ECONOMIA TURISMULUI

- râuri, fluvii; lacuri naturale (inclusiv cele terapeutice) şi antropice; mări, delte şi
estuare; ape minerale şi termominerale şi favorizează practicarea turismului de sfârşit de
săptămână, de pescuit, de cură heliomarină, de practicare a sporturilor nautice, de tratament
balnear.
d) Vegetaţia – reprezentată prin păduri, pajişti, arborete şi altele reprezintă:
o atracţie turistică în sine: exemple: parcuri naturale – ca destinaţii de vacanţă,
parcuri dendrologice, rezervaţii ştiinţifice;
un element care sporeşte atractivitatea celorlalte componente ale potenţialului
turistic. Ea prezintă un interes deosebit pentru turismul de odihnă, recreere,
agrement.
e) Fauna – prezintă din punct de vedere turistic, o importanţă:
cinegetică şi piscicolă – datorită bogăţiei şi varietăţii speciilor;
estetică - contribuind astfel la creşterea atractivitaţii zonelor vizitate;
ştiinţifică – datorită existenţei unor specii rare sau pe cale de dispariţie protejate
în rezervaţii şi parcuri zoologice şi constituie o motivaţie pentru practicarea
turismului de vânătoare şi pescuit sportiv, ştiinţific, de cunoaştere.
f) Rezervaţiile naturale – prezintă importanţă:
sub aspect estetic – ca element de atractivitate;
cognitiv-ştiinţific ca bază a turismului profesional şi de cunoaştere.
3.2.2. Componentele potenţialului turistic antropic
România dispune de un bogat şi valoros potenţial antropic, rezultat al existenţei şi
istoriei de peste două milenii a poporului român în acest spaţiu geografic.
Componentele potenţialului turistic antropic, care se evidenţiază prin atractivitatea şi
valoarea lor, se grupează în:
a) potenţialul cultural-istoric:
1. vestigii arheologice şi monumente istorice şi de artă;
2. elemente de etnografie şi folclor;
3. instituţii si evenimente cultural-artistice.
b) potenţialul tehnico-economic;
c) potenţialul socio-demografic.
39