comunităţile trebuie să-şi definească priorităţile şi să-şi planifice implementarea
acestora în mod eficient pentru următorii
ani, astfel încât resursele existente să fie utilizate
cu impact maxim. De asemenea comunităţile dispuse să aloce fonduri altor comunităţi pentru
rezolvarea problemelor de mediu doresc garanţia utilizării acestor fonduri în cadrul unei
strategii care să asigure un nivel comparabil al calităţii mediului între aceste comunităţi.
Planurile
de Acţiune pentru Mediu reprezintă un instrument de sprijin al comunităţilor în
stabilirea priorităţilor, implementarea acestora şi participarea publică în luarea deciziilor de
mediu la nivel local. Ţinând cont de dreptul publicului
de a avea acces la informaţia de mediu
conform
prevederilor Convenţiei de la Aarchus, autorităţile locale trebuie sa realizeze o
7

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
participare publică eficientă în procesul de luare a deciziilor de mediu în cadrul programelor
de acţiune pentru mediu.
Legislaţia naţională marchează asumarea de către autorităţile guvernamentale a unor noi
responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului, rezultat al transpunerii legislaţiei europene în
acest domeniu. Transpunerea legislaţiei existente necesită abordarea administrativă şi de
influenţa a problemelor identificate, acest aspect conducând la necesitatea alocării unor
obiective specifice şi acţiuni la nivel local sau regional.
Majoritatea statelor Uniunii Europene utilizează un sistem administrativ regional, fiind
demonstrat prin practică, eficienţa acestei abordări teritoriale în administrarea dezvoltării
comunitare. De asemenea este estimat faptul
ca aproximativ 75% din legislaţia UE este
implementată la nivel regional şi astfel politica UE şi transpunerea legală efectivă este dificil
de conceput fără participare regională.
În principal, obiectivele UE de creare a unei singure pieţe stabile, necesită o politică
regională care să reducă discrepanţele existente în sfera socială şi politică. Acest lucru poate
fi realizat în condiţii de eficienţa maximă doar dacă politicile şi măsurile sunt implementate la
nivel regional.
Programele Regionale de Acţiune pentru Protecţia Mediului din ţările Europei Centrale şi de
Est cuprind, printre altele, următoarele obiective:
a) Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în cadrul comunităţii prin implementarea
strategiilor
de acţiune concretă, eficientă din punct de vedere al costurilor.
b) Promovarea conştientizării publice a responsabilităţilor în domeniul protecţiei mediului
şi creşterea sprijinului public pentru strategiile şi investiţiile necesare acţiunii.
c) Întărirea capacităţii
autorităţilor locale şi a ONG-urilor în managementul şi
implementarea programelor pentru protecţia mediului, incluzând abilitatea acestora în
obţinerea finanţărilor din partea instituţiilor naţionale şi internaţionale, precum şi din
partea sponsorilor.
d)
Promovarea parteneriatului între cetăţeni, autorităţile locale, ONG-uri, oameni de
ştiinţă şi oameni de afaceri, precum şi învăţarea modului de a conlucra
în
soluţionarea problemelor comunităţii.
e) Identificarea, evaluarea şi stabilirea priorităţilor de mediu pentru care este necesar a
se acţiona, pe baza valorilor comunităţii şi a datelor ştiinţifice.
f) Elaborarea unui Plan Regional de Acţiune pentru Protecţia Mediului care să identifice
acţiunile specifice necesare soluţionării problemelor
şi promovării viziunii comunităţii.
g) Satisfacerea cerinţelor ce decurg din legislaţia
şi reglementările naţionale în
elaborarea Planului Regional de Acţiune pentru Protecţia Mediului.
În cazul României aderarea la UE planificată în 2007, are drept componentă importantă
disponibilitatea de finanţare şi ajutor pentru dezvoltarea proiectelor majore ale infrastructurii.
Deşi instituţiile statului vor juca un rol deosebit de important în coordonarea si aplicarea
politicilor de mediu, beneficiarii vor fi în principal regiunile existente.
Principalele acte normative în baza cărora funcţionează Regiunile de Dezvoltare în România
sunt Legea nr.151/1998 privind dezvoltarea regională în România, modificată şi completată
de Legea nr.256/2003.
Principalele deziderate care trebuie atinse de către Planul Regional de Acţiune pentru Mediu
sunt următoarele:
să întâmpine cererile regionalizării recomandate de către Uniunea Europeana
să micşoreze costurile administrative cauzate de gradul înalt de coeziune şi gradul
scăzut al conflictelor interregionale
8

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
să permită acordul cu al V-lea Program (şi în special cu al VI-lea) pentru integrarea
pe orizontala a politicilor de mediu în toate celelalte Politici ale Uniunii Europene,
aplicabil în special proiectelor de dezvoltare
să optimizeze accesul la Fondurile Structurale
Pentru Regiunea Vest, Planul Regional de Acţiune pentru Mediu reprezintă un instrument
sectorial care trebuie să creeze suportul dezvoltării durabile a regiunii în concordanţă cu
diminuarea impactului poluării asupra mediului înconjurător şi utilizarea durabilă a resurselor
naturale existente. În acest scop este necesar a fi construit şi în concordanţă cu Planul şi
Strategia de Dezvoltare Regională, reprezentând astfel un plan sectorial al regiunii în
domeniul
protecţiei
şi conservării mediului înconjurător. De asemenea pentru asigurarea
coerenţei în planificarea strategică, Planul Regional de Acţiune pentru Mediu reprezintă
legătura între Planurile Locale de Acţiune pentru Mediu şi Planul Naţional de Acţiune pentru
Mediu.
Astfel,
la nivel teritorial-administrativ, există o legatură strânsă între procesul de planificare a
dezvoltării durabile a unei comunităţi (Agenda Locala 21), procesele de planificare la nivel
judeţean (planul de dezvoltare socio-economică a judeţului, planul judeţean de acţiune
pentru mediu), planificarea dezvoltării la nivel regional (planul de dezvoltare regională, planul
regional de acţiune pentru mediu) şi intregrarea acestora la nivel naţional, ca proces de
dezvoltare durabilă a României şi aderare la Uniunea Europeană.
1.2. Structura şi metodologia utilizată pentru elaborarea PRAM
1.2.1. Consideraţii generale
La nivelul regiunilor de dezvoltare existente în România, pâna în prezent au fost elaborate
Planurile de Dezvoltare Regională,
documente care au stat la baza întocmirii Planului de
Dezvoltare Naţional şi implicit al structurării şi alocării fondurilor PHARE – Componenta
Coeziune Economică şi Socială la nivelul naţional şi în continuare distribuirea acestora la
nivel regional.
În baza funcţionării unor structuri de nivel regional (ex. Inspectoratele Silvice, Direcţiile de
Ape, Birourile SAPARD) pentru diferite sectoare economice, sociale sau de protecţia şi
conservarea mediului, au fost realizate o serie de documente
strategice şi de planificare,
care
nu corespund în esenţa cu regiunile de dezvoltare existente.
Planul Regional de Acţiune pentru Mediu reprezintă prima provocare la nivel regional pentru
realizarea unei strategii şi planificări sectoriale, în scopul dezvoltării durabile a regiunii.
Structura Planului Regional de Acţiune pentru Mediu a fost realizată în baza Metodologiei
elaborării Planurilor Regionale de Acţiune pentru Mediu, coroborate cu structura Planului de
Dezvoltare Regională a Regiunii
Vest.
Astfel au fost identificate şase activităţi fundamentale necesare elaborării PRAM:
a) Evaluarea regională a calităţii mediului înconjurător şi identificarea surselor de
poluare
b) Identificarea şi ierarhizarea problemelor regionale de mediu
c) Identificarea obiectivelor, ţintelor şi acţiunilor necesare diminuării sau eliminării
impactului poluării asupra
sănătăţii umane, mediului natural sau construit
d)
Estimarea costurilor şi identificarea surselor de finanţare pentru implementarea
acţiunilor propuse
e) Stabilirea unui sistem de implementare şi monitorizare a implementării acţiunilor
9

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
f) Adoptarea şi instituţionalizarea Planului Regional de Acţiune pentru Mediu de către
toţi factorii implicaţi la nivel local, judeţean sau regional
În baza principiilor dezvoltării durabile, Planul de Dezvoltare Regională şi Planul Regional de
Acţiune pentru Mediu, este necesar a se influenţa reciproc, existând în acest sens
identificate trei direcţii prioritare de dezvoltare a PRAM:
a) Măsurile de conservare şi protecţie a mediului - care nu sunt legate în nici un fel de
priorităţile de dezvoltare, având un caracter pur de protecţia mediului concepute
pentru a răspunde problemelor de mediu, pentru atingerea obiectivelor de mediu.
b) Măsurile de evaluare strategică de mediu care vizează evaluarea din punct de vedere
al mediului a priorităţilor de dezvoltare identificate prin Planul de Dezvoltare a
Regiunii Vest.
c) Măsurile de dezvoltare durabilă a sistemelor economice şi sociale existente în
concordanţă cu protecţia şi conservarea mediului înconjurător, necesare pentru a
atinge atât obiectivele de mediu, cât şi cele de dezvoltare. Aceste măsuri trebuie
prevăzute atât în capitolul de mediu al planului de dezvoltare regională, cât şi în
PRAM, reprezentând măsurile care sunt promovate prin Planul de Dezvoltare
Durabilă,
pe baza evaluării şi prioritizării realizate în cadrul Planului Regional de
Acţiune pentru Mediu.
În scopul realizării Planului Regional de Acţiune pentru Mediu au fost realizate o serie de
acţiuni
necesare promovării şi implicării actorilor locali sau regionali în elaborarea PRAM.
În data de 03 Noiembrie 2004, Consiliul Regional de Dezvoltare al Regiunii Vest a adoptat
Hotărâr ea nr.9/03.11.2004 cu privire la înfiinţarea Comitetului de Coordonare şi a Grupului
de Lucru al Planului Regional
de Acţiune pentru Mediu, respectiv integrarea
şi sistemul
deci zional al asimilării PRAM în Planul de Dezvoltare Regionala. Reprezentanţii Agenţiilor
de
Prot ecţia Mediului au identificat şi propus structura PRAM, planificarea PRAM şi criteriile
de
identificare
a problemelor
regionale de mediu, propuse spre avizare
Comitetului
de
Coordonare
a PRAM.
Ulterior
au fost avizate favorabil Regulamentul
de Organizare
şi
Funcţionare a Comitetului de Coordonare şi a Grupului de Lucru Regional, Planificarea
activităţilor necesare elaborării Planului Regional de Acţiune pentru Mediu,
Structura
Planului
Regional de Acţiune pentru Mediu şi criteriile de identificare
a problemelor regionale de
med iu. De asemenea au fost avizate favorabil Regulamentul de Organizare
şi Funcţionare
a
Comitetului de Coordonare şi a Grupului de Lucru Regional,
persoana nominalizată în funcţia
de Coordonator PRAM şi p ersoana nominalizată în funcţia de Coordonator Adjunct
PRAM.
Varianta finală a Planului Regional de Acţiune pentru Mediu al Regiunii Vest a fost aprobată
de Consiliul pentru Dezvoltare Regională (CDR) prin Hotărârea nr.18/ 23. 11.2006.
Pentru elaborarea Planului Regional de Acţiune pentru Mediu au fost promovate 2 structuri
funcţionale:
1. Comitetul de Coordonare al Planului Regional de Acţiune pentru
Mediu
2. Grupul Regional al Planului Regional de Acţiune
pentru Mediu
Comitetul Regional de Coordonare al Planului Regional de Acţiune
pentru Mediu –
Regiunea Vest
Nr.
crt.
Numele şi Prenumele Instituţia Funcţia
1. Constantin OSTAFICIUC Consiliul Judeţean Timiş Preşedinte
2. Iosif MATULA Consiliul Judeţean Arad Preşedinte
3. Iosif SECĂŞAN Consiliul Judeţean Caraş-Severin Preşedinte
4. Mircea Ioan MOLOŢ Consiliul Judeţean Hunedoara Preşedinte
10

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
5. Gabriela LAMBRINO Agenţia Regională pentru Protecţia Director
Mediului Timişoara Presedinte
CRC
6. Mircea LESCHIAN Agenţia Regională pentru Protecţia
Mediului Timişoara
Director adjunct
7. Adina HORABLAGA Agenţia pentru Protecţia
Mediului
Timiş
Director
8. Dana DĂNOIU Agenţia pentru
Protecţia Mediului
Arad
Director
9. Elena BĂDESCU Agenţia pentru Protecţia Mediului
Hunedoara
Director
10. Ilie CHINCEA Agenţia pentru Protecţia
Mediului
Caraş-Severin
Director
11. Nicolae MUNTEANU Agenţia pentru Dezvoltare
Şef Dep. Strategii şi
Regională Vest
Planificare Regională
Vicepreşedinte CRC
12.
Sorin MAXIM Agenţia de Dezvoltare Regională
Vest
Director
13. Ionel VLAICU Direcţia Apelor Banat - Timişoara Director
14. Spiridon URSU Direcţia Apelor Mureş - Arad Director
15. Zoran ACIMOV Administraţia Parcului Naţional
Retezat
Director
16. Ovidiu PÂRV Administraţia Parcului Natural
Lunca Mureşului
Director
17. Silviu MEGAN Administ raţia Parcului Natural
Domogled-Valea Cernei
Director
18. Sorin BEUTURĂ Oficiul de Studii Pedologice
şi
Agrochimice Timiş
Inginer
19. Daniela MINCĂ Comisariatul Regio nal al Gărzii de Mediu Timiş
Comisar
20. Nicolae DIMINESCU O.N.G. – Fundaţia Verde 2000 Preşedinte
Vicepreşedinte CRC
21. Constantin RUPA Fundaţia PACT pentru Dezvoltare
Durabilă
Reşiţa
Preşedinte
22. Sorin BENCEU Direcţia Teritorială de Regim Silvic
şi Vânătoare
consilier
Grupul de Lucru Regional al Planului Regional de Acţiune pentru Mediu
– Regiunea
VEST
Nr.
Instituţia Funcţia Numele şi preumele
crt.
persoanei
desemnate
Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Consilier Marcel Lungu
1. Timişoara
Mihaela Pogan
2. Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad Consilier Teodora Tudur
3. Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara Şef serviciu Luiza Iorgovan
4. Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş Consilier Elena Neagoe
5. Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin Consilier Mariana Carp
6. Consiliul Judeţean Arad Consilier Carmen Ionicioiu
7. Consiliul Judeţean Hunedoara Consilier Cornel Pricăjan
8. Consiliul Judeţean Timiş Consilier Valeria Pavel
Marieta Mateescu
11

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
9. Consiliul Judeţean Caraş-Severin Consilier Carmen Cîrlugea
10. ADETIM Consultant Gabriela Gyene
11. Direcţia Apelor Banat Sef birou Simona Lazăr
12. Sistemul de Gospodărire a Apelor Timiş Şef birou Floarea Vlaicu
13. Sistemul de Gospodărire a Apelor Caraş-Severin Şef birou Elisabeta Marinică
14. Sistemul de Gospodărire a Apelor Arad Inginer Angelica Romvari
15. Sistemul de Gospodărire a Apelor Hunedoara Inginer Mona Macovei
16. Sistem Hidrotehnic Petroşani Inginer Alexandra Grunta
17. Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest Sef birou Adrian Mariciuc
18. Administraţia Parcului Naţional Retezat Biolog Călin Hodor
19. Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului Inginer Paul Hac
20.
Administraţia Parcului Natural Domogled-Valea
Cernei
Biolog Veronica Iliuţă
21. Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu
Hunedoara
Comisar Marius Dobra
22. Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu Timiş Comisar Constantin Blidar
23. Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu Caraş-
Severin
Comisar Dumitru Covaci
24. Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu Arad Comisar Lucian Popa
2 5. Sistemul de Gospodărire a Apelor Crişuri Inginer Viorel Laţiu
26. Autoritatea pentru Sănătate Publică Timiş Medic Ioan Bratan
27. Direcţia de Sănătate
Publică Hunedoara Medic Corina Criste
28. Direcţia de Sănătate Publică Caraş-Severin Medic Mircea Borcău
29. Direcţia de Sănătate Publică Arad Medic Ionel Drăgănescu
30. ONG Asociaţia Excelsior Biolog Mihai Pascu
31. Inspectoratul Şcolar Timiş
Inspector Angela Putnic
32. Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi
Vânătoare Timişoara
Inginer Marius Magdaş
33. Secretariatu l PRAM consilier Dragoş Sîrbu
1.2.2. Identificarea şi clasificarea problemelor/aspectelor de mediu
Identificarea problemelor de mediu a fost realizată pe baza evaluării calităţii mediului în
regiune. Un rol important al elementelor cantitative şi calitative în evaluarea problemelor de
mediu a fost jucat de Planurile Locale de Acţiune pentru Mediu, elaborate la nivelul fiecărui
judeţ.
Identificarea problemelor/aspectelor de mediu a fost realizată folosind cinci tipuri de surse
informaţionale:
a). Planurile Locale de Acţiune pentru Mediu, elaborate în judeţele Timiş, Caraş-Severin
Hunedoara şi Arad.
b). Rapoarte şi studii de specialitate ale instituţiilor cu atribuţii în controlul şi gestiunea
mediului natural şi a activităţilor antropice cu impact asupra mediului (Agenţia de Protecţie a
Mediului, Apele Romane – Sistemul de Gospodărire
a Apelor, RA Romsilva SA, Direcţia
Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, etc);
c). Rapoarte,
studii şi evidenţe ale administraţiei publice locale şi judeţene (Consiliul
Judeţean, Primării şi Consilii Locale), în acest scop
fiind completat de către administraţia
publică locală şi un chestionar complex ce a vizat analiza calităţii mediului şi
12
,

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
problemele/aspectele de mediu identificate de către aceste instituţii la nivelul administrativ
teritorial;
d). Consultarea publică a comunităţii, proces realizat prin organizarea unei întâlniri cu ONGurile
de mediu, publicarea unor articole în presa scrisă şi expunerea prin afişaj a
problemelor/aspectelor identificate cu solicitarea completării
sau eliminării unor
probleme/aspectele de mediu;
e). Agenţi economici şi instituţii de cercetare/educare, prin solicitarea unor studii, rapoarte
specifice unei activităţi economice sau unui domeniu/areal
bine definit, în scopul
fundamentării analizei de risc efectuate pentru
identificarea problemelor/aspectelor de mediu;
Ierarhizarea problemelor/aspectelor de mediu în Regiunea de Dezvoltare Vest a fost
realizată folosind un sistem statistic de evaluare în scopul prioritizării (matrice multicriterială),
stabilirea rezultatelor finale făcând procesul unor
largi dezbateri in cadrul structurilor PRAM.
In scopul utilizării unor sisteme
de evaluare comparabile, precum şi a posibilităţii de
asamblare a unor activităţi comune
pentru diferite probleme de mediu identificate, s-a propus
şi utilizat gruparea problemelor/aspectelor
de mediu în categorii de probleme/aspecte
caracterizate de o serie de indicatori comuni.
Modul de a defini categoriile de probleme identificate
principale:
a). Caracterizarea şi evaluarea pe factori de mediu
b). Caracterizarea si evaluarea pe activităţi sociale
şi/sau economice
se bazează pe două elemente
În vederea elaborării Planului
Regional de Acţiune pentru Mediu s-a considerat necesar ca,
pentru identificarea problemelor/aspectelor
de mediu din judeţ, să se ia în considerare atât
categoriile de probleme/aspecte referitoare la elementele de mediu, cât şi categoriile de
probleme/aspecte referitoare
la domenii de activitate specifice.
Astfel, la nivelul Regiunii Vest au fost identificate 12 categorii de probleme, cinci categorii de
probleme vizând elemente ale mediului natural şi şapte categorii de probleme vizând
elemente ale activităţii sociale-economice antropice:
a) Cantitatea şi calitatea apei potabile
b) Degradarea calităţii apelor de suprafaţă
c)
Degradarea solului şi apelor subterane
d) Poluarea atmosferică
e) Gestiunea deşeurilor
f) Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale şi antropice
g)
Urbanizarea mediului, transportul rutier şi feroviar
h) Asigurarea stării de sănătate
i) Degradarea biodiversităţii şi a mediului natural
j) Educaţia ecologică şi dezvoltare durabilă
k) Turism şi agrement
l)
Capacitatea administrativă a instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului
înconjurător
Identificarea şi avizarea criteriilor utilizate în identificarea problemelor de mediu
la nivel
regional
a fost iniţiată în cadrul Coordonatorilor şi Responsabililor PLAM pentru cele patru
judeţe constituente, şi au fost analizate şi avizate în cadrul Grupului Regional de Lucru şi a
Comitetului
Regional de Coordonare.
13

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Setul de criterii utilizate în identificarea problemelor regionale de mediu este următorul:
I. Includerea în alte Planuri sau Strategii Sectoriale sau Region ale
a) Probleme incluse sau transmise spre includere în Planul Naţional de Acţiune pentru
Mediu
b)
Probleme incluse sau transmise spre includere în Planul de Dezvoltare Regională
II . Scara (arealul de impact) al problemelor
c) Probleme de mediu cu impact transfrontalier
d)
Probleme de mediu cu impact transjudeţean
III. Severitatea (intensitatea impactului)
e) Probleme de mediu caracterizate de o severitate deosebită
f) Probleme de mediu caracterizate de un impact direct major aspura sănătaţii umane
g)
Probleme de mediu caracterizate de un grad al persistenţei ridicat
IV. Priorităţi locale sau probleme generale
h) Probleme de mediu prioritare incluse în PLAM
i) Probleme de mediu similare la nivel regional
V. Probleme speciale din punct de vedere al alocării acţiunilor
j) Probleme de mediu legate de poluarea istorică
k) Probleme de mediu a căror costuri estimate de rezolvare sunt extrem de ridicate
VI. Măsuri de dezvoltare cu impact semnificativ asupra mediului
l) Proiecte sau programe economice, sociale
sau de infrastructură pentru care este
estimat un impact semnificativ
asupra echilibrului ecosistemelor
În baza acestor criterii, la nivelul Regiunii de Dezvoltare Vest au fost identificate un număr de
76 probleme de
mediu, acestea fiind incluse în 12 categorii de probleme.
Clasificarea problemelor
de mediu este un proces de identificare calitativă si cantitativă a
impactului produs
de fiecare problemă identificată, în cadrul unei categorii de probleme.
În baza acestei evaluări de risc a fost estimată poziţia fiecărei probleme de mediu într-un
sistem ierarhic realizat în cadrul fiecărei categorii de probleme.
1.2.3. Transformarea problemelor/aspectelor de mediu într-un plan de acţiune
Fiecare problemă identificată necesită alocarea unui set coerent de acţiuni care să vizeze
măsuri necesare pentru rezolvarea acelei probleme. Pentru a putea realiza o abordare
logică graduală în rezolvarea problemelor/aspectelor de mediu, în concordanţă
cu principiile
complementarităţii, un plan de acţiune conţine o serie de elemente incluse într-o structură
bine definită.
14

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Transformarea problemelor/aspectelor de mediu într-un plan de acţiune pentru Regiunea de
Dezvoltare Vest cuprinde următoarele elemente:
a) Obiective generale
b) Obiective specifice
c) Ţinte
d) Indicatori
e)
Acţiuni
Obiectivele generale si specifice de mediu asigură direcţia strategică a eforturilor pe termen
mediu şi lung pentru rezolvarea problemelor de mediu şi creează totodată posibilitatea
construirii unui consens
al participanţilor
asupra viziunii comunitare în ceea ce vizează
problema/aspectul de mediu
identificat.
Ţintele
reprezintă sarcinile cuantificabile necesare a fi realizate într-un interval de timp
specificat. Acestea sunt utilizate pentru cuantificarea progreselor realizate în implementarea
PRAM.
Indicatorii reprezintă măsura realizării obiectivelor de mediu şi ţintelor, precum şi măsura
îmbunătăţirii
vieţii populaţiei din comunitate
prin rezultatele obţinute.
Acţiunile
reprezintă schimbările concrete care conduc la rezolvarea unor componente a
problemelor/aspectelor
de mediu, reprezentând elementul fundamental care determină
schimbările
în comportamentul părţilor implicate.
1.2.4. Implementarea acţiunilor cuprinse în PRAM
Transformarea
unui document programatic în domeniul mediului într-un instrument util
comunităţii
pentru rezolvarea problemelor de mediu se realizează prin alocarea pentru
fiecare
acţiune a unor responsabilităţi şi indicatori economico-financiari care să susţină
responsabilizarea
părţilor implicate în implementarea PRAM.
Pentru elaborarea Planului Regional
de Acţiune în Regiunea de Dezvoltare Vest, elementele
utilizate în implementarea acţiunilor sunt:
a) Responsabili
b)
Termen
c) Surse de finanţare
Această
etapă parcursă reprezintă asumarea de către toţi actorii implicaţi a măsurilor incluse
în PRAM, reprezentând în acest sens recunoaşterea participării largi în elaborarea acţiunilor
necesare rezolvării problemelor/aspectelor de mediu şi totodată implementarea legislaţiei
comunitare în domeniul mediului.
15

CAPITOLUL II.
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
CADRUL NATURAL ŞI DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ
2.1. Cadrul natural. Caracteristici fizice şi geografice
Regiunea este situată în partea de Vest a României la graniţa cu Ungaria şi
Serbia&Muntenegru, fiind alcătuită din patru judeţe: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi
Timiş. Regiunea Vest are următoarele puncte extreme: extremitatea sudică a regiunii se află
în localitatea Berzasca, Caraş-Severin - 44º35'12" latitudine nordică, extremitatea nordică în
localitatea Berechiu, Arad - 46º38' latitudine nordică, extremitatea vestică în localitatea Beba
Veche, Timiş - 20°15' longitudine estică, iar extremitatea estică în apropiere de localitatea
Petroşani, Hunedoara - 23º longitudine estică.
Regiunea are o suprafaţă ce totalizează 32.034 km 2 , ceea ce reprezintă 13,44% din
suprafaţa României. Judeţul Timiş este, ca suprafaţă, cel mai mare din ţară (3,65% din
teritoriul naţional), în timp ce judeţul Caraş-Severin ocupă locul trei (3,56% din teritoriul
naţional), judeţul Arad, este al şaselea judeţ al României (3,25% din teritoriul naţional), iar
judeţul Hunedoara, ocupă 2,96% din teritoriul naţional.
2.1.1. Cadrul geografic
aga 2509 m şi Vf.
Caraş-Severin) şi Jiului. Aici putem vorbi de afluenţi importanţi, cum ar fi: ai
ureşului: Aranca, Strei (cu Râul Mare) şi Cerna (de Hunedoara); ai Timişului: Bistra,
ârzava.
urma unor lucrări hidrotehnice de mare anvergură a apărut un număr însemnat de lacuri
de acumulare, pe aproape toate râurile importante ale regiunii. Astfel, putem enumera:
le ecu, pe râul Bârzava; Trei Ape, pe râul Timiş;
oiana Mărului, pe râul Bistra; Surduc, pe râul Bega; Herculane, pe râul Cerna; Cinciş, Valea
şti, Gura Râului.
de lacuri naturale, situate în
l curile: Lacul Dracului, lac
cipitaţiilor se situează intre 560-580 l/m 2 Regiunea Vest are un relief variat şi armonios distribuit în zone de câmpie, deal şi munte.
Zonele de câmpie fac parte din Marea Câmpie de Vest şi predomină în judeţul Timiş. În
Caraş-Severin şi Hunedoara munţii ocupă 65% din suprafaţă iar altitudinile muntoase cele
mai importante ale regiunii sunt: Vf. Parâng 2519 m (M-ţii Parâng), Vf. Pele
Retezat 2482 m (M-ţii Retezat).
Din punct de vedere hidrografic remarcăm existenţa unor reţele de suprafaţă importante ce
aparţin bazinelor: Mureşului, Crişului Alb, Crişului Negru, Begăi, Timişului, Caraşului, Nerei,
Cernei (de
M
B
În
Porţi de Fier pe Dunăre; Gozna, Breazova, S
P
de Pe
Un aspect important este cel al existenţei unui mare număr
specia
în zonele montane ale regiunii. Se pot enumera, astfel la
carstic în Cheile Nerei; Ochiul Bei, în Munţii Aninei; Iezerul Ţarcu, Pietrele Albe, lacuri
glaciare în Munţii Ţarcu; Tău Mare, Tău Mic, Tău Porţii, Bucura, Zănoaga, Tău Negru,
Slăveiul, Stănişoara, Ţapului, Galeşul, lacuri glaciare în Munţii Retezat; Gâlcescu, Roşiile,
Zăvoaiele, Mândra, Deneş, lacuri glaciare în Munţii Parâng; Iezerul Mare şi Iezerul Mic, lacuri
glaciare în Munţii Şurianu.
În Munţii Banatului, se află cel mai întins masiv carstic din România, masa de calcar jurasic şi
cretacic având o largă dezvoltare de-a lungul unei fâşii ce se întinde din Reşiţa până la
Dunăre. Numărul fenomenelor carstice descoperite în acest areal este impresionant, fiind în
jur de 1500, dintre care peşteri, avene, cursuri de apă şi lacuri subterane.
Clima este continental-moderată, cu influenţe sub-mediteraneene, pe culoarul Dunării şi
Valea Cernei (CS), cu temperaturi medii multianuale ce oscilează între 10-12
, sensibil mai ridicată în zonele
e.
0 C. Media
multianuală
a pre
montan
16

2.2. Resurse Naturale ale Regiunii Vest
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
2.2.1. Resurse naturale neregenerabile ale Regiunii Vest
Ca urmare a reliefului variat, regiunea posedă bogate şi diverse resurse naturale:
hidrocarburi
lichide şi gazoase în partea de câmpie (Pecica, Turnu, Şandra, Calacea,
Dudeştii Vechi), minereuri metalifere (fier, mangan, molibden, cupru, uraniu,
metale
preţioase) în zonele de deal şi montane. Aur şi argint se găsesc la Chişnidia, Dud,
Cladova,
fier la Dezna, Moneasa, Ocna de Fier, Dognecea.
În judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin sunt concentrate zăcăminte de cărbuni la Lupac,
Doman, Secu, Sinersig, etc. La Anina se află cea mai veche mină de cărbune cocsificabil din
România. Materiale de construcţii se află de-a
lungul Văilor Mureşului (nisip, granit,
granodiorit şi diorit) şi Crişului Alb (andezit, asbest) în Câmpia de Vest (argile refractare), la
Cărpiniş, Biled, Jimbolia marmură la Ruşchiţa, ţiţei şi gaze la Biled, Satchinez, nisip pentru
sticlă la Tomeşti.
2.2.2. Resurse naturale regenerabile ale Regiunii Vest
Izvoarele termale şi minerale constituie, de asemenea, importante bogăţii
naturale ale
regiunii,
cunoscute şi captate din cele mai vechi timpuri. Sunt valorificate
p otenţialele
balnea
re al apelor termale
de la Bă ile Herculane (judeţul
Caraş- Severin),
Geoagiu Băi
(judeţul Hunedoara). Sunt
valorificate intens apele minerale de la Lipova (jude ţul Arad),
Buzia ş (judeţul Timiş) precum şi apa plată de la Bă ile Herculane (judeţul Caraş-Severin). Importantele resurse fores tiere ale regiunii (31% din totalul suprafeţei) depăşesc
media
naţion ală (28% ). În judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin, acest procent este mult mai mare
(44%-46%). 2.3. Elemente privind starea economico-social ă actuală a Regiunii Vest
2.3.1. Structura e conomică sectorială a Regiunii Vest
2.3.1.1. Agricultura
Supra faţa agricolă a Regiunii Vest reprezintă un procent de 1 3,2% din suprafaţa agricolă a
României. O pondere mai mare decât aceasta o au
păşunile (17,3%) şi fâneţele ( 15,2%), iar
o pondere sub medie o de ţin terenurile arabile ( 11,
7%) şi viile (3, 4% ).
Tabelul 2.3.1. Principalii indicatori statistici pentru anul
2002
Nr.
crt.
Denumire indicator U.M. România
Regiunea
Vest
Pondere
%
1 . Suprafaţă totală Hectare 23.839.071 3.203.317 13,4%
2 . Supraf aţa agricolă, din care :
14.836.585 1.958.610 13,2%
- proprietate privată 14.288.872 1.914.875 13,4%
- arabil 9.398.518 1.096.745 11,7%
- păşuni
3.423.925 592.812 17,3%
- fâneţe 1.513.574 229.386 15,2%
- vii 259.644 8.911 3,4%
- livezi
2 40.924 30.756 12,8%
17

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
3. Păduri 6. 663.097 1.049.221 15,7%
4. Ape şi bălţi 8 51.726 45.311 5,3%
5. Alte suprafeţe 1. 487.663 150.175 10,1%
6.
Suprafaţa cultivată în regim de
exploatare, din care :
9.001.629 1.004.088 11,2%
- în proprietate privată 8. 607.912 973.870 11,3%
7.
Producţia agricolă totală, din Mil
lei
care :
preţuri
315.848.560 34.801.001 1 1,0%
- proprietate
privată
majoritar curente
307.455.452 34.376.861 11,2%
- vegetală, din care : 180.841.729 21.955.600 12,1%
- proprietate
privată
majoritar
176.277.509 21.711.414 12,3%
- animală, din care : 131.390.327 12.690.037 9,7%
- proprietate
privată
majoritar
130.004.079 12.625.464 9,7%
- servicii agricole, din care 3.616.504 155.364 4,3%
- proprietate
privată
majoritar
1.173.864 39.983 3,4%
8.
Producţia medie la hectar - Kg
grâu şi secară
1.923 2.962 154,0%
9.
Producţia medie la hectar -
orz şi orzoaică
2.005 2.551 127,2%
10.
Producţia medie la hectar –
ovăz
1.368 1.634 119,4%
11. Numărul de bovine Mii
2.878 239 8,3%
12. Numărul de porcine capete 5.058 611 12,1%
13. Numărul de ovine 7.312 928 12,7%
14. Numărul de caprine
633 39 6,2%
15. Numărul de cabaline 879 62 7,1%
16. Numărul de păsări
77.379 5.945 7,7%
17.
Numărul de albine Mii
familii
781 88 11,3%
18. Bovine la 100 ha teren Capete 20,1 12,5 91,0%
19. Porcine la 100 ha teren 53,9 55,6 103,1%
20.
Ovine şi caprine la 100 ha
teren
55,4 50,4 91,0%
21.
Producţia medie per animal
lapte de vacă şi bivoliţă
Litri
3. 076 3. 227 104,9%
22.
Producţia medie per animal
lapte de oaie
48 48 100,0%
23. Tractoare Bucăţi 169.240 27.991 16,5%
24. Pluguri pentru tractor 131.252 21.249 16,2%
25. Cultivatoare mecanice 27.433 5.273 19,2%
26. Semănători mecanice 62.061 10.140 16,3%
27.
Maşini de împrăştiat
îngrăşăminte chimice
9.656 2.102 21,8%
28.
Maşini de stropit şi prăfuit cu
tracţiune mecanică
7.191 624 8,7%
Combine autopropulsate
29. pentru
păioase
recoltat cereale
24.231 3.573 14,7%
18

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
30.
Combine autopropulsate
pentru recoltat porumb
1.084 510 47,0%
31.
Combine autopropulsate
pentru recoltat furaje
1.091 200 18,3%
32.
Vindrovere autopropulsate
pentru recoltat furaje
1.512 205 13,6%
33.
Prese pentru balotat paie şi
fân
4.921 810 16,5%
Sursă:
Direcţia Regională de Statistică Timişoara
2.3.1.2. Industria
Regiunea Vest este structurată din punct de vedere industrial pe următoarele
sectoare:
indu stria extractivă, siderurgică, metalurgică şi constructoare de maşini, pre ponderente în
judeţele Caraş-Severin, Hunedoara ş i aria aferentă oraşului Nădrag din judeţul Timiş,
respectiv industria prelucrătoare, preponderentă în judeţele Timiş şi
Arad.
Industria judeţelor Caraş-Severin
şi Hunedoara
a fost afectată
du pă anul 1989 de procesul
de restructurare a sectorului
minier şi sid erurgic, însoţite de disponibiliză
ri masive de
personal. Declinul economic
al acestor
două judeţe a fost
atenuat în ultimii ani de
dezvoltarea industriei prelucrătoare, prepon
derent în sistem lohn, precum
şi a sectorului
construcţiilor şi transporturilor.
Industria judeţelor Timiş şi Arad
este caracterizată de o mai mare diversificare industrială,
îndeosebi în industria prelucrătoare.
După anul 1989 s-a înregistrat declinul
industriei
alimentare, industriei chimice şi industriei
grele. În ultimii
ani s-a revigorat
industria
prelucrătoare, cu o proporţie
încă ridicată a sistemului de producţie în lohn, impulsionată de
investiţii străine semnificative.
Tabelul
2.3 .2. Industria la nivelul Regiunii Vest
anul 2002
Nr.
crt.
Domeniu de
activitate
Număr
total de
firme
Cifra de afaceri
totală
(mii lei)
Număr
total de
salariaţi
Total investiţii
brute
(mii lei)
1. Industria extractivă 84 4.906.827.637 28.206 2.266.880.538
2. Industria alimentară 1.064 8.067.685.722 13.774 999.191.409
3.
Industria băuturilor şi
a tutunului
100 3.923.468.528 3.166 710.166.113
4. I ndustria uşoară 267 1.621.304.775 7.653 276.301.467
5. Industria confecţiilor 518 10.370.639.876 31.600 792.060.997
6. Industria pielăriei 331 4.263.304.008 27.062 693.403.265
7.
Industria lemnului,
celulozei şi hârtiei
681 3.709.759.410
10.907 983.324.377
8.
Industria produselor
primare
Industria metalurgică,
a produselor metalice
471 11.082.774.553 12.170 3.128.113.542
9.
şi a produselor din
metal (exclusiv
maşini, utilaje şi
instalaţii)
410 5.775.803.907 18.600 1.625.616.866
10.
Industria de maşini şi
echipamente
Industria de
115 5.378.326.350 16.737 947.623.952
11. echipamente
electrice şi optice
240 12 .549.908.359 20.299 1.549.230.326
19

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
12.
Industria mijloacelor
de transport
42 5.291.575.165 9.974 461.960.437
13. Producţia de mobilier 285 2.397.163.359 8.005 356.462.120
Total industrie
Regiune Vest
4.608 79.338.541.649 208.153 14.790.335.409
Total economie
Regiune Vest
2 8.816 229.664.029.348 420.625 42.398.650.311
Sursa: Direcţia Regională de Statistică Timişoara 2.3. 1.3.
Serviciile
Sectorul terţiar concentrează
28,7% din numărul total de firmele din regiune, cu un procent
total de 18,8% din numărul
de angajaţi. Acestea au realizat
în an ul 2002 aproape 13,6% din
cifra de afaceri totală, aşa cum
rezultă din tabelul
următor:
Tabelul 2.3.3. Serviciile la nivel regiona l
-anul 2002
Nr.
crt.
Domeniu de
activitate
Număr
total de
firme
Cifra de afaceri
totală
(mii lei)
Număr
total de
salariaţi
Total investiţii
brute
(mii lei)
1. Turism 1.763 3.993.527.176 10.612 799.085.594
2. Transporturi 1.508 12.049.504.283 28.220 2.901.447.397
3.
Tehnologia
informaţiei
367 1.238.779.267 2.140 168.285.333
4. Servicii profesionale 1.449 2.660.487.052 8.984 281.756.153
5.
Poştă şi
telecomunicaţii
149 5.029.517.059 8.008 1.656.976.728
6. Servicii generale 1.669 2.580.389.319 8.986 1.040.439.423
7. Servicii sociale 999 994.080.097 4.778 130.139.642
8.
Servicii de colectat şi
reciclat deşeuri
111 1.290.563.447 3.629 126.591.776
9.
Mijloace de informare
şi publicitate
Edituri, tipografii şi
195 341.968.014 825 43.541.266
10.
reproducerea
înregistrărilor pe
suporţi
212 725.162.093 1.780 69.386.463
11. Servicii financiare 288 433.924.140 1.148 127.897.676
Total servicii
Regiunea Vest
8.710 31.337.901.947 79.110 7.345.547.451
Total economie
Regiunea Vest
28.816 229.664.029.348 412.380 42.398.650.311
Sursa: Direcţia Regională de Statistică Timişoara
Concluzii:
Industria reprezintă cea mai importantă ramură economică a Regiunii Vest. Din analiza
tabelului 2.3.2. referitor la sectorul industrial se pot trage următoarele concluzii: cel mai mare
număr de firme activează în industria alimentară; cifra de afaceri cea mai mare s-a realizat în
industria de echipamente electrice şi optice, industria produselor primare şi industria
confecţiilor; cel mai mare număr de salariaţi este încadrat în industria confecţiilor, pielăriei,
respectiv industria extractivă; cele mai însemnate investiţii s-au realizat în industria
20

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
produselor primare, industria extractivă, industria metalurgică şi industria de echipamente
electrice şi optice; în industriile lohn-intensive, cum sunt: industria confecţiilor, textilă,
pielăriei, uşoară,
parţial industria maşinilor şi a echipamentelor, respectiv echipamente
electrice şi optice este angajată aproape 50% din forţa de muncă din industria regională. În
condiţiile aderării ţării noastre la Uniunea Europeană
în anul 2007, estimăm ca o parte
însemnată
din aceşti angajaţi îşi vor schimba locul de muncă până în anul 2010.
Sectorul de servicii este al doilea, ca importanţă, în economia Regiunii Vest. Din analiza
tabelului 2.3.3. se desprind următoarele: cel mai mare număr de firme activează în turism,
servicii generale, apoi transporturi şi servicii profesionale;
cifra de afaceri cea mai ridicată s-a
realizat în serviciile de transport,
urmate de poştă-telecomunicaţii şi turism; cel mai mare
număr de salariaţi este al celor angajaţi în transporturi, urmat de turism, servicii generale şi
profesionale; cele mai mari investiţii au fost
realizate în 2002, de asemenea în transporturi,
urmate
de poştă-telecomunicaţii, respectiv servicii generale.
Agricultura reprezintă, după industrie
şi servicii, a treia ramură economică ca importanţă în
Regiunea
Vest, din punctul de vedere al cifrei de afaceri şi a populaţiei ocupate. Din analiza
tabelului 2.3.1. se observă că: producţia agricolă obţinută în regiune reprezintă 12,1% din
producţia de la nivel naţional, de pe o suprafaţă cultivată ce reprezintă numai 11,2% din
suprafaţa cultivată la nivel naţional; producţia medie de cereale
la hectar realizată în regiune
este
superioară celei obţinute la nivel de ţară, cu valori de 119,0% la ovăz şi 154,0% pentru
grâu şi secara; producţia
animală obţinută în 2002 reprezintă doar 9,7% din cea obţinută la
nivel naţional, chiar dacă fâneţele şi păşunile din regiune reprezintă 15,2%, respectiv 17,3%
din fâneţele şi păşunile din România; numărul de animale se încadrează între 6,2% (caprine)
şi 12,7% (ovine) din total efective existente pe plan naţional.
2.3.2. Potenţialul infrastructurii Regiunii Vest
Punerea la dispoziţie a unei infrastructuri fizice reprezintă p remiza oricărei dezvoltări
economice susţinute. Pentru evaluarea situaţiei
existente si a potenţialului
infrastructurii
regionale vom analiza următoarele trei puncte:
-Infrastructura de transport;
-Infrastructura de utilităţi;
-Infrastructura de învăţământ şi sanitară.
a) Infrastructura de tran sport
Regiunea Vest este traversată de două din cele trei coridoare
Pan-europene care
intersectează România, şi anume coridorul IV Berlin / Nurnberg
– Praga - Budapesta
–
Constanţa –Istanbul - Salonic şi coridorul VII fluviul Dunărea.
Reţeaua
de căi ferate
Regiunea Vest are o reţea
de căi ferate de 2011 km, reprezentând 18,3% din totalul naţional.
Liniile electrificate reprezintă 690 km, reprezentând 34,3% din totalul căilor ferate la nivelul
regiunii (faţă de 35,9% cât este media naţională), iar liniile ferate duble reprezintă 304 km
(15,1% din totalul regiunii, comparativ cu 26,9% media naţională).
Tabelul 2.3.4.. Liniile de cale ferată în exploatare, în Regiunea Vest, în anul 2002
Regiunea / Judeţul Total (km)
din care:
electrificate
(km)
Densitatea liniilor
(km
pe 1000 km
t
2
eritoriu)
Reginea Vest 2011 690 62.8
Arad 485 196 62.5
21

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Caras-Severin 400 160 46.9
Hunedoara 339 223 48,0
Timiş 787 111 90,5
Total România 11002
3950 46,2
Sursa: Direcţia Regională de Statistică T imişoara
Reţeaua de căi rutiere
Regiunea Vest are
o reţea bine dezvoltată de căi rutiere, repartizată
relativ echilibrat
în teritoriu. După cum este ară tat în următoarele două tabele, regiunea are o reţea
totală de drumuri publice de 10 192 km (12,9% din totalul naţional) din care 1881
km
sunt
drumuri naţionale (12,7% din total drumuri
naţionale) şi 8311 km drumuri
judeţene
şi comunale (13,0% din total drumuri judeţene şi comunale).
Tabelul 2.3.5.. Drumurile publice în Regiunea Vest, în anul 2002
Regiunea / Judeţul
Drumuri
publice
Total
(km)
Modernizat
e
din care (km):
Cu
îmbrăcăminţi
uşoare de
asfalt
Procent
drumuri
modernizate
din total
Densitatea
drumurilor
publice (km pe
2
100 km
teritoriu)
Total România 78896 19958 19993 25,3% 33,1
Regiunea Vest 10192 2595 2199 25,5% 31,8
Arad 2240 495 700 22.1% 28,9
Caraş-Severin 1944 748 351 38,5% 22,8
Hunedoara 3107 679 390 21,9% 44,0
Timiş 2911 673 758 23,1% 33,3
Sursa: Direcţia Regională de Statistică Timişoara
Transporturile aeriene
Regiunea Vest dispune de aeroporturi în fiecare judeţ, în oraşele Timişoara, Arad,
Caransebeş şi Deva, acestea acoperind diferitele cerinţe de transport aerian, în funcţie de
stare şi dotări.
O menţiune
aparte merită Aeroportul Internaţional Timişoara, al doilea din România, care
colaborează constant cu mai multe companii aeriene, facilitând legături rapide, pentru
pasage
ri şi marfă, cu Bucureşti, Frankfurt, Düsseldorf, Stuttgart, Verona, Viena, New York,
etc.. Un fapt important îl constituie prezenţa şi dezvoltarea în incinta aeroportului
internaţional
a terminalului cargo pentru
transport marfă.
În urma unor extinderi, aeroportul
din Arad este pregătit să preia zboruri internaţionale,
activitatea extinzându-se în domeniul transportului aerian de mărfuri cargo. Aeroportul din
Caransebeş (judeţul Caraş-Severin), este destinat doar curselor interne, fiind în prezent
neutilizat,
iar cel din Deva (judeţul Hunedoara)
este destinat doar activităţilor aviaţiei sportive.
Căile
navale
Principalele cursuri de apă cu potenţial navigabil ale regiunii sunt:
• Dunărea - în sudul judeţului Caraş-Severin, care face leg
ătura cu vestul Europei până
în Germania şi permite accesul la Marea Neagră. Deşi
transportul naval este, în
general, bine dezvoltat pe Dunăre,
există un singur port
pe teritoriul regiunii – portul
Moldova Nouă.
• Mureşul - pe teritoriul judeţelor Hunedoara
şi Arad, continuă în Ungaria şi face
în cele
din urmă legătura
cu Dunărea. Nu este amenajat pentru navigaţie.
22

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
• Canalul Bega - pe teritoriul judeţului Timiş, cu continuare în Serbia, navigabil în trecut,
este în prezent neamenajat pentru transportul de mărfuri.
b) Infrastructura de utilităţi
Reţeaua de alimentare cu apă
Lungimea
reţelei de alimentare cu apă a Regiunii Vest este de 4906 km, reprezentând 12,2%
din totalul naţional de 40269 km.
Tabelul 2.3.6. Reţeaua apei potabile distribuite în Regiunea Vest, în anul 2002
Regiunea /Judeţul
Localităţi cu instalaţii de alimentare
cu apă potabilă (număr) - la sfârşitul
Total
anului -
Din care: municipii
şi oraşe
Lungimea totala simpla a
reţelei
de distribuţie a apei potabile
(km) – la sfârşitul anului
Total România 3236 268 40269
Regiunea Vest 294 37 4906
Arad 89 8 1528
Caraş-Severin 28 8 573
Hunedoara 58 14 990
Timiş 119 7 1815
Sursa: Direcţia Regională de Statistică Timişoara
Alimentarea cu apă în sistem centralizat a localităţilor Regiunii Vest este realizată pentru
767000 de locuitori, care reprezintă 61% din totalul populaţiei. Toate localităţile urbane din
regiune dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, ele asigurând
necesarul de apă
pentru 75% din populaţia totală de la oraşe. Alimentările cu apă, prezente în toate oraşele
mari, au încă probleme
de extindere a capacităţilor de stocare, tratare şi distribuţie, cu
asigurarea protecţiei sanitare a surs elor. Numai
19-20% din populaţia din mediul rural
dispune de alimentare cu apă în sistem centralizat. Majoritatea comunelor
au, în diferite faze,
proiecte de alimentare cu apă curentă.
La nivelul Regiunii Vest, cea mai mare parte localităţilor preiau
apă pentru potabilizare din
surse subterane
(62%). Ponderea cea mai mare a localităţilor care folosesc surse de
suprafaţă este în judeţul Ca raş Severin (71% din totalul localităţilor care dispun de alimentare
cu a pă în sistem centralizat).
Reţeaua de canalizare
Numai
56% din localităţile din Regiunea Vest au reţele de canalizare menajeră, acest
procent fiind superior celui la nivel naţional,
care este de 51,1%. Lungimea totală simplă a
conductelor de canalizare din Regiunea Vest este de 2055 km, cea ce reprezintă 12.2% din
lungimea reţelei de canalizare la nivel naţional (16.812 km). Acestea există în principal în
oraşe, mai extinse în cartierele de blocuri. Multe dintre
reţelele de canalizare menajeră
prezintă uzuri avansate, fizice şi mai ales morale.
Tabelul 2.3. 7. Reţeaua de canalizare în Regiunea
Vest, în anul 2002
Localităţi cu instalaţii de
canalizare
publică Lungimea
totală simplă
Regiunea / Judeţul
Total
(număr)
din care:
municipii si
oraşe
a
conductelor de
canalizare
Total România 679 266 16812
23

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Regiunea Vest 79 37 2055
Arad 22 8 534
Caraş-Severin 14 8 276
Hunedoara 29 14 689
Timiş 14 7 556
Sursa: Direcţia Regional ă de Statistică Timişoara
Reţeaua de distribuţie a gazului natural
Lungimea sistemului de fur nizare a gazului este 2564 km. Aceasta reprezintă 10,7% din
lungimea reţelei
de gaz la nivel naţional (24 068 km).
Tabelul 2.3. 8. Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite în Regiunea Vest, în anul 2002
Localităţi in care
se distribuie
gaze
naturale
(număr) - la sfârşitul
anului
Volumul gazelor naturale
distribuite (mii m 3 Regiunea / Judetul
Lungimea totală
simplă a reţelei
de distribuţie de
distribuţia gazelor
)
din care: (km) - la sfârşitul
din care:
Total municipii şi anului Total pentru uz
oraşe
casnic
Total România 1182 177
24068
1001763
7
3085561
Regiunea Vest 98 26 2564 562751 225699
Arad 13 3 548 100911 57821
Caraş-Severin 16 5 441 68162
34700
Hunedoara 47 12 750 176250 58615
Ti miş 22 6 825 217428 74563
Sursa: Direcţia Regională de Statistică Timişoara
Reţeaua de încălzire centrală
Conform cu numărul de localităţi conectate la reţeaua de încălzire centrală, Regiunea Vest
se plasează pe locul 5 în România.
Deoarece
reţeaua de încălzire centrală este foarte veche şi generează pierderi plătite de
către populaţie, în ultima perioadă de timp numărul de locuinţe ce utilizează sisteme proprii
de încălzire a crescut continuu. Posibilitatea de utilizare a staţiilor independente de încălzire
este însă în directă dependenţă de reţeaua de gaz.
Tabelul 2.3.9. Localităţi în care se distribuie energie termică în Regiunea Vest, în anul 2002
Localităţi în care se distribuie energie termică
Regiunea /Judeţul
(număr)
Total din care: municipii şi oraşe
Total România 214 185
5. Vest 30
28
Arad 6 6
Caraş-Severin 5 5
Hunedoara 11 10
Timiş Sursa: Statistică teritorială,
1998-2000
8
7
Reţeaua de electricitate
24

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Pe baza rezultatelor recensământului 2002, situaţia locuinţelor dotate cu instalaţie electrică in
cifre
absolute este prezentată în tabelul de mai jos. Acestea reprezintă, la nivelul Regiunii
Vest, 98,2% din totalul locuinţelor, acest procent fiind în toate judeţele regiunii peste media
naţională
de 96,3%.
Tabelul 2.3.10. Număr locuin ţe în care se distribuie ener gie electrică în Regiunea Ve st
Regiunea / Judeţul
Total locuinţe ce sunt d otate
cu instalaţie
electrică
% din total locuinţe
Total România 7809356 96, 3
Regiunea Vest 755167 98, 2
Arad 182480 98, 2
Caras-Severin 127405 97, 2
Hune doara 189455 97, 9
Timiş 255827 99,1
Sursa: Recensământul populaţiei şi locuinţelor, rezultate preliminare, INS, 2002
Sintetic situaţia din cadrul infrastructurii de utilităţi
poate fi rezumată în tabelul de mai jos.
Tabelul 2.3.11. Dotarea locuin ţelor la recensământul din 2002 (în % din total)
Regiune apă curentă canalizare electricitate încălzire bucătărie Baie
România 53,2 51,1 96,3 36,4 88,2 50,0
Nord-est 38,8 37,7 94,2 30,6 82,9 36,8
Sud-est 50,3 48,4 96,4 36,5 89,1 46,7
Sud 39,0 37,5 96,2 23,8 89,7 36,9
Sud-vest 36,2 34,7 95,5 26,0 84,1 35,0
Vest 66,7 62,6 98,2 38,1 92,3 61,2
Nord-vest 56,4 53,5 95,7 30,5 84,6 52,9
Centru 65,5 62,2 96,7 38,3 90,0 59,8
Bucureşti 86,9 86,1 98,7 77,3 96,2 84,4
Sursă:
Datele preliminare ale recensământului din 2002, Comisia naţională pentru statistică
din
România, 2002
c) Infrastructura de învăţământ şi sanitară
Infrastructura de învăţământ
Numărul instituţiilor
de educaţie în anul şcolar 2002/2003 în Regiunea Vest este prezentat în
tabelul de mai jos. Datorită caracterului
multietnic al populaţiei
d in R egiune, o caracteristică
a
învăţământului din Regiunea
Vest este dată de existenţa a multor
şc
oli primare, s ecundare şi
licee unde se utilizează limba minorităţilor etnice (limba maghiară, germană, sârbă, slovacă)
sau o limbă de circulaţie internaţională (engleză şi franceză).
25

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Tabelul 2.3.12. Număr unităţi de învăţământ în Regiunea Vest, în anul şcolar 2002/2003
Regiunea
/
Judeţul
Grădiniţe
de copii Şcoli
Şcoli
din care: cu
Total învăţământ
gimnazial Licee
e
iversită
postliceal
Un ţi
publice
Regiunea
Vest
943 1204 541 155 5 7
Arad 267 270 123 36 2 1
Caraş-Severin 256 254 137 27 1 1
Hunedoara 58 364 109 34 1 1
Timiş 362 316 172 58 1 4
Sursa: Direcţia Regională de Statistică Timişoara
Infrastructura sanitară
Numărul
unităţilor sanitare cu capital majoritar de stat existente în anul 2002 este prezentat
în tabelul de mai jos.
Tabelul 2.3.13. Număr unităţi sanitare cu capital majoritar de stat în Regiunea Vest, în anul
2002
Regiunea / Judeţul Spitale Policlinici Dispensare Centre de Sanatorii
medicale sanatate TBC
Crese
Total România 442 44 442 74 11 288
5. Vest 48 7 62 9 2 38
Arad 11 1 9 2 - 6
Caras-Severin 8 2 13 3 - 8
Hunedoara 13 2 29 2 2 9
Timis 16 2 11 2 - 15
Sursa: Direcţia
Regională de Statistică Timişoara
d) Turismul în Regiunea Vest
Potenţial şi resurse turistice
Valorile turistice sunt date de un cadru natural deosebit de bogat
şi variat, cu o multitudine de
tipuri de relief (întâlnite în toate unităţile de relief, de la cele ale Câmpiei de Vest,
Depresiunea Haţegului şi Culoarul Orăştiei, până în zona montană aparţinând atât Carpaţilor
Meridionali, cât şi Carpaţilor Occidentali), elemente de climă ce se află sub influenţele
oceanice şi submeridionale, o reţea hidrografică reprezentativă, un bogat şi variat fond
forestier şi cinegetic, toate acestea constituind destinaţii turistice cu un mare grad de
atractivitate.
Resursele turistice naturale ale Regiunii Vest:
• variate forme de relief carstic din munţii: Codru-Moma, Aninei, Locvei,
Cernei,
Defileul Dunării, Munţii Retezat, Şureanu, Metaliferi, Poiana Ruscăi;
• peisaje montane deosebit de atractive, puncte de belvedere: piscurile şi vârfurile
montane; pasurile şi trecătorile, cu valoare peisagistica deosebite;
• lacurile glaciare, lacurile carstice, lacurile crionivale, lacuri naturale de luncă;
• defilee: Dunării, Mureşului, Jiului, CrişuIui AIb;
• izvoare minerale şi termice-minerale: Moneasa, Lipova, Mocrea, PăuIiş, Băile
26

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
•
Herculane, Geoagiu-Băi, Vaţa de Jos, Călan, Băcia, Buziaş, Calacea, Ivanda,
Sânnicolau Mare, Biled, Teremia.
fond forestier: păduri de foioase, păduri de conifere
• fond cinegetic: specii foarte variate;
• parcuri naţionale: Cheile Nerei-Beuşniţa, Cheile CaraşuIui-Semenic, Domogled
Valea Cernei, Retezat, Defileul Jiului; parcuri naturale: Lunca Mureşului, Porţile de
Fier (bilateral cu Serbia, pe ambele maluri ale Defileului Dunării) şi Grădiştea
Muncelului-Cioclovina (Cetăţile Dacice); rezervaţii naturale (cea mai mare parte
integrate in perimetrul parcurilor naţionale sau naturale);
• parcuri dendrologice: Arboretul de la Simeria, Gurahonţ, Macea, Bazoş;
• domenii schiabile: Semenic, Muntele Mic, Parâng, Vâlcan, Straja, Retezat;
Resurse turistice antropice
- Vestigii arheologice: aşezări dacice, castre romane, minele cetăţilor feudale, castele
medievale: Pecica, Şoimuş, Şiria, Dezna, Macea, Săvârşin, Pâncota; cetăţi: Aradului,
Devei, Timişoarei, Colţi, Tibiscus (Jupa), Bocşa, Caraşova, Mehadia, Micia, Turnu
Ruieni, Grădiştea Muncelului (Sarmizegetusa Regia), Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie,
Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, Ciacova, etc.
- Monumente istorice şi de artă de factură religioasă: mănăstiri, biserici de zid, biserici
de lemn, catedrale: Timişoara, Arad, Caransebeş, Deva, Hunedoara, Lugoj, Radna,
Hodoş-Bodrag, Hălmagiu, Călugăra, Prislop, Densuş, Crişcior, Sântâmaria Orlea,
Streisângeorgiu etc.
- Monumente istorice şi de artă, ansambluri arhitecturale: Arad, Caransebeş, Reşiţa,
Oraviţa, Băile Herculane, Bocşa, Anina, Deva, Hunedoara, Haţeg, Timişoara, Lugoj,
Sânnicolau Mare, Banloc, Lovrin, Remetea Mare.
- Monumente de artă plastică şi comemorative busturi, statui, monumente
-
comemorative au o arie foarte mare de răspândire atât în aşezările urbane, cât şi în
cele rurale din toate cele 4 judeţe;
Muzee şi colecţii; galerii de artă: în municipii reşedinţă de judeţ, în municipii, oraşe şi
în unele sate.
- Etnografie şi folclor: arhitectura populară ţărănească,
tehnică şi instalaţii populare;
costume populare, ceramică populară, muzee etnografice
săteşti, manifestări populare
tradiţionale, festivaluri, manifestări
artistice etc.
- Patrimoniul industrial
tehnic: baraje, lacuri de acumulare, centrale hidroelectrice:
Tăuţ, Văliug, Trei Ape, Breazova, Secu, Poiana Mărului, Porţile de Fier I, Dognecea,
Gura Apei, Râul de Mori şi salba lacurilor de pe Strei, Cinciş, Surduc, Valea de Peşti,
Timişoara, Bocşa, Caransebeş, Grebla: Complexul hidrotehnic de pe Bârzava
Superioară; Muzeul locomotivelor cu aburi, clădiri, hale, furnalele de la Reşiţa, centre
ale minenitului carbonifer: Secu, Doman, Anina, Brad, Depresiunea Petroşani; centre
de.extracţie a minereurilor feroase şi neferoase:Ocna de Fier, Dognecea, Sasca
Montana, Moldova Nouă, Rusca Montana, Oraviţa, Ruschiţa (unde predomină
arhitectura montanistică), Ghelari, Teliucul Inferior, Brad; căi ferate vechi: Anina -Oraviţa
- Iam, Băuţar - Subcetate: canale: Bega, Aranca, nodul hidrotehnic Coştei, furnalul de la
Govâjdia; abatorul, turnunile de apă, podunile şi Fabrica de bere din Timişoara, fabnica
de sticlă Tomeşti; centre industniale: Reşita, Hunedoara, Caransebeş, Călan, Arad,
Timişoara, Lugoj, Bocşa, Anina, Oraviţa, Brad, Orăştie, Deva, Simeria, Petroşani,
Jimbolia,
Marginea.
e) Populaţ ia, Resursele Umane şi Piaţa forţei de muncă
Popula ţia Regiunii Vest
Regiunea Vest are în total o populaţie de 1 958 648 locuitori, c eea ce repre zintă 9,0% din
pop ulaţia României. În ultimii 10 ani, sub influenţa combinată a ni velului diferenţiat al sporului
natural, al fluxurilor migratorii interne şi a intensităţii
migraţiei externe,
populaţia
regiunii a
scăzut cu 1 53 299 locuitori, ceea ce reprezintă o scădere
procentual
ă de 7,3%
faţă de
27

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
recensă mântul anterior. Această sc ădere procentuală este aproape dublă faţă de scăderea
la nivel naţional şi se d atorează, în principal, scăderii semnificative
a popu laţiei judeţelor
Caraş-Severin (-11,5%) şi Hunedoara (-11,4%), aceste
două judeţe
având cele mai mari
scăderi
procentuale ale populaţiei între ultimele două
recensăminte dintre toate judeţele
României.
Tabelul 2.3.14. Populaţia şi densitatea populaţiei Regiunii Vest la recensămintele din 1992 şi
2002
Populaţia totală la
recensăminte
Densitatea (loc./km 2 ) Scădere %
Regiunea / Judeţul
ian.07
1992
mar.18
2002
ian.07
1992
mar.18
2002
1992-2002
Regiunea Vest 2111947 1958648 65,9 61,1 -7,3%
Arad 487617 461791 62,9 59,6 -5,3%
Caras-Severin 376347 333219 44,2 39,1 -11,5%
Hunedoara 547950 485712 77,6 68,8 -11,4%
Timis 700033 677926 80,5 77,9 -3,2%
Total România 22810035 21680974 95,7 90,9 -4,9%
Sursa: Direcţia Regională de Statistică Timişoara
Structura pe vârste a populaţiei poartă
amprenta caracteristică a unui proces
de îmbătrânire
demografic ă, datorat în principal scăderii
natalităţii care a determinat reducerea
absolută şi
relativă a populaţiei tinere (0-14 ani) şi creşterea
ponderii populaţiei
vârstnice
(de 60 ani şi
peste). Piramida vârstelor reflectă cel mai fidel cronica generaţiilor evidenţiind disproporţiile într-o populaţie, pe v ârste şi sexe. Reducerea numărului populaţiei tinere a îngustat şi mai
mult baza piramidei vârstelor. Scurtă analiza structurală a pieţei m uncii
Populaţia activă în Regiunea Vest reprezintă, la n ivelul anului 2002, 44,4% din totalul
populaţiei. Se consta tă o puternică difer enţă între sexe, persoanele active de sex feminin
reprezentând 38,5% din totalul populaţiei de sex feminin, în timp ce persoanele active de sex
masculin reprezintă 50,7% din totalul populaţie i de sex masculin.
Tab elul 2.3.15. Structura p opulaţiei după participarea la activitatea econom ică, sexe şi grupe
de vârstă
Total Persoane active (procente)
Persoane
p opulaţie Total Ocupate Someri BIM inactive
Regiunea Vest 1934239 45,4 41,6 3,8 54,6
Sub 15 ani 300368 - - - 100,0
15 – 24 ani 289343 37,4 30,6 6,8 62,6
25 – 34 ani 306138 80,2 72,9 7,3 19,8
35 – 44 ani 270313 8 4,9 79,7 5,2
15,1
45 – 54 ani 288402 74,5 69,4 5,1 25,5
55 – 64 ani 204925 30,2 29,0 1,2 69,8
65 si peste 274750 6,6 6,6 - 93,4
M
A
S
C
Total 933267 52,0 46,4 5,6
48,0
Sub 15 ani 154033 - - - 100,0
15 – 24 ani 147187 41,9 30,8 11,1 58,1
25 – 34 ani 153260 90,6 80,5 10,1 9,4
28

U
L
I
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
35 – 44 ani 134593 90,6 82,7 7,9 9,4
45 – 54 ani 138626 85,2 79,2 6,0 14,8
55 – 64 ani 94852 39,6 37,8 1,8 60,4
N 65 si peste 110716 6,2 6,2 - 93,8
F
E
M
I
N
I
N
Total 1000972 39,2 37,2 2,0 60,8
Sub 15 ani 146335 - - - 100,0
15 – 24 ani 142156 32,7 30,4 2,3 67,3
25 – 34 ani 152878 69,7 65,3 4,4 30,3
35 – 44 ani 135720 79,1 76,7 2,4 20,9
45 – 54 ani 149776 64,6 60,4 4,2 35,4
55 – 64 ani 110073 22,0 21,3 0,7 78,0
65 si peste 164034 6,9 6,9 - 93,1
Sursa: INS, Forţa de muncă în România. Ocupare şi şomaj în trimestrul III, 2004
Amplitudinea fluctuaţiilor intervenite în zece ani (1993-2003) în structura populaţiei ocupate
pe sectoare ale economiei naţionale dovedesc
rapiditatea cu care s-au operat mutaţiile, cel
puţin din punct de vedere macro-economic:
- rigoarea cu care s-a operat restructurarea în sectorul industriei grele a antrenat o
scădere semnificativă a populaţiei
(după anumite surse ar fi vorba despre o scădere de
aproape 50% în judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin);
- dinamismul de care a început să dea dovadă sectorul de servicii a permis absorbţia
unei părţi crescânde din populaţia activă;
- gravitatea şomajului industrial a provocat un fenomen de întoarcere la ţară şi o creştere
a activelor în agricultură.
Evoluţia ratei şomajului arată că Regiunea Vest a avut o rată mai scăzută decât rata
naţională, cu excepţia anilor 1998, 1999 şi 2001. Se remarcă că femeile au avut o rată a
şomajului mai ridicată, la nivel naţional, cu excepţia anilor 1999, 2000 şi 2003. Este de
urmărit dacă aceste tendinţe observate în ultimii ani se vor menţine în anii următori, ţinând
cont şi de faptul că statisticile recenzează doar şomerii care beneficiază de indemnizaţii de
şomaj, situaţie care se extinde pe maximum 18 luni.
2.4. Starea mediului în Regiunea Vest
2.4.1. Starea calităţii atmosferei
Efectele pe termen scurt şi mediu ale poluării aerului dăunează sănătăţii umane şi aduc
prejudicii ecosistemelor şi economiei. Poluarea pe termen lung afectează mediul înconjurător
prin: efectul gazelor de seră, distrugerea stratului de ozon, ploile acide, prezenţa
29

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
micropoluanţilor şi a particulelor în suspensie. Pentru aprecierea gradului de poluare
a
atmosferei, la nivel local se calculează emisiile de poluanţi şi se determină
calitatea aerului
înconjurător.
Emisiile de gaze se determina pe baza programului CORINVENT, în mod
unitar, iar supravegherea calităţii aerului se realizează în staţii de supraveghere, în care
modul de lucru respectă prevederile din STAS 12574/87. Repartiţia acestor staţii în anul
2004 este prezentată în Tab.2.4.1.
Tabelul 2. 4.1. Staţii de supraveghere a calităţii aerului la nivel regional
Judeţul
Număr staţii
Număr puncte
pulberi
sedimentabile.
Număr
Total
indicatori
din care
cf.Ord.592
Arad 4 10 11340 8760
Caraş Severin
4 26 5909 675
Hunedoara 21 80 11647 -
Timiş 4 30 17857 16299
Regiunea Vest 33 146 46753 25734
Prin emiterea Ordinului 592/2002, care aprobă Normativul privind stabilirea valorilor limită, a
valorilor de prag, a criteriilor şi metodelor de evaluare a SO2, NOx, a pulberilor în suspensie
(PM10 şi PM2,5) , a plumbului, a benzenului, CO şi O3 în aerul înconjurător, se poate
considera ca transpunerea pe plan legislativ, naţional a Directivelor UE privind activitatea de
evaluare şi gestionare a calităţii aerului înconjurător este realizată. Transpunerea legislativă
trebuie urgent urmată de punerea ei în aplicare, fapt ce se realizează, însă mai lent. În
Regiunea Vest, nu există reţele de monitorizare a calităţii aerului. Analizoare automate se
află in următoarele amplasamente :
- judeţul Arad : analizor HORIBA pentru determinarea ozonului ;
- judeţul Caraş Severin : analizoare HORIBA pentru determinarea ozonului
şi a dioxidului de sulf;
- judeţul Hunedoara: nu există analizoare automate;
- judeţul Timiş: analizor HORIBA pentru determinarea ozonului, analizoare
ENVIRONNEMENT pentru determinarea: oxizilor de azot, a dioxidului de sulf, a
monoxidului de carbon şi 2 prelevatoare BRAVO – TECORA de PM10 .
Aceste echipamente sunt amplasate în zone urbane, la sediile agenţiilor
de
protecţia mediului, determinările lor nu sunt, reprezentative pen tru zone mai extinse. Ele
nu
sunt echipate cu dispozitive pentru măsurarea
parametrilor meteorologici.
Gazele cu efect de seră sunt specificate într-una din anexele Protocolului de la Kyoto, ele
fiind : CO2, CH4, N2O, PFC, HFC şi SF6. Pentru anul 2004, emisiile calculate ale principalelor
gaze cu efect de seră sunt redate in Tab.2.1 Ponderea principală la emisiile regionale de
CO2 si N2O o are judeţul Hunedoara – 47,2% la CO2 si 56,7% la N2O; la CH4 judeţul Timiş
are contribuţia cea mai mare, cu 61,5%.
Contribuţia
sectorului energetic la unele din emisiile de gaze cu efect de seră este
semnificativă: 43,7% din emisiile de CO2 sunt produse în cadrul sectorului energetic.
Tab.2.4.2. Situaţia emisiilor de gaze cu efect
de seră
Judeţul CO2 , t/an CH4, t/an N2O, t/an
Arad 2884,62 38133,92 1278,92
Caraş Severin 2603,38 25195,11 209,53
Hunedoara 5803,00 76307,65 2045,35
Timiş 998,67 223172,24 72,04
Regiunea Vest 12289,67 362808,92 3605,84
30

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Ca urmare a prezenţei emisiilor anumitor poluanţi în aer, în urma unor reacţii chimice, se
produce modificarea pH-ului aerului, a precipitaţiilor şi, uneori, chiar a solului. Principalele
gaze cu efect acidifiant sunt : dioxidul de sulf (SO2), dioxidul de azot (NO2) şi amoniacul
(NH3),
iar cantităţile emise au fost calculate, alături de emisiile altor poluanţi în aer, pe baza
unor calcule de estimare cuprinse în programul CORINVENT.
Tab.2.4.3. redă datele de emisii ale gazelor cu efect acidifiant la nivelul Regiunii Vest.
Judeţul SO2, t/an NOx, t/an NH3, t/an
Arad 13715,32 9999,09 4624,97
Caraş Severin 19857,78 3884,71 5951,73
Hunedoara 54073,21 14800,89 877,28
Timiş 3973,56 1380,56 9295,63
Regiunea Vest 91619,87 30065,25 20749,61
Din analiza datelor înregistrate la monitorizarea calităţii aerului în Regiunea Vest, nu s-au
evidenţiat depăşiri ale concentraţiilor maxime admisibile la compuşii mai sus mentionaţi,
valorile situându-se mult sub nivelul acestora.
Fig. 2.4.4.
80000
70000
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0
Fig. 2.4.5.
25000
20000
15000
10000
5000
0
Emisii anuale SO 2, t/an
AR CS HD TM
Emisii anuale NO 2, t/an
AR CS HD TM
31
2003
2004
2003
2004

Fig. 2.4.6.
10000
8000
6000
4000
2000
0
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Emisii anuale NH 3, t/an
AR CS HD
TM
Referitor la cele mai mari concentraţii medii de 24 de ore care s-au înregistrat, valorile au fost
următoarele :
- în judeţul Arad : la NO2 – 0,0317 mg/mc în Arad (Astra Vagoane), la SO 2 – 0,0042
mg/mc în Arad
(str.A.Şaguna);
- în judeţul Caraş Severin: la NO2 – 0,0426 mg/mc în Reşiţa (U.C.M.R.), la SO2 – 0,0364
mg/mc în Reşiţa (A.P.M.), la NH3 – 0,0899 mg/mc în Reşiţa (U.C.M.R.);
- în judeţul Hunedoara: la NO2 – 0,06 mg/mc în Deva (Lic. G.Moisil), la SO2 – 0,035
mg/mc în Deva (Fca de Oxigen), la NH3 – 0,06 mg/mc în Deva (Spital Municipal);
- în judeţul Timiş: la NO2 – 0,03 mg/mc în Timişoara (Cl.Şagului), la SO2 – 0,13 mg/mc în
Timişoara
(Cl. Şagului).
Dacă cantitatea acestor compusi chimici in aer este mare, pH-ul precipitaţiilor
scade, ele
primind caracter acid şi devin extrem de
dăunătoare pentru mediul înconjurator. Precipitaţii
se recoltează în 37 puncte de
prelevare, în Regiunea Vest, în judeţul Arad – sunt 2 puncte
de prelevare, udeţul Caraş Severin
– sunt 9 puncte de prelevare,în judeţul Hunedoara – sunt
17 puncte de prelevare, în judeţul
Timiş – sunt 9 puncte de prelevare ; cel mai mic pH
măsurat în Regiunea Vest a fost de
4,9 şi a fost înregistrat în judeţul Arad, în luna mai.
Sursele emisiilor de metale grele sunt diferite procese industriale şi traficul rutier, pentru
plumb.
Tab.2.4.7. Emisii de mercur, cadmiu, plumb
Judeţul Mercur, kg/an Cadmiu, kg/an Plumb, kg/an
Arad 63,32 12,93 35412,65
Caraş Severin 11,04 86,75 18303,28
Hunedoara 407,36 411,22 7546,49
Timiş 12,57 31,81 223,82
Regiunea Vest 494,29 542,71 61486,24
În proporţie mare, emisiile de mercur şi, în proporţie mai mică, cele de cadmiu, provin şi din
activitatea de tratare şi depozitare a deşeurilor. 82,4% din emisiile de mercur şi 75,7% din
cele de cadmiu se regăsesc în inventarul judeţului Hunedoara, în timp ce 57,6% din emisiile
de plumb provin din judeţul Arad.
32
2003
2004

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
În Regiunea Vest există o staţie de supraveghere a poluării de fond, amplasată în zona
montană Semenic, judeţul Caraş
Severin. Până
în 1998, la această
staţie
s -au efectuat
mă surători de concentraţii ale poluanţilor
gazoşi,
dar în prezent se
efectuează doar
prelevări
de precipitaţii. În anul 2004 , concentraţiile pricipalilor
indicatori fizico-chimici
determinaţi
cu
ocazia analizei precipitaţiilor prelevate la staţia de pe muntele Semen ic s-au situat în
intervalele:
- pH : 4,23 – 6,95, pH-ul mediu an ual fiind 5,68, cel mai mic din judeţ
- conductivitate : 11,5 – 51,6 µS/cm
- sulfaţi
: 0 – 8,00 mg/dmc
- azotaţi : 0,35 – 7,77 mg/dmc
- azotiţi : 0,01 – 0,25 mg/dmc
- cloruri : 1,42 – 8,50 mg/dmc
Evoluţia în timp a valorilor acestor indicatori indică o creştere a frecvenţei ploilor acide.
Se poate considera că celelalte staţii de supraveghere a calităţii aerului, care se află pe
teritoriul Regiunii Vest sunt pentru evaluarea poluării de impact, poluare care este rezultatul
direct al surselor de poluare. Poluanţii determinaţi în aceste staţii sunt: SO2, NO2, pulberi în
suspensie. Se mai determină concentraţii ale unor poluanţi specifici, care în cazul Regiunii
Vest sunt : NH3 - în judeţele Caraş Severin şi Hunedoara, fenol şi acid clorhidric – judeţul
Hunedoara.Nici una dintre valorile determinate în 2004 nu a depăşit concentraţia maximă
admisibilă impusă prin STAS 12574/87.
La indicatorii : pulberi în suspensie şi sedimentabile se înregistrează depăşiri frecvente ale
concentraţiilor maxime admisibile, ceea ce nu se întâlneşte la ceilalţi poluanţi. Sursele de
poluare a atmosferei cu aceşti poluanţi sunt : traficul rutier
(în situaţia în care starea de
curăţenie a localităţilor şi cea de întreţinere a carosabilului sunt necorespunzătoare) – în
toate judeţele Regiunii Vest, industriile siderurgică şi metalurgică – judeţele Caraş Severin şi
Hunedoara, centralele termice care folosesc combustibili solizi – în toată regiunea , industria
de producere a cimentului – judeţul Hunedoara, deponeurile de deşeuri menajere – toată
regiunea şi cele pentru steril – judeţele Caraş Severin şi Hunedoara, etc. În tabelul de mai
jos
se indică concentraţiile determinate la pulberile în suspensie în anul 2004.
Tab.2.4.8.
Concentraţiile determinate la pulberile în suspensie în anul 2004
Judeţul
Localitatea
Conc.medie
anuală,
mg/mc
Con c.maximă
anuală, mg/mc
% din
CMA
Frecvenţă
depăşiri,
%
Arad Arad 0,1897 0,3000 200 89,91
Caraş Severin Reşiţa 0,1599 0,3488 232,5 44,12
Hunedoara Chişcădaga 0,0688 0,407 271,3 14,53
Timiş Timişoara 0,0712 0,441 294 7,51
Chiar dacă frecvenţa depăşirilor este cea mai mică în punctul de prelevare din Timişoara
(judeţul Timiş), aici s-a înregistrat
valoarea maximă pe Regiunea Vest: este o zona cu trafic
greu,
deosebit de intens, în condiţiile
unui carosabil deteriorat, într-o zonă industrială.
Concetraţia
pulberilor sedimentabile are un nivel ridicat, cu depăşiri ale CMA (STAS
12574/87), la nivelul întregii Regiuni Vest. Prelevarea se realizează în 146 puncte de
prelevare, 55,5% fiind în judeţul Hunedoara. Situaţia depăşirilor este urmatoarea :
În judeţul Caraş Severin, s-au inregistrat o maxima anuală de 19,51 g/mp/lună (114,8% din
CMA), punct în care frecvenţa depăşirilor este de 22,2% – zona Ruschiţa, zona de
exploatare a marmurei. Frecvenţa maximă a depăşirilor de 41,6%, a fost înregistrată în
punctul de prelevare Tipografie, din Reşiţa, zona cu trafic intens.
În judeţul Hunedoara, concentraţiile medii anuale au luat valori între : 3,49 – 21,9 g/mp/lună,
concentraţia maximă anuală fiind de 30,18 g/mp/lună ( 177,5% din CMA) în localitatea
Chişcădaga, unde este puternic reprezentată industria cimentului. Din totalul de 55 depăşiri
înregistrate în anul 2004, 54 au fost în zona Chişcădaga.
33

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
În judeţul Timiş, maxima anuală a avut valoarea 38,61 g/mp/lună (227,1% din CMA) în
localitatea Sânnicolaul Mare zona industriala, dar si agricola in acelasi timp. Frecvenţa
maximă a depăşirilor a fost în Timişoara, pe o arteră cu trafic intens - Cal.Aradului - 55,5%.
În Regiunea Vest se află 26 instalaţii mari de ardere. Cantitatea de gaze emisă de acestea
este redată în tabelul de mai jos ;
Tab.2.4.9. Cantitatea de gaze emisă de instalaţiile mari de ardere
Judeţul Dioxid de sulf , t Oxizi de azot, t Pulberi, t
Arad 105,551 643,279 358,411
Caraş Severin 16,401 209,221 3,117
Hunedoara 38449,833 10850,330 11257,851
Timiş 2333,122 956,703 120,051
Regiunea Vest 40904, 907 12659,533 11739,430
Ponderea principală la emisiile provenite de la IMA o are judeţul Hunedoara : 94% la SO2,
85,7% la NOx şi 95,9% la pulberi.
2.4.2. Starea calităţii apelor
2.4.2.1.
Apele de suprafaţă
Starea calităţii râurilor
În bazinul hidrografic Mureş supravegherea calităţii apelor de suprafaţă este efectuată
de
către laboratorul filialei Arad a Direcţiei Apelor Române Târgu Mureş, în bazinul
hidrografic
Crişul Alb de către laboratorul Direcţiei Apelor Oradea.
În Regiunea Vest, din totalul de 2082 Km de râuri aparţinând bazinelor hidrografice: Mureş,
Crişul Alb, Bega – Timiş – Caraş, Nera – Cerna, sub aspectul încadrării în clase de calitate,
situaţia se prezintă astfel:
Clasa I de calitate – 648
Km
Clasa aII-a de calitate – 1053
Km
Clasa aIII-a de calitate – 256
Km
Clasa aIV-a de calitate – 80
Km
Clasa aV-a de calitate – 45 Km
În general, râurile pe cursurile super ioare se încadrează în cla sa I de calitate . Pe cursurile
mijlocii şi inferioare, cursuri de interes ma jor pentru economie şi
protecţia mediului, calitatea
râurilor se modifică trecând în clasa aIII-a
de calitate şi chiar aV-a.
34

Starea calităţii lacurilor
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Lacurile au fost grupate pe bazine hidrografice şi su nt ca încadrare globală mezotrofe. Centralizator privind starea trofică, Bazinul hidrografic Bega-Timiş-Caraş
Nr.
crt.
Denumirea
Acumulării
Cursul de apa
Trei Ape
1.
r. Timiş
2. Gozna
r. Bârzava
3. Poiana
Mărului
r.
Bistra Mărului
4. Zerveşti
r.
Sebeş
5. Secu
r. Bârzava
6. Buhui
r. Buhui
7. Dognecea Mică
CRITERII (indicatori) PENTRU STABILIREA
STARII
TROFICE
Oxigen Substanţe biogene
dizolvat /
Biomasa
saturaţia
oxigenului Ntot Ptot fitoplanctonică
Încadrare
globala
oligotr of oligotrof hipertrof mezotrof mezotrof
oligotrof
oligotrof hipertrof mezotrof mezotrof
oligotrof oligotrof hipertrof mezotrof mezotrof
oligotrof mezotrof eutrof mezotrof mezotrof
oligotrof oligotrof hipertrof mezotrof mezotrof
oligotrof oligotrof hipertrof mezotrof mezotrof
oligotrof mezotrof hipertrof mezotrof mezotrof
Centralizator privind starea trofică, Bazinul hidrografic Nera-Cerna
CRITERII (indicatori) PENTRU STABILIREA STARII
Nr.
TROFICE
Substanţe biogene
Denumirea
crt.
acumulării
Cursul de apa
Oxigen
dizolvat /
Biomasa
Încadrare
globala
saturaţia
oxigenului
Ntot Ptot fitoplanctonică
1. Tăria
r. Tăria (Nera)
mezotrof mezotrof mezotrof mezotrof mezotrof
2. Valea lui Iovan r. Cerna
mezotrof mezotrof
mezotrof mezotrof mezotrof
3.
Herculane
r. Cerna
mezotrof mezotrof mezotrof mezotrof
mezotrof
Lacurile din judeţul Hunedoara, ambele de acumulare, sunt Valea de Peşti şi Işalniţa. Din
analizele efectuate în laboratorul Direcţiei Apelor Jiu şi a Laboratorului SH Petroşani, reiese
că din punct de vedere al calităţii apei, aceasta se încadrează în categoria
de calitate I, se
indică nivele inferioare şi mijlocii de troficitate. Pentru lacul Valea de Peşti regimul nutrienţilor
este scăzut, iar producţia primară şi biomasa autotrofelor este redusă. În bazinul hidrografic
Bega-Timiş, a fost supravegheată calitatea lacurilor Surduc şi
Murani.
35

2.4.2.2. Apele subterane
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Pentru supravegherea calităţii apelor subterane din Regiunea Vest, există foraje de ordinul I
şi II componente ale reţelei de supraveghere naţională. La acestea se adaugă forajele de
supraveghere a fenomenelor de poluare situate în raza surselor de poluare a mediului
precum şi unele fântâni situate în jurul depozitelor de deşeuri. Monitorizarea calităţii apelor
freatice cuprinse în reţeaua de supraveghere naţională este realizată de către Direcţiile
Apelor Târgu Mureş, Timişoara, Oradea.
Făcând o evaluare a informaţiilor pe care le deţinem, bazate pe analize fizico-chimice şi
bacteriologice, se constată poluarea acviferului freatic din unele
zone.
Degradările stării de calitate a apei din stratul freatic
sunt produse de:
Evacuări de ape uzate neepurate sau insuficient epurate cât şi de gradul scăzut de
echipare cu reţea de canalizare menajeră
Dejecţii evacuate de la complexele de creştere a animalelor
şi păsărilor
Depozite de nămoluri şi gunoi menajer pe suprafeţe neamenajate
Ingrăşăminte chimice şi pesticide administrate incorect
pe terenurile agricole.
În bazinul hidrografic Dunăre, calitatea apei subterane este
influenţată de activitatea minieră
d in zonă (flotaţie) c ât şi de calitatea apei din fluviul Dunăre.
2.4.2.3. Resursele de apă potenţiale şi tehnic utilizabile
Resursele de apă pot constitui un factor limitativ al dezvoltării economice dintr-o anumită
zonă mai ales dacă resursele respective sunt insuficiente fiind în deficit faţă
de necesităţi.
3
Rezerva de apă de suprafaţă la nivelul Regiunii Vest este de 8.072.704 mii m /an. Această
cantitate este reprezentată în cea mai mare parte de râul Mureş (6.345.043 mii m
espunzătoare a apei brute provenite din sursele de suprafaţă, implică găsirea
nor noi surse de apă în scopul potabilizării. Se impune de asemenea modernizarea reţelelor
pul asigurării cantitative şi calitative a apei potabile pentru
3 /an), dar
fiind capăt de bazin hidrografic şi conţinând poluanţi, apa este utilizabilă doar în agricultură şi
industrie.
Calitatea necor
u
de distribuţie a apei potabile în sco
populaţie.
2.4.2.4. Starea apelor uzate şi menajere
În Regiunea Vest se evacuează ape uzate, după cum urmează:
Judeţul Arad:
16.132 mii mc
Judeţul Caraş Severin 40.060 mii mc
Judeţul Hunedoara 496.759 mii mc
Judeţul Timiş 59.260 mii mc
TOTAL: 612.211 mii mc
Evaluarea situaţiei regionale a surselor de ape uzate are în vedere următoarele elemente
caracteristice: randament de epurare, cantităţi de substanţe poluante evacuate, toxicitatea
poluanţilor. Din acest punct de vedere se evidenţiază:
Staţii de epurare orăşeneşti ineficiente care necesită modernizare, retehnologizare
Inexistenţa staţiilor de epurare pentru unele localităţi urbane şi rurale
Staţii de preepurare ineficiente pentru activităţile industriale
Sursele majore de poluare identificate în perimetrul regional sunt: RAAC Arad, SC
Prodcom Andante, Prescom Reşiţa, Combinatul Siderurgic Reşiţa, GOSCOM
Caransebeş, Exploatarea Minieră Moldova Nouă, IGOSERV Moldova Nouă, Aquatim
Timişoara.
36

2.4.3. STAREA SOLURILOR
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Structura fondului funciar la nivelul Regiunii Vest, în anul 2004 este următoarea:
Suprafaţa totală – 3.203.317 ha, din care: Suprafaţa agricolă – 1.892.031 ha,
Suprafaţa neagricolă – 1.311.286 ha.
2.4. 3.1. Calitatea
solurilor
Calitatea solurilor este influenţată puternic de factorii antropici şi mai ales de mod ul cum se
practică
agricultura şi sunt exploatate pădurile. Factorii de degradare a solurilor sunt :
eroziunea, înmlăştinarea, sărăturarea, alunecările de teren, compactarea-distrugerea
structurii solului, acidifierea, poluarea chimică ( cu pesticide, petrol, metale grele etc.).
Tab.2.4.3.1.Repartiţia terenurilor pe categorii de folosinţe se prezintă
în tabelul
următor:
Modul de folosinţă Suprafaţa (ha) Modul de folosinţă Suprafaţa (ha)
Arabil 1.089.695 Păduri 1.0 49.806
Păşuni 557.340 Ape
45.360
Fâneţe 208.782 Drumuri
52.418
Vii 8.702 Construcţii 58.202
Livezi 27.512 Neproductiv
105.500
Total agricol 1.892.031 Total neagricol 1.311.286
Total general 3.203.317
Terenurile agricole sunt apreciate după măsura în care pot fi folosite în agricultură (gradul de
fertilitate). Din acest punct de vedere ele sunt împărţite în mai multe clase ( clasa I, II, III, IV,V
) de calitate.
Tab.2.4.3.2. Repartiţia terenurilor agricole pe clase de calitate
37

Nr. crt. Clasa de calitate
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Suprafaţa
(ha)
Procent
din totalul suprafeţei
agricole (%)
1 I 175.600,00 9,28
2 II 316.854,40 16,75
3 III 632.863,87 33,45
4 IV 465.993,48 24,63
5 V 300.719,25 15,89
Total 1.892.031,00 100,00
2.4.3.2. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor
degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor
Pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor, omul poate interveni prin diferite măsuri pedohidro-ameliorative
sau agrofitotehnice, ca de exemplu : fertilizare, irigare, desecare,
terasare, îndiguire, desfundare etc. Reacţia solului se corectează cu ajutorul
amendamentelor, respectiv prin amendare cu calciu pentru solurile acide şi prin gipsare
pentru solurile alcaline.
Din complexul de măsuri antierozionale care trebuie aplicate pentru solurile supuse acestui
proces, amintim ca o verigă importantă, organizarea teritoriului, regularizări ale cursurilor de
apă, amenajarea versanţilor, structura culturilor, asolamentele, aplicarea îngrăşămintelor,
lucrările solului, sisteme de cultură antierozionale ( înierbări, sistemul de cultură în fâşii ),
împăduriri.
Ameliorarea solurilor cu exces de umiditate cuprinde un ansamblu de metode hidroameliorative
( desecare, drenaj, îndiguire ) şi agro- pedo- ameliorative ( afânare adâncă,
nivelare, modelare, drenaj ).
2.4.3.3. Impactul activităţilor din sectorul
agricol asupra solului
Activităţile agricole, prin tehnologiile aplicate, produc efecte asupra calităţii solurilor, mai ales
în situaţia fertilizărilor unilaterale ( prin crearea de carenţe de elemente nutritive în sol ),
precum şi prin diverse lucrări mecanice în zone cu potenţial de erodabilitate a solului (
terenuri în pantă ).
Folosirea, în culturile agricole, cu prioritate a metodelor chimice în detrimentul metodelor
agrofitotehnice, biologice, fizice pentru reducerea pierderilor produse de boli, dăunători
şi
buruieni, poate avea efecte negative, asupra solului şi a altor factori de mediu.
Folosirea neraţională a îngrăşămintelor minerale, în special cu azot şi fosfor, a provocat
poluarea cu nitraţi a apelor freatice şi de suprafaţă.
Există o presiune pasivă exercitată de stocurile de produse fitosanitare expirate , acumulate
în timp la unităţile cu profil agricol, foste IAS - uri. Datorită vechimii acestor produse,
ambalajele sunt tot mai deteriorate, apărând riscul unor evacuări necontrolate în mediu, în
cazul manipulării acestora. ARPM Timişoara verifică periodic aceste deşeuri de
pesticide.
Concentrarea animalelor în mari complexe zootehnice provoacă, de asemenea,
mari pagube
mediului, dar şi agriculturii, prin deversarea pe sol, în râuri şi lacuri a dejecţiilor rezultate,
ducând la poluarea acestora, dar şi a apei freatice.
Un impact major asupra solului îl reprezintă depozitele de deşeuri animaliere (bazine,
bataluri) care au aparţinut în special fermelor Comtim şi Avicola, care nu sunt conservate în
mod corespunzător.
38

2.4.3.4. Utilizarea durabilă a solului
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Măsurile de mediu legate de agricultură s-au axat pe următoarele probleme:
- utilizarea de produse fitosanitare pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi
-
buruienilor, omologate, în cantităţi inscripţionate prin tehnologiile în vigoare şi aplicarea
acestora conform avertizărilor emise de instituţiile abilitate;
interdicţia aplicării de tratamente fitosanitare la speciile pomicole în perioada înfloritului,
pentru prevenirea unor eventuale mortalităţi la albine precum şi la alte specii cu rol
polenizator;
- prevenirea degradării solurilor şi deteriorării ecosistemelor terestre, datorate aprinderilor
voite a miriştilor, a vegetaţiei ierboase şi lemnoase, exploatării masei lemnoase în
perioade neadecvate, circulaţiei cu utilaje hipo şi mecanice în perioade umede şi pe linie
de cea mai mare pantă;
- efectuarea lucrărilor de însămânţări, reînsămânţări, distrugerea muşuroaielor şi a
vegetaţiei dăunătoare pe terenurile ocupate cu pajişti;
- ameliorarea terenurilor agricole prin aplicarea îngrăşămintelor organice ;
- interdicţia aplicării momelilor otrăvitoare din grupele I şi II de toxicitate;
- prevenirea păşunatului abuziv pe terenurile situate în pantă şi în perioadele umede ale
anului;
- conştientizarea populaţiei prin mass-media, cu privire la consecinţele aprinderilor voite
ale miriştilor şi vegetaţiei ierboase asupra calităţii solului, ecosistemelor terestre şi a
mediului, în general.
2.4.4. BIODIVERSITATEA
ŞI PĂDURILE
2.4.4.1. Biodiversitatea
Habitatele naturale din cadrul Regiunii Vest cuprind zone terestre, acvatice şi subterane,
în
stare naturală şi seminaturală care se diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi
biotice.
Ca urmare a existenţei unor variate de forme de relief, numărul tipurilor de
habitate naturale
şi seminaturale caracteristice
pajiştilor şi tufărişurilor din regiunile de câmpie şi depresiuni
până în zona alpină, a habitatelor de pădure, de stâncării şi peşteri, precum şi de ape dulci,
este foarte mare.
39

Habitate de ape dulci
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
1. Lacuri distrofice şi iazuri;
2. Ape oligotrofe cu conţinut foarte scăzut de minerale;
3. Râuri alpine şi bancurile de-a lungul acestora cu vegetaţie erbacee;
4. Râuri alpine si vegetaţia lor lemnoasă cu Myricaria germanica;
5.
Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de tip Magnopotamion sau Hydrocharition;
6. Cursuri de apă din câmpiile de munte cu vegetaţia de Ranunculion fluitantis şi Callitricho
Batrachian
Habitate de pajişti şi
tufărişuri
7. Pajişti alpine si boreale;
8. * Pajişti stepice panonice pe loess;
9. Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sangiusorba officinalis);
10. Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri de acoperire cu tufişuri
pe substrat calcaros
(*situri importante pentru orhidee)
11. *Pajişti bogate în specii de Nardus, pe substraturile silicioase
ale zonelor muntoase;
12. Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase,
turboase sau argilo-lemnoase
(Molinion caeruleae);
13. Fâneţe montane;
14. Fâneţe împădurite.
15. *Tufişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum hirsuti);
16. *Pajişti rupicole
calcaroase sau bazofile cu - Alysso Sedion albi;
17. *Pajişti calcaroase pe nisipuri
xerice;
18.
Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios;
19. Pajişti calcaroase alpine şi subalpine;
20. Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor la cel montan şi alpin;
21. Pajişti uscate;
22. Formaţiuni cu Juniperus communis
în zone sau pajişti calcaroase
Habitate din turbării şi mlaştini
23. Mlaştini alcaline;
24. *Turbării active;
Habitate de stâncării şi peşteri
25. * Grohotişuri medioeuropene
calcaroase ale etajelor montane;
26. Grohotişuri medioeuropene silicoase
ale regiunilor înalte;
27. Pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitică;
28. Pante stâncoase silicioase cu vegetatie chasmofitica;
29. Grohotiş şi lespezi calcaroase;
30. Grohotiş stâncos al etajului montan (Androsacetalia alpinae
şi Galeopsitalia ladani)
31. Grohotiş calcaros şi de şisturi calcaroase ale
etajelor montane până la cele alpine
(Thlaspietea rotundifolii) ;
32.
Stânci silicioase cu vegetaţie pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion
dillenii;
33. Grote neexploatate turistic;
Habitate de pădure
34. *Păduri mlăştinoase caducifoliate;
35. Stejăriş cu Galio-Carpinetum;
36. Păduri bătrâne caducifoliate naturale hemiboreale bogate în epifite;
40

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
37. Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic şi medioeuropean şi cu Carpinion
betuli;
38. Păduri alpine cu Larix decidua şi/sau Pinus cembra;
39. *Păduri de pantă, grohotiş sau ravene cu Tilio-Acerion;
40. Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane;
41. Păduri cu Quercus frainetto;
42. Păduri de Pinus sylvestris pe substrat calcaros.
43. Păşuni împădurite;
44. Păduri tip Luzulo-Fagetum;
45. Păduri tip
Asperulo-Fagetum;
46. *Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior
(Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae)
47. *Păduri panonice cu Quercus petrae si Carpinus betulus;
48. *Păduri panonice
cu Quercus pubescens;
49. Galerii cu Salix alba şi Populus alba;
2.4.4.2. Flora şi fauna la nivelul Regiunii Vest
La nivelul Regiunii Vest se întalnesc 20 de specii
de plante rare, periclitate şi endemice, care
necesită măsuri de conservare, conform directivelor păsări şi mamifere.
Dintre acestea amintim: Trapa natans, Ruscus aculeatus, Galanthus nivalis, Pinus nigra,
Pinus cembra,Taxus baccata, Leontopodium alpinum, Scrophularia grandiflora, Paeonia
officinalis, Cerastium banaticum, Cypripedium calceolus, Centaurea pseudophrygia subsp.
retezatensis, Hepatica transsilvanica, Stipa capillata, Agropyron cristatum, Narcissus
stellaris, Fritillaria meleagris, Eleocharis carniolica, Pulsatilla patens, Gentiana lutea, Arnica
montana, Cerastium banaticum, Arabis alpina var. crispata, Alyssum wierbikii, Alyssum
montatum, Nigritella rubra, Ophris sphegodes,etc.
Prin varietatea, bogăţia şi originalitatea ei, fauna acestei regiuni prezintă o importanţă
deosebită şi reprezintă totodată pentru multe specii limita nordică a arealului de răspândire.
Diversitatea mare de elemente se datorează în primul rând varietăţii biotopurilor, ceea ce a
determinat existenţa a numeroase specii de câmpie joasă şi chiar de stepă, de zăvoaie,
precum şi numeroase elemente caracteristice zonelor
colinare, de regiuni carstice şi
montane.
Această
regiune este una dintre puţinele din ţară unde poate fi observată o diversitate
specifică de e lemente rare şi unde pe o suprafaţă restrânsă pot fi întâlnite un număr aşa de
mare de sp ecii de păsări ce pot fi: oaspeţi
de iarnă, oaspeţi de vară, specii de pasaj şi specii
sedentare.
Dintre speciile protejate de păsări amintim: Ardea cinerea, Ardeola ralloides, Nycticorax
nycticorax, Botaurus stellaris, Ardea purpurea, Ixobrychus minutus, Egretta alba, Egretta
garzetta, Ardea purpurea, Haliaetus albicilla.
Apele din regiune conferă condiţii optime dezvoltării lipanului (Tymallus tymallus) şi mrenei
(Barbus barbus) în sectorul montan şi colinar, a crapului (Cyprinus carpio) şi cleanului
(Leuciscus cephalus) în sectorul de câmpie.
Fauna de reptile este reprezentată prin elemente termofile, multe dintre acestea fiind însă
vulnerabile şi rare cum sunt: Lacerta muralis, Testudo hermanni, Vipera ammodytes
ammodytes, Emys orbicularis.
Mamiferele de interes comunitar, întâlnite la nivelul regiunii
vest, sunt:
Felis silvestris (pisică sălbatică), Lynx lynx (râs), Ursus arctos (urs), Canis lupus (lupul), Lutra
lutra (vidră), Rupicapra rupicapra (capra neagră), Myotis
myotis (liliacul mare cu bot ascuţit),
Rhynolophus blassi (liliacul lui Blasius),
Rhynolophus
mehelyi (liliacul lui mehelyi),
Rhynolophus ferrumequinum (liliacul mare cu nas de potcoavă), Rhynolophus hipposideros
(liliacul cu nas de potcoavă), Rhy nolophus euryale
(liliacul mediu cu nas de potcoavă).
Menţinerea biodiversităţii în stare favorabilă impune continuarea şi intensificarea măsurilor
de identificare şi inventariere a speciilor şi monitorizarea acestora, concomitent cu
41

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
organizarea unui număr sporit şi variat de acţiuni care să contribuie la conştientizarea şi
educarea populaţiei în spiritul dragostei faţă de natură.
2.4.4.3. Starea ariilor protejate
Ariile protejate din cadrul Regiunii Vest cuprind zone naturale delimitate geografice şi
topografic, destinate realizării unor obiective specifice privind conservarea diversităţii
biologice,
a elementelor şi fenomenelor peisagistice, geologice, paleontologice,
speologice
sau de altă
natură prin instituirea unui regim special de ocrotire, conservare şi utilizare
durabilă.
Pentru a putea realiza o conservare adecvată
a biodiversităţii, beneficiază în prezent de
statut legal de protecţie la nivel naţional un număr de 133 de arii naturale protejate. Pe lângă
acestea, la nivelul regiunii există arii naturale de importanţă locală, protejate prin Hotărâri ale
Consiliilor Judeţene.
După clasificarea IUCN, ariile naturale protejate de interes naţional se prezintă astfel:
Cat. I IUCN – rezervaţii ştiinţifice 3
Cat. II IUCN – parcuri naţionale 5
Cat. III IUCN – monumente ale naturii 3
Cat. IV IUCN – rezervaţii naturale 118
Cat. V IUCN – parcuri naturale 4
Agenţiile de Protecţia Mediului monitorizează la nivel judeţean starea ariilor naturale prin
controale periodice, dar şi prin studiul speciilor importante existente în cadrul acestor
rezervaţii.
În contextul aderării la Uniunea Europeană, România trebuie ca până la data aderării să facă
demersurile în vederea constituirii reţelei de arii naturale protejate de interes comunitar
Natura 2000. În acest scop, la nivelul regiunii există un număr de 41 de propuneri de arii
naturale protejate, potenţiale situri Natura 2000. Această reţea cuprinde arii de protecţie
specială şi arii speciale de conservare, fiind instituită prin Directiva 92/43/CEE privind
conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice.
2.4.4.4. Starea pădurilor
Pădurile Regiunii Vest acoperă o suprafaţă de 1.001.046 ha, reprezentând
aproximativ 32 %
din aria regiunii. Din punct de vedere al distribuţiei pădurilor după principalele forme de relief,
52 % din păduri
se află în zona de deal, 33 % în zona de munte şi 15 % în zona de câmpie.
În cursul anului
2004 a fost împădurită şi regenerată o suprafaţă de 2168 ha de teren,
suprafeţele cele mai reprezentative aparţinând judeţelor Arad şi Caraş-Severin.
Rolul fizico-geografic al pădurilor şi impactul silviculturii asupra naturii şi mediului, se
manifestă în variate complexe moduri, printre care amintim: conservarea formelor de relief şi
împiedicarea sau diminuarea proceselor erozionale, ameliorarea continuă a fertilităţii solurilor
42

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
forestiere şi din apropierea pădurilor, păstrarea resurselor de apă şi echilibrul hidrologic,
protecţia apelor minerale, modelarea climatului intern şi periferic al pădurii, protejarea unor
obiective economice amplasate pe versanţi, ori zone expuse acţiunii unor factori perturbanţi
vătămători
(zone aride şi stepice, alunecări, avalanşe, protecţia lacurilor hidroenergetice,
acumulările de apă potabilă etc.).
2.4.5. MEDIUL URBAN
2.4.5.1. Calitatea aerului şi a apei
în mediul urban
Factorii
hotărâtori privind calitatea aerului în aşezările umane sunt:
Activităţile industriale (Arad, Reşiţa, Oţelu Roşu, Caransebeş, Deva, Chişcădaga,
Petroşani)
Traficul rutier
Calitatea apei distribuite prin sistemele centralizate din mediul urban şi rural s-a încadrat
în Legea 458/2002 modificată.
Poluarea fonică constituie o problemă majoră pentru
aşezările urbane şi chiar rurale atât
datorită traficului rutier cât şi a unor activităţi ce se desfşoară în zonele rezidenţiale.
Aceste probleme au fost identificate în toate cele 4 judeţe, având un caracter general.
2.4.5.2. Starea spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement
La nivel regional, spaţiile verzi şi zonele de agreement însumează cifra 4628 ha. Situaţia pe
judeţele componente ale regiunii se prezintă astfel:
Arad 342,16 ha
Caras-Severin 341,66 ha
Hunedoara 663,34 ha
Timiş 3280,83 ha
2.4.6.
GESTIONAREA DEŞEURILOR
2.4.6.1. Gestionarea deşeurilor municipale
Gestionarea deşeurilor municipale
se realizează de către serviciile publice specializate ale
consiliilo r locale sau de către agenţi economici cu profil de activitate axat pe salubrizarea
localităţilor, în special
la nivel urban.
Gestion area deşeurilor în mediul rural este în continuare deficitară, având în vedere că
activitatea de colectare nu este organizată în sistem centralizat, iar depozitarea deşeurilor se
realizează pe amplasamente dispersate, aflate în general la marginea localităţilor.
Monitorizarea cantităţilor de deşeuri
produse şi depozitate în mediu l rural nu se realizează
decât sporadic, în general informaţiile
deţinute de ARPM Timişoara fiind estimative.
Cantităţile de deşeuri municipale
înregistrate cuprind deşeuri menajere provenite de la
populaţi e, deşeuri menajere de la agenţii economici şi deşeuri rezultate din alte servicii
mu nicipale (stradale,
din pieţe, din grădini şi spaţii verzi).
Tab.2.4. 6.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în perioada 2000-2004 în Regiunea
Vest:
43

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Tipuri principale
Anul Anul 2001 Anul Anul Anul
de deseuri 2000 t t 2002 t 2003
t
2004 t
1 Deseuri
693443 766110 658610 618209 603889
municipale si
asimilabile
comert,
industrie,
din
institutii,
care :
din
1.1 Deseuri menajere
438530 485304 481552 415096 403369
colectate in
amestec
populatie
de la
1.2 Deseuri
asimilabile
254800 276356 172066 200590 193326
colectate in
amestec din
1.3
comert, industrie,
institutii
Deseuri menajere
colectate separat,
din care
83 907 797 1215 4634
-hartie si carton 34 456 412 774 1595
-sticla 11 11 34 61 159
-plastic 33 80 75 373 695
-metal
-biodegradabile
5 360 276 7 110
-altele 1536
1.4 Deseuri
voluminoase
30 4450 4992 2523 3099
2 Deseuri
servicii
municipale
din 69413 77809 77240 49498 62020
2.1 Deseuri din 25998 25991 21491 13755 10741
2.2
gradini si parcuri
Deseuri din piete 15165 15856 14324 8218 17151
2.3 Deseuri stradale 28250 35962 41425 27525 34128
3 Deseuri din 5498 8228 12142 12424 15430
constructii
demolari
si
4 Alte deseuri 7561 7924 9465 8392 4170
TOTAL deseuri 775832 860071 757457 688523 698167
generate
Pentru a obţine o privire de ansamblu, datele din tabelul anterior sunt reprezentate grafic:
44

1000000
800000
600000
400000
200000
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Evolutia cantitatilor de deseuri generate in
Regiunea Vest, t/an
0
2000 2001 2002 2003 2004
cantitati de deseuri,
t/an
Datele
prezentate în tabelul şi graficul de mai sus nu includ
cantităţile de deşeuri menajere
colectate
în mediu rural şi
cantităţile necolectate.
Începa nd din anul 2000, evoluţia ca ntităţilor de deşeuri generate
este descendentă.
În anul 2003 cele mai mari
cantităţi de deşeuri de tip municipal au fost generate
în jud eţul
Hunedoara. În ceea ce prive şte structura deşeurilor de
tip municipal, ponderea
c ea mai mare
o reprezintă
deşeurile menajere şi asimilabile din sectorul economic.
În graficul
următor sunt prezentate cantităţile de deşeuri municipale,
pe ju deţe.
tone
Cantitatile de deseuri municipale generate
in
2004
250000
200000
150000
100000
50000
0
1
Arad
Caras-Severin
Hunedoara
În ceea ce priveşte aria de acoperire a serviciilor de salubritate, doar 58,5% din populaţia
regiunii beneficiază de servicii de colectare a deşeurilor menajere, preponderent în mediul
urban.
În tabelul de mai jos este prezentat procentul de populaţie pentru fiecare judeţ şi regiune,
deservit de serviciile de colectare a deşeurilor municipale.
Procentul
(%) de populaţie pentru fiecare judeţ deservit de serviciile municipale de colectare
a deşeurilor municipale, pe judeţe, in anul 2004
Judeţ
Timis
Total Urban Rural
(%) (%) (%)
Arad 49,58 96,55 3,45
Cara ş-S everin 49,00 81, 11 10,00
Hunedoara 69, 66 83,90
20,50
Timiş 64, 61 99,14
6,32
TOTAL PENTRU REGIUNEA VEST 58, 55 90,45
6,43
45

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Conform datelor statistice privind generarea deşeurilor, compoziţia deşeurilor menajere şi
asimilabile pe judeţe şi la nivel regional este următoarea:
Hârtie,
carton
%
Sticlă Metale Plastice Textile Deseuri
biodegra
Altele Total
% % % % dabile % %
Arad 15,8 2,0 4,0 14,4 4,2 36,0 23,6 100
Caras-Severin 12,0 6,0 6,0 9,0 6,0 54,0 7,0 100
Hunedoara 12,0 3,0 4,0 11,0 6,0 50,0 14,0 100
Timis 8,5 2,7 2,8 7,2 52,5 26,3 100
REGIUNEA
VEST
11,7 3,3 4,0 10,1 4,1 49,6 17,2 100
Faţă de anul precedent se remarcă scăderea conţinutului de materiale biodegradabile de la
60% la 49,6% şi creşterea ponderii materialelor recuperabile.
Compozitia deseurilor menajere in 2004
49.6
3.6
13.6
11.7
4.1
10.1
3.3
4
hartie textile plastic
sticla metale biodegradabile
inerte alte
2.4.6.2. Gestionarea
deşeurilor de producţie
Conform legislaţiei în vigoare, agenţii economici sunt obligaţi să ţină evidenţa lunară a
cantităţilor de deşeuri
rezultate din activitate, precu m şi a modului de valor ificare sau
elim inare a acestora. Cele mai mari
cantităţi de
deşeuri generate au fost deşeurile rezultate
din activitatea minieră,
cenuşa şi zgura de termocent rală, deşeurile feroase din prelucrări
mecanice şi dezmembrări
de utilaje şi echipamente, deşeurile
de la pre lucrarea lemnului,
etc.
Tabel 2.4.6.2. Evoluţia cantităţilor de de şeuri de producţie generate în perioada 2000-2004 Judete/regiune 2000
2001 2002 2003 2004
Arad 404258 354933 354020 363911 363911
Caras-Severin 3062086 2227111 2442000 3338252 4252402
Hunedoara 8100869 4479422 5826572 2275586 3072001
Timis 308752 174587 157814 151953 83262
Regiunea Vest 11875965 7236053 8780406 6129702 7771576
46
%

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Analiza evoluţiei diferitelor cantităţi de deşeuri se bazează pe datele deţinute de agenţiile
judeţene de protecţie a mediului.
Evoluţia cantităţilor de deşeuri de producţie generate în Regiunea Vest, se prezintă sub
formă grafică astfel:
2.4.6.3.
12000000
10000000
8000000
6000000
4000000
2000000
0
Evolutia cantitatilor de deseuri de productie in
regiunea Vest, tone/an
2000 2001 2002 2003 2004
Deşeuri periculoase
tone/an
Conform cercetării statistice privind gestiunea deşeurilor, cantitatea de deşeuri periculoase
generată la nivelul anului 2004 în Regiunea Vest a fost de 6893 t, reprezentând 1% din
cantitatea totală de deşeuri de producţie generată la nivelul regiunii.
În Timişoara funcţionează incineratorul de deşeuri medicale şi alte deşeuri periculoase al
SC ProAir Clean SA Timişoara. Cantitatea de deşeuri periculoase incinerate în anul 2004 a
fost de 621,626 t. Principalele categorii de deşeuri incinerate sunt deşeurile medicale, zaţuri
de vopsele, solvenţi uzaţi, adezivi, ambalaje contaminate.
Tabel 2.4.6.3. Evoluţia cantităţilor de deşeuri toxice generate şi repartiţia acestora pe judeţe
Judetul/regiunea 2000 2001 2002 2003 2004
Arad 1354 10285 11391 486 286
Caras – Severin 320 281 204 343 305
Hunedoara 2528 3202 4547 2110 1388
Timis 4193 4082 2164 4389 4914
Totel Regiunea
Vest
8395 17850 18306 7328 6893
2.4.6.4. Depozite de deşeuri
Depozitele de deşeuri orăşeneşti din judeţ sunt depozite mixte, acceptându-se
pentru
depozitare atât deşeuri de tip municipal cat şi deşeuri de producţie, de obicei nepericuloase.
Aceste depozite sunt neamenajate şi nu întrunesc condiţiile impuse pentru protecţia factorilor
de mediu conform HG nr. 349/2005.
În mediul rural depozitarea deşeurilor se realizează pe amplasamentele stabilite de consiliile
locale, neamenajate şi neautorizate.
În cea mai mare parte a comunelor, depozitarea
deşeurilor menajere este realizată necontrolat, neorganizat şi deseori în alte locuri decât cele
47

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
stabilite. Toate spaţiile de depozitare ale deşeurilor menajere din mediul rural vor trebui
închise şi ecologizate până în data de 16.07.2009, conform Planului Naţional de Gestionare
a Deşeurilor.
În Regiunea Vest sunt în funcţiune un număr de 35 depozite de deşeuri municipale,
dintre
care un singur depozit
ecologic în funcţiune, Depozitul ASA Arad Servicii Ecologice SA,
construit în anul 2003 şi dat în funcţiune în anul 2004. Fiecare judeţ are un plan judeţean de
gestionare a deşeurilor, conform căruia este prevăzut câte un depozit
ecologic zonal pentru
deşeurile municipale.
Pentru realizarea acestora există două solicitări de finantare ISPA,
pentru Timişoara şi Caraş-Severin, iar pentru judeţul Hunedoara s-a constituit un parteneriat
public-privat.
2.4.7. RADIOACTIVITATEA
În Staţiile de Radioactivitate amplasate pe teritoriul Regiunii Vest, se fac măsurători ale
radioactivităţii la probe de : vegetaţie,
sol, aerosoli, depuneri atmosferice, apă brută , apă
potabilă.
Se derulează un program standard de supraveghere a radioactivităţii mediului de 11
ore/zi, asigurându-se detectarea creşterilor nivelelor de radioactivitate şi realizarea
avertizăr ii sau alarmării factorilor de decizie, dacă ar fi cazul. Sunt bine stabilite fluxurile de
date
zilnice sau lunare atât pentru situaţii normale, cât şi pentru procedurile de notificare,
avertizare, alarmare
în cazul detectării unei depăşiri a pragului de
atenţionare/avertizare/alarmare.
2.4.8. ZONE CRITICE PRIVIND DETERIORAREA CALITĂŢII MEDIULUI PE TERITORIUL
REGIUNII
2.4.8.1. Zone critice sub aspectul poluării aerului
Poluarea aerului este, potenţial, cea mai gravă
problemă pe termen scurt şi mediu din punct
de vedere al sănătăţii. Aerul poluat este mai dificil de evitat decât apa poluată. Efectele lui,
care pătrund peste tot, dăunează sănătăţii, degradează construcţii.
Zonele
din vecinătatea depozitelor de deşeuri menajere sunt afectate de fumul produs prin
arderea deşeurilor, germeni
patogeni şi mirosuri dezagreabile. Principalele localităţi ale
regiunii care înregistrează depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile la pulberile
sedimentabile sunt: Chişcădaga, Deva, Hunedoara, Valea Jiului, Brad, Oraviţa, Călan,
Mintia.
Obiectivele industriale a căror activitate determină frecvente depăşiri ale concentraţiilor
maxime admise la indicatorii de calitate ai atmosferei sunt: S.C. Combinatul
Siderurgic
S.A.(Reşiţa), S.C. UCMR S.A., S.C. Moldomin S.A., C.N.U. S.A. Bucureşti – sucursala
Banat-Oraviţa.
2.4.8.2.
Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă
Au fost identificate zone critice datorită activităţilor specifice desfăşurate, urmarea cărora
este afectată calitatea apelor de suprafaţă:
Judeţul Arad:
- apa din canalul Muresel provine din râul Mureş iar cauza poluării o constituie nămolul de
fund necurăţat şi a depozitarii gunoaielor menajere pe malurile canalului.
- Mureşul Mort provine din canalul Mureşel iar cauza poluării o constituie apele uzate
deversate de S.C.Prodcom Andante (staţia de epurare nu funcţionează corespunzator).
- apa din Canalul Ier provine din râul Mureş, apa fiind degradată din cauza nămolului de
fund şi a unor evacuări de apă pluvială şi uneori tehnologică de la S.C. Prodcom Andante
SRL
Judeţul
Caraş Severin:
- apa din Bârzava
este degradata din cauza apelor neepurate descărcate din canalizarea
municipiului Reşiţa, Bocşa şi de apele uzate evacuate de S.C.Colini Bocşa.
48

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
- apa din Lişava provine din râul Caraş şi este afectat de evacuările de ape de mină cu
conţinut de uranium şi de apele uzate menajere din canalizarea oraşului Oraviţa
Judeţul Hunedoara:
- apele din zona Gurabarza sunt afectate de evacuarea apelor de mină şi de insuficienta
epurare a acestor ape cu
substante chimice necesare epurării
Judeţul Timiş:
- râul Bega este poluat din cauza deversării apelor uzate menajere şi industriale parţial
epurate.
- râul Aranca (aval de oraşul Sânnicolau Mare) este poluat cu substanţe organice din zona
agroindustrială Sânnicolau Mare, din canalizarea oraşului şi din canalele secundare de
desecare.
- râul Bega Veche şi cursul de apă Şurgani( aval de
oraşul Buziaş) are un debit de diluţie
redus iar calitatea apei s-a redus
2.4.8.3.
Zone critice din punct de vedere al poluării apelor subterane
Judeţul Arad
Platforma S.C.Real Estate Group SRL (fost combinat de îngrăşăminte chimice) prezintă o
puternică poluare a apelor freatice cu ioni
de amoniu şi azotaţi care se menţine şi în prezent.
În zona CET pe lignit s a produs o puternică poluare a apelor freatice din mai multe cauze şi
anume prezenţa haldei
de depozitare a zgurii şi cenuşii (poluare cu sulfaţi, cloruri, calciu şi
sodiu), depozitul de cărbune (prin infiltraţiile apelor pluviale cu ioni de sulfat şi de calciu),
precum şi staţia de tratare chimică a apelor în vederea folosirii lor la cazane ( prin poluare cu
sodium, cloruri şi modificare de pH) .
Zona
fostelor gropi de gunoi ale municipiului Arad prezintă o poluare puternică în întreg
freaticul din zonă,
acesta fiind poluat cu substanţe organice, amoniac şi azotat .
Judeţul Caraş Severin
Stratul acvifer freatic pe întreaga zonă a judetului prezintă depăşiri ale concentraţiilor de
poluanţi (azotaţi,calciu,fier,substanţe organice,mangan,amoniu) admise în mod excepţional,
conform legii 458/2002.
Pe raza bazinelor hidrografice Nera Cerna şi Dunăre de asemenea există depaşiri ale
concentraţiilor de poluanţi admise în mod excepţional, conform legii 458/2002.
Calitatea apei în forajele de alimentare cu apă a oraşului Moldova se încadrează în limitele
impuse prin legea 458 /2002, cu excepţia manganului.
Judeţul Hunedoara nu se cunosc zone critice din acest punct de vedere.
Judeţul Timiş
Stratul acvifer freatic prezintă depăşiri ale limitelor maxime admise în mod excepţional la
indicatorii substanţe organice, amoniu şi fosfaţi în bazinele hidrografice Bega (zona
Margina), Timiş( zona Lugoj, Caransebeş), Bârzava (zona Birda), Bega Veche, Aranca (zona
Sânnicolau Mare).În stratul acvifer de adâncime calitatea apei este necorespunzătoare,
înregistrându se depăşiri ale limitei maxime admise la amoniu,substanţe organice şi mangan.
2.4.8.4. Zone critice din punct de vedere al degradării/poluării solului
Judeţul Arad
Zonele critice au fost tratate la capitolul 4.1. şi 9.5.În afara de acestea mai există:
Zona
oraşului Sebiş unde funcţionează multe ateliere de tăbăcărie în condiţii
necorespunzătoare iar
apele uzate rezultate, impurificate cu substanţe organice, crom şi
sulfuri au fost transportate prin vidanjare pe o fostă groapă a caramidăriei.
49

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Judeţul Caraş Severin
Terenurile agricole, pajiştile şi pădurile din jurul centrelor industriale sunt supuse unei poluări
constante, seseizabile doar în timp.Zonele critice datorate exploatărilor miniere sunt la
Anina, Ciudanoviţa, Moldova Nouă, Ruşchiţa, Bocşa. Cele mai afectate zone datorită
depozitării necorespunzătoare a deşeurilor urbane din judeţ sunt zona Reşiţa Drumul
Lupacului km 5 cu o suprafaţa de 10 50 ha, zona Bocşa Haldina Doclin 22 ha, zona
Caransebeş
Haldina Valea Mare 20 ha, zona Moldova Nouă Haldina 15 ha, zona Oraviţa
Haldina 15 ha, Zona
Băile Herculane Haldina 8 ha.
Folosirea tehnologiilor neadecvate şi a păşunatului abuziv duce la eroziunea de suprafaţă ,
de adâncime şi alunecări de teren, situaţie întâlnită în zona Berzovia Bocşa, zona
Caransebeş Fârliug, zona Grădinari Oraviţa, zona Moldova Nouă Zlatniţa,zona Bozovici
Domaşnea.
Terenurile agricole poluate cu deşeuri agricole s-au redus mult, dar au mai rămas suprafeţe
restrânse
situate în zona complexelor zootehnice dezafectate cum ar fi Combinatul
Agroindustrial
Berzovia, Avicola Bocşa, Ferma Gherteniş, Ferma 11 Bocşa, Zona AEIBO
Berzovia,
Complexul porcine Oraviţa.
Judeţul
Hunedoara
La
nivelul judeţului există un număr de 141 halde industriale de steril şi depozite de deşeuri
menajere
pe o suprafaţa de peste 600ha, aceste zone fiind cele mai poluate datorită
depozitării
industriale şi menajere.
Judeţul
Timiş
Principalele
probleme sunt cauzate de depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor industriale,
menajere
şi a dejecţiilor animaliere. Cea mai mare sursă de poluare sunt fermele de la S.C.
Comtim
Group SRL care au poluat şi în trecut şi în prezent fără o soluţie ecologică de epurare a
apelor
uzate şi de eliminare a dejecţiilor.Alte activităţi care au produs poluarea solului sunt
practica
anterioară de eliminare finală a apelor fenolice rezultate de la Secţia Margina a SC
Solventul
SA, prin infiltrare în câmpurile de aspersie cu compuşi fenolici pe un areal întins;
depozitarea
deşeurilor urbane provenite din municipiile Timişoara şi Lugoj în depozite
neconforme
pe o suprafaţă de cca.60 ha precum şi practica depozitării deşeurilor menajere
provenite
din localităţile rurule în depozite neorganizate pe suprafeţe de cca. 158 ha.
2.4.8.5.
Zone critice care necesită reconstrucţie ecologică
Judeţul
Arad
În ceea ce priveşte evoluţia utilizării solurilor în agricultură, în ultima perioadă se constată o
diminuare
a suprafeţelor arabile datorită necultivării unor suprafeţe iar suprafeţele de vii şi
livezi
au scăzut ca urmare a defrişărilor masive nefiind înfiinţate noi plantaţii. Procentul de
împădurire
a terenurilor degradate şi a celor de exploatate forestier este oscilant şi instabil.In
anul
2004 Direcţia Silvică Arad a inventariat terenuri cu posibilităţi de împădurire, acestea
fiind
de 25% din totalul suprafeţei fondului forestier al judeţului.
Judeţul
Caraş Severin
De asemenea
în acest judeţ nu s-au efectuat lucrări de împădurire pe terenurile degradate
din
fondul funciar agricol şi nici perdele forestiere.Cele mai critice zone care necesită
reconstrucţie
ecologică sunt prezentate la punctual 9.4, cu prioritate cele datorate
exploatărilor
miniere
Judeţul Hunedoara
Pe teritoriul judeţului Hunedoara datorită închiderilor de mină s-au impus o serie de lucrări de
reconstrucţie ecologică şi anume: amenajări de terenuri în vederea împăduririi cu molid şi
salcâm în cariere; lucrări de stabilizare a taluzelor carierelor şi a haldelor de steril ; lucrări de
însămînţare pe platformelor haldelor de steril ; lucrări de refacere a solului în incintele
50

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
miniere
dezafectate şi lucrări de canalizare a unor torenţi în perimetrele miniere pentru
colectarea
apelor pluviale spre emisari în vederea reducerii proceselor de eroziune de pe
versanţi.
Judeţul Timiş
Principalele surse de poluare a solului care impun o reconstrucţie ecologică sunt: depozitele
de
deşeuri menajere, industriale, platformele industriale dezafectate şi zootehnia.Este
necesară şi reconstrucţia unor obiective degradate de activitaţi agricole şi anume spaţiile de
depozitare a gunoiului de grajd şi a dejecţiilor lichide din fermele şi complexele
zootehnice
existente,staţiile
de epurare existente şi instalaţiile vechi de evacuare a dejecţiilor.
51

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
CAPITOLUL III.
PROBLEME/ASPECTE PRIORITARE ÎN REGIUNEA VEST
3.1. Informaţiile utilizate în identificarea şi evaluarea problemelor
Informaţiile utilizate în evaluarea şi identificarea problemelor a fost realizată pe baza
urmatoarelor instrumente principale:
a) Planurile
Locale de Acţiune pentru Mediu (judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi
Timiş);
b) Utilizarea unor chestionare
standardizate – acest instrument a fost aplicat pentru
administraţiile publice
locale în scopul eficientizării procesului de evaluare şi sinteza a
datelor t ransmise;
c) Utilizarea studiilor, rapoartelor şi analizelor de specialitate
– acest
instrument a fost
utilizat în special pentru
instituţiile
publice descentralizate
ca atribuţii
în controlul şi
managementul factorilor
de mediu;
d) Utilizarea strategiilor
şi planurilor de măsuri
ale agenţilor
economici – acest
instrument
s
a utilizat în spec
ial pentru integrarea datelor şi informaţiilor
agenţilor economici
cu privire
la impactul asupra mediului înconjurător precum
şi planurile de conformare şi master
planurile
agenţilor economici;
e) Utilizarea
strategiilor, programelor ş i planurilor locale sau naţionale de acţiune – acest
instrument a fost utilizat în spec ial pentru identificarea viziunii comunităţii asupra
dezvoltării durabile, implementarea unor măsuri cu impact direct asupra mediului
precum
şi în corelarea şi
integrarea PRAM în strategiile existente;
f) Legislaţia naţională
şi locală în vigoare – acest instrument a fost aplicat în special pentru
identificarea limitelor şi condiţionărilor de mediu ca suport în stabilirea unor sisteme
de
evaluare pentru diferitele probleme
/ aspecte de mediu;
g)
Consultare comunitara – acest instrument a fost utilizat prin punerea la dispoziţia
comunităţii prin mijloace directe (întâlniri) şi mass media (presa scrisă, afişe) a
informaţiilor necesare implicării în evaluarea problemelor de mediu;
h)
Cunoştinţe individuale
– acest instrument a fost utilizat în special în cadrul întâlnirilor de
grup expert, experienţa şi informaţiile individuale constituind un element deosebit de
important în evaluarea si ierarhizarea problemelor de mediu.
3.2.
Utilizarea sistemelor de evaluare şi ierarhizare a problemelor
3.2.1. Matricea de evaluare şi ierarhizare a problemelor de mediu
Fie care matrice de evaluare a problemelor
de mediu are drept scop gestionarea complexităţii
analizelor prin împărţirea unei probleme
de mediu în mai multe părţi. Fiecare parte este apoi
evaluată
şi recombinată matematic pentru
a se obţine un rezultat final.
Metoda
utilizată se bazează pe sistemul “scorurilor ponderate” şi a implicat parcurgerea a
cinci etape:
a) Identificarea criteriilor pentru evaluarea riscului;
b) Acordarea unui punctaj fiecărei probleme pentru fiecare criteriu;
c) Distribuirea ponderilor pe fiecare criteriu;
d) Înmulţirea scorurilor criteriilor cu ponderile şi însumarea rezultatelor pentru a obţine un
scor total;
e) Ordonarea
problemelor în funcţie de scorurile totale.
Matricea
de ierarhizare utilizata pentru elaborarea PRAM Vest conţine trei seturi de indicatori
specifici:
52

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
a) Indicatori ce vizează dezvoltarea durabilă a unei comunităţi bazată pe respectarea şi
aplicarea unor reglementari şi standardizări specifice conservării şi protecţiei mediului
natural (evaluarea impactului asupra mediului şi a sănătăţii umane, conformarea
cu
cerinţele legale în vigoare);
b) Indicatori ce vizează complexitatea şi obiectivitatea informaţiilor
utilizate în caracterizarea
şi evaluarea unei probleme de mediu ( identificarea gradul de incertitudine a evaluării
problemei în scopul ierarhizării acesteia);
c) Indicatori ce vizează implicarea publică în luarea deciziilor
ce privesc mediul şi
dezvoltarea viitoare a comunităţii
din care fac parte (ordinul de prioritate acordat de
comunitate problemei evidenţiate).
Modelul matricii utilizate pentru evaluarea individuală a fiecărei probleme de
mediu
este
următorul:
PROBLEMA
- ... ... ...
Criteriu A Criteriu B Criteriu C Criteriu D Criteriu E
În ce măsură În ce măsură
problema afectează problema afectează
sănătatea umană mediul
În ce măsură
problema
generează
neconformarea
cu cerinţele
legale
Care
este
Care este ordinul
nivelul
de
p
incertitudine
o
asup valu
com atea lo
problemei
ac
de rioritate
rdat de
ra e ării
unit cală
Extrem 3 Extrem 3 Extrem 3 Extrem 1 Extre m 3
Considerabil 2 Considerabil 2 Considerabil 2 Considerabil 2 Considerabil 2
Redus 1 Redus 1 Redus 1 Redus 3 Redus 1
Scorul pe criterii
4 x ... 5 x ... 3 x ... 2 x ... 2 x ...
Total Scor pe problemă Total (I) =
Fiecare din cele cinci criterii utilizate are o pondere definită in cadrul evaluării
finale a
problemei de mediu.
Astfel, cel mai important criteriu este cel legat de afectarea mediului înconjurător, urmat de
impactul poluării asupra sănătăţii umane si neconformarea cu
cerinţele legale. Ultimele do uă
criterii ca pondere în evaluarea finală a problemelor de mediu sunt cele legate de nivelul de
incertitudine asupra problemei şi ordinul de prioritate acordat de comunitate.
Valorile maxime ş i minime între care o problemă de mediu poate să obţină un punctaj sunt:
a) Punctaj minim – 16 puncte
b) Punctaj maxim
– 48 puncte
c) Punctaj mediu – 32 puncte
3.2.2. Evaluarea şi ierarhizarea problemelor / aspectelor
de mediu în Regiunea Vest
In baza evaluării calităţii mediului şi a surselor de poluare existente, prin aplicarea metodologiei de evaluare si ierarhizare, pentru Planul
Regiona l de Acţ iune pentru Mediu al
Regiunii Vest s-a obţinut următoarea listă ierarhizată
de probleme / aspecte de mediu:
• Pe categorii de probleme se
remarcă ca fiind foarte importante:
53

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
1. GESTIUNEA DEŞEURILOR 3 8,08
2. DEGRADAREA CALITĂŢII APELOR DE SUPRAFAŢĂ 37,45
3. CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ A INSTITUŢIILOR CU ATRIBUŢII
ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
37.03
4. CERINŢA ŞI CALITATEA APEI POTABILE 35,9
5. POLUAREA ATMOSFERICĂ 35.58
6. EDUCAŢIA ECOLOGICĂ ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ 34,81
7. DEGRADAREA SOLULUI ŞI APELOR SUBTERANE 34.71
8. TURISM ŞI AGREMENT 34,68
9. DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII ŞI A MEDIULUI NAT URAL 31,95
10. ASIGURAREA STĂRII DE SĂNĂTATE 31
11. PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE
NATURALE 30.93
ŞI ANTROPICE
12. URBANIZAREA MEDIULUI, TRANSPORTUL RUTIER ŞI FERO VIAR 28,65
1. GESTIUNEA DEŞEURILOR
38,08
Problema Arad Timis Hune Caras- Scor
doara Severin final
Depozitarea necorespunzătoare şi exploatarea în condiţii
45 43 42 48 44,5
de risc a depozitelor de deşeuri menajere
în mediul urban
I
Implementarea deficitară a unui sistem integrat
de
colectare, transport şi eliminare a deşeurilor periculoase
şi a pesticidelor expirate
Lipsa unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor
spitaliceşti
Implementarea deficitara a sistemelor de colectare şi
valorificare a bateriilor uzate, anvelope uzate, uleiuri
uzate şi materiale contaminate cu ulei
Sisteme deficitare de colectare selectiva , transport si
valorificare selectivă a deşeurilor de ambalaje, sticlă şi
hârtie, polietilen tereftalat şi a celor textile
46 43 43 42 43,5
II
40 42 41 44 41,75
III
43 40 39 40 40,75
IV
41 39 39 39 39,5
V
Lipsa resurselor
de finanţare necesare pentru realizarea 40 37 37 39 38,25
depozitelor ecologice
VI
Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor industriale
39 35 38 38 37,50
nepericuloase şi inerte
VII
Gestiunea necorespunzătoare a depozitelor de zgură şi 35 36 39 39 37,25
cenuşii provenite din industria energetică
VIII
Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor provenite
36 39 37 35 36,75
din industria de preparare
şi procesare a cărnii
IX
Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere
în 34 32 35 35 34
mediul rural
X
Lipsa unor amenajări ecologice în punctele vamale în 39 38 16 37 32,5
vederea depozitării/eliminării produselor care nu
îndeplinesc cerinţele
de introducere în ţară
XI
54

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Absenţa unui management integrat al haldelor de steril
de
43 18 18 44 30,75
deşeuri radioactive CNU judeţele Arad şi Caraş-Severin
XII
2. DEGRADAREA CALITĂŢII APELOR DE
SUPRAFAŢĂ
37,45
Problema Arad Timis Hune Caras- Scor
doara Severin final
Funcţionarea necorespunzătoare a sistemelor de 41 43 48 40 43
epurare a apelor uzate existente
I
Insuficienta sau lipsa sistemelor de canalizare şi
epurare în localităţile
cu peste 2000 l.e., în special în
localităţile
cu sisteme centralizate de distribuţie a apei
potabile
Poluarea datorata depozitarii necontrolate a deşeurilor
în
zona inundabilă şi în albiile râurilor, în special a
d eşeurilor menajere şi a rumeguşului
Poluarea apelor de suprafaţă cu îngrăşăminte chimice
şi
pesticide utilizate în agricultură
Poluarea
apelor de suprafaţă datorată activităţilor de
extracţie
şi de preparare a minereurilor prin
f uncţionarea necorespunzătoare sau inexistenţa
instalaţiilor
de epurare
Lipsa sistemelor de canalizare şi epurare în localităţile
cu sub 2000 l.e., în special în localităţile cu sisteme
centralizate de distribuţie a apei potabile
41 41 39 47 42
II
38 38 37 37 37,5
III
38 38 24 40 35
IV
32 16 42 45 33,7
V
32 30 36 36 33,5
VI
3. CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ A
INSTITUŢIILOR
CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL
PROTECŢIEI MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
37,03
Problema Arad Timis Hune Caras- Scor
doara
Severin final
Insuficienta sau ineficienta sistemelor de monitoring 42 44 42 40 42
integrat
al calităţii mediului la nivel regional
I
Comunicare/cooperare deficitară între agenţii
40 41 41 40 40, 5
economici şi instituţiile publice, administraţia publică
cu atribuţii în coordonarea şi controlul activităţii de
protecţie a mediului
II
Capacitate instituţională redusă ( resurse financiare, 43 39 38 38 39,5
umane si materiale) a instituţiilor publice cu atribuţii în
coordonarea, controlul şi implementarea Aquis-ului
comunitar european în domeniul protecţiei mediului
III
înconjurător
Lipsa unui sediu funcţional
55
46 48 16 46 39
IV

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Insuficienţa perfecţionării profesionale a personalului
angajat în instituţii, organisme şi organizaţii cu atribuţii
sau activitate
în domeniul conservării şi protecţiei
mediului
înconjurător
Insuficienta monitorizare a calităţii factorilor de mediu
afectaţi
datorită poluărilor cu impact transfrontier
Delimitarea neclară a atribuţiilor unor instituţii,
organisme sau organizaţii abilitate la nivel local,
judeţean sau regional
37 38 36 36 36,75
V
37 35 30 37 34,75
VI
29 26 24 28 26,75
VII
4 . CERINŢA ŞI CALITATEA APEI POTABILE
35,9
Problema Arad Timiş Hune Caraş- Scor
doara Severin final
Neasigurarea zonelor de protecţie sanitară a surselor
48 46 48 48 47,5
de apa potabilă
I
Utilizarea unor sisteme neperformante în captarea,
36 35 34 40 36,25
transportul, tratarea şi distribuţia apei potabile în
mediul urban şi rural.
II
Insuficienta extindere a reţelelor centralizate de 30 34 35 36 33,75
distribuţie a apei potabile in mediul rural si urban
III
Lipsa unui sistem de monitorizare a calităţii apei din 31 34 32 34 32.75
surse individuale de alimentare cu apa in scop potabil
Insuficienţa resurselor locale de apă destinată
utilizării în scop potabil în
zone fără acoperire cu
sisteme centralizate
16 33 31 37 29,25
V
5. POLUAREA ATMOSFERICĂ
35,58
Problema Arad Timiş Hune Caraş- Scor
doara Severin final
Ineficienta sau inexistenţa sistemelor de reţinere a 39 38 40 48 41,25
emisiilor de noxe in atmosfera in sectorul industrial
I
Poluarea atmosferei datorată traficului auto în 44 40 35 38 39,25
aglomerări urbane
II
Poluarea atmosferica rezultata din neprotejarea 41 34 36 40 37,75
suprafeţelor iazurilor de decantare şi a haldelor de
steril
III
Poluarea atmosferei generată de sistemele mari de 36 34 35 35 35
ardere (LCP)
IV
Poluarea atmosferei rezultată din sistemele de
încălzire şi preparare a apei calde cu combustibili
solizi sau lichizi
Lipsa sistemelor de reducere şi recuperare a COV
rezultaţi la stocarea şi manipularea produselor
petroliere precum şi din alte activităţi industriale
care utilizează solvenţi organici.
56
32 30 32 30
IV
31
V
30 29 30 28 29,25
VI

6. EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
Problema
Inexistenţa unui sistem educaţional eficient privind
protecţia mediului
Colaborarea insuficientă a administraţiei publice
locale, instituţiile guvernamentale descentralizate,
agenţii economici şi ONG-urile cu activitate şi
atribuţii în domeniul protecţiei şi conservării
mediului înconjurător
Lipsa mecanismelor financiare şi a facilităţilor
fiscale care să susţină dezvoltarea organismelor si
organizaţiilor comunitare in domeniul protecţiei şi
conservării mediului
înconjurător
Gradul scăzut de implicare a societăţii civile în
luarea deciziilor de mediu precum şi insuficienţa
ONG-urilor active în domeniul mediului
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
34,81
Arad Timiş Hune
Caraş-
doara Severin
Scor
final
39 38 37 39 38,25
I
37 36 35 37 36,25
II
34 35 35 34 34,5
III
33 32 30 38 33,25
IV
7. DEGRADAREA SOLULUI ŞI APELOR
SUBTERANE
34,71
Problema Arad T imiş Hune Caraş- Scor
doara Severin final
Poluarea cu emisii rezultată din activităţile
43 44 33 42 40,5
industriale
I
Poluarea solului şi a apelor subterane şi scoaterea
din circuitul natural a unor importante suprafeţe de
teren ocupate de depozitele de deşeuri menajere
urbane sau rurale
44 40 27 46 39,25 II
Poluarea istorică a solului şi a apelor subterane
42 38 32 44 39
datorată activităţilor miniere, metalurgice şi chimice
III
Poluarea solului şi a apelor subterane datorată
infiltraţiilor de dejecţii animaliere provenite de la
batalurile unităţilor zootehnice
30 38 33 46 36,75 IV
Poluarea solului şi apelor subterane cu substanţe 30 38 25 45 34,5
provenite din utilizarea de compuşi ai azotului şi
fosforului (nutrienţi) si produse de uz fitosanitar in
agricultura si silvicultura
V
Existenţa unor suprafeţe importante de terenuri 31 28 33 40 33
supuse eroziunii
VI
Afectarea solului şi apelor subterane datorita 30 26 33 30 29,75
exploatărilor
de balast din terase şi exploatarea
mineralelor utile in cariere
VII
Exploatarea necorespunzătoare şi/sau valorificarea
insuficientă a resurselor geotermale şi a apelor
minerale
30 26 20 24 25 VIII
8. TURISM ŞI AGREMENT
57
34,68

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Problema Arad Timiş Hune Caras- Scor
doara Severin final
Practicarea turismului
în condiţii improprii din punct
de vedere al
protecţiei mediului
38 37 36 42 38,25I
Amenajarea inadecvată sau absenţa dotărilor 32 46 40 36
38,5
corespunzătoare din punct de vedere igienico-
sanitar şi a gestiunii deşeurilor în zonele de
practicare a agrementului
II
Lipsa infrastructurii şi a capacităţilor de susţinere
a 28 34 30 38 32,5
turismului montan, agroturismului şi a turismului
cultural şi ştiinţific
III
Lipsa amenajărilor în zonele de agrement 22 44 32 32 29,5
periurban şi autorizarea acestora pentru îmbăiere
IV
9.
DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII ŞI A MEDIULUI
NATURAL
31,95
Problema Ar ad Timiş Hune
doara
Administrarea ineficientă a ariilor protejate de interes
naţional şi lipsa alocării de fonduri speciale acestui
scop
36 37 34 36
Degradarea mediului natural datorită exploatării
necorespunzătoare a fondului forestier
Dereglarea efectivelor din fauna şi flora salbatică
calităţii habitatelor
Insuficienţa cercetării ştiintifice aplicative şi
realizarea
unor baze de date corelate în monitorizarea
sau
promovarea ariilor naturale de interes naţional şi
cunoaşterea biodiversitătţii
Regiunii Vest
Insuficienta implicare a factorilor interesaţi în
administrarea/custodia ariilor protejate şi
desemnării/gospodăririi siturilor NATURA 2000
Caraş-
Severin
Scor
final
35 36 31 34 34
II
35,75
I
şi a 33 31 32 37 33,25
III
36 28 30 38
33
IV
30 29 28 32 29,75
V
Absenţa unui Plan Regional de Acţiune pentru
25 23 32 24 26
Biodiversitate VI
10. ASIGURAREA STĂRII DE SĂNĂTATE
31
Problema Arad T imiş Hunedoara Caraş- Scor
Severin final
Insuficienta monitorizare şi lipsa unor studii 32 30 32 30 31
specifice relaţiei mediu – sănătate umană,
în
vederea cuantificării efectelor poluării
factorilor de mediu asupra populaţiei
I
58

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
11. PERICOLE GENERATE DE
CATASTROFE/FENOMENE NATURALE ŞI
ANTROPICE
30,93
Problema Arad Timiş Hunedoara Caraş- Scor
Severin final
Lipsa capacităţii de intervenţie în situaţia unor
poluări accidentale
Lipsa fondurilor, lucrărilor de investiţii şi a
măsurilor administrative necesare punerii şi
exploatării în siguranţă a obiectivelor cu risc
ridicat pentru mediu : iazuri de decantare,
depozite de substanţe periculoase, tehnologii
periculoase învechite, haldele de steril
Afectarea mediului natural si construit datorita
lipsei sau ineficientei unor lucrări hidrotehnice
de protecţie împotriva inundaţiilor
38 36 37 35
36,5
I
30 31 36 38 33,75
II
33 31 32 34 32.5
III
Amplificarea fenomenelor de viituri şi inundaţii
datorate insuficienţei suprafeţelor împădurite
30 28 32 35 31,25
sau exploatării neraţionale a unor suprafeţe
cu
fond forestier
IV
Incendierea voluntară a pajiştilor,miriştilor, 27 31 26 33 29,25
perdelelor
de protecţie sau a deşeurilor V
Amplificarea
gradului de risc pentru producerea 28 25 30 31 28,5
de catastrofe
naturale si accidente industriale
majore generat de schimbările climatice
globale
cu impact asupra atmosferei terestre şi
regimului
hidrologic
VI
Absenţa
în anumite areale naturale sau 25 28 26 33 28
construite
a lucrărilor specifice stabilizării
terenurilor
supuse alunecărilor
VII
Managementul
necorespunzător al zonelor cu 25 26 29 31 27,75
exces de umiditate
VIII
12. URBANIZAREA
MEDIULUI,
TRANSPORTUL RUTIER
ŞI FEROVIAR 28,65
Problema
Arad Timiş Hunedoara Caraş- Scor
Severin final
Situaţia
necorespunzătoare a parcului auto 32 38 40 38 37
aflat
în circulaţie
I
Absenţa unor şosele de centură pentru traficul
36 39 32 40 36,75
rutier
de tranzit în localităţile urbane traversate
de drumuri
europene şi naţionale
II
Inexistenţa
unor spaţii tampon între zona 32 34 26 40 33
rezidenţială
şi zona industrială în mediul urban
şi rural
III
Diminuarea şi degradarea spaţiilor verzi 30 32 34 30 31,5
intraurbane şi periurbane existente datorata
modificării Planului Urbanistic General prin
Planuri Urbanistice Zonale şi de Detaliu
IV
59

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Polu area fonică datorata traficului auto în 33 35 18 38 31
zonele rezidenţiale şi poluarea prin vibraţii
generată
de traficul auto de mare tonaj
V
Absenţa
unei infrastructuri rutiere adecvate 30 32 32 29 30,75
pentru mijloacele auto în mediul urban (căi de
rulaj
pentru mijloace auto, piste de biciclete,
spaţii
de parcare)
VI
Salubrizarea
insuficientă a căilor rutiere şi
feroviare
30 26 26 29 27,75
VII
Impactul
pe termen lung produs de viitoarea 30 28 18 16 23
autostradă
Arad – Deva – Sibiu VIII
Insuficienţa
sau absenţa sistemelor de 24 23 20 20 21,75
monitorizare
a poluării chimice, fonice şi fizice
datorată
traficului rutier si feroviar
IX
Evidenţă
cadastrală deficitară şi absenţa unui 20 20 26 20 21.5
sistem
regional GIS
X
Poluarea
solului, subsolului, apelor freatice în
zona
de frontieră datorită activităţii de
transvazare/transbordare
şi a traficului
feroviar
24 21 16 24 21,25XI
Punctele principale ale Planului Regional de Acţiune pentru Mediu sunt reprezentate de
obiectivele, ţintele şi acţiunile necesare pentru rezolvarea celor mai importante probleme de
mediu identificate.
Pregătirea Planului de Acţiune pentru Mediu implică:
examinarea practicilor privind managementul mediului existente în cadrul comunităţii;
stabilirea criteriilor de identificare a acţiunilor;
coordonarea analizelor economice, tehnice şi sociale necesare pentru
asigurarea
fundamentării procesului de selectare a acţiunilor.
Planul de Acţiune s-a construit pe baza activităţilor si rezultatelor anterioare şi anume:
viziunea comunităţii, care constituie un ghid în elaborarea obiectivelor şi ţintelor.
evaluarea problemelor de mediu, care defineşte problemele şi facilitează determinarea
celor mai adecvate acţiuni necesare a fi incluse în PRAM.
procesul de stabilire a priorităţilor, care focalizează PRAM asupra celor mai serioase
probleme de mediu din cadrul comunităţii.
În esenţă, Planul de Acţiune pentru Protecţia Mediului poate fi privit ca fiind acordul
multitudinii de participanţi asupra celor mai bune căi de soluţionare a problemelor de mediu
identificate în cadrul evaluării realizate.
Este deosebit de important ca publicul să fie permanent informat asupra elaborării PRAM,
asigurându-l astfel de reflectarea propriilor priorităţi în acţiunile care se propun. Un efort
eficient de implicare a publicului poate facilita conştientizarea membrilor comunităţii privind
costurile şi beneficiile acţiunilor propuse, precum şi privind cele mai bune soluţii, prin
solicitarea punctelor sale de vedere.
60

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
CAPITOLUL IV.
PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU
4.1. Acţiuni strategice pentru protecţia mediului
Pentru a putea crea cadrul adecvat identificării obiectivelor specifice şi acţiunilor necesare
rezolvării problemelor de mediu este necesar ca într-o primă etapă să fie analizată Strategia
de Dezvoltare Durabilă a României şi a Regiunii de Dezvoltare Vest , precum şi acţiunile
strategice necesare
a fi implementare pe termen scurt, mediu şi lung.
Este important de subliniat legătura cu priorităţile europene de dezvoltare. În perioada de
referinţă a PND 2007-2013, România trebuie să se racordeze atât la Politica de Coeziune a
Uniunii Europene, cât şi la priorităţile Agendei Lisabona, la realizarea cărora va trebui să-şi
aducă propria contribuţie. Este
de menţionat că propunerile Comisiei Europene privind
managementul Fondurilor Structurale
în perioada de programare 2007-2013 reflectă o
reorientare sporită în sensul susţinerii eforturilor de atingere a obiectivelor fundamentale de
la Lisabona şi Göteborg, respectiv creşterea competitivităţii, ocuparea deplină şi protecţia
durabilă a mediului. Pe aceleaşi obiective se axează şi Strategia de dezvoltare a PND 2007-
2013, în încercarea de a realiza reducerea cât mai rapidă a decalajelor existente faţă de UE
prin metode promovate la nivel european şi care vor beneficia de o susţinere
financiară
substanţială
din partea UE.
În ceea ce priveşte Strategia PND, având în vedere obiectivul global de reducere a
decalajelor de dezvoltare faţă de UE şi pornind de la o analiză cuprinzătoare a situaţiei
socio-
economice actuale, au fost stabilite şase priorităţi naţionale de dezvoltare, ce grupează
în
interior o multitudine de domenii şi sub-domenii prioritare:
P1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere
P2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport
P3. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului
P4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea
capacităţii administrative
P5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol
P6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării
Acest set de priorităţi asigură continuitatea faţă de priorităţile stabilite în PND 2004-2006
şi a
fost agreat de principiu cu Comisia Europeană. Mai mult decât atât, în cadrul negocierilor
la
Capitolul 21 „Politica Regională şi Coordonarea Instrumentelor Structurale” (închise la data
de 23 septembrie 2004), autorităţile române şi Comisia Europeană au stabilit viitoarele
Programe Operaţionale prin intermediul cărora
se vor gestiona Fondurile Structurale şi de
Coeziune pe baza domeniilor acoperite de priorităţile sus formulate (cu excepţia agriculturii,
dezvoltării rurale şi pescuitului,
care vor fi finanţate din instrumente comunitare distincte).
Planul Operaţional Sectorial de Mediu (POS) dezvoltă prioritatea 3 a Planului
Naţional de
Dezvoltare 2007 – 2013, «Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului». Priorităţile
POS
Mediu ţin seama de necesităţile de dezvoltare
ale României şi se bazează pe experienţa
acumulată în dezvoltarea programelor de pre-aderare în sectorul de mediu. Din perspectivă
internaţională, acestea au la bază Strategia Europeană de Dezvoltare Durabilă şi al 6-lea
Program de Acţiune pentru Mediu.
Obiectivul global al POS Mediu constă în îmbunătăţirea standardelor de
viaţă ale populaţiei
şi a standardelor de mediu, vizând, în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu.
Obiectivele specifice ale POS Mediu sunt:
1. Îmbunătăţirea accesului la infrastructura
de apă, prin asigurarea serviciilor de alimentare
cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015.
2. Ameliorarea calităţii solului, prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea
numărului
de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în 2015.
61

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
3. Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi în
cele mai poluate localităţi până în 2015.
4. Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea
managementului ariilor protejate,
inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000.
5. Reducerea riscului la dezastre naturale care afecteză populaţia
, prin implementarea
măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015
În vederea atingerii acestor obiective, s-au identificat următoarele axe prioritare:
Axa prioritară 1 – Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată
Axa prioritară 2 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea
siturilor contaminate
Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea sistemelor municipale de termoficare în zonele prioritare
selectate.
Axa prioritară 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia
naturii
Axa prioritară 5 – Dezvoltarea
infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în
zonele cele mai expuse la risc
Axa prioritară 6 – Asistenţa Tehnică.
Planul Regional de Acţiune pentru Mediu este armonizat cu planurile şi programele din alte
sectoare orizontale şi stabileşte o relaţie verticală între planificarea regională, pe de o parte
şi cea naţională şi locală, pe de altă parte. Priorităţile şi obiectivele
PRAM sunt în
conformitate cu priorităţile şi obiectivele Planului Naţional de Acţiune pentru Mediu, precum şi
cu obiectivele şi axele prioritare ale Planului Operaţional Sectorial
de Mediu.
4.2. Recomandări cadru pentru protecţia şi conservarea mediului natural
Acţiunile strategice privind protecţia mediului natural fac referire la măsurile generale ce
trebuie realizate pentru îmbunătăţirea calităţii mediului. Aceste recomandări cadru au stat la
baza identificării direcţiilor prioritare necesar a fi abordate în Planul Regional de Acţiune
pentru Mediu al Regiunii de Dezvoltare Vest.
4.2.1. Gospodărirea durabilă a resurselor de apă
Concepţia de gospodărire integrată a apelor îmbină aspectele de utilizare a acestora
cu cele
de protecţie a ecosistemelor naturale. Astfel, se au în vedere următoarele obiective:
Asigurarea alimentării continue cu apă a folosinţelor şi, în special,
a populaţiei prin:
realizarea de noi surse de apă, în special a unor lacuri de acumulare cu folosinţă
complexă în zonele deficitare
în apă;
realizarea de reţele de distribuţie separate de
pentru industrie;
alimentare cu apă pentru populaţie şi
economisirea apei şi reducerea pierderilor din reţelele de distribuţie a apei;
Imbunătăţirea calităţii resurselor de apă
retehnologizarea proceselor de producţie prin utilizarea
unor tehnologii curate,
nepoluante;
realizarea de noi staţii de epurare şi modernizarea celor existente;
implementarea unor mijloace de prevenire, limitare şi diminuare
accidentale;
Reconstrucţia ecologică a râurilor
a efectelor poluării
îmbunătăţirea si/sau reconstrucţia habitatelor in scopul
conservării biodiversităţii;
Realizarea unui plan concret de restricţii în perioadele de seceta hidrologica
62

Reducerea riscului producerii de inundaţii
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
realizarea de acumulări cu folosinţe complexe prevăzute cu volum de protecţie contra
inundaţiilor;
interzicerea amplasării construcţiilor în zonele inundabile;
4.2.2. Acţiuni strategice privind atmosfera şi schimbările climatice
Evaluarea impactului activităţilor antropice asupra atmosferei în regiune trebuie făcută
condiţiile realizării următoarelor:
definitivarea elaborării sistemului de monitoring integrat al mediului;
crearea unei baze de date, ataşată sistemului informaţional de mediu;
scăderea principalelor emisii de poluanţi (dioxid de sulf, oxizi
de azot, substanţe organice
volatile, amoniac);
reducerea sub normele de emisie a evacuărilor de poluanţi în
principiului “poluatorul plăteşte”;
în
atmosferă, pe baza
stabilizarea concentraţiilor emisiilor de gaze cu
efect de seră la nivelul care să permită
prevenirea interferenţelor antropice periculoase cu sistemul climatic;
4.2.3. Acţiuni strategice privind conservarea naturii
Luându-se în considerare starea actuală a diversităţii biologice în România, au fost stabilite
următoarele obiective prioritare:
organizarea Reţelei Naţionale de Arii Protejate şi asigurarea managementului necesar
ocrotirii habitatelor naturale şi conservării diversităţii biologice;
conservarea în-situ şi ex-situ a speciilor ameninţate, endemice şi/sau rare,
precum şi a
celor cu valoare economică ridicată;
protecţia, conservarea şi refacerea diversităţii
biologice terestre şi acvatice, existente în
afara ariilor protejate: reducerea şi eliminarea efectelor negative cauzate de poluarea
mediilor de viaţă şi reconstrucţia ecosistemelor şi habitatelor deteriorate;
protecţia, conservarea şi refacerea diversităţii biologice specifice agrosistemelor prin
aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile.
dezvoltarea programelor
speciale de cercetare şi monitorizare pentru cunoaşterea stării
diversităţii biologice.
4.2.4. Acţiuni strategice privind calitatea solului
Ameliorarea şi menţinerea pe termen lung a funcţiilor solului
şi contracararea deteriorării lor
sunt obiectivele primordiale ale strategiei
privind protecţia, ameliorarea şi utilizarea durabilă a
solurilor din România. Pentru aceasta,
este necesar să se instituie un set de măsuri pentru a
se asigura:
limitele maxime admise cu privire la degradarea solurilor;
inventarierea arealelor cu probleme si prioritizarea acţiunilor;
modernizarea sistemului naţional de monitorizare a calităţii solului;
cunoaşterea potenţialelor naturale şi stabilirea modalităţilor eficiente de utilizare a
terenurilor, în concordanţă cu cerinţele dezvoltării economice şi ale
protecţiei mediului;
reabilitarea şi reconstrucţia ecologică a solurilor;
63

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
4.2.5. Acţiuni strategice privind calitatea pădurilor
Gestionarea durabilă a pădurilor necesită promovarea unor acţiuni specifice orientate pe
următoarele direcţii:
asigurarea integrităţii fondului forestier naţional, în condiţiile şi cu respectarea situaţiei
rezultate în urma schimbării formei de proprietate a acestuia;
întregirea fondului forestier naţional până la nivelul
optim de 35% din teritoriul ţării;
reconstrucţia ecologică a pădurilor deteriorate
structural de factori naturali şi antropici;
menţinerea volumului recoltelor anuale de lemn la nivelul posibilităţilor pădurilor;
conservarea biodiversităţii
şi asigurarea stabilităţii, sănătăţii şi polifuncţionalităţii pădurilor.
4.2.6 Acţiuni strategice privind dezvoltarea agriculturii
Dezvoltarea şi modernizarea agriculturii în România trebuie
să aibă ca obiectiv principal
crearea unor sisteme şi structuri moderne şi eficiente care să
asigure:
produse alimentare şi nealimentare pentru piaţa internă
şi disponibilităţi pentru export, în
condiţiile cerinţelor crescânde pentru calitate;
protecţia resurselor naturale: solul, apa, aerul şi biodiversitatea, resurse limitate care, în
condiţiile globalizării agriculturii, vor deveni o problemă strategică mondială;
menţinerea patrimoniului funciar al agriculturii la standarde de calitate superioară, atât
prin eliminarea dereglărilor provocate de
propria activitate, cât şi acţiuni de anulare a
efectelor dăunătoare produse de industrializare şi urbanizare.
crearea de sisteme şi structuri
viabile de organizare şi producţie adecvate aplicării
tehnicilor şi tehnologiilor eficiente în producţia agricolă, specifice condiţiilor ecologice,
luând în considerare pluralismul categoriilor de proprietate în agricultură.
4.2.7. Acţiuni strategice privind industria
Strategia industrială de dezvoltare durabilă trebuie să urmărească stimularea competitivităţii
şi realizarea pe această bază a unei creşteri economice stabile şi de durată, în concordanţă
cu protecţia mediului. În acest mod va fi posibilă integrarea
României în structurile europene
şi în circuitul mondial de valori, în condiţiile globalizării economiei mondiale şi eliminării
treptate a barierelor tarifare şi netarifare. Pentru realizarea acestor obiective
sunt necesare
următoarele măsuri:
conturarea unei macrostructuri industriale viabile;
restructurarea intrasectorială;
alinierea la strandardele europene şi internaţionale;
specializarea ofertei de export;
accelerarea procesului de privatizare
dezvoltarea serviciilor pentru producţie, prin dezvoltarea ofertei de pachete de produse şi
servicii;
creşterea potenţialului concurenţial, prin promovarea concentrării industriale şi industrial
financiare;
protecţia mediului în condiţiile creşterii economice din industrie.
4.2.8. Acţiuni
strategice privind transporturile
Obiectivul principal al politicii din domeniul transportului îl constituie
restructurarea sistemului
naţional de transport şi asigurarea funcţionării acestuia în vederea realizării
unui sistem de
64

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
transport omogen, conectat din punct de vedere al structurii la coridoarele pan-europene.
Politica în domeniul asigurării unei dezvoltări durabile a sectorului transporturi are în vedere
următoarele acţiuni generale:
reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şi echipamentelor;
asigurarea interconectării şi interoperabilităţii între reţelele şi modurile de transport;
realizarea reţelelor pan-europene de transport;
utilizarea modurilor de transport ecologic;
utilizarea de mijloace de transport performante tehnic şi operaţionale pentru toate tipurile
de transport;
implementarea tehnologiilor de depoluare specifice;
aplicarea măsurilor preventive pentru limitarea efectelor poluării;
extinderea transporturilor combinate şi intermodale;
4.2.9. Acţiuni strategice privind gestiunea deşeurilor
Pentru ţara noastră impactul deşeurilor asupra mediului a crescut în mod alarmant,
administrarea necorespunzătoare a acestora generând contaminări ale solului şi ale pânzei
freatice, precum şi emisii de gaze toxice, cu efecte directe asupra sănătăţii populaţiei.
În elaborarea unei strategii pentru îmbunătăţirea managementului deşeurilor trebuie să se
ţină cont de următoarele direcţii de acţiune;
completarea cadrului legislativ şi a reglementărilor locale, cu privire la administrarea
deşeurilor de toate categoriile;
optimizarea relaţiilor de parteneriat între firmele de reciclare şi administraţiile publice
locale;
crearea reţelelor de colectare selectivă şi valorificare a deşeurilor reciclabile şi implicarea
responsabilă a administraţiilor publice locale;
stimularea prin instrumente economico-financiare a producătorilor interni, în vederea
creşterii competitivităţii industriei de reciclare;
stimularea producţiei care generează cantităţi reduse de deşeuri;
crearea reţelei de monitorizare a deşeurilor toxice şi radioactive.
4.2.10. Acţiuni strategice privind centrele populate
Sensul dezvoltării durabile al aşezărilor umane îl constituie asigurarea unui mediu sănătos şi
coerent sub raport funcţional şi cultural, la nivelul localităţilor urbane şi rurale, precum şi al
reţelei de localităţi din teritoriu, în condiţiile păstrării echilibrului faţă de complexul de resurse
ale capitalului natural.
Obiectivele strategice pentru centrele populate sunt următoarele:
dezvoltarea echilibrată a regiunilor prin repartizarea uniformă a activităţilor social
economice în teritoriu;
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, a transportului urban şi valorificarea eficientă a
patrimoniului natural şi a celui construibil;
dezvoltarea aşezărilor umane în zone care nu sunt supuse riscurilor naturale şi agenţilor
poluanţi;
ridicarea standardului de locuire în mediul urban şi rural;
reducerea pierderilor energetice datorate izolării termice ineficiente;
65

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
păstrarea identităţii culturale a oraşelor şi crearea unei reţele de spaţii verzi în conexiune
cu ecosistemele din teritoriu;
inventarierea şi cercetarea la nivelul întregului teritoriu naţional a zonelor cu risc de
dezastre antropice şi neantropice, în paralel cu elaborarea
planificării pre-dezastru.
66

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
4.3. MATRICILE-PLAN PENTRU SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR
DE MEDIU PRIORITARE
4.3.1. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME GESTIUNEA DEŞEURILOR
Obiectiv
general
Implementarea
unui sistem
integrat de
gestiune a
deşeurilor în
Regiunea Vest
Problema
Depozitarea
necorespunzătoare
şi exploatarea în
condiţii de risc a
depozitelor de
deşeuri menajere
în mediul urban
Obiective
specifice
Eliminarea
deşeurilor
menajere în
conformitate cu
prevederile
legislaţiei în
vigoare
Ţinte Indicatori
Respectarea
- Cantităţi de deşeuri
calendarului sistării urbane generate/an
depozitării:35 depozite - Cantităţi de deşeuri
menajere
urbane depozitate/an
- Cantităţi de deşeuri
reciclate/an
-Cantităţi deşeuri
1 depozit până în 2006
biodegradabile
4 depozite până în depozitate/an
2008
- Nr./suprafaţă depozite
8 depozite până în care sistează
2009
depozitarea/an
4 depozite
până în - Nr. /suprafaţă
2010
depozite închise/an
3 depozite până în - Nr./suprafaţă depozite
2011
noi (conforme)
4 depozite până în construite/an
2012
- Nr. staţii de transfer
1 depozit până în 2014 realizate/an
3 depozite până în - Nr./capacitate
2015
instalaţii tratare deşeuri
5 depozite până în biodegradabile
2016
1 depozit până
în 2017
construite /an
67
Acţiuni
Elaborarea şi
implementarea
Planului Regional
de Gestiune a
Deşeurilor
Închiderea etapizată
a depozitelor de
deşeuri menajere
neconforme cu
prevederile legislaţiei
în vigoare
Condiţionarea /
extinderea
depozitului conform
de deşeuri
municipale existent în
jud. Arad
Construcţia
depozitelor zonale
de deşeuri
municipale şi a
staţiilor de transfer
aferente
Realizarea unei
instalaţii pilot de
tratare a deşeurilor
biodegradabile

Obiectiv
general
Implementarea
unui sistem
integrat de
gestiune a
deşeurilor în
Regiunea Vest
Implementarea
unui sistem
integrat de
gestiune a
deşeurilor în
Regiunea Vest
Problema
Implementarea
deficitară a unui
sistem integrat de
colectare, transport
şi eliminare a
deşeurilor
periculoase
Lipsa unui sistem
integrat de
gestionare a
deşeurilor
periculoase
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiective
specifice
Gestionarea
deşeurilor
periculoase si
implementarea
unui
Ţinte Indicatori
Realizarea
a 1 instalatii
de incinerare (pentru
deseuri periculoase)şi
1 instalaţie de coincinerare
care să
funcţioneze la
standarde europene
pânâ în 31.12.2006
Eliminarea întregii
cantităţi de pesticide
expirate
Implementarea Închiderea
unui sistem următoarelor
unităţi:
modern de - 31crematorii
management a spitaliceşti închise în
deşeurilor
2004 si 2005
periculoase - 13 crematorii
spitaliceşti închise în
2006
-1 crematoriu
68
Acţiuni
Extinderea capacităţii
de tratare a
deşeurilor
biodegradabile
Elaborarea în cadrul
PRGD a unei
componente privind
gestiunea deşeurilor
periculoase din DMS
Asigurarea,
extinderea şi
- Cantităţi de deşeuri optimizarea
periculoase
capacităţilor de
generate/an
transport, tratare,
- Cantităţi de deşeuri valorificare şi
periculoase
eliminare pe fiecare
eliminate/an
categorie de deşeuri
- Cantităţi de deşeuri periculoase existente
periculoase incinerate în regiune
în instalaţii conforme/an Realizarea de
proiecte pentru
accesarea finanţării
din fonduri structurale
şi de coeziune pentru
eliminarea stocurilor
istorice de deşeuri
agrochimice
- Cantităţi de deşeuri Incinerarea
periculoase incinerate deşeurilor medicale
/ an
în condiţii conforme
- Nr./capacitate cu legislaţia in
crematorii spitalicesti vigoare.
inchise /an
Închiderea etapizată
- Capacitate de a celor 53 instalaţii
incinerare deşeuri de tratare termică
medicale periculoase în existente la spitalele

Obiectiv
general
Problema
Implementarea
deficitară a
sistemelor de
colectare şi
valorificare a
bateriilor uzate,
anvelope uzate,
uleiuri uzate şi
materiale
contaminate cu
ulei
Sisteme deficitare
de colectare
selectivă, transport
şi valorificare
selectivă a
deşeurilor de
ambalaje, sticla si
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiective
specifice
Gestionarea
bateriilor uzate,
anvelopelor uzate,
uleiurilor în
concordanţă cu
cerinţele cu
cerinţele legislaţiei
naţionale
armonizate
europeană
cu cea
Ţinte Indicatori
spitalicesc pentru
închidere în 2007
-7 crematorii
spitaliceşti de închis în
2008
-1 crematoriu de inchis
in 2009
Total 45+8=53
crematorii
-Recuperarea şi
reciclarea a 50% din
greutatea
bateriilor/acumulatorilor
(fără electrolit)
introduse pe piaţă,
până în 2010
-Colectarea
întregii
cantităţi de uleiuri
uzate generate la
nivelul regiunii
(eliminarea pieţei
ilegale a uleiurilor
uzate
Implementarea -Atingerea obiectivelor
unui sistem eficient de reciclare de 60%
pentru recuperare / din greutate pentru
colectare si hârtie şi carton şi a
reciclare /
obiectivelor de
valorificare a reciclare de 50% din
ambalajelor post- greutate pentru metal
69
condiţii conforme
- Cantitatea
bateriilor/acumulatorilor
recuperate /reciclate
- Cantitatea de uleiuri
uzate colectate/predate
spre valorificare la
nivelul regiunii
% deşeuri de ambalaje
(pe tipuri) colectate
/valorificate/ reciclate
/an
Acţiuni
din regiune în paralel
cu introducerea
procedeelor
alternative de
neutralizare
Asigurarea
infrastructurii pentru
colectarea, pretratarea,
transportul
deseurilor medicale
în condiţii de
siguranţă şi
conforme cu
legislaţia în vigoare.
Realizarea unor baze
de date la nivel
regional privind
gestiunea uleiurilor
uzate, acumulatorilor
uzati, anvelopelor
uzate.
Realizarea unor
reţele de colectare
şi
valorificare materială
sau termo-energetică
funcţionale la nivel
regional pentru
fiecare din aceste
tipuri de deşeuri
Elaborarea şi
implementarea unui
Plan Regional privind
Gestionarea
Ambalajelor şi a
Deşeurilor de
ambalaje şi

Obiectiv
general
Implementarea
unui sistem
integrat de
gestiune a
deşeurilor în
Regiunea Vest
Problema
hârtie, polietilen
tereftalat şi a celor
textile
Gestiunea
necorespunzătoare
a deşeurilor
industriale
nepericuloase şi
inerte
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiective
specifice
Ţinte Indicatori
consum si a până la 31.12.2008
deseurilor de -Atingerea obiectivelor
ambalaje
de reciclare de 15 %
din greutate pentru
lemn până la 31.12.
2011
-Atingerea obiectivului
global de reciclare de
55%, a obiectivului
global de valorificare
de 60%, a obiectivelor
de reciclare de 22,5 %
din greutate pentru
plastic, (consideranduse
numai materialul
reciclat ca material
plastic) si a
obiectivelor de recilare
de 60% din greutate
pentru sticla, până la
31.12.2013
Eliminarea
impactului generat
de depozitarea
necorespunzătoare
a deşeurilor
industriale inerte şi
nepericuloase
Sistarea depozitării la:
- 3 depozite de deşeuri
industriale
nepericuloase si inerte
care sistează
depozitarea până
la
termenul limită
31.12.2006
-5
depozite de deşeuri
industriale
nepericuloase care
sistează depozitarea
între 1.01.2007 si
16.07.2009
70
- Nr. depozite
industriale închise/an
- Suprafeţe
reabilitate/an
- Cantităţi materiale
valorificate din depozite
industriale/an
Acţiuni
includerea lui în
PRGD
Realizarea de
proiecte pilot privind
colectarea selectivă
şi acţiuni de
conştientizare a
populaţiei
Exploatarea şi
valorificarea
materialelor utile din
depozitele industriale
Lucrări pentru
închidere/reabilitare
amplasamente
conform grafic

Obiectiv
general
Implementarea
unui sistem
integrat de
gestiune a
deşeurilor în
Regiunea Vest
Problema
Depozitarea
necorespunzătoare
a deşeurilor
menajere în mediul
rural
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiective
specifice
Eliminarea
deşeurilor
menajere din
mediul rural
în
conformitate cu
prevederile
legislaţiei în
vigoare
Ţinte Indicatori
-3 depozite de deşeuri
industriale
nepericuloase lichide
care sistează
depozitarea deşeurilor
lichide sau se vor
conforma până în
31.12.2013
-1 depozit pentru
deseuri periculoase din
industria extractivă a
petrolului care sistează
depozitarea până la
31.12.2006
-3 depozite pentru
deseuri lichide din
industria extractiva
(iazuri de decantare)
care sistează
depozitarea până la
31.12.2006
-Închiderea si
ecologizarea tuturor
spaţiilor de depozitare
a deşeurilor în zona
rurală până în
16.07.2009
-Construcţia
depozitelor zonale şi a
staţiilor de transfer
71
- Cantităţi de deşeuri
generate în mediul
rural/an
- Cantităţi de deşeuri
colectate/an
- Nr./suprafaţă depozite
care sistează
depozitarea/an
- Nr./suprafaţă depozite
ecologizate/an
- Nr./suprafaţă depozite
noi (conforme)
construite/an
- Nr. staţii de transfer
realizate/an
Acţiuni
Organizarea
colectarii deşeurilor
menajere de la
populaţie si agenţi
economici în
localităţile din mediul
rural prin înfiinţarea
serviciilor de
gospodărie comunală
sau delegarea
gestiunii
Închiderea etapizată
a depozitelor de
deşeuri menajere
neconforme cu

Obiectiv
general
Implementarea
unui sistem
integrat de
gestiune a
deşeurilor în
Regiunea Vest
Problema
Lipsa unui sistem
eficient pentru
recuperare /
colectare si
reciclare /
valorificare a
DEEE (Deseuri de
echipamente
electrice si
electronice)
Lipsa unor de
sisteme şi
mecanisme
economicofinanciare
pentru
gestionarea
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiective
specifice
Implementarea
unui sistem eficient
pentru recuperare
/
colectare si
reciclare /
valorificare a
DEEE (Deseuri de
echipamente
electrice si
electronice)
Crearea şi
utilizarea de
sisteme şi
mecanisme
economico-
financiare pentru
deşeurilor gestionarea
deşeurilor
72
Ţinte Indicatori
Colectare de EEE-tinta % deseuri de EEE
:4kgEEE/locuitor pana colectate/reciclate/
la 31 decembrie 2008 valorificate/an
Asigurarea fondurilor
necesare pentru
rezolvarea problemei
eliminării deşeurilor
menajere
-număr de proiecte
depuse spre finanţare
naţională sau/şi externă
Acţiuni
prevederile legislaţiei
în vigoare
Construcţia
depozitelor zonale
de deşeuri
municipale (TM, CS,
HD) şi a staţiilor de
transfer aferente,
inclusiv judeţului
Arad
-Colectare selectiva
de DEEE de la
gospodariile
particulare
-Infiintarea pana la
31.12.2006 a cel
putin a unui punct de
colectare in fiecare
oras cu peste
20.000
de locuitori
-Aplicarea pe EEE
fabricate după
31.12.2006 a
simbolului de
marcare
-Pregatirea şi
propunerea de
proiecte eligibile
pentru accesarea
finanţării din fonduri
de preaderare,
fonduri
structurale şi
de coeziune pentru
realizarea depozitelor
ecologice şi a
instalaţiilor necesare

Obiectiv
general
Problema
Depozitarea
sterilului rezultat
din exploatarile
materialeleor
radioactive din
judeţele Arad şi
Caraş-Severin
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiective
specifice
Reducerea
impactului generat
prin depozitarea
sterilului rezultat
din exploatările
materialelor
radioactive
din
judeţele
CS şi AR
73
Ţ inte Indicatori
Redarea în circuitul
natural a suprafeţelor
ocupate în prezent de
halde la perimetrele
miniere închise sau
aflate în conservare
Acţiuni
pentru tratarea
deşeurilor înaintea
depozitării
-Incurajarea
investitorilor privaţi şi
crearea de
parteneriate de tip
public-privat pentru
realizarea proiectelor
legate de tratarea şi
depozitarea
deşeurilor municipale
- Nr./suprafaţă depozite
Reconstrucţia
deşeuri radioactive ecologică prin lucrări
ecologizate
de nivelare,
consolidare, înierbare
pe haldele de steril
rezultat
din
exploatările
materialelor
radioactive din
judeţele
Caraş-
Severin şi Arad
4.3.2. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME DEGRADAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ
Obiectiv general Problema
Obiective
specifice
Ţinte Indicator i
Acţiuni
Prevenirea Funcţionarea Realizarea unor Reducerea - Clasa de calitate Extinderea şi

Obiectiv general Problema
degradării şi
conservarea
calităţii apelor de
suprafaţă
necorespunzătoare
a sistemelor de
epurare a apelor
uzate menajere şi
industriale existente
Insuficienţa sau
lipsa sistemelor de
canalizare si
epurare in
localităţile cu peste
2000 locuitori
echivalenţi, în
special în localităţile
cu sisteme
centralizate de
distribuţie a apei
potabile
Poluarea datorată
depozitării
necontrolate a
deşeurilor în zona
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiective
specifice
sisteme
performante de
epurare a apelor
uzate menajere si
industriale in
judeţele din
regiunea vest
Extinderea şi
reabilitarea
sistemelor de
colectare a apelor
uzate menajere
şi
epurare a
acestora în
aglomerările
umane cu peste
2000 locuitori
echivalenţi
Reducerea riscului
poluării apelor
de
suprafaţă şi
asigurarea
74
Ţinte Indicatori
cantităţilor de
poluanţi evacuaţi
în emisari
Realizarea
sistemelor de
canalizare si
a
staţiilor de epurare
pentru
aglomerările
umane cu peste
2000 locuitori
echivalenţi în
scopul conformării
cu prevederile
Directivei
91/271/EEC.
Respectarea
prevederilor legale
în domeniul
depozitării
- Debitul de apă
uzată epurată
- Indicatori fizici,
chimici şi
bacteriologici ai apei
uzate epurate
- Debite de apă
uzată epurată
- Indicatori fizicochimici
si
bacteriologici ai
apelor uzate
epurate
- Număr de bazine
vidanjabile
- Calitatea cursurilor
de apă amonte şi
aval de sistemele de
epurare
- Debitul râului
- Indicatori de
calitate a factorilor
de mediu (în zonele
Acţiuni
retehnologizarea
capacităţii treptei
biologice a staţiilor de
epurare orăşeneşti
Finalizarea lucrărilor la
treapta biologică şi la
gospodăria de nămol a
staţiilor de epurare ape
uzate industriale de pe
platformele industriale
din regiune
Implementarea codului
celor mai bune practici
agricole in ceea ce
priveste utilizarea
dejecţiilor de la ferme
agro-zootehnice din
regiune
Lucrări de extindere şi
reabilitare a reţelei de
canalizare si epurare a
acestora
Realizare de staţii de
epurare mecanobiologică
în aglomerările
umane cu peste 2000
locuitori echivalenţi din
regiune
Automonitorizarea
calităţii efluentului
evacuat din staţiile de
epurare orăşeneşti
Realizarea unui sistem
funcţional de colectare
selectivă a deşeurilor la
sursă (generator de

Obiectiv general Problema
Prevenirea
degradării şi
conservarea
calităţii apelor
de
suprafaţă
Prevenirea
degradării şi
conservarea
calităţii apelor de
suprafaţă
inundabilă şi în
albiile râurilor, în
special a deşeurilor
menajere şi a
rumeguşului
Poluarea apelor de
suprafaţă cu
îngrăşăminte
chimice şi pesticide
utilizate în
agricultură
Poluarea apelor de
suprafaţă datorată
activităţilor de
extracţie şi de
preparare a
minereurilor prin
funcţionarea
necorespunzătoare
sau inexistenţa
instalaţiilor de
epurare
Lipsa sistemelor de
canalizare şi
epurare în
localităţile cu sub
2000 locuitori
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiective
specifice
secţiunii de
curgere
Diminuarea
poluării apelor de
suprafaţă cu
substanţe utilizate
în agricultură
Ţinte
deşeurilor şi
prelucrării lemnului
Ecologizarea Reducerea
surselor de cantităţilor
de
poluare şi a poluanţi
evacuaţi
obiectivelor de la în emisari datorită
activităţi miniere activităţilor de
aflate în
extracţie şi de
conservare preparare a
minereurilor
Realizarea de
sisteme de
colectare şi
epurare a apelor
uzate de la
Indicatori
Respectarea BAT- - Indicatori de
urilor din domeniul calitate a factorilor
agricol
de mediu (în zonele
de influenţă a
depozitelor)
Eliminarea
evacuărilor
necontrolate de
ape uzate în
aşezările umane
75
Acţiuni
de influenţă a deseuri)
depozitelor) Aplicarea fermă a
legislaţiei existente
privind taxele şi
amenzile referitoare la
gestiunea deşeurilor şi
descurajarea depozitării
ilegale a acestora
-Număr
halde de
steril
verificate
Identificarea
potenţialelor surse de
poluare – exploataţii
zootehnice, exploataţii
agricole, depozite de
îngrăşăminte chimice şi
pesticide
Utilizarea
unor soluţii
alternative (nepoluante)
în fertilizarea solurilor cu
potenţial
agricol
Verificarea stărilor
de
siguranţă
a digurilor de
halde,
bataluri, etc.
- Debite de apă Realizarea
de sisteme
uzată epurată de colectare şi epurare
- Indicatori fizico- a apelor uzate provenite
chimici şi
de la gospodăriile
bacteriologici ai individuale concomitent

Obiectiv general
Problema
echivalenţi, în
special în localităţile
cu sisteme
centralizate de
distribuţie a apei
potabile
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiective
specifice
Ţinte
Indicatori
Acţiuni
gospodăriile
cu sub 2000 apelor uzate cu realizarea alimentării
individuale din locuitori
epurate
cu apă potabilă în
mediul rural echivalenţi - Număr de bazine
vidanjabile
- Calitatea cursurilor
de apă amonte şi
aval de sistemele de
epurare
sistem
centralizat
4.3.3. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ A INSTITUŢIILOR CU ATRIBUŢII
ÎN DOMENIUL MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR Obiectiv general
Întărirea
capacităţii
administrative a
instituţiilor cu
atribuţii în
domeniul
protecţiei
mediului
Problema
Insuficienţa sau
ineficienţa sistemelor
de monitoring integrat
al calităţii mediului la
nivel regional
Comunicare/cooperare
deficitară între
instituţiile publice,
administraţia publică
şi
agenţi economici
cu
atribuţii în
coordonarea şi
controlul activităţii de
Obiective
specifice
Optimizarea
sistemelor de
monitoring integrat
al calităţii mediului
la nivel regional
Creşterea
performanţelor
de
mediu în toate
domeniile de
activitate
Ţinte Indicat ori
Sistem regional de
monitoring
integrat al
calităţii mediului
corespunzător atât
ca acoperire
teritorială, temporală
cât şi ca indicatori
monitorizaţi.
Dispariţia
situaţiilor
de disfuncţionalitate
în cadrul fluxului
informaţional legat
de problematica de
mediu
76
- Nr. indicatori
monitorizaţi cf.
prevederilor in
vigoare
- Nr. staţii de
prelevare /
analizoare
- Nr. personal
implicat în
activităţi de
monitorizare
- Nr. de acţiuni
comune între
actorii interesaţi
Acţiuni
Reproiectarea
reţelelor de monitoring
integrat
al calităţii
mediului la nivel
regional
Asigurarea cu
personalul, aparatura
şi echipamentele
necesare pentru
monitorizarea calităţii
mediului la nivelul
cerinţelor legale
Coordonarea la nivel
local a factorilor
implicaţi în vederea
eficientizării activităţii
Infiinţarea şi
funcţionalizarea
compartimentelor
specializate în

european în domeniul
protecţiei mediului
înconjurător
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Problema
Obiective
specifice
Ţinte
Indicatori
Acţiuni
protecţie a mediului domeniul protecţiei
mediului şi al
managementului
proiectelor la nivelul
fiecărei instituţii
publice, agent
economic cu
responsabilităţi în
domeniul protecţiei
mediului, fiecărei
primarii
Capacitate
Intărirea capacităţii
Atingerea
- Nr. de investiţii Implementarea
instituţională redusă instituţionale a obiectivelor
stabilite de mediu cu rezultatelor proiectului
(resurse financiare, instituţiilor publice
de legislaţia
specific în PHARE
umane şi materiale) a cu atribuţii în naţională armonizată întărirea
RO0006.14.04
instituţiilor publice cu coordonarea, conform Directivelor capacităţii Asistenţă Tehnică
atribuţii în
controlul şi UE
instituţionale pentru Întărirea APMcoordonarea,
controlul implementarea
urilor
şi implementarea Aquis-ului
Acquis-ului comunitar comunitar
european in
domeniul protectiei
mediului
inconjurator
Lipsa unui sediu Sedii
Sedii funcţionale - Nr. de sedii Amenajarea sediilor
funcţional
corespunzătoare pentru toate APM- optime amenajate funcţionale
ale
funcţionării în urile din regiune
instituţiilor
care au ca
condiţii optime a
specific de activitate
APM-urilor
protecţia mediului
Insuficienţa
Creşterea nivelului
Instruirea
- Nr. de personal
Participarea la sesiuni
perfecţionării
de perfecţionare
personalului din instruit
de instruire şi
profesionale a profesională
a instituţii cu specific
în - Nr. instruiri
perfecţionare,
personalului angajat în
personalului
protecţia
mediului la
workshop-uri
instituţii, organisme
şi angajat în instituţii,
standarde UE
Promovarea înfiinţării
organizaţii
cu atribuţii organisme si
de laboratoare şi/sau
sau activitate în organizaţii cu
institute private
care
77

Obiectiv general Problema
Obiective
specifice
domeniul conservării şi
responsabilităţi în
protecţiei mediului domeniul protecţiei
înconjurător
mediului
Întărirea
capacităţii
administrative a
instituţiilor cu
atribuţii în
domeniul
protecţiei
Insuficienta
Monitorizarea
monitorizare a calităţii corespunzătoare a
factorilor de mediu calităţii factorilor
afectaţi datorita de mediu afectaţi
poluărilor cu impact datorită poluărilor
transfrontier
cu impact
transfrontier
Delimitarea
atribuţiilor unor responsabilităţilor
instituţii organisme
sau
între instituţiile
organizaţii
abilitate la implicate în
nivel local, judeţean activităţi privind
sau regional
protecţia mediului
mediului Delimitarea neclară a
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Ţinte Indicatori
Armonizarea
activităţilor/acţiunilor
de mediu între
instituţii/organismele
de o parte şi cealaltă
a frontierei
Cooperarea
eficientă
inter-instituţionala
- Nr. de acţiuni
comune de mediu
cu caracter
transfrontier
- Nr. de acţiuni
comune de mediu
- Nr. de instituţii
care au realizat
parteneriate
4.3.4. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME CERINŢA
ŞI CALITATEA
APEI POTABILE
Obiectiv general Problema
Asigurarea
cantitativă şi
calitativă a apei
potabila.
Neasigurarea
zonelor de
protecţie sanitară a
surselor de apă
potabilă
Obiective
specifice
Instituirea si
respectarea
semnificatiei
zonelor de
protectie sanitara si
hidrogeologica in
Ţinte
Urmarirea factorilor
ce reprezintă
riscuri de
impurificare a apei
potabile si
mecanismul
78
Indicatori
- Indicatori fizicochimici
si
bacteriologici
monitorizaţi.
- Metri de
împrejmuire
Acţiuni
să ofere servicii
analitice sau
consultanţă tehnică
de
specialitate acreditate
în domeniul protecţiei
mediului
Realizarea unui sistem
regional de
monitorizarea a
calităţii factorilor de
mediu cu impact
transfrontier
Coordonare la nivel
local a instituţiilor
resposabile cu
implementarea
legislaţiei de mediu
Incheierea de
protocoluri între
instituţiile implicate
în
implementarea
legislaţiei
de mediu
Acţiuni
Marcarea pe PUG/PAT
teritorială
a zonelor de
protecţie
Protejarea lucrărilor şi
instalaţiilor de captare a
apei împotriva

Obiectiv general Problema
Utilizarea
unor
sisteme
neperformante în
captarea,
transportul,
tratarea şi
distribuţia apei
potabile în mediul
urban şi rural
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiective
specifice
zona captarilor si
acumularilor de
apa.
Reabilitarea şi
extinderea
sistemului de
captare şi tratare a
apei din Regiunea
Vest
Ţinte
impurificarii.
Aplicarea
normelor privind
caracterul si
mărimea zonelor
de protecţie
sanitara.
Menţinerea calităţii
apei prin protecţia
calităţii acesteia
prin actele
normative în
vigoare.
Creşterea
numărului de
beneficiari ai
sistemului
centralizat de
distribuţie a apei
potabile
Reducerea
pierderilor de apă
potabilă în
sistemele existente
de distribuţie a
apei potabile
Asigurarea din
punct de vedere
cantitativ a
alimentării cu apă
potabilă în zonele
rurale
Asigurarea
79
Indicatori
- Nr. de balize de
semnalizare a zonei
de protecţie
- Lungime lucrări
efectuate
- Lungime reţele de
distribuţie
- Debit de apă
potabilă asigurat
- Număr
branşamente la
reţeaua de
distribuţie apă
potabilă
- Indicatorii fizici,
chimici, biologici,
bacteriologici ai
apei potabile
furnizate;
- Debitul asigurat;
Acţiuni
inundaţiilor prin lucrări
specifice conform
normelor tehnice în
vigoare.
Intocmirea unor
regulamente in sistem
restrictiv de exploatare a
constructiilor din zonele
de protectie a captarilor
astfelincat acestea sa
nu afecteze calitatea
apei conform HG
930/2005
Reabilitarea sistemelor
de captare şi tratare a
apei utilizată în scop
potabil
Reabilitarea reţelei de
distribuţie a apei
potabile in mediul urban
si rural
Recalibrarea albiilor
Elaborarea studiilor de
fezabilitate în scopul
stabilirii lucrărilor
necesare şi a costurilor

Obiectiv general Problema
Asigurarea
cantitativă şi
calitativă a apei
potabile.
Insuficienta
extindere a
reţelelor
centralizate de
distribuţie a apei
potabile în mediul
rural şi urban
Lipsa unui sistem
de monitorizare a
calităţii apei din
surse
necorespunzătoare
calitativ de
alimentare cu apă
în scop potabil
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiective
specifice
Modernizarea şi
realizarea de noi
reţele centralizate
de distribuţie a apei
potabile
Asigurarea
parametrilor de
potabilitate
(calitate) a apei
pentru alimentarea
centralizata .
Ţinte
parametrilor de
calitate ai apei
potabile distribuite
în prevederile Legii
Apei Potabile
458/2002
Creşterea gradului
de acces a
populaţiei
regiunii
Vest la serviciile
publice de
alimentare cu apă
potabilă
Eliminarea
cazurilor de
îmbolnăvire
datorate
consumului apei
din surse
necorespunzatoare
calitativ.
80
Indicatori
- Lungime reţele de
distribuţie
- Nr. de abonaţi în
sistem centralizat
- Cantităţi de apă
potabilă distribuită
- Indicatori de
calitate ai apei
- Nr. de analize
realizate
- Indicatori fizici
calitativi ai apei
- Indicatori chimici
calitativi ai apei
- Indicatori
bacteriologici ai apei
Acţiuni
de reabilitare,
extindere
şi modernizare a
sistemelor existente de
captare şi tratare a apei
potabile
Realizarea sistemelor
de alimentare cu apă
potabilă a aglomerărilor
umane cu peste 2000
locuitori echivalenţi
din
regiune
Realizarea sistemelor
centralizate de
alimentare cu apă
potabilă, a localităţilor
rurale din regiune
Identificarea tuturor
surselor necalitative de
alimentare cu apa
potabila din mediu urban
si rural
Implementarea unui
sistem de monitorizare a
calităţii surselor de apa
prin creşterea capacităţii
de prelevare şi analiză a
laboratoarelor de
specialitate
Implementarea
măsurilor de prevenire si
control în vederea
utilizării în scop potabil
numai a surselor care
asigură parametrii de

Obiectiv general Problema
Insuficienţa
resurselor locale
de apă destinată
utilizării în scop
potabil în zone fără
acoperire cu
sisteme
centralizate
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiective
specifice
Asigurarea
(cantitativă) de
resurse suficiente
de apă potabilă în
judeţele Arad,
Timiş, Caraş-
Severin,
Hunedoara pentru
alimentarea
individuală
Ţinte
Creşterea
numărului de
beneficiari ai
sistemului
centralizat de
distribuţie a apei
potabile
Reducerea
pierderilor de apă
potabilă în
sistemele existente
de
distribuţie a
apei potabile
Indicatori
- Lungime lucrări
efectuate
- Lungime reţele de
distribuţie
- Debit de apă
potabilă asigurat
- Nr. branşamente la
reţeaua de
distribuţie apă
potabilă
-Nr. de analize
realizate
-Indicatori fizici
calitativi ai apei
-Indicatori chimici
calitativi ai apei
-Indicatori
bacteriologici ai apei
4.3.5. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU
CATEGORIA DE PR OBLEME POLUAREA ATMOSFERICĂ
Obiectiv general
Îmbunătăţirea
calităţii aerului
Problema
Ineficienţa sau
inexistenţa
Obiective
specifice
Încadrarea
concentraţiei de
Ţinte
Încadrarea imisiilor
în prevederile Ord.
81
Indicatori
- Indicatori chimici
Acţiuni
potabilitate
Identificarea în cazul
fiecărei localităţi/zone a
unor surse de utilizabile
în scop potabil
(corespunzătoare din
punct de vedere
cantitativ şi calitativ)
Reabilitarea reţelei de
distribuţie a apei
potabile
Proiectarea şi realizarea
unui sistem de
monitorizare a calităţii
apei din fântânile
individuale utilizate în
scop potabil în
localităţile din zona de
câmpie şi adoptarea de
măsuri în vederea
eliminării consumului de
apă provenită din surse
necorespunzătoare
calitativ
Acţiuni
Realizarea sau
optimizarea instalaţiilor

Obiectiv general Problema
sistemelor de
reţinere a emisiilor
de noxe în
atmosferă în
sectorul industrial
Poluarea
atmosferei
datorată traficului
auto în centre
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiective
specifice
poluanţi proveniţi
din activităţile
industriale în
limitele permise de
legislaţie
Reducerea
emisiilor provenite
din traficul rutier
până la limitele
urbane admise de
legislaţia în
vigoare
Poluarea
atmosferică
rezultată din
neprotejarea
suprafeţelor
iazurilor de
decantare şi a
haldelor de steril
Incadrarea
emisiilor de pulberi
industriale in
limitele permise de
legislatia in
vigoare
Ţinte Indicatori
MAPM 592/2002
la data prevazută
în
ordin
Incadrarea emisiilor
provenite din trafic
în prevederile Ord.
MAPM 462/1992
Realizarea unui
sistem eficient de
monitorizare a
emisiilor în special
în zonele cu
aglomerări urbane
Incadrarea imisiilor
in prevederile Ord.
MAPM 592/2002.
Incadrarea emisiilor
in prevederile
Ordinului 462/1993
82
- Indicatori chimici
- Nr. de
autovehicule aflate
în trafic neconforme
cu normele euro
- Indicatori chimici
(valori ale emisiilor
si imisiilor)
Acţiuni
de depoluare în cadrul
proceselor tehnologice
generatoare de noxe în
atmosferă
Implementarea şi
monitorizarea măsurilor
cuprinse în programele
de conformare
Realizarea şoselelor de
centură pentru oraşele
si municipiile unde
acestea nu există
Realizarea de master -
planuri vizând
fluidizarea traficului în
centrele urbane intens
circulate: strazi cu sens
unic, undă verde, etc
Realizarea unor
sisteme de monitorizare
a poluării chimice,
fonice şi
fizice datorate
traficului rutier şi
feroviar
Consolidarea
vegetativă în vederea
împiedicării
fenomenului de deflaţie
de pe halde si de pe
iazuri
Reconstrucţia ecologică
prin lucrări de nivelare,
consolidare, înierbare,
plantare puieţi la
iazurile de decantare si

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Problema
Obiective
specifice
Ţinte Indicatori
Acţiuni
haldele de steril
Poluarea Incadrarea Respectarea - Indicatori chimici Implementarea
atmosferei emisiilor
generate angajamentelor (valori ale emisiilor măsurilor şi investiţiilor
generată
de de sistemele
mari privind anul
de SO2,
NOx, necesare conformării
sistemele mari de de ardere
(LCP) in conformarii
la pulberi)
activităţii agenţilor
ardere (LCP) limi
tele admise de valorile
limita de
economici
legislatia
in emisie
cat si a
vigoare
plafoanelor
de
emisie
pentru SO2,
NOx,
pulberi,
stabilite
prin panul
de implementare
al
Directivei LCP
Îmbunătăţirea Lipsa sistemelor Incadrarea Conformarea - Indicatori chimici Elaborarea
schemelor
calităţii aerului de reducere şi emisiilor de COV tuturor instalaţiilor (valori ale emisiilor) de
reducere a emisiilor
recuperare a COV în prevederile de stocare şi - Nr. instalatii de COV rezultate din
rezultaţi la legale în
manipulare a conforme/an activităţile industriale
stocarea şi conformitate cu produselor
Implementarea
manipularea HG 568/2001 si petroliere în
măsurilor şi investiţiilor
produselor HG 699/2003 prevederile HG
necesare
conformării
petroliere precum
568/2001care este
activităţii
agenţilor
şi din alte activităţi
modificat
şi
economici
industriale care
completat prin HG
utilizează solvenţi
organici
893/2005
Atingerea
valorii
ţintă
de emisie în
conformitate
cu
prevederile
tab. 1
din Anexa 4 a HG
699/2003
modificată
şi
completată prin
HG
1339/2006
83

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
4.3.6. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CA TEGORIA DE PROBLEME EDUCAŢIA ECOLOGICĂ ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ
Obiectiv general Problema
Obiective
specifice
Creşterea nivelului Inexistenţa unui sistem
Crearea unui
de educaţie educaţional eficient sistem eficient de
ecologică a privind protecţia informare
şi
publicului în mediului
conştientizare a
implementarea
programelor de
îmbunătăţire a
calităţii mediului
publicului
Creşterea nivelului Lipsa mecanismelor Creşterea
de educaţie financiare şi a
capacităţii
ecologică a facilităţilor fiscale care instituţionale a
publicului în să susţină dezvoltarea ONG-urilor
implementarea
organismelor
şi
programelor de organizaţiilorcomunitare îmbunătăţire
a în domeniul protecţiei
şi
calităţii mediului
conservării mediului
înconjurător
Ţinte Indicatori
Creşterea gradului
de implicare a
comunităţilor,
agenţilor poluatori,
administraţiei
publice locale prin
sisteme de
instruire şi
informare
-Nr. participanţi
-Nr. vizitatori site
-Nr. articole de
presă
Acţiuni
Realizarea unui
parteneriat regional
cu
instituţiile
corespunzătoare şi
întocmirea unui Plan
Regional de Acţiune
de Educaţie
Ecologică şi
Dezvoltare Durabilă
Realizarea de material
informativ privind
protecţia mediului
-Nr.materiale
Realizarea unor
acţiuni informativdistribuite
educative pentru
publicul interesat
Creşterea - Nr. de persoane Instruirea, formarea
capacităţii de instruite/an
de experţi pentru
obţinere a creşterea capacităţii
finantarilor pentru
de obţinere finanţărilor
proiecte de mediu
pentru proiecte
de
şi corelarea
obiectivelor ONG-
urilor cu strategiile
de mediu la nivel
naţional şi
internaţional
mediu
Stimularea
Propuneri
de proiecte
dezvoltării ONG- -Nr. de proiecte şi implicarea
ONGurilor
cu specific in
urilor
în proiecte de
protectia mediului.
parteneriat
vizând
84

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiective
Obiectiv general Problema
Ţinte In dicatori
specifice
Creşterea nivelului
de educaţie
ecologică a
publicului în
implementarea
programelor de
îmbunătăţire a
calităţii mediului
Gradul scăzut de
implicare a societăţii
civile în luarea deciziilor
de mediu precum şi
insuficienţa ONG-urilor
active în domeniul
mediului
Creşterea
implicării societăţii
civile în
problemele de
mediu ale regiunii
Implementarea
unui sistem
participativ a
societăţii civile în
luarea deciziilor
privind protecţia
mediului
-Nr. de parteneriate
-Nr. dezbateri
organizate
-Nr. voluntari
Acţiuni
educaţia ecologică
Propuneri
de
parteneriate
Organizarea
de
consultări
publice
pentru
promovarea
proiectelor
de mediu
Promovarea
voluntariatului
în
rândul
societăţii civile
pentru
desfăşurarea
de acţiuni
privind
protecţia
mediului
4.3.7. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLE ME DEGRADAREA SOLULUI ŞI A APELOR SUBTERANE
Obiectiv general Problema Obiective specifice
Ţinte Indicatori
Reducerea cantităţilor Realizarea unui - Indicatori de
Diminuarea poluării
solului şi a apelor
subterane şi
îmbunătăţirtea calităţii
acestora
Poluarea cu emisii
rezultată din activităţile
industriale
de emisii şi
implementarea unui
management durabil
al zonelor afectate de
poluare
inventar la nivel
regional, a emisiilor
datorate activităţilor
industriale şi controlul
surselor de emisie
concentraţie a
poluanţilor în emisie
(OM 462)
- Nr. reţele de
monitoring/ Nr. de
indicatori monitorizaţi
85
- Suprafeţe de teren
(ha)
Acţiuni
Reinventarierea siturilor
poluate , evaluarea
impactului asupra
mediului,
stabilirea măsurilor şi
responsabilităţilor privind
reabilitarea ecologică a
acestora
Retehnologizarea
instalaţiilor de reţinere la
sursă a pulberilor,

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni
- Categorii de teren oxizilor,compuşi cu Ag,
- Tipuri de folosinţă
Cr,Cd,F,Hg, etc a căror
concentraţie în emisie
depăşeşte valorile
autorizate
Proiectarea şi
implementarea unor reţele
de monitorizare a calităţii
solului şi a apelor subterane
în perimetrele afectate de
poluare
Reabilitarea ecologică a
terenurilor din zonele
afectate prin corectarea
reacţiei solului, efectuarea
de arături adânci, cultivarea
anumitor specii de plante
care nu se utilizează în
alimentaţie, etc.
Poluarea istorică a
solului şi a apelor
subterane datorată
activitaţilor miniere,
metalurgice şi chimice
Reducerea
degradării/poluării
solului prin activităţi
de decopertare,
excavare la zi ,
depozitare a
materialelor rezultate
în
urma proceselor
tehnologice
Reconstrucţia
ecologică a terenurilor
poluate
Revizuirea şi
implementarea
normelor de
gestionare a
deşeurilor la nivelul
unităţilor poluatoare
86
- Suprafeţe terenuri
afectate
- Suprafeţe terenuri
reabilitate
Identificarea solurilor
degradate şi a gradelor de
poluare ale acestora
Folosirea metodelor fizice,
chimice, biologice de
depoluare a solurilor,
excavare,extracţie,
spălare, oxidare,
precipitare, etc
Înmagazinarea lichidelor cu
potenţial poluant în
rezervoare rezistente la
deteriorare mecanică şi
coroziune
Inchiderea şi reabilitarea
suprafeţei depozitelor de
steril rezultat din extracţia şi

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni
procesarea minereurilor
Diminuarea poluării Poluarea solului
şi a Respectarea
Eliminarea surselor de - Caracteristicile fizico-
Refacerea şi amenajarea
solului şi a apelor apelor subterane programelor de poluare datorate chimice ale solului corespunzătoare a
subterane şi
datorită infiltraţiilor de conformare şi a activităţilor zootehnice
construcţiilor de stocare/
îmbunătăţirtea calităţii dejecţii animaliere recomandărilor
deshidratare a dejecţiilor
acestora
provenite
de la
Uniunii Europene în
- Indicatori de calitate ai aparţinând fermelor de
batalurile
unităţilor domeniu
apelor subterane creştere a animalelor
zootehnice
Aplicarea Codului celor mai
bune practici agricole, adică
fertilizarea terenurilor
agricole cu dejecţii obţinute
din activităţi
agrozootehnice, bazat pe
studii agropedologice şi
planuri de fertilizare
Respectarea normelor în
vigoare privind transportul
dejecţiilor care sunt folosite
în fertilizarea terenurilor
agricole
Implementarea Codului de
bune practici agricole
Poluarea solului şi Reducerea impactului
Diminuarea poluării
- Suprafeţe terenuri Identificarea şi cartarea
apelor subterane cu pesticidelor,
solului şi
a apelor afectate
terenurilor poluate şi a
substanţe
provenite din îngrăşămintelor subterane datorate de - Suprafeţe terenuri gradului de poluare al
utilizarea de compuşi ai chimice asupra solului folosirea în agricultură reabilitate
acestora în regiunea vest
azotului şi fosforului şi a apelor subterane a pesticidelor şi a - Indicatori fizico- Realizarea unui sistem de
(nutrienţi) şi produse de
îngăşămintelor chimici,biologici ale monitorizarea calităţii solului
uz fitosanitar în
chimice, refacerea şi solului
şi a apelor subterane şi
agricultură şi silvicultură
îmbunătăţirea calităţii - Indicatori de calitate ai integrarea acestuia în
factorilor de mediu sol apelor subterane Sistemul Naţional de
şi apă subterană
Monitorizare a Factorilor de
Mediu
Respectarea normelor
agrotehnice
Promovarea
agriculturii
ecologice şi a produselor
87

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni
Diminuarea poluării
solului şi a apelor
subterane şi
îmbunătăţirea calităţii
acestora
Diminuarea poluării
solului şi a apelor
subterane şi
îmbunătăţirea calităţii
acestora
Existenţa unor
suprafeţe importante de
terenuri supuse
eroziunii
Afectarea solului şi
apelor subterane
datorită exploatărilor de
balast din terase şi
exploatarea mineralelor
utile în cariere
Exploatarea
necorespunzătoare
şi/sau valorificarea
insuficientă a resurselor
geotermale şi a apelor
minerale
Diminuarea
fenomenului de
eroziune asupra
solului
Reducerea impactului
asupra calităţii solului
datorită exploatarii
necorespunzatoare a
carierelor de minerale
utile
Imbunătăţirea
gradului de
exploatare a
resurselor de apă
geotermale
Cartografierea la nivel
regional a terenurilor
afectate de eroziune
Limitarea efectelor
eroziunii prin
realizarea de lucrări
agropedologice
Reducerea
procentului de terenuri
degradate în/din
proximitatea carierelor
de minerale utile
Valorificarea la
potenţial maxim a
resurselor geotermale
si minerale din
regiune
88
- Cantitatea de sol
pierdută si adancimea
erodata
- Suprafeţe ameliorate
- Suprafeţe stabilizate şi
ecologizate
- Nr. de surse
geotemale exploatate
/numar de suse
geotermale exploatate
raţional
acesteia
Identificarea terenurilor
afectate de eroziune şi
întocmirea unor hărţi la nivel
regional
Reconstrucţia terenurilor
afectate de eroziune
puternică şi excesivă şi a
celor afectate de eroziune
de adâncime
Exploatarea raţională a
carierelor de materiale utile
folosind tehnologii şi
instalaţii puţin poluante
Stabilirea măsurilor de
reabilitare a solurilor supuse
eroziunii în urma activităţilor
de exploatare în cariere
Utilizarea apelor geotermale
şi minerale în scop balneoturistic
Realizarea unor sisteme de
valorificare a energiei
geotermale ca sursă
alternativă de energie
Reducerea poluarii şi a
riscului de poluare cauzat
de evacuarea apelor
minerale şi geotermale
asupra resurselor de apă
Adoptarea unei strategii
coerente de utilizare a
apelor minerale cu accent
pe exploatarea durabilă a
acestora

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
89

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
4.3.8.
MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME TURISM ŞI AGREMENT
Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni
Organizarea
activităţii Practicarea turismului Îmbunătăţirea
Realizarea de
- Nr. de zone
Realizarea unui program de
turistice
şi de
în condiţii improprii din managementului şi programe de acţiune şi monitorizate
acţiune la nivel regional
agrement pe principiul
punct de vedere al administrării
monitorizarea acestora
pentru promovarea
protejării mediului protecţiei mediului potenţialului natural,
în
turismului şi agrementului
înconjurător şi a
scopul
Stabilirea zonelor pentru
dezvoltării durabile
practicării turismului
şi
practicarea agrementului
agrementului
Promovarea agroturismului
in zonele rurale
Promovarea
Includerea în planurile de
ecoturismului în ariile -Centre de vizitare management a ariilor
naturale protejate
protejate a obiectivelor
-Nr. puncte de
informare
turistice
Dezvoltarea sistemelor
şi
structurilor de informare
Organizarea activităţii
turistice şi de
agrement pe principiul
protejării mediului
înconjurător şi a
dezvoltării durabile
Organizarea activităţii
turistice şi de
agrement pe principiul
protejării mediului
înconjurător şi a
dezvoltării durabile
Amenajarea
inadecvată sau
absenţa dotărilor
corespunzătoare din
punct de vedere
igienico-sanitar şi a
gestiunii deşeurilor în
zonele de practicare a
agrementului
Lipsa amenajărilor în
zonele de agrement
periurban şi
autorizarea acestora
pentru îmbăiere
Eliminarea poluării
ambientale datorată
amplasării
necorespunzătoare a
construcţiilor şi
spaţiilor turistice şi de
agrement
Conservarea şi
îmbunătăţirea calităţii
factorilor de mediu în
zonelor de agrement si
vecinatati
Practicarea unui
turism în conformitate
cu normele şi
prevederile legislaţiei
din domeniu a UE
- Nr. construcţii care Identificarea tuturor unităţilor
respectă normele de turistice şi de agrement
protecţia mediulu amenajate necorespunzător
- Nr. contracte cu sub aspectul evacuării
unităţi specializate apelor uzate şi deşeurilor
- Nr. studii privind menajere
impactul asupra Introducerea sistemului de
mediului colectare şi transport al
deşeurilor în depozite
controlate pentru toate
zonele cu activităţi turistice şi
de agrement
Reglementarea - Nr. zone de
Identificarea locaţiilor
condiţiilor în care se agrement autorizate periurbane preferate de
desfăşoară turismul de
locuitori pentru agrement
agrement în zonele
Aplicarea fermă a măsurilor
periurbane legislative
care să conducă
la practicarea unui turism
ecologic
90

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
4.3.9. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII ŞI A MEDIULUI NATURAL
Obiectiv general Problema
Oprirea degradării
biodiversităţii şi a
mediului natural,
aducerea nivelului
biodiversităţii şi a
calităţii mediului
natural la un nivel
care tinde spre
optim.
Administrarea ineficientă
a ariilor protejate de
interes naţional şi lipsa
alocării de fonduri
speciale acestui scop
Obiective
specifice
Managementul
corespunzător al
ariilor naturale
protejate.
Ţinte Indicatori
Luarea în
administrare/custodie a
tuturor ariilor naturale
protejate
Realizarea şi
implementarea planurilor de
management şi a
regulamentelor tuturor
ariilor naturale protejate
91
- Număr de arii
naturale protejate
atribuite în custodie
sau spre administrare
-Nr. de Planuri
de
management şi
regulamente elaborate
-Nr. de Planuri
de
management şi
regulamente elaborate
şi avizate
Acţiuni
Identificarea ariilor naturale
protejate neluate în
administrare/custodie din
Regiunea Vest.
Informarea factorilor
interesaţi (ONG-uri, autorităţi
locale, Romsilva, alte
persoane fizice sau juridice)
asupra ariilor naturale
protejate neluate în
administrare/custodie până în
prezent.
Organizarea de şedinţe de
instruire si comunicare a
factorilor interesaţi
referitoare la conditiile de
atribuire în
custodie/administrare a ariilor
protejate
Informarea
administratorilor/custozilor
ariilor naturale protejate din
Regiunea Vest
cu privire la
realizarea Planurilor de
Management şi al
regulamentelor şi indicarea
ghidurilor elaborate în acest
sens
Elaborarea Planurilor de
Management şi a

Obiectiv general Problema
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiective
specifice
Ţinte
Punerea în aplicare a
planurilor de management
şi a regulamentelor ariilor
naturale protejate.
Finanţarea adecvată a
ariilor naturale protejate
92
Indicatori
- Nr. de acţiuni
prevăzute în planul de
management
îndeplinite.
- Nr. de acţiuni
rezultate în urma
aplicării regulamentului
ariei naturale protejate
-Nr. de persoane
informate asupra
regulamentului sau
Planului de
management
-Evaluarea impactului
actiunilor de
conservare prevazute
în Planul de
management asupra
speciilor şi habitatelor
- Nr. de proiecte care
au ca rezultat
finanţarea acţiunilor din
planurile de
management ale ariilor
naturale protejate.
- Nr. acţiunilor din
planurile de
management nepuse
în practică datorită
lipsei de fonduri.
- Procentul alocării de
către administrator al
fondurilor asumate prin
contractul de
Acţiuni
regulamentelor, respectand
termenele prevazute de lege
Realizarea în ordinea
priorităţilor a actiunilor de
conservare prevăzute în
planul de management.
Aducerea la cunoştinţa
tuturor factorilor interesaţi a
regulamentului din Planul de
Management.
Îndeplinirea de către
administrator / custode a
obligaţiilor financiare care
rezultă din contractul de
administrare sau conventia
de custodie.
Participarea
administratorului/custodelui la
acţiuni care să ducă la
creşterea capacităţii de
absorbţie a Fondurilor
Europene şi informarea
continuă asupra programelor
operaţionale care finanţează
acţiuni specifice.

Obiectiv general Problema
Oprirea degradării
biodiversităţii şi a
mediului natural,
aducerea nivelului
biodiversităţii şi a
calităţii mediului
natural la un nivel
care tinde spre
optim
Degradarea mediului
natural datorită
exploatării
necorespunzătoare a
resurselor naturale
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiective
specifice
Îmbunătăţirea
stării de sănătate
a mediului,
pastrarea unui
statut favorabil
de conservare
pentru habitatele
prevazute in
Anexa I a
Directivei
Habitate precum
si a habitatelor
diverselor specii
de flora si fauna.
Ţinte
Stoparea degradării
mediului natural datorită
exploatării
necorespunzatoare a
resurselor neregenerabile si
a patrimoniului natural
93
Indicatori
administrare sau
convenţie de custodie
al fiecărei arii naturale
protejate luate în
administrare/custodie.
-Statutul de conservare
al habitatelor diferitelor
specii de floră şi faună
:indicatori: rosu, verde
şi portocaliu conform
normelor europene;
- Evoluţia în timp a
calităţii pădurilor
Acţiuni
Dezvoltarea unei strategii de
promovare a ariei naturale
protejate pe care o
administrează sau o are în
custodie
Crearea unei baze de date
care să cuprindă suprafeţele
de pădure şi calitatea
acesteia din Regiunea Vest,
utilizând în prima fază
amenajamentele silvice
actuale şi celelalte tipuri de
habitate.
Prioritizarea măsurilor
prevazute în regulamente şi
Planul de management în
vederea menţinerii statutului
favorabil de conservare a
restaurării diferitelor habitate
Participarea în Comitetele de
Coordonare constituite în
cadrul siturilor Natura 2000 şi
altor arii protejate referitor la
stabilirea regulilor din Planul
de Management

Obiectiv general Problema
Oprirea degradării
biodiversităţii şi a
mediului natural,
aducerea nivelului
biodiversităţii şi a
calităţii mediului
natural la un nivel
care tinde spre
optim.
Dereglarea efectivelor
din fauna şi flora
salbatică şi a calităţii
habitatelor
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiective
specifice
Aducerea
speciilor din flora
şi fauna sălbatică
autohtonă la un
efectiv optim şi
protejarea
habitatelor lor.
Ţinte
Optimizarea efectivelor din
fauna şi flora sălbatică
autohtonă în special a
speciilor ocrotite şi/sau
periclitate şi vulnerabile, a
endemitelor şi speciilor
relicte.
94
Indicatori
- Dinamica populaţiilor
speciilor de floră şi
faună monitorizate
- Dinamica efectivelor
speciilor de interes
cinegetic.
- Raportul dintre cotele
aprobate pentru recoltă
şi numărul de
exemplare recoltate.
- Numărul de autorizaţii
emise pentru
recoltarea/capturarea
speciilor de faună şi
floră sălbatică în
vederea
comercializării,
achiziţionării lor, sau a
produselor acestora.
- Nr. de accidente care
se soldează cu
poluarea gravă a
cursurilor de apă.
- Dinamica habitatelor,
tendinţe evolutive
Acţiuni
Inventarierea speciilor de
interes comunitar
Monitorizarea speciilor şi
habitatelor de interes
comunitar
Aplicarea măsurilor de
conservare prevazute în
Planul de Management sau
în regulamente în vederea
menţinerii statutului favorabil
de conservare pentru speciile
de flora şi fauna şi habitatelor
acestora
Cooperarea APM-urilor,
administratorilor şi custozilor
cu organizatii
neguvernamentale
profesionale (ONG) şi oameni
de ştiinţă.
Realizarea unei baze de date
care să cuprindă toate
speciile de flora şi faună de
interes comunitar.
Dezvoltarea unei strategii de
conştientizare publică
asupra importanţei protejării
speciilor sălbatice de faună şi
floră şi a habitatelor lor.
Emiterea de autorizaţii şi
realizarea unei baze de date
cu autorizaţiile emise privind
recoltarea/capturarea/
comercializarea/achiziţia
speciilor de floră şi faună sau
a părţilor şi produselor din

Obiectiv general Problema
Oprirea degradării
biodiversităţii şi a
mediului natural,
aducerea nivelului
biodiversităţii şi a
calităţii mediului
natural la un nivel
care tinde spre
optim.
Oprirea degradării
biodiversităţii şi a
mediului natural,
aducerea nivelului
biodiversităţii şi a
calităţii mediului
natural la un nivel
care tinde spre
optim.
Insuficienţa cercetării
ştiinţifice aplicative şi
nerealizarea unor baze
de date corelate in
monitorizarea sau
promovarea ariilor
naturale de interes
naţional şi cunoaşterea
biodiversităţii Regiuni
Vest
Insuficienta implicare a
factorilor interesaţi în
administrarea/
custodia ariilor protejate
şi
desemnării/gospodaririi
siturilor NATURA 2000
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiective
specifice
Creşterea
interesului
universităţilor, al
organizaţiilor
profesionale şi al
cercetătorilor
independenţi
pentru a realiza
cercetare
ştiinţifică
Completarea
reţelei Europene
Natura 2000 cu
situri din
Regiunea Vest şi
propunerea
diferitelor zone
din Regiunea
Vest spre a face
parte din reţeaua
Europeană
Natura 2000
Ţinte
-Realizarea unor baze de
date referitoare la
biodiversitate profesioniste
asupra biodiversităţii
-Găsirea de soluţii pentru
protecţia speciilor de faună
şi floră sălbatică autohtonă
şi a habitatelor lor
Desemnarea şi luarea în
custodie a siturilor Natura
2000.
95
Indicatori
-numărul acţiunilor cu
specific in
biodiversitate
- Numărul de informaţii
introduse în baza de
date Natura 2000.
- Nr. de situri Natura
2000 desemnate.
- Nr. de înregistrări
- Nr. de situri Natura
2000 atribuite spre
administrare
- Nr. de situri Natura
2000 luate în
administrare pentru
care s-a elaborat un
acestea.
Acţiuni
Protejarea speciilor şi
habitatelor de interes
comunitar din regiunea Vest,
prin desemnarea şi
includerea în Reţeaua
Europeană 2000 a ariilor
speciale de conservare
Urmărirea de noi apariţii a
lucrărilor, ghidurilor,
etc.referitoare la
biodiversitate
Antrenarea ca parteneri a
universităţilor şi a
organizaţiilor profesionale
sau a cercetătorilor
independenţi în diferite
acţiuni
Instruirea personalului
specializat din APM-uri,
ONG-uri, administratorilor şi
custozilor de arii protejate
asupra subiectului Natura
2000.
Identificarea şi introducerea
in baza de date a speciilor din
Anexa II a Directivei Habitate
şi a habitatelor din Anexa I a
Directivei Habitate precum şi
a speciilor de păsări din
Directiva Păsări din Anexa I .
plan de management. Stabilirea limitelor şi
realizarea documentaţiilor
pentru desemnarea de situri

Obiectiv general Problema
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiective
specifice
Ţinte Indicatori
4.3.10. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME ASIGURAREA STĂRII DE SĂNĂTATE
Natura 2000.
Acţiuni
Anunţarea factorilor interesaţi
asupra importanţei
constituirii reţelei ecologice
Natura 2000 în România.
Realizarea de către
administratori, în strânsă
legătură cu proprietarii de
terenuri şi alţi factori
interesaţi, a Planului de
Management şi /sau a
regulamentului sitului Natura
2000.
Implementarea Planului de
Management şi a
regulamentului.
Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni
Îmbunătăţirea stării de
sănătate a populaţiei
Insuficienta
monitorizare şi lipsa
unor studii specifice
relaţiei mediu –
sănătate umană, în
vederea cuantificării
efectelor poluării
factorilor de mediu
asupra populaţiei
Monitorizarea şi
cuantificarea efectelor
poluării asupra
sănătaţii publice în
centrele urbane
reprezentative (zone
industriale)
Realizarea unui sistem
eficient de colectare a
datelor din teritoriu
Cuantificarea efectelor
poluării factorilor de
mediu asupra
populaţiei celor 4
judeţe
96
- Nr. puncte colectare
date
- Nr de analize
efectuate pe factori de
mediu
- Nr de raportări
- Rata morbidităţii
specifice
Stabilirea unui sistem
funcţional de lucru între
autorităţile din sănătate şi
cele de mediu – tip grup
lucru cu întâlniri periodice
regulate
Identificarea surselor de
poluare şi fixarea punctelor
de analiză în teritoriu;
Realizarea unei baze de
date funcţionale;
Redactarea unor rapoarte

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
periodice
4.3.11. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE NATURALE
ŞI ANTROPICE
Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni
Prevenirea şi
combaterea poluărilor
accidentale
Prevenirea şi
combaterea poluărilor
accidentale
Lipsa capacităţii de
intervenţie în situaţia
unor poluări
accidentale
Lipsa
fondurilor,lucrărilor de
investiţii necesare
punerii şi exploatării în
siguranţă a
obiectivelor cu risc
ridicat pentru mediu:
iazuri de
decantare,depozite de
substanţe
periculoase,tehnologii
periculoase învechite
Reducerea riscului
producerii de poluări
accidentale
Conformarea
activităţilor economice
legate de exploatarea
sau conservarea în
siguranţă pentru
prevenirea
accidentelor.
Diminuarea poluării
solului şi a apelor
subterane prin
depozitarea
necontrolată a
deşeurilor industriale
Diminuarea cauzelor
care pot provoca
poluări accidentale
Limitarea şi reducerea
ariei de răspândire a
substanţelor
poluatoare
Reducerea riscurilor
de accidente la iazuri
Reducerea riscurilor
de accidente la
bataluri în exploatre
sau conservare
Eliminarea surselor de
poluare datorate
depozitării rezidurilor
industriale şi
reconstrucţie
ecologică a
suprafeţelor afectate
de depozite scoase
din funcţiune
97
- Nr. planuri de
prevenire şi combatere
a poluărilor
accidentale întocmite
conform ordinului
278/1997
- Indicatori tehnico-
economici ai
investiţiilor realizate
- Suprafeţe (ha)
- Nr. depozite
amenajate
corespunzător
cerinţelor prevederilor
legale
- Nr.de planuri de
acţiune
Identificrea punctelor critice
şi întocmirea planurilor de
prevenire a acţiunilor ce pot
provoca poluări accidentale
Realizarea lucrărilor cuprinse
în programele de
conformare/etapizare,
Identificarea surselor de
finanţare pentru realizarea
măsurilor din programele de
conformare/etapizare
Automonitorizarea şi
monitorizarea calităţii apelor
din perimetrul depozitelor
Realizarea sau reabilitarea
sistemelor de colectare şi
tratare a apelor uzate
Întocmirea de planuri de
acţiune pentru reabilitarea
zonei afectate de
amplasarea unor depozite

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni
Prevenirea şi
combaterea poluărilor
accidentale
Prevenirea şi
combaterea poluărilor
accidentale
Prevenirea şi
combaterea poluărilor
Afectarea mediului
natural şi construit
datorită lipsei sau
ineficienţei unor lucrări
hidrotehnice de
protecţie
împotriva inundaţiilor
Amplificarea
fenomenelor de viituri
şi inundaţii datorate
insuficienţei
suprafeţelor
împădurite sau
exploatărilor
neraţionale a unor
suprafeţe cu fond
forestier
Incendierea voluntară
a pajiştilor, perdelelor
Reducerea riscului la
inundaţii, protejarea
obiectivelor socioeconomice,a
vieţii
umane în special
Creşterea suprafeţei şi
a ponderii pădurilor
Eliminarea impactului
asupra aerului solului
Reducerea
suprafeţelor cu risc la
inundaţii în caz de ape
mari
Aplicarea strictă a
prevederilor legale si a
Codului Silvic
Evitarea producerii de
viituri şi inundaţii
datorate insuficienţei
suprafeţelor
împădurite sau a
exploatarii neraţionale
a unor suprafeţe cu
fond forestier
Aplicarea legislaţiei in
vigoare
98
- Lucrări
executate,eficienţa lor
pentru protejarea
zonelor posil a fi
inundate la ape mari
- Ponderea pădurilor
exploatate
corespunzător
- Nr. de sancţiuni
aplicate
necontrolate
Monitorizarea respectării
măsurilor din programele de
conformare/etapizare/.
Reabilitarea lucrărilor
existente de apărare a
mediului natural şi construit
împotriva inundaţiilor şi
realizarea unor noi lucrări
Conştientizarea populaţiei de
efectul distructiv al apei
,modul de intervenţie în caz
de fenomene meteorologice
periculoase (ploi , poduri de
gheaţă pe cursurile de
apă,etc.
Diminuarea gradului de
exploatare a pădurilor care
au rolul de a diminua
efectele unei viituri,alunecari
de teren, etc.
Informarea proprietarilor şi a
comunităţilor locale de
avantajele gospodăririi
adecvate a pădurilor
(purificarea aerului,
menţinerea climatului,
controlul fidrologic ,etc.)
precum şi de respectare a
prevederilor legislaţiei în
vigoare
Aplicarea strictă a
prevederilor legale şi a
Codului Silvic
Implementarea măsurilor de
prevenire şi control a

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni
accidentale de protecţie sau a
gunoaielor
Prevenirea şi
combaterea poluărilor
accidentale
Prevenirea şi
combaterea poluărilor
accidentale
Prevenirea şi
combaterea poluărilor
accidentale
Amplificarea gradului
de risc pentru
producerea de
catastrofe naturale şi
accidente industriale
majore generat de
schimbările climatice
globale cu impact
asupra atmosferei
terestre şi regimului
hidrologic
Absenţa în anumite
areale naturale sau
construite a lucrărilor
specifice stabilizării
terenurilor supuse
alunecărilor
Managementul
necorespunzător al
zonelor agricole cu
exces de umiditate
si apelor de suprafaţa
datorat de incendierea
pajiştilor,a perdelelor
de protecţie şi a
depozitarii gunoaielor
in locuri neamenajate
Reducerea
probabilităţii producerii
unor accidente
industriale sau
catastrofe naturale
Implementarea
sistemelor de
consolidare/stabilizare
a perimetrelor cu
alunecari de teren
active
Diminuarea eroziunii
solului prin
amenajarea bazinelor
hidrografice
Diminuarea
suprafeţelor de teren
afectate de exces de
umiditate
Reducerea emisiilor
de gaze cu efect de
seră
Diminuarea
suprafeţelor de teren
afectate de alunecări
de teren
Reducerea
suprafeţelor de teren
afectate de eroziune
Identificarea şi
reconstrucţia
ecologică a terenurilor
afectate
terenurilor afectate de acţiuni
antropice
- Volumul emisiilor Identificarea surselor care
emit gaze cu efect de seră
- Nr. de surse Luarea unor măsuri pentru
înnoirea parcului auto aflat în
circulaţie pentru respectarea
normelor europene de
poluare
- Suprafeţe de teren
stabilizate(ha)
- Gradul de reducere a
suprafeţelor de teren
afectate de eroziune în
bazinele hidrografice
faţă de anul 2004.
- Suprafaţa (ha)
afectată
-Suprafaţa (ha)
recuperată
Identificarea, elaborarea şi
implementarea programelor
judeţene de stabilizare a
terenurilor cu zone de risc -
alunecări de teren active.
Executarea de lucrări de
combatere a eroziunii solului
reabilitare a suprafeţelor
afectate
Identificarea terenurilor cu
exces de umiditate
Reabilitarea lucrărilor
existente şi efectuarea
lucrărilor de hidroamelioraţie,
agropedo-ameliorative
4.3.12. MATRICEA – PLAN DE ACŢIUNE PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME URBANIZAREA MEDIULUI, TRANSPORTUL RUTIER ŞI FEROVIAR
99

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni
Conservarea şi
îmbunătăţirea
factorilor de mediu în
arealele cu aglomerări
urbane
Conservarea şi
îmbunătăţirea
factorilor de mediu în
arealele cu aglomerări
urbane
Conservarea şi
îmbunătăţirea
factorilor de mediu în
arealele cu aglomerări
urbane
Situaţia
necorespunzătoare a
parcului auto aflat în
circulaţie
Absenţa unor şosele
de centură pentru
traficul rutier de tranzit
în localităţile urbane
traversate de drumuri
europene şi naţionale
Inexistenţa unor spaţii
tampon între zona
rezidenţială şi zona
industrială în mediul
urban şi rural
Limitarea poluării
factorilor de mediu
datorată folosirii
mijloacelor de
transport învechite
Realizarea unor
şosele de centură
pentru traficul rutier de
tranzit în localităţile
urbane sau preluarea
traficului greu de CFR
Asigurarea calităţii
unui mediu ambiant
adecvat pentru
locuitorii din zona
limitrofă celei
Alinierea parcului auto
aflat în circulaţie la
normele europene în
vigoare
Creşterea vitezei de
transport care
conduce la reducerea
timpului de tranzit
Fluidizarea traficului
pe raza localităţii
Eliminarea traficului
greu
Reducerea
zgomotului
(poluarea fonică)
Îmbunătăţirea calităţii
aerului
Reţinerea noxelor,
prafului şi diminuarea
zgomotului provenit
din activitatea zonei
industriale
100
- Nr. auto non euro
- Nr. auto euro I
- Nr. auto euro II
- Nr. auto euro III
- Nr. auto euro IV
- Valoarea investiţiilor
- Lungimea şoselelor
de centură
- Lungime parcele
plantate cu arbori şi
arbuşti
- Suprafaţă parcele
plantate
Realizarea unei baze de
date cu autovehiculele aflate
în circulaţie leg cu RAR-ul si
serv. circulaţie
Elaborarea unor acte
normative pentru stimularea
persoanelor fizice/juridice în
achiziţionarea de auto noi
Stabilirea unor restricţii
pt.operatorii de transport,
transportul în comun si
operatorii taxi în vederea
înnoirii parcului auto
Identificarea de surse de
finanţarea pentru realizarea
lucrărilor.
Includerea în P.U.G şi P.U.Z
a şoselelor de centură cu
respectarea normelor în
vigoare
Transferul suprafeţelor de
teren care sunt incluse în
planurile de realizare a
şoselelor de centură din
proprietate privată în
proprietatea publică, cu
acordarea unor compensaţii
Realizarea şoselelor de
centură pentru aglomerările
urbane din regiune
Determinarea zonelor în care
se impune realizarea
perdelelor de protecţie
Identificarea proprietăţii
asupra terenurilor pe care se

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni
Conservarea şi
îmbunătăţirea
factorilor de mediu în
arealele cu aglomerări
urbane
Conservarea şi
îmbunătăţirea
factorilor de mediu în
arealele cu aglomerări
urbane
Diminuarea şi
degradarea spaţiilor
verzi intraurbane şi
periurbane existente
datorită modificarii
Planului Urbanistic
General prin Planuri
Urbanistice Zonale şi
de Detaliu
Poluarea fonică
datorată traficului auto
în zonele rezidenţiale
şi poluarea prin vibraţii
generate de traficul
auto de mare tonaj
industriale - Nr. zone industriale
separate de cele de
locuinţe prin spaţii
verzi tampon
Menţinerea cantitativă
a spaţiilor verzi
existente şi extinderea
acestora
Fluidizarea traficului in
zonele rezidenţiale
Creşterea, în interval
de 3 ani cu
aproximativ 10% a
suprafeţelor verzi din
municipiu
Reducerea zgomotului
(poluarea fonică)
Îmbunătăţirea calităţii
aerului
Eliminarea poluarii prin
vibraţii
101
vor face plantările
Plantarea şi îngrijirea
spaţiilor verzi
Efectuarea de măsurători
specifice pentru
monitorizarea rezultatelor
plantărilor şi eventualele
extensii ( dacă se impune)
ale acestora
- Nr. spaţii verzi Actualizarea inventarului
reabilitate
spaţiilor existente şi
- Număr/suprafaţă clarificarea atribuţiilor
spaţii verzi nou create responsabililor cu
- Procent creştere administrarea lor
număr fire plante Limitarea la nivel local a
anual
aprobărilor de modificare a
planurilor de amenajare a
teritoriului
Creşterea suprafeţelor cu
spaţii verzi din zonele urbane
şi periurbane
- Nr. studiilor de Construirea arterelor rutiere
evaluare şi bilanţuri de de ocolire a zonelor urbane,
mediu analizate în vederea preluării traficului
- Nr. de analize de tranzit (în special greu) de
- Lungimi stradale pe drumurile naţionale care
reabilitate
străbat oraşele
- Nr. de reclamaţii Reabilitarea căilor rutiere
- Nr. de autovehicule/ intraurbane
unitate de timp / Îmbunătăţirea transportului in
locaţie
comun, cu focalizare pe
- Indicatori statici ai mijloacele nepoluante şi cu
poluării fonice şi un grad de zgomot redus
vibraţiilor Fluidizarea traficului urban si
restricţionarea traficului greu
din perimetrele urbane

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni
Conservarea
şi
îmbunătăţirea
factorilor de mediu în
arealele cu aglomerări
urbane
Conservarea
şi
îmbunătăţirea
factorilor de mediu în
arealele cu aglomerări
urbane
Conservarea
şi
îmbunătăţirea
factorilor de mediu în
arealele cu aglomerări
urbane
Conservarea
şi
îmbunătăţirea
factorilor de mediu în
arealele cu aglomerări
urbane
Absenţa unei
infrastructuri rutiere
adecvate pentru
mijloacele auto în
mediu urban
Salubrizarea
insuficientă a căilor
rutiere şi feroviare
Impactul pe termen
lung produs de
viitoarea autostradă
Arad-Deva-Sibiu
Insuficienţa sau
absenţa sistemelor de
monitorizare a poluării
chimice ,fonice şi fizice
datorate traficului
Asigurarea unei
infrastructuri adecvate
pentru mijloacele auto
Asigurarea salubrizării
căilor rutiere şi
feroviare
Realizarea unei reţele
de transport
moderne,compatibilă
cu cea din ţările
Uniunii Europene
Realizarea unui sistem
de monitorizare în timp
real a calităţii factorilor
de mediu în marile
aglomerări urbane
Creşterea gradului de
confort şi siguranţă a
circulaţiei
Asigurarea pistelor
pentru biciclete
Asigurarea
spaţiilor de parcare
- Scăderea numărului
de îmbolnăviri în
rândul populaţiei
datorate poluării
- Conservarea
mediului natural
- Creşterea gradului
de civilizaţie
- Stimularea
schimburilor
comerciale cu ţările
comunitare
- Cunoaşterea
permanentă a stării
factorilor de mediu în
marile aglomerări
102
- Nr. spaţii parcare
- Nr. piste pentru
biciclete
- Nr. biciclete
- Nr. autovehicule
Investiţii în reabilitarea
construcţilor degradate din
vibraţii
Sisteme de monitorizare şi
metodologii de evaluare
realizate
Realizarea pistelor pentru
biciclete
Modernizarea ,
reabilitarea şi repararea
drumurilor urbane
- Nr. şosele lărgite Realizarea de spaţii de
parcare în zonele centrale
ale oraşelor fără diminuarea
spaţiilor verzi
- Km. drumuri
Curaţirea/igienizarea zonei
nationale
de siguranţă a drumurilor şi
- Km. drumuri judeţene căilor feroviare
- Km. drumuri
Asigurarea scurgerii apelor
comunale
pluviale prin decolmatarea
- Km. reţele feroviare rigolelor, şanţurilor, podeţelor
- Lungimea autostrăzii
în Km
- Indicatori specifici ai
factorilor de
mediu(aer, apă, sol)
- Indicatori monitorizaţi
Toaletarea arbuştilor şi
arborilor care nu respectă
regimul de gabarit specific
drumurilor şi căilor feroviare
Elaborarea documentaţiei
aferente acestei investiţii
Realizarea investiţiei pe
Coridorul IV European pe
baza unui parteneriat public
şi privat
Achiziţionarea
echipamentelor de
monitorizare
Organizarea unor cursuri de
instruire pt.personalul care

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni
Conservarea
şi
îmbunătăţirea
factorilor de mediu în
arealele cu aglomerări
urbane
rutier şi feroviar
Poluarea solului,
subsolului, apelor
freatice în zona de
frontieră datorită
activităţii de
transbordare şi a
traficului feroviar
Diminuarea poluării
factorilor de mediu în
zonele de frontieră
Reglementarea
activităţilor care se
desfăşoară în zona de
frontieră din punct de
vedere al protecţiei
mediului
103
- Cantitate de deşeuri
eliminate
- Nr. puncte de
colectare
urmează sa le utilizeze.
Includerea datelor in
sistemul naţional de
monitorizare integrată a
factorilor de mediu
Eliminarea în condiţii de
siguranţă a produselor care
nu îndeplinesc condiţiile de
întrare în ţară
Amenajarea de puncte de
colectare a deşeurilor şi
grupuri sanitare în zonele de
vamă
Asigurarea igienizării
periodice a punctelor de
trecere a frontierei

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
CAPITOLUL V.
PLANUL DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR
5.1. Elaborarea planului de implementare
Principalele criterii care au fost luate în considerare în elaborarea Planului de Implementare a
Acţiunilor sunt:
• Implementarea unei combinaţii de acţiuni prin care sa se obţină rezultate atât pe termen scurt
cât şi pe termen lung.
• Selectarea acţiunilor complementare şi implementarea lor în mod concurent, ceea ce va
determina îmbunătaţirea şanselor de succes în atingerea obiectivelor.
• Identificarea unor proiecte mici, realizabile, care au o mare şansa de succes, acest lucru
conducând la asigurarea unei continuităţi în realizarea problemelor de mediu identificate,
dobândirea experienţei în implementare, asigurarea suportului comunităţii în ceea ce priveşte
progresele realizate şi crearea bazei pentru introducerea unor acţiuni mai complexe şi pe
termene mai lungi.
Pentru acţiunile identificate s-a stabilit în cadrul Comitetului de Coordonare şi a Grupului de
Lucru alocarea unor indicatori care să conducă în final la elaborarea Planului de Implementare.
Indicatorii vizaţi sunt:
• Termenul maxim de implementare a acţiunii
• Responsabilul sau responsabilii în implementarea acţiunilor
• Sursele posibile sau sigure care pot susţine implementarea
5.1.1. Termenul de implementare a acţiunilor
Din punct de vedere al perioadei de implementare alocate acţiunilor, au fost identificate trei
grupe de acţiuni necesare rezolvării problemelor de mediu.
a) Acţiuni pe termen scurt (maxim 1 an) respectiv acţiuni care finalizează o activitate anterioară
şi au termene scadente în anul 2006 sau primul semestru al anului 2007, acţiuni care se pot
desfăşura în condiţiile alocării unor fonduri mici cu un impact ridicat asupra calităţii mediului,
respectiv acţiuni care vizează probleme de mediu deosebit de severe şi care necesită
rezolvarea acestora în cel mai scurt timp posibil.
b) Acţiuni pe termen mediu (între 1 şi 4 ani) respectiv acţiuni care vizează atingerea majorităţii
acţiunilor prevăzute în Planul de Acţiune, obiectivele strategice pe termen mediu fiind cel mai
bine definite în contextul în care în anul 2007 reprezintă anul în care România şi-a propus
integrarea în Uniunea Europeană
c) Acţiuni pe termen lung ( între 4 şi 18 ani) şi reprezintă acţiuni care vizeză în general
problemele complexe şi cu impact deosebit asupra mediului înconjurător, probleme care din
punct de vedere al implementării legislaţiei europene în domeniu sunt incluse în Directivele
Europene care solicită tranziţie din punct de vedere al implementării în România. De asemenea
există un număr redus de probleme care în acest moment nu pot fi clar definite din punct de
vedere al responsabilităţilor şi costurilor de implementare, aceste probleme fiind actualizate din
punct de vedere al acţiunilor prin alocarea unui timp suficient care să permită identificarea
celor mai bune căi de rezolvare efectivă.
Toate termenele de implementare ale acţiunilor sunt corelate cu legislaţia naţională în vigoare,
în acest sens fiind prevăzute ca termene maxime cele stipulate în legislaţie.
104

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
De asemenea pentru anumite acţiuni s-a avut în vedere şi corelarea termenelor cu posibilităţile
financiare ale responsabilului în implementare, fiind necesară o evaluare obiectivă a capacităţii
de implementare a acţiunilor prevăzute în planul de acţiune.
5.1.2. Responsabilitatea implementării acţiunilor
Implementarea acţiunilor prin alocarea unor responsabilităţi individuale sau de grup au vizat
patru mari categorii de instituţii-organisme sau organizaţii:
a) Administraţie publică locală şi regională care conform legislaţiei în vigoare are o serie de
atribuţii cu privire la managementul administrativ al unitaţii administrative, inclusiv din punct de
vedere al protecţiei calităţii mediului înconjurător.
b) Agenţii economici în urma identificării unor probleme care vizează surse punctiforme de
poluare alocate activităţii unor agenţi economici, acţiunile şi responsabilităţile care revin
acestora au fost preluate din Programele de Conformare sau Programele de Etapizare
existente sau în absenţa acestora prin alocarea unor acţiuni specifice de reglementare a
activităţii.
c) Instituţii publice descentralizate măsurile şi acţiunile care vizează instituţiile publice
descentralizate conduc la creşterea capacităţii de monitorizare, control şi reglementare în
domeniul protecţiei mediului înconjurător, precum şi măsuri care vizează promovarea bunelor
practici în domeniul mediului şi educaţia ecologică.
d) Societatea civilă o serie de măsuri cu caracter educativ au ca responsabili în implementare
comunitatea locală, reprezentată în special prin ONG-uri ca structuri comunitare capabile să
asigure această implementare.
Responsabilităţile alocate au fost stabilite prin consens sau consultare între Grupul de Lucru şi
organismele vizate, sau prin alocare directă în situaţia în care aceste responsabilităţi sunt
incluse în acte de reglementare a activităţilor sau în legislaţia naţională.
5.1.3. Sursele de finanţare
Sursele de finanţare incluse în Planul Regional de Acţiune pentru Mediu sunt de trei tipuri:
• Surse interne respectiv surse existente în bugetul responsabilului de implementare
• Surse naţionale respectiv surse de finanţare care sunt incluse în diferite fonduri
guvernamentale naţionale şi care sunt alocate pentru tipurile de acţiuni incluse în PRAM
• Surse externe respectiv surse de finanţare extrabugetare, alocate de către fonduri sau
instituţii internaţionale şi care în general vizează tipurile de probleme de mediu identificate în
Planul Regional de Acţiune
• Surse comunitare sau europene
Sursele de finanţare identificate nu reprezintă surse sigure din punct de vedere al alocării
acestora pentru acţiunile specificate în Planul de Acţiune
În acest sens, în implementarea Planului Regional de Acţiune se va avea în vedere atragerea
acestor surse prin metodele şi mijloacelor specifice fiecăreia din acestea, promovarea unor
proiecte sau pachete de proiecte eligibile pentru alocarea resurselor externe fiind
responsabilitatea instituţiei/organizaţiei sau organismului responsabil în implementare.
105

5.2. PLANUL DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
5.2.1. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME GESTIUNEA DEŞEURILOR
Obiectiv general Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor în Regiunea Vest
Obiective
specifice
Ţinte Indicatori
Acţiuni Termen Responsabil
implementare
Responsabil
monitorizare
Surse de
finanţare
Eliminarea Respectarea
-cantităţi de deşeuri Elaborarea şi 2006 ARPM, ARPM, Surse
deşeurilor
calendarului sistării urbane generate/an implementarea
APM-uri APM-uri proprii
menajere în depozitării: 35 depozite -cantităţi de deşeuri Planului Regional de
Alte surse
conformitate cu menajere
urbane depozitate/an Gestiune a
prevederile
-cantităţi de deşeuri Deşeurilor
legislaţiei în 1 depozit până în 2006 reciclate/an
Închiderea etapizată Conform Consiliul APM-uri Surse
vigoare
4 depozite până în -cantităţi deşeuri a depozitelor de calendarului Local,
proprii
2008
biodegradabile
deşeuri menajere de
Consiliul
Alte surse
8 depozite până în depozitate/an
neconforme cu închidere Judetean
2009
-nr./suprafaţă depozite prevederile
4 depozite până în care sistează
legislaţiei în vigoare
2010
depozitarea/an
Condiţionarea / Incepând Consiliul APM AR Buget local
3 depozite până în -nr. /suprafaţă depozite extinderea
din
Local,
2011
închise/an
depozitului conform 01.02.2006 Consiliul
4 depozite până în -nr./suprafaţă depozite de deşeuri
Judetean
2012
noi (conforme)
municipale existent
1 depozit până în 2014 construite/an
în jud. Arad
3 depozite până în -nr. staţii de transfer Construcţia
Incepând Consiliul APM-uri Surse
2015
realizate/an
depozitelor zonale cu anul Local,
naţionale
5 depozite până în -nr./capacitate instalaţii de deşeuri
2008 Consiliul
Surse
2016
tratare deşeuri
municipale şi a
Judetean
externe
1 depozit până în 2017 biodegradabile
staţiilor de transfer
construite /an
aferente
Realizarea unei Incepând Consilii ARPM Surse
instalaţii pilot de cu 2008 Locale, APM-uri naţionale
tratare a deşeurilor
Consilii
Surse
biodegradabile
Judetene
Agenti
externe
106

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor în Regiunea Vest
Obiective
specifice
Ţinte Indicatori
Acţiuni Termen Responsabil
implementare
economici
Responsabil
monitorizare
Extinderea
2011 Consilii ARPM
capacităţii de tratare
judetene, APM-uri
a deşeurilor
Consilii
biodegradabile
Locale, Agenti
economici
Gestionarea -Realizarea unei -cantităţi de deşeuri Elaborarea în cadrul 2006 ARPM ARPM
deşeurilor
instalaţii de incinerare periculoase generate/an PRGD a unei
APM-uri
periculoase şi (pentru Deşeuri -cantităţi de deşeuri componente privind
implementarea periculoase)
periculoase eliminate/an gestiunea deşeurilor
unui sistem şi o instalaţie de -cantităţi de deşeuri periculoase din
modern de coincinerare care să periculoase incinerate în DMS
management a funcţioneze la
instalaţii conforme/an Asigurarea,
Începând Agenţi ARPM
deşeurilor
standarde europene -nr./capacitate
extinderea şi
din 2007 economici APM-uri
periculoase până în 31.12.2006 crematorii spitalicesti optimizarea
- Eliminarea întregii inchise /an
capacităţilor de
cantităţi de pesticide -capacitate de
transport, tratare,
expirate
incinerare deşeuri valorificare şi
medicale periculoase in eliminare pe fiecare
condiţii conforme categorie de deşeuri
Închiderea
periculoase
următoarelor unităţi:
existente în regiune
- 31 crematorii
Realizarea de Începând DGAA, Direcţii ARPM, APM-
spitaliceşti închise
proiecte pentru din 2006 fitosanitare, uri, MADR,
în.2004 si 2005
accesarea finanţării
Agenţi MMGA
-13 crematorii
din fonduri
economici
spitaliceşti închise în
structurale şi de
2006
coeziune pentru
-1 crematoriu
eliminarea stocurilor
spitalicesc pentru
istorice de deşeuri
închidere în 2007
agrochimice
-7 crematorii
Incinerarea
2007 Agenţi ARPM, APM-
spitaliceşti de închis în
deşeurilor
economici uri
2008
periculoase în
-1 crematoriu de închis
condiţii conforme cu
107
Surse de
finanţare
Surse
proprii
Alte surse
Surse
proprii
Surse
proprii
Alte surse
Surse
externe
Alte surse
Surse
proprii
Alte surse

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor în Regiunea Vest
Obiective
specifice
Ţinte Indicatori
Acţiuni Termen Responsabil
implementare
Responsabil
monitorizare
Surse de
finanţare
în 2009
legislaţia în vigoare.
Total 45+8=53
Inchiderea etapizată Conform DSP-uri APM-uri Surse
crematorii
a celor 53 instalaţii calendarului
proprii
de tratare termică de
Alte surse
existente la
spitalele din regiune
în paralel cu
introducerea
procedeelor
alternative de
neutralizare
închidere
Asigurarea
2006-2007 DSP-uri, APM-uri, Surse
infrastructurii pentru
Agenţi GNM naţionale
colectarea, pretratarea,
transportul
deşeurilor medicale
în condiţii de
siguranţă şi
conforme cu
legislaţia în vigoare.
economici
Alte surse
Gestionarea
bateriilor uzate,
anvelopelor uzate,
uleiurilor în
concordanţă cu
cerinţele cu
cerinţele legislaţiei
naţionale
armonizate cu cea
europeană
-Recuperarea şi
reciclarea a 50% din
greutatea
bateriilor/acumulatorilor
(fără electrolit)
introduse pe piaţă,
până în 2010
-Colectarea întregii
cantităţi de uleiuri
uzate generate la
nivelul regiunii
(eliminarea pieţei
ilegale a uleiurilor
uzate
-Cantitatea
bateriilor/acumulatorilor
recuperate /reciclate
-Cantitatea de uleiuri
uzate colectate/predate
spre valorificare la
nivelul regiunii
Realizarea unor
baze de date la nivel
regional privind
gestiunea uleiurilor
uzate,
acumulatorilor uzaţi,
anvelopelor uzate.
Realizarea unor
reţele de colectare
şi valorificare
materială sau termoenergetică
funcţionale la nivel
regional pentru
fiecare din aceste
2006
2008
ARPM, APMuri
Agenţi
economici
ARPM
ARPM, APMuri
Surse
proprii
Surse
proprii
Alte surse
108

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor în Regiunea Vest
Obiective
specifice
Ţinte Indicatori
Acţiuni
tipuri de deşeuri
Termen Responsabil
implementare
Responsabil
monitorizare
-Atingerea obiectivelor
Elaborarea unui Incepând Consilii ARPM, APM-
de reciclare de 60%
plan regional privind din 2006 Locale, uri
din greutate pentru
gestionarea
Consilii
hârtie şi carton şi a
ambalajelor şi a
Judeţene,
obiectivelor de
deşeurilor de
Agenţi
reciclare de 50% din
ambalaje şi
economici,
greutate pentru metal
includerea lui în
până la 31 Decembrie
PRGD
2008
Realizarea de Incepând Consilii ARPM, APM-
-Atingerea obiectivelor
proiecte pilot privind din 2007 Locale, uri
Implementarea
unui sistem eficient
pentru recuperare /
colectare si
reciclare /
valorificare a
ambalajelor si a
deşeurilor de
ambalaje
de reciclare de 15 %
din greutate pentru
lemn până la 31
Decembrie 2011
-Atingerea obiectivului
global de reciclare de
55%, a obiectivului
global de valorificare
de 60%, a obiectivelor
de reciclare de 22,5 %
din greutate pentru
plastic, (consideranduse
numai materialul
reciclat ca material
plastic) şi a
obiectivelor de recilare
de 60% din greutate
pentru sticlă, până la
31 Decembrie 2013
% deşeuri de ambalaje
(pe tipuri) colectate
/valorificate/ reciclate
/an
colectarea selectivă
şi acţiuni de
conştientizare a
populaţiei
Consilii
Judeţene,
Agenţi
economici,
Eliminarea Sistarea depozitării la: -Nr. depozite industriale Exploatarea şi Până la 1-5 Agentul APM – uri,
impactului generat - 3 depozite de deşeuri închise/an
valorificarea
ani de la economic ARPM
de depozitarea industriale
-Suprafeţe reabilitate/an materialelor utile din data sistării
necorespunzătoare nepericuloase şi inerte -Cantităţi materiale depozitele
depozitării
a deşeurilor care sistează
valorificate din depozite industriale
109
Surse de
finanţare
Surse
proprii
Surse
proprii
Alte surse
Surse
proprii

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor în Regiunea Vest
Obiective
specifice
Ţinte Indicatori
Acţiuni Termen Responsabil
implementare
Responsabil
monitorizare
industriale inerte şi depozitarea până la industriale/an Lucrări pentru 2006-2013 Agentul APM-uri,
nepericuloase termenul limită
închidere/reabilitare
economic ARPM
31.12.2006
amplasamente
-5 depozite de deşeuri
industriale
nepericuloase care
sistează depozitarea
între 1.01.2007 şi
16.07.2009
-3 depozite de deşeuri
industriale
nepericuloase lichide
care sistează
depozitarea deşeurilor
lichide sau se vor
conforma până în
31.12.2013
-1 depozit pentru
deşeuri periculoase din
industria extractivă a
petrolului care sistează
depozitarea până la
31.12.2006
-3 depozite pentru
deşeuri lichide din
industria
extractivaă(iazuri de
decantare) care
sistează depozitarea
până la 31.12.2006
conform graficului
Eliminarea -Închiderea şi
-cantităţi de deşeuri Organizarea
2006 Consilii ARPM, APM-
deşeurilor
ecologizarea tuturor generate în mediul colectării deşeurilor
Judeţene, uri
menajere din spaţiilor de depozitare rural/an
menajere de la
Consilii Locale
mediul rural în a deşeurilor în zona -cantităţi de deşeuri populaţie şi agenţi
conformitate cu rurală până în
colectate/an
economici în
110
Surse de
finanţare
Surse
proprii
Surse
proprii
Alte surse

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor în Regiunea Vest
Obiective
specifice
Ţinte Indicatori
Acţiuni Termen Responsabil
implementare
Responsabil
monitorizare
Surse de
finanţare
16.07.2009
localităţile din
-Construcţia
mediul rural prin
depozitelor zonale şi a
înfiinţarea serviciilor
staţiilor de transfer
de gospodărie
comunală sau
-nr./suprafaţă depozite delegarea gestiunii
care sistează
Închiderea etapizată 2006-2017 Consiliul ARPM, APM- Surse
depozitarea/an
a depozitelor de
Local, uri
proprii
prevederile
legislaţiei în
vigoare
-nr. /suprafaţă depozite
ecologizate/an
-nr./suprafaţă depozite
noi (conforme)
deşeuri menajere
neconforme cu
prevederile
legislaţiei în vigoare
Consiliul
Judeţean
construite/an
Construcţia
2006-2011 Consilii APM-uri Surse
-nr. staţii de transfer depozitelor zonale
Locale,
naţionale
realizate/an
de deşeuri
Consiliul
Surse
municipale (TM, CS,
Judeţean
externe
HD) şi a staţiilor de
transfer aferente,
inclusiv judeţului
Arad
Alte surse
Reconstrucţia Incepând Ministerul APM CS Surse
ecologică prin lucrări cu 2007 Economiei şi APM AR proprii,
Reducerea
impactului generat
prin depozitarea
sterilului rezultat
din exploatările
materialelor
radioactive din
judeţele Caraş-
Severin şi Arad
Redarea în circuitul
natural a suprafeţelor
ocupate în prezent de
halde la perimetrele
miniere închise sau
aflate în conservare
-Nr./suprafaţă depozite
deşeuri radioactive
ecologizate
de nivelare,
consolidare,
înierbare pe haldele
de steril rezultat din
exploatările
materialelor
radioactive din
judeţele Caraş-
Severin şi Arad
Comerţului
Fonduri
comunitare
Implementarea
unui sistem eficient
Colectare de EEE–
ţimtă :4 Kg
% deşeuri de EEE
colectate /valorificate/
-Colectare selectivă Incepând
cu 2007
111
Consiliii
Locale
ARPM,
APM

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor în Regiunea Vest
Obiective
specifice
Ţinte Indicatori
Acţiuni Termen Responsabil
implementare
pentru recuperare/ EEE/locuitor până la reciclate /an de DEEE de la
Producatori de
colectare şi 31 decembrie 2008
gospodăriile
EEE şi -
reciclare/
valorificare a
DEEE (Deşeuri de
echipamante
electrice şi
electronice)
particulare
-Infiinţarea până la
31.12.2006 a cel
puţin a unui punct
de colectare în
fiecare oraş cu
peste 20.000 de
locuitori
-aplicarea pe EEE
fabricate după
31.12.2006 a
simbolului de
marcare
importatori de
EEE
-CL
-producători
de EEE
-Pregătirea şi Incepând Consilii
propunerea de cu 2007 judeţene,
proiecte eligibile
Consilii locale
pentru accesarea
finanţării din fonduri
Agenţi
economici
Crearea şi
utilizarea de
sisteme şi
mecanisme
economicofinanciare
pentru
gestionarea
deşeurilor
-Asigurarea fondurilor
necesare pentru
rezolvarea problemei
eliminării deşeurilor
menajere
-număr de proiecte
depuse spre finanţare
naţională şi/sau externă
de preaderare,
fonduri structurale şi
de coeziune pentru
realizarea
depozitelor
ecologice şi a
instalaţiilor necesare
pentru tratarea
deşeurilor înaintea
depozitării
-Incurajarea
investitorilor privaţi
112
Responsabil
monitorizare
OI-POS
Mediu
ARPM
APM
Surse de
finanţare
Surse
externe

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor în Regiunea Vest
Obiective
specifice
Ţinte Indicatori
Acţiuni
şi crearea de
parteneriate de tip
public-privat pentru
realizarea
proiectelor legate de
tratarea şi
depozitarea
deşeurilor
municipale
Termen Responsabil
implementare
Responsabil
monitorizare
Surse de
finanţare
5.2.2. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME DEGRADAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ
Obiectiv general Prevenirea degradării şi conservarea calităţii apelor de suprafaţă
Obiective
specifice
Realizarea unor
sisteme
performante de
epurare a apelor
uzate in judeţele
din Regiunea Vest
Ţinte Indicatori Acţiuni Termen
Reducerea cantităţilor
de poluanţi evacuaţi
în emisari
- Clasa de calitate
- Debitul de apă uzată
epurată
- Indicatori fizici, chimici
şi bacteriologici ai apei
uzate epurate
Extinderea şi
retehnologizarea
capacităţii treptei
biologice a staţiilor de
epurare orăşeneşti
Finalizarea lucrărilor la
treapta biologică şi la
gospodăria de nămol
a staţiilor de epurare
ape uzate industriale
de pe platformele
113
2007-
2015
2008
Responsabil
implementar
e
Consilii
Locale
Consilii
Judeţene
Primăriile
locale
Operatorii
economici
Responsa
bil
monitoriza
DA,
SGA
re
DA,
ARPM,
APM,
Garda de
mediu
Surse de
finanţare
Surse
externe
Surse
proprii

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Prevenirea degradării şi conservarea calităţii apelor de suprafaţă
Obiective
specifice
Extinderea şi
reabilitarea
sistemelor de
colectare a apelor
uzate menajere şi
epurare a acestora
în aglomerările
umane cu peste
2000 locuitori
echivalenţi
Reducerea riscului
poluării apelor de
suprafaţă şi
asigurarea
secţiunii de
Ţinte Indicatori Acţiuni Termen
Realizarea sistemelor
de canalizare si a
staţiilor de epurare
pentru aglomerările
umane cu peste 2000
locuitori echivalenţi în
scopul conformării cu
prevederile Directivei
91/271/EEC.
Respectarea
prevederilor legale în
domeniul depozitării
deşeurilor şi
prelucrării lemnului
- Debite de apă uzată
epurată
- Indicatori fizico-chimici
şi
bacteriologici ai apelor
uzate epurate
- Număr de bazine
vidanjabile
- Calitatea cursurilor de
apă amonte şi aval de
sistemele de epurare
- Debitul râului
- Indicatori de calitate a
factorilor de mediu (în
zonele de influenţă a
depozitelor)
industriale din regiune
Implementarea codului
celor mai bune practici
agricole în ceea ce
priveste utilizarea
dejecţiilor de la ferme
agrozootehnice
Lucrări de extindere şi
reabilitare a reţelei de
canalizare şi epurare a
acestora
Realizare de staţii de
epurare mecanicobiologică
în
aglomerările umane
cu peste 2000 locuitori
echivalenţi din regiune
Automonitorizarea
calităţii efluentului
evacuat din staţiile de
epurare orăşeneşti
Realizarea unui sistem
funcţional de colectare
selectivă a deşeurilor
la sursă (generator de
deseuri)
114
începand
cu 2007
2006-
2018
2007-
2018
Permane
nt
Începând
din 2007
Responsabil
implementar
e
Agenţii
economici
Consilii
Judeţene
Consilii
Locale
Primăriile
locale
Consilii
Locale
Consilii
Judeţene,
Operatorii de
servicii
publice
Primării
Consilii
Locale,
Consilii
Judeţene
Agenţi
economici,
Primării
Responsa
bil
monitoriza
re
DA,
ARPM,
APM,
Garda de
mediu
Consilii
Judeţene
Consilii
Locale,
Primăriile
locale
Consilii
Locale,
Consilii
Judeţene
Apele
Romane,
ARPM,
APM-uri
ARPM,
APM-uri,
Garda de
mediu
Surse de
finanţare
Surse
proprii
Surse
proprii
Surse
externe
Surse
proprii
Alte
surse
Surse
proprii
Alte
surse
Surse
proprii
Alte
surse

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Prevenirea degradării şi conservarea calităţii apelor de suprafaţă
Obiective
specifice
Ţinte Indicatori Acţiuni Termen
curgere Aplicarea fermă a
legislaţiei existente
privind taxele şi
amenzile referitoare la
gestiunea deşeurilor şi
descurajarea
depozitării ilegale a
Diminuarea
poluării apelor de
suprafaţă cu
substanţe utilizate
în agricultură
Respectarea BATurilor
din domeniul
agricol
- Indicatori de calitate a
factorilor de mediu (în
zonele de influenţă a
depozitelor)
acestora
Identificarea
potenţialelor surse de
poluare – exploataţii
zootehnice,
exploataţii agricole,
depozite de
îngrăşăminte chimice
şi pesticide
Utilizarea unor soluţii
alternative
(nepoluante) în
fertilizarea solurilor cu
potenţial agricol si a
codului bunelor
practici agricole
115
Permane
nt
Permane
nt
Permane
nt
Responsabil
implementar
e
Comisariatele
Garzii de
Mediu
Fermieri, CL,
DADR,
DA,SGA
Fermieri, CL,
DADR, DA,
SGA
Responsa
bil
monitoriza
re
Comisariat
Garda de
Mediu
DADR
SGA
DADR
SGA
Surse de
finanţare
Surse
proprii
Surse
proprii
Alte
surse
Surse
proprii
Alte
surse

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Prevenirea degradării şi conservarea calităţii apelor de suprafaţă
Obiective
specifice
Ecologizarea
surselor de
poluare şi a
obiectivelor de la
activitaţile miniere
aflate în
conservare
Realizarea de
sisteme de
colectare şi
epurare a apelor
uzate de la
gospodăriile
individuale din
mediul rural
Ţinte Indicatori Acţiuni Termen
Reducerea cantităţilor
de poluanţi evacuaţi
în emisari datorită
activităţilor de
extracţie şi de
preparare a
minereurilor
Eliminarea
evacuărilor
necontrolate de ape
uzate în aşezarile
umane cu sub 2000
locuitori echivalenţi
-Număr halde de steril
verificate
- Debite de apă uzată
epurată
- Indicatori fizico-chimici
si bacteriologici ai
apelor uzate epurate
- Număr de bazine
vidanjabile
- Calitatea cursurilor de
apă amonte şi aval de
sistemele de epurare
Verificarea stărilor de
siguranţă a digurilor
de la halde,
bataluri,etc.
Realizarea de sisteme
de colectare şi
epurare a apelor uzate
provenite de la
gospodăriile
individuale
concomitent cu
realizarea alimentării
cu apă potabilă în
sistem centralizat
Incepând
cu 2007
Începând
din 2007
Responsabil
implementar
e
Agenţii
economici,
Companiile
miniere
Operatorii de
serviciu
public
Responsa
bil
monitoriza
re
Automonito
rizare + DA,
SGA,Garda
de mediu
Primarii,
SPGC
5.2.3. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ A
INSTITUŢIILOR CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL MEDIULUI INCONJURĂTOR
116
Surse de
finanţare
Surse
proprii si
alte
surse
Surse
proprii
Alte
surse

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Întărirea capacităţii administrative a instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului
Obiective
specifice
Ţinte Indicatori Acţiuni Termen
Responsabil
Implementare
Responsabil
Monitorizare
Surse de
finanţare
Optimizarea Sistem regional de - Nr. indicatori
Reproiectarea reţelelor Semestrul II APM ARPM, Surse
sistemelor de monitoring integrat al monitorizaţi conform de monitoring integrat 2006
ANPM proprii
monitoring integrat calităţii mediului prevederilor în vigoare al calităţii mediului la
Alte surse
al calităţii mediului corespunzător atât ca - Nr. staţii de prelevare nivel regional
la nivel regional acoperire teritorială, / analizoare
Asigurarea cu
2006 APM ARPM, Surse
cât şi ca indicatori - Nr. personal implicat personalul, aparatura
ANPM proprii
monitorizaţi.
în activităţi de
şi echipamentele
Alte surse
monitorizare
necesare pentru
monitorizarea calităţii
mediului la nivelul
cerinţelor legale şi
europene
Creşterea
Dispariţia situaţiilor de - Număr. de acţiuni Coordonarea la nivel 2006 ARPM, APM, ARPM Surse
performanţelor de disfuncţionalităţi în comune între factorii regional a factorilor
DAB, Consilii
proprii
mediu în toate cadrul fluxului interesaţi
implicaţi în vederea
Locale,
Alte surse
domeniile de informaţional legat de
eficientizării activităţii
Consilii
activitate
problematica de
Judeţene,
mediu
DSP, etc
Înfiinţarea şi
2006 Consilii ARPM, Surse
funcţionalizarea
Locale, APM proprii
compartimentelor
Consilii
Alte surse
specializate în
Judeţene,
domeniul protecţiei
Agenţi
mediului şi al
economici,
managementului
proiectelor la nivelul
fiecărei instituţii
publice, agent
economic cu
responsabilităţi în
domeniul protecţiei
mediului fiecărei
primării
Primării
Intărirea capacităţii Atingerea obiectivelor - Nr. de investiţii de Implementarea
2006 MMGA, ARPM Surse
instituţionale a stabilite de legislaţia mediu cu specific în rezultatelor proiectului
ARPM, APM
proprii
117

instituţiilor publice
cu atribuţii în
coordonarea,
controlul şi
implementarea
Aquis-ului
comunitar
european în
domeniul protecţiei
mediului
înconjurător
Sedii
corespunzătoare
funcţionării în
condiţii optime a
APM-urilor
Creşterea nivelului
de perfecţionare
profesională a
personalului
angajat în instituţii,
organisme şi
organizaţii cu
responsabilităţi în
domeniul protecţiei
mediului
Monitorizarea
corespunzătoare a
calităţii factorilor
de mediu afectaţi
datorită poluărilor
cu impact
naţională armonizată
conform Directivelor
UE
Sedii funcţionale
pentru toate APMurile
din regiune
Instruirea personalului
din instituţii cu specific
în protecţia mediului
la standarde UE
Armonizarea
activităţilor/acţiunilor
de mediu între
instituţii/organismele
de o parte şi cealaltă
a frontierei
întărirea capacităţii
instituţionale
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
- Nr. de sedii optime
amenajate
- Nr. de personal
instruit
- Nr. instruiri
- Nr. de acţiuni comune
de mediu cu caracter
transfrontier
PHARE
RO0006.14.04
Asistenţă Tehnică
pentru Întărirea APMurilor
Amenajarea sediilor
funcţionale ale
instituţilor care au ca
specific de activitate
protecţia mediului
Participarea la sesiuni
de instruire şi
perfecţionare,
workshop-uri
Promovarea înfiinţării
de laboratoare şi/sau
institute private care
să ofere servicii
analitice sau
consultanţă tehnică de
specialitate acreditate
în domeniul protecţiei
mediului
Realizarea unui sistem
regional de
monitorizarea a
calităţii factorilor de
mediu cu impact
transfrontier
118
Incepând
cu 2007
MMGA,
ANPM
Permanent ARPM, APM,
Apele
Romane
Consilii
Locale,
Consilii
Judeţene
Permanent Unităţi de
învăţământ
superior,
cercetare,
proiectare,
consultanţă în
domeniul
protecţiei
Incepând
cu 2006
mediului
ARPM, APM,
Apele
Romane
ARPM,APM,
GNM
ANPM,
MMGA
Alte surse
Surse
naţionale
Alte surse
Surse
proprii
Alte surse
ARPM Surse
proprii
Alte surse
ARPM Surse
proprii
Alte surse

transfrontier
Delimitarea
responsabilităţilor
între instituţiile
implicate în
activităţi privind
protecţia mediului
Cooperarea eficientă
inter-instituţional
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
- Nr. de acţiuni comune
de mediu
- Nr. de instituţii care au
realizat parteneriate
Coordonare la nivel
regional şi local a
instituţiilor resposabile
cu implementarea
legislaţiei de mediu,
prin constituirea unor
comitete de
coordonare
Incheierea de
protocoluri între
instituţiile implicate în
implementarea
legislaţiei de mediu
5.2.4. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME CERINŢA ŞI CALITATEA APEI POTABILE
Obiectiv general Asigurarea cantitativă şi calitativă a apei potabile
Obiective
specifice
Ţinte Indicatori Acţiuni Termen
Responsabil
implementare
Instituirea şi Urmarirea factorilor - Indicatori fizico- Marcarea pe
Incepând Beneficiarul
respectarea ce reprezintă riscuri chimici şi bacteriologici PUG/PATeritorială a cu 2007 sursei
semnificaţiei de impurificare a monitorizaţi.
zonelor de protecţie
instalaţiilor de
zonelor de
protecţie sanitară
apei potabile şi
mecanismul
- Metri de împrejmuire
captaretratare
Consilii
şi hidrogeologică impurificării. - Nr. de balize de
Locale,
în zona captărilor
şi acumulărilor de
apă.
Aplicarea normelor
privind caracterul şi
mărimea zonelor de
protecţie sanitară.
semnalizare a zonei
de protecţie
Protejarea lucrărilor şi
instalaţiilor de captare a
apei împotriva
Permanent
Consilii
Judeţene
Consilii
Locale,
Consilii
Menţinerea calităţii
inundaţiilor prin lucrări
Judeţene
apei prin protecţia
specifice conform
IGSU
calităţii acesteia
normelor tehnice în
119
Incepând
cu 2007
ARPM, APM,
Apele
Romane,
Consilii
Locale,
Consilii
Judeţene,
DSP, ONG-uri
de mediu etc
Permanent Conducerea
instituţiilor
abilitate în
acest domeniu
ANPM,
MMGA
ANPM,
MMGA
Responsabil
monitorizare
Direcţia
Apelor
SGA
DA,SGA
Surse
proprii
Surse
proprii
Surse de
finanţare
Buget de
stat
Surse
proprii
Buget de
stat
Surse
proprii

Obiectiv general Asigurarea cantitativă şi calitativă a apei potabile
Obiective
specifice
Reabilitarea şi
extinderea
sistemului de
captare şi tratare a
apei din Regiunea
Vest
prin actele
normative în
vigoare.
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Ţinte Indicatori Acţiuni Termen
Creşterea
numărului de
beneficiari ai
sistemului
centralizat de
distribuţie a apei
potabile
Reducerea
pierderilor de apă
potabilă în
sistemele existente
de distribuţie a apei
potabile
Asigurarea din
punct de vedere
cantitativ a
alimentării cu apă
potabilă în zonele
rurale
Asigurarea
parametrilor de
calitate ai apei
potabile distribuite
în prevederile Legii
- Lungime lucrări
efectuate
- Lungime reţele de
distribuţie
- Debit de apă potabilă
asigurat
- Număr branşamente
la reţeaua de
distribuţie apă potabilă
vigoare.
Întocmirea unor
regulamente în sistem
restrictiv de exploatare
a construcţiilor din
zonele de protecţie a
captărilor astfel încat
acestea să nu afecteze
calitatea apei conform
HG 930/2005
Reabilitarea sistemelor
de captare şi tratare a
apei utilizată în scop
potabil
Reabilitarea reţelei de
distribuţie a apei
potabile în mediul urban
şi rural
Incepând
cu 2007
2010
Incepând
cu 2006
până în
2018
- Indicatorii fizici, Recalibrarea albiilor Incepând
chimici, biologici,
bacteriologici ai apei
potabile furnizate;
cu 2008
- Debitul asigurat; Elaborarea studiilor de
fezabilitate în scopul
stabilirii lucrărilor
necesare şi a costurilor
de reabilitare, extindere
şi modernizare a
sistemelor existente de
2006-2010
120
Responsabil
implementare
Agentul
economic,
CL, CJ
Consilii
Locale,
Consilii
Judeţene
Consilii
Locale,
Consilii
Judeţene
Deţinătorul
lucrării,
riveranii,
ANAR
Consilii
Locale,
Consilii
Judeţene,
Agenţi
economici
Responsabil
monitorizare
DA, SGA
DA,
SGA
Primăriile
locale
Primăriile
locale
Consilii
Locale,
Consilii
Judeţene
Surse de
finanţare
Buget de
stat
Surse
proprii
SAPARD
Surse
externe
Buget
local
ISPA
Pr.fin.BEI
PHARE
SAPARD
ISPA
SAMTID
.
Surse
proprii
Alte surse
Surse
proprii,
Alte surse

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Asigurarea cantitativă şi calitativă a apei potabile
Obiective
specifice
Ţinte Indicatori Acţiuni Termen
Responsabil
implementare
Responsabil
monitorizare
Apei Potabile
captare şi tratare a apei
458/2002
potabile
Modernizarea şi Creşterea gradului - Lungime reţele de Realizarea sistemelor 2010-2015 Consilii Consilii
realizarea de noi de acces a distribuţie
centralizate de
Locale, Locale,
reţele centralizate populaţiei regiunii la - Număr de abonaţi în alimentare cu apă
Consilii Consilii
de distribuţie a serviciile publice de sistem centralizat potabilă, a localităţilor
Judeţene Judeţene
apei potabile alimentare cu apa - Cantităţi de apă rurale din regiune
potabilă
potabilă distribuită
- Indicatori de calitate Realizarea sistemelor
ai apei
de alimentare cu apă
potabilă a aglomerărilor
umane cu peste 2000
locuitori echivalenţi din
regiune.
Identificarea surselor de Permanent Consilii Autoritatea
alimentare cu apă
Locale, de Sănătate
potabilă din mediu
Producătorii/ Publică,
urban şi rural
distribuitorii de
apa
CL -SPGC
- Nr. de analize Implementarea unui Permanent Consiliul Local Direcţia de
Asigurarea
parametrilor de
(calitate)
potabilitate a apei
pentru alimentarea
centralizată
Eliminarea cazurilor
de îmbolnăvire
datorate
consumului apei din
surse individuale
realizate
- Indicatori fizici
calitativi ai apei
- Indicatori chimici
calitativi ai apei
- Indicatori
bacteriologici ai apei
sistem de monitorizare
a calităţii surselor prin
creşterea capacităţii de
prelevare şi analiză a
laboratoarelor de
specialitate
Implementarea
Permanent
Autoritatea de
Sănătate
Publică
Producătorii/
distribuitorii de
apă
Consilii
Sănătate
Publică,
CL -SPGC
Autoritatea
măsurilor de prevenire
Locale, de Sănătate
şi control în vederea
Autoritatea de Publică
utilizării în scop potabil
Sănătate
numai a surselor care
asigură parametrii de
potabilitate
Publică
121
Surse de
finanţare
Surse
naţionale,
Surse
externe,
Alte surse
Surse
proprii
Surse
proprii,
Alte surse
Surse
proprii
Alte surse

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Asigurarea cantitativă şi calitativă a apei potabile
Obiective
specifice
Ţinte Indicatori Acţiuni Termen
Responsabil
implementare
Responsabil
monitorizare
Surse de
finanţare
Asigurarea de Creşterea
- Lungime lucrări Identificarea în cazul 2007-2015 Consilii DA Surse
resurse suficiente numărului de efectuate
fiecărei localităţi/zone a
Locale,
proprii
de apă potabilă în beneficiari ai - Lungime reţele de unor surse de utilizabile
Consilii
judeţele Arad, sistemului
distribuţie
în scop potabil
Judeţene
Timiş, Caraş- centralizat de - Debit de apă potabilă (corespunzătoare din
Severin,
distribuţie a apei asigurat
punct de vedere
Hunedoara pentru potabile
- Nr. branşamente la cantitativ şi calitativ)
alimentarea Reducerea reţeaua de distribuţie Reabilitarea reţelei de Începând Operatorii de Autoritatea Surse
individuală pierderilor de apă apă potabilă
distribuţie a apei din 2006 şi SPGC de Sănătate naţionale
potabilă în
- Nr. de analize potabile
permanent
Publică Surse
sistemele existente realizate
externe
de distribuţie a apei
potabile
- Indicatori fizici
calitativi ai apei
- Indicatori chimici
calitativi ai apei
- Indicatori
bacteriologici ai apei
Proiectarea şi
realizarea unui sistem
de monitorizare a
calităţii apei din
fântânile individuale
utilizate în scop potabil
în localităţile din zona
de câmpie şi adoptarea
de măsuri în vederea
eliminării consumului de
apă provenită din surse
necorespunzătoare
calitativ
Anual Producătorii/
distribuitorii de
apă
Autoritatea
de Sănătate
Publică,
CL, SPGC
Surse
proprii
5.2.5. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME POLUAREA ATMOSFERICĂ
Obiectiv general Îmbunătăţirea calităţii aerului
Obiective
specifice
Ţinte Indicatori
Incadrarea - Incadrarea -Indicatori
concentraţiei de imisiilor în chimici
Acţiuni Termen Responsabil
implementare
Realizarea sau Conform Agentul
optimizarea calendarului economic
122
Responsabil
monitorizare
ARPM,
APM
Surse de
finanţare
Surse
proprii

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Îmbunătăţirea calităţii aerului
Obiective
specifice
Ţinte Indicatori
Acţiuni Termen Responsabil
implementare
Responsabil
monitorizare
Surse de
finanţare
prevederile Ord.
instalaţiilor de de (din ordinul
MAPM 592/2002
poluare în cadrul 592/2002)
poluanţi
proveniţi din
activităţile
industriale în
limitele permise
de legislaţia
la data prevazută
în ordin
proceselor
tehnologice
generatoare de
noxe în atmosferă
Implementarea şi
monitorizarea
măsurilor cuprinse
până în
2010
Conform
calendarului
(din ordinul
Agentul
economic
ARPM,
APM
Surse
proprii
în programele de
conformare
592/2002)
-Incadrarea
Realizarea Începând Consilii ARPM, Surse
emisiilor
şoselelor de din 2007- Locale, APM interne
provenite din
centură pentru 2010 Consilii
Surse
trafic în
oraşele şi
Judeţene
externe
prevederile Ord.
municipiile unde
MAPM 462/1992
acestea nu există
Reducerea
Realizarea de Incepând Poliţia Rutieră, ARPM, Surse
emisiilor - Realizarea unui -Indicatori master-planuri cu anul Consilii Locale APM proprii
provenite din sistem eficient de chimici
vizând fluidizarea 2007 pâna şi Judeţene
Alte surse
traficul rutier monitorizare a -Număr de traficului în în anul
până la limitele emisiilor în autovehicule centrele urbane 2010
admise de special în zonele aflate în trafic intens circulate:
legislaţia în cu aglomerări neconforme cu străzi cu sens unic,
vigoare urbane
normele euro undă verde, etc
Realizarea unor 2007 ARPM, APM ARPM, APM Surse
sisteme de
proprii
monitorizare a
poluării chimice şi
fonice datorate
traficului rutier şi
feroviar
Alte surse
Incadrarea -Incadrarea -Indicatori Consolidarea Incepând Agentul ARPM, Surse
emisiilor de imisiilor în chimici (valori vegetativă în cu 2007 economic APM proprii
pulberi
prevederile Ord. ale emisiilor şi vederea
123

Obiectiv general Îmbunătăţirea calităţii aerului
Obiective
specifice
Ţinte Indicatori
industriale în
limitele permise
de legislaţia în
vigoare
Incadrarea
emisiilor
generate de
sistemele mari
de ardere (LCP)
în limitele
admise de
legislaţia în
vigoare
Incadrarea
emisiilor de
COV în
prevederile
legale în
conformitate cu
HG 568/2001 şi
HG 699/2003
MAPM 592/2002.
-Incadrarea
emisiilor în
prevederile
Ordinului
462/1993
Respectarea
angajamentelor
privind anul
conformării la
valorile limită de
emisie cât şi a
plafoanelor de
emisie pentru
SO2, NOx,
pulberi, stabilite
prin planul de
implementare al
Directivei LCP
- Conformarea
tuturor
instalaţiilor de
stocare şi
manipulare a
produselor
petroliere în
prevederile HG
568/2001care
este modificat şi
imisiilor)
-Indicatori
chimici (valori
ale emisiilor de
SO2, NOx,
pulberi)
-Indicatori
chimici (valori
ale emisiilor)
-Nr. instalaţii
conforme/an
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Acţiuni
împiedicării
fenomenului de
deflaţie din halde şi
de pe iazuri
Termen Responsabil
implementare
Reconstrucţia Incepând Agentul
ecologică prin
lucrări de nivelare,
consolidare,
înierbare, plantare
puieţi la iazurile de
decantare si
haldele de steril
cu 2007 economic
Implementarea Anul Agentul
măsurilor şi
investiţiilor
necesare
conformării
activităţii agenţilor
economici
conformării economic
Elaborarea
schemelor de
reducere a
emisiilor de COV
rezultate din
activitaţile industrie
Implementarea
măsurilor şi
investiţiilor
necesare
124
Incepând
cu 2007
Anul
conformării
Agentul
economic
Agentul
economic
Responsabil
monitorizare
ARPM,
APM
ARPM,
APM-uri
ARPM,
APM-uri
ARPM,
APM-uri
Surse de
finanţare
Surse
proprii
Surse
proprii
Surse
proprii
Surse
proprii

Obiectiv general Îmbunătăţirea calităţii aerului
Obiective
specifice
Ţinte Indicatori
completat prin
HG 893/2005
- Atingerea valorii
ţintă de emisie în
conformitate cu
prevederile tab. 1
din Anexa 4 a
HG 699/2003
modificată şi
completată prin
HG 1339/2006
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Acţiuni
conformării
activităţii agenţilor
economici
Termen Responsabil
implementare
Responsabil
monitorizare
5.2.6. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME EDUCAŢIA ECOLOGICĂ ŞI
DEZVOLTAREA DURABILĂ
Obiectiv general Creşterea nivelului de educaţie ecologică a publicului în implementarea programelor de îmbunătăţire a calităţii
mediului
Obiective
specifice
Crearea unui
sistem eficient
de informare şi
conştientizare a
publicului
Ţinte Indicatori
Creşterea
gradului de
implicare a
comunităţilor,
agenţilor
poluatori,
administraţiei
publice locale
prin sisteme de
instruire şi
informare
-nr. participanţi
Acţiuni Termen Responsabil
implementare
Realizarea unui Incepând ARPM,
parteneriat cu 2007 APM,
regional cu
Insp. Şcolare
instituţiile
ONG-uri,
corespunzătoare
şi întocmirea unui
plan regional de
acţiune de
Educaţie
Ecologică şi
Dezvoltare
Durabilă
CL, CJ
125
Responsabil
monitorizare
ANPM
Surse de
finanţare
Surse de
finanţare
Surse
proprii
Surse
externe

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Creşterea nivelului de educaţie ecologică a publicului în implementarea programelor de îmbunătăţire a calităţii
mediului
Obiective
specifice
Creşterea
capacităţii
instituţionale a
ONG-urilor
Ţinte Indicatori
Creşterea
capacităţii de
obţinere
finanţărilor pentru
proiecte de
mediu şi
corelarea
obiectivelor
ONG-urilor cu
strategiile de
mediu la nivel
naţional şi
internaţional
-nr. vizitatori site
-nr. articole de
presă
-nr. materiale
distribuite
-nr. de persoane
instruite/an
Acţiuni Termen Responsabil
implementare
Incepând ARPM,APM
Realizarea de cu 2007 Inspectoratele
material informativ
şcolare, ONG-
privind protecţia
uri, Parcuri
mediului
Naţionale şi
Naturale
Realizarea unor
actiuni informativ –
educative pentru
publicul interesat
Instruirea,
formarea de
experţi pentru
creşterea
capacităţii de
obţinere
finanţărilor pentru
proiecte de mediu
126
Incepând
cu 2007
Permanent
ARPM,APM
Inspectoratele
şcolare, ONGuri,
Parcuri
Naţionale şi
Naturale
ARPM,
APM,ONG-uri,
Inspectorate
şcolare,
parcurile
naţionale şi
naturale
Responsabil
monitorizare
ANPM,
ARPM,
Insp. Şcolare
ANPM,
ARPM,
Insp. Şcolare
ANPM,
MMGA
Surse de
finanţare
Surse
proprii,
Surse
comunitare
Alte surse
Surse
proprii,
Surse
comunitare
Alte surse
Surse
proprii
Surse
externe
Alte surse

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Creşterea nivelului de educaţie ecologică a publicului în implementarea programelor de îmbunătăţire a calităţii
mediului
Obiective
specifice
Creşterea
implicării
societăţii civile
în problemele
de mediu ale
regiunii
Ţinte Indicatori
Stimularea
dezvoltării ONGurilor
cu specific
in protectia
mediului.
Implementarea
unui sistem
participativ a
societăţii civile în
luarea deciziilor
privind protecţia
mediului
-nr. de proiecte
-nr. parteneriate
- nr. de dezbateri
organizate
-nr. voluntari
Acţiuni Termen Responsabil
implementare
Propuneri de Incepând ARPM,APM
proiecte şi
implicarea ONGurilor
în proiecte
de parteneriat
vizând educaţia
ecologică
cu 2007 ONG
Propuneri de Incepând ARPM, APM,
parteneriate cu 2007 ONG,CJ, CL
Organizarea de
consultări publice
pentru
promovarea
proiectelor de
mediu
Promovarea
voluntariatului în
rândul societăţii
civile pentru
desfăşurarea de
acţiuni privind
protecţia mediului
127
Permanent ARPM,APM,
CJ
Permanent ARPM, APM,
CJ,CL,
Administratori
Parcuri,
ONG-uri
Responsabil
monitorizare
ARPM,
APM
ARPM, APM
Surse de
finanţare
Surse
proprii,
Finantari
comunitare
Surse
proprii
ARPM,APM Surse
proprii
ARPM,APM Surse
proprii

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
5.2.7. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME DEGRADAREA SOLULUI ŞI A APELOR
SUBTERANE
Obiectiv general Diminuarea poluării solului şi a apelor subterane şi îmbunătăţirea calităţii acestora
Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen
Reducerea
cantităţilor de emisii
şi implementarea
unui management
durabil al zonelor
afectate de poluare
Realizarea unui
inventar la nivel
regional, a
emisiilor datorate
activităţilor
industriale şi
controlul surselor
de emisie până în
2007
- Indicatori de
concentraţie a
poluanţilor în emisie
(OM 462)
- Nr. reţele de
monitoring Nr. de
indicatori
monitorizaţi
- Suprafeţe de teren
(ha)
- Categorii de teren
- Tipuri de folosinţă
Reinventarierea siturilor
poluate, evaluarea
impactului asupra
mediului, stabilirea
măsurilor şi
responsabilităţilor
privind reabilitarea
ecologică a acestora
Retehnologizarea
instalaţiilor de reţinere
la sursă a pulberilor,
oxizilor,compuşi cu Ag,
Cr,Cd,F,Hg, etc a căror
concentraţie în emisie
depăşeşte valorile
autorizate
Proiectarea şi
implementarea unor
reţele de monitorizare a
calităţii solului şi a
apelor subterane în
perimetrele afectate de
poluare
128
Începând
din 2007
Incepând
cu 2007
Începând
din 2007
Responsabil
implementare
Consiliul
Judetean;
Consiliu local;
Institut de
specialitate;
Comisia de
Urbanism;
Beneficiarul
sursei,
instalaţiilor
Agentul
economic
DA, SGA,
OSPA
Responsabil
monitorizare
DA,ARPM,
APM, Garda
de mediu
ARPM,APM,
Garda de
mediu, DA
SGA,
OSPA
Surse de
finanţare
Surse
proprii
Surse
externe
Alte surse
Surse
proprii
Surse
proprii
Alte surse

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Diminuarea poluării solului şi a apelor subterane şi îmbunătăţirea calităţii acestora
Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen
Reducerea
degradării/poluării
solului prin activităţi
de decopertare,
excavare la zi ,
depozitare a
materialelor
rezultate în urma
proceselor
tehnologice
Respectarea
programelor de
conformare şi a
recomandărilor
Uniunii Europene în
domeniu
Reconstrucţia
ecologică a
terenurilor poluate
Revizuirea şi
implementarea
normelor de
gestionare a
deşeurilor la
nivelul unităţilor
poluatoare
Eliminarea
surselor de
poluare datorate
activităţilor
zootehnice
- Suprafeţe terenuri
afectate
- Suprafeţe terenuri
reabilitate
- Caracteristicile
fizico-chimice ale
solului
- Indicatori de
calitate ai apelor
Reabilitarea ecologică a
terenurilor din zonele
afectate prin corectarea
reacţiei solului,
efectuarea de arături
adânci, cultivarea
anumitor specii de
plante care nu se
utilizează în alimentaţie,
etc.
Identificarea solurilor
degradate şi a gradelor
de poluare ale acestora
Folosirea metodelor
fizice, chimice, biologice
de depoluare a solurilor,
excavare,
extracţie,spălare,
oxidare, precipitare, etc
Înmagazinarea
lichidelor cu potenţial
poluant în rezervoare
rezistente la deteriorare
mecanică şi coroziune
Inchiderea şi
reabilitarea suprafeţei
depozitelor de steril
rezultat din extracţia şi
procesarea minereurilor
Refacerea şi
amenajarea
corespunzătoare a
constructiilor de
stocare/ deshidratare a
dejecţiilor aparţinând
129
Începând
din 2007
Conform
calendarului
Responsabil
implementare
DADR,
Consiliu local
Beneficiarul
terenului
DADR,
OSPA
Permanent DADR,
Agenţii
economici
Permanent Agenţii
economici
Incepând
cu 2007
Începând
din 2006
Agenţii
economici
Fermieri,
Agenţi
economici,
CL, CJ
Responsabil
monitorizare
ARPM,APM,
Garda de
mediu;
OSPA
DADR,
OSPA
DADR
OSPA,
Garda de
mediu
DADR
OSPA,
Garda de
mediu
ARPM,
Garda de
mediu
APM, Garda
de mediu,
DAB
Surse de
finanţare
Buget de
stat
Buget local
Alte sursefonduri
europene
Surse
proprii
Surse
proprii
Surse
proprii
Surse
proprii
Surse
proprii
Alte surse

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Diminuarea poluării solului şi a apelor subterane şi îmbunătăţirea calităţii acestora
Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen
Reducerea
impactului
pesticidelor,
îngrăşămintelor
chimice asupra
solului şi a apelor
subterane
Diminuarea
poluării solului şi a
apelor subterane
datorate de
folosirea în
agricultură a
pesticidelor şi a
îngăşămintelor
chimice, refacerea
şi îmbunătăţirea
calităţii factorilor
de mediu sol şi
apă subterană
subterane
- Suprafeţe terenuri
afectate
- Suprafeţe terenuri
reabilitate
- Indicatori fizicochimici,biologici
ale
solului
- Indicatori de
calitate ai apelor
subterane
fermelor de creştere a
animalelor
Aplicarea Codului celor
mai bune practici
agricole, adica
fertilizarea terenurilor
agricole cu dejecţii
obtinute din activitati
agrozootehnice, bazat
pe studii
agropedologice si
planuri de fertilizare
Respectarea normelor
în vigoare privind
transportul dejecţiilor
care sunt folosite în
fertilizarea terenurilor
agricole
Implementarea codului
de bune practici
agricole
Identificarea şi cartarea
terenurilor poluate şi a
gradului de poluare al
acestora în Regiunea
Vest
130
Începând
din 2006
Responsabil
implementare
Agenţi
economici,
fermieri
Permanent Agenţi
economici,
fermieri
Începând
din 2006
Incepând
cu 2007
Responsabil
monitorizare
APM, Garda
de mediu,
DAB
ARPM,APM,
Garda de
mediu
Surse de
finanţare
Surse
proprii
Surse
proprii
DADR, CL DADR Surse
proprii
CL, CJ,
OSPA
Alte surse
OSPA Surse
proprii
Alte surse
Realizarea unui sistem Incepând DA-pentru apa Sistemul Surse
de monitorizarea cu 2007 OSPA-pentru Naţional de proprii
calităţii apelor
sol
Monitorizare Alte surse
subterane, solului şi
a Factorilor
integrarea acestuia în
Sistemul Naţional de
Monitorizare a
Factorilor de Mediu
de Mediu
Respectarea normelor
Permanent
Fermieri, Consiliul Surse

agropedologice
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Diminuarea poluării solului şi a apelor subterane şi îmbunătăţirea calităţii acestora
Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen
Responsabil
implementare
Responsabil
monitorizare
Surse de
finanţare
agrotehnice Consilii Locale Judeţean,
DADR
proprii
Promovarea agriculturii
Fermieri, Consiliul Surse
ecologice şi a
Permanent Consilii Locale judetean, proprii
produselor acesteia
DADR Alte surse
Diminuarea
Cartografierea la - Cantitatea de sol Identificarea terenurilor Incepând Primării, Consiliul Surse
fenomenului de nivel regional a pierdută şi
afectate de eroziune şi cu 2008 Consilii judetean proprii
eroziune asupra terenurilor adâncimea erodată întocmirea unor hărţi la
Judeţene
solului
afectate de
nivel regional
eroziune
Reconstrucţia
Începând Primarii, Consilii Surse
Limitarea efectelor
eroziunii prin
realizarea de
lucrări
- Suprafeţe
ameliorate
terenurilor afectate de
eroziune
din 2007 Consilii
Judeţene
Fermieri
Locale proprii
Alte surse
Reducerea
impactului asupra
calităţii solului
datorită exploatării
necorespunzătoare
a carierelor de
minerale utile
Imbunataţirea
gradului de
exploatare a
resurselor de apă
geotermale
Reducerea
procentului de
terenuri degradate
in/din proximitatea
carierelor de
minerale utile
Valorificarea la
potenţial maxim a
resurselor
geotermale şi
minerale din
- Suprafeţe
stabilizate şi
ecologizate
- Nr. de surse
geotemale
exploatate /număr
de surse
geotermale
Exploatarea raţională a
carierelor de materiale
utile folosind tehnologii
şi instalaţii puţin
poluante
Stabilirea măsurilor de
reabilitare a solurilor
supuse eroziunii în
urma activităţilor de
exploatare în cariere
Utilizarea apelor
geotermale şi minerale
în scop balneo-turistic
131
Începând
din 2007
Începând
din 2007
Începând
din 2006
Operatori
economici cu
licenţa de
exploatare
Operatori
economici cu
licenţă de
exploatare
Operatori
economici cu
licenţă de
exploatare
ARPM,APM
DA,
SGA,Garda
de mediu,
Administraţia
Naţională a
Resurselor
minerale
Consilii
Judeţene,
Consilii
Locale
Agentia
Naţională
pentru
Resurse
minerale
Surse
proprii
Alte surse
Surse
proprii
Surse
proprii
Surse
externe
Alte surse

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Diminuarea poluării solului şi a apelor subterane şi îmbunătăţirea calităţii acestora
Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen
Responsabil
implementare
regiune exploatate raţional Realizarea unor 2010 Agenţia
sisteme de valorificare
Naţională
a energiei geotermale
pentru
ca sursă alternativă de
Resurse
energie
Minerale
Reducerea poluării şi a
riscului de poluare
cauzat de evacuarea
apelor minerale şi
geotermale asupra
resurselor de apă
Adoptarea unei strategii
coerente de utilizare a
apelor minerale cu
accent pe exploatarea
durabilă a acestora
132
Începând
din 2007
Operatori
exploatare
Responsabil
monitorizare
Ministere de
resort
Garda de
Mediu,
DA
Surse de
finanţare
Surse
proprii
Surse
externe
Alte surse
Surse
proprii

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
5.2.8. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME TURISM ŞI AGREMENT
Obiectiv general Organizarea activităţii turistice şi de agrement pe principiul protejării mediului înconjurător şi a dezvoltării durabile
Obiective
specifice
Ţinte Indicatori Acţiuni Termen
Responsabil
implementare
Responsabil
monitorizare
Îmbunătăţirea
- Nr. de zone Realizarea unui Permanent Consilii ARPM, APM
managementului şi Realizarea de monitorizate
program de acţiune la
judeţene
administrării programe de
nivel regional pentru
potenţialului natural, acţiune şi
promovarea turismului
în scopul
monitorizarea
şi agrementului
practicării turismului acestora
şi agrementului
Stabilirea zonelor Incepând Consilii ARPM,
pentru practicarea din 2007 Judeţene, APM
agrementului
Consiliile
Locale
Promovarea
Incepând Consiliile Consiliile
agroturismului în zonele din 2007 Judeţene, Judeţene
rurale
Consilii locale
Eliminarea poluării
ambientale datorată
amplasării
necorespunză-toare
a construcţiilor şi
spaţiilor turistice şi
Promovarea
ecoturismului în
ariile naturale
protejate
Practicarea unui
turism în
conformitate cu
normele şi
prevederile
legislaţiei din
-centre de vizitare
-număr puncte de
informare
- Nr. construcţii care
respectă normele de
protecţia mediului
- Nr. contracte cu
unităţi specializate
- Nr. studii privind
Includerea în planurile
de management a
ariilor protejate a
obiectivelor
turistice
Dezvoltarea sistemelor
şi structurilor de
informare
Identificarea tuturor
unităţilor turistice şi de
agrement amenajate
necorespunzător sub
aspectul evacuării
apelor uzate şi
133
Incepând
cu anul
2007
Incepând
din 2007
Incepând
din 2007
Administraţiile
parcurilor,
Custozi;
Administratii de
parcuri şi
Custozi
SGA-uri
ARPM,
APM
APM,
ARPM
SGA-uri,
Comisariatul
Gărzii de
Mediu
Surse de
finanţare
surse
proprii
surse
proprii
surse
proprii,
fonduri
comunitare
surse
proprii,
fonduri
structurale
si de
coeziune
surse
proprii,
fonduri
structurale
si de
coeziune
surse
proprii

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Organizarea activităţii turistice şi de agrement pe principiul protejării mediului înconjurător şi a dezvoltării durabile
Obiective
specifice
Ţinte Indicatori Acţiuni Termen
Responsabil
implementare
Responsabil
monitorizare
de agrement domeniu a UE impactul asupra
mediului
deşeurilor menajere
Introducerea sistemului Permanent Consilii Locale APM,
de colectare şi
transport al deşeurilor
în depozite controlate
pentru toate zonele cu
activităţi turistice şi de
agrement
ARPM
Conservarea şi
îmbunătăţirea
calităţii factorilor de
mediu în zonele de
agrement şi
vecinatăţi
Reglementarea
condiţiilor în care
se desfăşoară
turismul de
agrement în
zonele periurbane
- Nr. zone de
agrement autorizate
Identificarea locaţiilor
periurbane preferate de
locuitori pentru
agrement
Aplicarea fermă a
măsurilor legislative
care să conducă la
practicarea unui turism
ecologic
Permanent Direcţiile de
Ape,
Autorităţi locale
Permanent
Autorităţi locale,
Comisariatul
Gărzii de Mediu
Direcţiile de
Ape
Autorităţi
locale
Autorităţi
locale
Comisariatul
Gărzii de
Mediu
Surse de
finanţare
surse
proprii, alte
surse,
finanţare
externăfonduri
europene
PHARE
CES
surse
proprii, alte
surse,
finanţare
externă
surse
proprii, alte
surse,
finanţare
externă
5.2.9. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME DEGRADAREA BIODIVERSITĂŢII ŞI A
MEDIULUI NATURAL
Obiectiv general Oprirea degradării biodiversităţii şi a mediului natural, aducerea nivelului biodiversităţii şi a calităţii mediului natural la un nivel care tinde spre
optim
Obiective
specifice
Ţinte Indicatori
Acţiuni Termen Responsabil
Implementare
Responsabil
monitorizare
Surse de
finanţare
Managementul Luarea în
-Nr. de arii naturale Identificarea ariilor naturale Permanent APM
ARPM Surse proprii
corespunzător administrare/custodie protejate atribuite în protejate neluate în
134

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Oprirea degradării biodiversităţii şi a mediului natural, aducerea nivelului biodiversităţii şi a calităţii mediului natural la un nivel care tinde spre
optim
Obiective
specifice
al ariilor
naturale
protejate.
Ţinte Indicatori
a tuturor ariilor
naturale protejate
Realizarea şi
implementarea
planurilor de
management şi a
regulamentelor tuturor
ariilor naturale
protejate
Punerea în aplicare a
planurilor de
management şi a
custodie sau spre
administrare
-nr. Planuri de
Management şi
regulamente elaborate
-nr. Planuri de
Management şi
regulamente elaborate
şi avizate
- numărul de acţiuni
prevăzute în planul de
management
Acţiuni Termen Responsabil Responsabil Surse de
administrare/custodie din
Regiunea Vest.
Implementare monitorizare finanţare
Informarea factorilor Permanent APM
ARPM Surse proprii
interesaţi (ONG-uri,
ANPM
autorităţi locale, Romsilva,
alte persoane fizice sau
juridice) asupra ariilor
naturale protejate neluate
în administrare/custodie
până în prezent.
MMGA
Organizarea de şedinţe de
instruire şi comunicare a
factorilor interesaţi
referitoare la condiţiile de
atribuire în
custodie/administrare a
ariilor protejate
Permanent APM ARPM Surse proprii
Informarea
administratorilor/custozilor
ariilor naturale protejate din
Regiunea Vest cu privire la
realizarea planurilor de
management şi al
regulamentelor si indicarea
ghidurilor elaborate în
acest sens
Permanent APM, ARPM ARPM Surse proprii
Elaborare planurilor de Permanent Administratori APM
Surse proprii
management şi a
Custozi, ARPM Surse externe
regulamentelor,
respectând termenele
prevăzute de lege.
Administratori
(FSC)
Realizarea în ordinea Permanent Administratori APM
Surse proprii
priorităţilor a acţiunilor de după
Custozi ARPM Surse externe
conservare prevăzute în elaborarea
(FSC)
135

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Oprirea degradării biodiversităţii şi a mediului natural, aducerea nivelului biodiversităţii şi a calităţii mediului natural la un nivel care tinde spre
optim
Obiective
specifice
Ţinte Indicatori
regulamentelor ariilor
naturale protejate.
Finanţarea adecvată
a ariilor naturale
protejate
îndeplinite.
- numărul de acţiuni
rezultate în urma
aplicării
regulamentului ariei
naturale protejate
-numar de persoane
informate asupra
regulamentului sau
Planului de
Management
-evaluarea impactului
actiunilor de
conservare prevazute
in Planul de
management asupra
speciilor si habitatelor
- Numărul de proiecte
care au ca rezultat
finanţarea acţiunilor
din planurile de
management ale
ariilor naturale
protejate.
- Numărul acţiunilor
Acţiuni Termen Responsabil
Implementare
Planul de management. Planului de
management
Aducerea la cunoştinţa 2 luni de la Administratori,
tuturor factorilor interesaţi
a Regulamentului din
Planul de Management
întocmire Custozi
Îndeplinirea de către
administrator/custode a
obligaţiilor financiare care
rezultă din contractul de
administrare sau convenţia
de custodie.
136
Conform
convenţiei sau
contractului
Custozi
Administratori
Responsabil
monitorizare
ARPM, APM,
Comisaritat
GNM
APM
ARPM
GNM
Surse de
finanţare
Alte surse,
Surse externe
Surse proprii

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Oprirea degradării biodiversităţii şi a mediului natural, aducerea nivelului biodiversităţii şi a calităţii mediului natural la un nivel care tinde spre
optim
Obiective
specifice
Îmbunătăţirea
stării de
sănătate a
mediului,
pastrarea unui
statut favorabil
de conservare
pentru
habitatele
prevazute în
Anexa I a
Directivei
Habitate
precum şi a
habitatelor
diverselor
Ţinte Indicatori
Stoparea degradării
mediului natural
datorită exploatării
necorespunzatoare a
resurselor
neregenerabile şi a
patrimoniului natural
Acţiuni Termen Responsabil Responsabil Surse de
Implementare monitorizare finanţare
din planurile de Participarea
Permanent Administratori ARPM, APM Alte surse,
management nepuse administratorului/custodelui
custozi
Surse externe
în practică datorită la acţiuni care să ducă la
lipsei de fonduri. creşterea capacităţii de
- Procentul alocării de absorbţie a Fondurilor
către administrator al Europene şi informarea
fondurilor asumate continuă asupra
prin contractul de programelor operaţionale
administrare sau care finanţează acţiuni
convenţie de custodie specifice .
al fiecărei arii naturale Dezvoltarea unei strategii Permanent Administratori APM,
Surse proprii
protejate luate în de promovare a ariei
custozi ARPM Surse externe
administrare/custodie. naturale protejate pe care
o administrează sau o are
în custodie.
FSC
Crearea unei baze de date 2009 ARPM
ANPM Surse
-statutul de
care să cuprindă
RNP
bugetare
conservare al
suprafeţele de pădure şi
habitatelor comunitare calitatea acesteia din
al celor prioritare si a Regiunea Vest, utilizând în
habitatelor diferitelor prima fază
specii de floră şi amenajamentele silvice
faună-indicatori: actuale şi celelalte tipuri de
roşu, verde şi
habitate
portocaliu conform Prioritizarea măsurilor Permanent Administratori ARPM Surse proprii
normelor europene; prevazute în regulamente după
şi Custozi APM
si externe
- evoluţia în timp a şi Planul de Management elaborarea
calităţii pădurilor în vederea menţinerii Planului de
statutului favorabil de
conservare a restaurării
diferitelor habitate
management
137

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Oprirea degradării biodiversităţii şi a mediului natural, aducerea nivelului biodiversităţii şi a calităţii mediului natural la un nivel care tinde spre
optim
Obiective
specifice
Ţinte Indicatori
Acţiuni Termen Responsabil
Implementare
Responsabil
monitorizare
Surse de
finanţare
specii de flora
Participarea în Comitetele Începând cu ARPM
ANPM Surse proprii
şi faună
de Coordonare constituite
în cadrul siturilor Natura
2000 si altor arii protejate
referitor la stabilirea
regulilor din Planul de
Management
2007
Aducerea Optimizarea
- dinamica populatiilor Inventarierea speciilor de Permanent Administratori ANPM ARPM Surse proprii
speciilor din efectivelor din fauna speciilor de flora si interes comunitar
şi custozi de
si surse
flora şi fauna şi flora sălbatică fauna monitorizate.
arii protejate,
externe(FSC)
sălbatică autohtonă în special a - dinamica efectivelor
APM,
autohtonă la
un efectiv
optim şi
protejarea
speciilor ocrotite
şi/sau periclitate şi
vulnerabile, a
endemitelor şi
speciilor de interes
cinegetic.
- raportul dintre cotele
aprobate pentru
Monitorizarea speciilor şi
habitatelor de interes
comunitar
Permanent APM
Custozi,
administratori
ARPM Surse proprii
si surse
externe (FSC)
habitatelor lor speciilor relicte. recoltă şi numărul de
exemplare recoltate.
- numarul de
autorizatii emise
pentru
recoltarea/capturarea
speciilor de floră şi
faună sălbatică în
vederea
comercializării,
achiziţionării lor, sau a
produselor acestora.
- numărul de
accidente care se
soldează cu poluarea
gravă a cursurilor de
apă.
Aplicarea măsurilor de
conservare prevăzute în
Planul de Management
sau în Regulamente în
vederea menţinerii
statutului favorabil de
conservare pentru speciile
de floră şi faună şi
habitatelor acestora
Cooperarea APM-urilor,
administratorilor şi
custozilor cu organizaţii
neguvernamentale
profesionale (ONG) şi
oameni de ştiinţă
Permanent
după
elaborarea
Planului de
Management
Permanent
Administratori
şi Custozi
APM
ARPM
APM
ARPM
ANPM,
MMGA
Surse proprii
Alte surse si
FSC
Surse proprii
138

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Oprirea degradării biodiversităţii şi a mediului natural, aducerea nivelului biodiversităţii şi a calităţii mediului natural la un nivel care tinde spre
optim
Obiective
specifice
Creşterea
interesului
universităţilor,
al
organizaţiilor
profesionale şi
Ţinte Indicatori
Realizarea unor baze
de date referitoare la
biodiversitate
Găsirea de soluţii
pentru protecţia
- dinamica habitatelor,
tendinţe evolutive
- numărul acţiunilor cu
specific în
biodiversitate
Acţiuni Termen Responsabil Responsabil Surse de
Implementare monitorizare finanţare
Realizarea unei baze de Permanent ARPM ANPM Surse proprii
date care să cuprindă
si externe
toate speciile de floră şi
faună de interes comunitar
(FSC)
Emiterea de autorizaţii şi
realizarea unei baze de
date cu autorizaţiile emise
privind
recoltarea/capturarea
comercializarea/achiziţia
speciilor de floră şi faună
sau a părţilor şi produselor
din acestea
Dezvoltarea unei strategii
de conştientizare publică a
supra importanţei protejării
speciilor sălbatice de faună
şi floră şi a habitatelor lor.
Protejarea speciilor şi
habitatelor de interes
comunitar din regiunea
Vest, prin desemnarea şi
includerea în Reţeaua
Europeană Natura 2000 a
ariilor speciale de
conservare .
Urmărirea de noi apariţii a
lucrărilor, ghidurilor etc
referitoare la biodiversitate
Antrenarea ca parteneri a
universităţilor şi a
139
Permanent APM, ARPM, ANPM
MMGA
Permanent APM
ARPM
ONG
Permanent Adm. arii
protejate,
Oameni de
stiinta,
Universitati,
APM, ARPM
Permanent APM
ARPM
Permanent APM
ARPM
ANPM
MMGA
Surse proprii
Surse proprii
Alte surse
ARPM, Surse proprii
ANPM Surse proprii
ANPM Surse proprii
Alte surse

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Oprirea degradării biodiversităţii şi a mediului natural, aducerea nivelului biodiversităţii şi a calităţii mediului natural la un nivel care tinde spre
optim
Obiective
specifice
al
cercetătorilor
independenţi
pentru a
realiza
cercetare
ştiinţifică
Completarea
reţelei
Europene
Natura 2000
cu situri din
Regiunea Vest
şi propunerea
diferitelor zone
din Regiunea
Vest spre a
face parte din
Reţeaua
Europeană
Natura 2000
Ţinte Indicatori
speciilor de faună şi
floră sălbatică
autohtonă şi a
habitatelor lor.
Desemnarea şi luarea
în custodie a siturilor
Natura 2000.
-numărul de informatii
introduse in baza de
date Natura 2000
-număr de înregistrări
-numărul de situri
Natura 2000
desemnate.
-numărul de situri
Natura 2000 atribuite
spre administrare;
-numărul de situri
Natura 2000 luate în
administrare pentru
care s-a elaborat un
Plan de Management.
Acţiuni
organizaţiilor profesionale
sau a cercetătorilor
independenţi în diferite
acţiuni
Termen Responsabil
Implementare
Instruirea personalului
specializat din APM-uri,
ONG-uri, administratorilor
şi custozilor de arii
protejate asupra
subiectului Natura 2000.
Identificarea şi
introducerea în baza de
date a speciilor din Anexa
II a Directivei Habitate şi a
habitatelor din Anexa I a
Directivei Habitate precum
şi a speciilor de păsări din
Directiva Păsări din Anexa
I
Stabilirea limitelor şi
realizarea documentaţiilor
pentru desemnarea de
situri Natura 2000.
140
Periodic ANPM
MMGA
INCDD
ARPM
Permanent APM
ARPM
Sfârşitul
trimestrului IIIînceputul
trimestrului IV
2006
APM
Alte instituţii
sau persoane
care deţin
datele
necesare
desemnării de
situri Natura
2000 şi
completării
formularelor
standard.
Responsabil
monitorizare
MMGA
ANPM
ANPM
MMGA
ARPM
ANPM
MMGA
INCDD
Surse de
finanţare
Surse
naţionale
Surse externe
Surse proprii
Surse proprii
Alte surse

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Oprirea degradării biodiversităţii şi a mediului natural, aducerea nivelului biodiversităţii şi a calităţii mediului natural la un nivel care tinde spre
optim
Obiective
specifice
Ţinte Indicatori
Acţiuni Termen Responsabil Responsabil
Implementare monitorizare
Anunţarea factorilor Ultimul
APM
ANPM
interesaţi asupra
semestru al ARPM
MMGA
importanţei constituirii anului
reţelei ecologice Natura
2000 în România.
2006
Realizarea de către După
Administrator, ANPM
administratori, în strânsă încheierea Custozi, MMGA
legătură cu proprietarii de convenţiei în APM
ARPM
terenuri şi alţi factori termenul stabilit
interesaţi, a Planului de
management şi/sau
regulamentului sitului
Natura 2000.
de lege
Implementarea Planului de Permanent Administrator APM
Management şi a
după realizarea
ARPM
Regulamentului.
Planului de
management şi
a
Regulamentului
GNM
5.2.10. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME ASIGURAREA STĂRII DE SĂNĂTATE
Obiectiv general Îmbunătaţirea stării de sănătate a populaţiei
Obiective
specifice
Monitorizarea şi
cuantificarea
efectelor poluarii
asupra sănătaţii
Ţinte Indicatori Acţiuni Termen
Realizarea unui
sistem eficient de
colectare a datelor
din teritoriu
- Număr puncte
colectare date
- Număr de analize
efectuate pe factori de
Stabilirea unui sistem
funcţional de lucru între
autorităţile din sănătate şi
cele de mediu – tip grup
141
Începând
din 2007
Responsabil
implementare
ASP, APM,
CL, Institutul
de Statistica
Responsabil
monitorizare
ARPM,
APM
Surse de
finanţare
Surse proprii
Surse proprii
si surse
externe
Surse proprii
Surse de
finanţare
Surse proprii
Alte surse

publice în centrele
urbane
reprezentative
(zone industriale)
Cuantificarea
efectelor poluării
factorilor de mediu
asupra populaţiei
celor 4 judeţe
mediu
- Număr de raportări
- Rata morbidităţii
specifice
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
lucru cu întâlniri periodice
regulate
Identificarea surselor de
poluare si fixarea punctelor
de analiza in teritoriu;
Realizarea unei baze de
date funcţionale;
Redactarea unor rapoarte
periodice
Începând
din 2007
ASP, APM,
CL
ARPM,
APM
5.2.11. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME PERICOLE GENERATE DE
CATASTROFE/FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE
Obiectiv general Prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale
Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen
Responsabil
implementare
Reducerea riscului Diminuarea cauzelor - Nr. Planuri de Identificrea punctelor 2009 DA, SGA
producerii de poluări
accidentale
care pot provoca
poluări accidentale
prevenire şi
combatere a poluărilor
accidentale întocmite
critice şi întocmirea
planurilor de prevenire a
acţiunilor ce pot provoca
IGSU
Agenţi
economici
Limitarea şi
conform ord.
poluări accidentale
reducerea ariei de
răspândire a
substanţelor
278/1997
Conformarea
activităţilor economice
legate de exploatarea
sau conservarea în
siguranţă pentru
prevenirea
accidentelor
Diminuarea poluarii
solului şi a apelor
poluatoare
- Reducerea
riscurilor de
accidente la iazuri
-Reducerea
riscurilor de
accidente la bataluri
în exploatare sau
conservare
-Eliminarea surselor
- Indicatori tehnico-
economici ai
investiţiilor realizate
- Suprafeţe (ha)
- Nr. Depozite
amenajate
corespunzator
cerinţelor prevederilor
legale
Realizarea lucrărilor
cuprinse in programele de
conformare/etapizare
Identificarea surselor de
finanţare pentru realizarea
măsurilor din programele
de conformare/etapizare
142
Conform
calendarului
Agenţi
economici
Permanent Agenţi
economici
Responsabil
monitorizare
Comitetul de
bazin
ARPM, APM
GNM
DA,APM,
ARPM,
Garda de
mediu
DA,ARPM,
APM,
Garda de
mediu
Surse proprii
Alte surse
Surse de
finanţare
Surse
proprii
Surse
proprii
Surse
externe
Alte surse

Obiectiv general Prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen
Responsabil
implementare
subterane prin de poluare datorate - Nr.de planuri de Automonitorizarea şi Permanent Agenţi
depozitarea
depozitării
acţiune
monitorizarea calităţii
economici
necontrolată a rezidurilor
apelor din perimetrul
deşeurilor industriale industriale şi
reconstrucţie
depozitelor
ecologică a
Realizarea sau reabilitarea 2010 Agenţi
suprafeţelor afectate
sistemelor de colectare şi
economici
de depozite scoase
din funcţiune
tratare a apelor uzate
Reducerea riscului la
inundaţii, protejarea
obiectivelor socioeconomice,a
vieţii
umane în special
Reducerea
suprafeţelor cu risc
la inundaţii în caz de
ape mari
- Lucrări executate,
eficienţa lor pentru
protejarea zonelor
posil a fi inundate la
ape mari
Întocmirea de planuri de
actiune pentru reabilitarea
zonei afectate de
amplasarea unor depozite
necontrolate
Monitorizarea respectarii
măsurilor din programele
de conformare/etapizare.
Reabilitarea lucrărilor
existente de aparare a
mediului natural şi construit
împotriva inundaţiilor şi
realizarea unor noi lucrări
Conştietizarea populaţiei
de efectul distructiv al apei,
modul de intervenţie în caz
fenomene meteorologige
periculoase (ploi , poduri
de gheaţă pe cursurile de
143
2009 CL, CJ, Agenţi
economici,
Permanent Consilii
Judeţene,
DA, SGA,
2006-2008
DSP, APM
-Consiliul
Judetean
-Institut de
specialitate
-Comisia de
Urbanism
-Beneficiarul
lucrarii
SGA- uri
Permanent APM, DA,
SGA, IGSU
Responsabil
monitorizare
DA,ARPM,
APM,
Garda de
mediu
DA,ARPM,
APM,
Garda de
mediu
DA,ARPM,
APM,
Garda de
mediu
DA,ARPM,
APM,
Garda de
mediu
DA, SGA-
Comitetul de
Bazin
IGSU
SGA
Surse de
finanţare
Surse
proprii
Surse
proprii
Alte surse
Surse
proprii
Surse
atrase
Surse
proprii
Buget de
stat
Buget
local
Alte surse
Surse
proprii
Alte surse

Obiectiv general Prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen
Creşterea suprafeţei
şi a ponderii pădurilor
Eliminarea impactului
asupra aerului solului
şi apelor de suprafaţă
datorat de
incendierea
pajiştilor,a perdelelor
de protectie şi a
depozitării gunoaielor
în locuri neamenajate
Reducerea
probabilităţii
producerii unor
accidente industriale
sau catastrofe
naturale
Aplicarea strictă a
prevederilor legale
şi a Codului Silvic
Evitarea producerii
de
viituri si inundaţii
datorate insuficienţei
suprafeţelor
împădurite sau a
exploatării
neraţionale a unor
suprafeţe cu fond
forestier
Aplicarea legislaţiei
în vigoare
Reducerea emisiilor
de gaze cu efect de
seră
- Ponderea pădurilor
exploatate
corespunzător
apă,etc.
Diminuarea gradului de
exploatare a pădurilor
care au rolul de a diminua
efectele unei viituri,
alunecări de teren,etc
Informarea proprietarilor şi
a comunităţilor locale de
avantajele gospodăriri
adecvate a pădurilor
(purificarea aerului,
menţinerea climatului,
controlul fidrologic ,etc.)
precum şi de respectare a
prevederilor legislaţiei în
vigoare
Aplicarea strictă a
prevederilor legale şi a
Codului Silvic
- Nr. dancţiuni aplicate Implementarea măsurilor
de prevenire si control a
terenurilor afectate de
acţiuni antropice
- Volumul emisiilor Identificarea surselor care
emit gaze cu efect de seră
- Nr. de surse Luarea unor măsuri pentru
înnoirea parcului auto aflat
în circulaţie pentru
respectarea normelor
144
Responsabil
implementare
Permanent Direcţia
Silvică
Anual Direcţia
Silvică
ITRSV
Permanent Direcţia
Silvică
Permanent CL, CJ,
APM
Responsabil
monitorizare
Direcţia
Silvică
Direcţia
Silvică
Direcţia
Silvică
Garda de
Mediu,
ARPM,
APM-uri
Surse de
finanţare
Surse
proprii
Surse
proprii
Surse
proprii
Surse
proprii
Alte surse
2007 APM
Surse
ARPM proprii
2006-2007 MMGA ARPM Surse
proprii

Obiectiv general Prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale
PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen
Implementarea
sistemelor de
consolidare/stabilizare
a perimetrelor cu
alunecari de teren
active
Diminuarea eroziunii
solului prin
amenajarea bazinelor
hidrografice
Diminuarea
suprafeţelor de teren
afectate de exces de
umiditate
Diminuarea
suprafeţelor de
teren afectate de
alunecări de teren
Reducerea
suprafeţelor de
teren afectate de
eroziune
Identificarea şi
reconstrucţia
ecologică a
terenurilor afectate
- Suprafeţe de teren
stabilizate(ha)
- Gradul de reducere
a suprafeţelor de
teren afectate de
eroziune în bazinele
hidrografice faţă de
europene de poluare
Identificarea elaborarea şi
implementarea
programelor judeţene de
stabilizare a terenurilor cu
zone de risc - alunecări de
teren active.
anul 2004. Executarea de lucrări de
combatere a eroziunii
solului reabilitare a
suprafeţelor afectate
- Suprafaţa (ha)
afectată
- Suprafaţa (ha)
recuperată
Identificarea terenurilor cu
exces de umiditate
Reabilitarea lucrărilor
existente şi efectuarea
lucrărilor de
hidroamelioraţie,
agropedo-ameliorative
145
Începând
din 2007
Începând
din 2007
Începând
din 2007
Începând
din 2007
Responsabil
implementare
Primării,
Consiliu
Judetean
MLPTL
Consiliul
Judeţean
Comisia de
Urbanism,
Beneficiarul
lucrării
DADR, OSPA
Consiliul
Judeţean
Institut de
specialitate
Comisia de
Urbanism
DADR, OSPA
Consiliul
Judeţean
Institut de
specialitate
Comisia de
Urbanism
Beneficiarul
lucrarii
Responsabil
monitorizare
Institutia
Prefectului
Hunedoara
Consiliu
Judetean
DA, APM,
GNM
APM, DA,
SGA
DADR,
ARPM,
APM
DADR,
ARPM,
APM
Surse de
finanţare
Buget
local
Buget
local
Alte surse
Surse
proprii
Buget
local
Alte surse

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
5.2.12. MATRICEA – PLAN DE IMPLEMENTARE A ACŢIUNILOR PENTRU CATEGORIA DE PROBLEME URBANIZAREA MEDIULUI,
TRANSPORTUL RUTIER ŞI FEROVIAR
Obiectiv general Conservarea şi îmbunătăţirea factorilor de mediu în arealele cu aglomerări urbane
Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen
Responsabil
implementare
Responsabil
monitorizare
Surse de
finanţare
Limitarea poluării Alinierea parcului nr. auto non euro Realizarea unei baze de 15.06.2006 IPJ, RAR APM, ARPM Surse
factorilor de mediu auto aflat în nr. auto euro I date cu autovehiculele
proprii
datorată folosirii circulaţie la normele nr. auto euro II aflate în circulaţie leg cu
mijloacelor de europene în vigoare nr. auto euro III RAR-ul şi serv. circulaţie
transport învechite
nr. auto euro IV Elaborarea unor acte 2007 MMGA APM ; ARPM Surse
normative pentru
stimularea persoanelor
fizice/juridice în
achiziţionarea de auto
noi
proprii
Stabilirea unor restricţii 2007 CL, CJ APM, ARPM Surse
pentru.operatorii de
transport ,transportul în
comun şi operatorii
taxi în vederea înnoirii
parcului auto
proprii
Realizarea unor Creşterea vitezei de - Valoarea
Identificarea de surse de 2005-2007 CJ, CL CJ, ARPM Alte surse
şosele de centură transport care investiţiilor
finanţarea pentru
pentru traficul rutier conduce la
realizarea lucrărilor.
de tranzit în
reducerea timpului - Lungimea Includerea în P.U.G şi 2005-2007 CJ, CL CJ, ARPM Surse
localităţile urbane sau de tranzit
şoselelor de P.U.Z a şoselelor de
proprii
preluarea traficului Fluidizarea traficului centură
centură cu respectarea
greu de CFR pe raza localităţii
normelor în vigoare
Eliminarea traficului
Transferul suprafeţelor 2007 CL, CJ, Prefectura, Surse
greu Reducerea
de teren care sunt
Prefectura ARPM, APM proprii
zgomotului
incluse în planurile de
Alte surse
(poluarea fonica)
realizare a şoselelor de
Imbunătaţirea
centură din proprietate
calităţii aerului
privată în proprietatea
146

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Conservarea şi îmbunătăţirea factorilor de mediu în arealele cu aglomerări urbane
Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen
Asigurarea calităţii
unui mediu ambiant
adecvat pentru
locuitorii din zona
limitrofă celei
industriale
Menţinerea
cantitativă a spaţiilor
verzi existente şi
extinderea acestora
Reţinerea noxelor,
prafului şi
diminuarea
zgomotului provenit
din activitatea zonei
industriale
Creşterea, în
interval de 3 ani cu
aproximativ 10% a
suprafeţelor verzi
din municipiu
- Lungime parcele
plantate cu arbori
şi arbuşti
- Suprafaţa parcele
plantate
- Număr zone
industriale
separate de cele
de locuinţe prin
spaţii verzi tampon
- Număr spaţii verzi
reabilitate
- Număr/suprafaţă
spaţii verzi nou
create
- Procent creştere
număr fire plante
anual
publică, cu acordarea
unor compensaţii
Realizarea şoselelor de
centură pentru
aglomerările urbane din
regiune
Determinarea zonelor în
care se impune
realizarea perdelelor de
protectie
Identificarea proprietăţii
asupra terenurilor pe
care se vor face
plantările
Plantarea şi îngrijirea
spaţiilor verzi
Efectuarea de măsurători
specifice pentru
monitorizarea rezultatelor
plantărilor şi eventualele
extensii (dacă se
impune) ale acestora
Actualizarea inventarului
spaţiilor existente şi
clarificarea atribuţiilor
responsabililor cu
administrarea lor
Limitarea la nivel local a
aprobărilor de modificare
a planurilor de
amenajare a teritoriului
Creşterea suprafeţelor
de spaţii verzi din zonele
urbane şi periurbane
147
Responsabil
implementare
Responsabil
monitorizare
2009 -2015 CJ, ADR, CL Consiliul
regional,
ARPM
Incepând
din 2007
CL, Agenţi
economici,
Permanent CL, CJ.
Prefectura
ARPM,
APM
Surse de
finanţare
Surse
interne
Surse
externe
Surse
proprii
Prefectura Surse
proprii
Permanent CL, CJ Prefectura Surse
proprii
Incepând cu APM ARPM Surse
2007
proprii
Alte surse
Incepând cu
2007
CL, CJ APM, ARPM Surse
proprii
2007 CL, CJ APM, ARPM Surse
proprii
Începînd cu
2007
CL, CJ APM, ARPM Surse
proprii
Alte surse

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Conservarea şi îmbunătăţirea factorilor de mediu în arealele cu aglomerări urbane
Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni Termen
Responsabil
implementare
Responsabil
monitorizare
Surse de
finanţare
Fluidizarea traficului Reducerea
- Nr. studiilor de Construirea arterelor 2012-2018 CJ, ADR, CL Consiliul Surse
in zonele rezidenţiale zgomotului
evaluare şi bilanţuri rutiere de ocolire a
regional naţionale
(poluarea fonica) de mediu analizate zonelor urbane, în
Surse
- Nr. de analize vederea preluarii
externe
Imbunătăţirea - Lungimi stradale traficului de tranzit (in
Alte surse
calităţii aerului reabilitate
special greu) de pe
- Nr. de reclamaţii drumurile naţionale care
Eliminarea poluării - Nr. de
strabat oraşele
prin vibraţii
autovehicule/ Reabilitarea căilor rutiere Anual CL, CJ CJ Buget
unitate de timp / intraurbane
local
locaţie
Alte surse
- Indicatori statici ai Îmbunătăţirea
2009 CTP, CL, CJ CJ, ARPM Surse
poluării fonice şi transportului în comun,
proprii
vibraţiilor
cu focalizare pe
Surse
mijloacele nepoluante şi
cu un grad de zgomot
redus
atrase
Fluidizarea traficului Incepând cu CL APM, ARPM Surse
urban şi restricţionarea
traficului greu din
perimetrele urbane
2007
proprii
Investiţii în reabilitarea 2009 CL, CJ CJ, ARPM Buget
construcţilor degradate
local
din vibraţii
Alte surse
Sisteme de monitorizare 2009 APM, ARPM ARPM Surse
şi metodologii de
evaluare realizate
proprii
Asigurarea unei Creşterea gradului - Nr. spaţii parcare Realizarea pistelor 2009 CL, CJ CJ,
Surse
infrastructuri
de confort şi - Nr. piste pentru pentru biciclete
ARPM proprii
adecvate pentru siguranţă a biciclete
Surse
mijloacele auto circulaţiei
- Nr. biciclete
atrase
Asigurarea pistelor - Nr. autovehicule Modernizarea,
Anual CL, CJ CJ Surse
pentru biciclete -Nr. şosele largite reabilitarea şi repararea
proprii
Asigurarea
drumurilor urbane
Surse
148

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Conservarea şi îmbunătăţirea factorilor de mediu în arealele cu aglomerări urbane
Obiective specifice
Asigurarea
salubrizarii
căilor
rutiere şi feroviare
Realizarea unei
reţele de transport
moderne, compatibilă
cu cea din ţările
Uniunii Europene
Realizarea unui
sistem de
monitorizare în timp
real a calităţii
factorilor de mediu în
marile aglomerări
urbane
Ţinte Indicatori Acţiuni Termen
spaţiilor de parcare
Scăderea nr.de
îmbolnăviri în
rândul populaţiei,
datorate poluării
Conservarea
mediului natural
Creşterea
gradului de
civilizaţie
(1) Stimularea
schimburilor
comerciale cu ţările
comunitare
(2) Cunoaşterea
permanentă a stării
factorilor de mediu
în marile aglomerări
- Km. drumuri
nationale
- km. drumuri
judetene
- km. drumuri
comunale
- km. reţele
feroviare
- Lungimea
autostrăzii în Km
- Indicatori specifici
ai factorilor de
mediu(aer, apă,
sol)
- Indicatori
monitorizaţi
Realizarea de spaţii de
parcare în zonele
centrale ale oraşelor fără
diminuarea spaţiilor verzi
Curăţirea/igienizarea
zonei de siguranţă a
drumurilor şi căilor
feroviare
Asigurarea scurgerii
apelor pluviale prin
decolmatarea rigolelor,
şanţurilor, podeţelor
Toaletarea arbuştilor şi
arborilor care nu
respectă regimul de
gabarit specific
drumurilor şi căilor
feroviare
Elaborarea
documentaţiei aferente
acestei investiţii
Realizarea investiţiei pe
Coridorul IV Pan
European pe baza unui
parteneriat public -privat
Achiziţionarea
echipamentelor de
monitorizare
Organizarea unor cursuri
de instruire
pentru.personalul care
urmează să le utilizeze.
149
Responsabil
implementare
2010 CL, CJ, IPJ CJ,
ARPM
Periodic ADPJ, AND,
CFR, CL
Responsabil
monitorizare
Prefectura,
APM, ARPM
Periodic CL Garda de
mediu
Periodic CFR, Renel,
ADPJ, ADN
Incepând
cu 2007
Incepând
cu 2007
Incepând
cu 2007
Incepând cu
2007
CL, CJ,
Compania de
autostrăzi
Min.Transp.,
Cl, CJ
Surse de
finanţare
atrase
Surse
naţionale
Surse
atrase
Surse
proprii
Surse
proprii
Prefectura Surse
proprii
Consiliul
Regional
Consiliul
Regional
Surse
externe
Alte surse
Surse
naţionale
Surse
externe
Alte surse
APM ARPM Surse
proprii
APM ,ISU,
Garda de
mediu
Alte surse
Prefectura Surse
proprii

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST
Obiectiv general Conservarea şi îmbunătăţirea factorilor de mediu în arealele cu aglomerări urbane
Obiective specifice
Diminuarea poluării
factorilor de mediu în
zonele de frontieră
Ţinte Indicatori Acţiuni Termen
Responsabil
implementare
Includerea datelor în 2009 APM, ISU,
sistemul naţional de
Garda de
monitorizare integrată a
factorilor de mediu
Mediu
Reglementarea
activităţilor care se
desfăşoară în zona
de frontieră din
punct de vedere al
protecţiei mediului
- Cantitate de
deşeuri eliminate
- Nr. puncte de
colectare
Eliminarea în condiţii de
siguranţă a produselor
care nu îndeplinesc
condiţiile de intrare în
ţară
Amenajarea de puncte
de colectare a deşeurilor
şi grupuri sanitare în
zonele de vamă
Asigurarea igienizării
periodice a punctelor de
trecere a frontierei
150
2009 Autoritatea
vamală, CJ
Incepând
cu 2007
Incepând
cu 2007
Autoritatea
vamală, CJ
Autoritatea
vamală, CJ
Responsabil
monitorizare
MMGA,
ARPM,
Prefectura
Garda de
mediu
Garda de
mediu
Garda de
mediu
Surse de
finanţare
Surse
proprii
Surse
proprii
Surse
proprii
Surse
proprii

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST
_____________________________________________________________________________________________
CAPITOLUL VI.
MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA REZULTATELOR
6.1. Monitorizarea Implementării Planului Regional de Acţiune pentru Mediu
Scopul monitorizării Planului Regional de Acţiune pentru Mediu reprezintă evaluarea
progresului înregistrat în implementarea Aquis-ului Comunitar de Mediu din perspectiva
planificării strategice de mediu.
Monitorizarea implementării Planului Regional de Acţiune este un proces permanent care
începe în momentul Adoptării Planului şi se finalizează în momentul demarării procesului de
revizuire a Planului Regional de Acţiune
Un proces eficient de monitorizare a implementării PRAM furnizează informaţii actuale şi
sistematice care consolidează implementarea Planului Regional de Acţiune pentru Mediu.
Modalitatea de evaluare a progreselor înregistrate este în concordanţă cu următoarele principii
de monitorizare a implementării unei planificări strategice:
• Evaluarea progresului pentru implementarea în raport cu obiectivele şi ţintele propuse,
• Realizarea acţiunilor şi activităţilor necesare atingerii rezultatelor aşteptate,
• Determinarea modului de respectare a calendarului acţiunilor
Din aceste motive, se poate ivi situaţia în care acţiunile PRAM au fost corect implementate, dar
una sau mai multe probleme au luat amploare cu mult mai repede decât s-a estimat, astfel
încât este necesară prevederea de acţiuni suplimentare pentru soluţionare în următorul PRAM
revizuit.
De asemenea este posibilă şi situaţia inversă, în care schimbările apărute în cadrul unui anumit
sector economic pot elimina cauza care a generat problema.În acest caz, acţiunile prevăzute în
PRAM pentru această problemă nu mai sunt necesare, iar resursele alocate trebuie transferate
pentru alte acţiuni.
Deoarece multe dintre acţiunile prevăzute nu vor conduce la soluţionarea problemelor
respective în cursul perioadei prevăzute ca ciclu pentru revizuirea/actualizarea PRAM este
foarte importantă evaluarea cantitativă a efectelor acestor acţiuni, iar rezultatele evaluării să fie
luate în considerare la elaborarea următorului PRAM.
Comitetul de Coordonare va informa constant comunitatea regională asupra procesului de
implementare a PRAM pentru Regiunea Vest. Membrii comunităţii Regionale vor fi informaţi
asupra evoluţiei procesului de îmbunătăţire a calităţii mediului şi asupra acţiunilor pe care le pot
desfăşura cetăţenii în acest scop.Se va stabili un program eficient de comunicare cu publicul
pentru a oferi constant informaţii membrilor comunităţii şi a comunica reacţiile acestora către
instituţiile de implementare.
Pentru o evaluare corectă a progresului în implementarea Planului Regional de Acţiune se
impune constituirea Bazei de Date necesară evaluării progreselor în atingerea obiectivelor
PRAM.
Baza de date va fi gestionată de către Agenţia Regională de Protecţia Mediului Timişoara, ca
instituţie coordonatoare a procesului de implementare a Planului Regional de Acţiune pentru
Mediu.Principalele informaţii incluse în baza de date se referă la:
I.Evoluţia calităţii mediului natural şi construit:
• Starea iniţială a factorilor de mediu, respectiv evaluarea realizată în cadrul procesului de
elaborare a Planului Regional de Acţiune
• Evaluarea anuală a calităţii factorilor de mediu, respectiv rapoartele de specialitate ale
instituţiilor de control şi monitorizare a calităţii mediului şi a sănătaţii umane
• Sisteme de monitorizare şi modul de evaluare a indicatorilor de calitate a factorilor de mediu
151

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST
_____________________________________________________________________________________________
II. Caracterizarea factorilor de stress asupra mediului natural şi construit:
• Inventarul anual al resurselor de poluare existente la nivelul judeţelor Regiunii Vest
• Caracterizarea surselor de poluare din punct de vedere al impactului asupra mediului
natural, identificate în etapa de elaborare a Planului Regional de Acţiune pentru Mediu
• Identificarea şi caracterizarea unor noi factori de stress natural şi antropic )surse de
degradare a mediului natural şi construit),
III. Conformarea cu legislaţia în domeniul protecţiei mediului înconjurător
• Reactualizarea transpunerii legislative în domeniul implementării Aqui-ului Comunitar de
Mediu
• Revizuirea standardelor de calitate în ceea ce priveşte protecţia şi conservarea mediului
înconjurător
• Informarea şi asigurarea conformităţii activităţilor social-economice cu impact asupra
mediului înconjurător cu procesul de implementare a legislaţiei comunitare europene
transpuse.
IV.Măsuri şi acţiuni realizate de către instituţii, agenţi economici, administraţie publică locală şi
comunitate în vederea protecţiei şi conservării mediului natural
• Inventarul măsurilor ce privesc dezvoltarea instituţională de monitorizare, control şi
implementare a Aquis-ului Comunitar de Mediu, inventarul măsurilor ce privesc investiţiile
directe realizate de agenţii economici în domeniul reducerii emisiilor de noxe ce afectează
calitatea mediului natural şi construit
• Inventarul acţiunilor realizate de administraţia publică Regională în ceea ce priveşte
asigurarea infrastructurii, dezvoltarea durabilă a comunităţii şi managementul capitalului
natural existent
• Activităţi desfăşurate de către comunitatea Regională şi ONG-uri în scopul diminuării sau
eliminării impactului negativ asupra factorilor de mediu
• Evaluarea şi reactualizarea costurilor legate de măsurile şi acţiunile realizate de către
instituţii, agenţi economici, administraţie publică Regională şi comunitate în vederea
protecţiei şi conservării mediului natural
• Baza de date va fi structurată astfel încât să existe o compatibilitate între natura/conţinutul
informaţiilor existente şi modalitatea de obţinere a acestor informaţii, astfel încât acestea să
poată fi utilizate în scopul monitorizării implementării Planului Regional de Acţiune.
• Monitorizarea Implementării Planului Regional de Acţiune pentru Mediu va fi realizată în
baza acestor informaţii colectate şi sintetizate anual, procesul fiind adaptat la necesităţile şi
evoluţia contextului legislativ naţional şi socio-economic Regional
Modul de integrare a informaţiilor cuprinse în baza de date în procesul de revizuire a
Planului Regional de Acţiune va fi structurat astfel:
Nivelul operaţional: realizarea acţiunilor şi activităţilor cuprinse în Planul de Acţiune, cu
evaluarea costurilor efectuate în raport cu costurile totale estimate
Nivelul tactic: atingerea ţintelor propuse în raport cu indicatorii de evaluare propuşi şi a
responsabilităţilor asumate
Nivelul strategic: atingerea obiectivelor specifice şi generale în raport cu ţintele propuse
Rapoartele de evaluare a rezultatelor implementării Planului Regional de Acţiune pentru Mediu
vor fi structurate astfel încât să realizeze evaluarea progresului la toate cele trei nivele de
competenţă identificate: strategic, tactic şi operaţional.
Evaluarea progreselor înregistrate va fi realizată prin completarea unor rapoarte specifice de
evaluare care vor fi structurate astfel:
Raport de evaluare asupra implementării acţiunilor alocate unei categorii de probleme,
respectiv 12 rapoarte de sinteză alocate celor 12 categorii de probleme.
Raport de evaluare asupra implementării Planului Regional de Acţiune, respectiv un raport
de sinteză a stadiului de implementare a PRAM.
152

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST
_____________________________________________________________________________________________
Raport de evaluare asupra implementării acţiunilor alocate unei probleme specifice de
mediu, respectiv 76 de rapoarte specifice alocate fiecărei probleme de mediu inclusă în
PRAM.
Instituţia coordonatoare a procesului de Monitorizare a implementării PRAM Regiunea Vest
este Agenţia Regionala de Protecţia Mediului Timişoara, instituţie care va realiza anual raportul
de sinteză asupra procesului de implementare a Planului Regional de Acţiune pentru Mediu.
Stadiul implementării a Planului Regional de Acţiune pentru Mediu prin realizarea de sinteze
specifice unor categorii de probleme identificate va fi realizat de către instituţiile care deţin cea
mai ridicată capacitate tehnică, instituţională şi umană în domeniul vizat de către categoria de
probleme evaluată.
6.2. MATRICEA DE MONITORIZARE
Data
CATEGORIA DE PROBLEME
Problema (selectată/prioritară)
OBIECTIV GENERAL
Obiectiv specific
Ţinta
Acţiune/term
en de
realizare
Respon
sabil
implem
entare
PROGRAM MONITORIZARE
Indicator
ul
monitoriz
at
153
Respo
nsabil
monito
rizare
Responsabil monitorizare
(Instituţia)
Cui se raportează
Termen
de
monitoriz
are
REZULTATUL
MONITORIZĂRII
Stadiul de
realizare a
acţiunii
Observaţ
ii

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST
_____________________________________________________________________________________________
Cadrul legislativ existent şi evoluţia legislaţiei de mediu în contextul procesului de
aderare
La întocmirea PRAM s-au luat în considerare actele normative în vigoare cu referire la protecţia
mediului: legi, hotărâri de guvern, ordine ministeriale, angajamentele rezultate din procesul de
negocieri al capitolului 22 Mediu.
Actele normative principale care asigură cadrul legislativ pentru protecţia şi managementul
mediului şi care au constituit elementul fundamental în evaluarea problemelor de mediu şi în
elaborarea PRAM sunt:
Legea Protecţiei Mediului (O.U.G. 195/2005) si completarile cu legea 265/2006;
Legea Administraţiei Publice Locale nr. 215/2001;
Legea Apelor nr. 310/2005;
Legislaţia Orizontală;
Legislaţia specifică implemenării aquis-ului comunitar în domeniul calităţii aerului;
Legislaţia specifică implemenării aquis-ului comunitar în domeniul calităţii apei;
Legislaţia specifică implemenării aquis-ului comunitar în domeniul managementului
deşeurilor şi substanţelor chimice periculoase;
Legislaţia specifică implemenării aquis-ului comunitar în domeniul protecţiei naturii şi
organismelor modificate genetic;
Legislaţia specifică implemenării aquis-ului comunitar în domeniul controlului poluării
industriale;
Legile pentru ratificarea convenţiilor internaţionale la care România este parte;
Strategia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia
Mediului.
154

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST
_____________________________________________________________________________________________
ACRONIME
ADR – Agenţia pentru Dezvoltare Regională
ANAR – Administraţia Naţională Apele Române
AND – Administraţia Naţională a Drumurilor
ANPM – Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
APM – Agenţia pentru Protecţia Mediului (judeţeană)
ARPM – Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului
ASP – Autoritatea de Sănătate Publică
CL – Consiliul Local
CJ – Consiliul Judeţean
DA – Direcţia Apelor
DADR – Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
DS – Direcţia Silvică
DSV – Direcţia Sanitar-Veterinară
GNM – Garda Naţională de Mediu
INCDD – Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării
IPJ – Inspectoratul Judeţean de Poliţie
ITRSV – Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoresc
IUCN – International Union for Conservation of Nature and Natural Resources
MEC – Ministerul Educaţiei şi Cercetării
MFP – Ministerul Finanţelor Publice
MMGA – Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor
ONG – Organizaţie Non-Guvernamentală
OSPA – Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice
PND – Planul Naţional de Dezvoltare
POS – Planul Operaţional Sectorial
PRAM – Planul Regional de Acţiune pentru Mediu
PRGD – Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor
PHARE – Programul UE de ajutorare pentru Europa Centrală şi de Est
RAR – Registrul Auto Român
RNP – Regia Naţională a Pădurilor
SAPARD – Programul Special de Aderare pentru Dezvoltare Rurală şi a Agriculturii
SGA – Sistem de Gospodărire a Apelor
SPGC – Serviciul Public de Gospodărire Comunală
UE – Uniunea Europeană
155

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST
_____________________________________________________________________________________________
156

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST
_____________________________________________________________________________________________
157

PRAM – REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5 VEST
_____________________________________________________________________________________________
158