Prezentare generala a Judetului Arges din punct de - Consiliul ...

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
STUDIU INTERDISCIPLINAR PENTRU PUNEREA IN VALOARE A
MONUMENTELOR ISTORICE DIN PATRIMONIUL CULTURAL AL
JUDETULUI ARGES

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
Cuprins
1. Reglementari legislative în domeniul patrimoniului cultural
- acte normative in vigoare
- procedura de declarare a unui monument istoric in patrimoniu cultural local,
national sau UNESCO
- scurta descriere institutionala – legaturi/rolului ale institutiilor
2. Evaluarea situatiei actuale a monumentelor istorice aflate in patrimoniul cultural
al judetului Arges
a) repertorierea monumentelor istorice aflate in patrimoniul cultural al judetului
Arges
- cercetare in teren – chestionar si fotografii
b) alcatuirea unei baze de date cu privire la situatia actuala a monumentelor istorice
(situatie juridica, stare de conservare, modalitati de punere in valoare)
3. Analiza SWOT
4. Propuneri de punere in valoare a monumentelor istorice aflate in patrimoniu
cultural al judetului Arges: obiective generale si specifice, axe prioritare si
domenii majore de interventie;
5. Intocmirea unei propuneri schematice de plan de actiune
a) avantajele solutiei recomandate, prioritatile si criteriile de stabilire a acestora;
b) actiuni intreprinse pentru atingerea obiectivelor specifice stabilite in strategie,
posibile surse de finantare
6. Planuri desene, harti si alte documente grafice relevante
7. Anexe
Anexa nr.1 Legislaţia cu privire la organizarea activităţii turistice, promovarea
turistică, activitatea agenţiilor de turism, activitatea ghizilor, structurile de
primire, atestarea unor localităţi turistice etc.
Anexa.nr.2 Promovarea patrimoniului cultural şi turistic din judeţul Argeş prin
implementarea unei strategii de marketing
Anexa nr.3 Principiile restaurarii. Notiunea de restaurare si etapele istorice si
stiintifice ale acesteia

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
1. Reglementari legislative în domeniul patrimoniului cultural
Necesitatea elaborării de documente strategice, studii, politici publice la
nivel local menite să determine conştientizarea actorilor relevanţi cu
privire la importanţa punerii în valoare a monumentelor istorice din
patrimoniul cultural naţional situate în judeţul Argeş
Strategia Naţională a Patrimoniului Cultural Naţional elaborată de Ministerul Culturii
şi Cultelor evidenţiază rolul deosebit de important al culturii pentru promovarea
identităţii naţionale, asigurarea coeziunii economico-sociale şi creşterea calităţii vieţii
locuitorilor prin asigurarea accesului la valorile patrimoniului local sau naţional.
Prin strategie se constată că insuficienta valorificare a resurselor patrimoniului cultural
naţional este cauzată de necunoaşterea atribuţiilor care revin autorităţilor în acest
domeniu, precum şi de lipsa conştientizării de către actorii relevanţi a rolului ce le
revine pentru crearea cadrului necesar asigurării diversităţii culturale şi promovării
identităţii naţionale.
De asemenea, prin documentul strategic menţionat se remarcă rolul deosebit al
autorităţilor administraţiei publice locale în conservarea, protecţia şi promovarea
monumentelor istorice aflate în adminstrarea acestora sau după caz, în domeniul public
sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale reprezentate.
Printre acţiunile prioritare identificate de Strategia Naţională a Patrimoniului Cultural
Naţional se numără şi cele referitoare la Inventarierea Patrimoniului Cultural Naţional
în vederea stabilirii măsurilor de protecţie şi conservare a elementelor de patrimoniu, iar
la realizarea acestora pot avea o contribuţie importantă, atât autorităţile administraţiei
publice locale, cât şi serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi
Cultelor.
În realitate, punerea în valoare a monumentelor istorice şi promovarea diversităţii
culturale la nivel local este condiţionată de aplicarea principiului descentralizării
competenţelor şi în acest domeniu, în vederea creşterii rolului ce revine autorităţilor
administraţiei publice locale cu privire la adoptarea decizilor referitoare la acestea.
Având în vedere aspectele subliniate, apreciem că aducerea actului de cultură cât mai
aproape de cetăţean şi conştientizarea acestuia cu privire la respectarea regimului
juridic de protecţie şi conservare instituit pentru monumentele istorice existente în
unitatea administrativ-teritorială în care acesta domiciliază se află în strânsă legătură
cu eforturile întreprinse de autorităţile şi instituţiile publice locale în vederea elaborării
de documente strategice prin care să se stabilească priorităţile de dezvoltare în domeniul
cultural pentru perioada de programare 2007-2013.
Mai mult decât atât, potrivit actelor normative adoptate la nivel naţional pentru
promovarea patrimoniului cultural, autorităţilor administraţiei publice locale le revine
obligaţia de a prevedea prin strategiile şi programele de dezvoltare economico-socială a

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
unităţilor administrativ-teritoriale reprezentate, măsuri de promovare a elementelor
patrimoniului cultural naţional şi local şi în special, a monumentelor istorice.
Reglementări relevante pentru elaborarea Studiului interdisciplinar
pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural al
judeţului Argeş
În conformitate cu principiile instituite la nivel european, principii ce au fost preluate şi
de legiuitorul naţional, în contextul integrării ţării noastre în Uniunea Europeană,
aducerea deciziei cât mai aproape de cetăţean, descentralizarea competenţelor prin
transferul acestora de la autorităţile administraţiei publice centrale către autorităţile
administraţiei publice locale, asigurarea consultării cetăţenilor în problemele care
prezintă interes pentru unitatea administrativ-teritorială în care aceştia trăiesc, precum şi
elaborarea de politici publice şi documente strategice care să reflecte cât mai fidel
priorităţile de dezvoltare identificate în toate domeniile vieţii economice, sociale,
culturale şi politice la nivel local, reprezintă aspecte de care ar trebui să ţină seama toţi
actorii relevanţi.
Prin urmare, la elaborarea documentelor strategice având ca obiectiv promovarea
monumentelor istorice din patrimoniul cultrual local sau după caz, a studiilor, cum este
cazul celui de faţă trebuie să se ţină permanent seama de reglementările adoptate la nivel
naţional în acest domeniu.
Astfel, apreciem ca fiind oportună prezentarea principalelor dispoziţii 1 adoptate de
legiuitorul naţional pentru crearea cadrul instituţional şi procedural necesar adoptării
planurilor, programelor şi măsurilor de punere în valoare a monumentelor istorice din
patrimoniul cultural naţional sau local.
Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată
cu modificările şi completările ulterioare
Reprezintă actul normativ cadru prin care se stabileşte regimul juridic general de
protecţie şi conservare a monumentelor istorice.
În principal, Legea nr. 422/2001:
- defineşte o serie de noţiuni, precum cea de "monument istoric";
- reglementează modalităţile în care se realizează protejarea monumentelor istorice;
- reglementează modalităţile de inventariere şi clasare a monumentelor istorice;
- stabileşte instituţiile şi organismele de specialitate cu atribuţii în acest domeniu;
1 Reglementările prin care este stabilit cadrul juridic în domeniul protecţiei, conservării şi restaurării
monumentelor istorice sunt mult mai numeroase, în cadrul acestui studiu fiind reţinute cele mai
semnificative dintre acestea.

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
- reglementează responsabilităţile care revin proprietarilor monumentelor istorice
şi autorităţilor administraţiei publice locale.
OG nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural naţional, cu
modificările şi completările ulterioare
Acest act normativ apare ca subsidiar în raport cu reglementarea menţionată anterior. În
fapt, ca urmare a adoptării Legii nr. 422/2001, mare parte din dispoziţiile ordonanţei nu
mai sunt de actualitate.
Cu toate acestea, OG nr. 68/1994 stabileşte o serie de definiţii utile şi enumeră
principalele tipuri de monumente istorice.
Normele metodologice din 2008 de clasare şi inventariere a
monumentelor istorice
Prezintă o importanţă deosebită deoarece acestea detaliază modul de derulare a
procedurilor de inventariere şi clasare a monumentelor istorice. De asemenea, normele
metodologice menţionate detaliază şi modalitatea în care interacţionează instituţiile şi
organismele de specialitate implicate în activitatea de clasare a monumentelor istorice.
Acestea includ, de asemenea, mai multe anexe în care sunt prezentate modele de
documente ce trebuie ataşate la dosarul întocmit pentru clasarea monumentelor istorice 2 .
Ordinul nr. 2684/2003 privind aprobarea Metodologiei de întocmire a
Obligaţiei privind folosinţa monumentului istoric şi a conţinutului
acesteia
Conţine reglementări cu privire la întocmirea documentelor prin care se stabilesc regulile
de utilizare sau de exploatare şi de întreţinere a unui monument istoric. Acest document
poarta denumirea de Obligaţia privind folosinţa monumentului istoric şi reprezintă parte
integrantă a cărţii tehnice a construcţiei. Potrivit prevederilor acestui ordin, Obligaţia
privind folosinţa monumentului istoric se elaborează de către specialişti din cadrul
direcţiilor pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional, constituite la nivel
judeţean.
OG nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a
monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului
mondial, cu modificările şi completările ulterioare 3
Această ordonanţă reglementează măsurile speciale de protecţie care trebuie adoptate în
cazul monumentelor istorice care fac parte din patrimoniul mondial. Monumentele
2 Procedura de clasare a monumentelor istorice va fi prezentată în detaliu în cadrul unei secţiuni viitoare
3 Cu toate că potrivit reglementărilor existente, în judeţul Argeş nu există monumente istorice incluse în
lista patrimoniului mondial, apreciem oportună prezentarea reglementărilor cu caracter general adoptate
pentru protecţia şi conservarea acestora.

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
istorice care prezintă importanţă la nivel mondial sunt incluse în lista patrimoniului
mondial de către Comitetul patrimoniului mondial de pe lângă UNESCO.
Pentru acest tip de monumente, planurile anuale de protecţie şi gestiune sunt elaborate de
consiliul judeţean pe teritoriul căruia se afla monumentul istoric înscris în Lista
patrimoniului mondial, cu consultarea proprietarilor, administratorilor sau a titularilor
altor drepturi reale asupra imobilelor în cauza, precum şi a consiliului local respectiv, şi
sunt avizate de
Ministerul Culturii şi Cultelor şi de autorităţile administraţiei publice centrale cu atribuţii
în domeniu. Acestea sunt marcate şi semnalizate în mod corespunzător, prin grija
primarului localităţii în a cărui rază administrativ-teritorială, sunt situate.
Ordinul nr. 2043/2002 privind aprobarea Regulamentului de
organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale a Monumentelor
Istorice
Potrivit acestui ordin, Comisia Naţională a Monumentelor Istorice reprezintă organismul
ştiinţific, consultativ şi de avizare în domeniul protejării monumentelor istorice, care
funcţionează pe lângă Ministerul Culturii şi Cultelor.
Principala atribuţie a acestei Comisii constă în aprobarea hotărârilor cu privire la
clasarea, neclasarea, declasarea şi schimbarea grupei monumentelor istorice.
Aceasta colaborează, în principal, cu cele 8 comisii regionale care exercită atribuţii
similare celei naţionale, înaintând propuneri de finanţare a lucrărilor de protejare a
monumentelor istorice.
HG nr. 738/2008 privind stabilirea măsurilor necesare în vederea
finanţării, elaborării şi actualizării documentaţiilor de amenajare a
teritoriului şi urbanism pentru zonele cu monumente istorice care fac
parte din Lista patrimoniului mondial
Relativ recent, a fost adoptată HG nr. 738/2008 prin care se instituie baza legală de
acordare a finanţărilor necesare elaborării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi
urbanism pentru zonele care cuprind monumente istorice incluse în Lista patrimoniului
mondial.
Propunerile de întocmire a acestor documentaţii se înaintează de către consiliile judeţene
către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Ulterior, Ministerul
realizează Programul de elaborare şi actualizare a documentaţiilor de amenajare a
teritoriului şi urbanism pentru zonele cu monumente istorice care fac parte din Lista
patrimoniului mondial.
Ordinul nr. 2237/2004 privind aprobarea Normelor metodologice de
semnalizare a monumentelor istorice

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
Acest act normativ stabileşte metodologia de semnalizare a monumentelor istorice,
indicând culorile şi tipul de material utilizat pentru confecţionarea marcajelor.
Ordinul nr. 2237/2004 mai prevede şi faptul că aplicarea însemnelor distinctive şi a
siglelor de monumente istorice se realizează prin grija primarilor şi cu colaborarea
direcţiilor pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional constituite la nivel
judeţean.
Legea nr. 157/1997 privind ratificarea Convenţiei pentru protecţia
patrimoniului arhitectural al Europei, adoptată la Granada în 1985
România a ratificat în 1997 convenţia menţionată care stabileşte necesitatea
instituirii unui regim special de protecţie pentru patrimoniul arhitectural. Potrivit
definiţiei pe care Convenţia o stabileşte pentru patrimoniul arhitectural, în cadrul acestuia
sunt incluse şi monumentele. Acestea reprezintă orice realizari deosebit de remarcabile
prin interesul lor istoric, arheologic, artistic, ştiinţific, social sau tehnic, inclusiv
instalaţiile sau elementele decorative care fac parte integrantă din aceste realizari.
Consacrarea legislativă a noţiunii de "monument istoric"
Legiuitorul naţional a definit noţiunea de "monument istoric", atât prin OG nr. 68/1994
privind protejarea patrimoniului cultural naţional, cât şi prin Legea nr. 422/2001 privind
protejarea monumentelor istorice, cu modificările şi completările ulterioare.
Potrivit OG nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural naţional, monumentele
istorice sunt reprezentate de bunuri imobile sau ansambluri de bunuri imobile care
prezinta valoare din punct de vedere arheologic, istoric, arhitectural, religios, urbanistic,
artistic, peisagistic sau tehnico-stiintific sint monumente istorice.
Acelaşi act normativ introduce în categoria monumentelor istorice următoarele:
monumente arheologice;
situri arheologice;
monumente si ansambluri de arhitectura;
rezervatii de arhitectura si urbanism;
monumente de arta;
cladiri, monumente si ansambluri memoriale;
monumente tehnice;
locuri istorice;
parcuri si gradini.
Aşa cum am menţionat anterior, Legea nr. 422/2001 stabileşte, de asemenea, o definiţie a
noţiunii de "monument istoric".
Astfel, sunt considerate monumente istorice următoarele categorii de bunuri imobile
situate suprateran, subteran şi subacvatic:
monument;
ansamblu;

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
sit.
Fiecare din categoriile de bunuri care fac parte din categoria monumentelor istorice sunt,
de asemenea, definite prin lege.
Astfel, monumentul este reprezentat de o construcţie sau parte de construcţie, împreună
cu instalaţiile, componentele artistice, elementele de mobilare interioară sau exterioară
care fac parte integrantă din acestea, precum şi lucrări artistice comemorative, funerare,
de for public, împreună cu terenul aferent delimitat topografic, care constituie mărturii
cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, arheologic, istoric,
artistic, etnografic, religios, social, ştiinţific sau tehnic.
La rândul său, ansamblul reprezintă un grup coerent din punct de vedere cultural, istoric,
arhitectural, urbanistic ori muzeistic de construcţii urbane sau rurale care împreună cu
terenul aferent formează o unitate delimitată topografic ce constituie o mărturie culturalistorică
semnificativă din punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric,
artistic, etnografic, religios, social, ştiinţific sau tehnic.
Situl este definit ca fiind terenul delimitat topografic cuprinzând acele creaţii umane în
cadru natural care sunt mărturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere
arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, ştiinţific,
tehnic sau al peisajului cultural.
Procedura de instituire a regimului juridic de protecţie a monumentelor
istorice, prin includerea acestora în patrimoniul cultural naţional
Pentru a putea beneficia de protecţie, bunurile imobile sau, după caz, construcţiile şi
terenurile situate pe teritoriul României care prezintă caracteristicile unui monument
istoric, trebuie să fie incluse în patrimoniul cultural naţional sau mondial, parcurgând o
procedură de inventariere şi clasare.
Ca urmare a parcurgerii procedurii de clasare a monumentelor istorice, acestea pot fi
incluse fie:
în grupa A- monumente istorice de valoare naţională şi universală;
în grupa B- monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local.
Aşa cum precizat anterior, instituirea regimului de protecţie conferit de lege
monumentelor istorice este însă condiţionată de parcurgerea, în prealabil, a procedurii de
inventariere, aşa cum reiese din următoarea ilustrare grafică:

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
a) Cercetarea pe
teren a
monumentului
a) întocmirea
dosarului de clasare
I. Procedura de inventariere
I. Procedura de
inventariere/Realizarea
fişei
monumentului
b) Obţinerea de
informaţii de la
autoritatea
aministraţiei publice
II. Procedura de
clasare
b) adoptarea
hotărârii de
clasare
c ) Obţinerea
de informaţii
bibliografice
si de arhiva
c) adoptarea
Ordinului de
clasare
Înainte de a prezenta etapele procedurii de inventariere, apreciem ca fiind necesară
definirea acestei proceduri.
Astfel, potrivit normelor metodologice elaborate în 2008 pentru clasarea şi inventarierea
monumentelor istorice, inventarierea reprezintă un ansamblu de proceduri cu ajutorul
cărora sunt identificate - prin cercetare şi analiză ştiinţifică - acele bunuri imobile care
datorită caracteristicilor lor sunt susceptibile de a fi clasate ca monumente istorice.
În esenţă realizarea procedurii de inventariere constă în elaborarea fişei analitice a
monumentelor, conform modelului stabilit de legiuitor.
Ca regulă, această fişă se elaborează de către specialişti atestaţi din cadrul Ministerului
Culturii şi Cultelor, respectiv al Serviciului de monumente istorice sau, după caz, de alţi
experţi atestaţi.
a) Cercetarea pe teren a monumentului istoric reprezintă prima etapă a procedurii de
inventariere.
Aceasta constă în principal, în:

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
verificarea denumirii oficiale, a denumirilor anterioare şi, după caz, a hramului
bisericii sau a denumirii ansamblului;
verificarea adresei corecte;
descrierea sumară a imobilului;
stabilirea datei construirii, a istoricului şi a stării de conservare;
schiţa planului de situaţie;
fotografii ale imobilului.
b) Obţinerea de informaţii de la autoritatea administraţiei publice locale reprezintă
cea de-a doua etapă a procedurii de inventariere.
Aceasta presupune obţinerea de informaţii cu privire la:
regimul juridic al proprietăţii, actual şi anterior;
planul cadastral al imobilului;
reglementările urbanistice în care se înscrie imobilul.
c) Obţinerea de informaţii bibliografice şi de arhivă vizează în principal:
stabilirea ctitorului, a finanţatorului sau a autorului, după caz;
stabilirea lucrărilor anterioare de restaurare;
cercetarea altor surse de documentare.
O dată completată fişa analitică a monumentului istoric va fi transmisă Direcţiei
monumente istorice şi arheologie din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor. Aceasta din
urmă transmite fişa către Institutul Naţional al Monumentelor Istorice în vederea
verificării criteriilor de clasare utilizate.
II. Procedura de clasare 4
Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, prin specialiştii săi întocmeşte Lista
monumentelor istorice, cu avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice.
Clasare imobilelor se realizează conform criteriilor prevăzute expres de lege, în acest
scop.
Criteriile de clasare, respectiv acele standarde calitative şi cantitative pe baza cărora se
evaluează semnificaţia şi importanţa culturală a bunurilor imobile şi se determină
4 Bunurile imobile clasate ca monumente istorice sunt incluse conform Legii nr. 422/2001 privind
protejarea monumentelor istorice, republicată cu modificările şi completările ulterioare în lista
monumentelor istorice. Lista monumentelor istorice cuprinde monumente istorice clasate, după caz, în
grupa A sau B şi se întocmeşte de către Institutul Naţional al Monumentelor Istorice. Aceasta se aprobă
prin Ordin al Ministrului Culturii şi Cultelor se publică în Monitorul Oficial al României şi se actualizează
o dată la 5 ani. În prezent, ordinul prin care a fost aprobată Lista monumentelor istorice poartă numărul
2314 şi a fost adoptat în anul 2004. Prin urmare, respectiva listă va fi supusă revizuirii în anul 2009.

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
categoria juridică şi grupa valorică a patrimoniului cultural naţional imobil din care fac
parte aceste bunuri sunt următoarele:
criteriul vechimii;
criteriul referitor la valoarea arhitecturală, artistică şi urbanistică;
criteriul referitor la frecvenţă (raritate şi unicitate);
criteriul referitor la valoarea memorial-simbolică.
a) Întocmirea dosarului de clasare
Pentru adoptarea hotărârii de clasare a unei construcţii, ansamblu sau sit, ca monument
istorice trebuie, ca în prealabil, să fie întocmit dosarul de clasare care cuprinde:
1. documentaţia tehnică;
2. documentaţia istorică;
3. documentaţia privind situaţia juridică;
4. actele administrative.
1. Documentaţia tehnică constă în principal în fişa analitică de inventariere, planurile de
situaţie, releveul actual al imobilului şi fotografii interioare şi exterioare ale imobilului,
ale împrejurimilor şi ale sitului.
2. Documentaţia istorică cuprinde studiul istorico-arhitectural întocmit de un specialist
atestat de Ministerul Culturii şi Cultelor în domeniul monumentelor istorice.
3. Documentaţia privind situaţia juridică include copii legalizate de pe actele care
atestă dreptul de proprietate sau alte drepturi reale asupra imobilului ori acte emise de
autorităţile administraţiei publice locale competente teritorial certificând situaţia
proprietăţii asupra imobilului, conform evidenţelor compartimentelor de impozite şi taxe
locale proprii sau aflate în subordinea acestora şi copii ale planului cadastral şi ale cărţii
funciare.
4. În categoria actelor administrative necesare sunt incluse referatul de specialitate al
direcţiilor pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional constituite la nivel
judeţean, avizul comisiei regionale a monumentelor istorice, cu precizarea propunerii de
clasare în grupa A sau, după caz, în grupa B a monumentelor istorice 5 şi avizul Comisiei
Naţionale a Monumentelor Istorice.
Potrivit Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice şi normelor
metodologice de clasare şi inventariere a acestora, competenţa declanşării procedurii de
clasare aparţine direcţiilor pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional, constituite
la nivel judeţean.
Însă iniţiativa declanşării acesteia poate aparţine şi altori actori instituţionali, aşa cum
reiese, din tabelul de mai jos:
5 Prezentarea instituţiilor şi organismelor ce exercită atribuţii în vederea institurii regimului de monument
istoric pentru anumite bunuri se va realiza în cadrul următoarei secţiuni.

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
Bunuri imobile în
proprietatea
statului/unităţi
administrativteritoriale
OFICIU
Bunuri în
proprietatea
cultelor
religioase
b) adoptarea hotărârii de clasare
Direcţiile pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional constituite la nivel judeţean,
cărora le revine competenţa declanşării procedurii de clasare, informează cu privire la
aceasta, pe proprietarul, titularul dreptului de administrare sau, după caz, pe titularul altui
drept real.
Din momentul în care se realizează comunicarea către proprietar sau titularul oricărui alt
drept real şi şi până la publicarea ordinului de clasare sau până la comunicarea neclasări,
dar nu mai mult de 12 luni, bunului imobil în cauză i se aplică regimul juridic al
monumentelor istorice.
Dosarul de clasare care conţine documentaţia menţionată mai sus, va fi transmis
Ministerului Culturii şi Cultelor, care îl analizează în cadrul compartimentelor
specializate, urmând a-l înainta către Comisia Naţională a Monumentelor Istorice.
În termen de 30 de zile de la primirea documentaţiei, Comisia adoptă hotărârea de clasare
sau neclasare, după caz.
c) Adoptarea ordinului de clasare
Direcţia pentru cultură şi culte
Proprietarul
bunului
Bunuri
imobile
descoperite
întâmplător
Primarul
localităţii
LA CERERE
Comisia
Naţional
ă a
Monume
ntelor
Istorice
Asociaţii
/fundaţii
sau alte
instituţii
responsa
bile

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
Practic, bunul imobil se clasează prin Ordin al Ministerului Culturii şi Cultelor care se
publică ulterior în Monitorul Oficial al României.
Obligaţiile instituite în sarcina proprietarilor sau titularilor altor
drepturi reale asupra bunurilor imobile clasificate – Obligaţia privind
folosinţa monumentului istoric
Ulterior publicării în Monitorul Oficial al României a ordinului de clasare a bunului
imobil, direcţia pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional, constituită la nivel
judeţean şi în a cărei rază administrativ-teritorială este situat respectivul bun, va trebui să
întocmească şi să comunice proprietarului obligaţia privind folosinţa monumentului
istoric.
Prin Ordinul nr. 2684/2003 privind aprobarea Metodologiei de întocmire a Obligaţiei
privind folosinta monumentului istoric şi a conţinutului acesteia, aceasta este definită ca
fiind un document obligatoriu, cu caracter permanent, prin care sunt precizate condiţiile
şi regulile de utilizare sau de exploatare şi de întreţinere a unui monument istoric.
Obligaţia privind folosinţa monumentului istoric se înmânează proprietarului sub
semnătură scrisă, iar în cazul în care acestea sunt situate în domeniul public sau privat al
statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, aceasta va fi transmisă instituţiilor publice
titulare ale dreptului de administrare.
Obligaţia privind folosinta monumentului istoric se întocmeşte în trei exemplare, dintre
care un exemplar va fi transmis Direcţiei monumentelor istorice din cadrul Ministerului
Culturii şi Cultelor, un exemplar va fi păstrat de către direcţia pentru cultura, culte şi
patrimoniul cultural naţional constituită la nivel judeţean, şi un exemplar va fi transmis
proprietarului, respectiv titularului dreptului de administrare asupra monumentului
istoric.
Instituţii şi organisme cu atribuţii în ceea ce priveşte protecţia şi
conservarea monumentelor istorice incluse în patrimoniul cultural
naţional
1. Ministerul Culturii şi Cultelor elaborează şi asigură aplicarea strategiei naţionale în
domeniul protejării monumentelor istorice.
Principalele atribuţii pe care le exercită în vederea protejării monumentelor istorice
constau în:
organizarea sistemului naţional de cercetare, inventariere, clasare a
monumentelor istorice, de elaborare a reglementărilor din domeniu, de
inspecţie şi control al monumentelor istorice;
avizarea reglementărilor, normelor şi metodologiilor cu aplicabilitate pentru
domeniul monumentelor istorice, în cazul în care acestea sunt elaborate de alte
autorităţi decât Ministerul Culturii şi Cultelor;

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
conferirea, prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, regimul de
monument istoric;
publicarea Listei monumentelor istorice, întocmită de Institutul Naţional al
Monumentelor Istorice, în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi
actualizarea acesteia, potrivit legii, la fiecare 5 ani.
2. Institutul Naţional al Monumentelor Istorice a fost înfiinţat prin HG nr. 261/2002 şi
este instituţie publică constituită în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor ce
beneficiază de finanţare de la bugetul de stat sau, după caz, din venituri extrabugetare.
Principalele sale atribuţii presupun:
actualizarea inventarului monumentelor istorice;
actualizarea periodică a Listei monumentelor istorice;
elaborarea normelor şi metodologiilor specifice pentru domeniul monumentelor
istorice, care se aprobă prin ordin al ministrului culturii şi cultelor;
administrarea inventarului şi fondului documentar al monumentelor istorice - care
cuprinde: arhiva, fototeca, fondul cartografic şi biblioteca monumentelor istorice -
care sunt proprietatea publică a statului român;
coordonarea activităţii direcţiilor pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural
naţional constituite la nivel judeţean şi a oficiilor de cadastru şi publicitate
imobiliară privind realizarea inventarului şi a cadastrului de specialitate al
monumentelor istorice, care au obligaţia includerii monumentelor istorice în
planurile cadastrale şi în hărţile topografice.
3. Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice reprezintă acea instituţie publică cu
personalitate juridică proprie, constituită în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor
care exercită, în principal, următoarele atribuţii:
gestionarea, în condiţiile legii, a fondurilor destinate cercetării, expertizării şi
executării lucrărilor de consolidare-restaurare şi punere în valoare a
monumentelor istorice finanţate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului
Culturii şi Cultelor şi încredinţate prin transfer Oficiului Naţional al
Monumentelor Istorice;
fundamentarea, în conformitate cu normele privind creditarea, elaborate de
Ministerul Culturii şi Cultelor şi aprobate prin hotărâre a Guvernului, a
necesarului de credite; propunerea priorităţilor şi evaluarea documentaţiilor
prezentate de persoanele de drept privat în vederea obţinerii de credite fără
dobândă, cu dobândă redusă sau cu dobânda pieţei, pentru efectuarea de lucrări de
protejare la monumentele istorice deţinute.
4. Comisia Naţională a Monumentelor Istorice reprezintă organismul de ştiinţific de
specialitate fără personalitate juridică, cu rol consultativ în domeniul protejării
monumentelor istorice, care funcţionează pe lângă Ministerul Culturii şi Cultelor.
Prin Ordinul nr. 2043/2002 a fost aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare a
Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice.
Principalele sale atribuţii vizează:

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
elaborarea de propuneri cu privire la aprobarea strategiei naţionale privind
protejarea monumentelor istorice, elaborată de Institutul Naţional al
Monumentelor Istorice;
formularea priorităţilor privind lucrările şi măsurile necesare pentru asigurarea
protejării monumentelor istorice, indiferent de situaţia lor juridică şi de sursa de
finanţare;
elaborarea de propuneri în vederea aprobării, prin ordin al ministrului culturii şi
cultelor, a metodologiilor, normelor, normativelor şi reglementărilor din domeniul
protejării monumentelor istorice, elaborate de Ministerul Culturii şi Cultelor sau
de instituţiile specializate din subordinea acestuia;
elaborarea de propuneri de clasare, declasare, neclasare sau nedeclasare şi
schimbarea grupei de clasare a monumentelor istorice;
elaborarea de propuneri astfel încât monumentele istorice să fie incluse în Lista
patrimoniului cultural şi natural mondial, precum şi în Lista patrimoniului
mondial în pericol, elaborate de UNESCO 6 .
În afară de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, în teritoriu mai funcţionează opt
comisii regionale, după cum urmează:
- prima îşi are sediul în cadrul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu
Cultural Naţional Iaşi şi cuprinde judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ,
Suceava şi Vaslui;
- cea de-a doua îşi are sediul în cadrul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi
Patrimoniu Cultural Naţional Tulcea şi cuprinde judeţele Brăila, Buzău,
Constanţa, Galaţi,Tulcea şi Vrancea;
- cea de-a treia îşi are sediul în cadrul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi
Patrimoniu Cultural Naţional Prahova şi cuprinde judeţele Argeş, Călăraşi,
Dâmbovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman;
- cea de-a patra îşi are sediul în cadrul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi
Patrimoniu Cultural Naţional Dolj şi cuprinde judeţele Dolj, Gorj, Mehedinti,
Olt, Valcea;
- cea de-a cincea îşi are sediul în cadrul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi
Patrimoniu Cultural Naţional Timiş şi cuprinde judeţele Arad, Caras-Severin,
Hunedoara şi Timis;
- cea de-a şasea îşi are sediul în cadrul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi
Patrimoniu Cultural Naţional Cluj şi cuprinde judeţele Bihor, Bistrita-Nasaud,
Cluj, Maramures, Satu Mare şi Salaj;
- cea de-a şaptea îşi are sediul în cadrul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi
Patrimoniu Cultural Naţional Braşov şi cuprinde judeţele Alba, Braşov,
Covasna, Harghita, Mures şi Sibiu;
- ultima îşi are sediul în cadrul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu
Cultural Naţional Bucureşti şi cuprinde şi judeţul Ilfov.
6 Procedura prin care monumentele istorice cu o valoare istorică deosebită sunt incluse în lista
patrimoniului mondial va fi prezentată în cadrul următoarei secţiuni.

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
Procedura de includere a monumentelor istorice în Lista patrimoniului
mondial
Pot formula propuneri de înscriere în Lista patrimoniului mondial a bunurilor cu valoare
deosebită din punct de vedere cultural numai statele care sunt semnatare ale Convenţiei
privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural 7 .
În vederea înaintării propunerii de înscriere a unui monument istoric în patrimoniul
mondial, statul membru trebuie să întocmească, în prealabil o listă indicativă prin care
sunt enumerate bunurile pe care acesta intenţionează să le propună pentru instituirea
regimului special de protecţie în următorii cinci ani.
Propunerea de înscriere a bunului în Lista patrimoniului mondial va fi însoţită de dosarul
întocmit de statul membru în acest scop sub coordonarea Centrului patrimoniului
mondial.
După verificarea în prealabil de către centrul menţionat a documentaţiei înaintate de
statul membru, acesta este transmis spre evaluate către cele două organizaţii consultative
independente, respectiv Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor şi Uniunea
mondială pentru natură. Acestea vor transmite Comitetului patrimoniului mondial
evaluările cu privire la siturile propuse a fi incluse în Lista patrimoniului mondial. Cel
de-al treilea organism consultativ este Centrul Internaţional de studii pentru protejarea şi
restaurarea bunurilor culturale care furnizează comitetului sfaturi cu privire la
conservarea siturilor culturale.
Comitetul patrimoniului mondial adoptă decizia finală cu privire la înscrierea unui
anumit sit/monument istoric în Lista patrimoniului mondial.
2. Evaluarea situatiei actuale a monumentelor istorice aflate in
patrimoniul cultural al judetului Arges
Prezentare generală a Judeţului Argeş din punct de vedere istoric şi cultural
7 România a ratificat această convenţie.

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
Judeţul Argeş, străveche vatră de cultură şi
civilizaţie, este situat în bazinul Argesului
superior, in zona central-sudica a Romaniei,
fiind strabatut de la nord la sud de raul Arges.
Se învecineaza la nord cu judetele Sibiu si
Brasov, având ca limita de despartire crestele
înalte ale Muntilor Fagaras ( cel mai înalt masiv
muntos din România) si Pietrei Craiului; la est
cu judetul Dâmbovita, având ca limita culmile
masivului Leaota, zonele deluroase si de
câmpie; la sud cu judetul Teleorman, împartind
câmpia Gavanu -Burdea ; la vest cu judetele Olt
si Vâlcea, limita urmând cumpana de ape dintre
bazinele Oltului, Argesului si Vedei. Argesul,
nume luat de la raul ce-l strabate, are o forma
alungita pe linia nord-sud, acoperind 2,9% din
suprafata tarii, fiind al 11-lea in ordinea
marimii dintre judete.
Judetul Arges, cu o suprafata de 6800 km2 si
inregistrand la Recensamantul din 2002 o
populatie de 652 625 de locuitori, se imparte in
trei municipii - Pitesti, Campulung - Muscel si
Curtea de Arges, patru orase – Mioveni,
Costesti, Topoloveni si Stefanesti, si 95 de
comune.
Beneficiind de un relief variat si pitoresc, pe intreg teritoriul Judetului Arges se regasesc
toate cele trei forme de relief: munti, dealuri, campii, cu mentiunea ca zona, in proportie
de 50% este ocupata de dealuri, muntii impartind cu campia restul teritoriului. Teritoriul
judetului cuprinde doua bazine hidrografice: Bazinul Arges, in zona muntoasa si cea
deluroasa si Bazinul Vedea, in zona deluroasa si cea de campie.
Lacurile glaciare din Muntii Fagaras ( Buda, Capra, Caltun, Podul Giurgiului ) si din
Iezer, constituie semnificative obiective turistice.
Fauna zonei este deosebit de bogata si variata, pe crestele inalte ale muntilor Fagaras si
Piatra Craiului intalnindu-se specii rare, precum capra neagra, ursul, jderul, cerbul, rasul,
caprioara, pisica salbatica, mistretul, vulturul plesuv brun, cocosul de munte. In zona de
campie din sudul judetului fauna cuprinde unele specii pe cale de disparitie, precum
dropia, prepelita, potarnichea, lupul, vulpea. Fauna ihtiologică a regiunii Argeş se
remarca printr-o specie de peşte, denumită popular asprete, care trăieşte în Argeş, Vîlsan
şi Rîul Doamnei si care pana nu demult era complet necunoscută de specialişti. El a fost
descris în 1956 ca specie nouă pentru ştiinţă, primind numele Romanichthys valsanicola.
Aceasta paleta geografica variata confera judetului o zestre peisagistica bogata, cu
momumente care atesta o indelungata istorie. Zona rurala pastreaza si astazi valori

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
etnografice pline de originalitate, incepand cu arhitectura caselor, portul popular si arta
decorativa.
Urmele de cultura materiala descoperite pe teritoriul judetului Arges atesta existenta unor
comunitati omenesti inca din era paleolitica, indeosebi pe vaile raurilor. Se pastreaza
urme de drumuri si case romane la Sapata de Jos, Albota, Rucar, Micesti, Jidava si
Filfani.
Cele mai vechi descoperiri de pe raza Judetului Arges datează din prima etapa a
paleoliticului inferior, „cultura de prund", perioadă în care s-a desfăşurat procesul de
antropogeneză. Mărturii ale acestei îndelungate perioade au fost descoperite pe văile
rîurilor Argeş, Neajlov, Dîmbovnic şi Mozacu (din judeţul Argeş) şi Dîrjov, afluent al
Oltului (judeţul Olt). Din neolitic si din epoca bronzului se pastreaza deasemenea
marturii pe teritoriul Judetului Arges, reprezentate prin aşezarea de la Teiu, situată în
zona de şes, datată în perioada de sfîrşit a neoliticului, iar din epoca bronzului, perioada
apariţiei metalurgiei aramei şi apoi a bronzului, avem mărturii la Ţiţeşti, Beleţi-Negreşti,
Dobreşti şi Davideşti-Conţeşti, unde au fost descoperite grupe de tumuli funerari, iar la
Rîncăciov a fost găsit un depozit de unelte din aramă datate din epoca bronzului
timpuriu 8 .
Vestigiile din epoca geto-dacică au o intensă atestare în Argeş, cele mai numeroase
descoperiri se găsesc, la Radovanu, in Curtea de Argeş, Tigveni şi Cepari (pe rîul
Topolog), Ţiţeşti şi Teiu. Cea mai de seamă asezare geto-daca s-a dezvoltat la Cetăţeni,
in a doua epoca a fierului. Se apreciază că aceasta aşezare a avut un rol deosebit în
acţiunea regelui Burebista de unificare a tuturor dacilor, rol care se continuă şi în
perioadele următoare. Emporium-ul de la Cetăţeni, un important centru comercial, a
jucat un mare rol în dezvoltarea societăţii geto-dacice din bazinul Argeşului.
In timpul cuceririi romane, Muntenia a fost mai slab colonizată. La Rucar, în locul
denumit „Scărişoara", exista un punct de control şi supraveghere, denumit castellum care
dateaza din primele decenii ale secolului al II-lea, perioada in care romanii au ocupat
văile Carpaţilor Meridionali cu scopul apărării împotriva atacurilor dacilor liberi 9 .
In timpul lui Septimiu Sever (193—211), a fost construita o importanta linie de
fortificatii - Limes transalutanus –care pornea de la Dunăre, ajungînd pînă la Rîşnov. Dea
lungul limes-ului erau construite 13 castre, 7 dintre acestea fiind situate în judeţul
Argeş, în localităţile Urlueni, Fîlfani-Izbăşeşti, Săpata de Jos, Albota, Purcăreni, Jidava,
Rucar. Castrul Jidava este cel mai mare şi mai însemnat de pe limes transalutanus.
Populaţia daco-romană a continuat să vieţuiască pe teritoriul actual al judeţului si dupa
retragerea aureliana, marturii le ofera tezaurele monetare descoperite langa castrul de la
Sapata de Jos, cel de la Pitesti, format din monede imperiale romane ce dateaza de pe
vremea imparatilor Constantin II, Constantius II, Valentinian I, Valens, Teodosiu I şi
Arcadius, precum şi descoperirea unor monede bizantine din timpul lui Justinian găsite în
comunele Buzoeşti şi Stîlpeni. Deasemenea, la Vrăneşti şi Rîncăciov (comuna Călineşti),
8 ― Monografie Arges‖, Editura Sport-Turism, Bucuresti 1980
9 Idem

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
au fost scoase la iveală vase şi fragmente ceramice de factură provincială romană datînd
din secolele III—IV e.n., iar la vest de satul Bîrlogu, pe vîlceaua Berivoia, a fost
descoperită o aşezare din secolele IX-X care, prin mărimea ei, este una dintre
importantele aşezări din această perioadă din ţara noastră.
Argeşul continua să aibă şi în feudalism un rol deosebit de important în istoria poporului
român.Diploma Ioaniţilor (1247) consemnează existenţa in Arges, Muscel si Dambovita,
a voievodatului lui Seneslau. La Curtea de Argeş şi-au avut reşedinţa, în secolul al XlIIlea,
Seneslau şi Tihomir, tatăl lui Basarab I.
La începutul secolului al XIV-lea, in jurul anului 1310, Basarab I uneşte formaţiunile
existente pe teritoriul dintre Carpaţi şi Dunăre, întemeind astfel statul feudal Ţara
Românească, cu capitala Ia Curtea de Argeş.
In 1330, oastea Ţării Româneşti, condusa de Basarab I, înfrînge armata ungurească,
invadatoare, condusă de regele Carol Robert de Anjou. După victoria de la Posada,
capitala ţării este mutată la Cîmpulung, oras in care si-au avut reşedinţa, fără a abandona
Curtea de Argeş, Basarab I, Nicolae Alexandru şi, în primii ani de domnie, Vladislav I
Vlaicu.
La Curtea de Arges, in 1359, voievodul Nicolae Alexandru a înfiinţat mitropolia Ţării
Româneşti, semn al consolidării politice a ţării.
Un rol important in apărarea Ţarii Româneşti 1-a avut Cetatea Poenari, ridicată de
primii Basarabi în cheile Argeşului. Folosită ca loc de refugiu pentru domnitori, ca loc de
întemniţare a duşmanilor acestora şi de adăpostire a vistieriei ţării, această cetate,
cunoscută în popor sub numele de „Cetatea lui Vlad Ţepeş", a fost cedată, între 1522 şi
1529, principelui Transilvaniei, în schimbul cetăţilor transilvănene Vinţu şi Vurpăr,
primite ca feude de la Radu de la Afumaţi.
La începutul secolului al XV-lea, din necesităţi de stat, capitala Ţării Româneşti este
mutată de la Curtea de Argeş la Tîrgovişte. Cu toate acestea, fosta capitala si-a pastrat si
in secolele urmatoare importanta în istoria Ţării Româneşti. Aici s-au construit noi curţi
domneşti, s-au încheiat tratate de alianţă, s-au purtat bătălii pentru apararea
independenţei ţării.
La ansamblul feudal Glavacioc, a poposit de multe ori Vlad Calugarul, domnul Ţării
Româneşti (1482-1495), emitand de aici mai multe documente; tot de aici emite
documente Radu cel Mare, urmaşul său la tron (1495—1508). Dintre domnitorii care în
secolul al XVI-lea au avut cele mai strînse legături cu Argeşul se remarcă Neagoe
Basarab (1512—1521), care şi-a petrecut aproape jumătate din domnie la Piteşti şi la
Curtea de Argeş. Despre Piteşti, unde Neagoe a construit noi curţi domneşti, documentele
vorbesc ca de „minunatul scaun", iar în documentul emis de Neagoe la 17 martie 1517,
Cîmpulungul este numit „scaunul domniei mele". In cadrul Curţii domneşti din Argeş,
Neagoe a construit o casă domnească şi biserica episcopală.
Mihai Viteazul, unul dintre cei mai viteji si intelepti domnitori romani realizeaza prima
unire a celor trei tari romanesti ( Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca).

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
La 25 Noiembrie 1600, la Curtea de Argeş, Mihai Viteazul (1593—1601) face o ultimă
încercare de a-şi păstra tronul, însă lupta se incheie în favoarea lui Simion Movilă.
Matei Basarab(1632-1654), cu sprijinul lui Petru Movilă, mitropolitul Kievului, a
infiintat la Campulung o tipografie în care s-au tipărit patru cărţi („Molitvenic
slavonesc"- 1635, „Invăţături peste toate zilele alese pe scurt" — 1642, „Antologhion
slavonesc" — 1643, „Psaltire slavonească" — 1650) care au servit nu numai nevoilor
interne ale Ţării Româneşti, ci au circulat şi în Transilvania, Moldova şi Peninsula Balcanică
10 .
La Campulung, în 1669, Antonie Vodă din Popeşti, domnul Tarii Romanesti (1669-
1672), a înfiinţat prima şcoală obştească în limba română din Ţara Românească. Aceasta
şcoală, care a continuat să existe în secolul al XVIII-lea tot ca şcoală domnească, era
deschisă „şi bogaţilor şi săracilor".
Constantin Brîncoveanu (1683-1714) isi stabileste resedinta de vara in orasul Pitesti
unde construieste o importanta curte domneasca.
Judeţul Argeş a jucat un rol important în cadrul intenselor legături economice, politice şi
culturale care au existat în feudalism între cele trei ţări românesti.
Localitatile de pe teritoriul Judetului Arges au avut un rol important in mijlocirea
schimburilor comerciale cu alte regiuni, in special cu Brasovul si Sibiul. Despre
schimburile comerciale cu Transilvania scrie şi Sebastian Munster în „Cosmografia"
tipărită în 1544: „între Tîrgovişte şi Braşov este tîrgul Cîmpulung locuit de creştini şi
acolo este locul de desfacere a mărfurilor pe care le transporta de la Tîrgovişte în
Transilvania". In registrele cancelariilor de la Sibiu şi Braşov este deasemenea
consemnata participarea intensă a localităţilor argeşene la comerţul cu aceste oraşe.
Legăturile dintre argeşeni şi braşoveni sînt arătate şi de scrisoarea lui Neacşu din
Cîmpulung, din 1521 - primul document scris în limba română, către Hans Benkner,
judele Braşovului.
In 1821, argesenii s-au implicat activ in evenimentele socio-politice, alaturandu-se de la
început lui Tudor Vladimirescu, participînd cu un grup de voluntari condus de căpitanii
Alexandru Corbu şi Iancu Cociubei. Intre 18 şi 21 mai 1821, Tudor Vladimirescu a poposit
cu oastea la Goleşti, unde si-a petrecut ultimele 3 zile inainte de a fi tradat si prins
de eteristii lui Iordache Olimpiotul.
La 20 august 1839, Al. C. Golescu-Negru, Dumitru Brătianu, Nicolae Creţulescu şi Ion
Ghica fondau la Paris „Societatea pentru învăţătura poporului român", iar în 1845 fraţii
Goleşti participă la înfiinţarea „Asociaţiei literare a României".
In timpul revoluţiei de la 1848, o serie de personalităţi argeşene, oameni politici şi de stat,
precum fraţii Goleşti şi fraţii Brătianu, N. Creţulescu, C.D. Aricescu şi I. Negulici, şi-au
adus din plin contribuţia. Membrii familiilor Golescu si Bratianu au militat activ pentru
infaptuirea Unirii Principatelor Romane de la 1859. Astfel, in 1858, Al. G. Golescu
merge la Iaşi, iar Nicolae Golescu la Paris, pentru misiuni legate de Unire. Se susţinea
chiar alegerea lui Nicolae Golescu ca domn al Ţării Româneşti, deoarece era
reprezentantul grupării liberal-radicale. La vestea alegerii lui Alexandru loan Cuza ca
domn al Ţării Româneşti, după ce fusese ales în Moldova, mulţimea din oraşul Piteşti
10 Idem

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
manifesta pe străzi cu torţe aprinse, şi s-a prins să joace Hora Unirii. Cu ocazia vizitelor
făcute de domnitor în Argeş (la 19 iunie 1859), de doamna Elena Cuza (în 3 octombrie
1863) şi de Mihail Kogălniceanu (în anul 1864), locuitorii şi-au manifestat adeziunea faţă
de politica noii domnii, organizînd adevărate sărbători 11 .
In timpul razboiului pentru cucerirea independentei de stat Argeşul a constituit un
important centru strategic şi militar în cadrul triunghiului militar Piteşti – Cîmpulung -
Tîrgovişte. Argeşul era considerat principalul loc de aprovizionare a armatei române de
operaţiuni. Aici s-au construit primele cuptoare de pîine pentru armată, care trebuiau să
livreze zilnic cîte 30 000 de pîini. Locuitorii Argeşului au contribuit cu bani şi numeroase
alte ajutoare, au organizat spitale de campanie la Piteşti, Cîmpulung şi Stolnici. Tot
atunci au luat fiinţă „Comitetul instituit în Argeş pentru ajutorul armatei române şi
cumpărarea armelor" şi „Comitetul damelor din Piteşti" care organizează numeroase
serbări în vederea strîngerii de fonduri pentru armată şi îngrijirea răniţilor. Doctorul
Nicolae Cretulescu, fostul prim-ministru al lui Cuza, a oferit un local în comuna Leordeni
pentru îngrijirea răniţilor.
Pe cîmpul de luptă, argeşenii si-au jertfit viata pe campurile de lupta din Bulgaria, iar,
medicul Carol Davila, care prin căsătoria sa cu nepoata Goleştilor, Ana Racovita s-a
legat strîns de aceste meleaguri, a participat la războiul din 1877 în calitate de inspector
general al Serviciului sanitar al armatei, organizînd ambulanţe şi spitale de campanie pe
cîmpul de luptă.
Membrii familiei Bratianu, stabiliti in actualul oras Stefanesti, respectiv Ion si Dumitru
C. Bratianu au fost cei care au pus bazele Partidului National Liberal, Ionel I.C Bratianu
ocupand pozitia de lider al acestui partid in perioada 1909-1927. Ion Mihalache, invatator
din actualul oras Topoloveni creeaza in 1918 Partidul Taranesc, care la 10 Octombrie
1926 fuzioneaza cu
Partidul National Roman din Transilvania, condus de Iuliu Maniu, noua formatiune
politica numindu-se Partidul National Taranesc.
Un amplu ecou a avut în Argeş si răscoala de la 1907, ţăranii din satele din zona
Costeştiului - Pădureţi, Babaroaga si Bîrla incendiind şi devastînd conacele boiereşti.
Cucerirea independenţei de stat a României a creat un cadru adecvat progresului
economic şi social-politic al ţarii, impulsionînd totodată lupta pentru încheierea
procesului de constituire a statului naţional unitar, deziderat secular care se va împlini la
1 decembrie 1918.
Meleagurile argeşene păstrează aminitirile luptelor puternice care s-au dat în localitatile
Rucar, Dragoslavele, Valea-Mare Pravat si Mateias, în timpul primului război mondial.
Aici, armata română s-a opus cu străşnicie încercărilor duşmanului de a patrunde in
interiorul ţării prin văile cîmpulungene. In criptele şi osuarul de la Mausoleul Mateiaş se
păstrează rămăşiţele pămînteşti ale multor eroi căzuţi pe aceste locuri.
In decembrie 1918, alături de toţi cetăţenii ţării, locuitorii judeţului Argeş şi-au
manifestat bucuria pentru infaptuirea unirea Transilvaniei cu România, prin mari întruniri
şi demonstraţii organizate în oraşele şi satele judeţului, prin articole de presă, semnături
11 ―Judetul Arges. Judetele patriei‖, Editura Academia Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1974

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
culese pe foi volante şi telegrame. La Cîmpulung (în ziua de 24 februarie 1919) şi la
Piteşti (în 22 mai 1919) au avut loc puternice manifestări de sprijinire a Unirii.
In timpul celui de-al doilea razboi mondial mii de argeseni si-au pierdut viata in luptele
de la Cotul Donului, in Crimeea, in Transilvania, Ungaria, Cehia si Austria. Pe plan local,
populaţia judeţelor Argeş şi Muscel îşi aduce contribuţia la alungarea trupelor hitleriste
din zonă si in scurtă vreme zona Argeş -Muscel se află în mîinile unităţilor militare
româneşti şi ale populaţiei civile.
După eliberarea pămîntului strămoşesc, ostaşii Argeşului au luat parte la eliberarea
oraşului Tokay şi la sîngeroasele lupte din Valea Hernadului (Ungaria), iar în
Cehoslovacia la eliberarea oraşelor Plesiveu-Brezno şi Zvolen, la luptele de pe valea
rîului Muran şi la multe altele.
Intre anii 1944-1962, fratii Arsenescu si Elisabeta Rizea din Nucsoara au organizat in
muntii Argesului rezistenta anticomunista.
Ion Mihalache, Gheorghe, Dinu si Vintila Bratianu au fost cativa dintre numerosii
fruntasi ai Partidului National Liberal si ai Partidului National Taranesc arestati in
inchisorile comuniste, pentru ca mai tarziu, in decembrie 1989, argesenii sa participe
activ la instalarea noilor structuri democratice.
Etnografia si activitatea cultural – artistica
Zona etno-geografică şi spirituală a Judetului Argeş a păstrat şi a perpetuat o bogată
moştenire culturală. O caracteristică esenţială a culturii populare o constituie diversitatea
creaţiei artistice. Folclorul literar este ilustrat de
totalitatea speciilor creaţiei orale, de la proverbe şi
zicători pînă la basmul fantastic, iar baladele
populare înregistrează - alături de cîntecele lirice
şi oraţii - o largă circulaţie, în special sub forma
cîntecelor haiduceşti.
Incepînd cu Iordache Golescu şi culminand cu C.
Rădulescu-Codin, autor a peste 15 volume de
culegeri populare, creaţia literara orala din Argeş
a fost valorificata. Folclorul muzical cuprinde
cîntece şi jocuri de nunta, bocete, colinde, doine -
numite, zonal, „de codru" -, cîntece păstoreşti şi
balade în a căror arie tematică se circumscriu
elemente specifice.
Inspirîndu-se din tezaurul folcloric argeşean, D. G. Kiriac a cules cîntecele: „Ciobănaş de
la miori", „Ingheţată-i Dunărea",„Cine trece pe uliţă, pe care mai tarziu le-a publicat în
volumul „Cîntece populare româneşti", apărut în 1960.
Costumul popular argesean se distinge prin doua tipuri: costumul cu catrinta, specific in
zona Topologului si costumul cu fota, intre raurile Arges si Dambovita. In zona
Muscelului costumul popular femeiesc se compune din fota cu ornamente din fir auriu si
margele de culoare rosie si neagra, marama, bete, ie si opinci. Pictori precum Nicolae

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
Grigorescu, Gheorghe Tatarascu, Carol Popp de Szatmary s-au inspirat in creatiile lor
din portul popular argesean.
Costumul de Arges este format din camasa incretita la gat, fota ornamentala cu fir
metalic, catrinta dreptunghiulara, ie, bete si opinci.
Portul barbatesc se aseamana cu cel al geto-dacilor si
este alcatuit din cioareci stramti din dimie alba si camasa cu
poale si chimir.
Ca mestesuguri traditionale, se pastreaza si astazi ceramica, impletiturile din rachita,
ciopliturile in lemn, dogaria, cusaturile si tesaturile lucrate la razboiul de tesut.
Arhitectura populară zonală pǎstreazǎ numeroase elemente constructive cu decoraţii
realizate din motive în formă de cercuri, rozete, dinţi de fierăstrău, romburi etc.
Elementele decorative ale exteriorului locuinţei sînt concentrate, în special, la prispe
(fruntarii, stîlpi), exemplare des întîlnite în zona Muscelului şi în zona de cîmpie a
Costeştiului. Porţile de lemn ale gospodăriilor ţărăneşti din Rucar, Muşăteşti, Călineşti
etc. prezintă, pe lîngă monumentalitatea arhitecturii, o decoraţie sculptata sau în traforuri,
iar piesele de mobilier ţărănesc realizate din lemn (lăzi de zestre, tronuri, blidare etc.) sînt
ornamentate în compoziţii bazate pe succesiunea sau alternanţa motivelor pe suprafeţele
exterioare.
Un stil arhitectonic specific se remarca pe bisericile de lemn, care au la intrare pridvoare
de casa taraneasca. Acestea se intalnesc in localitatile Cuca, Cotmeana, draganu,
Moraresti, Telesti, Zorile-Costesti, Bascovl, Glambocu.
Sculptura în piatră se înscrie printre realizările remarcabile ale artei populare zonale. In
tezaurul sculpturilor în piatră se conservă opere de excepţie care aparţin patrimoniului
artistic naţional. Dintre monumentele cioplite in piatra se remarca metopa realizată în
altorelief „Căprioara odihnindu-se", încastrată în turnul-clopotniţă al mănăstirii Negru
Vodă din Cîmpulung (cea mai veche reprezentare de sculptură medievală animalieră din
Ţara Românească, datand din secolul al XlII-lea), şi unul dintre primele portrete în tehnica
„ronde bosse", înfăţişînd un monah. Decoraţia utilizată în realizarea unor
monumente de arhitectură (incadramente la uşi sau ferestre), în ornamentarea lespezilor
funerare, a vechilor cruci de piatră relevă arta autentică a meşterilor pietrari musceleni.
Preluarea unor motive din tradiţia cioplitorilor în lemn, prelucrarea creatoare a motivelor

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
de inspiraţie orientală sau occidentală reprezintă procese constante de îmbogăţire a
repertoriului artistic al meşterilor pietrari. In acest sens, cioplitorii în piatră din Albeştii
Muscelului au contribuit, prin operele, lor sculpturale, la edificarea unor importante
obiective social-culturale ale României, cum ar fi: Casa Scînteii, Opera Română, Teatrul
Naţional.
Deasemenea, Argeşul se distinge printr-o remarcabilă creaţie originală în domeniul
ceramicii populare. Creatiile traditionalelor centre de olari din judeţ, de la Curtea de
Argeş, Vîlsăneşti, Stroeşti, Leiceşti, Coşeşti, Goleşti, Poieniţa şi Vlădeşti, se
caracterizeaza prin diversitatea formelor, motivelor şi compoziţiilor ornamentale si
constituie veritabile centre de promovare a ceramicii populare argeşene. Piesele de
ceramică produse la Curtea de Argeş („bebeşcele", „toitane", „caţaveici", „ulcioare de
nuntă" etc.) prezintă particularităţi evidente sub aspect cromatic (culoarea dominantă
fiind verdele închis) şi ornamental (decorul vaselor mari rezultă din „brîne" alveolate
aplicate). Ceramica nesmălţuită din centrele de pe valea Rîului Doamnei se
particularizează printr-un decor relativ simplu, realizat din humă albă sub forma
„spiralei", „căii rătăcite", „melcişorilor" sau „lacrimilor", cu ajutorul unor unelte
specifice: „corneciul cu harnă", „tiparul", etc.
Specificitatea ceramicii populare de pe valea Vîlsanului constă în confecţionarea unor
vase cu forme şi ornamente originale. Meşterii olari din Stroeşti produc „oale de moşi",
„ulcioare", „boalce", „mijloace", „străchini", „pîrnaie", „toitane" humuite în roşu, incizate
circular şi „încondeiate" prin benzi verticale sau cu motive florale realizate cu
„corneciul", „plotogul cu dinţi" sau „scripetele".
La Goleşti a fost adesea prezent doctorul Carol Davila care s-a căsătoria aici cu Anica
Racoviţă, nepoata lui Dinicu Golescu. Aici s-au născut şi cei patru copii ai lor, printre
care viitorul dramaturg Alexandru Davila şi Elena Perticari, memorialistă şi biografa a
tatălui sau.
In timpul războiului pentru independenţă, doctorul Nicolae Kretzulescu, primul
preşedinte al Academiei Române, a transformat conacul său din Leordeni în spital pentru
răniţii care veneau de peste Dunăre. Tot la Leordeni, Nicolae Kretzulescu a terminat
opera „Anatomie descriptivă", lucrare care s-a bucurat de o faimă europeană. In anii
1877—1878, în Piteşti şi, respectiv, la Curtea de Argeş, au activat medicii Zubcu
Codreanu şi Russel. Cele două portrete ale doctorului Codreanu, care se cunosc astăzi, au
fost executate de arhitectul Lecomte du Nouy în locuinţa doctorului Russel din Curtea de
Argeş.
Alţi doi argeşeni s-au facut remarcati prin preocupările lor ştiinţifice. Campulungeanul
Constantin Gogu, astronom, profesor la Universitatea din Bucureşti, comunica rezultatele
de senzaţie privind perturbaţiile pe care le produce planeta Marte în mişcarea Lunii, iar
George Ionescu-Gion din Piteşti se remarca prin scrierile sale, mai ales cele din domeniul
istoriei, printre care monumentala „Istoria Bucureştilor".
Inceputul secolului al XX-lea găseşte multe personalităţi din Argeş înscrise în rîndul
valorilor naţionale. Artişti ca G. D. Mirea, promotor al picturii româneşti academice şi
unul dintre cei mai mari portretişti ai noştri, fratele său, sculptorul miniaturist Dimitrie
Mirea, Costin Petrescu, cel care a realizat uriaşa frescă a istoriei poporului nostru din sala

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
Ateneului Român, sculptorul Dimitrie Măţăoanu, pictorul Rudolf Schweitzer-Cumpăna
au dat opere intrate, prin valoarea lor, în patrimoniul naţional.
De Cîmpulung se leagă si numele sculptorului Constantin Baraschi şi al academicianului
George Oprescu, unul dintre marii noştri colecţionari şi istorici de artă.
In domeniul ştiinţei, s-au ilustrat medici de renume ca I. Nanu-Muscel, membru al
Academiei Române, profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti, şi Constantin I.
Parhon, membru al Academiei Române şi al altor academii de peste hotare, întemeietorul
şcolii româneşti de endocrinologie. Cunoscut militant progresist încă din anii tinereţii, C.
I. Parhon a fost primul preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale.
Profesorul universitar Cristian Musceleanu - tot cîmpulungean şi el - s-a făcut cunoscut
prin lucrările sale de popularizare din domeniul fizicii şi chimiei. Lucrarea sa „Energie,
materie, radiaţiuni", apărută în patru volume, a cunoscut o largă circulaţie.
Judeţul Argeş a cunoscut şi cunoaşte o intensa activitate literară de care se leagă creaţiile
unor scriitori precum Ion Barbu, Tudor Muşatescu, Tudor Teodorescu-Branişte, Mihai
Moşandrei, George Ulieru, Mihail Lungeanu, Mihai Tican-Rumano, Ion Marin Iovescu,
Vladimir Streinu, Ion Trivale, Dimitrie Nanu, Mihail Ilovici.
Ion Barbu (psedonimul literar al matematicianului de renume Dan Barbilian) - s-a născut
la 19 martie 1895 la Cîmpulung. Deşi redusă ca întindere, opera lui Ion Barbu a avut o
influenţă puternica asupra evolutiei literaturii romane. In 1921 publică poemul „După
melci", iar în 1930 îi apare unicul volum de poeme (antum), „Joc secund".
Tudor Muşatescu, născut la 22 februarie 1903 la Cîmpulung, a scris piese de teatru,
dintre care amintim „Pantarola", „Sosesc deseară", „Titanic vals", „Eseu", „Visul unei
nopţi de iarnă" — în care continuă tradiţiile teatrului caragialean prin tipologie, situaţii,
dialoguri şi spirit.
Ion Marin Iovescu, stabilit pînă la sfîrşitul vieţii în Bughea de Jos, este autorul romanelor
de inspiraţie rurală „Nunta cu bucluc", „O daravelă de proces", „Oameni degeaba", „Lacrimi
pe pîine", „Soare cu dinţi".
Mihai Moşandrei, născut la Cîmpulung în anul 1896, a debutat cu volumul „Păuni" în
anul 1929. Poet de factură simbolistă, este cuprins în „Antologia poeţilor tineri" a lui
Zaharia Stancu şi apreciat de Pompiliu Constantinescu. In anul 1971, Şerban Cioculescu
îi prefaţează volumul „Cărări printre ani". în anul 1978 i-a apărut volumul „Plecarea rîndunelelor".
De meleagurile argeşene sînt legate şi numele unor oameni de cultură care îşi au originea
în alte părţi ale ţării, dar care au creat inspirîndu-se din realităţile locale. Printre ei
amintim pe George Topîrceanu, Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Ion Pilat, George
Stephănescu.
Tradiţiile învăţământului pe meleagurile argesene dateaza inca din secolul al XlV-lea,
perioada in care s-au organizat pe lângă biserici, mănăstiri sau curţile domneşti de la
Câmpulung şi Curtea de Argeş şcoli pentru tineri. Documente emise de la cancelaria
domnească din Argeş atestă existenţa unor şcoli ii pregateau pe boieri si copiii lor.
La mijlocul secolului al XVII-lea a fost infiintata o şcoală la Piteşti, pe lângă Biserica
Domnească Sf. Gheorghe, iar in 1669 se intemeiaza una si in orasul Câmpulung. In acest
oraş s-au tipărit cărţi domneşti inclusiv în limba română, sub conducerea lui Melchisedec.
Alte şcoli au fost înfiinţate la Piteşti, pe lângă Schitul Buliga [1751], la Curtea de Argeş,
pe lângă Mănăstire [1768], la Câmpulung, precum şi în mediul rural, la Rucăr, Bălileşti,
Valea, Retevoieşti, Nămăieşti.

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
In 1815, Radu Golescu infiinteaza la Golesti "Şcoala Slobodă Obştească", prima scoala
mixta superioara in limba romana din Tara Romaneasca. In anii ce urmeaza apr scoli
nationale si la Campulung, Pitesti si Curtea de Arges.
Pe intreg teritoriul Judetului Arges exista marturii ale istoriei, culturii si civilizatiei pe
aceste locuri, ce sunt pastrate cu veneratie in locuri precum Complexul Muzeal Naţional
Goleşti, înfiinţat în anul 1939, care cuprinde, pe lângă monumentele de arhitectură
medievală, şi Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii din România, Muzeul Judeţean Argeş
din Piteşti, un veritabil tezaur de istorie, ştiinţe ale naturii şi artă plastică, Muzeul
Municipal Curtea de Argeş, Muzeul Municipal Câmpulung-Muscel, Mausoleul Mateiaş,
situat la aproximativ 10 Km de oraşul Câmpulung, ridicat în memoria soldaţilor căzuţi în
1916, Casa memorială „Liviu Rebreanu" de la Valea Mare-Ştefăneşti, Casa memorială
„George Topârceanu" de la Nămăieşti, Casa memorială „Vladimir Streinu" de la Teiu,
Castrul roman Jidava, în apropierea Câmpulungului, Muzeul de Artă Piteşti, cu picturi
semnate de Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Ion
Andreescu, R. Schweitzer-Cumpăna, Casa memorială „Dinu Lipatti" de la Ciolceşti-
Leordeni şi Centrul de cultură „Brătianu" de la Ştefăneşti.
Pe teritoriul judeţului Argeş se găsesc 1.018 monumente cultural-istorice, care sunt
incluse în patrimoniul cultural naţional şi care constituie puncte de un interes deosebit,
atât din punct de vedere cultural, cât şi turistic.
Evaluarea densitatii monumentelor istorice din Judetul Arges
Judetul Arges, are o suprafata totala de 6800
km2, se imparte in trei municipii - Pitesti,
Campulung-Muscel si Curtea de Arges, patru
orase – Mioveni, Costesti, Topoloveni si
Stefanesti, si 95 de comune.
Pentru o mai clara apreciere a starii de
conservare a monumentelor istorice existente pe
teritoriul Judetului Arges, cat si in vederea
stabilirii prioritatilor de punere in valoare a
patrimoniului existent, s-a procedat la
delimitarea a 10 zone, criteriul luat in
considerare fiind gradul de accesibilitate catre
zonele stabilite, respectiv infrastructura rutiera
existenta in judet – drumuri nationale si drumuri
judetene care se gasesc prezentate in tabele
pentru fiecare zona in parte.
Cele 10 zone stabilite sunt urmatoarele:
Zona 1: Stefanesti, Calinesti, Topoloveni,
Leordeni, Bogati, Priboieni, Beleti-Negresti,
Dobresti, Botesti;

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
Zona 2: Mioveni, Titesti, Davidesti, Stalpeni, Vulturesti, Mihaesti, Hartiesti,
Poenarii de Muscel, Boteni, Cetateni, Mioarele, Campulung, Stoenesti, Valea Mare
Pravat, Dragoslavele, Dambovicioara;
Zona 3: Maracineni, Micesti, Darmanesti, Cosesti, Balilesti, Vladesti, Schitu-Golesti,
Aninoasa, Godeni, Berevoiesti, Bughea de Jos, Bughea de Sus, Albestii de Muscel,
Leresti, Rucar;
Zona 4: Bradu, Oarja, Cateasca, Suseni, Rociu, Ratesti, Teiu, Negrasi, Mozaceni,
Slobozia, Stefan cel Mare, Catanele;
Zona 5: Albota, Lunca Corbului, Costesti, Stolnici, Buzoiesti, Harsesti, Ungheni,
Recea, Barla, Caldararu, Izvoru, Mirosi, Raca, Popesti;
Zona 6: Mosoaia, Sapata, Vedea, Poiana Lacului, Babana, Cocu, Uda, Ciomagesti,
Cuca;
Zona 7: Budeasa, Malureni, Musatesti, Bradulet, Nucsoara, Corbi, Domnesti,
Pietrosani;
Zona 8: Bascov, Merisani, Baiculesti, Curtea de Arges, Valea Danului, Valea Iasului,
Albestii de Arges, Corbeni, Arefu;
Zona 9: Draganu, Cotmeana, Moraresti, Poenarii de Arges, Ciofrangeni, Tigveni,
Cepari, Suici, Salatrucu;
Zona 10: Pitesti.
Densitatea monumentelor istorice in Judetul Arges
Conform listei monumentelor istorice, publicate pe site-ul Institutului National al
Monumentelor Istorice, respectiv www.inmi.ro, pe teritoriul Judetului Arges exista un
numar total de 1018 monumente istorice, dispuse in 90 de localitati.
Graficul de mai jos ilustreaza concentrarea monumentelor istorice pe zonele stabilite.
Astfel, putem aprecia ca Zona 2 este zona cu cea mai mare densitate de monumente
istorice, reprezentand un procent de 29% din totalul monumentelor de pe teritoriul
Judetului Arges, urmata de Zona 8, cu un procent de 14%, Zonele 1 si 10 cumuleaza cate
un procent de 11%, Zonele 7 si 3 prezinta, fiecare, un procent de 9%, Zonele 5 si 9
prezinta, fiecare, procente de 6%. Zonele cu cea mai slaba concentrare de monumente
istorice sunt 4 si 6, cumuland 3%, respectiv 2%.
14%
6%
9%
Impartirea monumentelor istorice in Judetul Arges
2%
11%
6%
3%
11%
9%
29%
Zona 1
Zona 2
Zona 3
Zona 4
Zona 5
Zona 6
Zona 7
Zona 8
Zona 9
Zona 10

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
Zona 1
Cea mai mare parte de monumente istorice existente in Zona 1
se afla concentrata in orasul Stefanesti, urmat de localitatile
Calinesti, Topoloveni si Leordeni. Asadar, localitatile care
aduna cele mai scazute procentaje de monumente istorice sunt
Bogati, Beleti-Negresti si Dobresti, in localitatatile Priboieni si
Botesti neexistand niciun monument istoric.
13%
11%
0% 2%
1%
23%
Densitate Monumente Zona 1
5% 0%
45%
Stefanesti
Calinesti
Topoloveni
Leordeni
Bogati
Priboieni
Beleti-Negresti
Dobresti
Botesti

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
Zona 2
Localitatile cu cea mai mare concentrare de monumente istorice
din Zona 2 sunt Campulung, cumuland un procent de 55%, urmat
de Dragoslavele, Mioveni si Mioarele, fiecare dintre acestea
prezentand un procent de 6% din totalul monumentelor istorice
de pe teritoriul Zonei 2, iar localitatea Hartiesti reprezinta un
procent de 5%. Toate celelalte localitati, prezinta o densitate de
monumente care se poate reprezenta valoric in procentaje de sub
5%.
Densitate Monumente Zona 2
7%
2%
4%
3%0%5%
6% 1%
1%
4% 1%
56%
6%
3%
0%
1%
Mioveni
Titesti
Davidesti
Stalpeni
Vulturesti
Mihaesti
Hartiesti
Poenarii de Muscel
Boteni
Cetateni
Mioarele
Campulung
Stoenesti
Valea Mare Pravat
Dragoslavele
Dambovicioara

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
Zona 3
Localitatea cu cel mai mare numar de monumente istorice pe
teritoriul sau, din Zona 3, este Rucar, cumuland un procent de
14%, urmata, in ordine descrescatoare, de localitatile Albestii
de Muscel, cu un procent de 11%, Aninoasa, cumuland un
procent de 10%, Darmanesti, cu o concentrare de monumente
istorice in procent de 9%, urmata de localitatile Schitu Golesti,
Maracineni, Leresti si Berevoiesti, fiecare prezentand cate un
procent de 8%. Toate celelalte localitati prezinta valori de sub
5% din totalul monumentelor istorice existente in Zona 3.
1% 8%
1%
5%
8%
5%
14%
Densitate Monumente Zona 3
10%
8% 4%
8%
4%
9%
4%
11%
Maracineni
Micesti
Darmanesti
Cosesti
Balilesti
Vladesti
Schitu-Golesti
Aninoasa
Godeni
Berevoiesti
Bughea de Jos
Bughea de Sus
Albestii de Muscel
Leresti
Rucar

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
Zona 4
In Zona 4, localitatile cu cea mai mare
concentrare de monumente istorice sunt Ratesti,
cu un procent de 30%, Stefan cel Mare, cumuland
un procent de 27% si Slobozia, cu un procent de
13%. Toate celelalte prezinta cate un procent de
6%, iar in localitatea Oarja nu exista niciun
monument istoric.

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
13%
27%
6%
Densitate Monumente Zona 4
6%
0% 6%
6%
Zona 5
Cea mai mare parte a monumentelor istorice din
zona 5 se afla concentrata in comunele Stolnici si
Costesti, cumuland procente de 21%, respectiv
20%. A treia comuna, din punctul de vedere al
densitatii monumentelor istorice existente este
comuna Barla, cumuland un procent de 15%.
Toate celelalte localitati prezinta procente de sub
10%.
6%
30%
Bradu
Oarja
Cateasca
Suseni
Rociu
Ratesti
Teiu
Negrasi
Mozaceni
Slobozia
Stefan cel Mare
Catanele

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
15%
8%
0%
3%0% 7%
8%
3%
Densitate Monumente Zona 5
3%
3% 2%
7%
20%
21%
Albota
Lunca Corbului
Costesti
Stolnici
Buzoiesti
Harsesti
Ungheni
Recea
Barla
Caldararu
Izvoru
Mirosi
Raca
Popesti

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
Zona 6
Localitatea cu cea mai densa reprezentare de
monumente din zona 6 este Sapata, cu un
procent de 35%, urmata de comuna Uda, care
cumuleaza un procent de 22% si de comuna
Cuca, unde numarul monumentelor istorice
reprezinta 13% din totalul monumentelor
existente in zona 6. Toate celelalte localitati,
respectiv Mosoaia, Poiana Lacului,
Ciomagesti, Vedea, Cocu prezinta procente de
sub 10%, iar in localitatea Babana nu exista
niciun monument istoric.
22%
4%
13%
4% 0%
Densitate Monumente Zona 6
9%
9%
4%
35%
Mosoaia
Sapata
Vedea
Poiana Lacului
Babana
Cocu
Uda
Ciomagesti
Cuca

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
Zona 7
Cea mai mare concentrare de monumente istorice din Zona 7 se afla in
localitatea Corbi, reprezentand un procent de 24%, urmata de
localitatile Budeasa si Pietrosani, a caror densitate de monumente
istorice reprezinta 20%, respectiv 18%. In Musatesti si Domnesti,
concentrarea monumentelor istorice reprezinta procente de 13%,
respectiv 12%, iar localitatile Malureni, Nucsoara si Bradulet aduna
procente de sub 10%.
12%
18%
24%
Densitate Monumente Zona 7
3%
20%
5%
5%
13%
Budeasa
Malureni
Musatesti
Bradulet
Nucsoara
Corbi
Domnesti
Pietrosani

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
Zona 8
In municipiul Curtea de Arges, prima capitala a Tarii Romanesti, se
afla cel mai mare numar de monumente istorice din zona 8, in
procent de 56%, urmata de comuna Merisani, reprezentand un
procent de 16%. In toate celelalte localitati exista monumente care
aduna procente de sub 10%.
2%
2%
3%
8%
Densitate Monumente Zona 8
6%
56%
2%
16%
5%
Bascov
Merisani
Baiculesti
Curtea de Arges
Valea Danului
Valea Iasului
Albestii de Arges
Corbeni
Arefu

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
Zona 9
In zona 9, localitatea cu cea mai mare densitate de monumente
istorice pe teritoriul sau este Cotmeana, reprezentand un procent
de 24%, urmata de localitatile Suici, cu un procent de 20%, iar
localitatile Tigveni si Salatrucu reprezinta cate un procent de 18%,
localitatile Moraresti si Ciofrangeni cumuland procente de sub
10%. In localitatile Draganu si Poenarii de Arges nu exista niciun
monument istoric.
20%
18%
15%
Densitate Monumente Zona 9
0%
24%
18%
3%
2% 0%
Draganu
Cotmeana
Moraresti
Poenarii de Arges
Ciofrangeni
Tigveni
Cepari
Suici
Salatrucu

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
Zona 10
Densitate monumente Zona 10
89%
11%
Pitesti
Arges

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
Evaluarea starii de conservare a monumentelor istorice
In vederea evaluarii starii actuale de conservare a monumentelor istorice aflate in
patrimoniul cultural al Judetului Arges s-au efectuat vizite in teren, avand ca scop
evaluarea vizuala si intocmirea fiselor de evaluare a starii de conservare a
monumentelor istorice, iar analiza datelor a fost elaborata pentru fiecare zona, dupa
cum urmeaza:
Zona 1: Stefanesti, Calinesti, Topoloveni, Leordeni, Bogati, Priboieni, Beleti-
Negresti, Dobresti, Botesti;
Zona 2: Mioveni, Titesti, Davidesti, Stalpeni, Vulturesti, Mihaesti, Hartiesti,
Poenarii de Muscel, Boteni, Cetateni, Mioarele, Campulung, Stoenesti, Valea
Mare Pravat, Dragoslavele, Dambovicioara;
Zona 3: Maracineni, Micesti, Darmanesti, Cosesti, Balilesti, Vladesti, Schitu-
Golesti, Aninoasa, Godeni, Berevoiesti, Bughea de Jos, Bughea de Sus, Albestii
de Muscel, Leresti, Rucar;
Zona 4: Bradu, Oarja, Cateasca, Suseni, Rociu, Ratesti, Teiu, Negrasi, Mozaceni,
Slobozia, Stefan cel Mare, Catanele;
Zona 5: Albota, Lunca Corbului, Costesti, Stolnici, Buzoiesti, Harsesti, Ungheni,
Recea, Barla, Caldararu, Izvoru, Mirosi, Raca, Popesti;
Zona 6: Mosoaia, Sapata, Vedea, Poiana Lacului, Babana, Cocu, Uda,
Ciomagesti, Cuca;
Zona 7: Budeasa, Malureni, Musatesti, Bradulet, Nucsoara, Corbi, Domnesti,
Pietrosani;
Zona 8: Bascov, Merisani, Baiculesti, Curtea de Arges, Valea Danului, Valea
Iasului, Albestii de Arges, Corbeni, Arefu;
Zona 9: Draganu, Cotmeana, Moraresti, Poenarii de Arges, Ciofrangeni, Tigveni,
Cepari, Suici, Salatrucu;

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural
al judeţului Argeş
Zona 10: Pitesti
In baza datelor colectate atat din teren s-a procedat la intocmirea urmatoarelor grafice:

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural al judeţului Argeş
52%
Densitate monumente Zona 1
5%
Monumente
Zona 1
10%
Total
monumente
90%
Cale de acces
5%
38%
Cale de acces indirecta
Drum national
Drum comunal/municipal
Drum judetean
Zona 1
5%
10%
Statut juridic
0% 10% Domeniul public al statului
83%
75%
Alimentare cu apa
Proprietate privata
Statut juridic incert
Domeniul privat al statului
Episcopia Argesului si
Muscelului
0% 17%
Retea de alimentare cu
apa
Fantana
Nu au alimentare cu apa

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural al judeţului Argeş
62%
88%
Canalizare
5% 7%
Imprejmuire
38%
Retea de canalizare
Fosa septica
Nu au canalizare
Imprejmuit
Neimprejmuit
57%
10%
2%
5%
Electricitate
43%
Starea fizica a monumentelor
83%
Exista
Electricitate
Fara electricitate
Exista - parasite
Exista - restaurate/in curs
de consolidare
Nu exista

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural al judeţului Argeş
63%
1%
Densitate monumente Zona 2
Monumente
Zona 2
21%
Total
monumente
79%
Calea de acces
24%
12%
Cale de acces indirecta
Drum national
Drum comunal/municipal
Drum judetean
Zona 2
0%
2%
36%
58%
15%
Statut juridic
47%
Alimentare cu apa
2%
40%
Domeniul public al statului
Proprietate privata
Statut juridic incert
Domeniul privat al statului
Episcopia Argesului si
Muscelului
Retea de alimentare cu apa
Fantana
Nu au alimentare cu apa

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural al judeţului Argeş
39%
66%
Canalizare
Imprejmuire
31%
3%
61%
Retea de canalizare
Fosa septica
Nu au canalizare
Imprejmuit
Neimprejmuit
37%
2% 13%
2%
Electricitate
63%
Starea fizica a monumentelor
83%
Exista
Electricitate
Fara electricitate
Exista - parasite
Exista - restaurate/in curs de
consolidare
Nu exista

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural al judeţului Argeş
44%
13%
Densitate monumente Zona 3
Monumente
Zona 3
7%
Total
Monumente
93%
Calea de acces
9%
34%
Cale de acces indirecta
Drum national
Drum comunal/municipal
Drum judetean
Zona 3
17%
19%
6%
4%
89%
Statut juridic
54%
Alimentare cu apa
11% 0%
Domeniul public al statului
Domeniul privat al statului
Statut juridic incert
Proprietate privata
Episcopia Argesului si
Muscelului
Retea de alimentare cu apa
Fantana
Nu au alimentare cu apa

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural al judeţului Argeş
57%
0%
100%
Canalizare
Imprejmuire
43%
Retea de canalizare
Fosa septica
Nu au canalizare
Imprejmuit
Neimprejmuit
55%
9%
21%
2%
Electricitate
Starea fizica a monumentelor
68%
45%
Exista
Exista - parasite
Electricitate
Fara electricitate
Exista - restaurate/in curs de
consolidare
Nu exista

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural al judeţului Argeş
66%
Densitate monumente Zona 4
0%
Monumente
Zona 4
3%
Total
Monumente
97%
Calea de acces
28%
6%
Cale de acces indirecta
Drum national
Drum comunal/municipal
Drum judetean
Zona 4
28%
0%
61%
0% 6%
6%
Statut juridic
66%
Alimentare cu apa
33%
Domeniul public al statului
Proprietate privata
Statut juridic incert
Domeniul privat al statului
Episcopia Argesului si
Muscelului
Retea de alimentare cu apa
Fantana
Nu au alimentare cu apa

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural al judeţului Argeş
61%
83%
6%
Canalizare
Imprejmuire
17%
33%
Retea de canalizare
Fosa septica
Nu au canalizare
Imprejmuit
Neimprejmuit
39%
33%
6%
6%
Electricitate
67%
Starea fizica a monumentelor
49%
Exista
Electricitate
Exista - parasite
Fara electricitate
Exista - restaurate/in curs de
consolidare
Nu exista

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural al judeţului Argeş
24%
40%
Densitate monumente Zona 5
Monumente
Zona 5
5%
Total
Monumente
95%
Calea de acces
31%
5%
Cale de acces indirecta
Drum national
Drum comunal/municipal
Drum judetean
Zona 5
24%
57%
26%
5% 0%
Statut juridic
45%
Alimentare cu apa
17%
26%
Domeniul public al statului
Proprietate privata
Statut juridic incert
Domeniul privat al statului
Episcopia Argesului si Muscelului
Retea de alimentare cu apa
Fantana
Nu au alimentare cu apa

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural al judeţului Argeş
60%
83%
Canalizare
14%
Imprejmuire
17%
26%
Retea de canalizare
Fosa septica
Nu au canalizare
Imprejmuit
Neimprejmuit
33%
21%
10%
12%
Electricitate
67%
Starea fizica a monumentelor
57%
Exista
Electricitate
Fara electricitate
Exista - parasite
Exista - restaurate/in
curs de consolidare
Nu exista

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural al judeţului Argeş
33%
20%
Densitate monumente Zona 6
Monumente
Zona 6
2%
Total
Monumente
98%
Calea de acces
0%
47%
Cale de acces indirecta
Drum national
Drum comunal/municipal
Drum judetean
Zona 6
13%
7% 0%
93%
Statut juridic
80%
Alimentare cu apa
7% 0%
Domeniul public al
statului
Proprietate privata
Statut juridic incert
Domeniul privat al
statului
Episcopia Argesului si
Muscelului
Retea de alimentare cu
apa
Fantana
Nu au alimentare cu apa

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural al judeţului Argeş
93%
0%
100%
Canalizare
Imprejmuire
7%
Retea de canalizare
Fosa septica
Nu au canalizare
Imprejmuit
Neimprejmuit
40%
7%
Electricitate
60%
Starea fizica a monumentelor
86%
Electricitate
7% 0% Exista - in functiune
Exista - parasite
Fara electricitate
Exista - restaurate/in curs de
consolidare
Nu exista

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural al judeţului Argeş
51%
Densitate monumente Zona 7
5%
Monumente
Zona 7
8%
Total
Monumente
92%
Calea de acces
18%
26%
Cale de acces indirecta
Drum national
Drum comunal/municipal
Drum judetean
Zona 7
30%
0%
8%
70%
15%
5%
Statut juridic
47%
Alimentare cu apa
25%
Domeniul public al
statului
Proprietate privata
Statut juridic incert
Domeniul privat al
statului
Episcopia Argesului si
Muscelului
Retea de alimentare cu
apa
Fantana
Nu au alimentare cu apa

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural al judeţului Argeş
72%
0%
Canalizare
28%
Imprejmuire
Retea de canalizare
Fosa septica
Nu au canalizare
48% Imprejmuit
52%
Neimprejmuit
40%
5%
10%
Electricitate
60%
Starea fizica a monumentelor
3%
82%
Exista
Exista - parasite
Electricitate
Fara electricitate
Exista - restaurate/in curs de
consolidare
Nu exista

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural al judeţului Argeş
59%
4%
Densitate monumente Zona 8
Monumente
Zona 8
11%
Total
Monumente
89%
Calea de acces
30%
7%
Cale de acces indirecta
Drum national
Drum comunal/municipal
Drum judetean
Zona 8
3%
18%
62%
18%
23%
Statut juridic
38%
Alimentare cu apa
30%
8%
Domeniul public al statului
Proprietate privata
Statut juridic incert
Domeniul privat al statului
Episcopia Argesului si
Muscelului
Retea de alimentare
cu apa
Fantana
Nu au alimentare cu
apa

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural al judeţului Argeş
60%
49%
Canalizare
25%
Imprejmuire
15%
51%
Retea de canalizare
Fosa septica
Nu au canalizare
Imprejmuit
Neimprejmuit
33%
11%
2%
11%
Electricitate
67%
Starea fizica a monumentelor
76%
Exista
Exista - parasite
Electricitate
Fara electricitate
Exista - restaurate/in curs de
consolidare
Nu exista

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural al judeţului Argeş
77%
Densitate monumente Zona 9
0%
Monumente
Zona 9
6%
8%
Total
Monumente
94%
Calea de acces
15%
Cale de acces indirecta
Drum national
Drum comunal/municipal
Drum judetean
Zona 9
0%
38%
23%
15%
0%
Statut juridic
77%
Alimentare cu apa
47%
Domeniul public al
statului
Proprietate privata
Statut juridic incert
Domeniul privat al
statului
Episcopia Argesului si
Muscelului
Retea de alimentare cu apa
Fantana
Nu au alimentare cu apa

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural al judeţului Argeş
69%
92%
8%
Canalizare
Imprejmuire
8%
23%
Retea de canalizare
Fosa septica
Nu au canalizare
Imprejmuit
Neimprejmuit
8%
0% 8% 0%
Electricitate
92%
Starea fizica a monumentelor
92%
Exista
Electricitate
Fara electricitate
Exista - parasite
Exista - restaurate/in
curs de restaurare
Nu exista

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural al judeţului Argeş
40%
Densitate monumente Zona 10
Monumente
Zona 10
10%
Total
Monumente
90%
Calea de acces
7% 0%
53%
Cale de acces indirecta
Drum national
Drum comunal/municipal
Drum judetean
Zona 10
37%
0%
0% 13%
3%
Statut juridic
37%
23%
Alimentare cu apa
87%
Domeniul public al
statului
Proprietate privata
Statut juridic incert
Domeniul privat al
statului
Episcopia Argesului si
Muscelului
Retea de alimentare cu apa
Fantana
Nu au alimentare cu apa

Studiu interdisciplinar pentru punerea în valoare a monumentelor istorice din patrimoniul cultural al judeţului Argeş
55%
0%
13%
Canalizare
87%
Imprejmuire
45%
Retea de canalizare
Fosa septica
Nu au canalizare
Imprejmuit
Neimprejmuit
2%
18%
13%
Electricitate
87%
Starea fizica a monumentelor
3%
77%
Electricitate
Fara electricitate
Exista
Exista - parasite
Exista - restaurate/in
curs de consolidare
Nu exista

Turism cultural
Circuite turistice in Judetul Arges
Stefanesti – Calinesti – Topoloveni – Leordeni - Bogati – Priboieni - Beleti Negresti –
Dobresti - Botesti
DN 7 - Stefanesti - Calinesti – Topoloveni – Leordeni
Stefanesti
Complexul Muzeal National Golesti, format din :
o Conacul Golestilor - construit in anul 1640 de mesterii Stroe Leurdeanul si Stoica din
Targoviste, este singura constructie laica fortificata din tara, conacul fiind inconjurat de
ziduri inalte de caramida, iar in zidurile de aparare au fost instalate tunuri. A fost declarat
muzeu in anul 1958 si cuprinde patru sectii: sectia memoriala familia Golescu, sectia
pedagogica, sectia de etnografie si arta populara a Judetului Arges si sectia de istorie.
Sectia memoriala a muzeului cuprinde ―Scoala sloboda obsteasca‖, infiintata de Dinicu
Golescu, prima scoala moderna cu predare in limba romana.
o Muzeul Pomiculturii şi Viticulturii - al treilea muzeu ca importanta nationala. Acesta
cuprinde doua mari sectoare: un sector in aer liber, ce infatiseaza civilizaţia ţărănească de
la mijlocul secolului al XIX-lea din principalele zone viticole şi pomicole ale ţării si un
sector pavilionar care prezinta istoria viticulturii şi pomiculturii de pe teritoriul ţării
noastre;
Casa memoriala Liviu Rebreanu – Construita in stil traditional muscelean , dateaza de la
inceputul secolului XX. Este locul in care marele scriitor si-a petrecut ultimii 14 ani din viata.
Aici a scris romanele ―Rascoala‖, ―Amandoi‖, precum si fragmente din ―Ion‖.
Vila Bulandra - fosta resedinta a marii artiste Lucia Sturdza Bulandra;
Conacul familiei Bratianu – vila ―Florica” - conacul in care au locuit membrii familiei
Bratianu, intemeietorii liberalismului romanesc, poarta numele fiicei lui I. C. Bratianu. Printre
membrii familiei Bratianu care au trait aici se numara Ion C. Bratianu, Ion I.C. Bratianu si
Vintila Bratianu. In vila se afla o biblioteca suspendata, unele dintre cele mai importante
biblioteci particulare din Romania, iar in apropierea conacului se afla Capela familiei
Bratianu.
Calinesti
Biserica de lemn Sf Gheorghe si Sf Dumitru
Biserica "Sf. Voievozi”
Topoloveni
Biserica "Adormirea Maicii Domnului” - construita in anul 1745;
Leordeni
Casa Dinu Lipatti - casa memoriala a cunoscutului pianist si compozitor roman, a fost
construita intre anii 1936-1940, inca pastreaza cateva obiecte personale ale artistului.

Dobresti
Circuite turistice in Judetul Arges
DJ 702 - Topoloveni – Priboieni – Dobresti
Casa memoriala Ion Mihalache (1882-1963) - om politic, intemeietorul Partidului Taranesc.
Mioveni –Titesti – Stalpeni – Mihaesti -Poenarii de Muscel –Mioarele –
Campulung -Valea Mare Pravat – Dragoslavele – Dambovicioara – Davidesti –
Vulturesti – Hartiesti – Boteni – Cetateni – Stoenesti
DN 73 - Mioveni – Titesti - Stalpeni – Mihaesti -Poenarii de Muscel –Campulung
- Valea Mare Pravat – Dragoslavele -Dambovicioara
Mioveni
Manastirea Vierosi - care se afla in satul Fagetu;
Crucea de piatră a arhimandritului Samuel Tărtăşescu – construita in anul 1836, se afla
localizata la o distanta de 200m SV de Manastirea Vierosi;
Biserica "Intrarea în Biserică”
Biserica "Adormirea Maicii Domnului”
Cula - ridicata in anul 1797, construita sub forma unui cub cu trei nivele, ferestrele, in forma
de metereze, prezentand ancadramente masive.
Titesti
Manastirea Valea - ridicata, in stil brancovenesc, la inceputul secolului al XVI-lea, biserica
inca mai pastreaza usile imparatesti din lemn sculptat aurit.
Campulung – orasul in care a fost scris primul document in limba romana.
Castrul Jidava - cel mai mare si mai important dintre castrele de pe linia de aparare Limes
Transalutanus, singurul construit in piatra;
Curtea Domneasca si Ansamblul Manastirii Negru Voda - ridicata de Matei Basarab pe
locul unde se poate considera ca s-a aflat un timp resedinta primilor domni ai Tarilor
Romanesti;
Biserica Subesti - denumita dupa breasla subarilor si construita in anii 1551 -1552 a fost
reconstruita din temelie in anul 1770.
Biserica Romano Catolica Sfantul Iacob Baratia - construita in secolul XIII;
Biserica Sfanta Marina
Biserica domneasca Sfantul Nicolae - lacas ctitorit de Doamna Chiajna si fiul ei Petru cel
Tanar in anul 1567;
Casa de Cultura Tudor Musatescu - in fata careia se gaseste monumentul dedicat lui Negru
Voda;
Vila Eugeniu Statescu - care a apartinut fruntasului liberal Eugeniu Statescu;
Vila Matei Draghiceanu - casa a academicianului cu acelasi nume, o constructie de o
remarcabila monumentalitate;
Vila Grant - ridicata in anul 1897 in stil traditional romanesc
Valea Mare Pravat

Circuite turistice in Judetul Arges
Casa Memoriala George Toparceanu – in interiorul cladirii se pastreaza obiecte si
documente care ilustreaza viata si activitatea marelui autor.
Manastirea Namaesti - sapata in intregime in stanca, in interiorul ei gasindu-se hrisoave din
anii 1542-1572, carti vechi si ateliere de covoare si macrameuri;
Dragoslavele
Monumentul eroilor de la Mateias - constructie ridicata in memoria soldatilor romani
cazuti in luptele din Primul Razboi Mondial;
Dambovicioara
Cetatea Oratea - construita la mijlocul secolului XIV de Cavalerii Teutoni, la indemnul
regelui Andrei al II-lea al Ungariei, pentru a servi ca punct vamal pe drumul comercial dintre
Tara Romaneasca si Transilvania;
Cetateni
DN 72 A - Valea Mare Pravat- Stoenesti – Cetateni
Rezervatia arheologica Cetateni – aici au fost descoperite urmele unei asezari geto-dacice,
construita din piatra de rau si gresie neprelucrata.
Ruinele Bisericii Rupestre
Schitul Negru Voda
Stoenesti
Tabăra lui Mihai Viteazul - unde se pastreaza inca urme ale taberei unde Mihai Viteazul s-a
retras dupa batalia cu turcii de la Calugareni, in anul 1595;
Maracineni – Micesti – Darmanesti – Cosesti – Balilesti – Vladesti - Schitu-
Golesti – Aninoasa – Godeni – Berevoiesti - Bughea de Jos - Bughea de Sus -
Albestii de Muscel – Leresti - Rucar
DN 73 - Maracineni – Darmanesti - Schitu Golesti-Rucar
DJ 731 - Micesti - Darmanesti - Cosesti
Micesti
Conacul Micesti - amenajat la inceputul secolului XX, fosta resedinta a familiei Micescu
Darmanesti
Ruinele conacului marelui logofăt Vlaicu Piscanul - construit in secolul XVI.
Cosesti
Biserica de lemn "Înălţarea Domnului” - ridicata in anul 1742
DJ 732 - Balilesti-Vladesti-Aninoasa-Berevoiesti

Balilesti
Circuite turistice in Judetul Arges
Ruinele curţii lui Mareş Băjescu - datand din secolul XVII
Vladesti
Curtea boierilor Vlădescu - ridicata in secolul XVII
Aninoasa
Manastirea Aninoasa - zidită de marele clucer Tudoran Vlădescu in 1677, reprezinta un
monument demn de vizitat din aceasta localitate, construita in stil brancovenesc
Berevoiesti
Monumentul comemorativ al Răscoalei din 1907
Schitul Ciocanu
Bughea de Jos
Rucar
DJ 735-DN 73 – Bughea de Jos – Rucar
Biserica "Sf. Mucenici Gheorghe şi Dumitru” - construita in anul 1780
Darsta cu piva - care dateaza de la mijlocul secolului XIX
Bradu – Oarja – Cateasca – Suseni – Rociu – Ratesti – Teiu – Negrasi – Mozaceni
– Slobozia - Stefan cel Mare - Catanele
Autostrada A1
Ratesti
Ansamblul casei Armand Călinescu
Ansamblul conacului Gheorghe Brătianu ambele constructii datand din anul 1925
DJ 659 - Bradu-Suseni-Rociu-Negrasi-Mozaceni-Slobozia-Stefan cel Mare
Slobozia
Ansamblul conacului Sturdza - construit la sfarsitul secolului XIX
Stefan cel Mare
Mănăstirea Glavacioc - construita intre secolele XIV-XV
Biserica "Buna Vestire”
Casa Domnească

Circuite turistice in Judetul Arges
Chilii dispuse în hemiciclu - dateaza din secolele XVII-XVIII
Albota - Lunca Corbului - Costesti – Stolnici - Buzoiesti – Harsesti – Ungheni -
Recea - Barla – Caldararu – Izvoru – Mirosi – Raca - Popesti
DN 65 - Albota-Lunca Corbului
DJ 679 – Lunca Corbului – Stolnici – Harsesti – Barla
Stolnici
Ansamblul conacului familiei Balaceanu - construit la inceputul secolului XIX.
Biserica "Cuvioasa Paraschiva" - construita in anul 1793
Biserica "Adormirea Maicii Domnului” - construita in anul 1787.
Barla – localitate situata la intersectia Brazdei lui Novac cu Limes-ul Transalutan,
nu mai pastreaza urmele acelei perioade, situl arheologic de la Urluieni fiind
acoperit, fara a fi marcat.
DN 65 A – Albota – Costesti – Buzoiesti – Ungheni – Caldararu – Mirosi
Buzoiesti
Monumentul comemorativ al Răscoalei din 1907
Ungheni
Biserica "Sf. Nicolae” - construita in anul 1770.
D J504 – Buzoiesti – Recea – Izvoru
Izvoru
Ansamblul conacului Perticari – Davila - construit in anul 1927.
Mosoaia – Sapata – Vedea - Poiana Lacului – Babana – Cocu – Uda – Ciomagesti
- Cuca
DN 67B - Mosoaia-Poiana Lacului-Vedea
Mosoaia
Biserica "Sf. Nicolae” - care dateaza din 1840.
Uda
DJ 703B – Vedea – Uda
Biserica "Adormirea Maicii Domnului”
Biserica "Buna Vestire”
Biserica "Adormirea Maicii Domnului” - in satul Cotu
Biserica "Sf. Paraschiva”
Biserica "Adormirea Maicii Domnului” - in satul Uda.

Circuite turistice in Judetul Arges
Budeasa – Malureni – Musatesti – Bradulet – Nucsoara – Corbi – Domnesti -
Pietrosani
DJ 730I - Budeasa-Malureni-Valsanesti-Bradulet-Musatesti
Budeasa
Conacul Tabacovici
Curtea boierilor Budişteanu - constructie ridicata in secolul al XVI-lea, complexul este
compus din zidul de incinta, conacul, refacut in anul 1870, ruinele conacului vechi, parc si
anexe.
Musatesti - localitatea in care s-a nascut Constantin Dobrescu-Arges, politician si
om de cultura care a trait la sfarsitul secolului al XIX-lea.
Manastirea Robaia –mentionata pentru prima data intr-un zapis din 23 aprilie 1644, biserica
de lemn este atribuita banului Armega, iar Biserica din piatra a fost construita de Sava Sifarul
in 1644, restaurata in anul 1843-1868 si repictata in anii 1848, 1901 si 1951.
Domnesti
DJ731 - Pietrosani-Domnesti-Corbi
Ansamblul curţilor boiereşti - care dateaza din Epoca Medievala.
Corbi – localitatea unde se presupune ca isi are originea Matei Corvin, regele
Ungariei.
Manastirea Corbii de Piatra - sapata in stanca de gresie. Biserica prezinta doua altare, unul
dintre ele fiind construit in stil bizantin.
Bascov – Merisani – Baiculesti - Curtea de Arges - Valea Danului - Valea Iasului
- Albestii de Arges – Corbeni - Arefu
DN 7C - Bascov-Merisani-Baiculesti-Curtea de Arges-Albestii de Arges-Corbeni-Arefu
Merisani
Casa Statescu - monument istoric ridicat in secolul al XVIII-lea.
Baiculesti
Manastirea Tutana - intemeiata in secolul al XV-lea, este o constructie reprezentativa
pentru arhitectura ecleziastica medievala din Tara Romaneasca, fiind pentru prima data
atestata documentar de Radu cel Mare la data de 01 aprilie 1497.
Curtea de Arges - prima capitala a Tarii Romanesti, de care se leaga numele
intemeietorul statului feudal Tara Romaneasca, Basarab I, cuprinde un numar
important de monumente istorice.
Biserica Domneasca Sfantul Nicolae - al carei naos adaposteste 14 morminte, printre care

Circuite turistice in Judetul Arges
cele ale lui Vladislav I Vlaicu, Dan I si Dan al II-lea.
Biserica San Nicoara –aceasta Biserica se crede a fi fost ctitorita de Doamna Clara, mama
voievodului Vlaicu-Voda.
Palatul Episcopal – construit intr-un stil arhitectural original, adaposteste moastele Sfintei
Mucenite Filofteia.
Resedinta Episcopiei Argesului si Muscelului
Manastirea Curtea de Arges - o importanta constructie al carei ctitor este voievodul
Neagoe Basarab. In interior se afla icoane lucrate in mozaic si un grup de 12 coloane,
reprezentand cei 12 Apostoli. Aici sunt inmormantati Neagoe Basarab si sotia sa, Doamna
Despina, regele Carol I, Regina Elisabeta, Ferdinand I si regina Maria.
Fantana Mesterului Manole
Biserica Olari – construita in anul 1687 pe locul unei foste biserici din secolul al XVI-lea.
Gara – monument construit in anul 1898 de A. Lecomte de Nouy, dupa un model original
francez.
Casa de cultura “George Toparceanu”
Corbeni
Curtea boierilor Corbeanu
Arefu
Casa George Stephanescu – locul unde si-a petrecut o parte din viata compozitorul George
Stephanescu, initiatorul reprezentatiilor de opera in limba romana.
Cetatea Poenari - inaltata probabil in secolul al XIV- lea , construita ca loc de refugiu, se
presupune a fi vestita Posada, unde s-a desfasurat in anul 1330 batalia dintre munteni si
armatele regelui Carol Robert d`Anjou. Accesul catre cetate se face pe o scara de beton, de
1400 de trepte.
Draganu – Cotmeana – Moraresti - Poenarii de Arges – Ciofrangeni – Tigveni –
Cepari – Suici - Salatrucu
DN7 - Draganu-Cotmeana-Moraresti
Cotmeana - localitate atestata documentar in anul 1388
Manastirea Cotmeana - construita in secolul al XIV-lea de domnitorul Mircea cel Batran.
Biserica "Buna Vestire” - construita in 1939
Mănăstirea Bascovele - construita in anul 1695.
Moraresti
Biserica de lemn "Sf. Treime” - construita la inceputul secolului XIX.
DJ 678 A - Moraresti-Poenarii de Arges-Ciofrangeni-Tigveni
DJ 703 H - Tigveni-Barsesti-Cepari-Suici-Salatrucu
Tigveni
Ansamblul conacului Teodor Brătianu - construit in secolul XVIII.

Salatrucu
Circuite turistice in Judetul Arges
Mănăstirea Văleni - construita in 1682
Biserica "Sf. Treime” - ce dateaza din anul 1810.
Pitesti
Municipiul Piteşti este resedinta de judet, fiind atestat documentar pe data de 20 mai 1388,
de Mircea cel Batran. In Piteşti exista 107 monumente istorice, aflate pe lista patrimoniului
cultural national, dintre care se remarcă:
Biserica Domnească Sfântul Gheorghe - situata in centrul municipiului, este singurul
vestigiu al curtilor domnesti de la Pitesti.
Biserica Sfânta Vineri - construita in anul 1827
Biserica Maica Precista - construita in secolul XVIII
Hanul Gabroveni - situat pe strada Sfinta Vineri, construit in anul 1877 de negustorul Hagi
Hristea Vasiliu.
Casa Aron Baiulescu - unde in prezent funcţioneaza Uniunea Artiştilor Plastici.
Muzeul Judeţean - situat pe Strada Armand Calinescu, care funcţioneaza din anul 1928
Muzeul de Artă - care adăposteşte lucrări semnate de pictori şi sculptori de renume, dintre
care Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Theodor Aman, Ştefan Luchian, si altii.
Schitul Trivale - construcţie inceputa in perioada 1672 - 1674 de mitropolitul
Varlaam şi finalizată intre anii 1678-1688. Biserica a fost pictată de Ioasaf Grecu în 1731.

3. Analiza SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
CADRUL ISTORIC
Existenta vestigiilor geto-dacice pe Promovarea insuficienta a monumentelor
teritoriul Judetului Arges, cele mai istorice.
numeroase descoperiri gasindu-se in
localitatile Curtea de Arges, Tigveni,
Cepari, Titesti si Teiu.
Existenta punctului de control Castellum – Proces accelerat de degradare a
ce atesta existenta romanilor in localitatea
Rucar, in primele decenii ale sec. al II-lea.
monumentelor istorice.
Identitatea istorica a orasului Curtea de Disparitia, furtul si distrugerea unor
Arges – prima capitala a statului feudal monumente istorice, ca urmare a lipsei
Tara Romaneasca.
gardurilor de imprejmuire.
Existenta vestigiilor Curtii Domnesti din Lipsa marcajelor si a panourilor de
Curtea de Arges – construite in timpul
domniei lui Neagoe Basarab.
Cresterea gradului de atractivitate a
investitiilor prin punerea in valoare a
monumentelor istorice.
semnalizare a monumentelor istorice.
CADRUL CULTURAL
Incadrarea Judetului Arges – ca Unitate Lipsa unei corelari cu potentialul turistic
Administrativ Teritoriala cu concentrare si industria hoteliera, in vederea punerii
foarte mare a patrimoniului construit cu
valoare culturala de interes national.*
in valoare a patrimoniului cultural.
Existenta pe teritoriul Judetului Arges a Pierderea importantei caminelor culturale
unor valori de patrimoniu cultural de
interes national*, precum :
Cetati:
ca spatii de emanatie culturala.
Cetatea Poenari – in comuna
Arefu;
Cetatea Oratea – in comuna
Dambovicioara;
Curti domnesti ruinate:
Vestigiile curţii domneşti din
Municipiul Curtea de Argeş;
Conace:
Ansamblul fortificat al conacului
Comuna Balileşti;
Biserici de lemn:
Biserica Înalţarea Domnului
Comuna Coseşti;
Muzeu etnografic in aer liber:
Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii
din Comuna Ştefaneşti;
Biserici rupestre:
Schitul Negru Voda Comuna

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Cetaţeni;
Schitul Corbii de Piatra Comuna
Corbi;
Biserici si Ansambluri Manastiresti:
Biserica Sfântul Gheorghe din
Municipiul Piteşti;
Ansamblul Manastirii Negru Voda
Municipiul Câmpulung;
Biserica Sfântul Nicolae
Municipiul Curtea de Argeş;
Biserica Episcopala a Manastirii
Municipiul Curtea de Arges;
Ansamblul fostei Mãnãstiri
Comuna Aninoasa;
Manastirea Tutana Comuna
Baiculeşti;
Biserica Hârteşti Comuna Ţiţeşti;
Biserica Adormirea Maicii
Comuna Balileşti;
Biserica fostului schit Brãdet
Comuna Brãduleţ;
Biserica Mãnãstirii Cotmeana;
Monumente de arhitectura populara:
Casa Hagi Tudorache Comuna
Budeasa;
Necropole si zone sacre:
Necropola tumularã de incineraţie
de tip Ferigile-Tigveni;
Necropola tumulara de incineraţie
Comuna Tigveni;
Castre si rezervatii arheologice:
Castrul de piatra Jidava;
Fortificaţia şi aşezarea geto-dacica
din Comuna Cetaţeni.
Resurse financiare insuficiente ale
autoritatilor publice locale pentru punerea
in valoare a patrimoniului cultural.
Lipsa infrastructurii necesare pentru
dezvoltarea activitatilor culturale.
Schimburi culturale reduse, la nivel
national si in special international.
Existenta pe teritoriul judetului a
parcurilor naturale Bucegi si Piatra
Craiului – reprezinta zone naturale
protejate de interes national si
monumente ale naturii. *
CADRUL NATURAL
Localizarea unor monumente istorice in
zone inundabile pe cursuri de apa, precum
Municipiul Mioveni, Orasul Costeşti,
Comunele Cotmeana, Izvoru, Lunca
Corbului, Negraşi, Priboieni, Rãteşti,
Recea, Sãpata, Stolnici, Ştefan cel Mare,

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Teiu, Ungheni*.
Existenta pe teritoriul Judetului Arges a Existenta unor monumente istorice in
unor rezervatii si monumente ale zone cu potential ridicat de producere al
naturii*, precum:
alunecarilor de teren, in localitati precum
Microrelieful carstic de la Topoloveni, Cotmeana,Davideşti,
Cetaţeni; Granitul de la Albeşti; Drãganu, Lunca Corbului, Ţiţeşti si
Locul fosilifer Suslaneşti; Vedea.*
Calcarul numulitic de la Albeşti;
Poiana cu narcise Negraşi;
Golul alpin Moldoveanu;
Peşterile: Dobrestilor,
Dambovicioara, Stanciului,
Pestera de la Piscul Negru;
Lacurile: Iezer, Zârna,
Jgheburoasa, Hârtop I, Hârtop II,
Hârtop V, Mãnãstirii, Valea Rea,
Buda, Izvorul-Muşeteicã,
Scãrişoara Galbenã, Galbena IV;
Valea Vâlsanului.
Conditii naturale adecvate pentru Lipsa unui brand de turism al Argesului,
desfasurarea activitatilor de turism gen ―Valea Argesului‖, care sa intre in
montan – schi, drumetii montane, ciclism, competitie cu ―Valea Prahovei‖, datorata
etc.
exploatarii insuficiente a potentialului
turistic.
Pierderea specificitatii arhitecturale
datorita interventiilor gresite de reabilitare
a monumentelor istorice.
INFRASTRUCTURA
Existenta autostrazii A1 Bucuresti-Pitesti, Infrastructura rutiera insuficient
ce asigura comunicarea rapida cu dezvoltata - drumuri de acces
aeroporturile Otopeni si Baneasa, aflandu- nemodernizate si existenta unor drumuri
se la o distanta de aproximativ 135 km de
Pitesti.
pietruite impracticabile. 12
Existenta traseelor montane pe teritoriul Existenta unui numar redus al centrelor
Judetului Arges, marcate si cu diverse
grade de dificultate.
de promovare turistică.
Grad scazut de aglomerare a zonelor cu Insuficienta materialelor de prezentare a
potential turistic.
atractiilor turistice.
EDUCATIE SI CULTURA CIVICA
Existenta unor Programe de manifestari Lipsa unor evenimente culturale care sa
culturale, organizate de Biblioteca fie legate de numele unor obiective
Judeteana Arges.
turistice.
Existenta Centrului Judetean pentru Promovare insuficienta a unor oportunitati
Conservarea si Promovarea Culturii. de dezvoltare a tursimului.
Existenta Monografiilor unor localitati din Grad scazut de constientizare a populatiei
12 Detalii se regasesc in fisele monumentelor
* Conform Planului de Amenajare a Teritoriului National

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Judetul Arges. privitor la importanta monumentelor
Existenta Societatii Cultural Stiintifice
―Mihai Tican Rumanu‖ in comuna
Berevoiesti, Judetul Arges.
istorice.
Insuficienta implicare a societatii civile in
activitatile socio-culturale.
Lipsa unor programe de responsabilitate
sociala, din partea agentilor economici
importanti din Judetul Arges.
Subestimarea carentelor sistemului
educational din punct de vedere al
cunostintelor istorice ale tinerilor.
OPORTUNITATI AMENINTARI
CADRUL ISTORIC
Posibilitatea accesarii fondurilor Risc al degradarii si chiar al disparitiei
structurale si a programelor de finantare
nationala in vederea reabilitarii si punerii
in valoare a monumentelor istorice.
monumentelor istorice.
Posibilitatea includerii monumentelor Lipsa de implicare a autoritatilor publice
istorice in circuite turistice.
locale in activitati de restaurare si punere
in valoare a monumentelor istorice.
Pierderea identitatii istorice a Judetului
Arges.
CADRUL CULTURAL
Implicarea voluntara a tinerilor in viata Interesul scazut al mass-mediei pentru
culturala.
evenimentele culturale.
Realizarea de parteneriate intre mediul Abandonarea monumentelor sau
privat si administratiile publice locale. obiectivelor patrimoniului cultural de
către autoritatile locale, proprietarii şi
administratorii acestora.
CADRUL NATURAL
Politicile nationale si europene de Pierderea specificitatii obiectivelor
promovare a potentialului natural. arhitecturale datorita investitiilor care nu
respecta peisajul arhitectural in care se
incadreaza.
Aparitia conflictelor dintre valorile
economice si cele de conservare a
monumentelor si naturii prin utilizarea
resurselor materiale existente in mod
neechilibrat.
INFRASTRUCTURA
Posibilitatea accentuarii potentialului Dinamica accelerata a atragerii
turistic prin atragerea investitiilor straine. fondurilor in zonele invecinate de interes
turistic, precum Valea Prahovei, Valea
Oltului.
Existenta fondurilor pentru realizarea unor Incapacitatea financiara a autoritatilor

OPORTUNITATI AMENINTARI
centre de documentare si promovare publice locale pentru reabilitarea
turistica in localitati.
infrastructurii rutiere.
Infrastructura insuficient dezvoltata in
zona de proximitate Valea
Prahovei(autostrada Ploiesti-Brasov) si
Valea Oltului (Ramnicu Valcea-Sibiu),
care genereaza nemultumirea turistilor
datorata timpului de deplasare.
EDUCATIE SI CULTURA CIVICA
Posibilitatea elaborarii unui plan de
constientizare pentru importanta
patrimoniului si introducerea acestuia in
programele educative.
4. Propuneri de punere in valoare a monumentelor istorice aflate in
patrimoniul cultural al judetului Arges

Actiunea directa a
Consiliilor Locale ale
Comunelor din judetul
Arges
Punerea in valoare direct
ca produs specific, in
patrimoniul national si
european – valorificare
istorica si culturala in
scop civic-educativ
Patrimoniu cultural/monumente
istorice in judetul Arges
Actiunea
Consiliului
Judetean Arges
Punerea in valoare ca produs
turistic- turism cultural sau
includerea in pachete de mai
multe categorii de produse
turistice mixte
In functie de institutiile care pot interveni la nivel local, avem urmatoarele posibilitati:
1. Actiune directa a Consiliilor Locale ale comunelor si oraselor pentru
monumentele istorice si alte obiective de patrimoniu localizate pe raza unitatii
administrative. Consiliul Judetean actioneaza doar asupra monumentelor si
obiectivele de patrimoniu aflate in administrarea sa.
Avantaje
- comunitatea locala poate beneficia direct de prezenta in zona a unui obieciv de
patrimoniu, in sensul dezvoltarii si cultivarii sentimentelor locale si a coeziunii
culturale;
- interventia Consiliilor Locale poate fi direct observata de cetatenii si apreciata in
consecinta;
- Consiliile Locale cunosc cel mai bine modul in care vor interveni pentru realizarea
cailor de acces si a utilitatilor aferente necesare unei bune puneri in valoare a
obiectivului de patrimoniu;
- Consiliile Locale au la dispozitie fonduri speciale –ex. PNDR, masura 322 si
programe nationale care, desi insuficiente, sunt alocate pentru conservarea
patrimoniului cultural si istoric existent si trebuie utilizate;

- Consiliile Locale pot dezvolta anumite zone ale unitatii administrative in functie si de
dezvoltarea sectoarelor economice – turism;
Dezavantaje:
- La nivel local, in special in mediul rural, rezolvarea problemelor referitoare la
infrastructura rutiera, utilitati publice – alimentare cu apa, canalizare, iluminat public
este stringenta, deci alocarea fondurilor de la bugetul local se face prioritar pe aceste
teme;
- Companiile private sunt putine si fara resurse financiare disponibile care sa faca
posibila o sustinere a proiectelor dezvoltate de consiliul local in acest domeniu;
- Consiliile Locale au bugetul extrem de limitat, deci este putin probabil sa aloce
fonduri pentru protejarea, consolidarea sau restaurarea monumnetelor istorice sau
culturale;
- Consiliile Locale au capacitate restransa de a depune proiecte in vederea obtinerii de
finantare europeana, deci desi sunt fonduri disponibile se poate sa nu existe
capacitatea de a fi accesate;
- Lipsa unei capacitati de dezvoltare strategica poate duce la o lipsa de corelare a
investitiilor si dezvoltarii economice.
2. Actiunea Consiliilor Locale in vederea punerii in valoare a obiectivelor de
patrimoniu aflate in administrarea autoritatilor publice locale din judetul Arges
sub coordonarea Consiliului Judetean Arges
Avantaje:
Consiliile locale Consiliul Judetean
Arges
Obiecte de patrimoniu pe
raza UTA aflate in
administrarea CL
Actiunea institutiilor
nationale

- coordonarea strategica si eficienta a tuturor eforturilor de dezvoltare la nivel judetean;
utilizarea eficienta a resurselor financiare;
- coordonarea investitii in infarstructura mai ales in cea aferenta asigurarii
accesibilitatii;
- realizarea prioritatilor de dezvoltare in domeniul cultural- istoric;
- posibilitatea de creare de trasee turistice pentru promovarea obiectivelor de
patriomoniu;
- asigurarea unei protectii integrate a mediului, avand in vedere ca acest domeniu este
gestionat la nivel judetean, prin institutiile de resort;
- fondurile europene disponibile pentru consiliul judetean sunt mult mai mari;
- existenta capacitatii institutionale la nivelul consiliului judetean pentru coordonarea
proiectelor in acest domeniu si pentru atragerea de fonduri;
- posibilitatea promovarii unor proiecte inter-judetene sau de nivel national sau
international.
Dezavantaje:
- unele zone se pot considera dezavantajate din perspectiva punerii in valoare a
obiectivelor de patrimoniu cultural si istoric, in detrimentul altora, in cazul in care
Consiliul Judetean prioritizeaza investitiile;
- alesii locali sunt cel mai aproape de cetateni si ei pot sesiza importanta obiectivelor de
patriomoniu in viata comunitatii – valoarea simbolica la nivelul comunitatii;
- directionarea poriectelro de dezvoltare in zonele care au potential turistic si deci pot
pune in valoare obiectivele de patrimoniu, poate duce la cresterea diferentelor socioeconomice
in judet, intre comune;
Consiliul Judetean Arges
Consiliul Local Consiliul Local
Obiective de patrimoniu
din judet aflate in
administrarea CL
coordonator
Obiective de patrimoniu
din judet aflate in
administrarea Cj
3. Consiliul Judetean Arges selecteaza si prioritizeaza obiectivele de patrimoniu cultural
si istoric si aloca fonduri pentru conservarea, modernizarea, restaurarea lor. Proiectele

vor fi realizate pe baza parteneriatului Consiliu Judetean Arges si Consiliile Locale
implicate. Consiliile locale intervin in masura posibilitatilor lor financiare in
imbunatatirea sau mentinerea starii monumentelor istorice sau culturale.
Avantaje
- Consiliul Judetean are capacitate de sustinere a proiectelro de investitii in asigurarea
accesibilitatii si a accesului la utilitati;
- Consiliul Judetean poate genera trasee specifice punerii in valoare a obiectivelor de
patrimoniu istoric si cultural;
- atragerea de venituri din turismul istoric si cultural poate conduce la posibilitatea de
finantare a unor noi proiecte de punere in valoare a obiectivelro de patrimoniu;
- asigurarea unei protectii integrate a mediului, avand in vedere ca acest domeniu este
gestionat la nivel judetean, prin institutiile de resort;
- fondurile europene disponibile pentru consiliul judetean sunt mult mai mari;
- existenta capacitatii institutionale la nivelul consiliului judetean pentru coordonarea
proiectelor in acest domeniu si pentru atragerea de fonduri;
- posibilitatea promovarii unor proiecte inter-judetene sau de nivel national sau
international.
Dezavantaje
- consiliile locale fara fonduri suficiente nu vor avea ca prioritate modernizarea,
restaurarea sau conservarea obiectivelor de patrimoniu, ceea ce va duce la cresterea
riscului de deteriorare sau distrugere totala a lor;
- dezvoltarea anumitor zone ale judetului va duce la adancirea diferentelor socioeconomice;
Consiliul Judetean Arges
Consiliul local Consiliul local Consiliul local
Obiective de patrimoniu
cultural-istoric de
interes local
partener
Obiective de patrimoniu
cultural-istoric de
interes judetean
Obiective de patrimoniu
cultural-istoric de
interes local
Pe baza analizei datelor prezentate in acest studiu, expertii companiei au concluzionat ca cea
mai potrivita varianta de interventie la nivel institutional este varianta nr. 3.

Consiliul Judetean Arges selecteaza si prioritizeaza obiectivele de patrimoniu cultural si
istoric si aloca fonduri pentru conservarea, modernizarea, restaurarea lor. Proiectele vor fi
realizate pe baza parteneriatului Consiliu Judetean Arges si Consiliile Locale implicate.
Consiliile locale intervin in masura posibilitatilor lor financiare in imbunatatirea sau
mentinerea starii monumentelor istorice sau culturale.
Mai departe, vor fi prezentate propuneri de punere in valoare a obiectivelor de patrimoniu
cultural si istoric.
Propuneri de punere in valoare a monumentelor istorice aflate in patrimoniu cultural al
judetului Arges; acestea vor contine obiective generale si specifice, axe prioritare si domenii
majore de interventie.
5. Intocmirea unei propuneri schematice de plan de actiune
Obiectivul general urmarit este Dezvoltarea turistica durabila, cresterea competitivitatii si
atractivitatii turistice a judetului Arges prin valorificarea patrimoniului natural si antropic,
cu accent pe obiectivele de patrimoniu cultural si istoric, si cresterea calitatii produselor si
serviciilor turistice.
Obiectivele specifice sunt obiectivele generale ale propunerilro prezentate in tabelul de
mai jos.
Propunere de
punere in
valoare
Obiectiv general Obiective
specifice
Axe
prioritare
Domenii
majore de
interventie
Punerea in valoare direct ca produs specific, in patrimoniul national si european –
valorificare istorica si culturala in scop civic-educativ
Programul
judetean
„Argesul
istoric‖
- cresterea gradului de
constientizare a
importantei istorice a
judetul Arges pentru
cetatenii din judet si
din tara
- pastrarea si
promovarea
patrimoniului
istoric si
cultural din
judetul Arges
popularizand
importanta sa
in istoria
poporului
roman si a
comunitatii
locale;
1. Stabilirea
unor planuri
de protejare si
mentinere a
starii de
conservare a
monumentelor
istorice,
precum si
imbunatatirea
starii lor.
2. Cunoasterea
DMI 1. Lucrari
de protejare,
mentinere,
conservare si
reabilitare a
monunentelor
istorice din
judetul Arges.
DMI 2.
Abordare
interdisciplinar
a in prezentarea

Propunere de
punere in
valoare
Programul
„Un
monument – o
carte – un
CD‖
Obiectiv general Obiective
specifice
- asigurarea pastrarii in
memoria colectiva a
monumentelor istorice
din judetul Arges
- cresterea
gradului de
constientizare a
importantei
mentinerii,
conservarii si
restaurarii
monumentelor
istorice din
judet, in special
pentru tineri;
- dezvoltarea
sentimentului
de apartenenta
la comunitate
prin sustinerea
valorilor
istorice si
promovarea
voluntariatului
in domeniul
istoric si
cultural;
- dezvoltarea
unui program
editorial pentru
prezentarea
monumentelor
in brosuri;
- dezvoltarea
unui plan de
prezentare a
fiecarui
monument pe
suport CD;
- crearea
conditiilor
pentru
asigurarea
utilizarii
materialelor in
procesul
educativ
Axe
prioritare
istoriei locale
si a
importantei
nationale a
monumentelor
istorice din
judetul Arges.
3. Dezvoltarea
voluntariatului
si a CSR.
1. Selectarea
si descrierea
monumentelor
.
2. Dezvoltarea
conceptului de
prezentare
usor accesibil
si utilizabil.
3. Plan de
utilizare a
brosurilor si
CD-urilor ca
materiale
didactice in
scolile din
judet, in
cadrul orelor
de istorie sau
educatie
civica.
Domenii
majore de
interventie
monumentelor
istorice cu
accent pe rolul
lor in educatie,
inclusiv in
versiune
electrinica –
Argesul Istoric
Virtual.
DMI 3.
Incurajarea
voluntariatului
si a CSR in
sectorul privat
prin masuri
specifice.
1. Realizare si
editare de carte
(brosuri)
2. Realizare si
editare CD.
3. Educatie
civica in
comunitatea
locala.
Programul - cresterea importantei - dezvoltarea 1. Organizare DMI 1.

Propunere de
punere in
valoare
„Rolul
patrimoniului
istoric si
cultural in
educatie la
nivelul
comunitatilor
locale‖ – serie
de evenimente
coordonata de
Consiliul
Judetean
Arges
Program de
incurajare a
implicarii
companiilor
private mari
in restaurarea,
conservarea si
protejarea
obiectivelor
de patrimoniu
cultural si
istoric din
judetul Arges
Obiectiv general Obiective
specifice
acordate in procesul
educational
resurselor/patrimoniulu
i istoric si cultural local
- cresterea
responsabilitatii sociale
a companiilor in
judetul Arges
sentimentului
de apartenenta
la comunitate
prin
cunoasterea
trecutului
istoric si
cultural prin
educatie;
- dezvoltarea
unei curricule
scolare pentru
invatamantul
primar,
gimnazial si
liceal;
- cresterea
gradului de
implicare a
studentilor in
activitati
corelate cu
pastrarea si
promovarea
patrimoniului
istoric si
cultural.
- identificarea
companiilor
private care au
initiative de
CSR
- dezvoltarea
unor planuri
integrate de
corelare a
nevoilor
culturale ale
comunitatilor
locale si
initiativele de
CSR ale
companiilor
Axe
prioritare
de evenimente
– seminarii,
mese rotunde,
dezbateri
publice cu
cetateni si
actori
institutionali
interesati;
2. Dezvoltarea
instrumentelor
educationale
prin
parteneriat cu
Inspectoratul
Scolar
Judetean si
Unitatile de
Invatamant
din judetul
Arges
3. Actiuni
pentru
implicarea
studentilor in
pastrarea si
promovarea
patrimoniului
istoric si
cultural.
1. CSR si
companiile
private din
judetul Arges
2.Corelarea
nevoilor
comunitatii cu
implicarea
sociala a
companiilor
3.
„Adoptarea‖
monumentelor
istorice
Domenii
majore de
interventie
Seminarii,
mese rotunde,
dezbateri
publice cu
cetateni si
actori
institutionali
interesati in
cresterea
rolului pe care
patrimoniul il
poate avea in
dezvoltarea
spiritului civic.
DMI 2. Creare
de curricule
scolare si
suport de curs
pentru materiile
optionale ce pot
trata un astfel
de subiect;
DMI 3. Tabere
si actiuni
pentru studenti
cu scopul
pastrarii si
promovarii
patrimoniului
istoric si
cultural.
DMI 1. Dialog
institutii
publice –
companii
private cu teme
referitoare la
patrimoniu
cultural si
istoric
DMI 2. –
Planuri
integrate de
actiune
culturaleconomic
la

Propunere de
punere in
valoare
Obiectiv general Obiective
specifice
- elaborarea
unui sistem
local de
premiere –
acordare de
distinctie catre
companiile
private ce se
implica in
proiecte
privind
patrimoniul
cultural-istoric
din judetul
Arges
Axe
prioritare
importante de
catre o
companie
Domenii
majore de
interventie
nivelul judetul
Arges
DMI 3.
Evaluare si
incurajare a
CSR in judetul
Arges
Punerea in valoare ca produs turistic si dezvoltarea turism istoric -cultural si
includerea in pachete de mai multe categorii de produse turistice PRIN:
Nota
- anexa 1 cuprinde Legislaţia cu privire la organizarea activităţii turistice, promovarea turistică,
activitatea agenţiilor de turism, activitatea ghizilor, structurile de primire, atestarea unor localităţi
turistice
- anexa 2 cuprinde elemente de marketing ce pot fi utilizate in acest scop
Crearea,
promovarea si
includerea in
pachetele
turistice a
„Circuitelor
istorice in
Arges‖
Crearea
Programului
- cresterea importantei
patrimoniului istoric si
cultural in economia
produselor turistice din
judetul Arges;
- reabilitatea si
dezvoltarea unor zone
- crearea
circuitelor
istorice in
judetul Arges;
- dezvoltarea
traseelor
turistice
aferente
circuitelor
monumentelor
istorice si
culturale;
- includerea
circuitelor
istorice in
pachetele de
produse
turistice;
- diversificarea
produselor
1. Circuite
istorice –
identificare,
evaluare,
promovare
2. Planuri de
actiune pentru
corelarea
circuitelor
istorice cu cele
turistice
3. Dezvoltarea
infrastructurii
(acolo unde
este necesar)
pentru
valorificarea
la maximum a
circuitelor
istorice
1. Asistenta
pentru crearea
DMI 1.
Monumente
istorice si
obiectiev de
patrimoniu –
circuite istorice
DMI 2
Corelarea
ofertei turistice
cu circuitele
istorice
DMI 3 Investii
in infrastructura
– proiecte mici
DMI 1.
Parteneriate

Propunere de
punere in
valoare
„Monument
istoric
reprezentativ‖
(ex Cetatea
Poienari –
detalii in
Planul de
Actiuni)
Dezvoltarea si
implementare
a unui sistem
unitar de
marcare a
atractiilor
turistice in
judet, inclusiv
a obiectivelor
de patrimoniu
(panouri, harti
turistice pe
drumurile
nationale si
judetene,
aeroporturi)
Obiectiv general Obiective
specifice
turistice create in jurul
unui obiective de
patrimoniu istoric sau
cultural
- cresterea gradului de
accesibilitate la
obiectivele de
patrimoniu istoric si
cultural prin
semnalarea prezentei
acestora de-a lungul
infrastructurii rutiere
turistice si
combinarea lor
pentru
satisfacerea
solicitarilor
turistilor;
- reabilitarea,
restaurarea si
punerea in
valoare a
obiectivelor de
patrimoniu
reprezentantive
;
- dezvoltarea
serviciilor
specifice
punerii in
valoare
patrimoniului
istoric si
cultural
- cresterea
gradului de
notorietate a
obiectivelor de
patrimoniu
cultural si
istoric;
- dezvoltarea
infrastructurii
necesare pentru
asigurarea de
servicii
turistice de
calitate;
- cresterea
posibilitatilor
de promovare
eficienta a
patrimoniului
istoric si
cultural
Axe
prioritare
de produse
turistice
combinate;
2. Investii in
reabilitarea,
modernizarea
si restaurarea
obiectivelor de
patrimoniu
3. Investii
pentru
imbunatatirea
calitatii
serviciilor
turistice in
zonele create
1. Investitii
pentru
realizarea
sistemului
unitar de
marcaje –
panouri, harti
etc
2. Promovarea
traseelor
turistice
judetene si
interjudetene,
incluzand
circuitele
istorice
3. Dezvoltarea
de programe
specifice
pentru
popularizarea
marcajelor
Domenii
majore de
interventie
pentru produse
turistice
combinate
DMI 2. Investii
in lucrari
DMI 3.
Investitii in
servicii
DMI 1.
Investitii in
realizarea
sistemului de
marcaje
DMI 2.
Dezvoltarea
traseelor
judetene si
interjudetene si
marcarea
acestora
corespunzator
DMI 3.
Promovare si
popularizare

Propunere de
punere in
valoare
Dezvoltarea
de carduri
turistice care
sa permita
vizitarea
atractiilor
turistice
aferente
circuitelor la
preturi
promotionale
Organizarea
de expozitii
muzeale si
manifestari
culturale,
Obiectiv general Obiective
specifice
- dezvoltarea unei
oferte turistice
complexe si
prezentarea
patrimoniului din
judetul Arges,
asigurand cresterea
numarului de vizitatori
ai obiectivelor de
patrimoniu cultural si
istoric
- cresterea contributiei
turismului cultural si
istoric la dezvoltarea
turismului in general
in judetul Arges
- promovarea
obiectivelor de
patrimoniu
istoric si
cultural
asigurand
dezvoltarea
sentimentului
de apreciere a
trecutului
istoric si a
identitatii
culturale;
- cresterea
duratei de
sedere a
turistilor in
judetul Arges
prin oferirea
unor servicii
diversificate;
- dezvoltarea
de servicii
conexe
promovarii
obiectivelor de
patrimoniu
istoric si
cultural care sa
genereze
atragerea de
venituri pentru
furnizorii de
servicii, deci
implicit
dezvoltarea
locala
- cresterea
notoritatii
obiectivelor de
patrimoniu
istoric si
Axe
prioritare
(insemnele
pentru muzee,
monument
istoric)
1. Parteneriate
pentru
dezvoltarea
pachetelor de
servicii care sa
permita
utilizarea
cardurilor
2. Investii
pentru
asigurarea
furnizarii de
servicii
conexe in
locurile
promovate
prin carduri
turistice
3. Concept de
asigurare a
promovarii
tipurilor de
turism in lant,
succesiv prin
acumulare de
puncte
1. Organizare
expozitii
muzeale
2. Organizare
manifestari
Domenii
majore de
interventie
DMI 1. Sistem
de carduri
turistice in
Arges
DMI 2.
Investitii mici
in zonele care
necesita
imbunatatire
DMI 3
Parteneriate
locale pentru
mentinerea
unui turist in
Arges in cat
mai multe
tipuri de turism
DMI 1.
Promovare si
publicitate a
obiectivelor de
patrimoniul

Propunere de
punere in
valoare
Obiectiv general Obiective
specifice
festivaluri cultural din
judetul Arges;
- pastrarea
traditiilor si
cultivarea
sentimentelor
de apartenenta
la comunitate;
- diversificarea
ofertei turistice
in judetul
Arges
Realizarea de
materiale de
promovare a
obiectivelor/
circuitelor
turistice
(brosuri,
ghiduri
turistice,
pliante, CDuri
prezentare,
bannere, harti
turistice etc)
si sprijinirea
derularii de
actiuni si
campanii de
promovare
- dezvoltarea brandului
turistic Valea
Argesului si cresterea
notorietatii
potentialului turistic al
judetul Arges
- popularizarea
ofertelor
turistice
argesene;
- atragerea unui
numar cat mai
mare de turisti
- cresterea
gradului de
constientizare a
rolului istoric si
cultural pe care
il are judetul
Arges
Axe
prioritare
culturale –
simpozione,
mese rotunde
3. Festivaluri
– cum ar fi
Festivalul
medieval la
Arges
1. Crearea
brandului
turistic Valea
Argesului
2. Realizarea
de materiale
de promovare
3. Promovarea
virtula –
concept
integrat –
muzeu virtua,
circuit turistic
virtual etc
Domenii
majore de
interventie
cultural si
istoric din
judetul Aregs
DMI 2.
Promovarea
traditiilor
DMI 3.
Incurajarea
participarii
tinerilor din
judet la
evenimente
culturale
DMI 1. Crearea
brandului
turistic Valea
Argesului
DMI 2.
Promovare
strategica si
popularizare
DMI 3.
Campanii
regionale si
nationale de
promovare a
potentialului
tustic, cu accent
pe turismul
cultural si
istoric din
judetul Arges
Abordarea propunerilor de punere in valoare a obiectivelor de patrimoniu
Pe baza analizei datelor prezentate in acest studiu, expertii companiei au concluzionat ca cea
mai potrivita varianta de interventie la nivel institutional este varianta nr. 3.
Consiliul Judetean Arges selecteaza si prioritizeaza obiectivele de patrimoniu cultural si
istoric si aloca fonduri pentru conservarea, modernizarea, restaurarea lor. Proiectele vor fi
realizate pe baza parteneriatului Consiliu Judetean Arges si Consiliile Locale implicate.

Consiliile locale intervin in masura posibilitatilor lor financiare in imbunatatirea sau
mentinerea starii monumentelor istorice sau culturale.
Obiectivul general urmarit este Dezvoltarea turistica durabila, cresterea competitivitatii si
atractivitatii turistice a judetului Arges prin valorificarea patrimoniului natural si antropic,
cu accent pe obiectivele de patrimoniu cultural si istoric, si cresterea calitatii produselor si
serviciilor turistice.
Obiectivele specifice sunt:
- cresterea gradului de constientizare a importantei istorice a judetul Arges pentru
cetatenii din judet si din tara
- cresterea importantei acordate in procesul educational resurselor/patrimoniului istoric
si cultural local
- cresterea responsabilitatii sociale a companiilor in judetul Arges;
- cresterea importantei patrimoniului istoric si cultural in economia produselor turistice
din judetul Arges;
- reabilitatea si dezvoltarea unor zone turistice create in jurul unui obiective de
patrimoniu istoric sau cultural;
- dezvoltarea unei oferte turistice complexe si prezentarea patrimoniului din judetul
Arges, asigurand cresterea numarului de vizitatori ai obiectivelor de patrimoniu
cultural si istoric;
- dezvoltarea brandului turistic Valea Argesului si cresterea notorietatii potentialului
turistic al judetul Arges
Varianta propusa pentru realizarea obiectivelor mentionate mai sus presupune
urmatorii trei pasi:

Consiliul Judetean
Arges
Consiliile Locale
Consiliul Judetean
Arges in parteneriat cu
Consiile Locale
corespondente
obiectivelor de
patrimoniu prioritare
Abordarea in cadrul propunerilor de punere in valoare a patrimoniului istoric si cultural din
judetul Arges este propusa avand in vedere urmatoarele criterii:
A. referitoare la obiectivele de patrimoniu
- stadiul monumentului
- proprietatea
- notorietatea
B. referitoare la stabilirea zonelor cu potential turistic
- gradul de accesibilitate
- accesul la utilitati
- capacitate de cazare – evolutia estimata
- trasee ideale
- cadrul natural si atractiile zonei
- notorietate/promovare/existenta brandurilor
- alti indicatori
Analizeaza obiectivele de
patrimoniu si propune o
serie de prioritati
Consultare cu
actorii implicati in
domeniiile cultural, istoric si
turistic
Prioritatile si planul de
actiune

PLAN DE ACTIUNE
propunere schematica
Propunere de punere in valoare Tipuri de actiuni prioritare Surse de finantare indicate
Programul judetean „Argesul istoric‖ Studii privind patrimoniul cultural
(material si imaterial) din spatiul
rural cu posibilitatea de
valorificare a acestora si punerea
acestora la dispozitia comunitatii;
Restaurarea şi valorificarea
durabilă a patrimoniului istoric al
Judetului Arges, prin:
Restaurarea, consolidarea,
protecţia şi conservarea
clădirilor de patrimoniu;
Restaurarea, protecţia,
conservarea şi realizarea
picturilor interioare, frescelor,
picturilor murale exterioare;
Restaurarea şi remodelarea
plasticii faţadelor;
Lucrări şi dotări pentru
asigurarea iluminatului interior
şi exterior, a iluminatului de
siguranţă, precum şi a celui
decorativ;
Amenajări peisagistice pentru
evidenţierea obiectivului
Fondul European pentru Agricultura si
Dezvoltare Rurala (FEADR), Domeniul de
interventie 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor,
imbunatatirea serviciilor de baza pentru
economia si populatia rurala si punerea in
valoare a mostenirii rurale
Programul Operaţional Regional, Axa
prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi
promovarea turismului, Domeniul major de
intervenţie 5.1 – Restaurarea şi valorificarea
durabilă a patrimoniului cultural, precum şi
crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe

Propunere de punere in valoare Tipuri de actiuni prioritare Surse de finantare indicate
turistic de patrimoniu
reabilitat;
Modernizarea utilităţilor
aferente obiectivului de
patrimoniu (energie electrică,
alimentare cu apă, canalizare);
Amenajarea zonelor de
protecţie prin delimitarea şi
împrejmuirea obiectivelor de
patrimoniu;
Dotări interioare (instalaţii,
echipamente şi dotări pentru
asigurarea condiţiilor de
climatizare, siguranţă la foc,
antiefracţie);
Programul „Un monument – o carte –
un CD‖
Stabilirea zonelor sau siturilor cu
valoare istorica si culturală care
necesită tratament prioritar.
Organizarea unor activitati de
revizuire a tuturor monumentelor
istorice la un interval stabilit de
timp.
Selectarea monumentelor
reprezentative din Judetul Arges.
Elaborarea unor materiale
documentare, pe suport de hartie si
in format electronic, prezentand
importanta si trecutul istoric al
monumentelor selectionate.

Propunere de punere in valoare Tipuri de actiuni prioritare Surse de finantare indicate
Distribuire materialelor editate in
unitatile de invatamant si
prezentarea lor in cadrul
Programul „Rolul patrimoniului istoric
si cultural in educatie la nivelul
comunitatilor locale‖ – serie de
evenimente coordonata de Consiliul
Judetean Arges
Program de incurajare a implicarii
companiilor private mari in
programelor scolare.
Publicarea constanta a cercetarilor
stiintifice cu privire la
problematicile patrimoniului
cultural.
Organizare excursii, in zone cu
intensa concentrare de monumente
istorice, pentru elevii din
invatamantul primar, gimnazial si
liceal.
Protejarea patrimoniului cultural
prin crearea unei capacităţi
durabile la nivelul resurselor
umane în interiorul instituţiilor
publice din domeniu.
Organizarea unor evenimente
dedicate monumentelor istorice.
Organizarea unor sesiuni de
informare culturala privind
existenta si importanta
monumentelor istorice.
Implicarea activa a elevilor si
studentilor in activitati de
conservare si promovare a
patrimoniului istoric.
Identificarea marilor companiilor
private si stabilirea zonelor de

Propunere de punere in valoare Tipuri de actiuni prioritare Surse de finantare indicate
restaurarea, conservarea si protejarea
obiectivelor de patrimoniu cultural si
istoric din judetul Arges
Crearea, promovarea si includerea in
pachetele turistice a „Circuitelor
istorice in Arges‖
interventie asupra monumentelor
istorice.
Organizarea unor programe de
responsabilizare sociala a
companiilor private prin
contributia financiara in activitatile
de restaurare a monumentelor
istorice din zonele in care acestea
isi desfasoara activitatea.
Asocierea activitatilor de
reabilitare cu numele companiilor.
Crearea circuitelor istorice;
Activitati de colaborare a
institutiilor publice cu agentiile de
turism in vederea realizarii unor
pachete turistice in Judetul Arges
Distribuirea materialelor de
promovare a ofertelor turistice
Activitati de premiere, constand in
oferirea excursiilor gratuite pentru
elevii cu rezultate deosebite la
invatatura
Dezvoltarea infrastructurii in
vederea valorificarii circuitelor
turistice prin:
Înfiintarea de drumuri
noi,extinderea si
îmbunatatirea retelei de
drumuri de interes local.
Prima înfiintare, extinderea
Fondul European pentru Agricultura si
Dezvoltare Rurala (FEADR), Axa III –
„Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi
diversificarea economiei rurale‖, Masura 322 –
Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunatatirea
serviciilor de baza pentru economia si populatia
rurala si punerea în valoare
a mostenirii rurale

Propunere de punere in valoare Tipuri de actiuni prioritare Surse de finantare indicate
Crearea Programului „Monument
istoric reprezentativ‖
si îmbunatatirea retelei
publice de apa;
Prima înfiintare, extinderea
si îmbunatatirea retelei
publice de apa uzata;
Prima înfiintare si
extindere a retelei publice
de joasa tensiune si/sau a
retelei publice de iluminat;
Restaurarea, consolidarea,
protectia si punerea in valoare a
urmatoarelor monumente istorice:
Cetati:
Ansamblul Cetatii Poenari –
comuna Arefu;
Cetatea Oratea – comuna
Dambovicioara;
Rezervatii arheologice:
Castrul roman Jidava – Municipiul
Campulung;
Biserici rupestre:
Schitul Rupestru Sf. Apostoli –
comuna Corbi;
Fostul schit „Din Vii‖ – orasul
Topoloveni;
Schitul Ciocanu – comuna Bughea
de Jos;
Biserici:
Programul Operational Regional, Axa
prioritara 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii de
transport regionale şi locale, Domeniul de
interventie 2.1 Reabilitarea şi modernizarea
reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane –
inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de
centură
Programul Operaţional Regional, Axa
prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi
promovarea turismului, Domeniul major de
intervenţie 5.1 – Restaurarea şi valorificarea
durabilă a patrimoniului cultural, precum şi
crearea/ modernizarea infrastructurilor
conexe

Propunere de punere in valoare Tipuri de actiuni prioritare Surse de finantare indicate
Biserica de lemn "Naşterea
Domnului‖ - Călugăriţa – comuna
Leordeni;
Biserica de lemn "Sf. Ioan
Botezătorul”- Comuna Valea
Iasului;
Biserica de lemn ― Adormirea
Maicii Domnului‖ – comuna
Bascov;
Biserica de lemn ―Sfantul
Gheorghe‖ – comuna Bascov;
Biserica „Sf. Nicolae‖, „Inaltarea
Domnului‖ – comuna Poienarii de
Arges;
Biserica de lemn „Adormirea
Maicii Domnului‖ – comuna
Lunca Corbului;
Biserica Nasterea Sfantul Ioan
Botezatorul – comuna Albestii de
Arges;
Biserica Adormirea Maicii
Domnului – comuna Berevoiesti;
Bisericii Sfantul Gheorghe –
Olari-Municipiul Campulung;
Biserica "Adormirea Maicii
Domnului‖ – comuna Corbeni;
Biserica "Buna Vestire‖ – comuna
Cotmeana;
Biserica "Cuvioasa Paraschiva‖ –
comuna Leordeni;

Propunere de punere in valoare Tipuri de actiuni prioritare Surse de finantare indicate
Biserica "Sf. Nicolae‖, Cuvioasa
Paraschiva‖ – comuna Merisani;
Biserica Taierea Capului Sfantul
Ioan Botezatorul – comuna
Vladesti;
Biserica "Cuvioasa Paraschiva" –
comuna Stolnici;
Manastiri:
Ansamblul Valea Mănăstirii -
comuna Titesti;
Manastirea Aninoasa – comuna
Aninoasa;
Manastirea Negru Voda –
Municipiul Campulung;
Mănăstirea Vieroşi – orasul
Mioveni;
Manastirea Glavacioc – comuna
Stefan cel Mare;
Schitul Golesti – comuna Schitul
Golesti;
Conace:
Ansamblului conacului Lahovary
– Gussi – comuna Leordeni;
Ansamblul conacului
Alimănişteanu – comuna Valea
Mare Pravat;
Ansamblul conacului „Jean
Vladescu‖- comuna Hartiesti;
Ansamblul Conacului Tabacovici
– comuna Budeasa;

Propunere de punere in valoare Tipuri de actiuni prioritare Surse de finantare indicate
Ansamblului Conacului
Budisteanu – comuna Bascov;
Ansamblul Curtii boeresti a
marelui logofăt Vlaicu – comuna
Darmanesti;
Ansamblului conacului Gheorghe
Brătianu – comuna Ratesti;
Ansamblul curţilor boiereşti de la
Suslăneşti – comuna Mioarele;
Ansamblului conacului Sturdza –
comuna Slobozia;
Ansamblul conacului Bălăceanu
Stolnici – comuna Stolnici;
Ansamblului conacului Teodor
Brătianu – comuna Tigveni;
Monumente:
Monumentul comemorativ al
Rascoalei din 1907 – comuna
Berevoiesti;
Podul lui Brâncoveanu – comuna
Dambovicioara;
Ateneul Popular – comuna
Musatesti;
Busturilor Golestilor – orasul
Stefanesti;
Case:
Casa Iorgulescu – Comuna
Mihaesti;
Ansamblul casei Armand
Calinescu;

Propunere de punere in valoare Tipuri de actiuni prioritare Surse de finantare indicate
Ansamblul culei Sultanica –
comuna Suici;
Casa Lolica Antonescu – orasul
Stefanesti;
Casa Gheorghe Stephănescu –
comuna Arefu;
Ansamblului vilei Drăghiceanu –
Municipiul Campulung;
Casa memoriala "Ion Mihalache‖
– comuna Dobresti;
Casei memoriale Vladimir Streinu
– comuna Teiu;
Crearea, imbunatatirea si
diversificarea infrastructurii si
serviciilor turistice, prin:
Constructia, extinderea,
modernizarea si dotarea
structurilor turistice: vile,
bungalow-uri, cabane
turistice, campinguri, sate de
vacanta, popasuri turistice,
casute tip camping, pensiuni
turistice si pensiuni
agroturistice;
Construirea, modernizarea si
dotarea centrelor locale de
informare în scopul
promovarii, prezentarii si
vizitarii turistice;
Dezvoltarea de sisteme
Fondul European pentru Agricultura si
Dezvoltare Rurala (FEADR), Axa III –
„Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi
diversificarea economiei rurale‖, Măsura 313
„Încurajarea activităţilor turistice ‖

Propunere de punere in valoare Tipuri de actiuni prioritare Surse de finantare indicate
electronice locale de rezervare
pentru structurile de primire
turistice din spatiul rural,
conectate la sistemele
regionale si nationale;
Amenajarea de marcaje
turistice, refugii turistice de
utilitate publica, etc;
Dezvoltarea si implementarea unui
sistem unitar de marcare a atractiilor
turistice in judet, inclusiv a
obiectivelor de patrimoniu (panouri,
harti turistice pe drumurile nationale si
judetene, aeroporturi)
Amenajarea / marcarea de trasee
turistice / itinerarii culturale la
obiectivele turistice de patrimoniu
reabilitate;
Construcţia / reabilitarea /
amenajarea căii de acces către
obiectivul turistic de patrimoniu
reabilitat.
Construirea / modernizarea
punctelor de observare / filmare /
fotografiere;
Amplasarea de panouri de
orientare şi informarea turistică;
Construire căi de acces la
obiectivul turistic natural
modernizate/extinse.
Achizitionarea unor tabele cu
afisare electronica a punctelor de
atractie turistica din localitatile
Judetului Arges.
Programul Operaţional Regional, Axa
prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi
promovarea turismului, Domeniul major de
intervenţie 5.1 – Restaurarea şi valorificarea
durabilă a patrimoniului cultural, precum şi
crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe
Programul Operaţional Regional , Axa
prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile
a oraşelor – poli urbani de creştere, Domeniul
de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de

Propunere de punere in valoare Tipuri de actiuni prioritare Surse de finantare indicate
Dezvoltarea de carduri turistice care sa
permita vizitarea atractiilor turistice
aferente circuitelor la preturi
promotionale
Organizarea de expozitii muzeale si
manifestari culturale, festivaluri
Construirea, modernizarea si
dotarea centrelor locale de
informare în scopul promovarii,
prezentarii si vizitarii turistice;
Dezvoltarea de sisteme electronice
locale de rezervare pentru
structurile de primire turistice din
spatiul rural, conectate la sistemele
regionale si nationale;
Amenajarea de marcaje turistice,
refugii turistice de utilitate publica,
etc.
Actiuni de colaborare intre toti
actorii implicati in vederea
alcatuirii unor pachete turistice
diversificate;
Investitii in vederea dezvoltarii
infrastructurii aferenta circuitelor
stabilite.
Includerea cardurilor in pachetele
turistice si distribuirea lor in cadrul
agentiilor de turism;
Distribuirea cardurilor in cadrul
unitatilor de invatamant.
Organizarea ―Zilelor Argesului‖ si
sustinerea unor sesiuni de
informare culturala in institutiile
publice.
Organizarea expozitiilor in cadrul
Muzeelor cu teme privind
dezvoltare urbană, Sub-domeniul: Centre
urbane.
Fondul European pentru Agricultura si
Dezvoltare Rurala (FEADR), Axa III –
„Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi
diversificarea economiei rurale‖, Măsura 313
„Încurajarea activităţilor turistice ‖

Propunere de punere in valoare Tipuri de actiuni prioritare Surse de finantare indicate
patrimoniul istoric si cultural.
Realizarea de materiale de promovare
a obiectivelor/ circuitelor turistice
(brosuri, ghiduri turistice, pliante, CDuri
prezentare, bannere, harti turistice
etc) si sprijinirea derularii de actiuni si
campanii de promovare
Promovarea traditiilor si a
patrimoniului istoric si cultural
prin intermediul serviciilor
publice de televiziune şi de
radiodifuziune.
Activitati de cooperare intre
organizaţii precum teatre, muzee,
asociaţii profesionale, centre de
cercetare, universităţi, institute
culturale şi autorităţi publice din
diferite ţări in vederea extinderii
sferei de influenţă culturală şi
artistică dincolo de frontiere.
Realizarea de studii şi analize în
domeniul cooperării culturale
europene şi în cel al dezvoltării de
politici culturale europene
Editare carti si publicatii culturale
Stabilirea unor campanii de
promovare, informare si
popularizare
Distribuirea materialelor de
promovare la punctele de
informare turistica si in cadrul
agentiilor de turism;
Alcatuirea unei harti digitale a
Judetului Arges.
PROGRAMUL MEDIA 2007, Linia de actiune
Promovare – acces pe piata,
festivaluri,evenimente comune,patrimoniu.
Fondul Cultural National
Programul National eGISPAT

7. Anexe
Anexa nr. 1
Legislaţia cu privire la organizarea activităţii turistice, promovarea turistică, activitatea
agenţiilor de turism, activitatea ghizilor, structurile de primire, atestarea unor localităţi
turistice etc.
Dintre reglementările legale ce pot influenţa activitatea companiilor private ce actioneaza in
domeniul turismului, se disting:
a) reglementările legale cu privire la organizarea activităţii turistice;
- Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii
de turism în România, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordonanţa de urgenţă nr. 152 din 07/11/2002 - privind organizarea şi
funcţionarea societăţilor comerciale de turism balnear şi de recuperare,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 143/2003;
- Ordinul nr. 923 din 01/07/2002 - pentru aprobarea modelului şi conţinutului
certificatului de ambarcaţiune de agrement;
- Hotărârea nr. 1195 din 27/11/2001 - privind recunoaşterea Asociaţiei Naţionale a
Agenţiilor de Turism din România ca fiind de utilitate publică;
- Hotărârea nr. 33 din 19/01/2000 - privind aprobarea Metodologiei de înscriere,
atestare şi a criteriilor de evidenţiere a patrimoniului turistic;
- Hotărârea nr. 843 din 14/10/1999 - privind încadrarea pe tipuri a unităţilor de
alimentaţie publica ncincluse în structurile de primire turistice;
b) reglementările legale privind promovarea turistică:
- Hotărârea nr. 928 din 20/09/2001 - privind aprobarea structurii, a indicatorilor şi
a fondurilor alocate din bugetul Ministerului Turismului pe anul 2001. aferente
Programului de marketing şi promovare turistica, precum şi Programului de
dezvoltare a produselor turistice;
- Hotărârea nr. 246 din 15/02/2001 - privind aprobarea realizării de către Ministerul
Turismului, în anul 2001, a unor materiale promoţionale cu oferta turistică a
României;
c) reglementările legale privind activitatea agenţiilor de turism:
- Ordinul Ministerului Turismului nr. 170/2001 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind criteriile şi metodologia pentru eliberarea licenţelor şi
brevetelor de turism, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordinul nr. 203 din 10/03/2002 - privind preschimbarea certificatelor de
clasificare şi/sau a licenţelor de turism;
- Ordinul nr. 235 din 06/06/2001 - privind asigurarea turiştilor în cazul
insolvabilităţii sau falimentului agenţiei de turism;
- Ordinul nr. 170 din 03/04/2001 - pentru aprobarea Normelor netodologice
privind criteriile şi metodologia pentru eliberarea licenţelor şi brevetelor de turism, cu
modificările şi completările ulterioare;

De asemenea, există şi o serie de reglementări legale privind acordurile internaţionale, în
cazul in care compania de turism doreşte să pătrundă cu produsele sale turistice pe o piaţă
externă.
Dintre acestea, se pot aminti:
- Hotărârea nr. 46 din 17/01/2002 - pentru aprobarea Acordului dintre
Guvernul României şi Guvernul Republicii Tunisiene privind colaborarea
în domeniul turismului, semnat la Tunis la 16 octombrie 1995;
- Hotărârea nr. 493 din 24/05/2001 - pentru aprobarea Acordului dintre
Guvernul României, Guvernul Republicii Bulgaria şi Guvernul Republicii
Turcia privind Operarea tripartită in domeniul turismului, semnat ta Sinaia la 11
martie 1999;
- Hotărârea nr. 454 din 09/05/2001 - pentru aprobarea Acordului dintre
Guvernul României şi Guvernul Republicii Federative a Braziliei
privind cooperarea în domeniul turismului, semnat la Brazilia la 25 iulie 2000;
- Legea nr. 96 din 26/03/2001 - pentru ratificarea Acordului dintre Romania
şi Republica Portugheză privind cooperarea în domeniile învăţământului,
Stiintei, culturii, sportului, tineretului, turismului şi comunicării sociale,
semnat la Bucuresti la 16 septembrie 1997;
- Hotărârea nr. 306 din 08/03/2001 - privind practicarea de către agenţii
economici din turism şi de către instituţiile de cultură de tarife şi taxe
nediscriminatorii pentru turiştii şi vizitatorii români şi străini; - în vigoare
d) reglementările legale privind activitatea ghizilor:
- Ordinul nr. 637/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
condiţiile şi criteriile pentru selecţionarea, şcolarizarea, atestarea şi
utilizarea ghizilor de turism
e) reglementările legale privind structurile de primire;
- Normele metodologice din 12 mai 2008 privind clasificarea structurilor de
primire turistice
- Hotărârea nr. 805 din 23/08/2001 - privind unele masuri de informare-asupra
tarifelor maximale pentru serviciile de cazare în structurile de primire
turistice cu funcţiuni de cazare turistică la turismul neorganizat;
- Hotărârea nr. 237 din 08/02/2001 - pentru aprobarea Normelor cu privire la
accesul, evidenţa şi protecţia turiştilor în structuri de primire turistice,
republicată;
f) reglementările legale privind activitatea în staţiunile turistice:
- Ordinul nr. 500 din 15/08/2001 - privind unele măsuri de reducere a poluării
fonice în staţiunile turistice din zona litoralului Mării Negre şi în celelalte
staţiuni balneoclimatice;
- Ordinul nr. 491 din 05/10/2001 - pentru aprobarea Normelor privind
omologarea, amenajarea, întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de
schi pentru agrement;

g) reglementările legate privind atestarea unor localităţi ca staţiuni turistice
- Hotararea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor
de atestare a staţiunilor turistice
Anexa nr. 2 Promovarea patrimoniului cultural şi turistic din judeţul Argeş, prin
implementarea unei strategii de marketing
Conform Programului Operaţional Multianual al judeţului Argeş 2007-2013, un obiectiv
prioritar îl constituie mai buna valorificare a patrimoniului istoric, natural şi cultural,
dezvoltarea potenţialului turistic a judeţului, ceea ce va contribui la dezvoltarea lor economică

şi socială, la crearea unor surse suplimentare de venit la nivel judeţean şi local, crearea de noi
locuri de muncă. Pornind de la slaba dezvoltare a potenţialului turistic din zonă este imperios
necesar acordarea de sprijin financiar pentru reabilitarii infrastructurii zonelor turistice şi
valorificarea patrimoniului natural, istoric si cultural, pentru includerea acestora în circuitul
turistic şi promovarea lor în scopul atragerii turiştilor.
În conformitate cu prevederile Programului Operaţional Regional, investiţiile în turism vor
permite regiunilor de dezvoltare să folosească avantajele oferite de potenţialul lor turistic şi
patrimoniul cultural în identificarea si consolidarea identităţii proprii, pentru a-şi îmbunătăţi
avantajele competitive în sectoare cu valoare adaugată mare şi conţinut calitativ şi cognitiv
ridicat, atât pe pieţe tradiţionale cât şi pe pieţe noi, în formare.
Potrivit dispoziţiilor art. 36 alin. (6) lit. a pct. 18 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei
publice locale, cu modificările şi completarile ulterioare, autorităţile administraţiei publice
locale actionează pentru punerea în valoare, în interesul comunităţii locale, a resurselor
naturale de pe raza unităţii administrativ-teritoriale. De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 23
din OG nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România,
acţiunile cu caracter turistic, iniţiate la nivel teritorial de către autorităţile administraţiei
publice locale, trebuie să se înscrie în Strategia de dezvoltare a turismului pe termen mediu şi
lung şi să respecte reglementările specifice pentru toate formele de turism practicate în
România. La nivelul judeţului Argeş majoritatea unităţilor administrativ – teritoriale au
elaborat strategii multianuale de dezvoltare locală iar acele localităţi care au potenţial turistic
au prevăzute şi acţiuni de dezvoltare în această direcţie.
Concluzionăm necesitatea realizării unei strategii de promovarea a patrimoniului cultural şi
turistic la nivelul judeţului Argeş, care, pornind de la respectarea principiilor dezvoltării
durabile, să urmărească realizarea următoarelor obiective:
- conservarea şi protejarea patrimoniului natural şi cultural, dar şi reducerea presiunii
antropice asupra mediului, inerentă în condiţiile practicării turismului pe scară largă.
-valorificarea atracţiilor turistice, prin dezvoltarea infrastructurii de mediu, a serviciilor, în
general, şi a serviciilor de cazare şi agrement, în special, creşterea calităţii serviciilor oferite
de acestea.
-promovarea zonei, a produselor şi serviciilor turistice autentice, în vederea consolidării
poziţiei pe piaţa naţională dar şi la nivel internaţional. Tehnicile de promovare a potenţialului
turistic zonal vor pune accent în mod special pe garanţia calităţii produselor şi a serviciilor
oferite, din sfera turismului dar şi pe instituirea unui regim juridic de protecţie, specifice

and-urilor şi mărcilor locale, prin parcurgerea procedurilor prevăzute de legislaţia în
domeniu.
Aceste obiective pot fi atinse prin implementarea unui mix de marketing (totalitatea actiunilor
in materie de marketing ce trebuie efectuate, în asa fel încât obiectivele propuse să fie atinse)
ce va lua în considerare analiza situatiei actuale în ceea ce piveşte capacităţile existente în
materie servicii turistice, competitaţia existentă la nivel naţional şi internaţional. Mixul de
marketing va fi adaptat în relaţie cu tipul de strategie.
Oferta turistică este reprezentată de ansamblul elementelor care motivează deplasarea în scop
turistic şi anume: resurse turistice (naturale şi antropice), echipamente turistice, bunurile şi
serviciile destinate consumului turistic, forţa de muncă, infrastructura, condiţiile de
comercializare (preţul, facilităţile etc.).
Printre obiectivele culturale şi turistice din judeţul Argeş enumerăm: Muzeul Judeţean Argeş,
Galeria de Artă, Galeria de Artă Naivă, Galeria de Artă, ―Metopa‖, Biserica Domnească ―Sf.
Gheorghe‖, Biserica ―Sf. Vineri‖, Schitul Trivale, Parcul Trivale, Expoparc, Parcul ―Strand‖,
Poarta Eroilor, Ansamblul Curţii Domneşti, Biserica Mănăstirii Curtea de Argeş (episcopala),
Fântâna Meşterul Manole, Muzeul Oraşenesc, Ansamblul feudal ―Negru Vodă‖, Biserica
Domnească, Biserica Sf. Gheorghe, Biserica Subesti, Muzeul Orasenesc, Castrul roman
Jidava, Casa memorială ―Liviu Rebreanu‖ din comuna Stefănesti, Complexul muzeal Goleşti,
biserica Tutana din Băiculesti, cetatea Poenari (pe muntele Cetăţuia, lângă barajul Vidraru),
Mausoleul Mateias (din Valea-Mare-Pravat), Casa memorială ―George Topârceanu‖,
rezervaţia naturală de narcise de la Negraşi, băile termale de la Bughea de Jos, Bradeţ şi
Bârla, cabanele ―Valea cu Peşti‖, ―Cumpana‖, ―Voina‖, ―Peştera Dâmbovicioara‖, ―Capra‖,
Parcul dendrologic de la Mihaeşti şi altele. În judeţul Argeş exista, 22 trasee de alpinism, 20
trasee turistice în Munţii Fagărăş, 15 trasee turistice în Muntii Iezer Papusa, 4 trasee turistice
în Piatra Craiului, 7 trasee turistice în Munţii Leaota.
Conform statisticilor la sfârşitul lunii august a.c., în domeniul turismului erau în funcţiune 96
unităţi de cazare turistică (reprezentând 76,8% din cele 125 aflate în observare statistică), cu
două unităţi mai mult decât la finele aceleiaşi luni din anul precedent.
Unităţile de cazare turistică în funcţiune cu ponderea cea mai mare în total au fost cele din
categoria pensiuni turistice rurale (39,6%), fiind urmate de cele din categoriile hoteluri
(27,1%) şi pensiuni turistice urbane (15,6%). Celelalte categorii de unităţi de cazare turistică
au deţinut împreună o pondere de 17,7% din total, greutatea specifică cea mai mare (5,2%)
aparţinând vilelor turistice.

În primele opt luni ale anului curent, capacitatea de cazare în funcţiune a structurilor de
primire turistică a fost de 777,3 mii locuri-zile, peste jumătate (53,2%) fiind oferită de
hoteluri. Pensiunile turistice rurale au avut o pondere de 12,8% în totalul capacităţii de cazare
în funcţiune, cabanele turistice 11,0%, pensiunile turistice urbane 7,6%, iar restul tipurilor de
structuri de cazare turistică 15,4%.
Pe zone turistice, peste 80,0% din capacitatea de cazare în funcţiune a fost oferită de unităţile
situate în oraşul reşedinţă de judeţ (43,0%) şi de cele din zona montană (38,1%). Din punct de
vedere al confortului, cele mai multe locuri-zile au oferit unităţile clasificate cu 3 şi 2 stele,
împreună deţinând 81,6% din capacitatea de cazare în funcţiune. Prezentarea grafică a acestor
date este redată în capitolul de prezentare economică a judeţului Argeş.
Serviciile turistice sunt caracterizate printr-un dinamism înalt şi îşi pun amprenta asupra
activităţii desfăşurate şi în celelalte domenii ale vieţii economice, asupra modului de
valorificare al resurselor umane şi natural-materiale, având o mare contribuţie la progresul
economic şi social al judeţului.
Serviciile turistice pot fi privite sub forma unui pachet de produse sau de prestaţii având ca
obiectiv direct satisfacerea nevoilor personale apărute cu ocazia şi pe durata călătoriilor. O
parte din serviciile turistice vizează acoperirea unor necesităţi curente, cotidiene, cum ar fi
cele de alimentaţie, odihnă, iar o altă parte sunt destinate satisfacerii unor trebuinţe specific
turistice cum ar fi cele de agrement, tratament sau organizarea călătoriilor.
Prin natura lor, serviciile turistice oferite trebuie să creeze condiţii pentru refacerea capacităţii
fizice a organismului, simultan cu petrecerea plăcută şi instructivă a timpului liber.
Este nevoie de realizarea unei campanii de conştientizare şi perfecţionare a operatorilor
economici din judeţul Argeş, în vederea oferirii unor pachete de servicii turistice,concepute
astfel încât după consumarea lor, turistul să dobândească un plus de informaţii, cunoştinţe şi
chiar deprinderi noi.
În acest sens, conţinutul prestaţiilor turistice va fi în concordanţă cu cerinţele epocii moderne
şi cu exigenţele turistului contemporan; iar în ceea ce priveşte ţara noastră, angajată pe
coordonatele unei noi dezvoltări, o asemenea orientare a serviciilor turistice înseamnă
competitivitate cu oferta internaţională.
Datorită creşterii productivităţii muncii şi a perfecţionării proceselor de producţie, a
progresului tehnic şi ştiinţific, în economie are loc reducerea timpului de muncă, crescând
astfel dimensiunile timpului liber. Acest lucru are drept consecinţă sporirea solicitărilor faţă
de formele odihnei active, stimulate şi de efectele negative ale concentrărilor urbane (stres,

poluare). În acest fel, odihna activă tinde să devină o componentă tot mai importantă a
serviciului turistic, ea reprezentând, în acelaşi timp, un procedeu modern, eficient de
deconectare, de tratament pentru ameliorarea consecinţelor nefavorabile ale suprasolicitării
nervoase.
Pornind de la aceste premise, prestatorilor de servicii turistice le revine sarcina conceperii
unor vacanţe prin care să fie receptivi la creşterea solicitărilor faţă de formele odihnei active,
a unor aranjamente turistice cât mai variate, opuse celor cotidiene, cu multiple posibilităţi de
desfăşurare a unor activităţi recreative, având scopul de a diversifica agrementul tradiţional,
de a spori atractivitatea manifestărilor turistice şi de a răspunde cerinţelor unei odihne
active.În prezent, turistul recurge la odihna activă, din cauza nevoii de relaxare, de odihnă
fizică şi psihică, de evadare din mediul urban poluat, a nevoii de divertisment, agrement, de a
cunoaşte zonele ţării, obiceiurile şi tradiţiile. Aceste preocupări se intensifică odată cu lărgirea
ariei de cuprindere a turismului, cu creşterea permanentă a frecvenţei de petrecere a timpului
liber în afara reşedinţei permanente.
Serviciile turistice manifestă şi un grad ridicat de sezonalitate, aceasta fiind rezultatul
oscilaţiilor cererii turistice, al concentrării acesteia în anumite momente ale anului
calendaristic.
Una dintre cele mai distinctive particularităţi ale serviciilor turistice o constituie
complexitatea lor, aceasta referindu-se la numeroasele posibilităţi de combinare a
componentelor sale şi de realizare a unei game largi de produse turistice cu conţinut mare de
atractivitate. Caracteristica de substituibilitate, asociată mai ales prestaţiilor, trebuie
folosită cu scopul de a diversifica oferta şi de a stimula interesul pentru consumul
turistic şi nu pentru acoperirea unor deficienţe organizatorice sau de o altă natură.
Serviciilor turistice trebuiesc susţinute de acţiuni multiple cum ar fi:
acţiuni de informare şi publicitate turistică;
contactarea aranjamentului turistic;
transportul;
cazarea şi serviciile suplimentare;
alimentaţia şi prestaţiile auxiliare acesteia;
agrementul;
activitatea de relaţii publice.

Mixul de marketing face referire la mai multe tipuri de acţiuni, uneori una fiind predominantă,
dar întotdeauna acestea vor trebui raportate la cel puţin patru tipuri de intervenţii, recunoscute
în literatura de specialitate ca şi cei patru P: produs, pret, plasament (distribuţie), promovare.
Toate acţiunile se vor concentra în principal cu luarea în considerare a următoarelor repere:
Produs/Servciu turistic
Esenţa serviciilor turistice – este reprezentată de motivaţia principală pentru care turistul se
deplasează în zonă: poate fi o mănăstire, o zona naturală protejată, o pârtie de schi,
posibilitatea de a face rafting, existenţa unui muzeu sau a unui asezamânt istoric sau de
patrimoniu deosebit.
Infrastructura de transport – este un element vital în turism deorece are influenţă directă:
1. asupra disponibilităţii produsului de a fi la îndemâna turistului
2. asupra timpului pe care turistul îl consumă pentru a ajunge la serviciile de
turism;
3. asupra confortului turistului în perioada de vacanţă;
Cultura locală – este important ca să existe o cultura locală în sensul atragerii, respectarii şi
fidelizării turiştilor ca fiind un factor ce stă la baza dezvoltării locale;
Atitudinea autorităţilor – în fapt este vorba despre totalitatea acţiunilor, programelor şi
proiectelor care au ca scop şi obiective turismul şi turiştii, acţiuni care nu se limitează doar la
promovarea turismului ci şi la asigurarea unor servicii de calitate de către funcţionarii proprii,
monitorizare şi control a serviciilor oferite de organizaţiile care ofera servici turistice sau
acţiuni de creştere a siguranţei şi securităţii turiştilor.
Uşurinta în informare –uşurinţa de a se informa despre zona şi posibilităţile de cazare şi
petrecere a timpului liber, cât şi despre calitatea şi preţurile serviciilor pe care turiştii le vor
solicita la momentul sosirii în zona sau disponibilitatea acestor informaţii;
Calitatea serviciilor – aceasta parte nu este de sine stătătoarea, ea se afla răspândită în toate
celelalte părţi ale produsului dar prin impactul pe care îl are trebuie tratată ca o problemă
separată; calitatea va fi întotdeauna un factor decisiv în alegerea locaţiei şi modului de
petrecere a tipului liber; calitatea este imporatantă nu doar în atragerea turiştilor ci şi în
stabilirea preţurilor, raportul calitate- preţ fiind principalul indicator utilizat în comparatia
unor servicii diferite;
Puterea brandului –are influenţă directă asupra turistului în ceea ce priveşte modelarea unui
anumit tip de comportament (mai ales fidelizare sau atragerea de noi clienţi), dar şi asupra

politicii de preţ; este o parte a mixului de marketing adeseori ignorată în România dar cu un
efect foarte puternic mai ales în zona turismului.
Accentul se va putea pune pe următoarele direcţii:
A. Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului istoric al Judetului Arges
Crearea circuitelor istorice;
Dezvoltarea infrastructurii in vederea valorificarii circuitelor turistice prin:
Înfiintarea de drumuri noi,extinderea si îmbunatatirea retelei de drumuri de interes local.
Prima înfiintare, extinderea si îmbunatatirea retelei publice de apa;
Prima înfiintare, extinderea si îmbunatatirea retelei publice de apă uzată;
Prima înfiintare si extindere a retelei publice de joasa tensiune si/sau a retelei publice de
Cetati:
Calitatea
serviciilor
Cultura
locala
Atitudinea
autoritatilor
iluminat.
Restaurarea, consolidarea, protectia si punerea in valoare a urmatoarelor monumente
istorice:
Ansamblul Cetatii Poenari – comuna Arefu;
Cetatea Oratea – comuna Dambovicioara;
Rezervatii arheologice:
Servicii de
cazare
Esenta
serviciului
Puterea
brandului
Castrul roman Jidava – Municipiul Campulung;
Existenta unor
servicii
complementare
Infrastructura
de transport
Usurinta
in
informare

Biserici rupestre:
Schitul Rupestru Sf. Apostoli – comuna Corbi;
Fostul schit „Din Vii‖ – orasul Topoloveni;
Schitul Ciocanu – comuna Bughea de Jos;
Biserici:
Biserica de lemn "Naşterea Domnului‖ - Călugăriţa – comuna Leordeni;
Biserica de lemn "Sf. Ioan Botezătorul”- Comuna Valea Iasului;
Biserica de lemn ― Adormirea Maicii Domnului‖ – comuna Bascov;
Biserica de lemn ―Sfantul Gheorghe‖ – comuna Bascov;
Biserica „Sf. Nicolae‖, „Inaltarea Domnului‖ – comuna Poienarii de Arges;
Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului‖ – comuna Lunca Corbului;
Biserica Nasterea Sfantul Ioan Botezatorul – comuna Albestii de Arges;
Biserica Adormirea Maicii Domnului – comuna Berevoiesti;
Bisericii Sfantul Gheorghe – Olari-Municipiul Campulung;
Biserica "Adormirea Maicii Domnului‖ – comuna Corbeni;
Biserica "Buna Vestire‖ – comuna Cotmeana;
Biserica "Cuvioasa Paraschiva‖ – comuna Leordeni;
Biserica "Sf. Nicolae‖, Cuvioasa Paraschiva‖ – comuna Merisani;
Biserica Taierea Capului Sfantul Ioan Botezatorul – comuna Vladesti;
Biserica "Cuvioasa Paraschiva" – comuna Stolnici;
Manastiri:
Ansamblul Valea Mănăstirii - comuna Titesti;
Manastirea Aninoasa – comuna Aninoasa;
Manastirea Negru Voda – Municipiul Campulung;
Mănăstirea Vieroşi – orasul Mioveni;
Manastirea Glavacioc – comuna Stefan cel Mare;
Schitul Golesti – comuna Schitul Golesti;
Conace:
Ansamblului conacului Lahovary – Gussi – comuna Leordeni;
Ansamblul conacului Alimănişteanu – comuna Valea Mare Pravat;
Ansamblul conacului „Jean Vladescu‖- comuna Hartiesti;
Ansamblul Conacului Tabacovici – comuna Budeasa;

Ansamblului Conacului Budisteanu – comuna Bascov;
Ansamblul Curtii boeresti a marelui logofăt Vlaicu – comuna Darmanesti;
Ansamblului conacului Gheorghe Brătianu – comuna Ratesti;
Ansamblul curţilor boiereşti de la Suslăneşti – comuna Mioarele;
Ansamblului conacului Sturdza – comuna Slobozia;
Ansamblul conacului Bălăceanu Stolnici – comuna Stolnici;
Ansamblului conacului Teodor Brătianu – comuna Tigveni;
Monumente:
Monumentul comemorativ al Rascoalei din 1907 – comuna Berevoiesti;
Podul lui Brâncoveanu – comuna Dambovicioara;
Ateneul Popular – comuna Musatesti;
Busturilor Golestilor – orasul Stefanesti;
Case:
Casa Iorgulescu – Comuna Mihaesti;
Ansamblul casei Armand Calinescu;
Ansamblul culei Sultanica – comuna Suici;
Casa Lolica Antonescu – orasul Stefanesti;
Casa Gheorghe Stephănescu – comuna Arefu;
Ansamblului vilei Drăghiceanu – Municipiul Campulung;
Casa memoriala "Ion Mihalache‖ – comuna Dobresti;
Casei memoriale Vladimir Streinu – comuna Teiu;
Crearea, imbunatatirea si diversificarea infrastructurii si serviciilor turistice, prin:
Constructia, extinderea, Constructia, extinderea, modernizarea si dotarea structurilor
turistice: vile, bungalow-uri, cabane turistice, campinguri, sate de vacanta, popasuri
turistice, casute tip camping, pensiuni turistice si pensiuni agroturistice;
Construirea, modernizarea si dotarea centrelor locale de informare în scopul
promovarii, prezentarii si vizitarii turistice;
Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire
turistice din spatiul rural, conectate la sistemele regionale si nationale;
Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de utilitate publica, etc;

Amenajarea / marcarea de trasee turistice / itinerarii culturale la obiectivele turistice de
patrimoniu reabilitate;
Construcţia / reabilitarea / amenajarea căii de acces către obiectivul turistic de patrimoniu
reabilitat.
Construirea / modernizarea punctelor de observare / filmare / fotografiere;
Amplasarea de panouri de orientare şi informarea turistică;
Construire căi de acces la obiectivul turistic natural modernizate/extinse.
Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de utilitate publica, etc.
B. Organizarea de expoziţii muzeale si manifestari culturale, festivaluri
Organizarea ―Zilelor Argesului‖ si sustinerea unor sesiuni de informare culturala in
institutiile publice.
Organizarea expozitiilor in cadrul Muzeelor cu teme privind patrimoniul istoric si cultural.
Promovarea traditiilor si a patrimoniului istoric si cultural prin intermediul serviciilor
publice de televiziune şi de radiodifuziune.
Activitati de cooperare intre organizaţii precum teatre, muzee, asociaţii profesionale,
centre de cercetare, universităţi, institute culturale şi autorităţi publice din diferite ţări in
vederea extinderii sferei de influenţă culturală şi artistică dincolo de frontiere.
Realizarea de studii şi analize în domeniul cooperării culturale europene şi în cel al
dezvoltării de politici culturale europene
PREŢUL
Având în vedere că preţul nu este cât îşi permite clientul să platească ci cât este dispus să
platească pentru acel produs, structurile de primire turistică vor trebui să îşi facă o politica de
preţ care să ţina seama de:
categoria de clienţi (vor trebui grupaţi în funcţie de venituri, de fidelitate sau cultura
de a folosi acel serviciu)
costurile pe care le au organizaţiile în a oferi acel serviciu
costurile clienţilor pentru a primi produse complementare
costurile totale pe care le au clienţii în a ajunge la destinaţie, pentru a primi serviciul
preţurile competiţiei

preţurile substitutelor ( acele tipuri de produse sau servicii care intră în competiţie
directa cu serviciile oferite de noi pentru banii pe care clientul este dispus sa îi
cheltuiască în acea vacanţă)
calitatea serviciilor oferite
calitatea serviciilor cerute (dorite)
De preferat este ca la final clientul să primească, cel puţin, ceea ce s-a promis că i se oferă,
dar percepţia lui să fie că a primit mai mult decât a plătit în termen de valoarea absolută astfel
încât să devină un client fidel.
În funcţie de ceea ce se urmăreşte prin strategie, de maturitatea pieţei, de maturitatea
produsului şi a clienţilor se va apela la diferite tipuri de strategii (penetrarea a pieţei, mărirea
cotei de piaţă, maximizarea profitului, eliminarea concurenţilor perturbatori – turism la
negru, nu respectă standardul de calitate promis, oferă altceva decât s-a promis).
PLASAMENT ( DISTRIBUŢIE)
Distribuţia este reprezentată de totalitatea căilor de transmitere a produsului către client (aici
nu intra doar informare ci şi livrarea propriu zisă). In fapt când se discută de distribuţie seface
referire la locul de unde clientul îşi poate procura serviciul (în termen de a-l plăti) pentru ca
spre deosebire de produsele tangibile, produsele intangibile, serviciile trebuiesc întâi
consumate (clientul beneficiază de acel serviciu) pentru a putea şti într-adevar ce anume s-a
cumparat.
Atunci se discută de distribuţia serviciilor turistice, provocarea nu vine doar din a reuşi să
ajungi la client ( în sensul ca acesta este informat despre serviciu respectiv) ci mai ales din a
reuşi:
să îi transmiţi foarte clar care este serviciul
ce servicii/produse complementare sunt în zonă
care sunt costurile asociate
care sunt beneficiile asociate
care este nivelul de calitate oferit
daca se folosesc mai multe canale de distribuţie, să nu existe diferenşe în ceea ce
priveşte definirea produsului, inclusiv costuri şi beneficii
ca sursa (canalul de distribuţie) care distribuie să fie o sursă de încredere
Este foarte important ca în distribuţie să fie implicaţi câti mai mulţi din factorii (actori)
interesaţi în realizarea strategiei, nu doar pentru că fiecare reprezintă un canal de distribuţie

suplimentar, dar se va crea o sinergie la nivelul acestori actori care va avea ca finalitate
îndeplinirea obiectivelor strategice în zona respectivă. Provocarea este ca toţi aceşti actori să
acţioneze sinergic, prin intermediul unor parteneriate strategice care să permită eliminarea
posibilelor obstacole în îndeplinirea obiectivelor.
Agentii de
turism
Tour
operatori
Autoritati
locale
Autoritati
nationale
Furnizorii
de servicii
Servicii
turistice
Clienti care
au beneficiat
de servicii
Canale de distribuţie – factori interesaţi
Furnizorii de
produse/servicii
complementare
Furnizorii de
infrastructura
Canalele de distribuţie trebuie privite nu doar ca un mijloc de comunicare al produselor dar şi
ca un potenţial risc în prezentarea serviciilor către client, deoarece canalul de distribuţie poate
perturba (daca acest lucru nu este controlat) definiţia, calitatea şi preţul serviciului, astfel încât
vom propune ca aceste canale sa fie atent selecţionate iar prestaţia lor să fie monitorizată şi
controlată în timp, în termeni de eficienţă, eficacitatea şi calitate a distribuţiei.
Organizatori
evenimente

Deformarea mesajelor datorită unui canal de distributie neadecvat sau insuficient monitorizat
Prin canalele de distribuţie se va urmări:
Dezvoltarea de carduri turistice care sa permita vizitarea atractiilor turistice aferente
circuitelor la preturi promotionale prin:
Realizarea unor actiuni de colaborare intre toti actorii implicati in vederea alcatuirii unor
pachete turistice diversificate;
Realizarea de investitii in vederea dezvoltarii infrastructurii aferenta circuitelor stabilite.
Includerea cardurilor in pachetele turistice si distribuirea lor in cadrul agentiilor de turism;
Distribuirea cardurilor in cadrul unitatilor de invatamant.
Promovarea traditiilor si a patrimoniului istoric si cultural prin intermediul serviciilor
publice de televiziune şi de radiodifuziune.
Activitati de cooperare intre organizaţii precum teatre, muzee, asociaţii profesionale,
centre de cercetare, universităţi, institute culturale şi autorităţi publice din diferite ţări in
vederea extinderii sferei de influenţă culturală şi artistică dincolo de frontiere.
Realizarea de studii şi analize în domeniul cooperării culturale europene şi în cel al
dezvoltării de politici culturale europene
Promovare
FURNIZOR
(produs,
calitate,
pret
–clar
definite)
CANAL
DE
DISTRIBUTIE
CLIENT
(produs,
calitate,
pret
–deformate)
În primul rând va trebui creat un brand puternic, cu specificaţii şi caracteristici bine
delimitate, capabil să se bată în mintea clienţilor cu celelalte branduri de la nivel naţional şi
internaţional. Brandul va trebui creat în jurul punctelor tari identificate în analiza SWOT cu
accent pe ceea ce judeţul oferă specific în materie de produse/servicii turistice şi culturale. Se
poate discuta şi despre mai multe branduri (1-3) dacă segmentarea pieţei şi tipurile de produse
o permit, dar aceasta va fi o decizie luată de echipa de planificare a strategiei de turism.

Promovarea este caracterizată prin următoarele componente:
obiectul promovării (produsul/serviciul promovat)
mesajul transmis
grup ţintă
obiectiv principal
obiective secundare (optional)
cost al promovării
canale de promovare
modalitate de promovare
perioada de promovare
echipa de promovare
În funcţie de obiectivele strategiei din care promovarea face parte, părţile componente ale
promovării vor fi dezvoltate, detaliate şi acceptate de toţi actorii interesaţi.
Trebuie ştiut faptul ca în cazul serviciilor de turism un rol foarte important, chiar vital, îl joacă
şi promovarea indirectă, respectiv acel tip de promovare care este realizat de actori care nu
sunt direct controlaţi. In acest tip de promovare intră de altfel impresiile pe care turiştii le
împartaşesc celor care cer sau caută informaţii despre serviciile de care ei au beneficiat.
În acest caz putem discuta de:
„word of mouth‖ – de la o persoana la alta („gura lumii‖ „ din vorba in vorba‖)
Impresiile sau recenziile pe care turiştii le postează pe site - urile internet dedicate;
Pentru a putea beneficia de acest tip de promovare nu există decât o posibilitate – oferirea
unor servicii competitive, care să-i determine pe cei care au beneficiat de servicii sa
recomande serviciile mai departe sau să revină în locaţie.
Prin strategia de marketing se va urmări:
Editarea carti, pliante si publicatii culturale,
Realizarea unor campanii de promovare, informare si popularizare,
Distribuirea materialelor de promovare la punctele de informare turistica si in cadrul
agentiilor de turism,
Achizitionarea unor tabele cu afisare electronica a punctelor de atractie turistica din
localitatile Judetului Arges,
Construirea, modernizarea si dotarea centrelor locale de informare în scopul promovarii,
prezentarii si vizitarii turistice,

Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire
turistice din spatiul rural, conectate la sistemele regionale si nationale,
Alcatuirea unei harti digitale a Judetului Argeş.
Tendinţa înregistrată de serviciile turistice în prezent la nivel internaţional trebuie să
reprezinte punctul de plecare şi pentru cei care activează în domeniul turistic pe raza judeţului
Argeş şi anume trecerea de la servicii turistice de bază: transport, cazare, masă, tratament sau
orice altă activitate ce reprezintă motivaţia de bază a călătoriei, ca: schi, iahting, vânătoare
etc. la servicii turistice complementare: informaţii, manifestări cultural - artistice,
divertisment sportiv, închirieri de obiecte, excursii, participări la festivaluri naţionale şi
internaţionale, târguri şi expoziţii având drept scop promovarea meşteşugurilor tradiţionale,
vizitarea monumentelor arhitectonice din zonă, conştientizarea administratorilor de structuri
de primire turistică în vederea promovării culturii şi tradiţiei populare prin organizarea unor
ateliere de lucru.
Pentru a oferi turiştilor satisfacţiile dorite precum şi pentru a asigura creşterea încasărilor din
activităţile de prestări de servicii, organizatorii pot oferi o gamă foarte variată de servicii de
agrement. Acest lucru este foarte important deoarece stârneşte atât interesul turiştilor cât şi pe
cel al organizatorilor de turism. Acestea, prin atractivitatea lor, trebuie să-l determine pe turist
la o reorientare rapidă şi neforţată a cererii sale spre o serie de servicii recreative, fără a leza
interesele majore urmărite de el într-o vacanţă sau sejur.
În concordanţă cu motivaţia turistului, serviciile de agrement vizează destinderea şi
reconfortarea fizică a acestuia prin realizarea de activităţi sportive, precum şi activităţi
cultural-distractive sau instructiv-educative. Şi în acest sector de servicii diversificarea a
cunoscut o creştere, acest lucru făcând să apară şi aici noi tipuri de vacanţe: vacanţe de
echitaţie, vânătoare, alpinism, yachting etc.
Pentru desfăşurarea activităţilor de agrement firmele care activează în domeniul turismului se
pot asocia cu firme care asigură programe şi echipamente de agrement şi anume:
* echipament legat de natură: terenuri de călărie, parcuri, minigrădini zoologice;
* echipament sportiv: săli de gimnastică, tenis, piscine, saune, echipament pentru
sporturi de iarnă;
* echipament cultural: teatre, săli de spectacole, biblioteci, muzee;
* echipament pentru divertisment: discoteci, săli de bal, cluburi, baruri, bowling.

Pentru dezvoltarea infrastructurii de turism este necesară înfiinţarea centrelor de informare
turistică, dezvoltarea agenţiilor de turism, serviciilor de transport, crearea de servicii
specializate de ghizi şi monitori.
Dezvoltarea turismului are ca efect dezvoltarea şi a altor segmente din sfera serviciilor ceea
ce va permite dezvoltarea economică a întregului judeţ, de aici şi importanţa realizării unei
programări strategice la nivelul autorităţii publice judeţene.
Cele mai importante grupe de servicii suplimentare care sunt corelate cu cele turistice sunt:
serviciile de informare a clientelei turistice;
serviciile de intermediere (închirieri şi rezervări);
servicii cu caracter special (determinate de forme particulare ale turismului -
congrese, târguri şi expoziţii, festivaluri, vânătoare);
servicii cultural-artistice (participarea la spectacole şi manifestări folclorice;
vizitarea de muzee, expoziţii; întâlniri cu personalităţi din domeniul cultural, al
artei, ştiinţei; organizarea de excursii în împrejurimile staţiunilor; organizarea
de concursuri pe diferite teme sau de îndemânare, dans, frumuseţe, orientare
turistică);
servicii sportive ce necesită personal specializat precum şi un echipament
adecvat;
servicii financiare (sisteme de plată, operaţiuni bancare, schimb valutar);
servicii diverse (serviciile de cură şi tratament balneo-medical).
Toate aceste servicii suplimentare, în momentul acţionării ca un tot unitar au ca efect
asigurarea unui sejur cât mai plăcut turiştilor, influenţând competitivitatea fiecărui prestator şi
în acest fel determinând o concurenţă foarte puternică pentru câştigarea sau atragerea fiecărui
turist potenţial. În vederea valorificării patrimoniului natural, istoric si cultural, pentru
includerea acestora în circuitul turistic şi promovarea lor în scopul atragerii turiştilor se pot
propune adoptarea unei strategii de marketing care să concure la realizarea obiectivelor
planului de marketing.
Elaborarea strategiei cu privire la serviciile turistice ce pot fi oferite şi promovate de
structurile de primire turistică este o operaţiune cât se poate de complexă, care presupune
folosirea unui mare volum de informaţii (modul lor de recoltare, prelucrare şi utilizare fiind
prezentat de cercetarea de marketing), precum şi a unor instrumente de lucru specifice.

Funcţie de obiectivele propuse, de resursele propuse a se aloca şi de perioada de timp
necesară realizării acestor obiective, poate fi implemenat unul din tipurile de strategii
prezentate mai jos.
1. Strategia privind serviciile turistice existente
Pentru a-şi asigura supravieţuirea sau consolidarea poziţiei pe piaţă, structurile de primire
turistică trebuie să aibă în permanenţă în vedere solicitările, gusturile şi pretenţiile clienţilor,
pe de o parte, şi performanţele concurenţei, pe de altă parte, serviciile turistice pe care acestea
le oferă fiind supuse în permanenţă unor analize şi perfecţionări.
Majoritatea serviciilor turistice oferite clientelei de către firmele care activează în domeniul
turismului fac parte din categoria celor vechi (existente).
Fundamentarea strategiei cu privire la aceste produse presupune analiza poziţiei lor actuale şi
evaluarea poziţiei viitoare.
Analiza poziţiei actuale a serviciului turistic presupune găsirea răspunsurilor la următoarele
întrebări:
În ce măsură satisface el cererea identificată deja?
Care este eficienţa serviciilor turistice concurente sau substituibile?
Dacă nivelul de satisfacere a cererii este coborât, firmele trebuie să-şi pună problema
perfecţionării serviciului existent (dacă nu chiar pe cea a înlocuirii lui cu unul nou).
Insatisfacţiile clientelei pot fi deduse foarte uşor din reclamaţiile sau criticile pe care ea le
formează în mod expres. Punerea la punct a unor sisteme de informare este foarte importantă,
cu ajutorul lor încercându-se să se afle răspunsuri la întrebări de genul:
Care sunt elementele (caracteristicile sau criteriile) în funcţie de care clienţii evaluează
serviciul turistic?
piaţă?
existente?
Cum sunt percepute şi poziţionate, de către clienţi, diversele servicii turistice aflate pe
În ce măsură este determinată fiecare dimensiune în alegerea serviciilor turistice
Evaluarea poziţiei viitoare a serviciilor turistice este o operaţiune foarte complexă, care
presupune utilizarea tehnicilor obişnuite de previziune. În acest scop, este absolut necesar să
se anticipeze evoluţiile de ordin tehnologic (în domeniul echipamentelor hoteliere), evoluţiile
normale de la o fază la alta a ciclului de viaţă, cele care au loc în viaţa economică şi socială
(legate de rata dobânzilor, de ratele de schimb valutar, de rata inflaţiei şi şomajului, de durata

timpului liber), cele de ordin politic ş.a.m.d. Pe de altă parte, foarte importante sunt evoluţiile
concurenţei actuale şi potenţiale.
2. Strategia “produsului global” (serviciile de bază)
Politica ―produsului global‖ vizează serviciul în ansamblu, la realizarea căruia stă o
tehnologie având caracterul de proces şi totodată de sistem. Într-o astfel de accepţiune,
strategia ‖produsului global‖ este structurată în funcţie de caracteristicile procesului, respectiv
optica în care se desfăşoară aceasta şi gradul său de divergenţă şi complexitate.
Optica în care se desfăşoară procesul exprimă orientarea acestuia spre produs sau spre piaţă,
orientări care reprezintă, în acelaşi timp, câte o alternativă strategică.
Orientarea spre produs reuneşte acţiuni care au drept obiectiv atenuarea efectelor negative
generate de variabilitatea şi diversitatea serviciilor livrate. Ea se operaţionalizează prin
instrumente ale politicii de ,,produs‖ cum sunt: creşterea productivităţii, standardizarea,
procesarea şi livrarea serviciilor de serie, oferirea de facilităţi obligatorii.
Orientarea spre piaţă este alternativa strategică prin care la baza tuturor acţiunilor firmelor
care activează în domeniul turismului este pus clientul, instrumentul esenţial fiind
personalizarea serviciilor, contrapus, în principiu, standardizării şi celorlalte instrumente
menţionate în cadrul strategiei anterioare.
3. Strategia elementelor tangibile
Produsele tangibile cuprind totalitatea elementelor cu care clientul vine în contact şi care
conferă anumite caracteristici serviciului, fiind luate în considerare înainte, în timpul şi după
realizarea consumului. Unele dintre elementele tangibile sunt exterioare: locurile de parcare,
denumirea complexelor turistice etc. iar altele inferioare: designul, organizarea interioară,
echipamentele, decorul etc.
În formularea politicii ,,produselor‖ tangibile un loc aparte ocupă forma prestaţiei rezultate
din modul în care se realizează interacţiunea prestator-client. Simpla enumerare a tipurilor
posibile sugerează modul diferit în care se realizează combinaţia de elemente care alcătuiesc
,,produsul global‖: auto-servire, servire clasică (interacţiune personal de contact-client) şi
servire la distanţă (fără legătura directă prestator-client).
Obiectivele politicii produselor tangibile sunt definite de rolul pe care acestea îl au în
realizarea prestaţiei: asigurare a condiţiilor de desfăşurare, facilitarea fluxului activităţilor şi
oamenilor (personal şi client), crearea atmosferei şi diferenţierea faţă de concurenţi.
Strategiile elementelor tangibile pot fi structurate pe baza atributelor pe care le conferă
produsului global: ambianţa, exprimată de condiţiile de temperatură, umiditate, lumină,

muzică etc.; dispunerea spaţială şi funcţionalitatea maşinilor, echipamentelor şi mobilierului,
precum şi semnele, simbolurile şi înscrisurile utilizate în facilitarea serviciilor. Alternativele
strategice posibile sunt: conservarea elementelor (eventual restaurare), modernizarea sau
înlocuirea lor.
Un rol important îl are asigurarea structurilor de primire turistică cu necesarul de resurse
umane. Aceasta presupune: recrutarea de personal cu calificare înaltă, perfecţionarea acestuia
în livrarea unor servicii cu calitate ridicată, recalificarea forţei de muncă excedentare pe alte
domenii de activitate.
4. Strategia privind serviciile turistice noi
Strategia de marketing stabileşte calea prin care se ating obiectivele strategice de marketing
ale unui judeţ în ceea ce priveşte dezvoltarea turistică a zonei. Atingerea obiectivelor
prevăzute în planificarea de marketing se realizează într-o perioadă de timp şi nu la momente
sau etape limitate, nesemnificative.
Pentru a rezista în faţa asaltului concurenţei sau chiar pentru a devansa concurenţa şi a
răspunde cât mai bine cerinţelor clienţilor, structurile de primire turistică din zona Argeş
trebuie să analizeze mereu problema oportunităţii aducerii pe piaţă a unor servicii noi.
Ca instrument al politicii de marketing, înnoirea serviciilor este utilizată în operaţionalizarea
alternativelor strategice de creştere a complexităţii şi divergenţei, asigurându-se pe această
cale atingerea obiectivului de diferenţiere a serviciilor. În utilizarea sa trebuie pornit de la
accepţiunea dată în literatura de specialitate conceptului de serviciu nou.
În cadrul structurilor de primire turistică, paleta de tipuri de noi servicii variază de la inovaţii
majore la schimbări de stil, în total fiind descrise şase tipuri caracteristice.
Pot fi puse în evidenţă două tipuri de strategii privind serviciile noi: a inovării şi a înnoirii.
Inovaţiile majore reprezintă servicii noi, necunoscute în momentul apariţiei. Ele sunt datorate,
în cele mai multe cazuri, apariţiei unor alte nevoi şi prezintă grad ridicat de risc în lansare.
Strategia inovării se bazează pe perfecţionare, pe toate căile posibile, a serviciilor turistice.
Efortul creativ, tehnic şi economic solicitat de ea se situează în limite rezonabile, fiind mai
uşor de suportat de câtre firmă, adeseori clientela solicitând-o cu precădere.
Strategia înnoirii propriu-zise, adică a producerii şi livrării pe piaţă a unor servicii turistice cu
totul noi, este mult mai pretenţioasă şi mai greu de adoptat, presupunând cheltuieli de
cercetare şi de promovare considerabile.
În aceeaşi ordine de idei (ţinând seama deci tot de amploarea înnoirii), literatura de profil
semnalează încă două tipuri de strategii: a înnoirii prin diferenţiere şi prin ruptură.

Strategia înnoirii prin diferenţiere are cea mai întinsă arie de cuprindere, în turism
compoziţia produsului putându-se modifica mult mai uşor decât în alte domenii de activitate.
De exemplu schimbând numai condiţiile de cazare, numai cele de servit masa, numai traseul
etc. (toate celelalte rămânând aceleaşi), se schimbă de fapt însuşi produsul turistic.
Strategia înnoirii prin ruptură constă în aducerea pe piaţă a unui serviciu cu totul nou, sau
dacă nu nou, cel puţin radical schimbat faţă de celelalte (în aşa fel încât să fie vorba de o
noutate de anvergură).
Dezvoltarea de noi servicii are în vedere serviciile care se adresează clienţilor actuali,
tradiţionali, iar diversificarea pe cele care vizează clienţii noi.
Implementarea unei astfel de strategii de marketing va avea ca efect atingerea obiectivelor
privind:
- conservarea şi protejarea patrimoniului natural şi cultural, dar şi reducerea presiunii
antropice asupra mediului, inerentă în condiţiile practicării turismului pe scară largă.
-valorificarea atracţiilor turistice, prin dezvoltarea infrastructurii de mediu, a
serviciilor, în general, şi a serviciilor de cazare şi agrement, în special, creşterea calităţii
serviciilor oferite de acestea.
-promovarea zonei, a produselor şi serviciilor turistice autentice, în vederea
consolidării poziţiei pe piaţa naţională dar şi la nivel internaţional.
Rezultatele se vor putea concretiza în:
- restaurarea, consolidarea, protecţia şi punerea în valoare a monumente istorice,
existente în judeţul Argeş,
- crearea, modernizarea si dotarea centrelor locale de informare în scopul promovarii,
prezentarii si vizitarii turistice a judeţului Argeş,
- promovarea serviciilor turistice, a structurilor de primire turistică, a circuitelor
turistice în cadrul unui portal actualizat permanent,
- crearea unui brand ``Valea Argeşului`` şi cresterea notorietatii potentialului turistic
al judetul Argeş,
- impulsionarea companiilor private şi a persoanelor fizice să-şi promoveze
produsele specifice, urmând procedurile legale de protecţie, specifice brand-urilor şi
mărcilor locale,
- realizarea unui parteneriat public-privat în vederea organizării unor festivaluri
anuale care să pună în valoare tradiţiile şi obiceiurile zonei Argeşului,

-înlesnirea colaborării cu touroperatori europeni în vederea promovării potenţialului
turistic şi cultural al judeţului Argeş,
- dezvoltarea serviciilor de informare a turiştilor, prin campanii publicitare, în mass-
media naţională, campanii de mailing, participarea la târguri şi expoziţii naţionale şi
internaţionale de profil,
-realizarea de materiale de promovare a obiectivelor/ circuitelor turistice (brosuri,
ghiduri turistice, pliante, CD-uri prezentare, bannere, harti turistice etc) si sprijinirea
derularii de actiuni si campanii de promovare,
-realizarea unor parteneriate public-privat în vederea creării, reabilitării şi extinderii
infrastructuriilor de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente, prin accesarea unor finanţări
europene,
-realizarea unor investiţii în vederea amenajării în scop turistic a obiectivelor
turistice naturale din judeţul Argeş, prin instalaţii de iluminat, încălzire, ventilaţie,
crearea/modernizarea grupurilor sanitare, crearea punctelor de colectare a gunoiului menajer,
naturale,
-construirea/modernizarea căilor de acces la principalele obiective turistice
-dezvoltarea unor baze de agrement care să contribuie la creşterea calităţii şi varietăţii
serviciilor turistice,
-extinderea/modernizarea spaţiilor de cazare, având în vedere că odihna turiştilor
este condiţionată de amplasarea spaţiilor de cazare, de izolarea fonică a camerelor în raport cu
zonele de mare circulaţie cum ar fi scări, lifturi, culoare de trecere, holurile de staţionare din
interiorul unităţii, de mişcarea personalului,
-realizarea unor studii privind evoluţia indicatorilor turistici la nivel judeţean, în
vederea monitorizării dezvoltării durabile a tuturor zonelor cu potenţial turistic,
- dezvoltarea economică a zonei prin dezvoltarea susţinută şi a celorlalte servicii
(comerţ, agrement, publicitate, medicale, financiare, etc.), care concură la oferirea unor
pachete turistice la standarde internaţionale,
- impulsionarea companiilor private să acceseze fonduri nerambursabile, în vederea
construirii, modernizărilor structurilor de primire turistică şi dotării corespunzătoare a
acestora precum şi dezvoltării unor activităţi de agrement bazat pe tradiţii locale,

- introducerea gratuită a unei televiziuni cu circuit închis, a unui program publicitar
care să prezinte evenimentele mondene din zontracţie turistică ele de precum şi ofertele de
afaceri ale mediului de afaceri din zonă,
- îmbunătăţirea infrastructurii pentru turism, a stimulării dezvoltării micii industrii
locale, concomitent cu adoptarea unor măsuri concrete de diversificare a ofertei turistice şi
de protecţie a mediului, precum şi de creare de noi locuri de muncă,
- organizarea de campanii de informare şi conştientizare a reprezentanţilor
structurilor de primire turistică acreditate de Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii,
Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, în vederea implementării la nivel de companii a unor
strategii de dezvoltare bazate pe:
modernizarea structurilor de primire truistică existente dar şi construirea unor
structuri noi dar care să respecte specificul arhitectural din zonă,
păstrarea tradiţiilor culturale şi promovarea acestora,
creşterea permanentă a standardului de calitate al serviciilor oferite turiştilor,
dotarea camerelor cu inventar complementar la cererea clienţilor (fără
perceperea unor taxe suplimentare),
închirierea prin recepţiile hoteliere a unor obiecte de uz personal sau de
inventar mărunt,
asigurarea unor spaţii (linii) comerciale pentru desfacerea unor produse
necesare clientelei în timpul sejurului sau pentru cumpărarea unor articole.
- conştientizarea populaţiei asupra avantajelor şi implicaţiilor dezvoltării agroturismului,
responsabilităţilor ce îi revin privind protecţia mediului,
- organizarea unor circuite turistice care să includă principalele obiective culturale din
judeţul Argeş dar în principal cetăţile Poenari şi Oratea,
- înfiinţarea şi modernizarea taberelor şcolare existente incluse în circuitul turistic şi
autorizate de către Agenţia Naţională a Taberelor şi Turismului Şcolar (Corbeni,
Stoieneşti, Nucşoara, Păuleasca, Valea Mare-Ştefăneşti, Baza turistică Piteşti),
- creşterea gradului de promovare şi accesibilitate pentru circuitele turistice, în ceea ce
priveşte turismul cultural, din următoarele zone:

Zona 1: Stefanesti, Calinesti, Topoloveni, Leordeni, Bogati, Priboieni, Beleti-
Negresti, Dobresti, Botesti;
Zona 2: Mioveni, Titesti, Davidesti, Stalpeni, Vulturesti, Mihaesti, Hartiesti, Poenarii
de Muscel, Boteni, Cetateni, Mioarele, Campulung, Stoenesti, Valea Mare Pravat,
Dragoslavele, Dambovicioara;
Zona 3: Maracineni, Micesti, Darmanesti, Cosesti, Balilesti, Vladesti, Schitu-Golesti,
Aninoasa, Godeni, Berevoiesti, Bughea de Jos, Bughea de Sus, Albestii de Muscel,
Leresti, Rucar;
Zona 4: Bradu, Oarja, Cateasca, Suseni, Rociu, Ratesti, Teiu, Negrasi, Mozaceni,
Slobozia, Stefan cel Mare, Catanele;
Zona 5: Albota, Lunca Corbului, Costesti, Stolnici, Buzoiesti, Harsesti, Ungheni,
Recea, Barla, Caldararu, Izvoru, Mirosi, Raca, Popesti;
Zona 6: Mosoaia, Sapata, Vedea, Poiana Lacului, Babana, Cocu, Uda, Ciomagesti,
Cuca;
Zona 7: Budeasa, Malureni, Musatesti, Bradulet, Nucsoara, Corbi, Domnesti,
Pietrosani;
Zona 8: Bascov, Merisani, Baiculesti, Curtea de Arges, Valea Danului, Valea Iasului,
Albestii de Arges, Corbeni, Arefu;
Zona 9: Draganu, Cotmeana, Moraresti, Poenarii de Arges, Ciofrangeni, Tigveni,
Cepari, Suici, Salatrucu;
Zona 10: Pitesti.
Anexa nr. 3 Principiile restaurarii.
Notiunea de restaurare si etapele istorice si stiintifice ale acesteia

Carta internationala a restaurarilor, adoptata la Venetia in anul 1964, introduce notiunea
de loc istoric, definind acele peisaje caracteristice, terenurile care au constituit spatiul unor
evenimente importante pentru viata popoarelor, zonele arheologice si ariile unor vechi asezari.
Potrivit definitiilor aceluiasi document, monumentele istorice constituie o grupare, un
ansamblu care isi poate schimba configuratia la diferite intervale de timp. Acestea sunt
marturii ale unor civilizatii ale trecutului, care ne vorbesc despre evolutia conceptiilor estetice
si reflecta evenimentele cele mai importante din viata popoarelor. A aparut astfel notiunea de
restaurare, notiune care a avut o evolutie istorica si a prezentat diverse abordari in ceea ce
priveste modalitatile de pastrare a monumentelor.
Astfel, prima etapa a viziunilor cu privire la restaurare, denumita etapa empirica, cuprinde
primele patru decenii ale secolului al XIX-lea. Aceasta se fundamenta pe principiul de a
obtine reintregirea monumentelor istorice prin repunerea in opera a elementelor originale sau
prin reeditarea acestora.
A doua etapa, denumita etapa doctrinara, se intinde aproximativ intre anii 1840 – 1880,
bazandu-se pe principiul readucerii monumentelor istorice la etapa initiala a existentei lor,
anuland, in felul acesta caracterul specific al operei, rezultat din suprapunerea unor
monumente succesive ale realizarii sale.
Cea de-a treia etapă, care incepe aproximativ cu anul 1880 si dureaza pana dupa cel de-al
doilea război mondial, poate fi denumită etapa restaurărilor istorice si stiintifice. Aceasta se
caracterizeaza prin doua elemente fundamentale: studiul aprofundat al istoriei monumentului,
care sa permita reconstituirea elementelor disparute pe baza unor documentatii certe si
pastrarea tuturor etapelor valoroase ale existentei sale.
Gustavo Giovannoni fundamenteaza aşa-numita restaurare ştiinţifică, care tinde să limiteze
intervenţiile restauratorilor exclusiv la o stricta conservare.
Notiunea de restaurare capata o noua dimensiune in perioada ulterioara celui de-al doilea
Razboi Mondial, noua orientare urmarind sa îmbine principiul istoric, al păstrării
componentelor valoroase, cu acela al reeditării unităţii plastice a monumentelor. De aici
decurge admiterea unor reintregiri sau reconstituiri bazate pe o documentaţie certa, care sa
permită reeditarea aspectului monumentului corespunzător unei anumite etape a existenţei
sale (considerata etapa optima), fie, in lipsa unor marturii istorice, admiterea unor completari
neutre, elaborate în spiritul arhitecturii contemporane.
In conceptia stiintifica moderna, restaurarea este inteleasa ca un complex de operatii care se
esaloneaza in cadrul a doua etape distincte: lucrarile de conservare si lucrarile de restaurare
propriu zisa.
Lucrarile de conservare reprezinta intregul sir de masuri care au drept obiectiv pastrarea
monumentului in bunastare si, deci, prelungirea existentei sale. Lucrarile de conservare
cuprind atat operatii de intretinere, cat si masuri de consolidare a monumentului. Lucrarile de
conservare nu au ca obiectiv modificarea aspectului monumentului, ci pastrarea lui in forma
in care a ajuns pana la momentul actual.
Lucrarile de restaurare reprezinta acele categorii de lucrari care urmaresc readucerea unui
monument fie la starea sa initiala, fie la o forma pe care a capatat-o in cursul uneia dintre
etapele valoroase ale existentei sale. Restaurarea constituie deci, un proces de selectie, de

inlaturare a unor componente lipsite de valoare care deformeaza monumentul si totodata un
proces de evidentiere si valorificare a componentelor reprezentative din momentele ce
oglindesc evolutia istoriei arhitecturii unui monument istoric.
Lucrarile de restaurare se impart in urmatoarele categorii:
de eliberare - acea categorie de lucrari prin care se urmareste degajarea unui
monument de suprapuneri, stratificari si adaosuri lipsite de valoare;
de reintregire - inlocuirea unor parti dintr-un monument, ca urmare a starii de
degradare in care se regasesc sau completarea unor parti lipsa, reconstituite pe baza de
documente sau prin analogie. Operatiile de reintregire se pot referi la componentele
volumetrice, spatiale sau decorative.
de reconstituire - reeditarea unui monument disparut din cauze fortuite, pe baza unor
documente care permit reconstructia sa integrala.
de inovatie – desavarsirea unui monument ramas nefinalizat, reeditarea unor
componente functionale disparute pentru a caror reconstituire lipsesc documente sau
includerea in cadrul unui ansamblu istoric a unor elemente noi.
Lucrarile de terminare, de completare sau extindere sunt considerate lucrari de restaurare
datorita faptului ca arhitectul opereaza asupra unor monumente istorice sau intr-un cadru
istoric.
In 1883, in cadrul Congresului arhitectior si inginerilor italieni, au fost enuntate principiile
restaurarilor istorice, dupa cum urmeaza:
Monumentele reprezinta o valoare nu numai din punct de vedere al evolutiei
arhitecturii, ci si pentru ca acestea sunt niste documente ale istoriei popoarelor, orice
renuntare la o etapa a existentei lor reprezentand un prejudiciu. Prin urmare, se vor
considera monumente toate adaugirile sau modificarile operate de-a lungul timpului
edificiului initial, cu exceptia celor mascheaza vreuna din partile importante ale
monumentului;
Se considera a fi mai oportuna consolidarea decat reparatia, reparatia decat
restaurarea, restaurarea decat infrumusetarea, evitandu-se adaugiri si innoiri;
Elementele distruse ori stirbite pot fi reconstituite numai pe baza documentului cert
care prezinta starea initiala a monumentului. Astfel, monumentul va purta un semn
incis sau data restaurarii, evitandu-se confuzia partilor reconstruite cu elementele
originale;
In cazul necesitatii unor completari sau adaugiri datorate instabilitatii cladirii, lucrarile
vor fi executate intr-o arhitectura diferita de cea a monumentului, dar care sa nu
contrasteze cu aspectul acestuia.
In 1931, la Atena, in cadrul unei conferinte a restaurarilor, se formuleaza principiile
conservarii si restaurarii monumentelor intr-un document intitulat „Carta Atenei‖,
conturandu-se astfel importanta pastrarii patrimoniului artistic si arheologic al umanitatii.
Carta Atenei recomanda urmatoarele principii de restaurare :
instituirea unor masuri de intretinere a monumentelor, iar in cazul unor degradari sau
distrugeri se recomanda ca restaurarile sa respecte opera istorica si artistica a
trecutului, fara interzicerea stilului nici unei epoci;

monumentele aflate in stare de ruina vor fi pastrate in forma in care se gasesc,
interventia specialistului limitandu-se la reasezarea la locul initial a elementelor
originale;
monumentele aflate in stare de integritate vor fi atent cercetate, stabilindu-se astfel
defectele pe care acestea le prezinta;
in lucrarile de restaurare se vor folosi toate mijloacele tehnice moderne, in special
betonul armat, acestea fiind insa ascunse pentru a nu altera aspectul edificiilor;
edificiile noi incluse in perimetrul vechilor orase, vor respecta fizionomia si caracterul
specific al acestora.
In 1932 Gustavo Giovannonni reelaboreaza principiile Cartei de la Atena, respingand
restaurarea si acceptand in exclusivitate masurile de conservare. In viziunea lui,
monumentele apar ca marturii istorice, in consecinta, lucrarile de restraurare vor tine seama de
istoria monumentului, respectiv de toate etapele existentei sale.
Roberto Pane, arhitect italian, defineste restaurarea ca fiind un act critic si creator,
considerand activitatea creatorului echivalenta cu cea de creatie. Obiectivul principal il
reprezinta identificarea acelei imagini a monumentului care sa fie in cel mai mare grad
purtatoare a unei calitati estetice si identificarea acelei parti care urmeaza a fi demolata,
intrucat aceasta altereaza imaginea monumentului. Printre aceste tendinte se inscrie si ideea
renuntarii la marcarea interventiei restauratorului, intrucat aceste operatii ar aduce la aspecte
distonante si ar transforma monumentul intr-un istoric al restaurarilor.
In mai 1964, in cadrul unui Congres al arhitectilor si tehnicienilor de monumente, care a avut
loc la Venetia, a fost elaborata o noua Carta internationala privind conservarea si
restaurarea monumentelor istorice. Noua Carta mentine principiile definite in cea de la
Atena, oferind insa posibilitati mai largi in ceea ce priveste aplicarea principiilor de restaurare
la caracterul specific al patrimoniului arhitectural.
Monumentul istoric este definit aici ca fiind unul ce „ cuprinde atat creatia arhitecturala
izolata, cat si asezarea urbana sau rurala care aduce marturia unei civilizatii anumite, a unei
evolutii semnificative sau a unui eveniment istoric”, iar restaurarea este definita ca „o
operatie care trebuie sa aiba indeobste un caracter exceptional. Ea are ca scop conservarea
si punerea in evidenta a valorii estetice si istorice a monumentului si se bazeaza pe respectul
ramasitelor trecutului si pe documente autentice. Ea se opreste acolo unde incepe ipoteza;
dincolo de aceasta, orice lucrare de completare, considerata indispensabila, va fi inteleasa
ca o compozitie arhitecturala si va trebui sa poarte pecetea epocii noastre”.
Asemeni Cartei de la Atena, cea de la Venetia accepta folosirea tuturor mijloacelor moderne
de conservare in vederea consolidarii unui monument, atunci cand mijloacele traditionale se
dovedesc inadecvate. Se accepta, deasemenea, indepartarea elementelor care prezinta un
interes minor, degajandu-se astfel elemente ascunse de o inalta valoare istorica, arheologica
sau estetica.
Cercetarile premergatoare lucrarilor de restaurare
Procesul de restaurare a unui monument presupune patru operatii esentiale:
cercetarea
releveul
proiectarea

executia
Cercetarea, prima operatie din intregul sir al lucrarilor de restaurare vizeaza urmatoarele
aspecte: cercetarea izvoarelor si a documentelor, cercetarea monumentului cu caracter
arhitectural, arheologic si istoric, cercetari arheologice in zona monumentului si cercetari de
laborator asupra structurii si rezistentei materialelor.
Izvoarele si documentele sunt de mai multe feluri:
a) Izvoare literare – cronici, scrisori, insemnari de calatorie, texte cu caractare didactic,
beletristice, lucrari stiintifice, ghiduri – pot oferi informatii cu privire la imprejurarile in care
un monument istoric a fost construit.
b) Documente cartografice – harti terestre si de navigatie, planuri cadastrale.
c) Izvoare iconografice – gravuri, fresce, picturi, fotografii.
d) Izvoare folclorice, etnografice – izvoare narative orale.
e) Documente heraldice si sigilografice – steme, embleme, sigilii de cancelarie.
f) Documente cu caracter tehnic – piese desenate, relevee, fotografii.
g) Documente arheologice – arhitecturale, epigrafice, numismatice.
Rolul principal il procesul de restaurare al unui monument ii este atribuit arhitectului, ajutat
de inginerul de rezistenta si de instalatii, inginerul constructor, istorici, arheologi, artisti
plastici – specializati in pictura in fresca, in ulei, pe panza sau lemn, sculptura in piatra, lemn
sau bronz.
In concluzie, in urma cercetarilor preliminare ale unui monument se obtin informatii cu
privire la caracterul si particularitatile acestuia sub aspect functional si a starii de conservare,
permitandu-i restauratorului sa aprecieze care au fost etapele de constructie, elementele
originale sau adaugirile care prezinta interes, sa determine starea de conservare a unui
monument. Toate aceste date vor contribui la alegerea solutiei de restaurare si la stabilirea
lucrarilor de consolidare necesare.