ECONOMIA TURISMULUI

Motivaţiile, aflate în strânsă legătură cu ocupaţia şi educaţia, cu vârsta şi personalitatea
individuală, generează un anumit mod de manifestare a cererii şi consumului. Cercetarea
impactului personalităţii asupra deciziei de cumpărare şi comportamentului de consum turistic
a permis identificarea a cinci tipuri psihologice majore, şi anume: 1
1. turişti psihocentrici;
2. turişti cvasipsihocentrici;
3. turişti mediocentrici;
4. turişti cvasialocentrici;
5. turişti alocentrici.
Turiştii psihocentrici, concentraţi pe problemele personale, adesea neliniştiţi şi
temători, căutând securitatea, preferă vacanţele în staţiuni cunoscute, familiare, situate mai
aproape de reşedinţa permanentă, care reproduc, în mare măsură, condiţiile de viaţă de la
locul de formare a cererii; de asemenea, ei solicită aranjamente organizate, care le oferă un
plus de siguranţă şi, de multe ori, se limitează la utilizarea exclusivă a serviciilor din pachetul
de vacanţă. Cererea psihocentrică este, deci, specifică populaţiei cu venituri medii şi ridicate,
de vârstă mijlocie sau înaintată, din regiuni cu înalt grad de urbanizare şi dezvoltare
economică.
La cealaltă extremă se situează turiştii alocentrici; aceştia, încrezători în forţele proprii,
dispuşi să încerce noi experienţe, caută varietatea, aventura; ei vor călători spre regiuni
turistice puţin cunoscute, aflate la distanţe mari în afara graniţelor, cu dotări materiale
minime, dar compensate de atracţiile naturale sau culturale, de lipsa de poluare şi zgomot; ei
solicită o gamă largă de servicii, în afara celor cuprinse în pachetul de vacanţă-standard. Este
o cerere activă, dinamică, care aparţine populaţiei tinere, cu venituri medii sau scăzute.
O regiune cu valoarea turistică naturală este “descoperită” de cererea alocentrică,
preluată de cea cvasialocentrică, dezvoltată de către turiştii cvasipsihocentrici ce o lansează
în categoria regiunilor turistice “en vogue” (la modă), după care îşi consolidează poziţia pe
piaţă prin intermediul turiştilor psihocentrici. În practică, cea mai mare parte a turiştilor are
un comportament mediocentric. De asemenea, trebuie menţionat faptul că, în timp, pe
măsură ce capătă mai multă experienţă în materie de călătorii, turiştii psihocentrici se pot
transforma, în privinţa opţiunilor pentru destinaţiile de vacanţă, în turişti alocentrici. De aici
se poate concluziona că cererea şi consumul turistic se caracterizează prin labilitate în
motivaţii.
2.4. Concentrarea în timp şi spaţiu a cererii pentru turism
Turismul, fenomen sensibil la mutaţiile social-economice înregistrează în evoluţia sa o
serie de fluctuaţii; unele au caracter continuu, structural, fiind provocate de dinamica unor
factori de tendinţă sau de schimbări rapide şi spectaculoase în domeniul tehnicii, iar altele au
caracter alternativ, datorându-se unor condiţii naturale, specificului cercetării sau influenţei
unor situaţii conjuncturale.
1 Cristiana, Cristureanu – Economia şi politica turismului internaţional, Editura Abeona, Bucureşti, 1992.
25