SCRIERI ECONOMICE

ION GHICA
SCRIERI ECONOMICE
VOLUMUL III

INST. DE ARTE GRAFICE (B UCOVIN A) I. E. TOROUTIII, BUCURESTI-

,
,
'- , :lc c.A, .' T "
''., :-. ` , ''-`,*:" ., .,,, '-'5 ..6. - . 'tit',
. .
,
, ,,
*' ,
' , ' "; 0,.- ' . ',
' '-'''. '4' e.
. .
, ow..
- - ' 4:-,'1 a
.,
'
,
-,l' '''.
, _
- v,,■' -hr..1 .;
14,11; ii:.,.....
...,a.k.
' 4.;.' „.. ,
i;,:ti
,
_ ,
e
ifLtS :14,1% :.
"$,- :' '.
' .
.
1
. ,
. ■
'
f
... . . .
-
..1,
4. ..
....
,
+:. .
-
'.1
. -
, _ , 4
Ng:
.,
....
:0..
.;,ti . .. , _ '
-cr. ,,..... ...,

GHIC A
SCRIERI
ECONOMICE
VOLUMUL III
STUDII $1 CONTRIBUTII
Cu 0 ANEXA DE MARTURII SCRISE DESPRE ION GILICA
OMUL, SCRIITORUL $1 ECONOMISTUL.
EDITIE NOVA INGRIJITA $1 COMENTATA DE
ION VEVERCA
13113UOTECA,
_
.
IrDij
1937
cx,t t.
IiiTUBA ASOCIATIEI GENERALE A ECONOMISTILOR DIN ROMANLV
RUCURESTI

PREF A TA
Deosebit de sfaturile i ideile nurneroase, agternute cu
intelegere in frumoase convorbiri, deopotrivd economice gi literare,
Ghica ne-a Pisa, intre scrierile sale, studii economice,
impragtiate in multe din revistele i publicatiile vremii — unele
cunoscute, altde Cu totul uitate. Adunarea lor in 6olum ne infilt4eazd,
mai intreg, Zatura adevdrata de gdnditor economist
a lui Ion Ghica. Bunt Zucruri can, prin valoarea lor culturald
ca gi prin intelesul lor in legaturd Cu imprejurdrile trecutului,
fixeazd nu numai o experiengi istoricd, ci o intreagd mogtefire
de kid gi strädanii, pentru lucruri ce abia, acum, igi cautd
dreptatea.
Osteneala de a cauta intre praful agternut, pe foi neceiutate,
girul serisului de-odinioarci igi are, astfel, rdsplata fireascd
in pretuirea gi stima ce o datordm, oricancl, sfortdrilor de bine
din tre,cut. In cazul de fatd, ea i are intelesul ei deosebit pentru
cunoagterea, adevdratd, a unui vrednic inainta:7 — nu intotdeauna
pretuit cum se cuvine. Cu multi vreme inainte, domnub
profesor N. lorga, iubind intelegdnd intotdeauna luerurile
adevarate si actele de dreptate, a vazut, n acest act, pe
deasupra fdtarnicilor rdsplate, singura recunogtintd demnd de
a ridica pe Ion Ghica gi mai sus in stima timpurilar noaske.,.
Volumui de fatd euprincle studiile economice ce mi-au‘
cu putinta a le cunoagte in diferitele publicatii ale
din ele se afld reproduse in editia operelor complecte put,'
la eMinerva» in 194-1915, altele, iar, in diverse publicatii.
Multe, inset, sunt necunoscute, culese din pagini de revistd
ziar — anevoe descoperite. Ladalta dau un volum unitar, pu-

VI ION VEVERCA
tand pe bun d dreptate purta titlul general: astudii gi contributii
economice).
— difisiunea Romanilor) a apdrut in 1862 in publicatim
saptdm'ancad alit/I Ion lonescu dela Brad 4:Teranul Roman) pag.
169-170; reprodus cu un studiu introductiv de G. Baiculescu
in gConvorbiri Literare) anul 1934 pag. 564-569.
— gOchire asupra gtiinfelor) a aparut in 1844 in gPropcigirect)
re/vista lui Ghica, Kogeaniceanu, Alexandri i Balg, anul
I, la pag. 201-205; 209-213; reprodus n Opere complecte
vol. IV, sub ingrijirea lui Petre V. !Hanel. Bucuregti 1915 4:Minerva)
pag. 262-275.
— 4:Despre importanta economiei politice) (Lectie de deschiderea
cursului de economie politicá, rostitd la Academia diw
lagi, la 23 Noembrie 1843) a apcirut in 4:Propcigirea) anul I„
1844 pag. 57-62; reprodusd in opere complecte vol. IV, pag-
276-284.
— 4:Unirea Vcimitor intre Moldova gi Valahia), tipcirit in
4:Propcigirea) anul I, 1844, No. 1, necenzurat, aflat n Arhiva,
Academia Romane. Complect cenzurat de Florescu, studiul este
inlocwit, in pritnul numar al 4:Propcigirei) ce se pune in circulatie,
cu un articol al Iza P. Balg despre 4:Ministerul Public).
Reproducere de N. Cartojan in 4:Convarbiri Literare) anul 1907,
pag. 425-426.
— 4:Prejudete qi vàmi> apcirut in 4:Independinta) Jurnal
politic, comercial gi literar anul IV, 1861, pag. 98-99.
— «impozitul pe venit) Scrisoare ccitre Redactor. In 4:Teranul
Roman) anul I, No. 4, pag. 27. (Rdspuns la articolul
girea) revista lui Ghica, Kogdlniceanu, Alecsandri gi Bal , anui
1861, pag. 3-4. Vezi anexa volunwha de fags).
— 4:Mcisuri gi greuteiti). Liimuriri. Din volumul 4:Md8urile'
greuteitile romdnegti gi mo/doveneqti in comparatie cu ale
altor neamuri). Bucuregti 1848, pag. 43-46.
— «Despre cdile noastre de comunicatie). Studiu introductiv
la volumul de mai sus, pag. 1-40; reprodus in opera
complecte vol. IV, pag. 285--304.
— «Drumurile de fer), apdrut n Revista Romani's pentru
gni*, litere qi arte), anul II, 1862, pag. 319-350; repu-
Meat n 4:Teranul Roman) anul II, 1862.
— (Deprecierea va/orii qi creditul) (Statutele Beim% Ro-

PREFATi VII
mane) aptirut in «Indepenclinta» anul IV, 1861, pag. 169-171;
173-176; 177-179.
— «Consideratiuni asupra Creditului funciar roman:. ape.-
rut in «Romanuh anul 1873 numerele din 25 lanuarie fi 6 Februarie;
reprodus in «Lucreiri pregeititaare cu privire la infiintarea
creditelor funciare n Romdnift vo/um II. Bucuregti 1899,
pag. 68-84.
— «Studii economice de A. D. Xenopol, lagi 18792. ref erat
in t Analele Academie% Rom4ne2. seria II, Tom. II. edintele
ordinare din 1879-80. Sect. I, partea administrativei gi desbaterile,
1881, pag. 323-326.
— 44Tera Nostra», schite economice asupra Romania de
P. S. Aurelian, editia II, 1 vol., preferat in Analele Academiei
Rom:Me» Seria II, Tama III, gedintele ardinare din 1880-81
gi sesiunea generalei a anului 1881, Scotia I. Buc. 1882, pag.
X—XVII.
Ordinea studiilor, in volum, a fost, in chip firesc indreptatita
de cuprinsul lor deosebit — unele Cu probleme generale,
teoretice, altele làmurind partea institutiilor i formelor noastre
econamice.
Ca anexei, s'a ade.tugat marturii scrise despre personalitatea
gi natura contributiilar lui Ion Ghica, cecuteind a infeitiga
felul deasebit in care se oglindesc n juelecata vremii — a contimporanilor
gi a urmagilor.
Ce anume aduce acest volum din Ion Ghica?
De buná seama, mai intdiu de toate, daud lucruri: o infeitigare
distincta a problemelor economice, qi-apoi, o marturie
culturaki despre inceputuri ce-gi au, oricand, looul ca va/oare
ca tinkles istoric.
Fara de idelle gi prablemele economice infeitigate sub
forma pitoreasca in discutii largi, fár tigoarea subiectului,
cum aunt — prin natura lor — cele cloud volume de convorbiri,
volumul de Mit' aduce o notei ma i ridicatd, mai bine fixatei gi
mai stransii. Lucrurile aunt, acum, studiate; nu =mai puse in
disoutie i leimurite in chip general. Bunt luate anume, cercetate
aparte in marginile unui object dinaintefixat i Cu toatei

VIII ION VEVERCA
rigoarea; numai a faptekrr 0-a argumentelar numai tiinilice.
Nu mat sunt deci convorbirti, disouftii; cti studii, cercetdri.
Aceasta nu inseamnd, neindoios, cc unele pot fi socotite mat
sus sau mat adevarate ca celelalte; ci numai ca punctul lor de
ple,care, obiectul marginile an o and infãlare. Ghica se
aratd, tin acest fel, cä poate ft nu numai un valoros convorbitor
scriitor, ci un cercetector, nu mat pufin de pref. 0 dovadd
cei nu a fost scriitor popularizator fiindca n'a putut ft altceva,
oti fiindcei a crezut ca nu trebue sä fie.
In cuprinsul volumului ceeace nu diferei prea mult de «con.
vorbiril. este uneori stilul curgeitor qi insufletit, intotde,auna
plin Cu ideal, invingcind, ca acolo, cele mat grele uscate
lucruri. i , fireqte, tin numati cad& Mai e §1 felul local de a
pune, de a intelege gi de a rezo/va problemek chiar &Ica termenu
i marginile sunt altele.
Dar cu aceasta nu am spus, chiar, mare lucru despre infatigarea
insemnatatea volumului. Nu am descoperit, mat
aclesea, dealt fata sa aparentei, extertioard, uneori nesemnificativei
qi de-a doua ininá. Intelesul valoarea cea adeveiratii
stau, de fapt, in altceva. Stau in cele trei temeiuri Cu totul deosebite:
§tiintific, istoric §i moral. Studiile sunt, desigur, de valoare
inegalei. Toate, au, insd, tinkles va/oare, fie §tiinfificei,
pentru adeveirurile cc be aduc in legeiturd cu start §i fapte yerificate
§i asteizi intekse ca atare; fie istorica, prin insemnàtatea
rostul lor in desvo/tarea neamului; fie moralti, prin
idealul qi sufletul de bine cc be aduc. Uncle au, chiar, inteles
va/oare deopotriva §i istorica , sau tiinificá, istorici
§i morale:1. i nu cele mat pufine.
Inceputurile invdfamantului nostru economic ca qi insd0
inceputurile culturii noastre economice i0 au in cutare lectie
de deschidere, temeiuri cari pin intelesul qi orizontul lor nu-0
mat an azi, nicicdnd, perechea. Institutiile qi formele economice
ale tdrii ii an in cutare studiu sau proect nu numai explicarea
§i indrepteitirea, dar cea mat bunii dovadti a unor streidanii
rodite in laptel. Ca ideal, cumpatare, dorinti de mat bine, dreptate
0 adeviir, ce poate cuprinde mat ales, «Misiunea Romanilor>›,
nu numai in domeniul economic?
Despre toate studiile, in parte, se pot spune, desigur, ameinuntit,
foarte multe lucruri. Cel mat adeveirat este ins d tot

PREF ATA IX
acesta: cá autorul lor se cicrvedegte a fi plin de intelegere
dragoste pentru ftiinfei pentru gandire fi cá vrea a fie, cubesea,
prin cunoctintele §i pregatirea sa cat mai de fobs neamac.-
lui romanesc. De aceea recuno§tinta noctstrd cea mai aclevarato
pentru asemenea fapte este de a infatifa, in intregime, scrim')
situ, fie mdcar num% in acest domeniu a/ economiei.
Invdtdmintele cc le putem trage astdzi sunt fi de diferite.
Mai ales sunt de luat in seamci iareifi cloud: di faptele temeislice
se leagd de istorie gi etc ele erplicd fi lumineazd drumuri
viitoare.
Cititorul care be cautil, be va grcsi neaptirat.
Dalbo§et, August 1936. Ion Veverca

ION GHICA
STUD1I SI CONTRIBUTII
ECONOMICE

MISIUNEA ROMANILOR
Romanii, Ca toate neamurile, i au gi el menirea l misiunea
lor in cercul natiilor; cad tot ce existrt trebue sã, alba
ratiunea sa de a fi. 0 natie, ea gi un individ, nu poate exista
dealt pe cat timp ii implinegte misiunea gi dispare cand nu
mai oorespunde la scopul pentru care a feat infiintat.
Misianea unui popor depinde de mai multe consideratii de
°data, de aceea ea este complexa — este intr'aceeagi vreme
politica gi sociala — este totdeatma consecinta caracterului
a geniului gintei la care apartine, a naturii pamantului ce
ocupa, a pozitiei geogra.fice in care se afla gi a secolului in care
traiegte.
Filosoful, politicul gi omul de stat, care presideaza la destinurile
unei n4ii , suit dab:al a lua toate acele Imprejurari
indeaproape cercetare, a le pondera Cu scumpatate, Ca sä se patrunda
de drepturile precum gi de datoriile acelei natii.
Sunt aproape douizeci de secoli de cand Romanii s'au agezat
intr'acest pamant gi niciodata, un minut macar, ei nu gi-au
uitat datoriile lor ca ginta latina, ca popor cregtin. Implinirea
datoriei a devenit la ei un instinct national gi pot fi mandri
Ca. au produs, totdeauna la timp, barbati can au gtiut sa-i conduel
pe calea ce provedinta le-a insemnat. Lstoria lor, cercetata
sub punctul de vedere al consecintelor politice, eine nu
vede ca trecerea lui Negru gi a lui Dragog dincoace de Carpati,
luptele lui Radu, 5tefan gi Mihai, tratatele lui Mircea gi ale lui
Bogdan au fost ceva mai mult decat nigte simple intamplari;
aunt determinatii povatuite de datoria ce impunea Romanilor

4 ION GHICA
misiunea ce au de Indeplinit! Cine nu se smite raiscat de abnegatia
9i devotamentul celor vechi, cand ceteste in documentele
ce ne-au ramas cugetarile patriotice ale Romanilor cand se sfatulau
Intre deusii despre interesele tarii?
Romanii, prin dovezile ce au dat cä stiu all Implini datoria
lor, au atras atentiunea Europei, care astazi le-a deschis
viitorul cel mai stralucit, daca vor $ti 3it-1 Intsleagit.
Popoarele devin din zi in zi mai solidare unele de altele.
In secolul in care triiim, 9i mai Cu osebire dela trata.tul Parisului,
dreptul gintelor a luat o Intindere i o putexe ce n'a avut
pana aci.
Modul cu care s'a tratat toate chestiile politice, cate s'au
Infatisat dela 1856 9i pana astazi, este o chezasie float si puternica
In ordinul politic.
II
In privinta economica conformatia solului, fertilitatea lui
raportul ce exista Intre Intindere cu numarul bratelor, fac
ca Romanii Si fie un popor pastor 9i agricol.
Misiunea lor, dar, intr'aceasta privintli este de a produce
cea mai mare catime posibili de materii intaitoare (matieres
premieres) 91 decat se va putea mai buna calitate. Cu cat productia
noastra va fl mai mare 9i cu cat trebuintele vor cre9te,
cu atata 91 solidaritatea Intre noi j popoarele inftstriale 9i
civilizate se va mart prin legaturi de un interes bine Inteles,
cleopotriva folositor 9i unora altora.
Numai prin Imbunatatirea calitatilor de cereale ce cultivam
astazi si a sobirilor de vite am indoi in mai putin de cinci
ani valoarea productiei agricole 91, prin urmare, interesul politic
ce oferim Europei s'ar face 9i el mult mai mare. Coraisiile
agricole votate de Camera, sunt acum doi ani, i menite a da
agriculturii cea mai mare desvoltare, printr'o neglijenta neinteleasa,
nici pink acum nu s'au pus Inca hi lucrare.

MISIUNEA ROMANILOR 5
ifi
Pozitia geografica impune Romanilor datorii de tin ordin
vi mai inalt vi ne poate lega vi mai strans Cu lumea
Tara noastra, marginiti pe o lungime de vase Bute de kilometri
de cel mai mare fluviu al Europei, prin care comunica astazi
Marea Nordului Cu Marea Neagra, mtmtii i campiile care despart
Occidentul de Orient, ne impune obligatia de-a Inlesni relatiile
Intre aceste parti ale lumii; avem datoria a ridica toate
piedicile care pot opri sau scumpi transportul marfurilor vi al
ciilatorilor in susul vi in josul Dunarii, de-a-huigul i do-acurmezivul
Romaniei.
Europa ne-a chemat, prin tratatui dela Paris, la Comisiunea
Dunareana; ne-a inlesnit lucrarea destupand Canalul
Sulina; dax noi vtiut-am sä profitim de libertatea ce s'a dat
plutirii acestui rau? Stara vi acum Inca la discretiunea Companiei
Austriace! &matele noastre stau vi astazi ingramadite
In magazii; productorii novtri au pierdut numai n acest timp
aproape 50% prin scaderea preturilor vi dobanzilor banilor, din
pricina lipsei de mijloace ea sä le coboare, asta toamna, la
Braila.
$lepurile Companiei vapoarelor s'au intrebuintat toate la
transportul productelor Austriei, care s'au vandut la timp vi
Cu preturi foarte avantajioase. Arendavii din Craiova„ acevti
producatori indrasneti vi neobositi, au luat vi intr'aceasta chestie
initiativa, au Ineereat formarea unei Companii de plutire
pe Dunkre.
Cum a primit guvernul propwierea lor? Datu-le-a o directie,
Incurajatu-i-a, patronatu-i-a? Nimic; vi Incercarea lor,
vrecinica de lauda, a Dimas fara rezultat.
Avem interes i datorie a Inlesni trecerea prin tara noastra
a bogatiilor popoarelor civilizate. Pana acuma Incercarile
de cereri de concesii pentru drumuri de fier au intampinat cea
mai mare Amara. La unele au raspuns prin acuzari de tradare
arancate Uri ruvine dela tribuna Camerei; insa, gratie cerului,
am inceput a ne deschide ochii vi coneesia data d-lui Mavrogerd
pentru linia Siretului, dela marginea Bacovinei pink* la
Dunare, Cu ambranvamentele dela Roman la Iavi vi dela Adjud

6 ION GHICA
la Ocna pe Trotup, este un inceput norocit, pe care 11 salut Cu
fericire.
Am vizut oameni preoeupati de ideea cä cutare sau cutare
drum de fier, pod sau posea, ar Inlesni la o intaraplare trecerea
armatelor straine, dar uitam ea acele invazii i ocupatii au
Intimpinat Cu atat mai putina Impotrivire Cu cat eram mai
lipsiti de mijloace de comunicatii, Cu cat eram mai departe pi
mai izolati de lumea civilizata? Cand liniile de fier vor ajunge
pc de o parte la rnarginile Banatului, ale Transilvaniei pi ale
Bucovinei, ci pe de alta la malurile drepte ale Dtmarii, nu ne
va Ii iertat noui a sta ca o poarta Inchisii. i trebue sä lutelegem
ca civi1izaia ristoarna astazi once bariera, once zid pi
trece sfiramand once i se impotrivepte, desfiintand once sta
neproducator.
IV'
In privinta politica Rom'anii, Inconjurati de trei Imperiuri,
au o misiune pi mai difiCIlä, mai mares,*
Austria pi Turcia, compuse de elemente eterogene, mentin
de secoli, prin puterea concuistei, dominatie peste &minatie.
Ceea ce era lesne pe cat timp ginta dominatoare 1i afla
puterea inteo superioritate morala, devine imposibil and luminele
civilizatiunit au ridicat pe conchipi la inaltimea concuera.ntilor.
Rusia, o putere omogena prin limba pi prin religie, tanara
pi plina de vigoare, Cu traditii militare glorioase, !pi simte am-
bitia mipeata prin sguduitu.rile pi grin luptele ce se ivese necon-
tenit in ceielalte Imperiuri pi cuteaza api vedea marginile im-
pinse pawl In Arhipel pi Adriatica. Putea Petru I-iu ea facä.
un asemena vis? Puteau urma,pii lui sä nu incerce a-1 realiza?
Intre slavii dela Nord pi cei dela Miazazi sä afla interpuse doua
popoare, mici prin numar, in adevar, dar care impinse de in-
stinctul ion de conservare pot aduce contingentul lor. de Iwo-
trivire pi o bacciera panslavismului. Intr'aceasta privinta mi-
siunea Romanilor este trasa de firea lucrurilor. Europa le-o
cere, tratatul dela Paris, infiintand Statul R,orain, le-o impune.
Dar oaxe Europa, garantand Imperiul Ottoman, at fi voit

MISIUNEA RODiANILOR 7
sa asigure Osraanliilor dominarea asupra celorialte ginte? Nu,
cad tot acel tratat proclama egalitatea intre religii gi popoare.
Ceea ce a voit Europa este de-a opri pe Rusia gi a nu o lasa
sa rupa echilibrul politic. Unii cred ca asistam la eaderea a
doua Aeeasta ar fi un spectacol obignuit ir. Istorie.
Imperiuri mult mai man i au cazut eand n'au avut ratiunea de
a mai fi. Noi asistim la un eveniment mult mai maret, asistam
la tra.nsformarea Orientului gi la reconstruirea lui pe bazele
santului princip al dreptatii gi al egalitatii nationalitatilor,
asistam la o lupta mai mult morala, la care iau parte toate popoaxele
i yin unul dup5, altul de-gi iau rangul ee merita sä
ocupe inklat5, ce pot dovedi ca si-au inteles misiunea.
V
Ce zie imparatii, ce face Garibaldi, wade o sä izbueneasca
ceva ? ne intreb5.m in toate diminetile unii pe altii i uitam ceea
ce avezn de facut ea sa nu fira surpringi cand va suna ora. De
s'ar intampla un cataclisin politic gi ne-ar easi in starea in
care ne afFam as 'Uzi, rolul ce am putea juca ar fi foarte trist
neinsemnat.
Dar de ne va gasi gata, gi la postul nostru, pot zice ca
niciodata popor n'a avut un rol mai frumos gi mai demn de
inviclie. Nu eer ca Romania sä devie o vatra de lucrari primejdioase
i amenintatoare linictei statelor veeine, nu dorese sä
devenim magma nici a unei ambitiuni nedrepte; dar agi voi ea
aceste evenimente atat de probabile sä ne gaseasea formati intr'un
Stat prosper, intr'un Stat in care legile sä dommeasei
sa asigure fiecaruia dreptul sau, sá ne gaseasea in stare de
a ne impotrivi oricarei n5,pastuiri; gi am credinta ea Romania,
corespunzand la aceasta a§teptare a Europei, ar avea un mare
viitor. Poate ea am vedea realizandu-se in =rand ceea ee astazi
ni se pare nuraai tin viz frumos, precum am. vazut realizandu-se
ceea ce in copilaria noastra nu indrasneam sá speram decat
pentru urrnaqii nogtri.
Cata buc-urie nu trebue sä sirata, inamicii Rora5,niei cand
ne vad inliturand ceea ce suntem chemati sä facem gi afun-
2
VOL. 111.

8 ION GHICA
dandu-ne in logomahii 9.i invective, sfa9iind sanul patriei noastre,
in loc de a-i vindeca ranile!
Cita mihnire nu trebue sá alba acei earl au pus sperantele
in noi, cand vad ca dupa trei ani nu am a9ezat nici mficar
bazele unei organizatiuni serioase, and vad ca conruptia in
obiceiuri, abuzul, prevaricatia 9i coneutiunea in athainistratie
§i in magistratura i risipirea banilor Statului, in lac sä dispara
merg crescind din zi in zi.
Unirea s'a dobandit prin simpatiile la care ne-au dat drept
suferintele noastre; celelalte atributuri nationale nu be vom
dobandi decit prin implinirea datoriilor noastre.
impin91 de o inima fierbinte, de nerabdare 9i de un
sentiment cavaleresc, cred ea este destul ca sä fim tan j respectati,
ca fiecare Roman sä aiba in mina trei oca de fier;
striga: arme! armata! Dorinta frumoasa i patriotica; caci numai
cand vom avea o armata putem fi respectati. Dar nimic
mai lesne decit a exprima o dorinta, trei cuvinte aunt destul
pentru aceasta; dar a face ceea ce trebue ea acea dorinta Si se
realizeze, iata ceea ce este mai anevoie, i cu atat mai anvoie
cu cat acea dorinta este de un ordin ma! !malt. Cu cc putem inflints.
*collie railitare de deosebite arme, cu ce sã ne putem
procura materialul necesar, cu ee fabricile de tot felul? Credem
oare ca acestea se fac numai cu entusiasm? Nu! Pe langa
entu.siasm mai trebue i altceva. &I Oil Xpriwinov Kai dye)
roirrwv oibEv ori TEVi0(11 T(i) V oEOVTWV 1 ) zice Demosthenes po-
porului eelui mai entusiast, celui mai patriot, celui mai luminat
ce a existat. Ca un popor sä fie considerat 9i respectat trebue
mai inainte de toate sä-9i reguleze mijloacele de a-91 imbunatati
starea materiala. tin popor sarac, ca i un individ sarac, nu
poate fi independent, nu poate fi liber.
Vorbim mult de libertate, dar libertatea este un atribut al
eivilizatiunii, ea a izvorit din buna stare, nu din saracie. Saracia
nu na9te libertate, ea na9te suferinta, desordine, tiranie
sclavie. Libertatea, astfel dupa cu.m o inteleg unii, este anarhie.
Ordinea, astfel dupa cum o inteleg altii, este absolutism. i unii
altdi due drept la tiranie. Libertatea i ordinea, unite 91 cum-
1) Intr'adevar, e nevoe de bani si fira el nu e posibil a se face
nimic din cate trebuesc.

MISIUNEA ROMANILOR 9'
witate, dau acea stare salutara a popoarelor la care ravnim,
:stare preconizatk de Lafayette, de generalul Foy 9i de Arago.
Se pot compara in ordinul fizic Cu acele doui substante
gcarosive, fiecare in parte vatimatoare economiei animal% dar
'care, unite 9i combinate in proportii cuviincioase, dau soma, o
aubstanta atat de folositoare qi de trebuincioa.sa
Un popor, pentru desvoltarea sa, are trebuinta de libertate,
de online 9i de dreptate: de libertate ca sä poatá intrebuinta
toate facultatile sale la imbtmatatirea stirii sale 9i sá-9i
poata procura cea mai mare catime de bunä stare morala, intelectuala
i materiala. Are trebuintd. de ordine ca printr'o organizatie
bung, a societatii in care trie9te sá poata fiecare sä
se foloseascg, de mijloacele combinate ale tuturor acelor care
tediesc intr'acelea9i conditii cu dansul, pentru dobandirea unor
lucruri pe care nu le poate dobandi fiecare in parte 9i de care
,se pot folosi mai multi deodata, precum, aunt: biserica, 9colile,
Otabilimentele de binefacere„ drumurile, 9. a. Are trebuintit, in
fine, de dretptate ca sg, se 9tie op:drat de asupriri i sg, nu aibi
teama ca productul muncii lui poate deveni prada altuia.

OCHIRE ASUPRA TIINTELOR
I.
Intunecimea, in care lumea a fost afundata in veacul de
mijloc, la noi a tinut piná in vremile depe urma.
Mici au fost inaintarile literaturii; insa dela Petru Major
tot nu putem socoti veacul ca de tot neroditor. Dar stiintele
au fost Cu totul parasite, rar din vreme in vreme s'a ivit ale
,un om, Cu oarecare idei despre stiintele pozitive. Vardala.h s'a
marginit in proiecturi, i fizica ce preda n'a ajuns niciodata
mai departe de precuvo.'ntaxe. Lazar, acel duh pozitiv, preda
lectiile sale pe wade apuca, inconjurat de tinerii doritori de
inainta.re, le povestia, Ca Socrat ,ucenicilor sai, cite stia; el
era din scoala lui Petru Major, $incal, Samuil Main i altor
barbati, carora noi Itomanii le suntem datori cu desteptarea
noastra. Ei ne-au dat cea dintai impulsie, si dela ei aveam lucrarile
cele mai insemnate a-supra limbii nationale, i cele mai
anevoie cercetari asupra istoriei neamului, in sfarsit dela ei e
inceputul luminilor noastre, care totdeauna este pasul eel mai
greu de ficut. Lazar era mai mult un filozof, care arata tràtäciilor
intuneric drumul ce trebuia luat, ca sä iasa cineva
la lumina; le arata adevaratele trebuinte ale omului In societate
si folosurile ce pot izvori dintr'o invitatura pozitiva: insa
cat despre aratare, imprejurarile 1-au suit sä se margineasca
la elementele de A.ritmetica, de Algebra si Geometrie, facandu-le
aplicatie la ridicarea planurilor, care pang, la Lazar era
monopolul Nemtilor si care astazi s'a facut o industrie romaneasca.
Avem mai multi ingineri romani.
s

12 ION GILICA
Stiintele in locul nostru sunt pima acum intr'atat de necunoscute,
meat zicerea chimie putini o inteleg in toata Intinderea
ei. Aceasta este pricina cä despre o parte nici o industrie
Inca nu s'a intemeiat, despre alta nici o filozofie, pentruert.
astazi nu este filozofie fara ctiinte.
Deaceea am !limas foarte inapoiati pe langa celelalte natii
ale Europei ci decat industria agricola alta nu mai avem.
Dupit Lazar ci elementele de Matematica au fost parasite ,
in ccoale pan& in vremile dupa urma. Inainte de 1833 nu se
arata In ccoala din Sf. Sava din Bucurecti decat elementele de.
Axitmetic5.. La 1833, Poenaru a aratat Geometria ci Algebra,_
lui ii suntem datori Cu talmacirea Geometriei lui Lehandru, singura
carte buna de Matematica ce avem pana acum In limba
noastra. De atunci s'au urmat necontenit elementele de Matematica,
carora ii s'a adaogat Trigonometria. In I* inceputul
i'a ficut ma! timptuiu. Postelnicul G. Asachi este cel clintain
carele a aratat matematica in limba nationala. D-lui a lieut.
la. 1813 un curs de Aritmetica, la 1815 de Geometrie, ci la 1817: -
de Algebra. Asemenea ci acum in ccoala din Iaci s'a facut
pas mai mult, s'a aratat oarecare Fizica i ceva din cele dintai
cimoctinte de chimie. Inaintarile ctiintelor in vea.cul nostru sunt
atat de repezi, incat este peste putintä unui om a le urma in
pasurile ce fac.
Schimburi man i s'au facut in toate ctmoctintele fizice,,
thate temeliile s'au rasturnat, astazi experienta este baza tuturor
ctiintelor, observatia ci experienta au luat locul maginatiei.
Enciclopedia Jul Diderot, in care toate cunoctintele omului
erau scrise in orclinul alfabetic, astazi este o carte ce nu mai
poate sluji. Apa i aerul decompus de Lavoisier I) nu mai este ,
apa i aerul din Enciclopedie, i soarele Jul Fresnel nu lumineaz5.
cu lumina ce refracta prisma lui Newton.
Stiinta, in intelegerea cea mai intinsa, este cunoctiinta
legilor firii. Matematica, Fizica, Chimia i celelalte ctiinte nit
Bunt decat nicte parti mici raspandite ale stiint.ei. Cand toate
aceste parti, j altele despre care asfazi nu avem nici o ideie,
cand toate aceste materialuri se vor strange, atunci genint
1) Lavoisier a dovedit c apa este o combinatie chimica de oxigem
hidrogen l cä aerul este un amestec de oxigen 0 de azot

OCIIIRE ASUPRA STIINTELOR 13
unui Newton va veni si incheie bolta ctiintii, monument cc
omul va inchina lui Dumnezeu, spre recunoctinta pentru intelegerea
ce i-a dat.
Deosebitele tiinte, dupe', obiecturile cc cerceteaz5, fiecare,
dup5, rola cc joac& in filozofia naturii, an fiecare locul lor
insemnat In fire una dup& alta i intocmesc o ierarhie.
0 serie de bagari de seam nu informeaza o ctiinta, pânA
cand nu se af1à o legatur5, oarecare intre acele fenomenuri,
pan& &lid nu poate zice omul c5, cutare fenomen se vede In
cutare intamplaxe.
Chimia, cat a fost o *Uinta' °mita, neavand site reguli
decat retetele empirice, nu era o *Uinta, ins& 'incet, meet, prin
geniul lui Lavoisier, Berth°let, Prieslay, Berzelius ci altor barbati
ficut reguli desupus fenomenele cc cerceteaza, ci
astazi Cu drept cuvant se poate intitula ctiinta.
Economia politic. In toate zilele 1cj descopere noi reguli,
se aceaz5, pe baza bunei cuv'antari i incepe a fi o
Dreptul civil, penal nu vor akitui o *Uinta, decat cand
se vor razima pe Dreptul Naturii 1).
Ramurile ctiintei universale s'au imultit foarte, ci noi descoperiri
intr'un ram ne silesc sä despartim ctiintele in doua,
si dam nactere unei alte *tante Inca necunoscute; astfel o
putere fizica, atragerea molecular& (l'attraction moleculaire),
formeazi astazi o *taut& cu thtul in parte ci care este Chimia.
Sub titlul de Istorie Naturala se intelegea mai inainte Zoologia,
Botanica i Mineralogia; a.stazi sunt trei ramuri deosebite.
Mineralogia s'a despartit in mai multe pári astfel dintr'o
ctiinta se nasc una sau raai multe. Doua sau mai multe ctiinte
combinandu-se dau nactere unei alteia. Mecanica nu este decat
aplicatia Algebra la Fizica, Mineralurgia este Mineralogia au-
puzá la Chimie.
1) Desi dreptul naturii nu este Inca pozitiv, swat Ins& legi morale
a naturii care se Infatiseaza cu acelas pozitivism ca i legile civile Regula
lui Kepler ca „patratele timpului revolutiilor deosebitelor planete
Imprejurul soarelui swat proportionale cuburilor distantelor", nu se Infatiseaza
cu mai multa siguranta matematiceasca decat aceasta lege
morala a omenirii: „Omul trage totdeauna la tot ce este mai frumos",
sau aceasta : „Omul nu este desavarsit, nu este tot ce poate fi dealt In
slobozenie".

14 ION GHICA
Multimea szestor ramuri ale ctmostintii omului cere o
ca se putem sá tie cunoastem intr'insele, cu toate cá
mai multi barbati inseranati s'au incercat ca se insemneze fiecareia
locul cc i se cuvine, Lisa nu rai se pare ce rezultatul sä
fie pane acum multumitor.
Dalerabert a fecut o spitä a stiintii, ce a numit-o copacul
tiinii (L'Arbre de la science), expresie frumoase., biblica.
Ideia dintai este sublime. Trunchiul copaeului este intelegerea
omeneasca, ramurile lui sunt: Memoria, Judecata i Tmggina-
Oa, care tie dau indata Istoria, Filozofia si Poezia; imprejund
acestora se adunä toate stiintele. Lstoria este povestirea tuturor
intamplarilor si a tuturor fenomenelor; Filozofia ne fixatã
legaturile cc sunt intre dansele; din Istorie i Filozofie el trage
toate stiintele. Poezia in sfarsit ne de toate frtunoasele arte
(beaux arts).
Amper a asezat in familii toate stiintele cunoscute i necunoscute.
Cu toate cã fiecare smite, par'ca vede un loc pentru fiecare
stiinta, inse, acel duh talcuitor al acestei sin4iri n'a yenit
ince.
Noi, voind sã dam o repede ochire asupra deosebitelor
stlinte„ vom lua pe cele mai de capetenie una dupe alta, dupä
inraurirea cc ni se pare ca au asupra omenirii.
Vederile noastre cauta intai spre cer; par'ca sufletul no-
stru ar fi un eilator pe acest pemant cc locuim, i cauta Intel
spre patria sa. La cei vechi, inte.1 ptorii Caldeeni si dupe.
densii Aristot, omul a cercetat Intel cerul si apoi pamantul.
La renasterea cunostintelor intai Newton si apoi Linne si Bul-
fon, intai ce,rul si apoi pamental; intai Dwamezeu si apoi omul.
In ierarhia cunostintelor omului, Teologia tine eel dintaiu
loe; ea a avut cea mai mare inaurire asupra societatilor. Cele
patru Vedas, de care panä acum nu avem inca o cunostinta bine
deslusita, aceasta Biblie a lui Brahma, de trei mu i de ani tine
In ghiaxele ei o populatie de o suta treizeci de milioane. Turcia
Cu starea ei de astazi este datoare coranului. Franta, Englittera,
Statele-Unite ale Americei, astazi de sunt slobode, supt ale cui
auspicii ajunsera inteaceasta stare? Unii numesc pe Cromwell,
Washington, Lafayete, Mirabeau i ali barbati man; dar de
s'ar uita mai departe, ar vedea pe «Christos i Evanghelia).

OCHIRE ASUPRA STLINTELOR 15
astizi barbar, ii suntem datori Cu cele doui ciati
can au civilizat Apusul; biblia care figiduia Evreilor bumrile
paraintului; si evanghelia care porunceste omului sä nu
bage in seami vieata ageasta si sä se pregiteasci numai pentru
cea vesnie.i. Epoca ivirii cristianismului e,ste cea mai mare
Intamplare a istoriei. Propoviduirea §i mucenicia era datorii
ale crestinului, care muria in cele mai grozave chinuri Cu fata
luminoasi de razele bucuriei vietii vesnice.
Dupi legile Dumnezeirii, legile omenesti, dupi Teologic
Jurisprudenta. Multi vreme legile omenesti era scrise in legile
Durnnezeirii; asa sunt si pini astazi mai toate Iegiaiaiile Asiei.
Drepturile civile i politice ale Evreilor aunt sense in biblie
si Turcii n'au alti pravilà decit eoranul. Jurispnmdenta Europei
In multi vreme, cum era si la noi, Un amestec de biblie,
cu legile Gotilor, a Vandalilor §4i cu Institutele lui Iustinian;
mai pe urmi Europeanul a ciutat si se desfaci de teologie, si
revolutia frantuz,easci a sivirsit aceasti luerare; ea ne-a dat
Codicile lui Napoleon, care au slujit de model tutulor legisla.-
tillor de astizi; ins& aceste doui codice sunt vremelniee si nu
se pot socoti decit ca eel dintiiu pas din barbarism.
Citi vreme Pravila va pune o stavili pociintii 2) si va
necinstit pe eel pedepsit 2), acea legislatie va fi monstruoasi,
impotriva evangheliei §i dreptului natural. Condica Penali, mai
a toatei Europe, osindeste pe ucigas la moarte. Ca un om sä
fie vinovat, se poate foarte bine, dar niciodati nu este mai
vinovat citre societate, decit societatea nu este vinovati citre
dinsul. Un om, cum vedem astizi, este inecat in patimi;
unul iubeste slava si Ii jertfeste toata fiinta lui; altuia Ii place
a aduna comori, si mu i de alte patimi. Aceste patimi, pe care
omul nu le are din fire, si le dobindeste din pricina orga.nizatiei
sociale, stint uneori atit de tan i si mai tan i decit acele
trupesti. 0 fapta rea oricare vine dintr'o patimL Dael omul
s'a niscut cu dinsa, vina este a acelui ce a pus pravilele naturii;
dad, omul a dobindit-o in societatea in care a crescut,
1) Legea crestineascii ne zice cä pacatosul va fi iertat, daca se
va pocai; daca societatea Ii ridica viega, ii ridica anii ce mai era sá
traiasca, si nu se va pocai.
2) Osanditii sunt Infierati.

16 ION GHICA
aceasta, este vina educatiei„ prin urmare a societatii. Dupa sistemul
lui Gal si Spurgaim 3), omul naste cu deosebite aplic,ari;
acele preclispozitii, unele Bunt spre bine, altele spre rau. Cele
spre bine, desvaltate prin educatie, dau oameni de talent si de
geniu; cele spre rau nu numai ea se pot stinge printr'un bun
sistem de educatie, ci si se pot intoarce spre un rezultat folositor.
Acest sistem, pana actun in fase, va fi poate intr'o zi
temelia educatiei, prin urmare a societatii. Acest sistem ne-ar
dovedi eá omul nu este niciodata vinovat Statisticele ne arata
ca in clasele cele mai luminate, unde invitatura este mai raspandita,
numarul facatorilor de rim este mai mic. Aime-Martin
intreaba: (Cu ce drept societatea pedepseste? Cunoaste omul
oare ceeace face? i and societatea i-a aratat marimea raului?
Ce ingrijire a avut de copilaria lui? Ce invAtatura a dat sufletului
lui? 11 omoara, pentruca I-a uitat, pentruca n'a avut nici
o ingrijire de mama-sa, care da,ca ar fi primit ceva invatatura
1-ar Li huninat, si el n'ar Li astazi criminab. MuIta vreme, omenirea
a gemut sub drepturile feodale, sub pravili monstruoase
Cu numire de dreptate, sub grozaviile inchizitatii; si nitneni n'a
deschis gura sa strige, pana la Beccaria. Acest filantrop, revolta,t
impotriva acelei macelarii legale, intr'o carte de deua
Bute de fete a aruncat cele dintai principiuri a Condicii Penale.
(Tractatul lui de,spre vine si pedepse» (traite des delits et des
peines) este cel mai frumos rod din (duhul pravililorx. (Esprit
des lois) a lui Montesquieu. Jurisprudenta nu va fi dar o stiinta.
adevarati, decat dud va fi asezatA pe dreptul firii, care este
codul facut de Dumnemu, i pe care omul este dator sa-1 caute
sä-1 descopere. Grotius, dupa ideile lui Bacon, a aruncat oarecare
principiuri ale Dreptului Naturii, care, cu toate ca. inaintat
si imbogat,it naai pe urma prin lucrarile lui Puffendorf. Barbayrac
i Bourlamaqui, insa. nu este decat un inceput, dar care
tot ar putea sluji de baza unei legislatii, de care sa nu se rusineze
veaeul.
3) Dupa acest sistem, creierii omului sunt impartiti in deosebite
compartimente; in fiecare dintr'insele se arra o facultate deosebita.
Craraul sau titva este acoperit de CUCUillri sau bose, simtitoare pe dinafara.
Asa dar depe aceasta cercetare se poate cunoaste fiecare om ce
aplicare are.

OCHIRE ASTHMA STIINTELOR 17
Ca sä se incheie cunoctintele metafizice de astazi ale omului,
ar trebui sit vorbim despre «Ecoraomia Po1iticä. Aceasta
stlinta ni se pare ca pada acum sta in daub,' principiuri: 1. Ca_
fiecare natie sã. produca obiecturile la care are mai multa inlesnire
localä, ci sä le schimbe cu acele ale celorlalte ci 2. A
rasa sä treaci slobod o materie dela un loc la altul. Aceste
doui principiuri, pan& acum nepuse in lucrare mai nicaieri, fagaduesc
sä inmulteasca binele omului duca spre cea mai
desavarcita fericire.
Dupa consideratiile ce am ficut, urmeaza cercetarea materiala
a omului ci a universului.
Intre aceste ctiinte socotim ca cele mai de capetenie Fizica,
Cb.imia, Mineralogia ci Geologia.
Aceste patru ctiinte se tin una de alta, intocrnai ca ye-.
rigile runui lant, i sunt toate ca o fa.milie. Chimia este o parte
din Fiala" Mineralogia o parte din Chimie i Geologia este octiinta
compusa din Fizica.' ci Mineralogie.
Inaintarile lor facut in zilele noastre cu pasuri de
uriac. (Fizica ciChimia, ctiintä °cult& la cei vechi, ci care era.
cuprinsii. in magie, i se socotia 0 putere nemarginita,
putea sã scoboare stelele i sä sece m.rile, sä dectepte mortii
si altele.
Acei oameni aveau dreptate sä dea Fizicii o putere nemarginita;
ins& se inselau foarte, cand credeau acele minuni,
descoperirile ei stint comori noi pentru omenire. Aburii de apa,
In patru zeci de ani, dela Watt incoace, au schirabat fata pamantului,
si revolutia ce au sä aduca drumurile de fier are
sä fie mai siratitoare si mai folositoare omenirii, decat toate
fenomenele sociale; ele vor aduce schimbari man i in economia
politic& a deosebitelor natii, schimburi in dreptul neamurilor,
sau dreptul gintelor (droit des gens) ; ideile ci descoperirile noi
vor trece dela o tara la alta Cu iutcala locomotivei.
In toate zilele, Fizica ci Chimia pun in mainile omulut
puteri noi, si care ne vor sluji in locul aburului de apii, and
padurile ci minele de carbuni se vor istovi, ne vor sluji card,

18 ION GIIICA
vom Li destul de puternici sä stapinim gazul «clorul de azot 1),
4acidul carbonic lichefiab 3).
Greutatea i eurgerea lichidelor ne-au dat masinele hidraulice,
precura rotile de care ne slujim la morile nos-stre de
macinat, vicaurile 3) si altele. Ciildura si elasticitatea gazurilor
ne fagaduesc multime de aplicatii la industrie; i usurinta gazului
hidrogen ne arat5. u.n drum spre vazduh. Teoria caldurii
ne-a dat masinele de aburi i multe aplicaii folositoaxe, precum
caloriferele, incalzirea prin apa, cald5. i altele. Teoria lurainii
ne d5. in toate zilele instrumenturi noi, minunate i folositoare;
ei Ii suntem datori cu o mare parte din istoria natura15..
Desi busola este cunoscuta de mai multi vreme, Insã teorile
a galvanismului, a magnetismului si a elec.
tromagnetismului sant cu totul noub",. Electromagnetismul ne
di in raina o nouä putere, de care nu este indoisla cá omal
se va sluji peste putin cu toles. Electrotipul, instrument de
cea mai mare simplicitate, ne dá aplicatii nouä la frumoasele
axte, precum la seulpturo. (gravure) si la tip5xire.
Chimia s'a facut una din cunostintele cele mai neaparate
ale omului. Ea se amesteca in toate trebuintele materiale ale
neastre Nu este materie de consumatie, wide chimia sä nu
pace eel dint:Mu rol; i tarmurile wide se va margini influenta
ei in societate sun.t foarte departate. Ea este pe drumul de a
face zahar din once peam5., poate din once leran, in vreme cc
1) Puterea elastica a gazului clorur de azot este mai mare decat
a tuturor gazurilor cunoscute; ea este aproape de 60 on mai mare
decat a atmosferii. Ana astazi numai Dulong a facut cercetari asupra-i.
2) D. Tilorie puind intr'un vas foarte tare crida si acid sulfuric
incalzindu-1 bine, gazul acid carbonic ce se produce se apasa atat
de mult trick se lichefiaza. Pe vasma daca printr'o deschidere mica ii
da drumul afara, iuteala cu care iese este atat de mare, incat frigul ce
se produce il inghiata. Acest gaz lichid are o putere elastica de 33 on
mai mare decat a atmosferii.
3) Aceasta masina se numeste turbina, *i este vrednica de mirat
pentru iuteala ce poate avea, cand i s'ar da o catime de apa cuviineioasa.
In Padurea Neagra este una care dã dela 30 pana la 60 de Invartituri
pe secunda, si nu este mult mai mare decat o palarle. Este
alta la St. Maur langa Paris, care mica o masina uria*a cu o putere
deosebita.

OCHIRE ASUPRA STIINTELOR 19
Inca pane.' acum aceasta materie este monopolul trestiei de zahar
ci a sfeclei. Din diamartt ea face carbune, *i nu este indoiala
zi o sit ne arate mijlocul de a face diamant
din carbune. Cei ce an oarecare cunoctinta de acea.sti ctiinta
nu pot socoti de nebuni pe cei ce cauta a face aur din plumb
ci din alte materii. Astazi spiterul, zagravul, fabricantul de
once product se slujesc de aceasta ctiinta, 11,i le trebuie curiotine
bine deslucite despre (lama.
Mineralogia ne invatil a cunoacte toate substantele din
pamint ci a alege pe cele trebuincioase omului, pe urma le dá
chimiei care le aduce in stare de materie de care omul sä se
poatit, sax*. Mineralogului i se cere piatra de fier, carlxmele de
pamant ci toate substantele trebuincioase la lucrarea unui captor
de fier, ci chimistului j se cere fierul in staxea in care trebuie
ia fabricantul de trisuri, fabricantul de arme
Geologia cerceteaza materiile ce intra in compunerea
mantului *i relatiile lor. Ounoctintii legaturilor deosebitelor
manturi intre dansele ii suntem datori cu descoperirea a mai
multor albii de carbune de pimant, descoperirea puturilor arteziane
ci a multor vine metalice. Geognosia, tinara Inca, se imbogatecte
in toate zilele cu nouà bagari de searaa, care adevereaza
mai ma pe cele vechi i ne imbogatecte cu noui cunactinti.
0 parte din geologie, geogenia, prin consideratiile lui Buffon,
Laplace, Elie de Beaumont, ne deschide drumul la cele
mai frumoase parti ale filozofiei natarii.
Geologia astazi subt auspicille D. de Humbolt ci Elie de
Beaumont, va face inaintari insemnate.
Astronomia, lasata de Ptolemeu intr'o stare foarte incurcata,
cu o multime de cercuri, in care toate trupurile se invartia
imprejurul plimfintului in douizeci i patru de ceasuri,
ramase aca panii. la Copernic. Acest duh la 1543 gasecte adevarata
miccare a macinii planeta.re, descopere ei soarele este
central sistemului i prevede cele mai frumoase ci mai mani
descoperiri ce s'au Meat dupà dânsub. Dupä Copernic, Kepler;
acesta aceazà relatla ce natura a pus intre distanta planetelor
la scare ci lungimea anului a fiecareia planete. Printr'o stãruintà
nepilduita, el descopere legile rnicarii planetelor, can
aunt:

20 ION GHICA
1. tMiocarea planetelor se face in elipse deosebite pentru
fiecare, 9i a caror unul din focare este soarelft.
2. aPartile de elipsa ce alearga fiecare planets,' in vremea
unei rotat.ii imprejurul osiei sale stint toate echivalente
intre danselex
Toata astronomia moderna este cuprinsa inteaceste legi
ale lui Kepler. Galileu la 1600 se sluje9te de ocheana i vede
in aer o multime de lume, i noi cadem din mandria de a ne
socoti o parte insemnatoare din univers, cand vedean ca suntern
ca tin graunte de nisip in mare; el descopere ca tot sistemul
planetelor se invarte9te imprejurul soarelui. Descoperirile
lui Galileu adeveriau ideile lui Copernic. El scapa de intaia
osanda a inchizitiei, fagaduind sà. taca; dar dupft ie9irea tDialogurilor,
lul , o a doua judecata, care a inut cateva luni, se
isprivi cu sentinta urmatoare: A pretinde eft soarele este nemi*ciitor
9i cä este central lumii, este o propozitie abstarda,
neadevarata in filozofie, i eretica, pentruca este impotriva
Scripturii. Este asemenea absurd 9i neadevarat in filozofie a
zice ca pamantul nu este nemi9e,ator in centrul lumib. Dupa
Galileu, vine Newton, care talmace9te ii dovedeqte matematice9te
prin ce mijloc stau trupurile in vazduh. Huygens pronun-
Oath zicerea vutere centrifugax Galileu dedese legea caderii
trupurilor 9i Nook 19i inchipuise o putere atractiva. Newton le
supine calcului. Cand afla acest matematic ca Picard a hotarit
marimea unui grad, el se sluje9te de aceasta cifra 9i determineaza
catimea de materie din fiecare planeta.
Toti ace9ti oameni aunt insuflati in ostenitoarele lor luorfiri
de marimea ziditorului. Nimenea n'a 9tiut sa slaveasca
pre Dumnezeu mai bine decat ,acele geniuri. Nimeni nu vede
mai bine marimea faptelor lui Dumnezeu, decat acei can se
indeletnicesc cu asemenea descoperiri. Spre dovada, slujeasca
rugaciunea ficuta de Kepler dare Dumnezeu, pe care parintele
Wukland o di din cuvant in cuvant:
tPana a nu ma scula dela aceasta masa, pe care am flea
toate cercetarile mele, nu-mi ramane decat a ridica ochii 9i
rnânile mele catre cer ci a face umilita-mi ruga catre autorul a
-toata lumea. 0 tu, care prin minunatele lumint ce ai revarsat
peste toatä firea ridici dorintele noastre pima la a ta dumne-
=Baca l striducita marime, 1l multumesc, Doamne ci puter-

OCHIRE ASUPRA STIINTELOR 21
nice Ziditor, de toate desfatarile ce am sim.tit, wind cu hripire
am privit la frumusetea faptelor tale. lath eà am sfarsit aceasta
carte, care euprinde rodul ostenelelor mele si a toatei
geri, ce mi-ai dat in nemarginita-ti bunitate. Pe cat mi-a putut
sluji slabul meu duh, m'am suit a. arata oamenilor, prin dovezi,
minunile zidirii tale; cu toate puterile m'am silt prin drumul
filozofic a dovedi adevarul, i dael s'o fi intamplat a zice vreo
neeuviinta, eu vierme creseut i hrámt In pacate,
Doamne, ea sá o pot sterge. Oare sa, nu ma fi orbit de trufie
dinaintea mintmatei frumuseti a lucrurilor tale? Oare ridicand
acest monument, care trebuie sä fie inchinat num,ai slavei tale,
nu am volt sá-mi fae tui nume mare intre oameni? 0, Doamne,
dacá ar fi asa, iarta-mi ratacirea si fä ca aceasta a mea lacrare
In veci sá nu poata aduce vreun rau, ei sit slujeasea a ta slava
si la iertarea sufletelor).
Dupi Newton urmeazi Laplace: dela dansul avem eel mai
frumos sistem de cosmografie. Acest sistem al lui Laplace Inthipueste
o catime de materie iesita din manile zidarului, In
stare de gaz, careia Ii di o miscare in spatiu si imprejurul
osiei sale; acea nebuloasa, pain proprietatile ce onioastem materiel,
prin puterile atractiva i centrifuga ne dá tot sistemul
planetar. Dad. Dumnezeu este mare nand lucrurile ce vedem
una eate una, nu este si mai mare ficandu-le toate deodata?
Sistemul lui Laplace este una din cele mai frumoase zamisliri
ale duhului omenesc. Copernic, striesand prin observatiile sale
rostirea tsta soh a lui Isus a lui Navi, nu micsoreaza puterea
ziditorului. Dumnezeu este mai slivit de invitatii can au eereetat
natura, decat de obstia norodului. In Lfrine cel dintaiu
cuvant pus pe eartea lui este Dumnezeu; el lute° fa ta mareata
de slivire si de credinta ziee: (Vei sa-1 numesti Natura, poti,
pentruei este autorul a tot lucrul. Le-i numi Provedinta, tot el
este prevazatorul care carmueste universul. Tras Inteun altar
nepatruns simtfrilor noastre, el se arata numai sufletului).
Dupa Aristot si Pin, Istoria naturala, ea toate celelalte
stiinte, moare pânà la Linne i Buffon, din care tmul cauta leglitura
ee a pus natura Intre fiintele sale, eelklalt descrie pe
flecare in parte; amandoi au creat stiinta, until ea povestitor
a caraeterurilor, a obicelurilor deasebitelor fiinte, eellalt ea filozof,
cautand legile naturii. A,stronomia ci Istoria natural

22 ION GHICA
ne-au aratat eat e de mare natura, cat e de mic omul.
imbratiseaza dela nemarginitul mare pana la nemarginitul mic.
Astronoraia i Lstoria naturala ne-a deschis noianul intre aceste
don& t5.rmuri. Pamantul, la inceput colosul universului pe care
se razima bolta cereasca, 11 vedem micsorandu-se incet incet,
cu cat omul deschide ochii i astazi nu este decat un atom
pe car. Picatura de aipa, grauntele eel mai subtire al nisipului
math, nu mai sunt cea depe urma despartire a materiei. 0
nenumarata stun& de fiinte vietuesc in cea mai mica picatura
de api; fiecare are organismul sau din launtru; ne pierdem,
cand socotim la micsorarea aeelor organe. Dar nu este nimic
Inca raicsorarea lor pe langa a atomelor?
Medicina are un loc insemnat In ierarhia stiintelor. Dela
Ipocrat i pana in zilele noastre aceasta stiintii a facut mai
putine inaintari. decat toate celelalte. Singur Ipocrat a observat
mai mune fenomene, decat toti urma..ii lui impreuna.
cu toate ca celelalte stiinte, pe care se razima medicina au
facut man i pasuri, inca diagnostica i terapeutica au ramas
mai inapoiate. Medicina modern& se socoteste dela Harvey; el
eel ciintaiu a descris circulatia sangelui la 1628. Aceasta insemnatoare
descoperire a dat nastere la douit medici
medici humoristi. Brown pretinde ea cei mai multi
oameni mor de ala.biciune; Broussais zice ca oamenii mor de
inmultirea puterilor. Unui bolnav de o inflamatie generala, un
brownist o dea intaritoare; hina, canal, afion, camfora,
cauta a-i da putere, ca sä-i darame sla'biciunea. Un broussaisit,
tot la aceea boalà., o sà caute sä slabeasca bolnavul prin.
ceiauri, care sã-1 faca sã naduse, o sã-1 acopere de lipitori §i-o
sã-i deschiza cate vine a putea mai multe; aduce in starea
unei umbre. Astazi a cazut empirica §i medicina se face o stiinta
rationala. Fiziologia i anatomia au deschis drum nou catre terapeutica
i igiena.
tiintele, dup .& cum am Vazut, ne fac sa cunoastem tot ce
este, dela insect pada la marimea boltei ce ne inconjura, dar
niciodata n'am ajunge la atom si la nemarginitul mare, care
sunt atributuri ale Dumnezeirii. Astazi toata filozofia este in
stiinte. Comte a ficut un tratat de filozofie pozitiva, care cu
toate ca este numai o cerca.re, insa este o carte in care poate
invata cineva adevarata filozofie.

OCHIRE ASUPRA STUNTELOR 23
Dupa cum am putut vedea, stiintele ne Invata sá slavim
pe Dumnezeu Intru adevarata marirea lui; ele ne dau mijloacele
de a ne proctira toate trebuintele i multumirile ce Ii este
dat omului sà gu.ste pe acest pamant. Astazi nu e propasire
fara stiinte. Patruns de acest adevar, voiu cauta a da, pe cat
in'or ierta puterile, cunostinte cat se va putea mai concentrate
asupra deosebitelor stiinte, voiu Incepe printr'o serie de articole
a.supra fizicei experimentale.

DESPRE IMPORTANTA ECONOMIEI POLITICE
Lecfie de deschiderea cursu/uti de economie politic , rostitd
in Academia din MO la 23 Noemvrie 184.
Domnilor,
Cand priveste cineva slujbele cele man i ce lumea civilizata
.cere astazi dela Economia politica si eand de alta, parte-si
arunca ochii asupra privelitii ce infatiseaza taxile noastre
trecerea lor dela arnorteala in care s'au aflat in civilizatia Europei
la sborul acest renviitor, nu poate don i alta carma mai
mantuitoaxe decat Economia politica,, care singura numai este
In stare sä ne lumineze intru cautarea interesurilor noastre materiale
si morale.
Acea.sta sarcina, Domnilor, pusa asupra-mi, trebuie sä vä
arturisesc, este cu anevoie si foarte disproportionata puterilor
mele; caci simt prea bine importanta ei.
Asa imi implinesc o datorie, cerand ingaduinta D-voastra.
Lipsit de alte titluri, va aduc un zel far& preget si nu ma desnadajduesc
cá vom putea face oarecare slujbe propasirilor de
care avem trebuinta. Daca pamantul in care seamana cineva
este bun si energic, fie oric'at de slab mana care va sernana,
totusi rodul va fi imbelsugat.
Interesurile materiale intru atata sporesc fericirea neamurilor,
intru cat nu se lovesc cu cele morale, si intru aceasta
-economia politicà s'a axatat vrednica de rangul ce tine in ierarhia
stiintelor. Luand-o despre partea morala intai, ea imbraliseaza
astazi o Intindere de spaimantat, ea invalue in aripele
sale toata indu.stria, care astazi este miscatorul neamurilor,

26
ION GHICA
ea pune in lucrare aceea ce alta data cei mai marl politici §i
eel mai puternici menarhi n'au cutezat sä intrebuinteze.
Uitati-vá la unitatea Germaniei, ce se parea desfiintatã.
pentru totdeauna, puterea 91 geniul lui Carol al V-lea nu putura
nici intr'un chip sa o prefaca, negotiatorii tractatului dela
Viena au vorbit despre aceasta ca de un vis, o doriau, gra insa
vreo nadejde. Industria a pus azi in fapta aceea ce nici frica,
nici iscusinta politicilor, nici sila nu ar fi putut-o intreprinde.
Prin dansa toate stavilele au cazut, si prinii, ducii, regii au
ramas numai ni§te ocarmuitori; douazeci isase milioane Germani
in douazeci de staturi s'au intrunit sub auspiciile Prusiei.
Astazi se hotaraste Si se primeasca aceea§ moneda si aceeas
sistema de masuri; maine, poimane von' vedea asezandu-se
aceea§ sistema in toata legislatia lor, si poate ca generatia noastra
va vedea staturile Germaniei unite asa, cum trebuie sã
fie un neam de oam.eni can vorbesc aceeas limba si au aceeas
origin&
Nu pot sá nu vã impartasesc noutatea ca in zilele aceste
se trateaza aici in Iasi despre o unitate bfineasca intre Principaturile
noastre; folosurile ce ar iesi dintr'o asemenea alcatuire
nu pot Li masurate. Cat pentru pagueele ce zic ea s'ar
pricinui tmora din lucratori, lesne ar putea dovedi cineva ci
nu pot fi decat numai niste inchipuiri, niste naluciri. Astazi
nuraai interesurile materiale, industria, poate uni si desface
neamurile.
0 dovada Inca despre puterea industriei ni se infatiseazi
In coloniile britanice, in India. Anglia tine acolo subt puterea
si sub legea sa o intindere de spaimintat cu o populatie de
135 milioane locuitori. Acest groaznic imperiu din India, mai
intim §i mai Intemeiat decat a lui Alexandru, este fapta unei
asociatii de negutatori, a Companiei Indiilor, este rezultatul
unei speculatii comerciale. Acest domen, de unsprezece on mai
intins dealt a regatului unit al Britaniei si a Irlandei, si de
cinci on ma! populat, 1-a supus o companie negutatoreasca.
Daca am duce privirea noastra asupra Americii, am vedea
Inca un exemplu si mai ma.ret despre puterea industriei. Acolo
creditul a facut toad). lucrarea.
Munca spore§te buna-starea sl intemeiaza creditul, care
singur poate sa ne laza a ctmoaste treapta de civilizatie la

IMPORTANTA ECONOMIEI POLITICE
care au ajuns unele naii. Nu-i nici un mijloc mai potrivit decal
creditul, prin care am putea masura mai Cu scumpatate viitorul
unui neam. S5. luim America de exemplu, care pe cand noi eram
oarecum bagati in seama de Europa lumina .* ea nici putea
simti salbatica ei stare.
Mint este exemplul acela ce cineva 11 arat6, prin fapte.
Este o jimatate de veac, Englitera stapania in continentul
american treisprezece colonii, care toate la un loc numara abia
doua milioane i jumatate de suflete strimtorite intre mare si
Muntii Alegani, pe o lungime tarmurala de un pamant nisipos
si sarac. Nimeni nu indraznia Si se pue in voia unei luntri pe
raurile de dincolo de munti, pentru ca sä se aseze in intinsul
camp, ce se desfasura privirii si mai roditor si mai mare. Aceste
locuri, ursite a fi asezarea unui maret imperiu, era pasnica
necultivata mosie a salbaticilor sarnintii ce ara munca, si care
prin urmare se ticalosia in acest pamant atat de bogat,
rind domnirea lor cu panterele i cu serpii sunatori. Pe langa
acesti Muni Alegani, insirati dinaintea vailor din launtrul Americii,
ce ca niste tabere asezate una dup alta„ stavilau navalirile
populatiei tarmurale ca o stavila ce se socotia nebiruita,
astazi insa calatorul ce merge dela maluri spre Apus intampina,
cat vede cu ochii, numai orase impoporate, bine zidite, i campii
acoperite de bogate semanaturi, jar locuitorii acestor tari desalbaticite
arata in fata lor o multamire nespusa,, ce este rodul
cunostintei omenesti aplicate la producerea avutiei.
Mergi inainte zile intregi qi tot aceeas priveliste ti se infatiseaza
ochilor. Pete tot locul, pe lacuri si pe rauri, nu mai
vezi decal maretele vase, puse in miscare prin aburi. Dela un
rau la altul, dela o apã la alta si dela fiece metropola la orasele
vecine, nu se mai intrerup constructiile acele costisitoare,
cc noi ne-am invatat a le numi semnele civilizatiei eel mai desavarsite,
vreau sa zic eä canalurile i drumurile de fier ce
poporul acesta a savarsit in curgere de treizeci de ani stau in
cumpana cu tot ce are astazi Europa, care lucreaza de veacuri
intregi. Natura asta salbatica, deprinsa astfel la civilizatie, cuprinde
cea mai mare parte a unei juinatati de continent.
dacä vom cauta pricinele ce au trebuit sã fiptueasca aceasta
a doua creatie, vom afla ea pe langa inclemanarile naturale,
pe langa intelegatoarea dragoste pentru munca.',
27

28
ION GIIICA
care Insufletesc pe acest popor nou, creditul confiptuegite In
Imre parte la propiOrile acestei lumi nouil, el este sufletuL
industriei. Munca a deprins pe Americani la harnicie, i harnicia
le sporegite creditul. Inraurirea creditului a ravarsat fermecatoare
binefaceri in pustiurile sterpe ale luraii noi, §i nu.
poate cineva sä indrazneasca sit spue 'Ana uncle se poate intinde.
Creditul material intemeiaza bunk starea societatilor
cel moral cuprinde in sine fericirea neamurilor, i prin urmare
cea mai inalta desavarEgre a lumii. Staturile marl au nevoie de
&maul pentru Ca sa se gitie i cele slabe nu pot avea alt mijloc
mai puternic spre inflox-ire.
Am vorbit de acest element, pentruck este cel dintaiu migi--
cittor a industriei §i care la noi din nenorocire lipsecte Cu totul.
Nouk industria ne este mai trebuitoare §i mai neaparata decat
nu era Americanului, pentruca nu numai irabxmatatirea starii
morale i fizice, dar i existenta noastri politick atarni dela
desvaluirea industriei.
Dad, astazi mai avem o existenta pohtica, o suntem datori
cu totul industriei, industriei agricole, campiilor celor maxi. 9i
roditoare care asigureaza hrana nu numai a noastrk, dar i a
multor milioane de locuitori din Englitera qi din Germania.
Greutatea noastra in cumpana Europei se va maxi cu numarul
chilelor de gran ce vom putea scoate peste hotar. Siguranta §i
mijloacele noastre de propi9ire stau in puterea roditoare a pamantului,
care care si fie curatit de maracini §i lucrat.
Puterea industriei este netagiduita, unii se sperie de influenta
ei i le e frica de propoveduirea egoismului, altii din
potriva aplaudi la fiece pas cc face, i ma veti vedea totdeauna
in partea celor ce privese cu multumire puterea ei lktindu-se
In toate zilele i sporind tutulor, fara deosebire de mici sau
man, de puternici sau
Dad, epoca noastra este innecata In materialism, °are
industria sa fie pricina? Buna intelegere nu poate primi cã
podind i luminand ulitele mai bine, &á purtand haine mai bune
ksi curate, cä intrebuintand o hrana mai sinatoasa i avand
locuinti mai indemanatice, s'ar putea strica prin aceasta moralul
oamenilor. Aceasta nu poate fi dead inehipuirea unor
duhuri bolnave. Englezii sunt in mai bunk stare morala i intelectuala
dead noi, i ei sunt in mai bunk stare in zilele noa-

1MPORTANTA ECONOMIEI POLITICE 29
stre, deeit in veacul trecut, gi pe fieee zi merg pigind tot spre
mai bine.
Spiritus.listii eei mai absoluti ehiar ar trebui si se bueure,
caei industria, departe de a fi triumfu1 materiei asupra duhului,
dimpotriva ea ne inalta numai, fiindca Intelegerea supune
materia. Industria este rodul robirii lumii materiale sub
puterea intelegerii. Ea a pus sub stipinirea omului puteri nenumarate,
preeurn cildura, greutatea, electromagnetismul g. a.
prin deseoperirile ei, di omului puteri noi, ea puterea
trupului lui si nu fie silita necontenit a se intrebuinta la hrana
vietii sale.
Astãzi carbunele de pami'nt sin.gur In Englitera face mai
mult lueru deeit toata populatia Europei. Astfel omului despovirat
de munea ii va raminea vreme sä se poati indeletnici
cu hrana duhului; aga industria, j chiar de ar vrea, nu
poate sä Intemeieze materialismul„ gi mai vartos are sag desrobeasei,
invitind intelectul. Industria ajutorata de principiul
moral, fa'ri care nici o institutie omeneasci nu poate fi gi de
care societatea are cu ats,' t mai multi trebuinti, cu cat mai
multi putere este Intrinsa, industria, zic, nu va stä.pâ.ni globul,
deeit ca s.-1 impodobeasca i sä-1 inavuVeasea pentru stipinirea
intelegerii omenegti. Industria, din firea ei, este inainta
alergatorul neatarnarii gi a slobozeniei. In zadar cauti oamenii
libertatea gi strig5. cu Bete mare dupa dinsa, intxueit nu vor
Ineepe prin industrie, ee singuri numai poate sä le-o dea. Ca
omul sä fie slobod, trebuie sä-gi fi desvoltat facultatile i puterile
sale, gi trebuie afari de aceasta sá gtie a gi be Intrebuinta
intr'un chip folositor lui i eelorlalti. Industria di omu-
Iui mijloace de a cultiva gtiintele, literele, frumoasele arte,
care cu toate Ii slujese a-1 lumina gi a-1 moraliza.
Unii due Indrizneala icor p5,n5, acolo de a zice ca cineva
poate masura civilizatia unui neam prin industrie, i iau pentru
aceasta misura eitimea fierului ee consumeazi sau acidul sulfuric,
materii care fiind intrebuintate mai in toate artele pot
fi eintarul industriei.
Cind zie industrie, inteleg agrieultura, manufaeturile gi
comertul, gi nu numai industria, dar i tiintele i literele gi
frumoasele arte care atirna mai cu seama dela gandire.
Sub uriagele sale aripi, industria poarta ferieirea neamu-

30
ION GHICA
lui omenesc i Cu dinsa vrednicia omului i libertatea.. Asa cum
o definiram, este cum are si fie, astazi insa cand de abia se
arata pe scena lumii, ea in cele mai multe locuri wide a strabatut
a facut pe oameni s zica: cMasinile care or fi trebuit
sa fie roabe noua, ni s'au fa.cut cei mai grozavi dusmanb;
In be de a da omul lauda lui Dumnezeu Ca masina I-a scapat
de munca, ii auzim tanguindu-se despre dansa. Ce ar zice randasul
care invarteste friptura, cand ar dobandi un came care
ax invarti-o in locul sau, sau cand ar capata o masina care singura
intuarca. frigarea? Negresit Ca ar multumi lui Dumnezeu.
Muncitorul zice: Macinile inlocuesc oamenii, i noi ramanem
fail hrana, i oriunde se intrebuinteaza, omul tot pare ca
ar fi vremelniceste, numai pana and se va gasi mijlocul de
a se face lucrul fara dansul.
Sismondi raspunzand economistilor din Englitera le icea:
*Pare ca la voi perfectia soeiala nu va fi decat cand riga ramanand
singur in insula sa i intorcand necontenit o roata
va face prin automati tot lucrul ce s'ar putea face in Englitera,
pastrand pentru dinsul toate productele, ca sä le incarce
pe alti automati plutitori, pe care puterea aburului i-ar purta).
Iata unde ar ajunge omul i societatea fara povatuirea principiului
moral.
In starea in care se afla societatea in ziva de azi, nu este
siguranta pentru om in täriie industrioase; el nu este incredintat
ca de maine in cob o n'o sä ramaie pe ulita Ora mijloace de
vietuire; i ce siguranta pcate infatisa un stat, wide existenta
materiala a unui mare numar de oameni este in cea mai mare
fierbere? Cum sä se mire cineva de miscarile necontenite ale
Frantei si a Angliei, cand o multime de lucratori pe toate zilele
raman farA, hrana pentru femeile i copiii lor?
Nu ar putea cineva iesi din acest labirint, cleat printr'o
apropiata, unire a interesurilor rivale, care astazi se lupta unul
impotriva altuia, adica interesul capitalistilor si al industriilor
de toata mana, a mesterilor si a lucratorilor; In acest chip,
pacea s'ar aseza in industrie si in societate printr'o organizatie
inteleapta a puterilor ce astazi se rasboesc; linistea ar renaste.
Acestà este problemul care sfarma capul i soarbe odihna
celor mai multi economisti de astazi, acest problem pot zice Ca

IMPORTANTA ECONOMIEI POLITICE 31
a dat nastere ideilor excentrice a reformatorilor noi: St. Simon,
Charles Fourrier si Owen. Louis-Blanc, care a tratat cel mai
depe urma despre aeeasta intr'o carticica intitulato. «Organisation
du travaih, nu desleagá problemul, far& a cadea intr'un
fel de socialism, care in partea material& nu se deosebeste mult
de ideile lui Charles Fourrier.
Pe noi anevointele aceste nu ne privesc, mai Intai pentru-
industria noastra este pentru multe veacuri Inca industria
agricola, care nu are aceste greutati, despre alto. parte multe
din prejudetele economice, precum monopolurile, vamile, opririle,
care au adus pot zice toate aceste incurcaturi, la noi, slava
Domnului, n'au strabatut, i asfazi oamenii cauta a le desfiinta
chiar acolo uncle au lost adanc Intemeiate.
Economia politic £i are partea sa in lucrarea stiintelor
asupra societatii, si ea astazi are vot i parere in problemele
politicii europene qi a toatei lumi.
Astazi, in toate puncturile globului, munca se aseaza si
industria Isi Implanteaz5. steagul ei mai sus decat acela a rasboiului
si a barbariei. Europa supune toate lucrarile sale la
legile ei, si fiii s.i locuese celelalte 'Asti a hurtii, repezile mijloace
de commicatie vor face sä treaca ideile i descoperirile
-dela un neara la altul cu iuteala aburului; atunci cuvantul «echilibrul
Europeh va pieri i se va inlocui prin zicerea dericirea
lumii». Discutiile cele mai marl dintre puteri au cu totul un
caracter comereial i prin urmare sunt supt influenta eeonomiei
politice. Ce alt scop avu campania -Engliterii in China, decat
pricinä de comert? Cura. problema Orientului ar tinea toate
neamurile in neastampar, daca n'ar cuprinde in sine cele trei
drumuri comerciale, ce duc deacIreptul din Europa in Orient,
unul prin Constantinopol, cel de al doilea prin istmul de Suez
si eel de al treilea prin Siria i Eufrat.
Generalitatile aeestea vadesc simtimintele ce influen;eaza
lectiile acestei catedre: pacea i Imbunatatirea starii omenesti,
iati deviza economiei politice. Ce dorinta mai frumoasa cleat
aceea de a vedea pe neamului omenesc, nu ingenunchiat dinaintea
materialismului, i dimpotrivo. scuturand jugul lui.
Peste putin, Domnii mei, o so. treceti depe aceste band
In ghimpoasa vieata praetica. Cea mai mare kitiint5. a omului
este a nu se lasa si se amageasca de idei magulitoare, si care

32 ION GHICA
sub haina de bine obstesc ascund adesea un interes sau o ambitie
personae., si astfel exploateaza credinta si dorinta oamenilor
de bine. Aveti totdeauna drept busola productia, nu va,
pierdeti o vreme pretioasa, dumneavoastra i locului, in intrigi.
Dack voiti sit faceti bine, socotiti-vi si aflati mijloace de productie.
Eu voiu socoti o slujba, priincioasa soartei noastre, clack
voiu izbuti sä Va explic cum institutiile pozitive, can stau in
domeniul economiei publice ar putea sä ajute industria si se
asimalueascä din ce in ce mai mult cu principiul moral, ca asa
amandoi acesti miscatori ai fericirii omenesti, legandu-se intra
sine, sà statorniceasca. in veci pacea si fericirea noastri.

UNIREA VAMILOR INTRE MOLDOVA I VALAHIA
Daci economia politica a dobandit vreo isbanda in zilele
noastre este in privirea varailor. Astazi este cunoscut i primit
principiul: lasd s trea,cd slobod, de toti acei can se indeletnieesc
cu fericirea neamurilor. Aeest principiu se poate dovedi de
sinesi: ee mai puternica dovadfi, decat a lua n. sama ea suntern
toti consumatori ci c, Cu cat un object de care ne slujim,
de care avem trebuinta este mai eftin, cu atat este mai bine,
pentruca-1 putem dobandi mai lesne? Aca dar Cu eat vor ft mai
slobode marfurile straine sä intre in locul nostru, cu atat au
sa fie mai ieftine. Numai cu desfiintarea vamilor s'ar ieftent
toate lucrurile Cu 3% si in loc de a plati un object oarecare 103
lei, l'am putea eurnpara eu 100, si mai jos Inca, cand vom socoti
dart strieaciune in marfa prin deschiderea coletelor, &AM suparare
si cata perdere de vreme se pricinueste negustorilor pe la
vamile dela margini.
Astazi avem o pada vie dinaintea noastra. Prusia a bagat
Intr'o Imitate de vami douazeci de state ale Germaniei, si toate
aceste state impreuna castigii„ guvernuri si particulari toti se
folosesc. Germania, printr'o cumpanire dreapta i inteleapta a
interesurilor materiale, a dobandit ceeaee niei Carol V cu puterea
sa de urias, nici putezile toate ale Europei intrunite In
eongresul dela Viena, nu i-a putut da. Deocamdata in adevir
numai o slobozenie de corner, aeeias sistema de masuri i monete;
eine insa poate sti daea aceasta uniune, ee seamina a avea
de pavat numai negotul, nu va mina &Litre o tuaiune germana
politica, i poate in mai euranda vreme dead ne este ertat a
prevede? Aceasta isbandi este datoare Germania cu totul cifrelor.
Pentru statele cele midi can sunt inconjurate din toate

34
ION GHICA
partile de alte state ce astazi intra inteaceasta, unitate corner-
s'a facut un calcul, care foarte bine se aplica la noi.
Principaturile Valahiei si Moldovei eheltuese ea la 6.000.000 lei
pe tot anul pentru paza cordoanelor; §i eat ne aduc vamile? In
Moldova cu importatie cu exportatie nu se suie peste 1.700.000
lei, si in Valahia nu trece mult peste 2.500.000; a§a peste tot
ca la 4.200.000 lei, o paguba netagaduita de mai mult de
1.000.000 lei pe tot anul. Ridicand dar vamile i a§ezandu-se
cordonul sanitar pe adevarata sa lithe *), am avea un castig
inteaceasta socoteala in toate privirile: mai intai ar eastiga
visteriile mai mult de 1.000.000 lei pe tot anul, a doilea ar
eastiga particularii consumatori, si in star§it ar eastiga industria
agricola §ase sau §apte mu i plugari, can astazi sunt intrebuintati
pentru paza marginilor si a vamilor, si perduti pentru
lucrul pamantului, singurul isvor al fericirii Romanilor. De
este un vis sã gandeasca cineva la o astfel de stare a lucrurilor,
la o desfiintare a vamilor dinspre toate tarile vecine, dar eel
putin intre Principate n'ar afla stapanirile noastre nici o impiedecare.
Principiul ridicarii vamilor §i folosurile ce urmeaza pentru
fiecare stat in parte, nu este astazi tagaduit de nimeni; problemele
de deslegat este cum sä se desfiinteze fara a se jigni
unele din interesurile private §i fara a pricinui clarapanarea
capitalurilor puse in circulatie. Astfel este problemul zaharului
de sfecla in Franta, unde desi stapanirea vede invederat ca
a facut o mare gresala sã indemne aceasta industrie, i ca interesul
ob§tese cere aeum sä se desfiinteze Cu totul, ins& marmuirea
este silita sä o mai ingadue, ea sä nu pricinuiasca nenorocirea
a o multime de capitali§ti, ridicandu-le deodati drepturile
ce le-a dat la inceput. Dar la noi can nu producem decat
materii brute, materii intaitoare (des matieres premieres), uncle
Inca niciun capital insemnat nu se afla intrebuintat in nici un
fel de industrie manufacturiali; la noi unde singura industrie
este aceea agricola, niei o paguba inauntru nu ne-ar putea pricinui
desfiintarea vamilor, nu numai dinspre o granita dar §i
*) Las cu totul la o parte ceeace atinge de carantine pentrucift Etta
fireasca a carantinelor nu este pe Dunare, si ar fi nedreptate sa aparam
numt cu cheltuiala noastra toata Europa de ciuma.

UNIREA ViMILOR 35
dinspre toate; i oricand o stcipantire oarecare ne va propune
o unitate de comert, trebue sã o primim ou multdmire, pentrucci
nu poate fi decdt folositoare /ocului nostru.
Stapanirea romaneasca de peste Milcov propune o Imitate
eomereiala. Aceasta propunere, aeest tractat de comer t se
euprinde tot in doui artieole.
Art. I. Linia de vama este desfiintata pentru totdeauna
intre Principate.
Art. VII. Pentru inlesnirea daraverelor sä se infiinteze
sistemä comuna de mcisuri, greutati, i sä se hotarasca unul si
acelas curs monetar pentru amandoui tarile.
Ca o asemenea invoiala nu poate avea in viitor decat o
Inraurire fericita asupra sporirii si infloririi loeurilor noa-stre,
nu este indoiala; tot ce trebue sá cercetam acum eand acest
proect are a se supune eamerelor respective este ca, daea deoeamdata
aceasta Invoiala poate pricinui vreo paguba, vreo smin_
teaià Romanilor de dineolo de Mileov sau eelor de dineoaee.
Cu eea mai mare multamire am auzit pe D. Stirbeiu Intrebuintand
argumentul urmator, catre unii din Boeri cu can
vorbia la Iasi despre aceasta: ari pare rau, le zicea el, ca nu
aveti Besarabia §i Bucovina, §i ati fi foarte multamiti daca.
v'ar da cineva unul sau doua judete din Valahia; la o asa intimplare
negre§it cá nu ati gandi sa statornieiti varna, intre
acele doua judete din Valahia si cele triesprezeee tinuturi ale
Moldaviei, !ark' a avea eea mai mica ingrijire cä vi s'ar prieinui
vreo paguba. Cu eat mai multe judete de-ale Valahiei v'ar
da, cu ata't este de crezut eá ati fi mai bueuro§i; §i ca sä fiti
consecventi, primiti toata. Valablaa.
Cel mai mult gran se exporteaza prin Braila si Galati;
aceste douä porturi sunt de 'doui ceasuri depute tmul de altul,
asa dar dacä granele noastre ar fi de acelag soiu unele cu altele
nici preturile lor n'ar putea fi cu mult deosebite; jar simtitoarea
osebire ee se vede astazi urmeaza din prieina cä soiurile
graului Moldovei este mai bun. Astazi Romanii din Valahia au
inceput sä caute de paman ' t; multi proprieta.ri se indeletnicese
cu imbunatatirea semintei, §i peste putini ani in Braila si Galati
se vor vinde granele de tot felul cu aeela§ pre. Asemenea,
si pentru vite; acele de Moldova se vand cu un pre t mai sus.
decat ale Valahiei; §i intr'acelasi targuri ar putea tine con-

36
ION GHICA
,curenta unele cu altele Cu preturi deosebite; agadar na trebtte
sit ne temem ca consumatorii afland vite raai eftine in Vala.hia
-cleat in Moldova, s'ar duce sa le ia de-acolo; Wand a zice ca
nu tine mult mai scump pe negustar sa le treaca de-adreptul
prin Transilvania i prin Bucovina, decat dace.' le-ar aduce dela
Focsani prin Moldova 9i le-ar scoate pe la Mamorniti.. Afar&
de aceste consideratii, materiile ce producem noi sunt destul
de cautate, ca deocamdata sit nu gandim decat cum am putea
produce catirai mai man i si de soiuri mai bune, iar nu cum le
vom petrece; pentruca din zi in zi slava Domnului, cautarea
.productelor noastre spore0e i ne putem aduce aminte de povestea
romineasca: lac sá fie, broaqte malte. Daci aceasta ar
avea vreo inaurire, ar fi numai i numai asupra comertului
diniuntru., adic ca s'ar putea vinde graul de peste Milcov din-
-zoace pentru consumatia targurilor; dar chiar in orasele cele
mai apropiate de Focsani, precum Tecuciul i Barladul, nu este
de temut ca war putea vinde vreo mare &gime pentruca granele
Moldovei sunt mai bane, i acei ce tin pitariile cumpLra de
vreme graul pe la titrani, si totdeauna cu 10 0 15 lei chila mai
jos, decat cum l'ar cumpara dela proprietari. Cu toate Ca granele
Valahiei sunt mai ieftine, dar stmt mai slabe, i prin transport
pretul lor ar trebui ä se incarce atat, 'neat nu este grija
Ca ar putea macar sä tina concurenta cu ale Moldovei. Dar
thiar de am primi ca in targurile cele Cu apropiere de Moldova
s'ar putea petrece vr'o 10.000 sau 15.000 chile, sä socotim cat
gr'au din Moldova ar trece peste Milcov numai pentru saminta?
Negre9it ca afara de 100.000 chile ce se exporteazit astazi pe
la Galati ar mai iesi Inca 20.000 sau 30.000 chile in Valahia. §i
aceasta curat in folosul Moldovenilor; in urmare de va iesi deoeamdata
un fobs pentru unii sau altii din Romani, nu este 'indoiall
Ca va fl in vremea de astazi numai in folosul Romanilor
din Moldova. Dar sa zicem ea Valahia imbunatatindu-si obiectele
de exportatie prin incruci.,area vitelor si prin samanta moL
doveneasca, va avea marl folosuri in viitor, Inca nu este piedeca
de a nu ridica varaile dintre Principaturi nici poate s. aduca
sminteala comertului Moldovei; cad i aceasta este in firea
pentruca Valahia de.3i este mai putin locuita, dar are
un camp mai intins gi de null va imbunitati samanta i soiu-

UNIREA, VAMILQR
rile vitelor prin cele din Moldova, eine o poate opri de a aduce
simanta din Krim 9i vite din Ungaria, precum se 9i face acum?
Industria vitelor a inceput a scade in Moldova, din pricina
at in partea de sus proprietarii nu mai in vite pe fan, ci numai
pentru consumatia paielor 9i a brahai dela velinti. Aceasta
Industrie e,ste pastrata cu totul B,omanilllor din Valahia, pentruca
au loc mult nelocuit. Cat pentru vinate poate zice Cu siguranta
ca nu vor trece 2000 vedre in Moldova, una ca pretul vinului
este destul de jos in Moldova, 9i al doilea cä proprietarul are
monopolul bauturii. In Galati nu se vinde decat numai yin de
Odobesti, 9i aceasta numai pentruca este mai trainic. Lemnele
tree 0 acum foarte slobod; toata lemnaria de constructie din
Braila este de pe Bistrita, 9i lemne de stejar maxi s'au vandut
anul a,cesta in Galati aduse tocmai din susul Oltului fara oprire.
Dar adevarul este ca rachiul din Moldova se va vinde in Valahia,
9i velnitile vor ca9tiga foarte mult. Drept accea trebue
ob,teasca adunare si iee bune masuri, ca acest product sa, nu
se inmulteasca; pentzucit aceste este o cangrena infrico9ata ath,t
pentru tarani cat 9i pentru starea cea de jos a locuitorilor targurilor
incat nemasurata intrebuintare a acestei bauturi, care a
ajuns varful necumpatarii, mine9te a darapana starea moral&
9i fizica nu numai a locuitorilor de astazi, ci 9i a generatiilor
viitoare. Fie-ne pilda populatia Galitiei vrednica de jale, mai
cu seama din pricina rachiului, dar sa ne fie de pilda 5i masurile
cc a luat stapanirea austrieceasca ca sä starpeasca acest
cumplit rau.
Proiectul D-lui Stirbeiu a fost foarte bine primit in Moldova,
i trebue sa dea cineva toata lauda ministerului din Ia9i,
care unindu-se la aceasta a mers 9i mai departe, propuind
alte masuri tintitoare catre adevaratul duh al articolelor 455
9i 426 din Reglement, adica sä se primeasca ca locuitorii acestor
doua principaturi, can vor avea 1nsu9iri1e cerute de a,sezamant,
sa se foloseasca in amandoua terile deopotrivit de toate dreptulle
civiae 9i politice.
Trebue sã nadajduim el ob9te9te1e adunari din Bucure9ti
0 din Iasi vor da toata bagarea de semá ce vrednice9te proiectul
ce ii vor infatica guvernurile respective, 9i cä 11 vor desbate
cu toatä cuvenita adancime.
37

PREJUDETE I VAMI
Lumea se stipineste de idei. Acele idei, uncle sunt bune,
folositoare, marl, generoase; a1tel, sunt gresite, false sau mincinoase.
Fericiti populii aceia cari, liberi de prejudge, se conduc
de adeviruri!
Natiunile, ca si indivizii, din copiliria lor, sunt mai primitoare
de idei gresite; si cu cat inainteazi In civilisatiune cu
atât prejudetele slibesc si se string, cad nu mai gisesc nutriment
nici in nesciinti,, nici in patime, nici in nenorociri.
Prejudgele cari intarzieazi mai cu seami desvoltarea si
pisirea inainte a unei societiti sunt prejudetele economice. Ele
isi au mai totdeatma originea lor in egoismul oamenilor dibaci,
setosi de popularitate, de influenti si de dominatiune.
Sunt prejudge can au dominat timpuri indelungate,
Impotriva cirora nimeni nu indriznea a se ridica; dar, mai cu
rand sau mai tirziu, sciinta si progresul le-au dirimat, caci
numai adevirul este etern si inalterabil.
Cite prefaceri In idei, cite irezuri stinse in mai putin de
o jumitate de secol! Un venetian, nu de mult, care ar fi dus
arta sau mestesugul sku in alta tara fi fost chiar Italia,
era declarat infam, si satutele inchisitiunii republicei ordona
sä se duci dupi dinsul emisari si-I omoare. natiunile
can, ca Venetia attmci, Bunt in capul civilizatiunei, se intrec
care de care sä propage artele, sciintele si mestesugurile lor
In irile cele mai straine, chiar sciintele si mestesugurile acelea
can fac puterea lor si cari pot la timp servi inamiciaor. Astfel
vedem pe Englitera incurajand pe fii sii a se duce sä construiasci
cele mai bune coribii de rizboi la Turci, la Rusi si la
Francezi, dind gratis acelor natiuni preceptele i metodele
VOL. III
4

40
ION GHICA
aflate de dinsa cu multi munch 9i cu multi cheltuiali in arse-
nalele dela Wolvich i Spithead; astfel vedem pe ofiterii fran-
cezi trimii chiar de guvenaul lor sà arate Turcilor, Ru9ilor
Englezilor cele mai bune precepte de tactica 9i de strategie,
secretele carabinei Minie 9i alte tunuri or ghintuite, pentru a
ciror descoperire 9i perfectiune Statul Franciei a cheltuit sume
insemnate.
A fost 9i este Inca un prejudet mai la toti populii, ca
si nu fie ingfiduiti a poseda pámânt. Aceasti idee 10 avea
originea in temerea de a se rasa la discretiunea i dominarea
unui strain o parte din acel popul, fiindca in evul de mijloc
9i sub regimul feodal proprietatea fonciari trigea dupi dansa
drepturi seniorale asupra acelor ce locuia pe dansa. Dar, cu desfiintarea
acelor drepturi, i Cu afrancarea dela glebi, pamintul
a ramas ceea ce 1-a ficut natura sá fie; un instrument de productiune,
qi astfel este privit astizi in arile unde, ca in Franta
s'a desfiintat aristocratia feudala, 0 a devenit accesibile stealuilor
fárá restnictiune 9i fari sfiala.
— Un Ionian se insoara cu o romini; acea romina, devenita
Ioniani prin casitorie, poate ea 9i urma9ii ei Ioniani sá
mo9teneasch averi nemi9citoare in tara noastra dela parintii
9i rudele ei dupi spita neamului?
- Poate! i astfel case 9i mosii din t.ari au devenit pro-
prietati la Ioniani precum 9i la alti Greet Ru9i, Francezi, Germani
etc. Pilde avera multime.
— Prin tractatul incheiat de guvernul nostru cu guvernul
insulelor Ioniane, se di Ionianilor vreun drept pe care ei sá
nu-1 fi avut mai inainte?
— Nu!
— Un Roman se insoari Cu o greac'd dela Corfu, Zante
sau Cerigo, c'o Ioniani, care prin cisitorie devine Romani; la
moartea parintilor sau rudelor ei, acea Romani niscuti Ioniani
i urma9ii ei pot mo9teni averi nemi9catoare din insulele
Ioniane?
— Nu, fiindci legea acelei tari opre9te, i cazul s'a infiti9at.
- Prin tractatul incheiat de guvenaul nostru cu Insulele
Ioniane, Rominii dobandesc ei vreun drept pe care sá nu-I fi
avut mai inainte?

PREJUDI:TE $1 VAMI 41
— Dara! doba'ndese theptul de a mosteni nemiscatoare in
Insulele loniane, ceea la care D-na M. . . nascuta N. . . Ionian&
si devenita Romani prin casa'toria cu D-1 M. . . nu are astazi
drept sä fad,.
Acestea raspundem la binevoitoarele observari ale Progresului.
Iar cat pentru ceeace priveste pe colonisti de care s'a
vorbit atata, ceeace este o chestiune cu totul diferita de dreptul
de mostenire, precum si de toleranta de a poseda strainii
pamant in tara Romaneasca; i fiindca D. Martian a tractat-o
Cu mult talent, nu avem trebuinta a veni aci asupra-i.
Libertatea, in stiinta economic& mai ales, a avut si are
inca multi contrazicatori, si cu atilt mad mult, cu cat supara
adesea prejudete adanc inra.dacinate in interese materiale.
tiu cat este de anevoie si de primejdios pentru sine a
se scula si a se lupta impotriva ideilor primite de multime, dar
datoria acelui ce voeste sä contribue Cu pana sa la civilis4iunea
si la libertatea unui neam, este id caute a-I libera de credinte
gresite, si a implanta in inima lui idei drepte, liberale si
generoase. Datoria acelui ce apucã pana este de a scrie dupa
povatuirea unei convingeri, lumina& printr'o cercetare adanca
si serioasa, curata de interes personal, care sä nu se conduca
de opiniuni la cari se intereseaza amorul sau propriu, iubirea
de popularitate, ura sau afectiunea catre persoane sau clase.
Cunoastem greutatile ce putem intampina, stiu ca povetele noastre
pot servi de arma in contra noastra de rau voitori i curtesanilor
can lingusese patimile i slabiciunile multimii, ea mai
bine s'o domine i s'o exploateze; dar avem credinta ea implinim
o datorie catre concetatenii nostri. Eroarea i rninciuna
se tocesc lesne, si adevarul birue i triumfa la sfarsit.
Intreaba-se fiecare pe sine, ce doreste inima sa de roman,
va raspunde indata ea doreste o patrie liberä, iubita si respectata
de toti; un guvern drept si tare care sä poatb, garanta
fiecaruia cxedinta i libertatea, respectul familiei i drepturile
pe ceeace este al sau; ea astfel tot romanul sä poata prin
munca i prin talent ajunge la cea mai mare catime de multumiri
morale, intelectuale i materiale; si cum se poate duce
poporul spre perfectibilitate, cum poate deveni drept si ilber,
altfel deck aratandu-i si sfatuindu-1 sá urmeze caTe adevarului
?

42
ION GHICA
Prejudetele de prohibitiune, de protectiune si de impozite
vamale,, au doranit i domnesc Inca chiar In tari foarte inaintate.
Ele in mai cu seama In ignoranta claselor de mijloc, earl.
cred ca trag dela dansele oarecari foloase. Meseriasul nu Intelege
lesne ca pagubeste mai mult, platind mai scump obiectele
ce consuraa, cleat nu se foloseste primind mai mult pentru
acelea ce produce.
Cu toate cä aceste iresuri si slabiciuni au avut multi aparatori,
multi lingusitori can nu s'au sfiit al le sustinea ca masun
i folositoare, nationale si patriotice, dar ele tree precum au
trecut toate credintele gresite: physiocratismul, sistema mercantila
a balantei comertului, blocul continental etc.; si astazi
ar fi foarte rau primit acela care ar sustinea Ca ar fi patriotic
ca tot francezul sá plateasca precum platea, cate douisprezece
lei de fiecare oca de zahar ca sa alba gloria de a manca zahar
facut din sfecla. Cine mai crede ca a cumpara productele unui
alt Stat este a fi tributar strainului?
Este dovedit de ratiune si de experienta cä prohibitjunile
drepturile vamale nu proteg industria nationala, cá ele stint
o Incurajare pentru lenea si nepasarea fabricantilor, i ca industriile
can au fost mai incurajate au Inaintat si au prosperat
mai putin.
Toti economistii cred ca vamile nu aduc fiscului un venit
In proportiune cu ceeace platesc contribuabilii; le considera Ca
o scoala de imoralitate, prin contrabanda i fraudele de tot
felul la care dau nastere, o cauza de necontenite nemultumiri
prin vexatiunile i pagubele ce adue calatorilor i comerciantilor.
Vamile inibusesc agricultura, Indatorand-o sã plateasca
mai scump decat valoarea lor toate obiectele, instrumentele si
masinile de care are trebuinta.
gSuntem adversarii protectiunilor acordate manufacture.
lr voastre de matase, precum suntem adversarii legilor noastre
asupra granelor, zicea Cobden francezilor».
Lisa, cu toate ca adevartirile stiintei econoraice sunt recunoscute
de toti oamenii lumin4i, vedem Inca arile cele mai
civilizate supuse la un bloc strajnic Infiintat de jur imprejurui
lor pe mare si pe uscat, hrapind muncei i hrinind cu dinarul
public armate de oameni, cari nu fac alta decat a cauta prim

PREJUDETE SI VXMI 43
lazi 9i buzunare pe on eine infra sau ese. Aceste taxi sufera Inea.
consecintele unei idei gre9ite.
Cat de fericita nu s'ar simti Englitera, dad, In privinta
Namara s'ar afla In conditiunile in cari ne aflam noi, adica,
daca venitul Costum-hausului el nu ar fi decal a douasprezecea
parte din venitul statului. Dar la dansa ea 9i in Franca, venitul
vamilor este eel mai insemnat i aproape 50% sau pe
jumatate din venitul total. Din aproape 60 de milioane lire sterling,
sau 4000 de milioane de lei ce intra pe an In tezaur, vamile
aduc ca la 2000 de milioane de lei. Tinand In seama aceste
cifre colosale, 9i, luand in eonsiderare ca numai datoria cere
'pe tot anul In buget dobanda fabuloasa de 2500 milioane de
lei, se poate Intelege lesne ca Englitera ca i Franta se gra
In neputinta de a suprima deodata darea vamala 9i el sant
suite a proceda treptat.
La noi, chestiunea aste diferita, caci ne aflam Inca in cele
mai bune conditiuni ca sä dam industriei, comertului i agri-
eulturei noastre un sbor mare, ci ca sä dam o pildi care ne va
raerita dragostea, stima, Increderea i respectul umi civilizate.
In socotelile anului 1859, venitul importarii 9i exportarii
marfurilor figureaza pentra suma de 4,200.000 lei, jar celelalte
venituri vamale, exportarea cerealelor, a vitelor, a seului, oieri-
tul i comaritul peste 3.000.000 lei adica peste tot ca la
7.200.000 lei. Daci dinteaceasta suma. vom scidea 974.748 lei
.ee vedem in bugetul anului 1860, pentru cheltuelile vamilor, ra-
mble venitul curat ca de 6.230.000 lei. Venitul Statului dupi
"bugetul anului 1860, fiMd de aproape 75.000.000 lei din care
scazand ca la 15.000.000 lei veniturile manastire9ti, ale dome-
niilor gi ale 9analului, raman 60.000.000 lei cari se platese de
,contribuabili; adica, cä adaugandu-se la fiecare dare 10 pana
la 11% sau 1% la impozitul funciar i ficandu-1 de 4 20/o in
be de 3 20/o cat este; 5 lei la impozitul personal, 9i urcandu-I
la 53 lei in loc de 48 etc., s'ar putea realiza Indata desfiinta-
rea vämilor , importare i exportare. Nu ne ocupam aci de na-
tura bunk' sau rea, dreapta sau nedreapia, a celorlalte impo-
site; la timp vom exprima ideile ce avem despre impozitul per-
sonal, despre patente etc., 9i vom spune care este sisteraa fis-
cala mai bunk' 9i mai dreapta de adapta.t la noi. Ad, tinem nu-
mai sä inteleaga proprietarul care are 100 de galbeni venit, ci

44 ION GHICA
care plateste 3 galbeni si jumatate imposit, Ca adaugand
un galben, i platind 4 galbeni i jumatate, suprimandu-se vama
pe postav, pe panza, pe fer, etc. ce cumpira; pe grâu, pe seu,
pe vite etc. ce vinde, adica cumparand mai ieftin i vanzand
mai scump, va fi mai folosit. Tinem sä inteleaga plugarul ca
este mai bine pentru el a plati 53 de lei pe an, in loc de 48, si
a cumpara sapa, coasa, ferul plugului si al carului, bumbacul
etc. cu 5% mai eftin si a vinde cu 3% mai scump graul, porumbul
si seul ce produce. Tinem sä inteleaga comerciantul ca
este mai castigat, adaugand Inca 30 de lei la patenta de 300 lei
ce plateste, si a nu descarca i incarca marfa la vama, a nu
i se scotocd in lazi, si a nu fi silit a face o multime de cheltueli
alergaturi zadarnice, a nu i se spaxge i strica o multime de
lucruri.
Locurile afrancate de servitudinea vamall, porturile
france, au ajuns intotdeauna, in scurt timp, la o mare prosperitate.
0 pilda in.semnata i recenta este «SingapustD, o nue&
insula pustie acum cativa and, o statiune de cativa pescari, vizitata
numai de piratii can se ascundeau de goana coribillor
de rizboi, i devenit a.sta'zi un model de prosperitate si de frumusete.
Tara noastra, intre Orient si Occident, s'ar face un
intrepozit cum n'a mai fost alta pada acum, pentru toti comerciantii
cari lucreaza cu Rusia, cu Austria si cu Turcia. Dar,
deosebit de chestiunea economica, mai suntem preocupati si de
o alta consideratie. Desfiintarea vamilor ar avea o actiune
mai importanta, o actiune politica, fiind o buna ocazie pentru
guvernul nostru s facä tractate cu statele occidentale, cad,
lesne, pentru avantagele ce le-ar oferi desfiintarea vamilor la
noi, ar consimti sá inchee cu noi tractate, prin care sa acorde
drepturi reciproce pentru provenientele dela noi.
Ara don i sa, vedem cat mai multe tractate cu puterile
straine, cu atat mai mult o credem de trebuinta, cu cat fiecare
roman a trebuit Si fie trist impresionat la cetirea paragrafului
al 4-lea din art. 8 al Conventiunei. Aceasta clauza ne-a preo--
cupat dela inceput, i credem cä singurul mijloc de a micsora.
si a preveni efectele ei, este de a gasi si de a profita de ocaziunile
ce ni se pot infatisa, ca sá tractim cu Puteriie cu can
putem avea interese de comer t si de relatiuni. Sub acest punct
de privire am inteles creatiunea de agenti in strainatate.

IMPOZITUL PE VENIT
(Scrisoare ceitre Redactorul treranulwi Roman), Ion lonescu).
Gherganii 20 noembrie 1861.
Domnule Redactor!
facut onorul a vi ocupa in stimabilul D-voastra
Jurnal de un articol ce am publicat asupra desfiintarii
si combateti darile personale, lasand a crede cititorilor cä eu
fi apara'tor al capitatiei si al patentelor.
In cele ce am scris in Inderfrendintd marginindu-ma a zice
ca nu ma preocupam de natura bund sau rea a ace/or ddri, intelegeam
ca. exista i o altä dare care la oehii mei este mai vatamatoare
desvoltarii comertului i industriei noastre, adica
Statului in general si fiecarui locuitor in parte, 'decal toate celelalte
i ea din douä rele prefer ca Hypocrates pe cel mai putin
rau.
Din studiul autorilor can s'au ocupat de bogatia natiilor
mi-am format opinia, buna sau rea, ca singurul impozit bun,
drept i firesc e,ste acela asupra venitului anual, proporitonal
nu progresiv, i nimic padä acum nu m'a putut elinti clintr'aceasta
credinta, nici chiar elocventele pagini i ingenioasele argumente
ale lui Proudhon si Emile de Girardin.
Opinia aceasta despre impozit am formUlat-o intr'un mod
oficial in Camera subscriind impreuna cu altii deputati o propunere
prin care toate darile: impozitul personal si al soselelor,
patentele, timbrul, contribrutia fonciara, aceea asupra bauturilor
spirtuoasi i toate afara de contributia militara si se conto-

46 ION GHICA
peascá intr'un singur impozit. Propunerea s'a fieut la 1860 Cu .
ocazia desbaterii bugetului acelui an, ci sã. speram Ca guvernul
o va Li tinut-o in seama la a9ternerea bugetului anului 1862.
De vom admite Ca venitul anual al partii Principatelor-
Unite de dineoace de Milcov sa fie de un miliard de lei, s'ar
putea purta bugetul la o suta de milioane fara ea venitul sà
fie supus la o contributiune de 8%; fiindcá aproape de doulizeci
de milioane se acopar Cu venitul averilor Statului 9i ale
clerului. Astazi se poate dovedi lesne C venitul p1ite9te aproape
de 15%. Cu sistemul unui singur irapozit, mecanismul administrativ
9i financiar s'ar simplifica, ar deveni mai putin
impovarator 9i guvernul ar putea dispune de o mai mare sumi
pentru imbunatitiri i lucruri care nu mai sufer amanare.
Cuno9tinta venitului unei natii fiind de o mare impor-
voi tracta intr'un articol special despre consideratiile
tare m'au condus la cifra de un railiard j m'au facut a crede
Ca aproape de acea adevarata 9i eft, dupli toate probabilitatile,
ea poate fi covarsita., dar nici °data exagerata.
Prime9te, domnule Redactor, ineredintarea deosebitei mele
eonsideratiuni.

MA S UR I SI G R EUTA ll I
Multimea misurilor i nenumaratele monede Intrebuintate
in deosebitele parti ale lumei, stint o neindemanare i o
piedica foarte In.semnata pentru comer. Multimea de vreme
perduta pentru calculul raporturilor deosebite a felurilor de
masuri; o multime de anevointe pentru combinarea speculatiilor
Intreprinderilor intre taxi deosebite; catä bagare de seami
ca sa se apere cineva de pagubele ce pot urma dintr'o mica
gresala in contractual. ?i din nenorocire nu poate nadajdui cineva
pe curand primirea unei sisteme unitare si generale Intr'acest
ram al cunostinelor omenesti. Multi vreme Inca fiesce
ueam isi va avea masurile, greutatile i monedele sale, desi mai
toti inteleg c. o asemenea unitate ar fi folositoare tuturor fara
sä atinga catusi de putin nationalitatea vreuneia. Cu toate acestea
metrologia Francii care s'a asezat pe o Wu& rationala s'a
primit in mai multe parti ale Germaniei.
In vechime masurige de lungime, de suprafata si de volum,
se luau dup. intamplare. 0 stipanire hotara ca sa se mascare
lungimile, supmfetele, greutatile cu masurile consfintite
de &Lusa si din care se pastra cite una cu pecetea statului,
s.rhive; astfel este la noi stanlinul, astfel era la Englezi brasor,
la Francezi toaca etc. Intamplandu-se sã se piarda acel
etalon (model de masura) din arhive, toate Inscrisurile ce emu
intemeiate pe acea masura ar fi ramas nedumirite i neintelese.
Deosebit de aceasta schimbarile la care sunt supuse materiile
.din care sunt facute acele masuri, sunt un isvor necontenit de
greseli. Pentru ca sá se apere oamenii de asemenea intamplari
si de schimbarile ce poate aduce timpul asupm materlilor din

48 ION GHICA
care Bunt acute aceste masuri, neamurile cele mai civilizate
au hotarit masurile de capetenie astfel in cat O. se poata gasi
verifica in once vreme, intamplandu-se sau sä se pearza, sau
sä se sminteasca. Englezii au determinat raportul milsurilor de
lungime numita Jard Cu lungimea pendulului care bate secunda
la Londra in Sol (vide) si in fats, marii (adeca lungimea limbii
de ceasornic crireia ii trebue o secunda ca sa se plimbe °data
de cob ° pana cob; adeca ea Si facä ceeace se numeste in fizica
o oscilatie). Acest raport este 1.0872. Spaniolii au determinat
ei raportul pendulei care bate secunda la Madrid la temperatura
desghetului. Aceasta misura se numeste Vara. Francezil
au luat de unime de lungime metru care este a zecea milioana
1
parte din sfertu meridianului care trece prin poluri
10.000.000
prin Paris. Francezii totodata cu schimbaxea lungimei au
schimbat i subt-impartirile ei, primind impartirea din zece in
zeee, sau impartirea zecimala, si nu numai pentru masurile de
lungime dar i pentru cele de greutate, de volum si de moneda.
El le-au legat toate intre dansele astfel in cat metru este baza
tuturor. Propuindu-mi a da o luerare eomplecta asupra masurilor
romfinesti in comparatie cu toate cele mai insemnate masun
intrebuintate in Europa, si masurile frantuzesti hind cele
mai sistematiee si mai lesne, voi sä ineep printeacestea mai
ales ca Olandezii, Belgi i multe alte neamuri le-au primit,
In Englitera de mai multe on a fost vorba sä se primeasca
intr'un chip afiliat.

DESPRE CAILE NOASTRE DE COMUNICATIE
Nu este asezimant care sa fi cuprins gandirea guvernelor
si a particularilor in toate partile Europei mai malt decal mijloacele
de comunicatie. Astazi toate privirile sunt tintite asupra
drumurilor de fier. Slujba liniilor de transport cu mult
cuvant s'a asemanat cu arterile trupului omenesc, cari iau sangele
dela inima due prin tot trupul, ea sä depue la locurile
cuviincioase particelele care-1 cresc 0-1 in in buna stare. Prin
operatia transportului, un product trece dela un loc la altul;
acolo unde nu se poate dobandi, se aduce in tara unde se afla
cu inlesnire. Marirea i fericirea neamului omenesc sta in
schimb: conditia cea mai de capetenie a schimbului este transportul;
prin firea lucrurilor, mijloacele de comunicatie sunt cea
mai dintai trebuinta a unui neam civilizat.
Un filozof a definit pe om, in privirea economica, o fiinta
neastamparata. Cum sã nu-i piaci lui aceasta stare de neastampar,
daca prin comertul cu ceilalti oameni, el Ii mareste capitalul
intelectual? Frecarea a doua substage desvalesc proprietati
noi, fiecare dobandeste virtuti ce nu avea nici una, nici
alta, pima a nu fi in contact. Doua pietre frecate impreuna dau
lumina si dobandesc puterea de a trage la dansele alte trupuri,
asupra carora mai nainte nu aveau nici o lucrare; prin contact
eastiga o putere, o vieata. Cand acel contact se face intre doll&
inteligenti, acei oameni dobindesc cunostinte, de can mai nainte
nu aveau nici o ideie; i daCä acel contact se face intre doui
neamuri, luminarea ce urmeaza este nemasurata.
Civilizatia de astlizi a Europei este rezultatul waui asemenea
contact.
Fiecare se foloseste de dibacia si de bunistarea tuturor..

50 ION GHICA
La masa unui om care triegte Cu oarecare confort se gasegte
1-acrarea tutulor neamurilor pamintului: o parte i-a trims orez,
alta piper, fierul cutitelor este englezesc, fildegul plaseselor e.ste
din India, America i-a trimis zahar, China ceaiu, portelan S. C. .1
Cum ar putea un Englez de astazi sa-gi inchipueasca, existenta
Engliterei fara clrumuri, fara canaluri gi !gra mare? D.
Wiston in vara trecuta incepea cursul sau asupra drinnurilor de
fier prin euvintele urmatoare: «Nu socotiti, domnilor, ca drumurile
au fost de cand pamantul, ele au avut un inceput, ca
toate lucrurile omenegti; fara dansele insa existenta neamului
omenesc pare problematica3.. Invatatul profesor avea trebuinta
sä arate auzitorilor ca a fost o epoca in care nu se pomenia
de drumuri. Cu mahnire cunoagtem intr'un colt al Europei o
tara uncle multi din locuitori ar avea trebuinta sä gtie cà sunt
tan i unde se aflä drumuri, canale gi linii de fier. La noi am
.ajuns insa, slava Domnului, a ne gandi sä agezam un sistem
de linii de comunicatie, i guvernele amandorora principatelor
se silesc ca cat mai curand sà pue in contact toate partile tarilor
respective, gi vointa este cel mai trebuincios instrument,
pentru a face binele gi folositorul; dar tot odata trebuie o cercare
adanca, ca sa deslugeasca daca in starea de astazi a trebuintelor
omenegti goselele implinesc scopul ce-gi propune un
neam la agezarea mijloacelor de comunicatie. Germania, care
avea in toate directiile goselele cele mai frumoase din lume, a
proectat 10.000 kilometre de drum de fier, o lungime de 5 milioane
stanjini, aproape 500 pogtii, ca s. uneasca punctele principale
gi sa intampine trebuintele comertului gi ale industriei.
Aceasta lungime de linii de fier costeaza 10 pa.na la 12 miliarde
de lei; sumà de lei inspaimantatoare i pe care niciodata Germania
n'a avut-o in lazile bancherilor, dar a simtit ca agezarea
acestor linii este mijlocul cel mai repede, ca sa mareasca
bogatia gi fericirea national& Sà ne folosim de pilda gi de experienta
celorlalte neamuri, cari ne-au precedat pe calea
Angloamericanii Staturilor unite ale Americii, cu cincizeci
de ani mai inainte, d'abia se aratau pe scena lumii; gi
asta'zi in privirea materiala gi a institutiilor sunt, poate, cel
dintaiu neam din lume. Romanii ca gi Americanii suntem un
neam agricol, un neam a carui bogatie este pamintul gi care,
prin urmare, trebuie sã producem materii intaitoare: grane,

CAME DE COMUNICATIE
carne, piei, 9i c. 1., sá le trimetem acelor natii care au
brake multe ca sit le lucreze, adia Englezilor 9i Germanilor,
neamwri, prin firea lucrurilor, fabricatoare, manufaxturiale.
Itomanii din to ate partile suntem un neam agricol, acel ce ar
voi sá dea alta canna industriei noastre ar voi sã se lupte impotriva
naturii. Multi obiectea.z cä producerea noastra este
mica 9i ca nu este in stare s merite jertfe 9i cheltuieli man,
dar aceia nu au cercetat niciodata sporirea productiei prin inlesnirea
9i ieftenirea mijloacelor. In statul New-York in America,
valoarea domeniilor statului la anul 1825 infati9a, un capital
de Lui milion de galbeni, intr'acel an s'a deschis canalu1
mare care impreuna lacul Erie cu raul Hudson, 9i dupa 12 ani,
la 1837, producerea ma'rindu-se prin inlesnirea transportului,
valoarea domeniilor se suise la 11 milioane galbeni, socotind ca
pretul scazuse mai mult de jumatate; se poate zice, fara temere
de a fi departe de adevar, c5, pe domeniul statului New-
York producerea s'a marit de douizeci de on. Fiecare 9tie cä
nici intr'o taxa a lumii domeniile statului nu pot fi luate ca un
model de prosperitate. Dupa cadrele societatii statistice din
Londra, sporirea a fost mult mai mare la proprietatile particulare
dela 1825 pana la 1837, valoarea mo9ii1or particular&
ca9tigase 150 railioane de galbeni numai ints'acest stat. Valea
raului Misisipi 1nfati9eaza o pilda 91 mai doveditoare; la 1820,
cand Fulton a a9ezat cel dintaiu vapor pe acest rau, populatia.
era de un milion 9i jumatate, astazi aceasta vale num'ara mai
mult de zece milioane locuitori: oamenii se gramadesc acolo
tmde este bine de trait, 9i este bine de trait acolo unde sunt
multe inlesniri! Nu avem noi pilda vie in tara noastra: navigatia
Dunarii 9i slobozenia comertului n'a inzecit valoarea mo-
9iilor in Principate qi nu o vedem suindu-se in toate zilele?
Noi in toate clasele simtim amar lipsa drumurilor: boierul,
and ii cart fanul 9i lemnele: arenda9u1, cand Ii cub', bucatele
la Galati sau la Braila; negustorul, cand Ii aduce marfa
in Bucure9ti 9i in Ia9i i aranul peste tot anul.
In rapoartele corporatiilor din ora9u1 Bucure9ti despre impledearile
i greutatile ce intampina industriile respective am
gasit mai in toate insemnata c5, piedica cea mai de capetenie e
lipsa de drumuri. Toti astazi simtim trebuinta neap rata de a
avea mijloace de transport ief tine 9i inlesnitoare; cand un neam
51

52 ION GHICA
Intreg simte o trebuinta asa de mare, ziva in care se va dobandi
acea institutie nu poate fi departata. Astazi cand tintirea guvernului
nostru este cu totul la executia acestei lucrari de capetenie,
care o sá fie neamului unul din mijloacele cele mai repezi
de desvoltare si imbogatire, jar stapanitorilor can o pun
In lucraxe un frumos flume in istorie, socotesc cá oarecare consideratii
tehnice i economice asupra mijloacelor de comunicatie
nu sunt de prisos.
In China si in India, mai toate caraturile e fac cu spinarea;
o mare parte a populatiei este intrebuintata ca hamali.
Pe langa orasele Calcuta, Madras, Bombay este cate o bucata
de osea pentru plimbarea celor man, precum este soseaua dela
bariera Mogosoaii spre Baneasa, pentru plimbarea boierilor. In
Africa i intr'o mare parte a Am.ericii de miazazi caruta este
un instrument cu totul neeunoseut. In Rusia, locul cel mai nivelat
din toata Europa, sunt Inca foarte putine drumuri; Muscalii
asteapta ea si noi cu nerabdare iarna i partia, ca sä care
productele de peste an. La noi, ca si la vecinii despre miazineapte,
ne-am multumit pana acum Cu inginerii ce ne-a dat
Dumnezeu, soarele i *pada. In arile civilizate se cunose astazi
trei feluri de comunicatii: drumurile, adica soselele, navigatia,
ached marea, raurile §i canalele, si al treilea o nfiscocire mai
noui, drumurile de fier. Voesc s. eercetez aceste trei mijloace
de transport unul dupa altul, si voiu ispravi articolul cu oarecari
consideratii asupra pozitiei comereiale a tarii noastre catre
celelalte neamuri ale Europei.
$OSELELE
Un cal poate duce in spinare 200 de oca, dar inhamat la o
,caruta trage 1.000 de oca; asa calul prin ajutorul unui instrument,
care este caruta, dobandeste o putre de 5 on mai mare,
si omul care mai nainte de niscocirea carutei avea trebuinta
de 5 cai, poate sá-si faca trebuinta cu un capital de 5 on mai
m ie. Aceasta deosebire se intelege foarte lesne: calul, cand este
Ince.'rcat pe spinare, are sä ridice necontenit o greutate de 200
de oca; lar cand trage la caruta, n'are sä birue deal numai
frecarea roatelorr de osii; aceasta Impotrivire pe un plan neted,

CAILE DE COMUNICATIE 53
de care nu s'ar lipi obezile roatelor, este 2% din greutatea incareaturii;
asa un cal, care ar putea sa duca in spinare 200
oca, ar putea sá duca inhamat la caruti, 10.000 de oca; dar
pe drumurile ordinare se infig oarecum roatele in pamant
acea aderinta a roatelor mareste impotrivirea, i calul nu poate
trage mai mult.
Ministerul lucrarilor publice din Franta (Ministere des
travaux publique,$), intr'un raport prin care cerea a se mani
bugetul drumurilor, arata ca, dacã soselile in Franta ar fi bune
ea in Englitera, ar fi pe tot anul un castig national de 250
milioane franci. La noi caratul unei chile de 400 oca costeaza
40 lei dela Bucuresti la Braila, adica un leu suta de oca pe
posta; daci ar fi sosele bine facute, aceastá cheltuiala s'ar reduce
la 5 parale suta de oca pe posta; socotind catimea marfurilor
si productelor ce se transporteaza dintr'un loc la altul,
lesne poate socoti cineva castigul ce ar urma. Afar& de acea.sta
economie, multe judge care astazi nu pot trimite productele
lor la schelile Dunarii, din pricina scumpetei transportului,
atunci le-ar duce cu inlesnire, si ar putea tinea concurenta cu
judetele de jos. D. Blanqui, in voiajul sau in Bulgaria, zice, vorbind
de Turcia: «lipsa mijloacelor de comunicatie pricinueste
«in toate zilele pilda cea mai insemnatá de lipsa si de abon-
«denta. Lemnul de foe, care se afla cu prisos in padurile Bulagariei
i finul in campii, aceste articole sunt atat de scumpe
«la Tarigrad, incit se vand cu ocaua, ca painea. Once marfa.
«care se poate transporta singura, precum vitele, sau sub mic
rvolum, precum obiecte pretioase, nu pot iesi dintr'o raze,
«foarte mica; deacea comertul din launtru se reduce la provizia
spràvá1iilorsi a bazarurilor oraselor celor man. Nu s'ar putea
«intelege cum productorii Turciei de Europa ar putea ghSi
vanza productele, daci nu ar fi cateva bâlciuri, unde se con-
«centreaza in catexa zile toata activitatea moarta peste tot
«anul).
Cu o jumatate de veac mai inainte drumurile erau foarte
costisitoare, se faceau mai toate pavate; in zilele noastre, s'a
gisit mai de cuviinta a se face mai simple si mai putin costisitoare.
Astazi, cand este a se face o linie de osea, se niveleaza
linia drumului, i se di scurgerea cuviincioasa, pe urmá
se aseaza un afternut de plata mare §i pe deasupra se pune

54 ION GHICA
piatra sfaramati, ca de maximea unui ou. Max Adam, nkscocitorul
acwtor 9ose1e, preserie cantonierilor, drept mlisura piet.rei
de asternut, maxima unui imbuckturi. Aeest sistem, eunoseut
sub numele niiscocitorului, este intrebuintat astazi mai
in toata Europa; veatitul inginer intrebuinta a asterne doui
palme de piatrk sfaramatii, astazi eel mat multi gasesc ca o
palm& de asternut este destul. Costul unui stanjin de osea pe
care sã Nati alerga trei trasuri se socote§te treizeci lei; dar
cheltuiala cea raai insemnatoare la asezarea drumurilor sate
cheltuiala podurilor.
C.AILE PLUTITOARE
Un cal inhamat la un vas pe apä Iinä statatoare n'are si
birue decal aderinta apei asupra vasului. Aceasta improtivire
este foarte mica, ci tin cal poate trage 100.000 de oca, adica
de o suta de on mai mult decat pe o sosea; prin urmare calls
plutitoare sunt de o mai mare inlesnire la caratul marfurilor
grele. Calle plutitoare se pot deosebi in firegti si artificiale. Marea,
care odinioara era o piedica spaimantatoare, astazi este legatura
cea mai stransa, cea mai folositoare intre continente;
ea s'a facut un mijloc de comunicatie ieftin si plIcut, plutirea
nu costeaza deeat câiva eoti de panza; Duranezeu a insarcinat
vanturile ca sä impinga vasele si sä le duck la locuri cuviincioase:
navigat.ia vapoarelor a venit in sfarsit sk dea °multi o
putere deplina asupra mkrilor; astazi nu mai sate impotrivire
putincioask pe mare; productele gasesc in navigatia vapoarelor
un mijloc repede i regula,t de transport, si omul un mijloc neostenitor
i placut. Nici o descriere omeneasea nu poate da o
ideie de simtirile sufletesti, cand se afra pe o surfati, lira cea
mai mica sdrancinatura, si sub o frurnoasi climä de miazazi;
roatele vaporului scot noaptea milioane de stropi luminosi earl
lucesc mat fruxaos decal jocul sehinteelor unui diamant, si in
urma-i se vede o lunga brazda de o lumina fosforescenta. Data
omul se simte mare si tare, mandru de puterea luI, cand se
lupti impotriva unei marl furioase; sufletul se simte multamit
si fericit pe o mare link, Ii pare ca trieste in pace cu Dumnezeirea

CAME DE COMUNICATIE
Astazi un capitalist, mai lesne intreprinde e speeulatie cu
o tarä departati ea America de miazazi, sau ca Indiile peste
marl, de cat Cu o tara in continent de zece on mai aproape; pricina
este lesne de nemerit: marea este o inlesnire a-i duce marfa
cu putina cheltuiala.
Raurile aunt in general cal firesti, dar de cele mai multe
on omul trebuie sit fad, mai fail cheltuieli, ca sa departeze
greutatile sau nevointele cari opresc plutirea. Fiecare cunoaste
piedica ce intalnaste navigatia Dimarii la Sulina, unde !tail
depune nisipul ce aduce din sus, si trebuie curatit la fieeare patru
sau cinci ani, ea sä-i adanceze fundul. Mai sus, alt ii pie-
stancile numite cataracturi sau ghirclapmi la portile de
fier dela schela Cladovei, Omit la 0/110Va i rani la Drencova.
Alte rauri au alte necuviinte, apele multora curg pe o intindere
foarte mare in largime si nu an pat destul de adanc, ca sä vie
vase greu Incareate, a.stfel aunt: Siretul, Oltul, Ialomita si a.
Asemenea rauri, ca sä se faca plutitoare, trebuesc marginite Cu
maluri artificiale, pâná ce si-or face un pat cuviincios. Raurile
mai an si alte vara seaca, lama Ingheatii, toamna
primavara se umfla; intamplari cari toate opresc navigatia.
litturile se pot socoti niste cal plutitoare, jumatate firesti, jumatate
artifieiale.
0 a treia clash de cal plutitoare sunt canalele; acestea
aunt en totul artificiale. Prin canalele cu ecluze, vase incarcate
foarte greu pot sari on inlesnire peste dealuri: ele an trebuinta
de foarte putini apa; un izvor, cum aunt multimea raurilor
cari se scobor dela munte, poate alimenta cu imbelsugare cel
mai mare canal. Un canal in locurile unde trece peste un deal
are forma unei scarf, malurile lui aunt bine inchise ca o cutie,
bleat apa sä nu se poata ravarsa, la capataile fiecareia trepte
se afla doua ui, can se inchid si se deschid dupa vointa,
pland i golind cu apa care vine din deal doua dintr'acele
un vas poate trece dela o treapta la treapta urmatoare, 1,keus
sau in jos. Canalele slujesc de cele mai multe on a imp tina
doui rauri peste dealul care desparte albille lor; taunt f..
foarte costisitoare, termen de mijloc, im canal costeaza 1.000
stanjinul. Canalul Erie, de care am vorbit mai sus, a costat 120
milioane lei, are o lungime de 142 leghe, adica 284.000 stanjini.
In Olanda, trebuinta de a seca carapiile, ca sá poati sluji la pa-
VOL. 111
55

56
ION GHICA
sunea vitelor, a snit pe locuitorii ace.stui loc, cel mai curios din
Europa, sa faci in toate directiile canale de irigatie, ca sä primeasca
apa care ineca Campine. Toata Olanda pare un parchet
de verdeata inconjurat de cadre de apa, b-ramadita in milioane
de canale, slujind a alimenta canalele de comunicatie pentru
transport, earl sunt mai sus decat nivelul pamantului;
mea de pompe miscate de mori de vant iau apa din canalele de
irigatie si o suie in canalele de transport. Aceste dupa urnia
sunt foarte costisitoare, pentruca le trebuie maluri tepene, ca
sä nu lase apa sä curga pe delaturi. Canalul de Bridgwater din
Englitera, facut de inginerul Brindley, i eel care duce dela
Amsterdam la mare peste Zuidersee aunt eele mai insemnate
din Europa. Deosebit de acestea, canalul Ludovic este de o
mare importanta pentra noi, si sá fim incredintati cá pests
cm-and acest canal, desi pânä acum este foarte stramt si nodestoinic
ca sä dea trecere tutulor incarcaturilor ce se infatiseaza
la portile lui, dar peste putin se va largi §i printrInsul
yom comunica cu Olanda, cu Rinul, si mai tarziu cu vitera.
In ora§ul Viena vede cineva astazi corabii venite pe Dunare din
kin, dela Amesterdam prin canalul Ludovic. Asemenea vase,
noi Romanii sä le salutam cu bueurie si cu nadejde, caci noi in
cumpina Europei nu putem pune sabia, ca Galii. Noi nu putem
pune decat grime i ele atarna mai mult, de ca.nd au trecut
veacurile de barbarie si de sevalerie.
Miglitera a canalizat o lungime ca de 200 de postii, 4500
chilometri. Franta, cu o intindere de pamant indoita, n are decat
180 postii de canale. Statele Unite ale .Americii au peste
300 de poctii. Canalul Erie, cel mai lung canal din lume, are
30 de postii, trace peste muntii Alegani si imnreuna malul
Atlanticei la Boston, cu vane raurilor Ohio si Misisipi. Statele
New-York si Pensilva.nia s'au imprumutat pentru aceasta
lucrare gigantica; afara de foloasele nenumarate si nepretuite
cc a adus industriei, dar peste 15 ani platise toata datoria, si
asthzi in statul New-York mai cu osebire venitul eel mai insemnat
al guvernului este dela acest canal; anul trecut camera
a votat 150 milioane, ca sa-1 facä mai larg.
Pe canaluri, termen de mijloc, se plate§te pentru gine si
bauturi, de chilometru, care face 500 stanjini, pentru 4 chile,
parale 5 pima la 8; pentru sticlarie si faxfurftrire 8; coolu, car-

CAILE DE COMUNICATIE 57
bunele de pamant, 4; a*a o chilä de gritu ar plati dela Bucure*ti
la Braila pentru transport 5 pana la S lei.
DRUMURILE DE FIER.
Pe drumurile de fier, pentruca acterinta roatelor de paraa'nt
piere mai cu totul, un cal nu are sã birue deekt numai
frecarea roatelor pe osii; aceasta Impotrivire, dupä cum am
zis, este de 2%, adica ca un cal poate trage o carata incarcata
cu 10.000 de oca. Drumurile de fier stint alcatuire de doua *ine
de fier, pe can merg roatele trasurilor. Tran.sportul pe aceste
drumuri nu este aqa de economic ca pe apa, pentruca am vazut
ca un cal poate trage 100.000 de oca pe apa, dar ele au alte
btmuri; pe drumurile de fier s'a gasit mijloc de a merge cu o
iuteala, de care poate mai inainte de aceastä nascocire nici flu
putea omul Indrazni sä nadajdueasca; afaxa de iuteala,, se poate
transport& o mare greutate deodata. La o trasura mai mult
de *ase cai nu pot trage cu fobs; la un vas se inhama pana.
la 30 de cal, In vreme ce pe drumurile de fier se Inhama ma-
*ini cu o putere de 100 de cai, *i un cal de abur, dupa eura se
socoteste in rnecanici, este o putere incloit.1 de puterea unui
cal; prin urmare se poate transporta deodata o mare greutate
de marfa. Cel mai mult fobs al drumurilor de fier, fara Indoiala,
este la transportasea oamenilor. Franklin zice ea timpul
este stofa din care este facutä vieata omeneascii.
Odinioara anevoie un negutator din Londra putea gasi
vreme sä se duca in Scotia sau un Parizian in Normandia;
astazi multi negustori francezi se duc deila. Paris de-ci fac speculatiile
la banca Ruanului sau a Havrului, i seara fac alte
combinatii la Cafeneaua Tortoni.
Drumurile de fier au sa influenteze asupra societatii, nu
numai marind Intreprinderile comerciale, de au *i o misie morala,
au sá implante ideile unui neam intr'altul; cat folos nu
o sä aducá luminilor omene*ti impreunarea duhului filozafic
al Germanilor cu duhul de spontaneitate ce caracterizeaza geniul
Francezilor? Lumina ce va izvori dintr'aLeste doul neamuri,
cele dntâi In lumea intelectaalk, va fi ficha libertatii
a civilizatiel.

58 ION GHICA
Desi in general transportul pe canale i pe rauri este mult
mai ieftin decat pe drumurile de fier, dar sunt obiecte pentru
care este mai multi economic a le transporta pe drumuri de
fier decal pe canale, precum aunt marfurile de lux, marfurile
scumpe, can prin iuteala trau,sportului econoraiseaza dobanda,
banilor; altele iaräi cari prin firea lor trebuesc consumate in
scurta vreme. Mai nainte laptele, untul, poamele in orasul Paris
se aduceau ntunai din satele din prin prejur; producerea neajungh.'nd
consumatiei, laptele era prefilcut jumatate cu
untul vechiu i poamele scumpe; astazi cand Normandia i Turenul
pot trirnite i ele in toate diminetile asemenea producte,
Patizianul mänâncä la.pte adevitrat, unt proaspat; i poamele,
mai nainte un obiecte de lux numai la masa bogatului, se afli
la masa burghezului si a lucriltorului. Mara de acestea, agricultorul
normand exploateaza cu kolas mdustria sa. Multi ingineri
au dat o parere poate cam indrazneata, dar care se elk
rezemata pe oarecari pilde netigaduite i pe cifre; au pretins
eit chiar in locurile tmde se afla canale asezate de multi vreme,
drumurile de fier ar putea sä le faca coneurenta cu lobos. Astfel
drumul de fier asezat alklurea cu canalul care duce dela
izvoarele Schuylkill la PhiladeLfia, tot antracitul (un fel de
c5xbune de pamant) care se trimite Philadelfia, nu se raai
incarca astazi pe canal, eaci afla mai mult fobs sä se due& pe
drumul de fier. Co1121, care se ducea mai nainte dela Newcastle
pe mare la Londra, la Liverpool si in alte parti ale Engliterei,
astazi compania acestor mine a intreprins sä fad., Cu mari
cheltueli, un drum de fier privet, numai pentru caratul acestei
materii.
Pe sosele i pe canale, particularii can au de transportat
marfa plktesc dreptul trecerii sau plutirii, jar cail, oaraenii,
trasura sau vasul in care incareit este pe seama lor; mai in
toatit Europa pentru exploatatia transportului Salt facut corapanii:
diligentele pentru transportul oamenilor si a marfurilar
scumpe, rulajii pentru mkrfurile grele; deosebit mai sunt si
arte inlesniri, precum chirigii, landcuceri in Germania, veturini
in Italia s. c. 1. Pe canale, asemenea companii au dreptul a se
forma; stint companit cari au oa.meni, cai si vase, cu can se
slujesc partieularii cari nu au aceste pentru transport;
aceste companii sunt cu totul neatarnate de compania care ex-

CAME DE COMUNICATIE
ploateazi soseaua sau canalul; intr'un cuvant, fiecare are dreptul
sit pue trasura sa pe sosea sau pe canal. Pe drumurile de
her ins. aceasta sistema, aceasta slobozenie, nu se poate da
particularilor, din pricina regulei aspre, care este neaparata pe
aceste drumuri: eonvoiurile trebuie sà piece la ceas hotarit,
sa ajunga cu o iuteala masurata u sã ajunga asemenea la minut,
ca,ci altminteri ar fi pe toata ziva intamplari nenorocite pe
drumurile de fier; trecerea i tragerea este monopolul companiei
care exploateaza drumul de fier. Americanii can an asa de
mare respect pentru libertatea individuala, in unele staturi au
voit O. lase pe aceste drumuri aceeas slobozenie, ca i pe sosele,
adica ca fiecare sa poata pune trasura lui, ca sä-si ducã
povara cum o ti, dar peste putin au fost siliisa lase aceasta
sistema i sa monopolizeze tragerea. Partieularii incredinteaza
marfa directiei drumului de fier i aceasta este datoare s'o
duca la locul destinatiei.
Drumurile de fier sau, mat bine zis, drumurile cu rails
(sine), sunt o descoperire destul de veche; mile de fier sau de
lemn se intrebuinta mai cu seama la exploatatiunile minelor
pentru caratul pietrelor dela gurile ocnelor la magazii sau la
marginea unui canal, unde se imbaxca, dar descoperirea locomotivei
a dat drumurilor de fier adevarata misie ce are sä implineasca.
Aceste drumuri sunt costisitoare, din pricina mai intai
trebuie pamantul esuit, bine nivelat, caei pe aeeste drumuri
nu pot fi suisuri i scoborasuri ca pe sosele. 0 altã pricina
care rnareste costul drumurilor de fier, este ea nu se pot intrebuinta
cotituri repezi, intorsuri i incovaeturi (petites courbes):
trebuie ca drumul sä fie cat se poate mai drept; caci in
curbele cu raza mica (courbes a petits rayons), trasurile ar
sari afara din railuri, din pricina repeziciunii Cu care alearga
ar aduce marl primejdii, deaceea un deal nu poate fi ocolit,
ci trebuie taiat sau gaunt, un lac trebuie umplut sau asezat
pod peste dansul, lucruri can cer cheltuieli foarte man. Desi
se pot ocoli uneori, daz trebuie pe departe, incit cotitura sà
nu fie simtitoare, ocolul trebuie sã se faca printr'o curba mare
(courbe a grand rayon). Aceasta anevointa piere acum cu totul
prin descoperirea drumurilor de fier atmosferice; pe dansele
convoiul se afla legat de olanul atmosferic i desrailementul
59

60 ION GUICA
nu este Cu putinti. Pe druraurile atmosferice mai toate primejdiile
pier, incencliul, explozia masinii, intidnirea a douá convoiuri
si a. 1. nu se pot intimpla.
Multi au 1=ä o parere foarte greitä, exagereaza cu deosebire
cheltuiala asezarii drumurilor de fier j cred Ca cea mai
mare parte a cheltuielii e fierul, ideie cu totul inse1at5.. Unele
dintr'ace,ste drumuri in Germania, in Franta si in Englitera
au costat foarte mull; mai intai pimantul care a trebuit cumparat,
proprietarii trebuind a fi despitgubiti, potrivit pravililor
tarilor respective, cea de al doilea pricinft de cheltuialit si cea
mai de capetenie este sasuirea si cea d'al treilea lemnul; fierul
este o chiltuialä secundara cu totul. In general, in locuri unde
me.'na de lucru este scumpa, un stanjin costeaza, termen de mijloc
(podurile cuprinse), 120 pada' la 200 sfanti; intr'aceasta.
cheltuia1ä fiend intra, terraen de mijloc, pentru 60 sf anti dupa
greutatea minelor.
In Germania, nici o linie mi a intrecut 300 raii franci leghea,
adica 200 sfanti stanjinul. Drumul dela Budveis pe Moldau
la Linz pe Dunare a costat peste tot 4.1C8.891 franci pe
129 chilometre, adica 30.000 franci chilometru sau 65 sfanti
stanjinul. In America se socoteste, termen de mijloc, 120 sfanti
stanjinul, sunt insa linii unde se socoteste o cheltuiala nebuna,
precum in Englitera linia dela Londra la Blackwall, care trece
peste invalisul caselor, a costat 14 milioane leghea, adica 8.000
sfanti stânjinul. Termenul de mijloc insa in acea.sti tara este
de 700 sfanti. In Belgia, termen de mijloe, a costat 305 sfanti
stanjinu. Cereetiind socotelile mai multor drumuri am aflat:
Pentru cumparatori de pamant 25 sfanti pe stanjin. Terasmentele
84 sfanti pana la 16 sfanti de stanjinul. Zidirea 25 sfanti
de stanjin.
Fierul si fonta (tuciul), pentru un drum cu doui randuri
de railuri foarte grele, intra:
1.000,— oca tuciu pentru railuri.
35.— oca pentru pernite (eoussinets) cate 2 la 3
stanjin.
1 14 oca piroane.
1036 oca pe stanjin.

CAME DE comuNicATIE 61
Acum se intrebuinteazi pe multe drumuri sine foarte
usuri.
In Statle-Unite ale Aram-jell, cele mai multe limit de fier
stmt proprietatea statelor pe can se afla asezate. Stapanirea
localã hotaraste o tarifa chibzuita astfel, incat sa aduca pe tot
anul un venit destoinic, ca sá plateasca tinerea acestui drum
In buna stare, dobanda banilor ce s'a imprumutat statul la facerea
lui si sa amorteasca (amortizez,e) o parte a acestei datorii,
incit s'o stinga intr'o vreme hotarita. In unele state, tarifa
este facuti ca sä aduca 1%, care venit se imparte in trei
parti, dupa cum am zis mai sus (dobanda banilor in drumuri
de fier este 1% pe an); alte state se multumesc cu 6 0/A, ca
sä fie tarifa mai mica si sà inlesneasca mai mult transportul.
Numai in statul Pensilvaniei, drumurile de fier sunt proprietate
a companii private. In America de Nord plata, termen
de mijloc, este 25 parale pe tona de 1000 de oca pe leghea de
2.000 stanjeni, care face 45 parole chila de 400 oca pe posta.
In Englitera, mat toate drumurile de lien sunt facute de
particulari, i sunt proprietate vesnica a acelor companii. Guvernul
nu are nici un amestec altul, decat dreptul de a hotari
o tarifa, peste care compania nu poate lua mai scump, sub nici
un cuvant. Coolu (carbunele de pamant) plateste, termen de
mijloc, lei.
In Franta, drumurile can sunt sa se faca s'au concedat
la companii particulare. Stapanirea di un ajutor, compania are
dreptul sa exploateze drumul intro' vreme indelungata, care se
hotaraste in licitatie; drumul ramane pe seama companiei care
lasa pe mai putini ant, dela 30 pang. la 99 ani, dupa care vreme
druraul cu tot materialul ramane proprietatea statului.
Pentru plata dobandei banilor ce da stapanirea frantuzeasca,
compania este datoare sa-i dea 1/3 parte din plata trecatorilor
nurnai; afara de aceasta mat este datoare sä dea trei
cere oricarui om cu uniforma, cu jumatate plata.
Belgia a facut toate drumurile cu cheltuiala statului.
Acest regat are drumuri de fier in toate directiile; termen de
mijloc, tarifa cere 65 de parale mia de oca de posta.
Intre Franta, Belgia, Englitera i noi este Germania, ea
are sa ne pue in contact cu celelalte neamuri, deaceea voiu
sà dau ceva mai multe deslusiri asupra comtmicatiilor savar-

62 IO GHICA.
cite sau intreprinee in deosebitele piXti ale Gerraaniei. De#i la
inceput fiecare stat a luerat in parte fara alt plan, fara alt
acop, decal a uni un ara# cu altul, astazi Insà acele lucrari partiale
s'au unit intr'o sistema.
Germania intreagit, ea un singur stat, unita in interesele
materiale, a primit un plan firesc, a#ezat pe pozitia ei geografica,
cauta a-#i uni drumurile de fier cu Belgia, Franta #i Orientul,
Marea Nordului cu Mediterana i cu Marea Neagra. Un
drum de fier plecand dela Heilbronn o sä treaca pe in Ausgburg
Munih, de acolo se indrepteaza spre Salzburg #i Guiund, ca
sä uneasca Rinul cu Dunarea, Marea Nordului cu Marea Neagra,
Occidentul cu Orientul. Aceasta linie este cea mai principala,
cea mai importanta pent.ru noi, cfici ne aflam in prelungirea
ei; printr'insa o sit comtmicam Cu centrul Europei, ca
Olanda, cu vitera, cu Franta i Cu Italia. Un alt drum al
Germaniei o sá uneaselt Darmstatul Cu Frankfurtul, o alta linie
catre Chiel une#te liniDe Germaniei cu Franta; o a patra lithe
duce la Sarreiouis, la hotaxul Frantel despre rasarit. A.#a linia
germana care duce din Marea Neagra in Rin corespunde CU
Olanda prin acest rau i prin drumurile de fier intre Arnsaim,
Amsterdam #i Rotterdam. La Colonia eorespunde cu Belgia #i
Cu Franta; mai corespunde cu Franta la Chicl langa Strasburg,
#i la un al treilea ptmct la Sarrelouis printr'un drum de fier
care va duce la Metz sau la Iorbak, #i de aici in artera proiectata
dela Paris la Strasburg.
Austria are asta.'zi in lucra.re doua linii marl de fier: Ferdinand-Nord-Baba,
merge spre marginea Prusiei pe la Gaensendorf
#i Ostran; cea de a doua, astazi in circulatie pana la
Praga, o sa se prelungeasca pe valea Elbului i o sä se impreune
Cu linia sacsona la Dresda. 0 alta linie se scoboara spre
Adriatica, astazi este in circulatie pana la Gratz, #i peste putin
va ajunge la Triest. Linia dint& la Brin se intinde spre Lemberg,
#i peste putin va duce la Cernauti. Este de mirat ca Austria
a indraznit aceste intreprinderi, cu starea finantelor ei de
astazi. Wiirtemburgul a dat o pilda #i mai frumoasa; acest
stat, care deabia se poate masura in intindere Cu a zecea parte
a Principatelor Romane#ti, a intreprins doua linii de fer, una
de 90 leghe, mai mult de 20 po#tii, costa 150 milioane de lei,
#i are sa porneasca dela hotarul de linga Knitthrigen sä treaca

CAILE DE COMUNICATIE
re la Ludvigsburg, Caunstaat, Stuttgardt si Ulm, pima la port-
Friederic cu un ram spre Hulbronn; cealalta lmie care porne§te
dela hotarul de langa Euzbberg spre Ludvigsburg are 75 leghe
.ci costa 160 milioane de lei.
Aceasta sistema, cand va fi asezata va aduce toate pro-
-ductele agricole §i manufacturiale in mijlocul Europei, unde se
pot aseza targuri, in cari se pot intalni cumparatori din toati
Europa ci wide se pot gitsi inmagazinate productele nordului
si miaza-zilel. Atunci se va infiinta pentru totdeauna acea unire
.sfanta a noroadelor, visul eel mai frumos al multor inimi generoase.
Natiile vor uita curand ura, cand se vor obi§nui a se
vedea pe toata ziva, cad i vor trai o vieata comuna, vor face
toate un singur i acela§ neam, o familie pe care nimic n'o va
,putea desparti, caci deosebitele neamuri sunt trebuincioase
unele altora.
Pozitia noastra politica §i industriala este steins legato. Cu
Germania, neam care se ocupa astazi cu multi intelegere de
interesele publice colective si private ale statelor care il akatuesc.
Pana acum productele noastre s'au vandut cu inlesnire,
pentruca prin pozitia geograficã eram mai aproape de Marea
Neagra i Mediterana., decat concurentii nostri, Ungurii gi
Sarbii. Cumparatorii erau mat bucurosi sã plateasca 3 si 4 galbent
chila de grau la Galati sau la Braila, clecat sso ia Cu jumatate
pret la scarile Ungariei si ale Serbiei. Indata insa ce
aceste neamuri danubiane vor avea mijloace de transport mai
inlesnitoare decal Dunarea, ca sá duca productele lor in Mediterana
si in Germania, vor &roma Cu totul comertul ce ne insufletia.
Ungurii au simtit de mult ce era de ravnit in pozitia
noastra si au proectat sa lege centrul Ungariei Cu Viena, prin
urrnare cu Germania toata; un alt drum de fier va duce dela
Pesta la Fiume in Adriatica, va uni Ungaria si Serbia cu
porturile Italiei i cu toata Mediterana. Deosebit de acestea mai
multe companii au cerut la Poarta dreptul sä ageze un drum
de fier dela Belgrad la Adrianopole; astfel noi Romani cu Bulgarii
o sà ne aflam cu totul afara din dramul Orientului si at
nu vom lua Indatä masuri energice, peste pitin pozitia noastra
se va face spaimantatoare, caci nu vom mai putea infatisa Europei
nici un interes. Avem o datorie sfanta catre noi, catre
tumagii nostri, eatre omenirea intreaga sä nu lasam sä ne
63

64 ION CHICA
scape rolul ce am inceput a juca n comertul Orientului. Natura
ne-a favorizat Cu deosebire atat prin pozitia topografiel
cat si prin conformatia piimintului. Dupti rapoartele deosebitilor
ingineri austriaci, deschiderea canalului care ar duce dela
Dunire la Custengii Infäiezä cele mai marl inlesniri: drumul
Orientului s'ar scurta pe jumitate i punctul uncle acest
canal ar da in Dunire ar fi capitala fireasca a tirilor romine.
D. Kavaleschi intr'un articol asupra Pnincipatelor, arati cum
capitala noastril s'a scoborit incet incet &la munte la camp,
dela Curtea de Arges pini la Bucuresti, si c.i mult euvint zice
cä ea n'a ajuns inci la locul eel adevarat, uncle se va aseza
pentru totdeauna, si care punct este pe canalul Dunarii. Trebuie
sä ne dim mina Cu Bulgarii in interesele materiale si sä
re luptim ca sä nu lisim sa se abati dela noi drumul Orientului,
eel mai firesc si eel mai avantagios. La noi, asezarea drumurilor
de fier infitiseazi o mare inlesnire, pamintul nu are
trebuinti sá fie plitit proprietarilor, sau ei ar costisi putin,
lemnul trebuincios se poate lua fir plata din pidurile ministiresti,
cat si din ale particularilor, si in sfarsit sisuirea (le
terassement) s'ar putea executa cu zilele lucririi drumurilor
transformate in bani. Sistema de a lucra fiecare locuitor un
mic numir de zile este vicioasi, dupi observatiile ficute atit
de deosebiti ingineri la lucrarea soselelor, precum si de d-1
Meyer, la luerarea gridinei dela bariera Mogosoaii, cinci oameni
de abia pot face lucrarea unui bun muneitor special. $oselele
lucrate astfel, incit sä poati primi railuri, s'ar da la
companii pe o sumi de ani mirginiti, ea sä aseze sinele de fier
podurile, i multime de companii s'ar infatisa. Urrnind villa
riurilor earl se scoboari dela munte, ea sà cazi in Dun are,
acest riu s'ar face rezervoriul care ar primi toate productele
d'a eurmezisul, ea sã le dud, in marea Neagri si in Mediterani
si sä le Imparti pe la loeurile consumatiei. Un drum de fier
care ar alerga paralel cu Dunirea pe sub poalele muntelui,
Turnu, Craiova, Rimnic, Ploesti, Focsani, Balla, Iai , Botosani
si Cerniuti ar uni Moldova cu Germania prin linia Ga,litiei, care
In toti anii se apropie de dinsa. Valalua cu drumul de fier
pi-cad-tat in Banat prin valea Oltului cu Transilvania, adaogind
la aceste mijloace plutirea riurilor: Oltul, Iaiomia, Siretul
Prutul, Principatele si-ar asigura un viitor plin de fericire.

CAME DE COMUNICATIE
Inteaceasta scriere am. avut adesea drept pilda Statele-
Unite ale Americii, pentruca nu ma pociu epri de a avea o
mare admiratie pentru buna intelegere cc prezidit totdeauna
la asezarea institutiilor de fobs inteaceasta tara si care e.ste
pricina ca acest norod nascut de ieri Cu mijloace foarte marginite,a
intrecut toate neamurile Europei. Deosebit de a,ceasta
viz o mare asemanare n pozitirunea lor industrial& cu a noastrit,
aunt un neam care ca si noi produce materii inthietoare
(matieres premieres). Intr'aceste staturi, unde niciodata n'au
avut sosele, nici n'or fi, cand s'a ivit trebuinta de a impreuna
doua puncturi intre dansele, nimanui nu i-a venit in ga,'nd sà
propue o osea, poate ca propunerea ar fi fost si de ras. Ci
indati se sasueste locul, se intind railuri, si peste putin locomotiva
aleargi printr'un spatiu ce era acoperit numai de padun
i primitive.
In Rusia ca si America, pan. a nu se aseza drumuri de
Eer, erau foarte putine sosele; i imparatul, patruns de irebuintele
industriei, nu proecteaza sosele, ci tinteste la drmr.uri
de fier. Drumul della Petersburg la Mosca este in lucraxe,
proectul imparatului este sa unease& Mosea cu Varsovia si in
sfarsit si Odesa cu Nijni-Novgorod. Acest proiect, vrednic de
un cap al unui imperiu colosal, cat de fabnlos poate sá para
acelor ce suntem obisnuiti a vedea pana acum niste crampee
de drumuri de fier, in compaxatie cu acelea ce proecteaza
dar sa fim incredintati ca de vreme cc seful voeste, curand se
va putea alerga peste acele
Pan& acum caracterul cel mai de capetenie al drumurilor
de fier este iuteala, repezichmea cu care se poate transporta
omul sau maxfa dintr'un loc intr'altul. In continent, iuteala de
mijloc este de doui postii pe ceas. In Enghtera se socoteste
trei posti pe ceas (inteleg prin postie lungimea dela Bucuresti
la Braila, impartita in noui parti) adeca cã dela Bucuresti la
Braila s'ar putea duce un dilator in trei ceasuri. Aceasta iuteala
se poate maxi cu deosebire; incercaxile facute dovedesc ca'
se poate dobandi o iuteala de 30 leghe pe ceas; adeca ca linia
dela Bucuresti la Braila s'ar alerga intr'un ceas si jumatate.
Mai in toate locurile unde s'au asezat drumuri de fier, intr'un
train (convoi) sunt trei clase de trasuri. In Englitera se platecte
5 lei de posta in clasa futile si 3 lei in clasa a treia. Un
65

66 ION GIIICA
dilator poate alerga o lithe ca dela Bucuresti pima la Braila
Cu mai putin de un galben. Acolo unde s'au asezat drumuri de
fier de mai multi vreme, preeum in Englitera gi Belgia, circulatia
s'a marit cu deosebire, i pe tot anul plata scade. In Belgia
este cu 3004 mai ieftin decal in Germania. Ad i in clasa
treia se plateste 2 lei de posta.
Drumurile de fier i tiparul sunt descoperirile cari au folosit
mai mult civilizatia. Drumurile acestea sunt menite ea
sa pue neamul omenesc in contact cu globul, intr'un el:want a-i
da lumea materiala, precum tiparul a dat duhului lamea lutelectuala;
ele sunt un agent cu totul democratic: prin interesele
ce infiinteaza pe toata ziva, neamurile dobe.'ndesc de la stapinirile
respective libertati i instituii, ce n'ar Ii putut castiga
decal cu varsari de singe. Cei man i putermei incep a intelege
ca nu este folositor nici lox, nici placut lui Dumnezeu, de
a cotropi i apasa pe cei mici i slabi, toate neamurile vor intelege
C cu cat o natie vecina este mai bogatii si mai luminoasa,
cu atat mai mult are sä se foloseasei dela relatiile bune
ce va avea cu dansa. Dumnezeu a pus omul pe pamant .si i-a
dat mijloace indestule, ea sã se bucure çi sã se foloseasca de
bunurile creatiei pe lumea aceasta, pana cand Ii va p14cea sá-1
cheme la dansul intr'o lume mai fericita si mai luminata.

DRUMURILE DE FER
I.
Dela anul 1832 gi pink astazi lumea eivilizata a cheltuit
aproape de 50 de miliarde de franci in constructii de drumuri
de fer, ceva mat mult de 4 miliarde de galbeni sau 10 milioane
de oca de aur. Ca sk ne facem o idee de aceasta valoare colo-
Eall este destul s. observilm ea, este atat de mare, !neat ar
trebui o mie de ani ca sá se acopere cu bugetul Romaniei sau
trei ante de ant intrebuintlindu-se venitul total al averilor nemigeatoare
dintr'aceasta. tar&
Este oare de crezut cã o orbire, o ameteala sâ. fi facut
pe toti oamenii de stat gi pe toti economigtii sa perziste mat
mult de treizeci de ant intr'o raticire Dar de ar ft fost aceasta
o eroare, realitatea oare nu ar fi venit ea inteacest timp
sa degtepte i sã deschida ochii celor mai amortiti, celor mat
nepasatori? Perturbatlile cc aduc ereziile economice gi finan-
(Aare in bogatiile nationale gi in bugete, n'ar fi oprit oare pe
financiari de a merge Inainte pe acea cale, de ar fi fast gregiti?
Luarea acestei sume, aproape de trei on mai mare decitt valoarea
monetara existenti, ar fi secat sorgmtele bog4iilor Engliterei,
Frantei, Germaniei gi Statelor-Unite ale Americei.
Cauza persistenta este ca, urmarind aeel rau de aur care
eine pe tot anul, o sum& de case miliarde de franci, clad
sute de milioane de galbeni cheltueli de administratie gi de intretinere
a drumurilor de fer gi dobanda a capitalului de patru
rniliarde de galbeni, urmarindu-1 pane, la isvoarele lui, se ga-

68
ION GHICA
seste cä departe de a seca bogatiile, nationale, din contra le
alimenteazi si le sporeste.
Drumurile de fer sunt o inventie destul de veche; railur
de fer i de lemn se intrebuintau de mai mult de doui secole;
dar pini la anulll 1832 acea intrebuintare se mirginea mai cu
seami la ciratul minereelor dela puncturile expolatatiilcr, la
gurile minelor prin galerii subterane, i de-acolo la magazii sau
eel mult la canalul sau la soseaua pe care se expediau. Cecace
a dat ins'i drumurilor de fer adevirata lor insemnitate, a fost
descoperirea locomotivei tubulare, acea masirdi care duce dela
un punct la altul cu iuteali din poveste: mai jute decal. vintul;
care a pus in dispozitia omului toati suprafata globului, precum
tiparul i telegraful i-a dat lumea intelectuali, Cu iuteala
gindului, i-a dat aripele de care 11 lipsise natura.
Deosebit de repezichmea cu care aleargi dela un punct la
altul, locomotiva a dat mijlocul de a duce o mare greutate deodata.
La o trisuri nu pot trage bine mai mult de sase cal deodata,
in vreme ce pe drumurile de fer se Intrebuinteazi CU folos,
masine de o putere mai mare de 100 cai-abur; i un calabur,
dupi cum se calculi in mecanici, este o putere de doui
on mai mare decit puterea unui animal; adici, Iocomotiva dá
putinta de a duce deodati o greutate de 500 de on mai mare
decit pe sosesele cu cal.
IL
Drumurile de fer influenteazi asupra societitilor nu numai
mirind infreprinderile coraerciale prin inlesnirile aduse
transporturilor, dar au o misiune si mai mare, au o actiune
morali i politica asupra societitilor acelora in care au stritbitut;
ele au devenit agentul eel mai puternic al civilizatiei
al libertatii, ducind i implAntind ideile i spiritul unui nea.m
la celelalte; Inlesnirea relatiilor, dirimind prejudecitile si geloziile
can existau intre popoare, solidaritatea de interese ce
au creat Intre dinsi oamenii de deosebite neamuri au facut pe
fiecare si inteleagi i s simti ca cu cat celelalte popodre vor

DRUMURILE DE FER
fi mai instkite si mai luminate, cu atilt pot trage unele dela
altele foloase mai man i din relatiile de tot felul ce pot avea
intre dansele. Astfel bunivointa i iubirea mate catre altcle au
inlocuit pisma i ura, i, de unde mai inainte se pismulau
se persecutau unele pe altele, ast5zi se ajutit intre dinsele.
Acolo wade exista deja civi1izaie, drumurile de fer au favorizat-o
si au marit-o; acolo wade nu era, au reat-o. Misiunea lor
mai cu deosebire este a moraliza omenirea imbogatir.d-o.
Chiar statele cari aveau infiintate de multi smoli mijloacele
de comunicatie cele mai perfecte: sosele si canaluri, precum
sunt Englitera, Belgia, Olanda, Germania de sus, au simtit
foloasele ce pot trage dela infiintarea drumurilor de fer.
«Sii ne grabim, sk ne grabim, Domnilon, zieea la 1834, Sir
Robert Peel, acel ministru model al Engliterei, «este de neaparata
trebuinta sk stabilira dintr'un capit intr'altul al regatului
comunicatii cu locomotive, dad. Marea Britanie voeste a mentine
rangul i superioritatea sa in lume...:*. Nu trecusera zece
ani i Englitera era brizduita in toate directiile de hull de fer;
astAzi a ajtms a avea peste 36.000 de kilometri, adick 20 de
milioane de stanjeni, sau 2000 de postii de linii de fer, lucrare
pentru care a trebuit sá jertfeasca aproape de 10 miliarde de
franci.
Popoarele cele mai instarite aunt acelea care au mai
multe drumuri de fer in proportie cu populatia si cu intinderea
teritoriala. In altaturatele doui tablouri am insemnat statele
Europei, dupa rangul ce ocupa in bogatia de drumuri de fer ;21
dupa intinderea liniilor ce poseda, insen-uaand si sumele intre
buintate la stabilirea lor:
Tablou de drumuri de for pe suprafacd populacie
Englitera . . 11.914 suflete de miriametru patrat, are 10.3 kilo= de miriametru
Belgia . . . 15.612 „ „ . 7,5 .
Elvetia 6.103 , . 5.5
Olanda . . . 9.586 . . . 3,2 „
Franfa . . 6.f.62 , „, „ ,, 2,7 „
Conf. German 7534 . . 25 .
Pfusia . 6.166 ,, II If ,, . 2,4 n .
Italia . . . . 8.452 „ „ , c , 2,1 g ,
Austria 5.931 „ „ , , „ 1,2 , ,,
Rorniaia . . 2.700 „ . „ „ 0,0 ,
69

70 ION GIIICA
Tablou
de lungimea s costul drumuri/or de Jet din Buropa
Ta n
Lungime Capital angajat
Exploatat I Concedat Exploa tat j Concedat
Englitera . . . 13.820 21.080 7.463.351, 9.964.817
Franta . . 7,458 13.870 3.755.685. 6,980.909
Belgia 1.511 2.213 386.476. 566,030
Austria . 3.577 8.372 867.504. 2.030,402
Conf. German . 4.384 5.893 979.824. 1.317.085
Prusia . . . . 4.695 6.749 1.035.684. 1.488.782
Italia . . 1.179 2.966 289.242. 727.645
Olanda . 372 1,137 126,246. 386,863
Elvetia . . . 517 2,166 120,260. 503.837
Rusia . . . . 1,178 5.4331 255,600. 1.086.600
Spania . . 6701 3,489 1 232.369. 1.210,054
Potugalia . . 641 439 12.800. 87.800
Danemarca . 210 1 480 42,000.
Suedia vi Norvegia 166 296 33.200.
Turcia 20 1.510 4.000,
Gracia . . 201 10 4.000.
IlL
Drumurile de fer implinesc conditiile cele raai de capetenie
ale unei bune cal de transport: economic, iufeald §i regulari-
tate. Putem avea o idee de ajutorul ce au adus ele productiei,
de vom spune cã pe aceste cal se intrebuintea.za ma9ini a ca'ror
putere de abur impreunata este de 7.100.000 de cai, 9i de vora
sine seam& ca un cal animal nu poate luera decal 8 ore pe zi,
9i ca in cal-abur se socote9te pe indoita putere, avem o putere
echivalenta Cu 42.000.000 de cai intrebuintata pentru Caraturi
pe drumurile de fer, putere creatá din nu 9i care, dupa toate
marturisirile statistice, nu a adus nici o scadere puterilor tra-
gatoare de mai inainte, ci din contra a necesitat sporirea lor.
0 ma9ina Cramton lucrand numai la trei zile una, aleargi
pe an 4600 kilometri; parcursul anual al tuturor locomotivelor

DRIIMURILE DE PER
Intrebuintate pe drumurile de fer ete de 2.293.145.000 kilometri
pe an; adich o distant& care ar tnconjura pimantul de
57.325 on intr'un an sau de 6882 de on distanta dela pimant
pan& la luna„ sau de 15 ori departarea care desparte p&mantul
de soare.
In privinta economic& d-1 Ladner a calculat c& in Englitera
urnicaza un beneficiu de 16.922.000 livre sterling, peste 36
milioane de galbeni, numai asupra transportului persoanelor
economia asupra transportului marfurilor este si mat mare;
el zice Ca beneficiu1 realizat in acea taxa asupra transporturilor
in totul trece peste un miliard, adeca cà, dad, acele marfurl
i persoane s'ar transporta pe sosele cu cáruta cu cai, ar
costa un miliard si jumatate de franci in vreme ce venitul brut
al drumurilor de fel- nu este decat de 500 railioane de franci.
Deosebit de aceasta, societatea mai realizeaz i un alt
beneficiu care, desi la noi nu-1 putem Inc. intelege, dar el nu
exist& mai putin la natiile civilizate, unde scopul vietii omului
este productia: este economia timpului. Times is money (timpul
este bani) zice Englezul. lath, cum Stephenson calcul& acel
benefieiu in Englitera, pe anul 1855: numarul kilometrilor strabatuti
de persoane pe drumul de fer a fost in acel an de
2.090.000.000 kilometri. Dad, acele persoane ar fi strab&tut
aceasta distant& cu cai, cu o iuteala de 8 mile pe oar& sau 12666
metri, 6400 stanjeni, ceva mai mult de 12 kilometri, —
celor mai bune diligente din Wine, Steagecoche englezesti
s'ar fi intrebuintat pentru acest parcurs, 165.000.000 de ore
in vreme ce drumurile de fer, Cu o iuteala foarte moderatk de
38 kilometri pe oar, se face in timp de 50.000.000 de ore; ceia
ce dä o economie de 115 milioane de ore pe an, sau 13.750.000
de zile de cate 8 ore ziva, timpul muncei omului in 24 ore, care
timp de 8 ore se pl&teste tucratorilor in Englitera Cate 3 shilingi:
aclic& aceast& tar& realizeaz& pe an un beneficiu de 2 milioane
de livre sterling, 50 de milioane de franci, in lucrarea
populatiei, peste 4 milioane de gaibeni. Acest beneficiu in
Franta este de 37.500.000 franci sau peste 3 milioane de galbeni,
cu un parcurs kilometric care, la 1857, a fost de
1.900.000.000 kilometri.
Este de observat ca miscarea populatiei si a marfurilor
pe drumurile de fer nu a adus nici o micsorare miscarii pe so-
VOL.
71
6

72 ION GRICA
sele, caci tabelele statistice ale Frantei ne arata la anul 1841,
cand in aceasta tara erau numai 885 kilometri de drumuri de
fer, parcursul chilometric pe aceste ainii a fost de 113 milioane
de kliometri, acela pe cosele cu cai de 420 milioane de kilometri.
La anul 1854, parcursul chilometric pe dnunurile de fer
s'a suit la 1.372.000.000; asa dar s'a indoit in 13 ani, fara de a
scadea pe acela al soselelor Cu cai, can acela s'a suit caci,
a Lost in acelas an de 428.000.000 kilometri, adica cu 8 milioane
de kilometri mai mare decat fusese la 1841. Asemenea s'a marit
si munarul cailor si al oamenilor intrebuintati la transporturi
pe viosele.
Numarul oamenilor ce triesc astazi din impiegarile (slujbele)
ce au gasit la drumurile de fer, este foarte insemnat.
Stephenson ne spune C numarul agentilor direct" ai drumurilor
de fer, la anul 1855, in Englitera, trecea peste 90.000 de oameni,
care se hrineau din lucrarea i exploatare,a drumurlior
de fer. Franta intrebuinteazi 55.000 de oameni si Stephenson
suie la 600.000 de oameni, numarul impiegatilor direct,i ai
drumurilor de for existente. Adaugand la acest numar, peste
900.000 de lucratori intrebuintati la construetie, drumurile de
fer au dat mijloace de vietuire la un numar de aproape 5 milioane
de suflete, fara a ridica mijloacele de trai acelor can
traiau cu meseria de carat*, rulieri, surugii, vizitii, conductori
etc.
Calculand numarul kilometrilor strabatuti pe drumurile de
fer de marfuri, socotite in tone, s'a gasit Ca e,ste in Franta de
2 miliarde, costand, terraen de mijloc, 10 centime pe tonä de
chilometru si cä transportul marfurilor a costat 200 de nailioane
de franci, in loc de 500 de milioane, ce ar Li costat daca s'ar Li
carat pe drumuri cu cai, adecate ca Franta, numai asupra caratului
marfurilor, a avut o economie sau un beneficiu de 300
de mliioane intr' -un an, lasand deoparte foloasele aduse de iuteala
transportului asupra dobanzii banilor inchisi in acele marfurl,
precum si multimea de beneficiuri realizate de industriile
noi si de exploatatiile ce nu se puteau face inainte de a putea
dispune oamenii de siguranti, de iuteara si de regularitatea ce
ga.sesc transporturile in drtunurile de far.
Suma kilometrica alergata pe an de calatori in toata Europa
la anul 1857, Bind dupa. tabelele statistice, de 14 miliarde

DRIIMURILE DE FEE 73
de kilometri si a marfurilor de 16 miliarde, se dovedeste cä societatea
europeana a realizat, prin drumufrile de fer, un beneficiu
In acel an, de 8 miliarde de franci, raai mult de 660 de
milioane de galbeni, asupra transportului. De vom adauga la
acea,sta BUDA, eel putin Inca pe atita pentru beneficiurile realizate
de comer; prin desvoltaxea de produc, de exploatatii
si de schiraburl, la care a dat loc Inlesnirea transportului pe
drumurile de fer, afvem o sunlit de 16 miliarde de franci. Diatraceasta
swab% putem scadea 2 miliarde, ERMA prelevatit de
drumurile de fer, venitul lor brut, si liftman 14 miliarde sau
mai mult de tm miliard de galbeni castigul anual adu.s de Infiintarea
liniilor de fer.
Aceste 14 miliarde beneficiate pe tot anul de societatea
Europeana, stmt cauza transformarilor incantatoare si a bunei
stari ce vedem in locurile unde s'a infiintat acest sistem de comtmicatie
i ne explica dorinta, staruinta 9i nerabdarea popoarelor
de a-1 vedea Infiintat pretutindeni.
Cand Romania va avea i dansa noroeirea de a poseda drumuri
de fer, putem calcula, dupa cifrele de mai su.s, cu o dreapta
analogie, ca beneficiul ce va avea iae tot anul, se va putea ridica
la 400 de milioane de franci cel putin, adick o sporire de
33 milioane de galbeni pe tot anul In venitul national. Defrisarea
si locuirea padurilar seculare 9i a locurilor salbatice ale
Americei, pe unde s'au stabilit drumuri de fer, ne dovedesc cat
de putin trebuase luate in consideratie garantiile de procent ce
pot folosi aceste mijloace de transport unui Etat agricol yi cat
se dau obisnuit capitalurilor intrebuintate pentru stabilirea drumurilor
de for, chiar de am admite ea la inceput, i mai multi
ani de-a randul, statul Roman ar fi obligat a Beryl companiilor,
1, 2, 3, 4 9i char 5%.
Infiintarea druraurilor de for a dat o mare desvoltare unor
industrii, precum sunt exploatarea ferului, a ciuttmelui de pamint
etc. Drumurile de fer din Europa consuma 17 milioane
de tone. Constructia lor a intrebuintat 24.393.000 metri cubi de
lemn i consuma pe tot anul 164.700 metri cubi sau 21.000 sta.njeni
de lemn. Consuraatia carbunelui de pamant este de
12,569.000 de tone pe an 9i merge sporind pe tot anul.
Fabricarea masinelor, expluatatiile de aroma, perfectia lucratorilor
mecanisti au luat o desvoltare neasteptata.

74
ION GIIICA
IV.
In privinta economic& faptul este: transport ieftin, regularitate,
iuteala si un beneficiu anual de 14 miliarde de fraaaci
pentru statele Europene. Acum sä cercetam in privinta mecafie&
cum s'a dobandit acest rezultat.
Un cal duce in spinare o povara de 100 de kilograme sau.
79 de oca umbland 9, pana la 10 ore pe zi. Acelas cal, inhamat
la caruta, trage pe o sosea bunk Mac-Adams la sat, pan& la
1000 kilograme sau 790 de oca, lucrand 9 sau 10 ore pe zi; asa
dar vedem cä, prin ajutorul roatei o putere ii inzeceste lucrarea
i omul care, mai inainte de discocirea roatei, avea trebuinti
de zece cai pentru o lucrare, o poate indeplini cu un singur
cal, &lie& Cu un capital de zece on mai mic. Aceast& deosebire
de lucrare a puterii se intelege lesne: calul cand este incarcat
pe spinare, are sä ridice necontenit cu puterea muschilor
sai, o greutate de 79 de oca, in vreme cc inhamat la carata, flu
are sä birue dealt frecarea roatelor pe osie, rezistenta care, pe
un plan neted pe care obezile nu s'ar lipi sau nu s'ar infige nici
de cum, este de 20/o din greutatea incarcaturei; asa dar un cal
care poate sá duc& in spinare 79 de oca, ar putea sä traga,, inhamat
la a/14k 3950 de oca; dar fiindc& pe drumurile ordiflare,
roatele se infig in pamant, acea impotrivire, produs& de
aderenta roatelor, face ca calul sa nu poet& trage pe sosele ordinare
mai mult decal; 790 de oca. Cu cat o osea va fi mai bine
facuta, mai netedi 0 de materii mai tan, cu atat un cal poate
trage pe clause o greutate mai mare. Ministerul lucrarilor publice
din Franta„ inteun raport din anul 1844, era& ca, de s'or
da mijloace a pune soselele din Franta in stare, in care erau
acelea din Engitera, Franta ar avea pe tot anul un beneficiu
national de 250 de milioane. Franta a facut mai mult cleat
cerea ministerul lucrarilor publice, s'a pus pe drumuri de fer.
Pe drumurile de fer, fiindc& lipseste mai de tot aderenta
roatelor de pamint, puterea tragatoare nu are a birui a1t rezistenta
de cat aceea a frecarii roper de osie, rezistent& care,
dupa cum am spus mai sus, este de 290 adica, pe drumurile de
fer un cal poate trage la sat, o povara de 3950 de oca. ha' cum,
onaul a isbutit a trage dela aceiasi putere musculara, o lucrare
de 50 de on mai mare.

DRUMURILE DE FER 75
In privinta tractiei, drumurile de fer nu sunt tot ce este
mai avantajos, fiindea intr'aceasta privinta canalurile dau foloa.se
si mai man. Impotrivirea aderentei apei asupra vasului
luntrei sau corabiei este atat de mica meat pe o apa lina, un cal
poate trage pa.na la 31.607 oca,, adica de 8 on mai mult decat
pe drum de fer; dar pe de o paate costul cel mare a construetiei
canalurilor care, in termen de mijloc, trece de 100 galbeni
stanjenul linear, fiindcb, nu sufera delletivitati (pante), afar&
numai daci s'ar intrebuinta stavilarre (ecluses), preeum la eanalele
care tree dintr'o vale intr'alta peste coama dealurilor
cc le depart i unesc dou5, rauri, cum de pfda acele dela CALnalui
Erie peste muntii Alegani, care impreuni malul Atlanticei„
dela Boston Cu raurile Ohio si Missisipi; iar pe de alta,
parte, anevointa de a trage deodata o mare greutate, fiindca
pe drumurile de halagiu, nu se pot in,hama la edec deodata mai
mult de 10 sau 12 cai. La toate acestea adaugand iuteala intrebuintati
pe drumurile de fer care pe canaluri nu poate fi mai
mare de 8 kilometri pe ora, acestea fac ca astazi chiar pentru
marfurile cele gTee, grane, piatra, cararaida, carbuni de pamant
etc., canalurile i raurile nu mai pot tinea concurenta cu drumurile
de fer. Avem despre aceasta, e,xeraplele cele mai conchizatoare
in compania minelor de carbuni dela Newcastle care
trimtea productul acelor mine la Londra, Liverpool si alte porturi
Engliterei, pe mare, si care a infiintat un drum de fer
privat numai pentru caratul acelui minereu; antracitul care
mai inainte se transporta pe canalul ce duce dela isvoarele
raului Schniekill la Philadelphia, astazi gaseste mai avanta,jos
a se incarca pe drumul de fer care s'a stabilit paralel cu acel
canal; companiEe Ronului, Loarei j Poului, de cand s'au aseaat
drumurile de fer in Franta si Italia pe vaile acelor rauri, s'au
vazut silite a cauta Intrebuintare pentru materialul lor pe ranrile
Maria, Sava si Dunarea.
La inceput, drumurile de fer, mai ales in Europa, erau
foarte costisitoaxe atit pentruc5, nu se putea admite in constructia
lor suisuri ci coborasuri, declivitati si raze mici la incovaituri,
precum si pentru lucrul cu care se stabileau lucrarile
de arta si materialul; acum Irma cand s'a gasit mijlocul de a
se intrebuinta pentru tractie locomotive de o mare greutate,
pana la 80 de tone, se admit declivitati de si chiar de 3 si
centimetri de metru, i de wade la inceput termenul de mij-

76 ION GHICA
loc a costului kilometric in unele tan i in can eapitalurile sun.t
abundente precum Englitera, Pranta gi Olanda, era de 6 gi
sute de mli de franci, acum a sca.'zut la 5, 4, gi 3 de mu. Lisa
trebue s tim cä puterea maginei scade cu marimea
aceiagi maginti nu poate duce la suig aceia.gi povara
ce duce,a la 94 gi trebuie, sau sä se micgoreze greutatea trenului
acolo unde este suig, sau Sit se adauge una sau mai multe
magini dupá trebuinta.
Un cal-abur care trage pe drum de fer la loc äs orizontal,
10.000 de kilograme, nu poate duce dead 5000 de kilograme pe
un suig care ar fi de 4 milimetri pe metru, Idle& pe jumitate;
gi pe o declivitate de 5 centimetri, nu poate duce mai mult de
800 kilograme, ceeace vine a zice c. puterea se reduce la a 1/12!
parte din ceeace are pe ges.
Pe gosele, seaderea progresiet de putere nu este atat de ,
repede: un cal animal, care pe gosea pe loc ges trage 1000 kilo
grame, pe un deal de 4 milimetri poate trage 900 de kilograme,
adicit porde numai 1110 parte din puterea sa, gi pe un deal de
5 centimetri poate trage 500 kilograme sa.0 pe jumatate din
ceeace trigea pe ges; in vreme ce am vitzut cä pe drumurile de
fer, pentru aceiagi declinitate, nu trage dead, 1/12 parte.
Dintre aceste ariitari tehnice se intelege lesne, ce. pe drumurile
de fer nu se pot intrebuinta dec1iviti repezi ea pe go-
Bele i aceasta este una din cauzele care fac ea terasamentele
pentru agezarea drumurilor de fer sa, fie mult raai marl ii prin
urmare mai costatoare decat pentru gosele; in general pentru.
drumuri de fer nu se admite, la locuri accidentate, decal declivitiiti
de 5, 10 ci pink la 12 milimetri pe metru,
care, la ochiu, nici nu se pot bags de seamit, gi numai la munte
gi la foarte putine locuri s'au admis declivitati pftnit la 2 1/2 gi
chiar centimetri. La asemenea coaste se utilizeaza, prin
scripete 1 funii, greutatea trenului care se coboarl in vale, ca
sá ajute tragerea In sus a vagoanelor care merg la deal pe
linii paralele; cad chiar pe o declivitate de 5 milimetri, vagoanele
se pot duce la vale singure numai prin propria lor greutate,
gra a fi trase sau impinse de vreo putere. Acest sistem
de a sui la deal vagoanele utibiznd gravitatea acelor ce se due
la vale, se numegte plan -automotor, insii se intrebuinteazil obiçnuit
munai pentru drumurile de fer agezate pentru exploatatii.

DRUMURILE DE PER 77
,de mine, jar pe ace1e destinate la transportul cAitori1or ci at
marfurilor, se Intrebuinteaza magine fixe trigind o franghie,
un lant sau o curea, ceeace se numeste &stem funicular, precum
este la Val-Benoit ling5. Liege; sau se Intrebuinteaza sistemul
atmosferic, ca la St. Germain line). Paris, wide trenul
este legat de un tub de fer din care, miugne fixe, asezate din
distanti in distantrt, scot aerul. Sistemul acesta atmosferic, sub
multe puncte de vedere are avant* foarte marl, caci permite
Intrebuintarea curbelor cu razo. mica, departeazii o multime
de Intimpinfiri nenorocite, precum incendiuri, explozia macinelor,
Intalnirea de convoiuri pe aceiaqi linie, deraierea, si mai
ales c permite o mai mare iuteali decat Cu magdnile locomotive.
Avantajele sistemului atmosferic sau tubular au fost recunoscute
atat de man i si de numeroase lucid multe companii
au voit a-1 Intrebuinta chiar la ties si s prefacit Cu desiviuvire
druraurile cu lomotive in drumuri atmosferice, prectun s'a Scut
pe drtunul dela Croydon la Londra; dar totdeodatit s's, recunoscut
un inconvenient atat de mare incat a Invins toate consideratiile
de avantagii; stint foarte costisitoare Ili au trebuit sit le
paraseasch din pricina cheltuelilor ce ocazioneazo. atilt stabilirea,
cat si Intretinerea lor; astazi chiar acolo wide sunt declivititti
mad, precum este trecerea Semeringului, aproape de
Viena, se Intrebuinteaza de preferintit locomotive grele #i puternice.
Cu toate cele ce am zis asupra declivititilor pe drtunurile
de fer, trebue sä adaugam cä chestiunea aceasta nu este Inca
bine rezolvati in tehnicri. ca sunt ingineri de o mare autoritate,
ca d-1 Teisserenc, can sustin ca declivititile nu numai
nu sunt vatimatoare, si nu numai ca„ nu trebuesc evitate, dar
inginerii trebue s caute a infiinta declivitati de 7, 8 si 9
miliraetri artificiale, chiar la locurile de ses; in general tusã
toti constructorii cauti a se feri de dinsele, de cite on pot
isbuti.
Therea dealurilor, umplerea vailor si stripungerea
pentru evitarea declivitatilor si a cotiturilor repezi, fac
ca stabilirea drumurilor de fer sä fie foarte costisitoare;
acea cheltuialk s'a exagerat foarte mult, si multi s'au raportat
cu gresali la ceeace au costat unele drumuri de fer tn ni#te cazuri
cu totul exceptionale, cazuri can au dat loc la cheltueli ce
s'au suit la 4, 5 si 11 milioane de franci pentru un chilometru.

DRUMURILE DE FER 77
Ile mine, jar pe acele destinate la transportul cilitorilor #i al
mirfurilor, se Intrebuinteazi mafidne fixe trigind o fringhie,
un lant sau o curea, ceeace se numegte sistera funicular, precum
este la Val-Benoit lingi Liege; sau se 1ntrebuii4eazi sistemul
atmosferic, ca la St. Germain langi Paris, wide trenul
este legat de un tub de fer din care, ma#ine fixe, atlezate din
distanti In distanti, scot aerul. Sistemul acesta atmosferic, sub
mune puncte de vedere are avantaje foaxte marl, cici permite
Intrebuintarea curbelor eu razi mica, depirteazi o mul.time
de intimpiniri nenorocite, precum incendiuri, explozia ma-
#inelor, Intilnirea de convoiuri pe aceiasi linie, deraierea, si mat
ales cä permite o mai mare iuteali decit Cu mattinile locomotive.
Avantajele sistemului atmosferic sau tubular au fost recunoscute
atit de man i #i de numeroase incit multe companii
au volt a4 Intrebuinta chiar la ces i sä prefaci cu desivirtlire
drumurile cu lomotive In drumuri atmosferice, prectun s'a ficut
pe drumul dela Croydon la Londra; dar totdeodati s'a reeun.oscut
un inconvenient atit de mare Incit a Invins toate consideratiile
de avantagii; stint foarte costisitoaxe gi au trebuit sä le
piriseasci din pricina cheltuelilor ce ocazioneazi atit stabilirea,
eat #i Intretinerea lor; astizi chiar acolo unde sunt
vitái mart, precum este trecerea Semeringului, aproape de
Viena, se Intrebuinteazi de preferinti locomotive grele #i puternice.
Cu toate eele ce am zis asupra decivitäi1or pe drumurile
de fer, trebue s adiugam eft chestiunea aceasta nu este inch'
bine rezolvati In tehnici qi cã sunt ingineri de o mare autori-
tate, ca d4 Teisserenc, can sustin ci declivititile nu numai ca. "
nu sunt vitrunitoare, #1. nu numai cä nu trebuese evitate, dor
ea inginerii tre'bue d. caute a Infiinta declivititi de 7, 8 #i 9
railiraetri artificiale, chiar la locurile de #es; In general Insi
toti constructorii cauti a se feri de dinsele, de cite on pot
Tiierea dealurilor, umplerea vailor qi striptmgerea muntilor
pentru evitarea decliviti1or i a eotiturilor repezi, fae
ea stabilirea drumurilor de fer si fie foarte costisitoare; Insi
acea cheltuiali s'a exagerat foaxte mult, gi multi s'au raportat
Cu grepli la ceeace au eostat unele drumuri de fer in ni#te cazuri
cu totul exceptionale, cazuri can au dat loc la cheltueli ce
s'au suit la 4, 5 #i 11 milioane de franci pentru un ehilometru.

78
ION GHICA
88
23
82
74
83
182
33
50
150
181
190
74
6
6
81
98
117
V.
Costal drumurilor de fer variaza dupa arile i dupa localitatile
in cari se stabilesc; exagerarea in reducerea declivitatilor,
despagubirea terenurilot, constructia garilor, plata luceiitorilor,
podurile, tunelele etc. sunt elemente can fa e ca costal
kilometric sä difere foarte mult, dupa tari i localitati.
In tablourile urmatoare se poate vedea costul de mijloc,
pe chilometru.
Tablout costului de mifloc pe chilometru
Englitera 570.000 Germania 201.000
Franta 390.000 St. Unite 96.000
Belgia 270.000
Tabloul costului gi venitului ce/or mai importante drumuri
de fer din Englitera
Lun- Terasa- Costul pe Recetele
Numele liniilor gimea mentul pe km. pentru pe km, pe
km. 1 km construire anul 1802
Birmingham Glow-
cestar . . . .
Chester la Berkenead
Eastern Conuties
Edimburg la Glasgow
Glascow la Air. .
Grand-junction . .
Lancaster la Preston
Liverpool la Man-
chester . .
Londra la Laut-
hampton . . .
Londra la Brimingham
Londra la Bristol .
Londra la Brighton
Londra la Greerwich
Londra la Blackwale
I Newcastle
Manchester la Leeds
la Carlisle!
North-Midland . .
36.000 417,614 27.000
39.000 573.390 33.000
834.695 15.000
530.405 31.500
310.313 17.000
326.250 77.000
47.000 370.820 16.000
43.000 764.700 119.
— 43L803 53.
67.000 821895 112.
875,000 88,
74.000 889.875 40.
4.824.337 227.
5.378.133 199.
48.000 963.975 75.
270.6631 20.
62.000 714.031 46.

DRUMURILE DE FER 79
Tab/ou/ costului i venitului ce/or mai insemnate drumuri de fer
din Franta
Numele liniilor
Lungimea i n km. Cheltuiala
cu 1 cu 2
linie , li nii Total
de mijloc
Pe km,
Reeet ' ex-
ploatatiei
Pe km.
pe an
Ocplul Parisului . . - 17 17 11.500.000 39.400
Nord . . - 709 709 312.003 56.000
Ouest-Ward-Ouest
(Paris la Versailles,
St. Germain, Rouen,
Havres, Dieppe) 9 344 353 787.470 62.380
Orleans - 1078 - 372.000 37.634
Est (Paris, Strasburg,
Basel 150 759 909 244.320 21.580
Paris la Lyon . 63 503 571 399.370 31.200
Grand Central, (Lyon,
M.arsilia, Montpel-
lier, Cette) 177 384 561 330.220 34.100
Tablou/ costului 0 venit ului celor mai insemnate drumuri de ter
din Germania fi Belgia
Numele liniilor
Berlin, Potsdam, Magdeburg
Berlin, Breslau, Garlitz .
Magdeburg la Lipsca .
Magdeburg la Halberstadt
Berlin la Anhalt . .
Veiss la Brieg . .
Lung imea pe km.17') ca) venitui
cu
cale o
96
388
-
22
173
44
cu cgi 2
51
-
118
36
58
-
Colonia la frontiera (pe la
Aix-le-Chapelle. 20 65
Viena, Olmutz, Cracovia 872 -
Bruxelles la Anvers -
Rotterdam . 53 -
M.alina la Ostanda . 123 -
Gand la Lille 78 -
Bruxelleo la Onienvrain . 81 -
Malines la Liege . 135 -
.11-w i brut pe
Total 61 ,5 21. km.
147 282.660 24.220
383 202.830 19.919
118 199.734 41.707
58 151.938 26.809
231 121.528 16.987
44 94.226 6.145
85 416.849 36.511
872 176.430 19.000
53 ' 268.200 -
123 155.310 -
78 146.570 -
81 268,400 -
135 361,830 -

80 ION GHICA
Tabloul costuluel drurnului de fier in America
Numele statelor Lungimea
km.
Costul pe km.
in Franci
Maine 678 100.805
Net o-Hampshire 820 106.510
Vermont 656 114.140
Manachusetts 2053 146.250
Rhode-Island 80 176.445
Connectiut 1071 105.161
New-Jork ...... , . 3779 134.837
New-Jersey .... . . . 699 98.397
Pennsylvania . 2343 134.815
Delaroare . . . . . 26 124.615
Maryland . . . - ... 956 147,003
Virginia ..... . . 1077 63.777
North-Carolina . . 575 65.241
Sonth-Carolina 1058 67.816
Georgia . . . . . 1415 65.200
Alabanna . . - . 354 55.464
Mississipi . - . 248 66.847
Louisiana 273 32.598
Tennessee 601 70.083
Kentrucki 373 71.951
Ohio .. . . . . 4175 65.673
Indiana 1800 67.088
Illinoi . . . . . . . 2023 79.077
Michigan . . , . . 912 98.638
Wiscarsin . . . - 285 72.000
Florid 87 15.574
Missouri . ..... _ 96 56.250
Total .
27.513 km.
In cheltuiala constrtzctlei drumurilor de fer se poate socoti
Ca terasamentele intr. pentru a zecea parte a cheltuelii
variazi, In Franta, dela 30.000 franci pini la 70.000 franci de
km.; fn Englitera niciodata - nu s'a coborit mai jos de 36.000
franci ci de multe on s'a suit la 100.000 fr. kilometrtd, numat
cheltuiala terasamentului.
0 altit cheltuiala foarte variabila dupii tari este achizitia.

DRIIMURILE DE FER 81,
pamtmtului; in Franta aceasti cheltuiala s'a suit in unele cazuri
pima la 300.000 franci de km., dar trece peste 20.000 fr.;
In Englitera aceastä eheltuiali este qi mai insemnata; ea s'a
suit de multe on pan/ la 2 milioane fr. de kilometru; in Germania
cheltuiala cumpararii paminturilor se socote9te pe 15.00a
fr., termen de mijloc de kilometru; in general dar, termen de
mijloc, 1/5 din cheltuiala
Cheltuelile de studiu, de administratie, directie 9i altele sesocotesc,
termen de mijloc, 15.000 fr. de kilometru 91 s'au suit
In unele cazuri pink la 50.000 fr.; ele se socotesc in calcule
pentru 1/30 parte a cheltuelilor generale.
Balastul 9i railele se suia la 50.000 fr. de kilometru.
Lucritrile de arta, poduri, tunele, viaducuri, etc., s'au suit
adesea foarte sus, pima. la 400.000 fr. de Km., la unele drumuri
de fer; dar in general se socotesc 1/4 parte din cheltuelile totale.
Materialul de exploatare, magint, träsiiri i vagoane, costa.,
termen de mijloc, 50.000 fr. de kilometru ci intr pentru 1/6 in
eheltuiala generalk
In tabloul aliturat am insemnat deosebitele cheltueli in.
proportie cu cheltuiala totalL
Studii
3%
Achizitie de pamtuat 20%
Terasamente 20%
Balastul i railurile 10%
Lucrkrile de artit 25%
Zidirile, gaze, ateltere etc.
Material, magini, trasuri, etc.
rot'
403
10%
Deosebite cheltuell 2%
Dobanda banilor in timpul construirei
VL
100%
Cuvintele cari pot determina deschiderea unei cid de co--
municatie artificial, 9osea, rku, canal sau drum de fer, aunt de'
doua feluri: unele, i numai acelea, privesc pe companii 91 decurg
din consideratiile 9i din calculele asupra veniturilor ime-
Mate sau proba.bile ce poate avea intreprinderea intr'un timp.

82
IO N GHICA
mai mult sau mai putin indelungat. Celelalte, intemeia.te pe foloase
sociale ci politice, ce industria, civilizatia ci apararea unei
tari pot trage la o imprejurare mat mult sau mai putin lade..
prtata saix probabili, nu pot exercita influenta lor decat asupra
guvernelor ci a puterilor leguitoare, care au datoria de a
prevedea, d'a chibzui *i de a executa lucrarile acelea care nu
pot da un venit dtoinic de a multumi pretentilie ci exigentele
capitalurilor particulare, i cari nu se pot face fara claeza*ia
sau ajutorul Statului.
Companiile gisesc principalul isvor al beneficiilor in trans.
portul marfurilor ci al cilatorilor. In Englitera, plata nall'rfurilor
ci a calatorilor ce se transports& dela un punct la altul al
regatului, dela un orac la altul, este destoinie a da capitalurilor
angajate, un procent multumitor; deaceea drumurile de fer s'au
ficut de catre Companii fara nici o participare alta din partea
guvernialui, cleat o simpla autorizare ca pentru once societate
anonima ci iii comandita, i pe baza regulamentelor de politie
pentru secwitatea cetatenilor ci a calatorilor. Companiile drumurilor
de fer in Englitera, nu au dela guvern niei garantie,
nici subventie, nici stint supuse la vreo conditie de durata sau
de impartire a beneficiului; aceste cal de comunicatie sunt fácute
de capitalurile particulare *i sunt perpetua lor proprietate.
Celelalte state europene, aflandu-se in conditiuni mai putin
avantajoase in privinta populatiei, a productiei *i a conaertului,
au trebuit sä faca sacrificii sau eel putin s asigure capitalurile
in contra eventualittatii de pagube, precum vom vedea cand
vom vorbi de modurile au can s'au facut, se fac drumurile de
fer in Franta, Italia, Germania, etc.
Marfurile sunt de clouä feluri: unele grebe ci ocupand be
mult pentru o mica valoare, prectun sunt cele mai multe materii
brute, granele, pieatra, varul, saxea, caraznida, lemnele,
carbunii de pamant etc. Altele sunt mai pretioase sau, sub un
volu.m mai mic, au o valoare mai mare, precum sunt cele mai
multe produete manufacturate, coloniale etc. Cu toate ca a
priori s'ar putea crede cä cele dintai ar trebui sa prefere calea
de transport cea mai putin costisitoare, sacrificand eftinatatii
repeziciunea, i cá nu.mai cele de-al dorailea az Li in stare si pre.-
tease& un pre t de transport mai mare in consideratia iutelei
regularitatil cu care se duc la destinatia lor, insi experienta do-

DRUMURILE DE FElt 83
vedeste Ca chiar acolo unde in paralel cu druraul de fer, dela un
punct la altul, se afla un canal sau un rau navigabil, cai pe
care transportul este mai eftin, marfurile cele mai grele, cele
mai volurainoase si mai brute Inca prefera a plati mai scump
la drumurile de fer; acea.sta se intelege prin compensatda ce
gasesc exploatatorii a se multumi cu un beneficiu mai ?Inc, ca
sä poata intrebuinta capitalurile lor la mai multe operatii intr'un
an, ceace numai iuteala transportului le permite a face.
Am citat despre aceasta mai multe exemple, precum drumul de
fer al companiilor pentru exploatarea carbunelui de pamant din
basinul de Newcastle, drumurile de fer de curand infiintate pe
valea Ronului, Loarei si a Poului. In vecinatatea noastra avem
drumul de fer dela Bazias la Viena, care lucreaza cu un avantaj
crescand, in concurenta cu cel mai mare rani din Europa,
Cu Dunarea; si mai ales in Statele-Unite ale Americei, sunt o
multime de pilde despre aceasta: drumul de fer dela lacuri la
Boston, paralel Cu canalul Erie, in Statul Pensilvania; lupta recenta
intre canalul Schuy-Kill si drumul de fer Reading-Railwary;
in Statul New-Jersey, canalul Raritan paralel Cu drumul
de fer Camden-Amboy-Raihway.
Este dovedit astazi ca se poate intreprinde un drum de
Bei- in mice parte a Europei, dacä pe acea linie, miscarea poate
da o receta sau venit brut de 20.000 franci pe an de ki!ometru.
Cu toate acestea mai toate guvernele statelor in care nu se gasesc
capitalurile trebuincioase sunt obligate a garanta pentru o
stuna mai mare. Gu.vernul Italian a garantat Carnpaniei Rotschild
si Thalabot, 25000 franci venit pe kilometru pe an pentru
drumurile de Nord si 29.000 franci pentru cele de miaza-zi.
Contele Dubois, in documentele sale statistice dela 1856, di pentru
recetele druunurilor de fer din deosebitele state, cifrele urmatoare:
Tani
Recete
medie
Recete
maximA
Recete
minima
Franta . . 48.500 70.000 20.000
Englitera . 41.000 *1
Belgia . . 35.000 11 11
I Germania . . . . . . . . 29.000 11

.134
ION GRICA
De vom lua raiscarea transportului dupa statistica ce posedira
a Romaniei ne putem convinge cá drumul de fer, care ar
punea porturlie noastre de pe Ihmixe in relatie Cu centrele de
productie gi consumatie, ar avea chiar in cei dintai ani, o re-
-eeta de mai mult de 20.000 franci; in adevar, gasim in statisticele
noastre:
Tone
25.000 Import de manufacturi de Paris, Londra, Viena
15.000 Coloniale importate
.170.000 Cereale exportate prin Giurgiu
30.000 Cereale exportate in Austria
25.000 Vite cornute exportate; 500.000 capete
20.000 Material de constructie de munte, piatra si var aduse
In Capitala Bucuregti.
285.000 Transport
25.000 Importul gi tranzitul din Austria
160.000 Cerealele exportate prin Braila
15.000 Importul vitelor
80.000 Carbunele de pamant din valea Jiukii din Transilvania
565.000 tone peste tot.
Considerand ca la 10 posti, parcursul mediu al acestor pro.,
ducte, i calculand peste 10 centime china medie pe tona de kilometru,
am avea numai dela marfuri, o receta de aproape 12
milioane de franci. Daca vom adaoga Ia aceasta suma Inca 8
milioane cel putin, receta ce ar esi dela transportul calatorilor,
desi pretutindeni reeeta calatorilor se socoteste cat si a ma,rfurilor,
am avea o receta de 20 milioane de franci pentru un parcurs
de aproape 650 de kilometri, distanta liniilor proectate
prin Valean, Targu-Jiu, Craiova, Pitesti, Bucuresti, Giurgiu,
Ploesti si Bräila , adica aproape de 32000 franci de chilometru
pe an, ceeace este o conditie foarte avantajoasa- sau de voni
socoti costul kilometric de constructie pe 300.000 franci cifra
fara indoiala exagerata — gasim un procent de mai mult de
10% receta bruta sau venit curat; i cazul cel mai primejdios
ce ar avea Statul Roman, ar fi de a plati 1 0:0 pe an din
tezaurul public, pentru un capital de 200 de milioane de franci,

DRIIMURILE DE FEE 85
.costul acelui drum, sau 2 milioane de franci, garantia fiind
de 6%.
Statisticele noastre nu ne dau Inc/ mijloeul de a calcula
venitul ce ar putea da drumurile de fer dela tra.nsportul calktorilor;
de aceea 1-am calculat in conditiile cele mai desavantajoase;
cu toate ca dupe, mi,scarea medie a cilatorilor kgi a
marfurilor pe fiecare kilometru, calculate, in deosebitele State,
venitul dat de raiggcarea calatorilor este mai mare. Migcarea, cilitorilor
in comparatie cu aceea a marfurilor este:
pe drumuri franceze
In Statele-Unite ale Americei
pe drumurile engleze
pe drumurile germane
cilatori tone mArfuri
260.0000 270.000
200.000 132.000
163.000
148.000 170.000
D-1 Donici, in estimatia ce a facut despre veniturile probabile
ale drumului concedat d-lui Mavrogheni pe valea Siretului
cu ambrasamentele dela Agiud la °cua ggi dela Roman la
Ia§i, a aratat un beneficiu de 6%, numai din transportul cerealelor
i al marfurilor. Aceasta cifra nu este nici decum exagerata.
Ca pentru once lucrare, la inceput au existat asupra drumurilor
de fer o multime de prejudecati §i de idei gre§ite. Oameni
de cea mai mare consideratie ca economkti §i politici, au
sustinut mult timp Ca numai liniile scurte pot aduce fobs, si
Ca Englitera singura era in stare de avea drumuri de fer, din
cauza apropierii ce exista intre (ample manufacturiere i porturile
de mare, mult timp companiile nu indrazneau sã !litreprinda
in Franta alte drumuri deckt prin prejurul Parisului pe
unde In zilele de sa'rbatoare, locuitorii acelei capitale cauta petrecere,
precum la Versailles, la St. Germain etc. A trebuit timp
pentruca o asemenea eroare sä fie invinsa, ggi pentruck toti sá
inte_eagit ado, intazziere se aducea desvoltarii lxgatiilor Frantei
dintr'aceasta. Acum este un fapt dobandit pentru §tiinta economica,
cum cã, cu cat o link este mai lung, cu atat receta
kilometrica este mai mare ggi Stephenson, in 1nsemnatele sale
cercetari asupra statisticilor drumurilor de fer, dovede§te ca
progresia urmata de acele recete nu are margini qi ca crvite

86
ION GHICA
necontenit ca i progresia industriei si a populatiei; c.ci pe on
wide s'au stabilit drumuri de fer, populatia a creseut cu eel
putin 15% in timp de zece ani.
0 alta eroare care a predominat mult timp a fost de a
cauta intre punctele extreme, liniile cele mai drepte, sacrificand
punctele intermediare. D-1 Minard inginerul, unul din cei mai
considerati inspectori din Franta, dovedeste prin cifrele deosebitelor
recete, cat de gresia este ideea liniilor drepte i cat
este de folositor a urmari vaile raurilor, trecand prin locurile
populate si prin centrele de productie; el dovedeste Ca traseul
intre doui puncte poate sit dea o deosebire de 90% in miscarea
cälätorilor, dupa cum ar trece prin uncle localitati sau prin
altele.
Astazi companiile cauta linii cat se poate mai 1urtgi, eaci
deosebit de sporirea recetei, gasesc si o adevarata economie in
cheltuelile de intretinere.
Pentru liniile de o lungime de mijloc, in conditii bune de
curbe si de deelivitati, a caror receta este in Franta de 20.000
pana la. 25.000 franci, Stephenson pretueste cheltuiala anuala
de intretinere i administratie, dela 50 pan. la 55% din receta
anuala, in vreme cc pentru cele lungi cu declivitati de 5
metri, precum este drumul du Nord, dela Paris spre Belgia, receta
este de 40.000 si pana la 60.000 franei pe an §i cheltuelile
nu tree peste 37 pana la 40% din receta. In Englitera cheituelile
de intretinere sant, in termen de mijloc, de 47- 1/9 din receta,
care in general se socoteste de 41.000 franci. In America, eheltuiala
intretinerii este de 65%, fiindca starea usoara i economica
cu care aunt asezate, ocazioneaza, cheltueli de prefaceri si
preinnoiri mai multe si mai dese decat pe drumurile stabilite
intr'un mod mai solid, precum se obisnueste in Europa, u.nde
intretinerea nu absoarbe o asa de mare parte a venitului.
Dupi cum vedem, eheltuelile de intretinere i exploatare
aunt de 30, 40, 50, 60 si 650/o din receta anua.la. Intretinerea
costa mai cu deosebire foarte mult in cei dintai doi ani, pane:
cand se aseaza rambleurile; iar uzarea materialului creste din
an in an si durata lui se socoteste pe timp de 15 ani.
Cheltuiala de intretinere propriu zis..', se socoteste de 1400
franci de kilometru pe an si obisnuit se face de companii in
regie. Cheltuiala de politie se soeoteste asemenea 1400 franci

DRUMURILE DE FER
pe an ci pe kilometru. Aceia de exploatare ae socotecte de 3
pia. la 4 franci pe kilometru de strews, din care numai tractia
absoarbe 1 franc, pana la 1 fr. 30 pe fiecare kilometru.
Statele civilizate ale globului posedi astizi aproape de
300.000 de kilornetri de linii de fer; dintr'acestea numai ca o a
patra parte s'a putut face fara partkiparea gri tOoperatia .0-
vernelor. Pentru acelea in care companiile nu puteau prevedea
foloasele de procent cc capitalictii aunt obicnuiti a dolgindi dela
hanii cc pot intrebuinta, guvernele, intelegind I calculand foloasele
cc pot trage din ele Statele, an trebuit sa vina in ajutorul
Companiilor, ficand de multe on sacrificii insemnate pen..
tru infiintarea unor drumuri de fer. Astfel de pilda, Rusia intelegind
citta putere i cite inlesniri i-ar fi dat in apirarea Sehastopolului,
un drum de fer dela Moskova la Mama Neagri, Intelegand
inlesnirile cc a avut Frantz', i Englitera in rizboiul
Crimeei, voecte astazi cu once pre sã. alba drumuri de fer
asiguri 5Vo pe suma fix i de 350.000 franci pe kilometru
unele parti, ceeace echivaleazii. cu un procent de 8 *i 9%.
Drtunurile de fer in Europa s'au facut de State, de Companii
sau de companii ajutate de State.
In Englitera toate drumurile de fer s'au fikut de Companii
färä nici o garantie, far% nici o subventie din partea guvernului.
Cel dintaiu drum de fer din lume s'a facut intr'aceasti
lark la 1650 laugh' Newcastle *i slujea la caratul eithmelui de
plimant ci al ferului, pe o distanta de 2 .sau trei mile; tot intr'aceasta
tara s'a intrebuintst cea dinthiu locomotiva, la 1820,
pe un drum de fer care ducea cu cal dela'Darligton la Stockton;
dar acea macina nu mergea nici micar cu iuteala calului la trap.
Cea dintaiu locomotivii repede a fost inventata de Stephenson
(tatal) ci s'a intrebuintat la 1828, deodati pe drumurile de fer
dela Liverpool la Manchester ci dela Lyon la St. Etienne. Cite
temeri ci prejudecati ci cat timp pierdut pima cc an putut ft
ele invinse ci pana sä dispara! La inceput trebuia until citlator
o mare indrazneala ca sà Intre intr'un tren tilts de locomotiva.
Reginei Engliterei nu 1-a fost permis a se pune pe drum de fer
pana la anul 1843 yi Ducele Wellington, care infruntase moor-
VOL. III

88
ION GHICA
.tea intr'o Butt"' de Waal% nu a indraznit a se expune la primejdiile
locomotivei decal la anul 1842.
Pzimejcliile si accidentele, foarte dese la inceput, s'au micsorat
i putem zice ca au disparut Cu tottil; cifrele statistice
dovedesc cä astazi este de 20 de on mai primejdios a se plane
intr'o trasura cu cai decal pe drum de fer. Statisticele ne spun
ca in Franta raportul oamenilor omorati pe drumul de fer este
de 1 la 1.955.000, si de vom face abstractie de douã trei intamplari
grozave, ca aceea dela 1841 la Versallia, pe rualul sting,
si aceia dela 1845 la Fampu, Intamplari cu totul exceptionale,
raportul mortilor este de 1 la 9 milioane, adica din 9 milioane
de oameni transportati pe drunturile de fer, d'abia unuia i se
poate intampla moarte. Pe drumurile cu cai primejdia este cu
rault mai mare; in Frantz, dupa statisticele de raortalitate, din
355.463 de oameni transportati cu diligentele, se intimpla moat.
tea unuia. Ralporturik celor raniti pe drumurile de fer in Franta
este de 1 la 496.551, in vreme ce pentru diligente este de 1 la
29.871.
Belgia pentru drumurile de fer raportul celor
morti este de 1 la 8.861.804
a celor raniti de 1 la 2.000.000
In marele ducat de Baden raportul mortilor
este de 1 la 17.514.977
si al ranilor de 1 la 1.154.488
In Prusia raportul celor morti este de 1 la 21.411.488
si al rinitilor de 1 la 3.892.998
In Englitera intamplarile nenorocite erau foarte free
vente; dar dela un timp s'au luat toate masurile, si astazi si-
guranta la Englezi nu este mai mica decat la francezi. Chiar
la American!, la acei oameni de o intreprinderitate de multe
ori nesocotita, intamplarile pe drumurile lor de fer sunt mai
rare decat ar fi pe drumtui cu cal.
Englitera cu mare de jur imprejur, cu soselele cele mai
perfecte in toate clirectiile j cu canalele cele mai costisitoare,
a urmat povetellor lui Robert Peel §i a facut tot ce i-a Lost prin
putintli pentru stabilirea drumurilor de fer; astazi ea este acoperita
de acest nou sistem de comunicatii. Desi pentru dansa

DRUMURILE DE FIR
inventia locomotivei tubulare nu putea Li originea unei adevarate
revolutiuni, precum a lost pentru site tari mai putin
bogate in migoace de comunicatii, dar cu toate acestea starea
ei maten are. a luat o mare prefacere i o multirne de chestii
politice, o multime de rani sociale s'au tarnaduit si au disp5xut
de sine nomai prin vieata noul st prin desvoltarea admit in
industrie si tu comer t din infiintarea drumurilor de fer.
In asezarea liniilor ferate din Englitera, nu a predominat
nici un sistem; aceste drumuri s'au asezat int.re doui puncte
mai mult sau mai putin departate, dupa cum o campanie mai
mult sau mai putin puternica gisit interesul sau privat, ci
o intrebuintare buna a capitalurilor sale, si o dobanda multaunitoare.
Inmultirea i impreunarea acelor linii formeaza astazi
rezoul (reteaua) englez care se compune mai cu deosebire:
1 0. de o linie continua, care duce dela nord la sud, dela
Brighton la Inverness, trecand prin Londra, Brimingham, Jork,
Newcastle, Edimburg si Aberdeen, in care dau mat multe linii
curmezise dela o mare la alta, trecat peste insule, in inaltimea
el;
2°. de linia dela Londra la Manchester;
3°. de linia dela Liverpool la La.ncastre;
4o. de linia tranversala din marea Nordului la Ocean,, dela
Sunderland prin Newcastle si Carlisle, la Solway;
5°. de o alta linie tot intre acele doui marl, dela Hull la
Liverpool prin Manchester si Leeds;
6°. de o a treia linie intre man, dela Douvre la Bristol,
prin Londra si Bath;
7 0 . in fine de o linie dela Douvre la Penzance, prin Salisbury,
Exceter si Plymouth.
In Englitera concesiunile sunt perpetue; ins& trebue sä.
spunem aci Ca unele biluri ale parlamentului au rezervat statului
dreptul de a fascunapara, de va voi, pan& in termenul de
21 de ani; dar totodata trebue sã. observam Ca &la acum nu
este exemplu ea guvernul sa Li uzat de aceasta prerogativa.
In Franta spiritul de specula n'a putut face singur drumurile
tie fer ca in Englitera, si a trebuit ca guvernele dupa
vremi si mai cu deosebire guvernul Imperial s5, intervie puternic
pentru infiintarea lor. Participarea guvernului la facerea
drumurilor de fer a luat deosebite forme si a intrebuintat deo-.
89.

90 ION CHIC*
sebite metode, dupi localitati l dupä alcatuirile ce s'au putut
face intro Companii cu Statul Astfel de pilda, pe Huta Strasburgului,
Statul a facut cu cheltuiala sa, toate terasaraentele,
toate lucrarile de arta, a zidit toate statiile; a dat taramul,
compania nu a avut decat a face balastul, a aseza railurile, a
ptme materialul fix si rulant 0 a lua tot venitul exploatatiei,
guvernul rezervandu-si numai dreptul de a imparti pe din douà.
cu compania prisosul de venit curat cat va trece peste 8%. Pe
linia dela Tours la Manta, Statul a ficut aseraenea terasamentele
si lucrarile de arta. Pe linia dela Avignion la Marsilia, Statul
a dat companiei o subventie. Pe linia dela Strasburg la Basel,
Statul a imprumutat pe companie cu mai tot capitalul intrebuintat
in construirea acestui drum de fel'. Pentru druraut
de fer dela Orleans la Lyon, Mediterana §i Geneva, Statttl a
garantat companiei un venit curat de 4% pe capitalul
buintat, cu rezerva de a Imparti Cu corapania beneficiul, cand
va trece peste 8%.
Cu toate aceste sigurantii 1 inlesniri nu a avut pima acum
oca.zie a se cal in nici intr'un caz.
Mai toate conoesiunile date de guvernul francez sunt pe
termenul de 99 de ant, la expirarea anti termen drumul de fer,
Cu tot materialul, amine proprietatea Statului.
In Franta ca si in celelalte tan, traseul companiei trebuia
supus aprobarii administratiei superioare, care determina si tut
maximum pentru tarife, maximum pe care companiile nu-1 pot
modifica fara aprobarea guvernului. Statul ii asigura serviciul
postal rasa plata, precum i transportul militarilor Cu preturi
scizute; este de observat c. corapaniile s'au tinut totdeauna
mai jos de acel maximum fixat de guvern pentru tarife si
pe multe linii, plata kilometrica pentru unele materii, precum
carbunii de pamint, caramida, etc. a fost de 6, 5 si 4 14 centime
de total, in hoc de 8 si 10 cea tolerati de guvern. Interesul binetutees
al companiilor a facut ea, media tarifelor filnd de 16
centime, s'o scazi companiile dela sin*, la 14, 12, 10 si 8 centime,
si ele thul necontenit a o scadea si mai mult. «Ntunai corapaniile,
zice 11dolle, au secretul a cunoaste adevaratul raport cc
existit intre venituri si cheltueli; numai ele stiu sä aproprieze
hicrarile la scopul pentru care he fax...).
Guvernul francez ficand jertfe de bani, garantand corn-

DRUMDRILE DX PER 91
paniilor un minimum de venit, dandu-le subve.ntii sau lasind
bateal lor fobs unele lucriui, a trebuit sä caute Ca acele sagri,
ficii s profite contribua.bililor; de aceea a trebuit si Wit o
lucrare preaiabilä, un traseu general ca ai poatii stabili un
sistem de Wail, aoezat astiel ca toate punctele principale 64 fie
legate intre dinsele i Cu posturile cele mai importante. Liniile
determinate intriun mod sistematic fi calculate dupa, trebuintele
comerciale 9i industriale ale tuturor centrelor de zomert
91 de industrie ale Frantei, executate astizi in total sa,u in
parte, aunt;
1°. linia care porneote dela Havre 91 duce la Manilia ai
Toulon, prin Rouen, Paris oi Lyon; ea tae Fronts in doui. 044
deopotriva oi leaga marea Nordului Cu Mediterana, trecand prin
oraoele ceie mai manufacturiere;
2°. o a doua linie foarte importanta duce dela Brest la
Strasbourg, prin Rennes, Paris oi Nancy.
Pe aceste linii care se tale intre dinsele in Paris, vin de
se reazimii liniile urmatoare:
30 drumul Nordului care pune Franta in contact cu Belgia,
Olanda Prusia.
4 0. linia dela Paris la Painboeuf prin Orlean oi Narita;
5°. linia dela Paris la Bayonne, prin Bordeaux;
6°. linia dela Paris la Chambery.
Franta, care la 1810, nu avea deciit liniile dela Paris la
Versailles oi St. Germain, cu aceia cu cal dela mina de arbuni
de prtmant dela St. Etienne pink la podul dela Andreziene, uncle
acest product se imam pe Loara, are astazi aproape de 14.000
de kilometri de drumuri de fer in e.xploatatie i urmeaza pe tot
anul a marl aceasta cifra in progresie repede. De unde, din pricina
luptelor politice care se ficeau pana oi pe taramul industrial,
ea ramb.sese mult inapoi in privinta aoezarii acestor cal
de comunicatie, astazi cãtigà timpul pierdut, oi de wade la
1840 nu avea decOt 499 kilometri de linii de fer, la 1855 ajwise
a avea 5.048 la 1857 avea 7458 oi la sfaroitul anului 1862 va
avea 13870 kilometri.
Sistemul guvernului francez era de a studia toate liniile,
a dresa pentru fiecare, caletele de sarcini (cahiers des charges)
i a le pune in licitatie, lasand afertelor garantia procentului
capitaiului, marime,a subventiei sau partea de lucrari in

92
ION GHICA
sarcina statului. Licitatia era deschisa pentru toti. Unele deceptii
insa ce a avut guvernul Frantei in executarea lucrarilor,
au silit pe guvern a se departa, in uncle cazuri exceptionale,
dela acest sistem, cel mai bun si singur in stare de a departa
once banuiala despre buna credinta si probitatea lucraru, i a
se hotaxi a da unele concesii prin simpla intelegere cu unele
compa.nii man i puternice can dase dovezi de stiinta i exactitate.
S'a pretins de multi oameni competenti cä sistemul bunei
intelegeri de-a dreptul i fara licitalie, numai cu companii mani
bogate este mai folositor Statului cleat acela al licitatiei, Ca
desi guvernul este expus a plati mai scum.p, dar in realitate este
mai castigat, lucraxile savarsindu-se mai curand mai sigur.
Ca sa, avem o idee de modul cum se dau acum concesiile
de drumuri de fer, voiesc a cita cateva pasagii din raportul
D-lui Roucher ministrul lucrarilor publice catre Imparatul fraucezilor,
la inceputul anului curgator:
4(...Chiar in perioada care a urmat path: la 1851, multe
ithi importante, precum acelea dela Paris si Orleans, dela
Strasburg la Basel, dela Paris la Rouen * Havre, s'au concedat
far& licitatie d'a dreptul; dar aceste s'au facut din pricina
unor imprejurari deosebite si in putere de legi speciale...
4cLa 1852 noua situatie a trebuit sä modifice sistemul urmat
path atunci de gwvern. Intr'un limp cand tara iesia dintr'o
criza politick guvernul trebuia sá fie preocupat de a de,svolta
industria drumurilor de fer...
.gUnele linii ficand parte din reteaua Companiilor celor
marl, guvernul a trebuit sä-si rezerve facultatea de a concesiona
de-a dreptull; aceasta imprejuraxe nu trebuia ins& sa ne faca sä
Warn ca toate lucra'rile trelouesc tratate la lumina, mai ales
cand e vorba de lucrari si de furnituri; trebuesc adjudecate
sub ochii tutulor si sub boldul libertatii mezatului.
cPublicitate i concurenta, iota, cu toate asertiunile contrarii,
cele mai bune reguli in asemenea materie, i sunt incredintat
ca I. V. ati eondamna once masura ar avea drept efect
de a restringe in aplicatia sa, principiul tutulor i atat de moral
al adjudecatii.
Belgia a decretat la 1834 resoul (rezeaua) ei de drumuri
de fen §i §apte raici dupä aceia„ toate acele linii se aflau in desavarsiti,
exploatare. Acea reteath se compune de doui linii

DRUMURILE DE FER
care se tae in cruce, spre cele patru puncte cardinale, i pune
Belgia in 'contact cu maxea, cu Rhinul i cu toate taxile vecine.
Din 1430 de kilometri de drum de fer ce are Belgia, 716 kilometri
sunt proprietatea Statului, 714 sunt ale companiilor,
exempiu unic in Europa ca ,Statul sä aiba proprietatea sa jum .&
matate din liniile de fer.
1 0. Linia transversal& dela Ostanda la Verviers, prelungita
pina la CoIonia dela Est la Vest, asigura comertul Belgiei
cu Englitera si Germania.
2'. Aceia dela Nord la Sud, dela Anvers la Idous, care se
prelungeste spre Paris, leaga. Be:gia cu Franta i cu Oland&
Pe aceste dou5. linii yin de se leagii liniile cele mici, precum
sunt:
3'. Aceea dela Namur la Liege.
4°. Aceea dela Anvers, Gaud, Bruxeles i Arlon prin
Namur.
Acest mic stat, atat de puternic prin importanta
ce a dobandit, datoreste starea prospera de care se bucura,
staruintei Regelui Leopold si ministrului sau Rogier, care
au avut curajul a intreprinde cu cheltuiala Statului, la inceput
o lucrare colosala pentru un Stat de a sa intindere; iata cum
Michel Chevalier pretueste acea lucrare, vorbind de Belgia:
«Indata ce s'a instalat, guvemul acestei tan i a inteles ca
pentru asigura viitorul) trebue sä pue pecetea sa pe teritoriul
belgian, prin intreprinderi man i in armonie cu spiritul
secolului. Pe and pe deoparte atragea la dansul toate influentele
vechi, intrunea la cauza sa anticele elemente de ordine
consolida pacea dinauntru, Intâia eonditie pentru bunfistarea
marei majoritati in once tar, totodata s'a aruncat fara sfiala,
dar Cu singe rece i buna chibzuiala, in inovatlile ce-i recomanda
o politica conservatoare i progresiva. Drumurile de fer
erau deja in onoare; a crezut ca prin ele putea, sä dobandeascä
o popularitate scv1däsi cä va putea crea Belgiei un titlul netagaduit
de a fi admisa intre statele europene.
«Toate aceste sperante ale guvemului belgian s'au realizat
Cu prisosinta. Gratie acestei dovezi de putere (insistam asupra
cuvintului, caci puterea ce naste din lucrari roditoare este
si ea putere, ca i aceea care acopera Cu morti campurile de
batalii), gratie acestui act hotaritor, Belgia instarita inauntru,
93

94 ION GBICA
a ekstigat in afar i admirath3, dacã nu amicitia, color mai mandri
inamici. Gratie ministriler aid dela 1834, a intrecut in lur
erarea drumurilor de ter, monarhiile cele marl ale Europe'.
Acestei lucrari ea datoreaxii prosperitatea sa. Ii datoreazi
nationalitatea eh.
D-I de Ridder a carui Mei numark Intre romance, a contribuit
puternic ca inginer la isbanda lucraril intreprinsa de
Regele Leopold.
In Germania se deosebesc cinci Iinii principale:
1° Linia dela Nord Intre Stettin,, Dantzig i Konisberg,
unecte Marea Baltica cu lacul Constantei, pain Berlin, Leipzig,
Nuremberg si Augsburg.
2°. Drumul de fer dela Kiel la Triest uneste Baltica cu
Adriatica prin Hamburg, Berlin, Dresda, Praga si Viena.
3°. Linia dela Vest la Est, de. Aix-la-Chapelle la Berlin,
wide vine de se uneste cu linia Cracoviei prin Breslau, uneste
Marea Nordului cu Baltica si Rhinul cu Vistula.
Aceasta linie prelungita pada, la Lemberg si Cernauti, zisa
Charles-Louis, se spera el se va lega cu linia Siretului concedata
D-lui Mawrogheni; din nenorocire insa, avantajele ce au
de a merge in Marea Neagra, de preferinta, decat la Galati si
Inlesnirile date de Rusia companiei ce ar uni Lembergul cu
Odessa, prin Podolia si Volinia, pe la Brodi, ridicá concesionarului
roman toate probabilitatile de isbanda. Linia Galitieli
chiar In starea infundata, In care se afla, Inca, di. Companiei
foloase indestulatoare. Dupa socotelile infatisate actionarilori
s'au transportat in anul 1861, pe aceasta lithe 287.554 de per-
soane si 4.468.886 cantare de marfuri ceeace a dat o receta
brutl.' de
din care sclizand suma de
cheltuelile anului, raman
beneficiu curat.
Dinteaceasta, sunia, scade 5% dobanda. actionarilor
pentru Partile respective
care este pretuita in socoteala la
2.736.421 fiorini
1.280.977
1.455.444 fiorini
701.388,71 fiorini
ramane beneficiu 754.055,36 florin'

DRUMVEIME ?Ea 95
Dintr'acest beneficiu se mai scade 4% destinat
la formarea fondului de rezervi
P3trivit- I 40 :StatUtele Societatii
riman 723.893,15 fiorini
La care aural se mai adauga excedentul
venitului din anul 1860 care a lost de 200.000 fiorini
Peste tot beneficiu curat 923.893,15 fiorini
S'a hotarit a se da actionarilbr dintr'aceasta sum/ wi supra
dividend de 7 fiorini de fiecare actie ce se vor plati la Iulie
1862, impreuna cu dobanda 5%.
Concesia D-lui Mavrogheni se anunta sub cele mai favo..
rabile auspicii, cad i actiile acestei linii, de unde orau cazute
mai jos de pan, indata ce s'a dat concesia liniei Siretului, s' au
suit succesiv dela 190 fiorini la 203, 212, 221, si pana la 235
Cu 35 de fiorini sau 173/2 % mai presus de pan.
Beneficiurile realizate pe linia Galitiei au penis ca partea
dintre Przemyil si Lemberg sa se pont& savarsi cu doi ani
mai inaintea termenului fixat, ramaind numai a se inlocui c a -
teva clädiri provizorii cu cele definitive. Dupä socotelile anului
1861, pe partea dintre Bahnia si Lemberg, costul transportului
sarei dela Wielitzka s'a redus foarte mult, j in be de 2169 de
cantare de Bare transportate in a.nul 1860, la 1861 s'a transportat
numai in termen de 6 luni dela 22 Iunie pada la 31 Decembrie,
25.455 cantare, aproape de 25 de on mai mult decat In
anul precedent.
4°. 0 a doua Itinie transversala porneste dela Mayenta,
trece la Frankfurt, Cassel, Weimar, Leipzig, Dresda si duce la
Breslau.
5°. 0 a treia linie transversala dela Munchen la Viena, nesavarsita
Inca intre Lausbach i Rosenheim, duce pana la Pesta
si la Bazias, unindu-se in curand cu linia care duce dela Miinchen
la Paris, prin Augsburg, Stuttgart, Carlsruhe i Strasburg,
va fi cea mai repede comunicatie Intre Orient cu Franta
cu Englitera.
Aceasti linie prelun.gita pe valea Tisei, pela Bazias, Belgrad,
Adrianopol, sau pela Arad, Wean, Craiova, Bucuresti,

96
ION GHICA
Glargiu, Adrlanopol pia. la Constantinopol, va uni de-adreptul
Rhinul Cu Dunarea i Oceanul cu Marea Neagra.
Concesia data Principelui Brancoveanu are toate sansele
de succes dacá concesionarul va avea timpul sä profite de ocazille
favorabile ce-i oferä astàzi starea financiara a pietelor
Europei; dar trebue sä observam c5. l concesionarul Väii Jiului
va avea sä lupte Cu dificultati I Cu concurente de natura
acelor card au zadarnicit ostenelile concesionarului Va.'ii-Siretului:
Principele Lippe, care are marl proprietati in Slavonia, inteles
Cu comitatul Banatului,, pune 3 milioane de fiorini, taramul
gratis precum i lemnele de con.structie, i o aka.' atata
suma se pune de Baronul Prandau cu alti proprietari, in clispozitia
Companiei care ar uni Temesvarul Cu Adriatica la Fiume
prin Slavonia. Compania este aproape a se forma.
Pe aceste 5 Hun citate mai sus se reazimä si se inbranseazi
toate celelalte Linii germane, care unesc intre dan.sele deosebitele
orase si Capitale.
Sistemul adoptat de Germania la inceput era ca liniile de
interes general sä se fac5. de State; jar acele de interes local
sä se lase companiilor; insä aceasti regulà nu s'a putut observa
si mai pretutindeni concesiiie la companii au biruit; astfel Prusia,
din 6976 km. de &umurie de fer, nu are ale Statului cleat
210 km.; toate celelalte sunt ale Companiilor, chrora le-a asigurat
obisnuit un venit minimum de 370 pe an. Austria a
renuntat de mai multi ani cu totul la executarea i exploatarea
drumurilor de fer de care stat; ea a vandut la Companii
chiar drumurile Ate le avea acute in contul statului i corapaniile
au stiut a trage foloase de-aco,Do de unde statul era in
pagub5.; astfel drumul Nordului, administrat de Stat pin& la
1854, nu da deal 3 pana la pe an; in vreme ce de and
guvernul 1-a vindut Creditului mobiliar din Franta, aceasta
companie scoaste venit curat 770 pe an. Drumul dela Glognitz
In directia Triestului, construit la 1840 de Compania Sina
exploatat de ditnsa pan& la 1857, producea 8%; trecand atunci
In proprietatea i administratia Statului, nu producea decal
5%; iar dela 1859 de and a trecut prin vanzare D-lui Pereira
impreuna cu continuarea sa pfina la Triest, el dá Creditului mohiliar
pe an, Cu toate ca numai trecerea Semeringului a :
costat 2 milioane de franci kilometrul. Asemenea si drumul

DRUM. URILe DE PER 97
Nordului dela Viena prin Brun si Olmutz, la CracoVia, s'a cedat
companiei Rotschild pe perpetuitate si , fara control din
partea guvernului; acest drum dela 1837 pana la 1847, nu producea
decal 3%; dela acea epoca iris., venitul a mers tot crescand
pe fiecare an, si dela 1858 s'á suit la 15 0/o venit curat
pe an.
In Olanda linia dela Amsterdau la Roterdam, pe la Harlem,
Ley si Haga, prelungita pan`a la frontiera Belgiei la Meerdich
si Anvers, si o a doua linie dela Amsterdam la Arnheim,
St. Emmery, pe la Utrecht, prin Olanda cu toate porturile si
canalele ei, in comunicatie cu toate tarile vecine, inlesnind trecerea
repede si ieftina prin toatä tara si f n toate dire,ctiile.
Italia, acest regat de intaie ordine astazi, va fi peste putin
legat cu Franta i en Elvetla prin drumurile de fer care due
dela Turin la Grenoble. Mediterana va comunica cu Adriatica
prin Genova, Turin, Milano, Verone si Venetia.
Rusia, acest stat mare si puternic, nu are Inca decat deabia
700 de km. de drumuri de fer:
650 km. dela Petersburg la Moskwa
28 km. dela Petersburg la Parkoe-selo
si 42 km. dela Petersburg la Gacina.
Astazi insa s'a hotarit a se face sacrificii colosale; un
om de geniu, generalul Totleben, a luat aceasta lucrare n mina
si peste putin se numara 15000 km. care vor uni Odessa cu
Petersburgul, cu liniile germane de-o parte si Cu Nijini-Novgorod
de alta.
VIII.
Traseul unui drum de fier nu poate fi supus la reguli
fixe, cad i depinde de mai multe consideratii deodata. Inginerul
insarcinat cu o asemenea lucrare, trebue sä. concilieze interesele
materiale, politice qi strategice cu inlesnirile de material; sä
caute ca lucrarile de arta si de terasarnent sä fie cat se poate
mai mici; sa caute ca devizele sa fie cat se poate mai aproape
de realitate. Intr'aceasta privinta, la inceput mai ales, inginelii
cei mai in renume au facut greseli foarte man; putem cita
drumul dela Manchester la Liverpool, care a costat 38 de mi-

'ION OLIO.*
lioane de fraud in loc de 12.500.000 ft calculati in (Idris; dripraul
dela Paris la St. Germain care s'a suit la 15 railioane, din
4 milioane ale devizului. Acum putem zice ca nu se mai fac
asemenea erori; ele proveneau mai cu deosebire din seurapetea
neprevazuta ce constructia, drumurilor de fer aduce in plata
zilei unui lucrator, care mai totdeauna s'a suit dela 1 fr. la 2
23/2 fr. pe zi pentru un muncitor; si plata dulgherilor gi zi-
darilor s'a suit dela 3 fr. la 8 fr. pe zi. Cu toate acestea, in formarea
capitalului se a.dauga obignuit 30% peste deviz.
Capitalul Companiei se formeaza mai obignuit prin actii
de 500 de franci fiecaxe ai de multe on, parte prin actii, parte
prin inwriunut cu obligatii ale Companiei de 300, 500 gi 1000
franci, platnice cu dobanda de 5% ai cu prime. In Pranta, mai
mult timp, c,onsiliul de stat a refuzat a recunoagte actionarilor
un drept de dobanda asupra capitahuilor varsate inaintea savargirei
drumului de tier. Dela un timp incoaci insa, in statutele
companiilor, se stipuleazá o dobanda de 5% i astfel fiecare
gtia ca aceasta dobanda se preleveaza din capital gi se
plategte din dividend, cand drtunul incepe a lucra. Rapiditatea
in transport este lira indoialà elementul cel mai puternic al
drumurilor de fier; ea a crescut, putem zice, pe tot anul cu
perfectiile aduse la locomotive. Sunt cativa ani, ii4eala medie
pe drumurile de ler era de 30 km. pe orb', (2 pogti) ; astazi
aceasta este iuteala trenurilor de marfa, gi acea medie s'a suit
la 45 km. sau 3 pogti; trenurile exprese alearga 70 de km. (4
pogti) pe ora i maginile austriace cu patru pistoane, care se
vad la expozitia Londrei intr'acest an, promit o iuteala de 90
km. (aproape 9 pogti) pe orii.
Gra.durile de iuteala obignuite astazi stint: 60 pana la 70
km. pe ora pentru trenurile exprese (4-4V2 pogti) ;
40-45 km. pentru trenurile omnibus (23/2-3 P00-i)
25-30 km. pentru marfuri (1-2 pogti).
Puterea aburului intrebuintata prin locomotiva costa 10
centime de cal-abur pe orii.
Locomotivele, ugoare la inceput, au ajuas a fi foarte grele;
de unde erau de:a 6 pana la 8 tone, astazi au ajuns a Ii de
30-80 tone. Aceasta perfectie a necesitat intrebuintarea de
railuri grele, care dela 13 kgr. pe metru, au trebuit sa se faa
de 35, 36 §i 38 kgr. pe metru curent, ca sit poata rezista.

DRUMURILE DE PER 99
Deci din toate cite spuserim, ajungem la conchmiile urmitoare:
10. Druinurile de fer dau societitii europene tin fobs anual
de 16 miliarde fraud, adici un spor de venit de 100 franci sau
8 galbeni de fiecare suflet. Asupra acestei sume, companiile
nu preleveazi cleat 4 miliarde sau 25 de franci, 2 galbeni de
suflet, sau un beneficiu curat de 6 galbeni pe an.
2°. In foarte putine cazuri, Statele can au imprumuta.t,
au subventionat sau au garantat companiilbr tin procent, au
fost exTuse a pliti char mici sume din tezaurul public.
3°. 0 multime de oameni au easit in constructia qi in exploatarea
drtunurilor de fer, raijloace de trai.
40 Ele nu au adus nici o sminteali industriilor transporbailor
mai inainte existente.
50 Prin eftinitatea, regularitatea si iuteala transporturilor,
ele au dat nastere la o multime de industrii noui, au desvaltat
qi au perfectionat puternic pe cele existente.
6°. Au devenit agentul cel mai puternic al libertitil qi al
eivilizatiei, au creat aliante i interese peitice noui ;ti au asigurat
puternic existenta ü nationalitatea in Statele care au
avut burial spirit a infiinta drumuri de fer.

DEPRECIEREA VALORII .5 I CREDITUL
(Statutele Bancii Ron-dine)
I.
Or in cotro ne intoarcem, nu vedem decat chipuri posomorate,
oameni preocupati, ingrijati, desperati. 13ucuria a fugit
din orasul ei favorit. On pe eine intrebi de mahnirea ce are
in sufletul sau, iti raspunde, oftand, ca rill-§i poate implini angajamentele
ce a luat, cä nu gaseste bani, cä nu s'a putut imprumuta
cleat Cu 12% dobanda platita inainte, plus un curtagiu
de 3% si pe termen ntunai de un an, adica cu 1634% pe
ipoteert de mosia si cu facultatea conditionata d'a putea imprumutatorul
s'o puie in vanzare la expirarea termenului lira judeceit..
Proprietarii nu pot plati la tirap datoriile ipotecare; li se
pun mosiile in licitatiune i sit \rand Cu preturi de nimic.
Arendasii nu pot gasi sit plateascit castigurile si sä faca
avansele trebuincioase exploatarii, qi sfi departeaza de masa.
Comerciantii nu pot face onoare la iscalituri, Ii se protesteaza
politele si sit declara
Este trist a vedea numarul oamenilor ruinati in cativo, ani.
Oare au pent banii din tara?
Anii din urma sä fi lost ei mai putin roditori decat cei
de mai inainte?
Productele tarii nu mai au trecere sau se dau pe preturi
vile?
Lirele §ti galbenii, icosarii i afantichii s'au preficut in
seule?
Niel una din astea toate!

102 ION GHICA
Dar care e cauza? fiecare 1i poate raspunde cä a lipsit
creditta; fiecare repeat acest cuvant, dandu-se farli impotrivire
rainei, ca omul care se ineacii far& a da din
A lipsit creditul! Dar ce este creditul? Este el de aur, de
Mina, de lank, de matase? care ii e substanta? care Ii e culoarea?
Cum se naste, cum creste, cum trieste, cum moare si
cum inviaza?
Creditul este o virtute care procede dela valoare, o pune
In miscue, o verifica, o creste si o aduce in stare de a crea alte
valori noui.
Sunt puteri in ordinea moralit fill care o societate nu
poste prospera, nu poate merge inainte; care, de vor lipsi, acea
societate se deacompune si dispare intocmai cu corpul and l'a
lAsat sufletul.
0 valoare, oricitt de mare, scade i piere cand va lipsi credittil;
rain credit, valori foarte raici iau o inseranittate mare,
inmultind lucrarea lor prin miscarea cc le di. el, precum valori
eolosale içi pierd importanta, riimanand in nelucrare eand le
lipsegte puterea care le da impulsiune, ca populatiile acelea cart
In ordinea fizica se numera cu sutele de milioane, dar carora,
lipsindu-le stiinta, energia si activitatea, nu au nici o greutate;
pe and altele, putin insemmtte prin numar, ajtmg man i si pu.
terniee prin virtutile morale earl au a,ctiune asupra lor.
Clad un popor igi pierde acele virtuti, code, si nu se tidieä
decal dupa ce si le-a redobilndit. Asemenea si valorile cad
si per cand dispare creditul, si nu se urei dead dupil cc s'a
restabilit el.
Dup. cum o dovedeste numele, creditul este credinta
la timp determinat, imprumutatorul Ii va lua indirat obiectul
ce a incredintat altuia. El naste din increderea in persoane sau
In lucruri: triteste i creste prin intensitatea acelei credinte
atarni dela gradul de moralitate, de capacitate si de activitate
a persoanelor care se servesc cu &visa dela buna intrebuintare
ce fac fi dela stabilitatea lucrurilor. Or cc imprejurare,
once prefacere in ordinea morala sau material i are inriturire
intoemai ea schimbarile In starea atmosferii asupra
barometrului; creste gi scade, se sue si se coboara, dupit aegis
tin negustor, tin meserias, un arendag, sau tin proprietar,

DEPRECIEREA NALORII St CREDITUL 103
bucura de credit, pe cat timp el intrebuinteaza bine obiectele
imprumutate, vi ti tine cu sfintenie ob1igaii1e ce ia. Dar sä
eada la patima cartilor sau la betie, la vre -o omeneasci
care sa-1 poata face a-si neglija interesele; aá-i vie o
board, o paguba, o judecati, indata 1i va vedea ereditui
cu acele slabichmi, cu acele imprejurari.
Creditul se intemeiaza pe valori existente sau pe valori
a se crea. Intr'o tara exclusiv agricola, precum este a noastra,
valoarea de capetenie, isvorul bogatiilor, este pamantul. Que.
ne poate spune care este astazi valoarea acestei bogatii si care
va fi ea maine? In care treapta a scarii se va opri? va &idea
mai jos de trei galbeni pogonul, pre t cu care s'a vandut mai
deunizi o =via, sau se va sui mai sus de 15 galbeni, pret la
care se ridica la noi pamantul in unele localitati?
Tot ce putem sti este ca valoarea oficiall se bazes.zii pe
renta de 5% adica ca autoritatile pretuesc o movie data in
arenda pe o raie galbeni pe an drept o valoare de douazeci de
mu i de galbeni. Dar dosarele licitatiilor ne spun ca aceste preturi
sunt fictive, si cä de trei ani nici o mosie nu s'a vandut
mai sus decat pe venit de 7%, se poate cita nume de mosii
care s'au dat pe 10, 12 si 14%, moil cu arenda de 3000 de
galbeni vandute pe 22000 de galbeni. De vom tinea in searaa ca
dobanzile urcate qi dificultatile de bani nu lasa pe arendasi
dea arenda mai mult de 50% din venitul adevarat, putem zice
ea deprecierea valorii mosiilor este de la renta de 5% la 20 0/,
adica ca in trei ani valoarea fonciara a cazut la a patra parte
din ce trebuia sa fie.
Care sunt cauzele acestei deprecieri darapanatoare tutulor
claselor societatii, si pe care o simte comerciantul i meseriasul
ca si proprietarul?
Inca astazi modul de a valora pamantul este claca,
suparatoare care nu mai este de secolul nostru, pagubitoare
91 muncii si capitalului. Conventia nu putea sa nu se
atingii de dansa. Aceasta chart& la aliniatul al 5-lea din art. 46
zice cà 4:Se va proceda farei intetrziere (sans retard). la revizuirea
legii care reguleaza raporturile proprietarilor de pamint Cu
cultivatorii, in vederea de a imbunitati starea taranilor:o. Este
peste putinta a se atinge catusi de putin o asemenea chestie,
far& de a se aduce o perturbatie in valoarea pamantului, cad
VOL.

104
IO N GHICA
oricare ar ft solutia care s'ar da, valoarea fondului nu ar putea
SA ramie tot aceea*, sä nu la o prefacere in mai mult sau in
mai putin. i cat va tinea o asemenea incertitudine, fiecare se
va teme tsi se va opri, a*teptind sä cunoasca valoarea de mine;
cat tine acea incertitudine, acea avteptare, creditul se va sfii,
se va restrange i va pieri. Ca sá apere tara de necuviintele ce
trebuia neaparat sä aduea in bogatie prelungirea unei asemenea
star de luoruri s'a prescris cu multa intelepciune ca sá se procedeze
farti intcirziere, (sans retard) precautiune de neaparata
trebuinta chestiune care atinge toate interesele materiale.
Tiind in atarnare trel ani intregi, precum am facut-o, o
chesthme atat de arzatoare dela care toti locuitorii a*teapta cu
neOdihni o imbunitatire a starilor, a trebuit neg,re*it zä devie
o arm a in luptele politice ale partidelor, s ridice sperantele
unora mai presus de cat poate fi vreodata realitatea,
mante pe altii mai mult decat ar fi putut sä o faca masura cea
mai nedreapta, sä devie o vatra in care sufla toate patimile,
uncle se consuma toata puterea partilor interesate.
On care ar fi fast solutiunea ce s'ar ft dat fara zabava
(sans retard) acestei chestiuni, cat de aspr i nedreaptä s Ii
lost pentru unii sau pentru altii, nu putea sä fie mai darapanatoare
decat a fost deprecierea ce a pricinuit capitalului fonciar,
incertitudinea ci temerea cc apasa pe toti de trei ani.
Daca la aceste consideratiuni vom adauga ea razboiul Crimeei,
urcand cu deosebire, i de-odata, preturile produselor
noastre, a dat loc la ca*tiguri can au obicinuit *i pe locuitori,
*i mai cu deosebire pe proprietari *i pe arenda*i, la ni*te cheltueli
de confort §), de lux pe care be justifica acele ca*tiguri intimplatoare,
i pana la un punct sperantele in viitor, dar care
era mai presus de raijloacele de can putea dispime in timpuri
normale; cheltueli pe can nu le-au putut reduce decat cand s'a
sleit creditul, ca*tiguri can au ridicat cu deosebire arenziile
mo*iilor, a indemnat pe negustori a gramadi in magazine lor
marfuri dupa. cererile care se obi*nuisera, marfuri, care, nepetrecandu-se
in timpul platilor, au urcat scontul, i-au adus multimea
falimenteloir din 1859.
Necesitatea in care s'au aflat cei mai multi proprietari d'a
face scazamanturi insemnate la preturile cu care contractara
la 857; Epizootia, si suirea dobanzilor, au adus dup .& sine ere-

pEPRECIEREA VALORU 5! CREDITUL
sterea datoriei ipotecare, sub care geme astazi proprietatea fonciara,
i cotribue la deprecierea ei.
Intaia conditiune pentru restabilirea valorii pam'antului
conditiune sine qua non, este solutia chestiunii ZiSa, ' a proprietatii.
Valoarea ce va dobandi acel capital va fi Cu &tat mai
mare, cu atat mai aparata in viitor de depreciere si mai susceptibila
de crestere, cu cat aeea solutiune va Ii mai potrivita
cu regulele dreptatii si ale echitatii.
Imbunitatirea judecatoriilor, departandu-se once temere
de perdere pe buna dreptate, nu ar contribui putin la irabunatatirea
i srporirea valorii capitalului funciar.
Ridicandu-se aceste cauze de depreciere care apasa astAzi
pe toti locuitorii, creditul ar reinvia i pamantul ar dobandi o
valoare intrinseca, cunoscuta, supusa numai la fluctuatiile obicinuite
a oricarei valori, ramanand ca institutiile de credit sa
vina sä-1 punä in raport, sä scaza dobanzile i sä-1 degreveze
de ipoteci.
Asociatiile de credit agricol (Landwirtschaftliche Kredit
institute) au dat in Germania cele mai fericite rezultate. Acolo,
fiecare proprietar face parte dintre aceste asociatii si are un
credit deschis pink' la concurenta de jumatatea valorii parnantului
ce poseda, primind obligatiuni, Pfandbriej, pe care in
unele state le negociaza char imprumutatul, jar in altele, asociatia
se insarcineaza singura a procura valorile. Acele obligatiuni
sau la purtator (au porteur) adica ca se platesc on cui se
infatiseaza cu dansele, sau nominative si inalienabile.
Pentru plata datoriilor contractate, s'a adoptat mai pretutindeni
sistema amortizatiei graduale dela %, pana la 2% pe
an, si cu sumele adunate de asociatie pe fiecare an, se platesc
obligatii prin tragere la sorti.
Inteo tard unde circularea ca,pitalurilor n'a luat Inca o
mare desvoltare, ar Li cu anevoe a se intocmi indeosebi institutiile
de credit, de care au neaparata trebuinta industria si comertul,
i cred ca .intrunirea acestor credite inteo singura asociatie,
intr'o singura bancä , s'ar potrivi mai bine cu mijloacele
noastre.
Proectul urmator, pe care il dau in aprecierea oamenilor
competenti, imi pare ca ar putea intarnpina trebuintele socie-
105

106
ION GIIICA
tatii noastre. Am unit intr'o singura asociatie operatiile unei
Vinci de scont ci de circulatie, unei banci agricole 9i a unei
case de pastrare.
Statutele Báncii Romatte
Titlul L
Sectitmea L
Fondatia societatii bändi , durata obiectul el.
Art. 1. Se intocmecte in Bucurecti cu autorizatia Guyernului
o societate anonima sub titlul de Banca Rol-nand.
Art. 2. Durata societatii va fi de 25 de ani din ziva datei
ordonantei Doranecti de auturizare.
Art. 3. La sfarcitul anului al 24-lea asociatia se va putea
prelungi clack o vor cere actionarii ci se va autoriza de guvern,
insa fara ca aceasta hotarire sä poet/ obliga la nimic pe actionarii
care vor voi sá ceara la prorate, partea sa din lichidare.
Art. 4. Scopul acestei societati va fi intemeerea unei banci
de scompt ci circulatie, de depozit de producte, de obiecte ci de
efecte de comert, de industrie agricole, ci ipotecare.
Art. 5. Fondurile se vor da de actionari.
Art. 6. Recedinta Bancii este statornicita in Bucurecti.
Art. 7. Bence va putea aceza sucursale in oracele Iaci,
Ismail, Galati, Botocani, Bráila, Ploecti, Craiova precura ci In
alte piete ale Principatelor-Unite.
Art. 8. Banca va putea aceza in Bucurecti, precum i pe
linga fiecare sucursalk, cantoare de case de pastrat (caisse
d'epargne).
Art. 9. A treia parte din actiuni, cel putin, se vor da in
Principatele-Unite la paminteni sau la persoane domiciliate in
tar& Art. 10. Gwvernul in nici intr'un caz nu va putea lua mat
mult de a treia parte din actiunile rezervate la art. precedent

DEPRECIEREA AIORII $1 CREDITUL
Sectitmea IL
Capital social fi modal emiterii gi transformdrii actiunilor.
Art. 11. Fondul social se fixeazi. la un milion tie galbcni
fnfati§ati prin 10.000 de actiuni de cite 100 galbeni la nume (au
nom) sau la purtator (au porteur) fie,care dupa vointa fiecarui
actionar.
Art. 12. Fondul social se va putea maxi in urmi, dar numai
prin hotiirire a Adunarii general a actionarilor, aprobati
de guvern.
Art. 13. Scoaterea afara sau emiterea dintaiu nu se va
face decat de 3000 de actiuni.
Art. 14. Scoaterile de actiuni ulterioare se vor decreta de
adunarile generale a actionarilor, potrivit cu intinderea operaiior
Art. 15. In caz de scoateri ulterioare previzute la art. precedent,
actionarii emiterii dintai vor avea preferinta la dobandire
de noi actiuni in proportie cu munirul actiunilor ce posedi,
§i cu pretul determinat de adunarea general/ a actionarilor.
Art. 16. In nici intr'un caz societatea nu va putea scoate
actiuni mai jos de pan i (au dessous du pair).
Art. 17. Nici un actionsx nu este rlispunzator cleat pentru
valoaxea partli sale de actiuni.
Art. 18. Actiunile sunt de doui feluri:
1. Sub. Lit. A. nominative, infatiqate pe registrele bincil
prin inscriptii nominative cu munele acelui carui se di.
2. Sub. Lit. B. La ordin, infitigate prtin titluri despartite.
Art. 19. Actiunile nominative se pot transfers (trece pe
alt nume) prin declaratia proprietarului sau a delegatului din
parte-i iscaliti, in registrul Hindi §1 contrasemnatii de Director
4i de regentul de rind (de service).
Proprietarilor acestor actiuni li se di un certifieat de inregistrare
pe care trebue sä-1 inapoieze la caz de transfer (trecere
la alta persoani).
ActiunLe la ordin se pot transfera prin simpli trecere
sau indosare a titlului.
Certificatele precwn ci titlurile Bunt iscalite de Director
tsi de regentul care este de rind,
1U7

108 ION GRICA
Cand pe un titlu nu va mai ramane be pentru alte indosari
se va slobozi de bancä un nou- titlu.
Art. 20. Actionarii pot converti (schimba) actlunile nominative
in actiuni la ordin i viceversa.
Conversiunile se vor efectua numai la Bancat3i °data, pe
an, in cursul lunei hotarite de consiliul de achninistratie.
Cand se va instiinta banca de vreo opozitie facuta de tribunale,
conversiunea sau transferul nu se va putea efectua decat
dupa radicarea acelei
Art. 21. Actiunile luate de Stat vor fi nominative, pe numele
Statului infatisat de ministru de finante si nu se vor putea
transfera sau converti decat in urma unui vot al camerii
Art. 22. Cele 3000 de actiuni ce se vor emite indata, se
vor plati in patru tenxtene, dupa modul urmator:
1. 25% o luna dupa constituirea societatii,
2. 25% doua luni dupa,
3. 25% trei luni dupa,
4. 25% patru luni dupa constituirea societatii.
Art. 23. Se va da fiec5,rui actionar un bilet in care se va
trece fiecare vaxsare de bani.
La cea din urma varsare, acest bilet se va schirnba in certificat
sau Iii titlu, iscalit de Director si de regentui de serviciu,
potrivit art. 19 ca sa alba putere de actiune, si se va putea
negocia.
Art. 24. Varsarile in socoteala actiunilor se vor face la
band..
Impart'Tea dividendelor se vox putea face la banc5., la sucursale,
sau la agentii handl iii strainatate.
Art. 25. Mei un sechestru nu se poate 1311110 pe dividen-
dele actionarilor.
Art. 26. Toata actiunea da drept la o parte proportionara
din fondul handl si la impartasire din beneficille intreprinderii.
Art. 27. Actionaril can nu vor raspmade chemarile de fonduri
conform art. 22 in cele 30 de zile care urmectza dupa ziva
In care s'a facut chemarea, Ii pierd drepturile lor de proprietaxi
ai actlunilor, i varsarile de bani ce vox fi facut 'Imam ale
societatii.
Aceste chemAri se vor face prin Intiintàri publicate de
trei on de-arindul in Monitorul Qficial, i daca sunt actionarii

DEPRECIEREA VALORII SI CREDITUL
In strainatate, in junialele strkine care se var determina dupa
Wile in can se afla acei actionari.
Aceste insertiuni au valoarea unei ehemari in formä si
data la domiciliu, si nici o alta formalitate nu se va cere pentru
aplicarea masurilor de mai sus.
Art. 28. Banca va putea sä scoot& sub aceleasi numere actiuni
atatea cate vor fi /*Amu societatii, in urmarea neplatilor
prevazute la art. precedent.
Sectiunea
Operafiile
Art. 29- Operatiile bncii vor fi:
a) Scontul politelor i alte efecte de comer t si de operatil
agricole, la ordin i cu termen de trei luni eel rault
b) Incasarea i rispunderea de fonduri in socoteala a comercianti,
proprietari fonciari, arendasi si agrieultori, paha la
concurenta sumelor primite in credit.
c) Avansarea pe primire de depozite.
1. De producte ale tarii, aflatoare in magazii.
2. De contracte de vAnzari si de predari de producte ale
3. De instrumente de agricultura.
d) Avansari de fonduri pe ipoteci de averi, fonduri, mosii
sau case, cu sau fàrä amortizare.
e) Primirea cu plata de dobanda a surae mid Cu titlu de
Pastrare (epargne).
Art. 30. On ce alta operatie este oprita, si sub nici un
pretext si in niei intriun caz, banca nu va putea face o intreprindere
straina obiectului creatiei et.
Art. 31. Pretuirea depozitelor si averilor ipotecare trebue
sA. se faca cu chip Mat sä inlature on ce rise de pagubii, la
caz de lichidare
Art. 32. Banca nu va putea scontà deal efecte platniee
la Bucuresti sau pe pietele unde are sucursale, cu scadentä de
trei luni eel mult (pentru on ce nu este ipoteca de proprietate
fonciari) si sub trei iscalituri de persoane recunoscute de solvabile,
proprietari, arendasi sau negustori, dintre can eel putin
109

110
ION GRICA
una Sä fie domiciliati in Bucuresti sau intr'un oras uncle se
afla o sucursala.
Art. 33. Soontul acestor efecte se va calcula pe numarul
zilelor ce mai ramiln pana la scadenta.
Art. 34. Banca nu poate sconta efecte care ar veni dintr'un
comer t ilicit.
Art. 35. Scontul nu va putea fi mai suit decal 8% pe an,
sau 2% pe trei luni.
Art. 36. Imprumuturile ipotecare pe mosii si case nu se
vor putea face mai suit decat pe 10% pe an, in care vor cuprinde
dobandä si amortizare.
Art. 37. Dacá beneficiurile realizate din Banci vor trece
peste 10% pe an, Banca va fi datoare s5. scadá seontul la 7%,
de va trece peat 12% scontul se va reduce la 6 0/o, de va trece
de 14% se va reduce la 5% etc.
Art. 38. Banat va sconta obligatiile el liberate pe titluri
ipotecare pima' la concurenta de a treia parte din capitalul social,
iar celelalte obligatiuni se vor negocia la purtator, i amortizarea
se va intrebuinta toatit de banca pentru p'-ata acelor
obligatii ale ei prin tragere la sorti in fiecare an.
Art. 39. Plata anuitatilor se va face de debitori la fiecare
finit de semestru.
Art. 40. Banes, va fi datoare a primi ori ce parte de amortizare
adusa de debitor, peste amortizarea fixatil la art. 35.
Art. 41. Debitorul care va voi sä grabeasca plata datoriei
inainte de termen, in total sau in parte, va fi dator a prevesti
ba.nca cu o luna mai inainte, si ea va fi obligata a primi plata
in socoteala datoriei.
Art. 42. Obligatiile handi date pe ipotecii sau pe depozite
de prroductiune nu vor trece peste a treia parte a valorii averil
ipotecate sau depozita.te.
Art. 43. Banca, sub nici un cuvant, nu va putea imprumuta
pe guvern.
Art. 44. Guvernul nu va putea face nici o imprumutare
silita.
Art. 45. Efectele sau valorile depuse sau ipotecate la
band, nu vor putea fi sub nici un cuvant, recla.mate, luate, sau
secvestrate de altil zestre sau cu alt drept.

DEPRECIEREA. VALORTI SI CREDIT -Lilt.
Art. 46. Guvernul Iasi in folosul bincii folo.sul d'a scoate
bilete de banci platnice la vedere 9i la purtitor (payables a
vue et au porteur).
Art. 47. Guvernul nu va avea nici tm amestec in trebile
acestei binci afari de dreptul de in.spectie 9i de priveghere.
Art. 48. Bilelteie bincii vor fi primite in plati de toti
cassierii publici pe pretul valoarei lor nominale.
Art. 49. Acei can vor contraface sau fal9ifica biletele
bincii, precum i acei cari in cuno9tinti vor pune in circulatie
asemenea bilete vor fi urmiriti ci osanditi la ocnit pe viati
conform dispozitiilor Art. 115 din condica penal.
Art. 50. Actiunile 9i toate scrisurile privitoare la intere-
Belle báncil vor fi scutite de timbru 9i de orice dare pe 25 an!.
Art. 51. Pe efectele ipotecare i pe depozite, banca va putea
emite obliga4ii sau bilete de 200, de 100 9i de 50 de galbeni,
nominative sau la purtitor.
Art. 52. Valoarea biletelor scoase nu va putea trece in
anul dintii peste indoitul capital al bincli. In anul al doilea,
aceasti valoare se poate sui pini la intreit capitalul ei 9i numai
in cursul anilbr al treilea 91 al patrulea acea valoare se va
putea sui treptat pani la de patru otri capitalul. Ian niciodati
mai mult.
Art. 53. Toate biletele se vor tilia din registre Cu awe
(a-souches) 9i vor purta un numir de ordin i un numir de
serie, numere care se vor reproduce 9i pe talon (partea riraasi
in registru dupi ce s'a Witt biletul).
Art. 54. Biletele vor fi de deosebite mirimi pentru deosebitele
valori, vor fi iscilite de prezidentul con,siliului de administratie,
de un cenzor 91 de casierul 9ef.
Art. 55. Registrele cu sue lie biletelor nescoase afari, tabelele
qi matriculele care vor fi servit la confectionarea tutulor
biletelor vor sta inchise intr'o cm& en trei chei, incredintate,
una prezidentului con,siliului de administratie, cea de a doua
unuia din cenzori i cealalti Directorului Gerant.
Art. 56. Consiliul de administratie, in 9edinta generali, va
slobozi directorului bincii citimea de bileturi necesare circuLatiei
serviciului 9i va incheia jurnal despre aceasti dare.
Art. 57. Directorul i cassierul aunt datori sà infitiqeze
presidentului consiliului de administratie, i censorilor toate
111

112
ION GIIICA
biletele can Ii se vor fi liberat, sau sa dovecleascit intrebuintarea
lor.
Art. 58. Suma vaiorilor biletelor date in circulatie trebue
sä fie intotdeauna infati*ata prin valori echivalente, aflatoare
In portofoliu, prin depozite sau ipoteci sau bani in cosi.
Art. 59. Banca are dreptul a retrage toate biletele sale,
dand un termen de un an cel putin, *i ale schiraba cu alte bilete,
insa fara a pricinui putatorilor vreo cheltuiala. Biletele
can nu vor fi intrat in cursul termenului insemnat se vor socoti
fara valoare.
Art. 60. La fiecare finit de luna se va face o constatare
sub privegherea cenzorilor, fata cu consiliul de a.dministratie
adunat intradins, se va incheia jurnal *i extract al acestui proces-verbal
se va vublica in monitorul oficial, sub iscalitura presidentului
*i a unui cenzor.
Art. 61. La finitul fiecarei saptamani se va publica in
monitor, sub iscalitura Directorului *i a unui cenzor o dare de
searna sumara de starea
Art. 62. Contabilitatea general a bancii se va cerc eta pe
fiecare an de curtea de conturi.
Art. 63. Creantele bancii au precadere asupra tuturor celorlalte
creante private sau dotale.
Art. 64. Nici o opozitie pe sume numarate la banca' in socoteala
curenta nu se poate primi.
Art. 65. Peisoanele iscalite intr'o polita care se afla in
manele bancii sunt toate deopotriv5. responsabile, dupa ordinul
indosarilor, pan la plata integra15. a capitalului, dobanzi
cheltueli.
Art. 66. Banca va considera cu drept on ce persoana I va
aduce depozit de producte ale carii sau ipoteca, dacá pentru
unele are declaratie a consiliului comunal, i pentru ipoteci daca
are confirmatia tribunalului. Va considera asemenea on ce persoana
aduce chitanta de zalog (nantissement) pus de dansa, ca
avand calitate legala de a primi lucrul zalogit numai s5. fie indosire.
Art. 67. Banca este autorizata la scadenta sä vanda la
mezat obiectele in depozit sau ipotecate fara incuviintare nici
interventie judiciara, Cu cheltuiala i in socoteala debitorului,
opt zile dupa o somatie facuta debitorului prin mijlocirea tri-

DEPRECIEREA VALORII SI CRED1TUL
bunalului ci afisata la banca. In somatie trebue sä se insemneze
ziva in care se va face vanzarea.
Art. 68. Vanzirile faeute de band, se vor face cu uile
deschise, banca avand dreptul a le curapara.
Art. 69. Preturile depozitellor precum si a averilor propuse
ea ipoteca se vor face de comisiuni compuse de 4 experti, din
care 2 numiti de banci i ceilalti 2 de tribunalul local, si pe temeiul
de 5% venit pe an pentru moii. Aceste comisiuni nu vor
fi responsabile decat pentru preturile facute afara de preturile
curente ale localita.tilor.
Art. 70. Tot actul de depozit de producte in magazie va
trebui sä fie analogat de consiliu certificand ca marfa nu este
supusa hasechestru sau contestatie.
Art. 71. Tot actul de ipoteca va trebui sä fie analogat de
tribunale, eertificand cä acel imobil nu este supus la contestatie
sau la obligatii zestrale.
Art. 72. Data proprietarul unui imobil ipotecat intarzie
plata anuitatii, 15 zile peste termenul semestrial, fixat la art.
39, se poate cere plata capitalului.
Pentru aceasta, arbitrii numiti dupa preseriptiile art. 74
vor pronunt.a, asupra creantei, i banca va reelama aducerea la
indeplinire a sentintei arbitrale.
Cinci zile dupa darea sentintei, tribunalul va soma pe
dator a se aclaita catre banca in termen de zece zile, si in caz
de neplata va ordona publicatia vanzarii in Monitor, jar vanzarea
se va face 40 zile dap& expirarea teremnului de 10 zile,
a.fara numai daca banca va cere termenul mai lung.
Art. 73. Chiar daca banca se afla in putinta de a proceda
catre debitorii ei prin sechestrare de producte sau de venituri
a nemiscatoarelor, ipotecarea licitatie sau sechestrul nu se va
putea nici opri nici impiedeca, prin nici un ordin al autoritatilor
judiciare sau administrative.
Art. 74. Toate procesele bancii cu debitorii sau alti obligati
ai sai se vor judeca de txei arbitri.
Fiecare parte va numi un arbitru, cei doui arbitri vor numi
un supraarbitru, si in caz de neinvoire asupra numirii supraarbitrului,
se va invita prezidentul tribunalului local ca sä numeasca
pe acest al treilea judecator.
113

114
ION GLIICA
Art. 75. Cererile band ii se vor notifica defendorului prin
somatie inscris de a numi pe arbitru, somatie care i se va trans
mite prin tribunal.
Art. 76. Daca defendorul nu va risptmde In 8 zile dela
data somatiei, coraisarul Guvernului va numi arbitru pentru
defendor.
Art. 77. Hot5xirile arbitrilor aunt lark apel, si tribunalele
sunt obligate a le aduce la indeplinire. Pentru aceasta se va
transmite Ministerului Justitiei duplicate de fiecare hotitrire.
Art. 78. Pentru diferintele can se pot ivi intre guvena
banci asupra interpretirilor statutelor si obligatiilor ei, fiecare
parte va numi un arbitru si in eaz de va fi trebuinta de supraarbitru,
nnmirea acestuia se va face de ministrul Justitiei.
Sectitmea IV.
Dividend fond de rezerca
Art. 79. Beneficiurile realizate se vor intrebuinta parte la
plata cheltuelilor, tratamente si tinerea administratiei si parte
se va imparti dupa cum urmeazii: 1 0. 4% asupra sumelor viirsate
se va da la actionari ca dobanda; 2°. excedentul formaad
beneficiul curat se va imparti in chipul urmator:
a) 65% La actionari in proportie cu numarul actiunilor
flecaruia.
b) 20% Se vor lam pentru formarea unui fond de rezerva.
c) 3% In folosul Directorului gerant.
d) In folosul Cenzorilor.
e) 6% Irapartiti pe bileturi de prezenta (jetons de presence)
intre cinci regenti.
f) 2% impartiti intre Impiegati, proportional cu tratamentul
fiearuia.
g) 1% A se intrebuinta dupa hotarirea adunaril generale
a actionarilor asupra propunerii consinului de adminisizatie.
Art. 80. Dividendul format din dobanda si beneficiul curat
se va da actionarilor la finitul fiecarui semestru.
Art. 81. Dupii formarea unui fond de rezerva, daci dividendul
anus.' nu ajunge la 4% a capitalului, deosebirea se va
lua din fondul de rezervà si se va imparti actionarilor.

DEPRECEEREA VALORII $1 CREDITIII,
115
Art. 82, Cand fondul de rezerva va fi ajuns de a fi de a
cincea parte a capitalului social, nu se va mai lua din beneficiu
acele 20% pentru west fond, si acea parte se va adauga la
suma de impfulit actionarilor, care va fi atunci de 85% din
beneficiul curet.
Art. 83. Tot dividendul noreclamat in curs de 4 ani, dela
data publicatiei, se va prescrie, si cuponurile se vor anula in
profitul
Titlul
Sectlunea I.
Administratiunea
Art. 84. Banca se va administra.
a) De adunarea generale', care va inflitisa masa actionarilor
care compun asociatia bfincii.
b) De un consiliu de administratie compus de 5 regenti.
e) De un Comitet de priveghere compus de 3 Cenzori.
d) De un Director gerant.
Art. 85. Aceste functiuni nu aunt retribuite deca't prin partile
de beneficiu prescrise la art. 79; Ina, directorului gerant:
i se asigurä un minimum de 360 de galbeni pe an, and partea
lui in beneficiuri nu va covarsi aceasta suma.
Sectiunea
Directona gerant.
Art. 86. Privegherea cursului regulat al operatiilor se va
incredinta Directorului gerant.
Art. 87. Directorul, in numele consiliului de administratie.
a) Va carmui trebile i operatiile
b) Va duce cancelaria.
e) Va recomanda la toate functiunile.
d) Va dsefili corespondentele 9i primirile de efecte.
Art. 88. Directorul _va avea in Cancelarie, la ordinele sale,
pentru implinirea secrviciului: un Sub-director, un Cassier, tin
Registrator, un Contzolor si scriitorii trebuinciosi.

116
ION GIIICA
Art. 89. Va avea dreptul a asista cu glas consultativ la
gedintele consiliului de administratie gi de priveghere, afarä de
cazurile de gedinte secrete.
Art. 90. On de cate on vor voi Consiliul sau Comitetul, le
va da seama de miccarea gi de operatiile bancii, le va face raporturi
mensuale, le va supune propunerile ce va crede folositoare
societatii, gi va fi insarcinat Cu executarea hotaririlor
consiliului, holariri care se vor trece totdeauna intr'un registru
deosebit inut ad-hoc.
Art. 91. Toate lucrarile judiciare, privitoare la banca, atat
cerand cat gi aparand, vor fi urmarite in numele administratorilor
de directorul gerant i dupa staruinta sa.
Art. 92. In caz de boala sau de neputinta a directorulni
gerant, until; din adrainistratori 1 va tinea locul.
Art. 93. Inainte de a intra in functiune, Directorul va trebui
sä dovedeasca ca este posesor a 20 de actiuni ale bancii,
actiuni care se vor depune la banca i vor fi inalienabile pe tot
timpul cat va pastra functiunea.
Art. 94. Directorul gerant este numit de Consilinl de administratie
cu majoritate absoluta a membrilor in fiinta.
Art. 95. Directorul gerant nu poate fi destituit decat printr'o
hotarire a 4 regenti, aprobata de 2 cenzori.
Art. 96. Un regulament special va fixa atributiile celorlati
impegati ai bancii.
Art. 97. Directorul este retribuit potrivit art. 79 gi 85.
Sectiunea
Consiliu de Administratie.
Art. 98. In Bucuregti va fi un consiliu de administratie
compus de 5 administratori regenti.
Art. 99. 4 regenti sunt numiti de adunarea generala a actionarilor
cu multimea voturilor, iar un regent se va numi de
Guvern.
Ei stmt numiti pe trei ani, schimbandu-se pe tot anul cite
doi, i la fiecare al treilea an nuraai unul.
Pentru cei dintai doui ani, memlarii can vor trebui sà
lash', se vor trage la sorti, dar dupa aceea vor esi pe fiecare an
membrii aceia al caror termen de trei am va fi expirat, gi de

DEPRECIEREA VALORII $1 CRED1TUL
cate on va fi randul de esire al regentului nutnit de guvern, se
va instiinta ministrul de finante ea sa, avizeze la inlocuirea lui.
Art. 100. Tot membrul Consiliului de a,dministratie va fi
dator a dovedi pana a nu intra in functiune cá pcsseda cel putin
20 de actiuni ale bancii, pe care le va depune la cassa fare, a le
putea aliena cat va tinea ftmctiunea.
Art. 101, Afembrii consiliului de administratie se pot realege.
Art. 102. Consiliul de administratie se aduna la bandit'
oe-ta pe saptarnana regulat, si extraordinar on cand Direetorul
gerant sau unul din eenzori va gasi de trebuinta a-1 eonvoca.
Art. 103. Nici o hotarire a eonsiliului de administratie nu
poate sã se ia daea nu vor Ii eel putin trei membri fata si fara
un cenzor.
Art. 104. Consiliul de administratie, indata dup. alegere
numeste dintre membrii säi, cu majoritatea voturilor, un prezident
i un seeretar reeligibil pe tot anul.
Art. 105. Membrii consiliului de administratie se pot reprezenta
la consiliu prin delegati, aducand deplina imputernidire,
in buna forma, si constatata in jurnalul sedintei.
Art. 106. Nici un membru sau delegat nu poate aduna in
persoana sa mai mult de doua voturi.
Art. 107. Hotaririle consiliului se iau cu majoritate absoluta
a voturilor. In caz de a fi parerile impartite prezidentul
are vot preponderat.
Art. 108. Consiliul de administratie este insareinat:
a) Cu administrarea
b) Numeste i revoacii pe Directorut gerant, pe cassier
pe toti impiegatii si agentii,
c) Determina atributiile fiecarui impiegat,
d) Face regulamentele,
e) Hotaraste despre creatia, scoaterea a:Cara (emiterea)
si anularea biletelor,
f) Determina forma, isealiturile si cifrele ce trebue sã se
dea biletelor.
g) Pronunta retragerea biletelor in caz de trebuinta.
Art. 109. Consiliul de administratie fixeaza dupa propunerea
DirectCrului gerant organizatia cancelariei baneii, onorariile
impiegatilor si in general toate cheltuellle necesarii in
117

118 ION GHICA
operatiile bancii, pronunta asupra efectelor de comer t care pot
fi scontate, precum i asupra sumii care se poate intrebuinta
In asemenea operatii dupa epocele anului, starea bancii i trebuintele
comertului.
Art. 110. Consiliul de administratie face si determinà tar
bla persoanelor solvabile a caror valori pot fi infitigate la
band,. Determina provizoriu dividendul, compune o dare de
seam& general asupra operatiilor i starii bancii.
Art. 111. Functiunile de regenti sunt gratuite, afar& de
partea ce au in castig dupe. art. 79.
Art. 112. Toate deliberarile a caror seop este creatia sau
scoaterea de bilete trebue Si fie aprobate de doui cenzori.
Art. 113. Darea de seam a operatiunilor bancii care se
va supune adunarii generale a actionarilor se va face de consiliul
de administratie, se va tiperi i trimite tribunalului de
comert precum i fiecarui actionar al bancii.
Art. 114. Dui prin retragere sau moarte, numarul regentilor
se va reduce la trei, in cursul anului, se va convoca
indat& adunarea actionarilor pentru a-i compleeta, sau se va
vesti ministerul finantelor daca a lipsit regentul numit de guvern.
Sectiunea IV.
Comitetul de Priveghere.
Art. 115. Comitetul de priveghere se compune de trei Cenzori,
din cari doui alesi de adunarea general& a actionarilor
eel de-al treilea numit de guvern.
Art. 116. Cenzorii sunt numiti pe un an si se pot realege.
Art. 117. Comitetul cenzorilor are inalta priveghere asupra
executaxii Statutelor i regulamentelor, asupra hotaririlor
consiliului de administratie. Are priveghere asupra tutulor operatiilor
si a tot ce priveste acele operatli ale bancii. El poate
sä cear& si i se prezinte registrele i portofoliile bancii on
cand va socoti de trebuinta.
Art. 118. Comitetul de priveghere se va aduna cel putin
odata pe lune. sub prezidentia unui membru al Consiliului de
administratie si in prezenta a trei membri cel putin ai acestui

DEPRECIEREA NALORII SI CREDITUL
consiliu ca si audi darea de seama a operatiilor 'Audi *i
propue masurile ce va socoti folositoare.
Art. 119. Se va incheea jurnal de deliberatii 9i se va da
Consiliului de a.dministratie copie dupa acel jurnal.
Art. 120. ninctiunile de cenzori sunt gratuite, afara de
partea in beneficii prescrisa la art. 79.
Art. 121. Comitetul de priveghere va *la pe tot anul la
adunarea generale', a actionarilor o seama (compte rendit) de
privegherea ce a exersat.
Art. 122. Daca prin retragere sau moarte, va lipsi un Centor
se vor vesti cei in drept d'al numi, adtmarea actionarilor sau
guvernul, ca sä-1 inlocuiasca.
Sectiunea. V.
Adunarea generale& a accionariler.
Art. 123. Adunarea Generalä se compune de actionaxi care
au eel putin 10 actiuni.
Art. 124. Nici un actionar nu se va putea reprezenta la
adunarea Generale% decat printeun membru al acestei adunari.
Art. 125. Adunarea Generala a actionarilor se va convoca
In fiecare an eel mai tarziu la 30 Aprilie.
Art. 126. Adunarea se va socoti in complect and numarul
actionarilor Infati§ati intr'tm mod legal va fi de 35 eel
putin.
Art. 127. Dreptul de vot in adunarile generale nt. se dobande§te
decat prin proprietatea a 10 actiuni. 20 de actiuni
dau dreptui la doua glasuri, 50 de actiuni la trei glasuri si 100
de actiuni la patru, care este eel mai mare numar de voturi ce
se pot aduna Ian) singura persoana, ea actionar §i reprezentaut
de actionar.
Art. 128. Adunarea generala a actionarilor este prezidata
de prezidentul consiliului de administratie, §i regentul secret
al acestui consiliu impline§te functiunea de seeretar.
Art. 129. Adunarile au drept stop cercetarea bilanturilor,
a raporturilor Consiliilor asupra situatiei activului q.1 pasivului
societatii, 91 a socote:iilor tutulor operatiilor handl.
Art. 130. Se pot tine adunari extraordinare dupa cererea
Comitetului de priveghere, iscalita de cel putin doui cenzori
VOL. rll
119
9

140
ION C I C „A
aprobata de consiliul de administratie, sau dupi cererea a actionari
infatisand Impreuna cel utin jumatatea actiunilor
emise. Art. 131. Toata convocarea se va face prin monitorul oficial
j prin jurnalele lnsemnate la art. 27.
Art. 132. Membrii cari voesc a vota in adunarile generale
ale actionarilor trebue El depue la Consiliut de administratie
din BucureEti cu 15 zile mai inainte de ziva adunirii numarul
actiunilor care le dã. drept de vot.
Art. 133. Actionarii de pe-afara pot depune actiunile lor
la cassa sociala din BucureEti Ei se reprezinta la adunarile generale
prin imputerniciti cu conditiunea insi de a-i ma dintre
actionari.
Art. 134. Adunarea generali hotariEte cu simpla majoritate
a voturilor fi In caz de piireri Impartite prezidentul are vot
preponderent
Art. 135. Dividendii aprobati de aceasta adunare se vor
pune la dispoxitia actionarilor in toate casele societath dela 1
Iulie urmator.
Art. 136. Adunarea generall a actionarilor va alege cu vot
secret Ei cu majaritate absoluti pe membrii consiliului de administratie
j ai comitetului de cenzori, care trebue si halocuiasca
pe acei al caror termen a expirat. Dacä la scrutinul
tad nu se va fi doblindit majoritatea absolutl, la eel de-al douilea
se va face alegerea Cu majoritate relativa.
Titlul
Dispozitiuni generale.
Art. 137. La finitul anului al 24-lea se vcr convoca toti
actionarii báncii ca sä. delibereze asupra proectului de lichidare,
sau de prenoire, ce se va infatisa de consiliul de administratie.
Art. 138. Nici o modificatie la aceste statute nu se va
putea care guvernu!ui decat dupii, propunerea Consiliului de
Administratie, primita de trei din patru parti de actionari.
Art. 139. In caz de a se pierde trei din patru parti din
capitalul band!, se va declara societatea disolvata Ei nu va mai
subsista decat pentru lichidare.
Consiliul de administratie va fi insfircinat cu lichidarea.

CONSIDERATIUNI ASUPRA CREDITULUI
FUNCIAR ROMAN
«Am cat3tigat o mare bailie) zicea Duca de Broghie lui
Lafitte, iesind intr'o zi dela Camera, unde fusese o mare discutie
financiara. «Dumneata, domnule Duca, ft raspundea el, al
elocinta duraitele; eu, lipsit de acest dar, am fost suit sit £mprumut
elocinta cifrelor2,.
Aud din toate partile soptindu-se argumente, unele mai
raestesugite decal altele, in contra creditului funciar mutual,
ee voesc a fonda proprietarii romani; am auzit intr'un grup deelarandu-se,
patrunzator si cu fraze inflorite cuvintele:
«Proprietarii cer un monopol.
«Proprietarii vor si omoare capitalurile straine, sit% inchida
tare. civilizatiunii.
«Proprietarii voesc sA supue capitalurile la arbitrariul !or.
«Proprietarii vor sa emita hartie, dar de wade au sa' gfiseasca
barn, pentru scoaterea scrisurilor funciare (lea lettres
de gage) etc? i conchideau zicind:
«Creditul funciar trebue dat acelora can pot sä va' aduca
hani in tara, bani! bani! bani!*.
Invocand ajutorul cifrelor, iata ce cred ca se poate nispunde
la acele argumente.
Sant proprietari can, de bine, de rau, au trebuinta sa se
imprumute, de aceea, si numai de aceea, se cere infiL ;area
unei institutii de Credit fancier. De n'ar exista acea trebuinta
nici vorba n'ar mai fi de o asemenea cask precum nu este vorba
de cojoace acolo wide nu este frig si nu este vorba de ghiata
acolo urtde nu este cald.
I.

122 ION GHICA
Sä cercetim mai intaiu ce poate don i sufletul until proprietor.
Eu banuesc foarte, cä multumirea lui ar fi sä afle ca
mosia sau casa sa o s. dobandeasca, o valoare mai mare decat
aceea ce are astazi, sa facä de exemplu 150, 200, 250 de mu i de
franci in be de 100 de mu. Cred oare acei can se lupta in
contra Creditului cerut de proprietari, ca aceasta dorinta n'ar
fi gi naturala 9i rationala, precum cred 9i eu Ca este natural
f3i rational pentru acel care are un capital de 100.000 franci in
bani sä doreasca a trage dela acea surna un fobs cat s'ar
putea mai mare, adica, sä. ia 15.000, sau 20.000 franci pe an,
In loc de 10.000 fr., ceeace vine a zice sa dea banii sai cu 15
si cu 20%, in be de a-i da cu 10%?
Sa ne inchipuim un imobil, casa sau mosie, a carui arenda
sau venit curat ar fi de 5000 fr., pe an.
Este cunoscut cä in toate tarile lumei venitul valorii until
imobil este totdeauna mai mic decal venitul aceleiasi valori in
aur sau argint, i aceasta pentruca cea intâiu valoare nu este.
supusa eventualitatilor i pagubelor de tot felul, la care sunt
supuse valorile mobiliare: hotii, Inçelätorii, falimente, pagube,
rea p:at5. etc. De aceea cand dobanda banilor este de 10% venitul
in case sau mosii este de 5% sau eel mult de 73,%, adica
cand iei 10.000 fr. dobanda dela un capital in bani de 100.000
fr., acea suta de mii de franci, bagata in curnparatoare de
movie, nu-ti va da deca't un venit de 5000 fr.., de 7500 fr. eel
mult.
Obivnuit, mai pretutindeni, venitul in irnobile este pe jumatate
acela al dobanzii banilor pe piata.
Si ne inchipuim ca dobanda banilor de unde este astazi
10%, printro imprejurare oarecare ar scadea la 5%, si sã cercetam
ce s'ar intampla cu o movie de 5400 de fr. venit. Dobanda
banilor scazand la 5%, venitul capitaului in imobile va
fi de 2 14%, adica ca venitul de 5000 de franci in movie ar reprezenta
indata un capital de 200.000 de franci, de unde era numai
de 100.000 fr., cand dobanda era 10%, vi aceasta, deosebit
de inlesnirile ce ar gbIsi proprietarul de a face imbunatatiri can
sä-i sporiasca venitul. Valoarea acelei movii ar scadea la 50.000
fr.. daca, din contra, dobanda ar creste in loc de a scadea, dac5
ar deveni 20% de unde era 10%. Cred dar, ca este bine inteles ,
ca valoarea averei nemiscatoaxe creste and dobanda banilor

CREDITUL FUNCIAR ROMAN
scade, 9i in reciproc sau, ca sä vorbira un limbaj raai precis,
mai 9tiintific:
Valoarea averei nemigcatoare este in ratiune inversa cu
dobtincla baralor.
De ac i rezulta Ca interesul proprietarilor este: sä scada
dobanda banilor, adicä ca banii si fie mai ieftini, pentruca
atunci valoarea ce poseda sä fie mai mare. Prin sciderea dobanzii
banilor, proprietarii devin mai bogati 91 mai puternici.
Ceea,ce am zis pentru proprietari se poate zice qi pentru industrie
i pentru comert.
Si cercetam acurn, sä vedem daca i banul sau instrumentul
de schimb, cum il numesc economigtii, are 9i el tot
aceea91 insu9ire, dad, dore9te ä vada s 'cizand dobanda. Canc.]
dobanda este de 10%, ca sä alba cineva un venit de 10.000 de
franci pe an, Ii trebue un capital in bani de 100.000 fr. Sä ne
inchipuim acurn Ca dobanda scade 91 ca devine de 5%; suta de
mu i de franci, capitalul ce are nu-i va da cleat 5000 de franci,
adica cä capitaiul lui a pierdut jumatate din productiune, pre
cum s'ar indoi productiunea lui dacä dobanda in loc de a' sea,
dea s'ar fi suit la 20%. Putem dar zice cä valoarea banilor este
ratiune directli cu dobanda.
Pr.ind fatä in fata aceste doua propositiuni, vedem ca
este un fel de antagonism intre valoarea nemi9catoare gi cele
mi9catoare; unele cresc cand celelalte scad, 9i vice-versa. Cred
ca este logic a conchide, ca nu este nici drept nici rational a
làsa pe unele la discretiunea celorlalte.
A9a, precum nu s'ar cuveni ci nu ar fi drept a se face o
lege prin care, direct sau indirect, proprieta.rii de imobile sä
impue banilor cunsul ce ii s'ar cuveni, atsemenea nu s'ar cuveni
ci n'ar fi drept sä se faca, o lege care, direct sau indirect, si
pale creditu1 ce trebue sä aiba proprietatea fanciara la discretiunea
posesorilor de bani.
La finele rasboiului de 30 de ani, creditul averii funciara
era la discretia capitalului in bani; dobanda era de 20 91 24%.
Asociatiunea proprietarilor din Prusia, prin concursul inteli-
gent al marelui Friederic, I-a smuls din ghiarele camatei si in
cativa ani numai dobanda funciara a scazut la 5, la 4 91 la
Am auzit zicandu-se ca in multe tari. civilizate Creditul
funciar s'a dat Capitalistiaor, gi ca. ar trebui sä urmam 91 not
123

124
ION GHICA
acel exemplu. A9a este; s'a dat capita1i9tilor de bani, dar nu
este mai putin adevarat ca rezultatul este departe de a se cornpara
Cu acel ce a 'dat areditele funciare mutuale. Daca prin
band funciare s'a scazut dobanda, n'a scazut pentruca s'au infiintat
acele banci, dar pentruca banul argint 9i aur a devenit
mai abundent, mai ieftin prin tirmare in vrerne ce in Prusia,
in Silezia, in Galitia dobinda, a scazut la 4 9i la 3% ntunai
prin puterea creditului datorit asociatiunei proprietarilor pe
bazele pe cari se cere astazi de proprietarii romani.
Se zice ca Creditul funciar cerut de proprietari este un
monopol, striga acei eari se ineearea a-1 face sa eada. Noi suntern
liberal i un voim monopol, zic ei, cu mandrie 9i al emfaza.
Sä ne intelegem putin la vorba zieerei monopol, ca nu.
eumva sä zicem una 9i. sa credem alta.
Se d5, unui om dreptul, ca el, 9i numai el, s5, vancla cizme
akelor cari au trebuinte de incaltaminte. lath ceeace se numecte
un monopol in economia politica; dar cand toti cei cari au trebuinta
de cizme ar cere ca ei, i numai ei sa fabrice cizme, s'ar
putea oare numi aceasta monopol, de vreme ce toata paguba
sau ca9tigul ar fi pe seama acelor interesati?
Cu Statutele asociatiunei proprietarilor in mina yin 9i
intreb: acea institutiune de s'ar infiinta, pe cari din proprietarii
romani love9te in libertatea sa? Afara numai daca ar
voi cineva sa zica ca este un monopol a voi ca numai proprietarii
sä secere, sa are 9i sa pasca vitele pe rao9ia lor i ca este un
monopol ea numai proprietarul sa aibi dreptul a locui casa sa,
sau a o da cu chine. Prin care articol al acelor statute se opre-
9te un proprietar d'a merge so, se imprumute dela band romitne
sau straine din taxa sau afarra din tara, dela d-1 Banescu, de'a,
Arghiriade, dela Goldenberg sau dela Silbermann, cu sau fara
ipoteci, s5, dea atatea polite cite va voi 9i cite va putea? Unde
este monopolul? Ai voi i eu sa mi se arate ca sa-1 combat qi
eu, care aunt contra monopolurilor 9i partisan al liberului
schimb in tara la no!, unde ar trebui sa se gaseasca un mijloc
pentru sustinerea a ce,torva industrii, can au un mare
viitor.
Unde stmt banii Societatii Creditului funciar? eu 500 de
raft de franci vor d-nealor sa satisfaea o trebuinta de 3 sau 400t

C.REDITIIL FUNC4R ROMAN
de milioane de franci? Vor sá dea proprietarilor hartie, scrisuri
funciare (lettres de gage) in be de bath? Ce va face bietul
imprumutat Cu acea hartie, eine i-o va lua, Cu cat i-o va lua?
lath cuvintele detractorilor Creditului funciar prin asociatiunea
proprietarilor.
lath cuvinte cari pot sa ingrijeascä pe acei cari n'au,studiat
asemenea chestiuni; mai ales and aceste euvinte sunt
zi.se cu dibàcie si de oameni earl au ocupat pozitiuni inalte;
asemenea cuvinte pot avea un succes, mai ales asupra
Cred dar de trebuinti a arita Ca acestea aunt niste spaime
plismuite i sä incerc a be risipi. Pentru aceasta voiu pune mai
intâiu intrebarea: Bunt sau nu bath in taxi? i raspund c5.:
aunt mai multi Inca decal oriunde aiurea — se 'ntelege in proportiune
(proportion gardee), cad pretutindeni in Europa cele
mai multe tranzactiuni se fac astazi cu credit adica cu hartie,
in vreme ce la noi se fac toate numai cu numerar, aur si argint.
Acel capital banesc care se afla in casele i in pungile tuturor,
la noi scade el sau creste? i rispund cä creste, fiindc5. deosebit
c5. =item o tar5. agrico15, care, ca t.oate acele de aceasti
categorie, are o balant5. de comer t in favorul ei, precum o dovedesc
i cifrele publicate de biroul nostru statistic, apoi Statul
varsa in pungile particularilor peste 45 milioane de franci
pe an in pi de cupoane si obligatiuni rurale de anuitate, de
impriunuturi Stern, Oppenheim i bonuri clomeniale, in anuitati
pentru constructiunile podurilor de fer, cgilor fera.te Bucuresti-
Giurgiu, Suceava-Roman si Roman-Tecuci-aarlad, Galati-Bucuresti-Pitesti,
din care cel putin trei pA4i intr ./ in cassele particularilor
i bancherilor romani. i in fine, banii dati pe serisurile
funciare nu vor servi ei in mare parte a degreva ipotecele
existente angaj ate tot catre oameni din tar5. ca s5. intre
laraci In cireualtiune ? Prin urmare este Cu ce s5. se cumpere
scrisurile funciare (lea lettre de gage).
lax o sä ni se raspundi cä capitalistii de bath si bancherii
se vor coaliza ca sa nu cu.mpere scrisuri funciare. Asa ar fi
dad. ar voi ci banii sä consimta la aceasta. Dar din nenorocire
banii n'au nici patrie, nici patriotism, nici opiniuni politice,
nici uri., nicj patirni, nici afectiuni, nici slãbieiuni , ci fiindcii
scrisurile funciare aunt foarte bine garantate, o h5.rtie foarte
125

126
ION GRICA
sigura de a fi plätith.si in partea dobanzil si in partea valorii,
tot atat de bine garantate ca si obligatitmile rurale si bonurile
domeniale, banii vor face ceeace fac totdeauna, au sá le cantareasca
Cu hartille cari exista, si vor prefera pe acea care le
va da un mai bun fobs. Astazi bonurile domeniale sunt la 95,
prin urmare dobanda lor real 8,42%, contand i 1%2 %, avan.
tajul de 5%, in 19 ani da folosul anus! la 9,92%. Sä venial
acum la scrisurile funciare si sä calculam ce foloase si ce venitt
ar avea acei ce b-ar cumpara. In proectul propus de fondatori,
scrisurile funciare aduc pe an, ceesee, in comparatie cu,
bonurile domeniale pe curs de 95, si cu dobanda de 8%, cores- ,
2 centime punde cu un curs de 59,316 sau 59 de franci si 31%
pentru suta de franci, la care vom adauga 2, valoarea de
astazi a deosebirii scontului de 40 685 sau 40 franci, 681/2 bani,
peste 56 an!, face cursul scrisurnor funciare de 61,815 sau 61
franci i 81%2 cent., in paralel cu cursul de 95 al bonurilor do
meniale, fie& de a tine in seama atraetiunea beneficiului do
mai mult de 38% ce are sä realizeze acei cari vor avea norocul
sa iasä numerile, scrisurile funciare chiar in anul intiiu. Sea.
zand din cursul de 61,815 suma de 0 fr. 50 cent., comisionul ea
au 81 lase la cassa crediturui, imprumutatii primesc un efectiv
de 61,315 (61 fr. 31%2 b.) la suta de franci, pentru can au sa
pliteasca pe tot anul:
1) 5% dobilnda
2) 0,80% pentru cheltuelile de administratie
3) 5 sau 0,625% pe an pentru amortizare
6,425% (6 franci si 4134 centime) anuitatea
adic& cii. dobanda va fi 9,80% si amortinrea Els %.
cazul cel mai dezavantajos, iata cum am zice minimum,
daci s'ar putea admite cä scrisurile funciare n'au sä so
suie; dar de vom admite cá. cursul lor s'ar sui la 70, la 80, la
90, la 100, atunci anuitatea va scadea la 8,94%, la 7,97%, la
7,10% si pan& la 6,620/o pe an, care dare se va scadea poate Cu
1 si Cu prin dividendele la can imprumutatii au drept dup .&
statute. In cele ce-am zis mai sus am inlaturat once consideratiune
ar putea fi taxa& de iluzorie pe laramul eel
mai positiv i luand lucrurile cum s'ar putea ivi mai rau. Dar
eand observam cä niciodata spiritul pubic nu s'a manifestat la ,
noi intr'o chestiune economic& cu mare caldura ca in chestiu-

STUDII ECONOMICE DE A. D. XENOPOL
Iai .1879 1 vol. in 8° de 152 pag.
Cartea doctorului in drept 91 filosofie Xenopol, eontinand
152 pagini, este intitulata Studii economice, 9i a fost publicate
In cursul anului expirat.
A.ceasta scriere are caracterul unei serii de articole de
ziar; s'a publicat in mare parte in Steaua Romania. Autorul
ne spune cá in aceste studii a sustinut programul liberal moderat
in privinta chestiunii economice a taxa noastre. D-sa nu
se di de eapul acelui partid, dar se consideri ca un modest
marinar, care in timp de furtuni ia locul capitanului, ea glasul
sa'u sä aibä tm risunet peste care valurile sg. se ;Uchida.
Partidele la noi s'au incalcit atit de mult, incit nu poi
9t1 care este leaderul partidului de care se vorbe9te, nici earl
aunt personalitatile politice cari adopti principiile economice
ale autorului; cad da,ca in cartea d-lui Xenopol aunt multe idei
juste, adoptate de toti economi9til firi exceptiune, dar sunt
altele supuse controversei i ehiar pot zice rezolvate de oamenii
ctiintei in mod cu totul opus credintelor i ideilor sale.
D-1 Xenopol ne invga un mare adevar, cand zice ca nu
prin legi facute de oameni se pot infrange sau impiedica legit°
fatale ale naturii i cä puterea politcá urmeaza in totdeauna
puterii economice, §i, ca exemplu despre neputinta legilor artificiale,
eiteazi legile restrictive prin can am crezut ci putem
impiedica pe Ovrei de a cumpira imobile de a vinde biuturi
spirtoase 91 de a se a9eza prin comune. Decit a face asemenea
legi, d-1 Xenopol ne sfatuegte, ci bine face, sä lueram serios la
trezirea vigil economice a tarii, sâ desfiqurim puterile sale
productive, el' deschidem izvoare noi pentru imbogitirea natiu-

138 ION GRICA
nil; drept graeste, cand ne zice cä Ovreul nu poate fi combatut
decat pe teren economic, adiea prin activitatea noastra productiva.
Autorul Stucliilor economice ne arata cu exemple netagaduite
ca popoarele cele mai bogate sunt cele mai inaintate in
civilizatiune ci viceversa, ne citeazä desvoltarea industrial& si
bogatia Angliei si a Frantei, ne citeaza desvoltarea industriala
In arte in secolul al MI-lea 0 al XVI-lea.
In capitolele III, IV, V, VI, VII, VIII, IX ne area, pericolele
la can sunt expuse ;Arne exclusiv agricole §i inferioritatea
lor comparativa, atat in privinta materiala, cat §i cea intelectuala,
Cu arile industriale, si chiama atentiunea asupra inferioritatii
la noi.
Ajungand la cap. XIV, trateaza. chestiunea economica cea
mare despre libertatea productiunii, expliea cele doua sisteme:
pe acela prin care statul, dupa' ce a intervenit la timpul necetsar
pentru a pune poporul pe calea propa0rii materiale §i i-a
dat domnirea industrial& asupra celorlalte popoare, se plane deoparte,
sta spectator si propaga celorialti principiul ueigator
al libertatii economice, precum fac a,stazi Englezii, Francezii
ci Germanii cu popoaxele inaintate ale Orientului i chiar cu
noi, Ca nu cumva sà ajungem a coneura cu da.nze!e pcntru a
le lasa monopolul vanzarii, povatuiti de un interes egoist, propaga
ideia de laissez faire, laissez passer, liberal scitiinb.
Ceralalt sistem este acela cand statul ia asupra-i conducerea
suprema a intereselor economice a poporului, nu ca producator,
ci ca indreptator §i privighetor, zis sistemul protectionist
§i chiar prolabitiv.
D-1 Xenopol sustine á ideile de liber-schimb dateaza dela
anul 1825, pe cand sistemul protectionist dateaza de sute de
ani; i zice cà popoarele cari s'au inabogatit Sunt acelea can
s'au desvoltat atunci, pe cand predomina la dansele ingerenta
guvernamentala, i ca acelea earl au cautat desvoltarea lor materia1ä
ci libexul schimb au ramas cu totul inapoi §i sarace,
precum ni s'a intimplat noua Romomilor.
In cap. XV ne spune cum s'a desvoltat industria engleza
sub Eduard al III-lea, atragand in tara lui pe tesatorii din
Fla.ndra, dandu-le scutiri de taxe, drepturi protectioniste i, ca
prima, femeile cele mai frumoase de sotii; ne spune cum Crom-

ST IIDII ECONOMICE 139
well a lovit coraertul olandez prin actele de navigatiune in fayorul
productiunii industriale a Engliterei.
Ne arata pe Colbert in Franta, mergand pana a pune
fure mesteri oglindari din Venetia si a-i aduce in Franta, imprumutand
bani industriasilor si urcand tarifele vamale. Tot in
acel timp, Germania si mai cu deosebire Prusia a profitat de
revocarea edictului de Nantes, ca sä atraga la dansa multimea
de negutatori i de industriasi francezi, si ne arata pe Frederic
eel mare imitand pe Colbert.
Termina capitolul acta spunandu-ne ca chiar Englitera
revine la sistemul protectionist, ca sà poata lupta cu America.
Cap. XVI si XVII tracteaza despre industria in tara la noi
si despre activitatea guvernului nostru asupra industriei; ne
spune cum s'a stins si a disparut industria borangicului, a panzeturilor
de canepa i multe altele; femeile romane au incetat
de a mai fi gospodine, de cand nu mai sunt ocupate Cu lucrul
de noapte si au devenit numai o unelta de munca. Inteatat este
cazuta industria romana, ineat chiar untul ne vine din Bucovina,
si Ovreiul a ramas stapan pe targul nostru; produce rail, vinde
scump si cumpara. ieftin. Ne arata cum industria romaneasca
cea mica a fost puternic combatuta si omorita de puternica si
marea industrie streina si prin concurenta neleala a Ovreilor,
reg-,reta Ca guvernul n'a facut si nu face nimic pentru incurajarea
exploatarii padurilor, a lignitului, a petroleului, a cerei ozocherite
etc., si cum de nu imprumuta bani industriei nationale.
In cap. XVITT face istoricul no,stru vamal si ne povesteste
cum Principatele, din starea de independenta, au fost treptat
absorbite in cercul tarifelor vamale ale Turciei.
In cap. XIX trateaza despre sistemul nostru scolar care
nu poate da tarii decat nunaal biurocrati; trateaza aceasta ehe-
.stiune cu multi dreptate i verva.
Nici o natie nu munceste mai greu si nu produce mai
prost decal Romanii j cere oameni noi la putere, eaci cei vechi
nu se pricep la treaba.
In cap. XXVII arata indreptarile si imbunatatirile ce sc
pot aduce agriculturii noastre, variind cultura si imultind ocupatiunile
agricole, desvoltand cresterea vitelor si recomanda
bare mit restrangerea intinderii si perfectionarea culturii.
Dupa ce a aratat in cap. precedente marile avantaje ale

140 ION GLIICA
sistemului protectionist, apoi la cap. XXIX ne spune cä protectiunea,
prin suirea tarifelor vamale, nu va fi suferita la noi
de Europa si margineste protectiunea ce guvernul poate da
industriei romane in comanda de aprovizionari ale statului
a privatilor cu producte fabricate in
Trecand la lipsa de populatiune, recomanda colonizarea,
Insist numai cu Italieni din Lombardia.
In cap. =CI, dupa ce mai combate Inca °data sistemul
liberului schimb, apoi recomanda t.rei masuri:
1. Reformarea sistemului de invatatura;
2. Incurajarea ocupatiunilor industriale cu bani imprumutati
de Stat;
3. Inlocuirea mezaturilor prin dari de concesiuni la intreprenori
romani.
Scrierea d-lui Xenopol are meritul de a fi bine scrisa,
intrun stil simplu i lesne de inteles, de toti acei can stiu
ceteasca i merita lauda i incurajarea noastra, oricari ar Li
divergintele de opiniuni ce pot exista in privinta credinteloreconomice
ale d-lui Xenopol. Ca.rtile de asemenea natura stint
Inca foarte rare la noi i ar fi de dorit ca pub1ieitii nostri
faci mai putina politica si mai multi economie. Rominii de
toate clasele nu ar avea decat s5. castige prin aceasta. Sá fie
oricine incredintat ca un popor care munceste, produce si pastreaza,
nu poate sä nu prospereze, fie el supus liberului schimb,.
fie el supus protectionismului.

aTERA NOSTRA» SCHITE ECONOMICE ASUPRA
ROMANIEI de P. S. AURELIAN
ed. II-a, 1 vol. in 8°
In darea mea de seama din anul 1877 asupra pretioasei
cfirti intitulato. grera Nostra, am aritat cum autorui acestei
scrieri ne face Si cunoatitem intr'un mod inlesnicios i sistematic
tot ce avem in Romb.nia 10 cum ne arata puterile de can
dispune productiunea tarii noastre.
De atunci multe s'au petrecut, multe s'au prefacut, muite
s'au schimbat, oamenii s'au inm.ultit 9i s'au intarit, puterile
Orli au crescut, comertul 9i agricultura i chiar industria s'au
desvoltat, cifrele de ieri nu mai stint cele de astazi 9i autorul
vine 9i tie spune cum stau acum lucrurile i °amen* tie dã o
a doua editie revazuta, corectata, i foarte mult adausa, a putea
zice cä tie aduce o carte noui, cad ne descrie ceeace exist& in
anul 1880.
In adevar, dadi consideram repeziciunea cu care alergam
pe calea progresului i schimbarile politice la can am asistat
de 4 ani incoaci, cartea cu analiza careia m'ati insarcinat este
o carte cu totul 9i cu totul noua.
Autorul de:0 recunoaqte cä Romania a luat oarecari
schimbari 9i cä Romardi par cä simt mai mult decat altadata
trebuinta de a se aplica la lucrari privitoare la organizarea materiala,
totu9i gase9te eá pasim prea incet pe caiea desvoltarii
economice 9i atribue aceasta intarziere imprejurarilor in can
ne-am aflat impin9i de patriotismul nostru; am trebuit sä luptam
peste Duna.'re pentru apararea tarii i pentru independenta
ei.
Neobositul d-1 Aurelian qi-a procurat datele cele mai re-

143 ION GHICA
cente, a consultat toate tabelele statistice si asa ne dä cifrele
cele mai exacte ce se pot dobandi asupra demologiei, indu.striei,
agriculturei, comertului si finantelor tarii; intr'aceasta noua.
editiune a facut si mai mult, a adaugat trei capitole importante,
can nu existau in editia
Unul dintre aceste capitole este consacrat capitalei Bucuresti,
intinderea, populatia, locuinte, edilitate etc.; un alt
si mai important s'ar putea zice, trateaza despre mersul
progresiv al proprietatii funciare la noi, dela fondarea coloniei
Ronaane in Dacia si dela descalecatoarea lui Radu-Negru si a
lui Dragos pana in zilele noastre.
Cel de-al treilea capitol nou, adaugat inteaceasta editie,
este descrierea Dobrogei din toate punctele de vedere.
Desi partizan al sistemului protectionist si doritor impa.-
cient de a vcdea infiintandu-se industria, ca sä nu mai fim tributari
strainului, totusi recunoaste ca in conditfile in can tie
aflam, agTicultura merita locul eel dintai in programul economic
si social al Romanilor i zice eh ar fi un ce artificial a se
ocupa de industria propriu zisa inainte de a satisface mai intai
cerintele unei desvoltari agricole impreuna cu industriile
accesorii, precum sunt fabricarea alcoolurilor, a uleiurilor etc.
Ca si in editia I-a, autorul incepe cu Geografia, ne face
cunoscut intinderea tarn, ináltimile muntftor, importanta raurilor
si garlelor can curg printr'insa, altitudinea oraselor, impartirea
politicá, populatiunea; aci ne arata ea densitatca populatiunii
este abia de 722 de suflete pe leghea patrata sau un
cm Pe DA hectare, adica numai 1/5 a densitatii populatiunii din
occident, ceeace face ea tara este Inca putin caltivata, sau mai
bine zicand rau cultivata.
Tratand despre demologie, constata cu 0 adeviirata durere
de inimacâ pentru ortodoxi adica. pentxu Romani mori .-eile intree
nasterile, in vreme ce pentru eterodoxi populatiunea merge
tot crescand, jar pentru Israel* cresterea e atat de mare, incat
trebue sä ne ingrijeasca serios, foarte serios.
Toti cati au scris a.supra miscarii populatiunii, au semnalat
a.ceasta stare de lucruri si ea trebue sa ne preocupe pana
inteatata meat sa facem cc vein face, dar sa oprim raul.
Remediul trebue sä existe, deoarece raul nu exista decat
numai la ortodoxi. jar nu si la celelalte comuniuni.

142 ION GIIICA
cente, a consultat toate tabelele statistice ji asa ne dä cifreie
cele mai exacte ce se pot dobandi asupra -demologiei, industriei,
agriculturei, comertului i finantelor Orli; inteaceasta flouä
editiune a facut si mai mult, a adaugat trei capitole importante,
can nu existau in editia dintai:
Unul dintre aceste capitole este consacrat ca,pitalei Bucuresti,
intinderea, populatia, locuinte, edilitate etc.; un alt
si mai important s'ar putea zice, trateaza despre mersul
progre,siv al proprietatii funciare la noi, dela fondarea colonic'
Rornane in Dacia i dela descalecatoarea lui Radu-Negru si a
lui Dragos pan5, in zilele noastre.
Cel de-al treilea capitol nou, adaugat inteaceasta
este descrierea Dobrogei din toate punctele de vedere.
Desi partizan al sistemului protectionist i doritor impadent
de a vedea infiintandu-se industria, ca sa nu mai fim tributari
strainului, totusi recunoaste ea In conclitiile in earl tie
aflam, agricultura merita locul eel dintai in programul economic
si social al Romanilor si zice Ca ar fi un co artificial a oe
ocupa de industria propriu zisa, inainte de a satisface mai intai
cerintele unei desvolari agricole impreuna cu industriile
accesorii, precum sunt fabricarea alcoolurilor, a uleiurilor etc.
Ca si in editia I-a, autorul incepe cu Geografia, ne face
cunoscut intinderea tarli, Ináltimile munti:tor, importanta raurilor
i garlelor can curg printeinza, altitudinea ora,selor, impartirea
politicä, populatiunea; aci ne arata ca densitatea populatiunii
este abia de 722 de suflete pc leghea patrata sau un
om pe 2 1A hectare, adica, numai a densitatii populatiunii din
occident, ceeace face ea tara este Inca putin cultivata, sau mai
bine zicand rau cultivata.
Tratand despre demologie, eonstata cu 0 adeviiratb, durere
de inima ca pentru ortodoxi adica pentru Romani mortile intree
nasterile, in vreme ce pentra etercdoxi populatiunea merge
tot crescand, jar pentru Israeliti cresterea e atat de mare, incat
trebue sä ne ingrijeasca serios, foarte serios.
Toti eati au scris asupra miscarii populatiunii, au semnalat
aceasta stare de lucruri si ea trebue sa ne preocupe p'ana
inteatata incat sA facem ce von" face, dar sa oprim raul.
Remediul trebue sä existe, deoarece raul nu exist5, decat
numai la ortodoxi, jar nu i la celelalte comuniuni.

144 ION GHICA
Autorul erede ca intiiia organizatie a proprietatii teritoriale
in Dacia a fost eea romana; aid, ea gi la Roma dupti eaderea
republieei, pamintul a trecut dela adevaratii eultivatori,
dela proprietarii eel mid i in mainile eelor maxi *i avuti gi au
constituit proprietatea eea mare. Acestui fapt Pliniu Ii atribue
in mare parte decaderea poporului roman. Mai in tuma, cu
navidiriie Barbarilor, proprietarii eei man i au putut parasi tara,
retragandu-se in loeurile unde viata ci averea puteau fi in siguranta,
lastuid in Dacia Traiana numai pe proprietarii eel diraci,
pe acei mid, preeum s'a vazut ehiar in seeolul nostru cu
emigratiunile locuitorilor in Transilvania cand navaliau Turcii
In tara.
Proprietaxii ramagi artmcau bucatele in gropi gi ei se
ascundeau in paduri gi in mtinti, de unde se intorceau jar la
pamanturile lor and trecea primejdia; aga au venit in seeolele
XLI ci XIII, CU Radu Negru gi cu Dragoc; aga la munte s'a
putut pastra proprietatea cea mica, jar la camp proprietatile
cele man i au fost abandonate, s'au pustiit ci Domnii dupa vreme
au putut sã be prefaea in granisce domnesti, locuri din pu,stil,
ager publicus, le-au dat risplata vitejiei gi le-au inchinat pietatii
religioase gi astfel s'a reformat proprietatea cea mare;
nouii proprietari lipsiti de brate au fost siliti de interes s.
cheme pe Romanii refugiati peste Dunare, pe vecini, cum i-au
numit, ea sã eultive pamanturile lasand in dispozitia lor 2 part"
din acele pamanturi Cu conditiunea sa cultive pe cealalta treime
In fo.osul proprietarului. Acei coloni erau liberi ad, se stramute
depe mogiiie boere.ti i bisericegti platind galeata de egire; mat
tarziu, boerii devenind mai puternici, au inceput a desmogteni
pe proprietarii cei mici prin judecati nethepte, prin imprumutaxi
de bani gi prin sila; au desmogtenit in mare parte pe muneitor
i pe soldat; boerul a devenit un fel de senior feudal prin
dispozitiile luate de Mihail Bravul la intoarcerea sa din Transilvania
gi a legat pe muncitori de gleba, robie care s'a inthrit
ci mat mult sub Matei Basarab gi sub Vasile Lupu in secolul
XVII. Atunci au inceput emigratiunLe peste Dunare, incat la
1757 populatia dela 174000 de familii se redusese la 35000 de
familii i Mavrocordat a fast silit sa faca un urbariu prin care
fixa, zilele de munci ale sateanului la 6 zile de munci pe an,
platind gi dijma, mat in urma acele 6 zile s'au urcat treptat la

CTERA NOSTRA* 14$
8, la 10 gi la 12 zile. Läcomia boerilor mergand tot crescand, a
venit infiintarea scutelnicilor j postelnicilor, care a fost cauza
unei noui emigratiuni pe care de-abia a impacat-o Alexandra
Scarlat Ghica, printr'un nou urbariu prin care se fixa munca
unei zile la 80 de prijini de aratura, sau 15 prijini de praga,
sau 30 prijini de secere.
Urbariul s'a schimbat jar la 1815, Caragea fixand munca
la 12 zile, i dijma acestui urbariu a facut ca rascularea lui
Tudor Vladimirescu a gasit un aga de mare rasunet in inimelet.aranilor
plugari.
Dupa revolutiunea, lui Tudor, Regulamentul Organic leaga.
acele 12 zile de dui sau de boeresc de muncãgi vine gi prescrie
quantumul muncei fiecarei zile, impunand i iobigia pecare
revolutia din 1848 a desfiintat-o, declarand rascumpararea
clacii gi a dijmei. Dupa catlerea revolutlunii, legea lui Stirbey
dela 1851 a crezut ea rezolva chestiunea impunand muncitorului
clacag 22 de zile de claca.
Chestiunea n'a fost definitiv rezolvati decal prin legea.
dela 1864 prin care s'a improprietarit taranul. Si aci d-1 Aurelian
ne di, cele mai pretioase gi mai exacta notiuni statisticeasupra
rezultatelor ce a dat acea lege.
In capitolul al V-lea d-1 Aurelian recunoagte Ca industria
nu se va putea intemeia decat atunci cand agricultura va fi
prospera i ne dovedegte cat de inapoia a ramas isvorul cel mai
important al bogatiei noastre nationale, agricultura, ne arata
cu multa *Uinta viciurile culturii pamintului la noi, ne
inconvenientele sistemului de a cultiva o intindere mare in loc
de a cauta sa cultivam bine, ne arta nenorocirea lipsei de vite-
conchide zicand ca agricultura este mai inapoiata decat oriwide
in Europa, decat in Bulgaria, in Grecia, in Epir, in Tesalii
gi chiar in Asia Mica; aceasta insa nu opregte pe autor a care
fabrici de postavuri, de gtofe, de matasa. Noi credem ca pe cat.
ar depinde de mijloacele noastre vom agtepta Inca mult tirnp
infiintarea acelor industrii.
In dorinta i impacienta sa de a avea industrie propriazice:
aAgteptam minunile promise de partizanii libertatii cornerdale,
dela acei cari pentru degerte i infructuoa,se scopuri politica
au gasit de cuviinta sã inchee conventiuni etc.,.

146 ION CUICA
Aci las sit raspunda d-1 Lesage care a publicat in «Journal
des Economistes» o recenzie foarte importanta a cartii d-lui
Aurelian: «D-1 Aurelian se tidied impotriva liberului schimb
adoptand doctrinele economistilor nationali, se intreaba de va
veni ziva cand tezaurile de tot felul, gustul cu care a fost patria
sa inzestrata se vor putea desvolta sub apasarea unei concurente
straine; a perdut speraata. Noi nu impartasim temeiurile
sale. Nu ar fi mai bine a ingriji de productiunea materiilor
de o nece,sitate absoluta si a ciror valoare creste neincetat, decal
a cauta sá lupte fara isbanda in contra unor rivali cari au
ajuns la cel mai mare abuz de putere si de viclenie, ca sä impue
intrebuiatarea productelor lor la niste oameni cari nu au adevarata
trebuinta de dansele?
«Sub aceasta prosperitate care ameteste, ce de meserii inspäimântàtoare,
ce de pericole pentru viitor!
«Inca °data unde sunt oamenii indispensabili industriei?
Munca se va spori fireste cu o populatiune instarita, capitalul
va veni prin comert, fara sguduire; pant.' atunci mijloacele
noastre ar amine neatinse; astazi cu mijloace insuficiente nu
ati face decat a le cheltui in zadar: fii cumin, ors, va veni,
nu va Indoii i, ca o planta care urmeaza cursul sau normal,
constitutiunea devine cu atat mai robusta, fructele ei cu atat
mai gustoase repetindu-se la voi ceeace se petrece in Spania,
unde Catalonia impune regimul protector tarii intregi sub cuvantul
de a desvolta munca nationala, dar in realitate pentru
a-si asigura beneficiile unei contrabande grandioase. Ai face
mai bine a cultiva granele alegand soiuri mai bune ingrijand
fabricarea vinurilor, imbunatatind rasele animale=or ca sa, dodanditi
land, mai multa si de mai buna calitate, carne mai multi),"
a nu avea rusine de a consuma unt de Siberia, pe cand aveti
livezi affit de bogate si de frumoase».
eu cred cà libertatea comertului, libertatea absoluta ar
fi singurul mijlee de a vedea infiintandu-se la noi industria
propriu zisa. Pozitia noastra ezte atat de avantajoasa: Romania
este trecatoarea intre Orient si Occident si libertatea absoluta
a comertului ar face-o sa devie intrepozitul general al tuturor
productelor Orientului pentru Europa si ale Europei pentru
Orient. Atunci se vor fixa prin fora luertzilor case marl de
comert, precum odinioara se facea cu Venetia, cu Genova si cu

(TER A NOSTRA) 147
cantoanele din Arhipelag, din Marea Neagra 9i chiar din fluviile
cele marl. Capitalurile vor veni din toate partile 9i multi
din fabricanti vor preferi sä fabrice une!e obiecte in tara la
noi, decat a le aduce Cu cheltueli din tara lor.
In capitolul urmator, autorul ne dä o analiza precisa despre
migoacele de comunicatie 91 de corespondenta, 9osele, drumuri
de fer, poste, telegrafe, o despoiere exacta a cifrelor tuturor
productelor tablourilor statistice ale comertului nostru de
import 9i de export, asupra consumatiunii 9i termina Cu situatiunea
financiara a tarii.
Capitolul XX, trateaza despre Dobrogea; d-1 Aurelian a
studiat pe toti autorii cari au dat o descriere mai mult sau mai
putin complecta asupra acestei provincii a Romaniei §i toate
datele ce guvernul nostru a putut aduna pada acu.m.
Nu pot decat repeta i acum ceeace am zis, cand mi s'a
facut onoarea a và spune ca raportor asupra ediiei intaia.
Aceasta lucrare importanta face pe Romani sä cunoasca
tot cc avem si tot ce ne lipseste, toate Lwoarele, toate scurgerile,
si toate puterile de cari dispunem, atinge toate chestiunile
economice si le trateaza intr'un stil simplu i corect, lute°
limba pe care once Roman o intelege.
Carton. d-lui Aurelian trebue sä fie in toate cancelariiie si
toate cantoanele; este o carte indispensabila politicului ca si
economistului; o traducere in limbiile uzitate in Europa, in
limba franceza sau germana, ar putea fi consultata de toti publicist
straini si merita din toate punctele cle vedere a fi incoronata
de Academie».

."11N10114”641f
lit if,t7IT7-
— .
' ,"
. .7+,4 - -
.
,
.
'
6 .
Wo
1/0111C,'
' 01 -
4j '416
fot -
4.'1*- -
,Aik-
.; .
' '
. .
- 0„.
,..4 ;...0-4...
lawalimompos

ANEXA
MARTURII SCRISE DESPRE ION GHICA,
(omul — scriitorul literatul — economistul)
de
N. IORGA, OCTAV GEORGE LECCA, N. PETRASCU, Dr. C. ISTRATI,
D. A. STURZA, ION BIANU, P. V. HANES, ION IONESCU DELA
BRAD, NIC. ORASANU, D. AUG. LAURIAN, A. D. XENOPOL,
A. C. CUZA, VICTOR sLAVESCU qi E. DEMETRESCU.

N. IORGA
(cOamenti cart au fost› vol. I. Bucurefti 1934 Fundatia 1Regele
Carol lb. XCVIII don (Th.icas , pag. 425-428).
Nici nu stii -and yin iniiativc1e pentru un act de dreptate.
Unei astfel de initiative neasteptate, i care desigur cä
Ira venit prea curand, i se datoreste irapodobirea gradinei Ateneului
cu bustului lui Ion Ghica.
Si e foarte interesant eine 1-au comemorat: un liberal
ajuns conservator-democrat, .un liberal limas liberal, dar care
n'a avut niciodata legituri stranse cu Ion Ghica. Prietenii politici,
vechii prieteni de aproape, tinerii formati. pe Uinta dansul?
Vor fii fost ocupati aiurea, in aceste zile de congres nou
pentru lucruri i moravuri foarte vechi. Prietenii personali?
Dar eine nu stie ce inseamna in Romania, Si zicem mai larg:
la Romani, tprietenul personab?
Despre politica lui Ion Ghicweepot spune multe. Cel mai
adevarat lucru ar fi acela ca el a ft unul din oamenii politici,
foarte multi la ntunar, cari nu fac politica. Nu pot s'o fad.. In
cazul lui special, ar fi gent poiiticà, i Inca asa de activi, in
acele Imprejurari ale vechiului regim pe care le osandea, de
altfel, din toate puterile sufletului säu. Acest liberal, nu prea
liberal, avea aptitudini mostenite perttrn politica de cabinet,
care in legaturile dintre State se chisma diplomatie, dar care
la popoarele nelibere inlocueste propaganda larga, crearea si
conducerea curentelor, pastrarea contactului cu 0 Intreaga lume
care, °data trezita la vigil. Intelege a o tau, 9i cu cati patima!
A Inceput conspirator, a urmat Ca beiu de Samos, reformator in
sens european, si cu mult succes; a incheiat ca reprezintant al
Romaniei la Londra. In sfatuiri stia sa tact )0 sà astepte; la
VOL. III
11

152
ANEX A
Minister avea, din educatia pe care o primise, râvniri spre nepartinirea
Statului, asa cura o afli mai mult sau mai putin la
Apuseni. In camera nu-si afla locul, desi ca profesor se dovedise
vorbitor. Unii din tovariisii lui de activitate nu 1-au crutat
mai mult decat dusmanii: puini i-au stat in adevar aproape si
au pastrat de.spre dansul o amintire vie 9.i iubita.
In literatura — a scris i tm roman — si in stiinta., daca
e vorba de evolutia, formei literare, abia daca i s'ar putea face
un be. Ca profesor, a functionat putin, desi in imprejurari care
nu se vor mai intoarce ca send, valoare si fobs al unei catedre.
Daca Ion Ghica se cuvenea de mult sä Bibä un semn de amintire,
aceasta se datoreste insa, nu acelei politice de nunanta putin
cam orientala in ton, on aspiratiilor spre occidentalism pe
care ea le imbrack 9i, in sfarsit, meritelor scriitorului, barbatului
de stiintit, ci insemnattifii Zui cuiturale.
A venit intr'o vreme cand, tamarind acelas scop, inoitorii
9tiau eiseasca fiecare drumul deosebit, potrivit cu insu-
9iri1e de care era inzestrat fiecare; a venit ca reprezentantul
acelui sfaxsit de veac al XVIII-lea, fark nimic romantic, modern
in el. Era omul lectiilor pe care le primise, al cartilor pe
can le citise. Nu poate fi socotit nici ca inginer, nici ca un
matematic, nici ca un naturalist, nici, in sfarsit, cu toate sfaturile
pe can le-a dat in aceasta privii44, cuprinzandu-le intr'un
volum intreg, ca economist. Dar avea, ca invatatorli
prin grai i scris, o incredere nemarginith in 9tiii4a, in 9tiinta
pozitiva, exa,ctit, eareia-i atribuia si o superioara valoare edacatva,
socotind-o ca mijlocul prin care reforma.'ndu-se toatà cugetarea
lumii, se poate creia o nouá omenire pe deplin
rita asupra motivelor, indreptatirii i urmarilor tuturor faptelor
sale, noua omenire fericita a Libertatii, Ega1itäli , Fraternitatii,
logic 9i definitiv demonstrate.
Fireste cá in aceasta conceptie era o gresala. Nu cu cele
trei cuvinte magice, nici cu deprinderea arguraentelor i cu
practica sofismelor inainteaza lumea, ci cu o cultura moral&
care nu vine din silogisme, nici nu se sprijina pe teoreme. Dar
din acest fel de gandire putea sá iasa un fenomen sufletesc care,
acela, 1naità i impune: admiratia pentru cuceririle stiintei, pentru
supunerea naturii de dama, pentru apropierea oamenilor
unul de altul i alinarea greutatilor traiUiUi. i sentimentul

ANEX X 153
acesta era la Ion Ghica asa de puternic, lucid el di aripi frazei
§tiintifice i amesteca intr'o cuvantare inagurala, intr'o lectie,
intr'un articol de revista, pagini de acelea care, prin superiorul
lor idealism si energia afirmatiilor de ordn inait, pot servi la
ridicarea sufletului generatiilor tinere.
Un bust? Cutare primar bueurestean are o statue intreaga.
Poate c lui Ghiea astlizi i se euvenea eeva mai mult: a se
pune linga povestiri1e lui din vieata treeutului, — acele 1Scrisori
catre Vasile Alexandri» dupa care-1 cunoaste lumea —
.scrierile marunte risipite prin reviste, pierdute ca brosuri. In
ele cred cä s'ar gasi, prin astiel de pagini, eeea cc trebue pentru
a-1 aseza si mai sus in stima timpurilor noastre.
23 Mai 1910.

OCTAV GEORGE LECCA
(FarniUtile Boeresti Romdne. istoric $ti genealogic (dupes* isvoare
autentice). Bucuresti 1899 pag. XLIII + 505).
Ghikcs (Valcshia) pag. 238-243.
«Origina familiei Ghika este veche din Albania, wade se
intalnesc cu acest nume mai multe persoane inainte de 1600;
totusi istoricul ei pana. In secolul XVII e putin cunoscut) (238).
(Matei Ghika, trunchiul familiei, s'a nascut pe la 1565 si
a murit catre 1620 In Constantinopol. Date mai precise n'au
rämas asupra luis. (238).
Pr. George Ghika-Voclet (fiul sau) Domn In ambele Taxi
Romane 1600-1664.
Grigore Ghika Dom 1600-1664 (fiul prec).
Pr. Grigore Ghika (fiul prec) 1628--1675 Doran Muntenia.
Matei Mica (fiul prec).
Pr. Grigore II Ghica (1690-1752) Domn Mold. si Munt.
(fiul prec).
Pr. Matei Ghika (1728—) (fiul prec) Domn.
Alexandru Ghica 1766 Domn. Fiul prec.
«Din Marele Ban Dumitru Ghica, deriva familia Ghica de
azi. Din 3 casitorii, avu 14 copii, adica: — din !nth'la cu Eufrosina
Caragea: 1 fata Ecaterina (Carnescu) — din a doua cu
fata lui Vicarescu, 4 fete si 2 baeti Scarlat i C,ostache — iar
din a treia cu fats. hit Razu 3 fete si 3 baeti: Alexandru, Costache,
Mihai. — Marele Ban Dumitru Ghica zis «Batranuh a
lost unul din eel mai Insemnati boieri ai terii dela finele secolului
trecut si a trait intre 1718-1803.
4Dumitru Ghica (1793-1845) In.surat cu Maria Campi-

156 A NEX A.
neanu, trate cu Alexandru Barb rosie si al douilea flu a lui
Scarlat (frate cu I3anul Mihai si Gr. Gh. Vodi). Fii avu pe Ion
ski Pantazi, jar fiic pe Maria n. 1821 cisatoriti cu Pani ounescu)
(242).
Ion Ghica (1817-1897), scriitor si cm politic insemnat.
Dupi ce lieu studii inalte, se intoarse in Ora. In revolutia dela
1848 lui o parte insemnat5.; da,r o scizitme intre el si prietenii
sal politici se intampli. Trimes la Constantinopol, pentra a sustine
causa revolutiunei, la intoarcere vizu miscarea revolutionari
opriti de puterile suzerane. Partizan al politicei turcesti,
ciuta sio indernne amicilor sii, ea cea mai inteleapti. Din 1853-
59 fu principe de Samos, numit de Turd, in care calitate
misuri de represiune contra pridirii piratilor. Intors in tara,
ocupi cele mai inalte functiuni de stat, dupi ciderea Pr. Cuza;
la venirea lui Carol de Hohenzollern, primul cabinet se forma
sub presedentia sa. Pirasind ministerul, continua sä joace un
rol insemnat, mad ales prin politica sa onesti." Dupi declararea
rizboiului din 1877; trii mult timp in retragere. Numit Ministru
la Londra, ocupi aceasti demnitate pini in 1891. Dupii o lunga
boali, muri in 1897 la mosia sa. Ghergani (7 Maiu).
4Ca scriitor e eunoscut prin tscrisorile citre Alexandri3,
apoi tAraintiri din exilul dela 18483 Cu multe documente importante
asupra revolutiei. In fine 4Convorbirile economice3.
(1866) foarte importante prin datele lor pretioase si stilul frumos
cu care au fost sense; si alte scrieri mai mici. — Cisittorit
cu Alexandrina Mavros, avind 4 fii si 3 film, (243).
1) Dimitrie Ghica n. 1848. Cisitorit cu Melania Cretulescu.
2) Sc,arlat Ghica. n. 1856.
3) Nicolae n. 1862 cis5.torit cu M. Paciurea.
4) Alexandru (n. 1865) cisitorit M. Catargi.
Fiice: Maria Sturza, Elisa si Ana Colonel Magheru,
pag. 243.
4Scutul poarti; pe fund verde 12 lacrimi de argint, in
rind, 6 in fata de 6 cu vaxful opus, 9i intre elle 6 besanti de
aur. Se mai adauga sterna Moldovei 9i Valachiei In quartive.
Deviza: Labor omnia vincit improbusl. (pag. 243).

N. PETRASCU
(«Literatura 15.1 arta roman. anul I, 1896-1897. Art. Ion Ghica
pag. 407-425).
Ion Ghica a contibuit la faima epoch i lui, precum, neapirat,
a contribuit i epoca in care a trait el, la stralucirea vietii
9i numelui lui) (407) «primi invitatura fiilor de boeri de pe
atunci, dela daseali greci i francezi, i dup5. ce 'din mntâmplare
Iu i lectii de romaneste dela Ninescu un fost elev al
lui Lazar, intra mai tarziu in clasa de niatematici dela Colegiul
Sf. Sava) (408).
La 1834 pleaci la Paris sá-ii faca studiile speciale. El se
inscrie si urma cursurile de chimie si de fizic5. dela faeultatea
de stiinte dela Sorbona, unde intalni pentru prima oath pe Alexandri,
cu carea avea sä lege o prietenie cal& i plina de pilde.
Ion Ghica impreun5. cu Nicolae Cantacuzino-Pascanu, cu Ianca
Filipescu-Vulpache, cu Golestii 9i ali doi-trei romani alcatuiau
grupul «Muntenilor). Alexandri cu Cuza, Cogalniceanu i altii,
formau grupul «Moldovenilom (408).
Tinerii romani se intalniau la Paris deobiceiu la Café Corneille
9i Café Procope, sau organiza intrtmiri regulate la Mavracordat-Ursu
9i Dimitrie Bratianu (408).
In 1838 Ghica intro. «in $coala centrala si in $coala de
mine din Paris urmand eursurile lui Elie de Beaumont, si Regnand.
La 1841 capata diploma de inginer. si se intoarse in taxa
(405).
Ghica avu doui idei previzatoare: nobleta, inteligentii si
prelegerile de economie politica (409).
romine traiau, din punct de vedere economic, Inlauntrui
lox i pentru ele singure. Nimeni nu se gandise la un

158 ANEX
export serios al bogitiei solukti nostru in striinitate. Ghica
deschise ochii rominilor expunand atunci (ea profesor la A. M.)
cprincipiile schimbului si ale intregei economiiinatieinale. El intrevizuse
cä intr'o zi vom insemna ceva in Europa, vom putea
sä ne ridicim prin productele pimintului nostru tinir. Cursul
siu avu atita imlurire asupra lui Mthail Sturza, cä Domnul
Moldovei stipendii tineri trimise in Franta sä invete noua
ctiiná economica. Intre ei fu i MiLlo, care, impins de talentul
lui in alti directie, se dadu teatruluiv (409).
«La 1845 chemat de moartea tatilui siu veni la Bucuresti,
de wide apoi pleci, in o calitorie de doui ani, prin Anglia
si Italia. La intoarecerea sa in tari, in 1847, se casitori cu
fiica generalului Mavros2, (410).
La 1848 17 Mai pleaci la Constantbaopol.
La 1854 fu numit guvernator al insulei Samos.
«El vetui retras cu totul la Ghergani uncle mai puteau sä-1
salute din vreme in vreme amicii j ounostintele. Casa dela
G-hergani, clidire modern/ Cu doui randuri, ziditi in marginea
tmei dumbrivi, priveste cu ferestrele din fati spre risirit, deasupra
orizontului larg si verde. Intrarea e pela spate. Alei de
arbori te due dela gari, de pe mosie, pini la scari, in fata cireia
se inalta stejarul secular, sub care a m'incat Jianu, intinzind,
pe un diametru de 10 metri, o imensa umbreli de frunze
negre-verzi deasupra eurtii. La distanta se arati de citeva on
pe zi, ca o fantomi neostoita a vietii moderne, locomobile drumului
de fer intrerupind cite putin linistea
«In pacea salonului de jos al caselor, sub razele soarelui
abia rasirit, lângä porrtretul tatilui siu, al Regelui i Reginei,
cu tut Dante alituri, intr'un fotoliu trandafiriu, giseai girbovit,
cu capul sub piept, pe bitrinul Ghica ticind. Pirea o umbra,
o pildi a unui trecut mire, miscind inci sub povara celor
80 de ani. 0 intrebare insi, ce-i ficetti despre acel trecut, il
reinvia: Figura lui caracteristica, care in tinerete oprise pe un
artist mare in ulitele Londrei rugi,ndu-I sal ponce ,se insufletea
numai decit i cu vorbe ran i intrerupte ,incepea si povesteasci,
emotionatv (423).
«In ziva de 21 Aprilie trecut, esi din casi i petrecu toati
ziva la soare ,pini citre seari. Era cea din urmi zi ce o petrecea
privind in lume, in mijlocul verdetii si sub stejarul eel

ANEX
bitran. A doua zi la 8 ciasuri dimineata, dupi ce se degtepta
gi se ridiei putin, pleei capul spre piept gi adorrai meet pentru
totdeauna) (424).
«Privite din ptinct de vedere istoric, ea unele cc stint
sense la varsta aceea, care, cum zice Alexandri, spune omului
cä e timp de astampirat pornirile inimii gi nu ne rinatine decal
o ultimi gi nepretuita petrecere pentru mangierea zilelor, aducerea
aminte a treeutului, i pe de alti parte povestind lucrurile
vizute de el sau de cei ce-i vorbiau serisorile lui Ghica resfrang
culorile vii gi minunate prin care Inehipuirea ci simturile
lui mai puteau gAsi o fermi de viati, cea din urma. Peste
tablourile, tipurile gi imprejuririle antipatice, el va arunca cuion
i mai meliorate decal in realitate; peste tot ce e simpatie,
deasupra priveli#telor frumoase, poste caraeterele gi prietenii
din tinerete, el va imprigtia jerbii de lumina de pietre seumpe.
Sub aceste timbre gi lumini accentuate, Ghica ne di istoria
vieij Romanilor din prima jumitate a veacului, a unei lumil
stranii, fantastice #i necunoscute noui decat in mod confuzz.
(416).
159

Dr. C. ISTRATI§i D. A. STURZA
(Academia Romani,. Discursuri de Receptie. XKIV. Activitatea
;tiintified a lui Ion Ghica discurs rostit la 5 (18) Aprilie 1902
In cedintii solemni de Dr. Constantin Istrati, Membra al Aca-
demiei Romitne, cu riispuns de Dimitrie A. Sturdza, Membru
at Academiei Romine. Bucurecti 1902 pag. 35, cu un portret
a lui Ghic,a).
«A vorbi despre Ion Ghica, recunosc dela inceput ca este
foarte greu. 0 adeviirati biografie a unui om ce, prin munca ci
activitatea, sa, depacecte pe semenii lui, se face rar in mod exact
ci adevarat. Biografia nu se marginecte in a inscrie cronologicecte
faptele i lucriirile produse i nici chiar a face, mai mult
eau mai putin, critica lor. Activitatea omeneasca fiind determinati
de clouts', cauze: pornirea personal, a,ceea care plead, din
insucirile persoanei noastre, i mediul social in care train, pentru
care ci adesea in contra ciruia a luptat ea, — adevarata
biografie trebue dea seama de amandouit aceste cauzes.
(6).
«Biograful trebue sit inteleaga epoca celui pe care-1 studiaza,
sit inteleaga sufletal aceluia ,sà fie impartial in judecare,
exact in observatiune) (6).
«Cu toate ca, a parlisit viata pitmanteasca numai la 22
Aprilie 1897, totuci Ion Ghica se retriisese cu multi am .inainte
la Ghergani, uxtde, din cauza virstei inaintate, traia retras, muttumindu-se
a asculta cele ce i se citeau — adesea din operele
lui Hurmuzache publizate de Academie — Ingrijit i inconjurat
cu iubire de di,stinsa sa sotie ci de famine) (6).

162 ANEX A
tOm fericit! Leaginul sauil vedem cu ochii mintii, in acea
vreme de intun.ecime, de umilinta, de jaf 9i siluire, epoca Carjaliilor
in care Semi-Luna ne lumina i Fanarul ne &idea legi,
In care nu mai existau Romani po1it1ce9te; epoca, in care sentimentul
national se mai pastra doar in doine 9i balade, in cantece
9i suspine, 9i abia in cateva inimi alese» (8).
Ghica tpovestitorul neintrecut» (8) tcare, pe langa Asachi,
este al douilea enciclopedist al neamului nostru» (9).
Ghica t a fost profesor de matematica, de geologie 9i de
titiintele economice la vechea Academie din Ia9i.
tToate cuno9tintele umane in clasificatitmile clasice, datorite
lui Auguste Comte sau lui H. Spencer, sunt cuprinse intre
aceste trei ramuri.
tToate scrierile sale se resimt de aceasta educatie tiinifieã
,pozitiva.
tNeaparat ca, in alta tara inginerul Ghica ax fi lasat in
urma sa tractate precise, procedee noui i tin flume ilustru in
*Uinta purl', 9i a ingineriei de mine) (9).
don Ghica fu tin pioner din cei mai importanti ai rena9-
terii noastre culturale, sociale, politice 9i nationale» (10).
teursul situ (la Acad. Mih.) era urmat 9i de persoane
straine 9coa1ei 9i nu avea de rival decal pe KogAlnieeanu, in
splendidul situ curs de istorie» (11).
«Cate vederi juste! ce cm practic! inspirandu-se de nevoile
noastre i mirnai de starea noastra, reala» (13).
tCa economist scrierile sale sunt de-o importanta exceptionala
9i, afara de Martian, nimeni n'a vazut mai clar, ca el,
situatia tarii 9i este primul 9i singurul, care a vulgarizat chestiunile
economice sub forma de convorbiri» (15).
tea istoric ci scriitor are pagini admirabile in can vigoarea
i coloritul stilululsau denota in fiecare moment temperamentul
artistic al lui Ion Ghica» (15).
'Ca patriot, Ion Ghica poate servi ca exemplu. In toate
scrierile sale, iubirea de neam este nota sa caracteritsica» (16).
«Ion Ghica nu numai ca a fast un admirator entuziast al
9tiinte1or, dar in toate scrierile sale, el dovede9te adanci cum.
9tinte, atingand chestiuni, cari la acea epoca erau abia cuuo-
acute. Mai mult decat atata, el poseda metoda 9tiintifica. Pro-
ceda dela simplu la compus, dela fapte positive la ipoteze noui,

AMEX A
dela analize la sinteze, in toate scrierile sale, lie ale de #tiinte,
de economie, de istorie sau politica).
(In aceasta tara, in care spoiala unui invatamint pozitiv,
gre#it inteles, a produs atatea rele #i atitea victime prin distrugerea
credintei, firá a inalta sufletul in nici un alt mod; in
aceasta tara, in care o falsa civilizatie #i o rea indrumare a dat
atatia scazuti la suflet, copii sceptici #i oanieni incapabili de o
munci serioasi; in aceastil tara in care, in ccoala Statului char,
copifi puneau 1, vot existenta, lui Dumnezeu; in aceasta tarit, e
un bine ca un frunta# ca Ion Ghica, inaltandu-se Cu cugetarea
sa catre Cer, &Idea exemplul de credinta, in o fiinta providentialk,
#i atragea Inca atentiunea color can cugetau spre regiunile
senine) (19).
tInalt in cugetare, fermecator ca stil, profund in etmotstinte)
(22).
tOm superior, cugetator halt, om de #tiinta, factor cultural
important in desvoltarea noastra, mare scriitor, observator
de valoare, vulgarizator de seama, sclav insa al epocii in care
a trait) (29).
tOperele sale literare ci cthntifice, pe cat de variate, pe
atilt de importante, vor tr&i i vor face astfel parte din tezaurul
pretios al cugetarii qi muncii romanetiti; ele constitue 0 glorie
qi un titlu de mandrie pentru numele sau qi neamul nostril)
(29).
Raspunsul D-lui Dimitrie Sturza
tceeace ridica pe Ion Ghica la o inaltime covar#itoare este
faptul ca. in mijlocul Academiei, el singu.r ar fi putut ocupa Cu
egala competinti un loc de onoare in fiecare din cele, trei sectiuni
ale acestiti institut cultural.
tActivitatea lui Ion Ghica este caracterizatriniai ales prin
o munca harnica gi neobosita in toate directiile desvoltarii poporului
romanesc. El putea in adevar zice despre sine: homa
sum et humani nihil a une alienum puto. In cercetari #tiintifice
ci teoretice, ca #i in viata practica #i politica, neuitatul Pre.#edinte
al Academiei Romane se micca cu siguranta ce dau cunogtintele
proftmde #1 o rara patrundere a lucrurilor omenecti).
(33).
163

164
I1NEXA.
«Aceste aptitudini man i au ridicat pe Ion Ghica la pozitia
unui barbat de stat de prima ordine i unuia din capeteniile
marei generatitmi, care a inaltat neamul romanesc si a facut
posibila fundatiunea Romaniei moderne. El e unul din barbatii,
can au avut o influenta hotaritoare asupra transformarii noastre
politica si sociale, prin cultom sa cu totul aleasa, prin curatenia
sufletului sau, prin ravna sa intru cele bune i folositoare
neamului 9i patriei, prin puterea sa de munca i prin Increderea
sa nestramutata in puterile vii ale poporului romanese»
(33).
«Munca care-1 atragea mai cu deosebire era aceea, care
imbratisa viata sociala. Cu ochiu ager el a observat miscarile,
tendintele si nevoile diferitelor clase ale poporului, relele economice
si morale cari le bantuie; cu pana maiastra el a descris
cele bune de urmat 0 a biciuit cele rale ce intampina. Ion Ghica
e fara indoiala economistul cel mai distins ce 1-a avut Romania,
barbatul care in aceasta directiune a tars brazde adanci
bineficatoare).
«Munca Insa statornica a vietii sale a fost indreptata spre
desrobirea politicà , economica i morala a patriei. In aces.sta
directiune el a fost unul din cei mai vrednici luptatori i conducatori.
De dansul se poate zice, ca a fost absorbit de ale patriei
nevoh (34).
momentele cele mai impartante ale transformarii Statului
Roman, loan Ghica a avut o actiune din cele mai hotaritoare.
«In 1848, spiritul conducator al rniscarii era Ion Ghicm
(34).

Biografia oarnenilor man i scriset de un om mic. Bucuresti 1859.
Imprimeria Copainig, pag. 64 (pastrate la Academie).
Ghica loan (pag. 52-53).
«Fostul beiu de Samos; am instruit dar fara principii, si
intrigant in gradul eel mai inalt. Kandiscepolu al lui Ak. Golescu
in colegiul national din Sf. Sava, si mai tarziu in scoala
centrala de arte i manufacturi din Paris, wade a urmat cursul
3 an!; dupe', aceea a venit cu el in Bucuresti unde a luat parte
la politica in anii din urma ai administratiei unchiului sau. A
figura in rangul dintai al opozitiei nationale dirijata de Campeanu
(Campineanu), si a luat parte la 1841 la conspiratia ruseasca
dela Braila. La 1843 a plecat la Iasi unde a ocupat o Catedra
de matematica si de economie politica in universitate,
a cooperat mai in urma cu Alexandri i Kogalniceanu la fun-.
darea progresului (!) (probabil Propasirea) revista literara
ctiintifica pe care a suspendat-o Sturza din cauza tendintelor
sale politica. Venind la Bucuresti Ion Ghiea a devenit unul din
cei mai activi si influenti capi al partidului national, si a facut
parte din comitetul ce organiza revolutiunea din 1848. Dupa
abdicarea lui Bibescu, guvernul provizoriu 1-a trimis la Constantinopole
ca sä se scape de el, eu scrisori de recomandatie
dela Aristachi i Kolkun, a putut castiga protectiunea lordului
Redklif, si a-si face o positiune publica.; s'a nurnit guvernator
de Samos cu titlu de beiu i s'a ridieat de Poartä la rangul de
Musiru. Acolo, Ion Ghica, partizanul inflacarat la revolutiunii,
a publicat o bravura sub numele improvizat de aivoi (!) (Chainoi),
prin care califica pe oamenii din 1848, sau mai bine pe
colegii sai, de oameni sans aven. Dupa aceea a venit in Bueu-

166
ANEX A
reqti cu scop de a fi deputat i totcleodati functionar turc in
permanenta. D. Ion Ghica nu voi sä renunte la serviciul si angajaxaentul
s.0 dare Turciea; D-lui credea cä, ca fonctionax
turc are mai mult drept de a se alege deputat fi de a se bucura
de drepturi cetatenesti. Tribunalul de Dimbovita ins& printr'o
sentintit ee a dat, i-a contestat drepturile cetatenectii, pe cat
timP se elk In fonetione turceascit).

N. IORGA
(Ziaxul: Lupta. Director politic: Gh. Panu, anul VII, Seria IV,
Nr. 1195 Duminecii 12 Aug. 1890 (Editia
Foita ziarului Lupta. Saptamina Literari. D. Ion Ghica
(pag. 2-3).
«De cite on citesc pe autorul (Aminitirilor din pribegie»,
de atitea on ml se pare a Li gisit tut colt necertat riintr'un
Neculcea, dintr'un Miron Costin. Singar dintre prozatorii can
scriu inci la noi, d. Ion Ghica e strain cu desivirsire de toati
tehnica moderna a scrierii, de toati acea trudi amarnici a stilului
scriitorilor de azi, de toati acea ingrijire si impodobire a
frazei. Ca toti bätrdnii — ca si d. Gh. Sion ca si V. Alexandri
(in prozi) — d. Ghica scrie cum ar vorbi, firi pretentii de a
da o forma original& si ciutati lucrurilor felurite pe care le
imbraci in forma simpli si cam saci a convorbirii» (2) (...scrie
pentru a spune, numal pentru a spune» (2). (La din.sul stilul
nu e ceva de sine stititor, care poate avea frumusetile sale pro..
prii si care se ingrijeste pentru aceasta, el e o haini i, ca proverbul
popular, el crede, cà haina nu face pe om, stilul pe artist»
(2). Dimpotrivi, modernul, adeviratul modern, e putin
cam retor: ca Bourget....
(Domnul Ion Ghica n'are stilul modern: nici comparatiile
nici fraza Cu icoani finali, nici enumeratiile extraordinar
de greoaie ale feOlii noui. Pentru tara noastri,
autorului «scrisorilor catre Vasile Alexandri) e acelas lucru ca
si in Frantz., stilul lui Montesquieu din (Lettres persanes) aliturea
cu stilul tulbure si ducind zorzoane romantice in el, al
Jul Zola».
Liraba Jul Ion Ghica: a vechia romineasci, romineasca
12
VOL. M

168
ANEIA
In care s'au seris atatea pagine admirabile in eronici, romaneasca
lui Neculce i Varlaam, limbä °morn pentru o clipa de
latinomania Ardelenilor gi galomania celor dintai scriitori at
veacului, gi care aeuma, reinviata, cauta sit se eurete, nu de cuvintele
slavice ineetatenite g;i hultuite in limba, ci de adausurile
falgilar nogtri eruditi, pentru a deveni din mu limba doinelor
duioase gi a basmelor biltrane. E finä apoi, sanatoasa i dreaptii,
limba d-lui Ion Ghica».
eCeeace face Ina, eScrisorile) lin Ion Ghica sa fie un adevarat
monument pentru literatuxa romaneasea, e cantitatea pro.
digioasa de amanuntimi risipita aci. Dintre toti scriitorii nogtri
Ion Ghica e eel care gtie raai mult gi mai multe».
eAdevarat boier din alte vremuri, mintea-i e plina de amintirile
trecutului. Du-I in once timp, in once loc, o aerie intreaga
de tablouri are sá iasa la lumina, vii toate, gra cea mat mica
umbra din acea degradatie, pe care vremea trecuta o pune atat
pe icoanele din minte cat gi De cele de pe pima) (2). Intinsa
galerie de vederi can constitue opera lui Ion Ghica seaminä cu
un castel fermecat ale carei usi inchise de demult, s'ar deaf ace
deodati din tatomile lor ruginite, pentru a arata ochilor uimiti
comoara vremurilor moarte. Toata ,vremea cuprinsa intre 1820
gi 1860, toate tarile dela Parisul, wade emigratii romani dela
1848 alergara caute scaparea, pana la insula pierdutti. In
valurile vechei mini a lui Egeu. Tablouri de rascoala, pagini de
istorie 1initita, descurcare de intriga iata euprinsul vast,
felurit i bogat at operei ace.5tia, in care se oglindegte rand pa
rand patriarcala boerime fanariotti., vlastare anemic& gi gra
vlaga a vechei boerimi apu.se, entuziasmul de pale at tinerilor
dela 1848, grelile vremi de restrigte, departe de tara, in mijlacal
intrigilor murdare, de dupa anul riscoalelor nebune i visarilor
gra frau* (2-3).
eE rezultatul enormei cantitati de amanunte, cunogtintelor
nemasurat de bogate ale autorului. 0 astfel de carte five,azi
fizionomia stearsa gi nehotarita a unei epoce) (3).
€S'ar ingela totugi cineva daca ar vedea in d. Ion Ghica
omul dela 48) (3) (care e romantic, pasional, sentimental)
Ghica e erece, corect, demn pretutindenea) ediplomatul a omorit
pe omul dela 48, daea acesta a existat vreoda.ta totugi in d. Ion
Ghica) (3).

N. IORGA
(Lstoria literaturii romane*ti in veacul al XIX-lea, dela 1821
inainte, in legatura cu desvoltarea culturala a neamului, volu-
mul II. Bucure*ti 1908 .xMinerva3. pag. 267).
VII. Alciituirea revistei «Propaqtirei). Ion Givica.
Ion Ghica «venise din Tara Romineasea, unde era printre
frtmtatsii cei noui ai clasei conducatoare, pentru a fi, pe pamantul,
socotit de el mai liber al Moldovei, unul din Profesorli cei
inalti ai claselor superioare dela Academia Miliaileanix. (99).
1\aseut la 2 August 1816 Ghica «n'a apucat deci vremile
lui Lazar *i ale lui Eliad, ea profesor, dar crescu, se poate zice,
In traditia acestor doui marl dascali, i, Intr'unul din cele dintaiu
articole ale sale (Propasirea pag. 201 *i urm.) el vorbe*te
cu un adanc respect de innoitorul ardelean care, de*i «duh positiv*,
a fost tot* «mai mult un filosof, care arata ratficitilor
intru inttmerec drumul ce trebue luat ca sá iasa cineva la himina3.;3.
(99).
«La *coala Sf. Sava, wade se afla la 1834, ca tartar de 17
ani, in clasa VI-a, cea mai de sus, Ghica arata mai ales o deosebita
tragere de inima pentru *tiintele exacte, urmand intru
aceasta curentul creat de Lazar *i du s mai departe de direetorul
acestui malt a*ezimant, P. Poenaru, traducatorul lui Legendre;
tanarult fiu de boer to, premiul intai la trigonometrie.
El urmeaza, in 1835, *i peste hotare studiile sale, dupa ce Ii
ia la Paris, in ziva de 11 Ianuar 1836, bacalaureatul. Frecventa
eursurile de drept ii de §tiinti exacte §i naturale in vara
anului 1840, dar fara a cuceri vre-un titlu. Prin lectiile unui
Elie de Beaumont marele geolog, *i ale altor fruntatil al *tiin-

170 AMEX A
tei franceze, 9i, nu mai putin grin cetirea sa statornick, Ghica
dobandi atatea cunoctinti reale, cum nu le aveau multi la not
pe acea vremex, (100).
(In acesti ani 4e.strainatate insk, Ghiea incepu 9i activitatea
sa de scriitor, tiikrind o brosurk franceza despre insemnitatea
fireasea a Principatelor impotriva tendintelor de expansiune
ale Rusiei. In aeest mic studiu, destul de rku redactat...,
(100) «el nu cruta pe nimeni: Rusia a smuls tarilor noa-
Etre Basarabia, ea protege pentru a dispoia, asupra Europe/
apusene aduce cprimejdia slava', servindu-se de Domni —
unelte, ea esatrapul Ghica*, de ctriditori i infaanix., de Fanarioti
ca generalul Mavrosc *i fileand aft fie aparata in scris de
=tar/ literali imarali, (100).
(Intors tn arã pe la 1840, Ghica se amesteck inclata In
opozitia care se facea lui Alexandru-Voda Ghiea, privit ea un
stipanitor prea supus fata de straini i prea reee fata de idealul
national, asa meat tinerii doriau vada inlooult cu popularul
boier i adinioark, gief de ostire, cu patronul literar ce era
Campineantb (101).
aCatva timp dupli lovittuile din 1840-41, care trimisesera
intai pe Campineanu — arestat la Lugoj cand se intorcea din
Franta —, 9i apoi pe Mitica Filipescu (20 Oetombre) la minastire,
iar pe iuncirul N. Bklcescu inaintea unui tribunal, —
Ghica pleack spre Moldova, pentru a inffi4i9a lui Mihai Vod5.
Sturza serisoarea prin care tovarisii ski de pareri 11 1ndemnau
sk-si cerce norocul cerind pentru dansul mostenirea lui Alexandru-Voda
Ghica, a carui mazilire sä astepta in curanth.
(Vezi calatoria dela Buc.—Ia4i inainte de 1848) (pag. 101).
(Aci noul venit gasi in locuri inalte i capabili de a-1 sprijini
puternic pe unii dintre cole ski dela Paris: N. Docan,
care-9i trecuse bacalaureatul acolo in 1835, Alexandra Cuza,
viitarul Doran, pe atunci un emir de 23 de am, care-9i c5,p5.tase
titiul in acelas an, si Vasile Aiexandri; el se imprieteni
repede i cu alti fruntasi al Linerimii moldovene, Ca ofiteri Alcaz,
Leon si M. Kogalniceann. Fu bine primit 9i de boierii blitrani,
earl pretuiau in el mai ales sit'ngele aristocratic, de an
Iorgu Ghica bittrinul, de invittatul 9i a,geral ministru Nieolachi
Butu. Voda tnsui , afland, in cursul verii, ca oaspetele muntean
locueste intr'o vie dela Socola, 11 pofti 25, pranzeasca impreunil.

al«Ex.5. 171
cu dansul; Mihail Sturza gisia placere In convorbirea cu acest
tartar de talent, care avea o masura i o mladiere mei In generatia
sa; de altfel, ellvspinse dela inceput propunerea Domniei
muntene, rispunzand argumentului cuprins In «Audaces
fortuna juvatv, prin aceste cuvinte frumoase tca eel care raspunde
Inaintea lui Dinnnezeu gi a oamenilor de soarta unui
neam, e tiator sa fie ,prudent* (pag. 249 calat. I. G.) (102).
din timp Ghica trai numai In Viata de societate, urmandu-gi
mai departe lecturile. Intra firegte, dela Inceput, In cercul
literar al tinerilor, cari se adunau Impreuna cu boierii de vexsta
lor, ca viitorul urmag a lui VOda Sturm, Grigore Ghica, ca
Gh. Mavr000rdat j Alecu Moruzi, la Alexandru Balg-Lungu.
Femei cu cregtere moderna i Intelegere pentru operee
tului, ca sora lui Costachi Negri, Elena, pe care o iubia Alexandri,
ca Emilia Reymond, prietena Elenei, ca surorile Sturza,
lnderanau pe acegti reprezinta.nti ai unei nouã directil luptatoare
In opera lor de propaganda gi de atac, care se manifests
In once prilejuri, pentru Europa liberala ci Impotriva Rusiei)
(102).
«Mica al carui plan fusese Irak sä caute o Intrebuintare,
pe langä un prieten francez, la minele de pucioasa din Sicilia,
fusese fixat In Moldova fi pnin acordarea, de dare Nicolachi
Sutu, a unei cateclre de geologie i matematica la Academia Mihaileana,
unde tinea doua lexii pe zi pentru opt gaibeni pe luna.
Primi acest post cu placere, fiindca vedea In catedra Inainte
de toate o tribuni, un bastion de cetate, din care putea sa atace
vechi picate rugenite gi groase ziduri de inconstienta, dar numai
«cinstind parul eel alb, laudand gi admirand fapta cea
buna, on de wide venea, i. venerfuld pe acei cart iubiau tara
,gi dreptatea). Acest luptator era, prin nagterea ca i prin diplomatia
sa fireascá, cel mai bine aaigurat din toti fata de supravegherea
i supararile unei Stapaniri vegnic ne.sigure i Ingrijorate)
(102).
«Profesorul eel nou dela Academie nu era tin om de cifre
pentru cifre, tin spirit aplecat catre specializarea stramta
mandru de aceasta; fire vioaie, In stare a Intelege adevaruri
superioare ji a-gi lega gtiinta Intr'un sistem, el era pasionat
pentru filosafie. Dar pentru aceiagi filosofie de care se Incalzise
gi sufletul ales al lid Gheorghe Lazar, filosofia

172
razimati pe toate cuceririle Mote de mintea, oraeneasca indrii.Tneata.
In deosebitele domenii si pornita spre armonizarea tuturor
acestor rezultate ultime. tFilosofia Uri stiinta» i se pare
lui o monstruozitate sau o zadarnicie. Se ocupä de fizica, asupra,
careia sit figadueste axticole care n'au mai fost sense
In once cox, n'au aparut niciodata. Dar ii plicea In deosebi
sä-si larnureasca deosebite chestii de economie politicä,stiinta,
despre care, cum vom vedea, el a vorbit cel dintai In tarile noastre»
(103).
4:Desi striimutat la Iasi, wide facu lexii timp de vreo trei
ani de Zile, GhIcá pastrase toate legaturile sale de prietenie cu
scriitorii munteni mai tineri» mai ales N. Balcesen (103) colegul
de §coala nu si de clad). dela Sf. Sava.
tprin Ghica si la tProp5.§irea»ti incepu Balcescu eariera
lui stiintifica i literara, a.y.a de roditoare, pe care insa moartea
era s'o intrerupa prea curand» (105).
IX. Cei dintêi economi.gti romdni in «Propc7,9irea».
4(Articolul-program al revistei iesene cuprinde idei pe care
le cunoastem din

ANExX 173
(Cenzorul Floreseu ii incepu opera de supraveghere. Numarul
dint& fu oprit 4i mutilat, prescurtandu-se articolul analizat
mat sus 9i inlaturandu-se Cu totul un studiu a lui Ghica,
prin care se cerea unirea vainala, intre cele douit principate,
(106).
Dar aceasta 4icana din partea cenzurei nu putea opri pe
tineri de a-4i exprima, fie 4i in forme mai dibaci socotite, ideile
de progres, de 4propk4ire,, in care exedeau i carora erau gata
aid inchina viata, (106).
4C Un caracter luptator, foarte viaiu i indraz. net, 11 au articolele
lui Ion Ghica. C,e1 cu veznile fusese nimicit de cenzor. Indata
basil profescaul dela Academie, boier mare 4i Muntean, incepe
sä tipareasca pareri foarte libere, cu privire la invitamantul
in sate) (106), propunand a se elcatui tcart.i elementare de
agriculture:, pentra aran, 4colli de agrieultura tarine4ti.
(In nuraerele urmatoare din (Foaie,, Ghic,a di lectia de
deschidere, tinuta la 23 Noembrie 1843, a cursului sau de economic
politica dela Acaeinida Mihaileana. Tanfirul profesor 14i
arata in cuvinte frumoase, adevarat poetice, care patrund, far's/
sã caute a uimi, entusiasmul pentru cuceririle industriei moderne
ianiveatorul neamurilorv (107).
eIn lumi de teorie superioara Sc ridica seriitorul cand face
apoi, tiii4ei , in toata largimea i felurimea ei, o lauda poetica,
vrednica de once cugetator avanta.t al Apusului. Aceasta
€Qchire asupra 4tiinteloro e o stralueita prefate, la invitamantul
s'ar cuveni s'o intalnim in toate cartile de cetire
pentru colanii claselor mat inalte. Un oin cu mintea mature.,
Cu inima calda pentru studiile sale, cu privirile atintite asupra
omenirii, a camel fericire hofara4te in toate, imbrati§eaza intr'un
cuprinzator avant at cugetului sau toata intinderea progreselor
stiintifiee smulse de silintele omenirii i cata in cuvinte
ce vibreaza acest triumf al intelegii sale, §Li fire4te cä nici aici
nu poate lipsi pomenirea libertatii dorite..., (107-108).
lIn acelas gen scriu Ina, la €Propag.irea, i alti dad scriitori,
cart inaresc mai mult earacterul practic al publicatiei,.
(Ion Ionescu 4i C. Vincler).
«in «Propas,irea», lonescu dä. un singur studiu intins, temeinic
j aratand o adanci iubire pentru munca buna a p&nantului
i un patriotism razimat, ca i al lui Ghica, pe intelegerea.

174
ANEXA.
rolului unei vieti economice inteiepte i sanantoase in desvoltarea
unui popor modern. Profesorul de agricultura dela Academie
are aceleayi pareri esentiale ca ci acela de economic politica,
(109).
C. Vine.ler (strain implimantenit in Moldova, wide se gasea
de pela 1839. Acestalalt critic Bi sfatuitor economic nu e inferior
inak profesorului de agricultura, (110).
lAstfel se Incepe prin ePropkiirea:t o ramura noui in serisul
rominesc: studiile de economie ;lc de finante.,Dintre cei trel
scriitori cani-1 -Incep, until, Vincler, n'a mai publicat dupii inchiderea
revistei din IaBi, nimic, (112). don Ghica, Intors In
Bucureicti Inca In cursul anului 1844, cand intemeiaza, cu Bälceacu
i capitanul Tell, societs.tea secreta, pentru propaganda,
revolutionara, organizati ca a corbonwilor apuseni eFratia
gasi indata alte oeupatik/pentru spiritul sin bogat i vioiu. In
materie de economie politica, el mai tipareSte pima la 1848,
anul marei lupte politice revolutionare, numai un intim repertoriu
comparativ de emasuri i greutati,, la care adiuga o cercetare,
larg conceputa ci desvoltata, cu privire la cane de comunicatie
(1848) cercetare care aparu intai In tAlbumul ctlintific
91 literar, din Bucurecti, efemera foaie care Incerca sa continue
opera eProp,Ipireiv. (Au eBit 2 numere de cite 8 fete. Inspirator
e Glica, jar cronica o eerie Rosetti). Aci pentru lntaiacl
data, se recomanda introducerea cailor ferate, care, Inca de pe
vremea cand hnvata Petra Poenaru, tj facuse dovezile in Apus,
Bi se propune chiar tin traseu, care nu se deosebette de awls
cc a Lost primit ci executat pe urma, (112).
Un Ianachi Dragoy traduce la 1847 Manualul de Economic
politica a lui Say eAlbina, pe 1847 pag. 92) (112 nota 3).

ION BIANU
(cConvorbiri Literare* anal 1902)
don Ghica este cunoscut generatiei noaa ca un fermecator
povestitor causeur. Este aproape uitat insa ca un om
Invatat, ca naturalist, ca un neadormit ocrotitor gti indemnator
al acelor cc lucrau in *Uinta i in literatura. Rolul lui mare si
rodnic in aceasta directiune va trebui aratat pe deplin.
Este de asemenea o misiune a viitorului s arate paternica
si neadormita activitate politica a acelui mare patriot
roman, care a avut parte de capetenie in pregatirea I conducerea
unora din actiunile marl politica, din can 9, rezultat Romania
de astazi, a calor din 1848 si 1866.
Cand vad tinerimea din zilele noastre cum se infige
drag in cercetiri istorice, nu am indoiali ca in curand i activitatea
lui Ion Ghica va fi studiata intreaga i pusa la lumina
adevarului. Un inceput s'a gout prin publicazea Amintirilor din
pribegia dupi 1848 si prin documentele din 1866, publicate de
d-1 D. Sturdza, in tomul I-iu din publioatia d-sale Charles I Rol
de Roumania; insusi ilustrul raposat a luat bune masuri ca
aceasta si se poata face bine si pe deplin,.

P. V. HANES
(Ion Ghic.a: Scrieri, vol. IV. Bucuretieti 1915 Prefatii)
— Fragment --
Ca säui4elegem pe Ion Ghica, trebuie nornim dela urmatoarele
trel consideratiuni:
1) cà a avut talent literar;
2) a a urmat in streinfitate cumuli serioare de §tiii45.;
3) cä a fost in deaproape contact cu scriitorii grupati imprejurul
revistelor Dacia Literarei i. Romania Literara, in deosebi
cu Bilicescu §i Alecsandri.
Preocupiirile lui §tiintifice 1-au indemnat sã. incerce popularizarea
la noi a ideilor economice in Convorbiri Economic°,
a eelor despre natura in Pdmantul Omul, a celor despre mijloacele
de transport in Cale noastre de comunicafie, etc.
Influent& curentului literar de care tine& 1-a inderanat sä
adapteze la fiece pas problemele *tiintifice la Virile noastre,
sä aleaga subiectele cele mai in legituri cu noi, sà dea mereu
exemple din vieata noastra.
Talentul lui literar 1-a impins sä trateze Cu mult farmec
problemele cele mai aride, sA le intoviiraseasca 9i chiar sà le
inece in povesitiri din trecut 9i s. fad, din ele intai opere literare
§i numai in al doilea rand tiinifice. Acesta e cazul Convorbirilor
Economice.
Ca sä piaci mai mult, recurge la forma dialogica: i Bind-
e mai atractiva, gi fiindc ingiduie alunecarea discutiunii
pe terenuri felurite. In privinta aceasta te si miri adesea ce
legaturi poate fi intre ceeace citesti la un moment dat i intre
punctul de plecare, ce legaturi poate fi de pildi intre nocturna

178 ANEXA
lui Doler, chinuita de fata lui Stoian plapomarul la un pian
hodorogit, 9i Intre asociatiunile de lucratori (vol. I, pag. 229).
Ca sá vorbeasca de,spre efectele de comer, inchipue9te tin dialog
Intre el 9i un prieten al situ, Manea, crescator de vite. Ca
sá vorbeasca despre proprietate, Inchipueete un alt dialog, Intre
el 9i tanarul subprefect al p1a9ii. Are Irma grip, sã ni4 descrie
atit pe el, cat *i clasa careia apartine: functionari numai cu
ganduil la mitrirea lefei 9i la inmultirea nurnarului lor, cu dorul
de pensii 9i de recompense nationale, amarnic de ignoranti cand
e vorba de stat 9i de organizarea lui 9i crezand ca cu bichn poti
dubla productiunea tarii. Impresia de pove,ste o ai 9i cand vezi
ca soriitorul se repeta, intocmai ca batranii, can uita ca au raai
spus un lucru 9i4 povestesc din nou.
Din punctul de vedere al repeziciunii cu care se trece dela
un subiect la altul, Convorbirile Econamice se pot asemana. cu
Psevdochinegheticos al iui Odobescu. Acela9 ame,stec cu gust
intre chestii de naturi deosebita, de Etna. dela capital 9i dobandi
la amitirile istorice pe can be de9teapta Targavigtea. Deosebirea
consta munai In problemele discutate: Canvorbirile Economice,
probleme sociale; Psevdochinegheticos, artistice.
Unul din punctele de program ale Daciei Literare era alegerea
subiectelor din vieata poporului nostru. In deosebi vieata
de pravincie era izvorul principal de inspiratie al scriitorilor
grupati Imprejurul Daciei Literare i mai in urmi Imprejurul
Prop4irii i Romenici Literare. Acela* lucru In Canvorbiri
Economice. Provincialilor li se da mare atentie. Capitolul despre
proprietate Incepe cu sugestiva descriere a salonului d-nei
Brioleanu din Targovi9te. Mai Intai, doamna:

ANEXA
tvechiu zapciu din timpul lui Caragea, devenit democrat infocat
gi procuror, (I, 172), Cu Secatureanu «tartar de ga,ptesprezece
am, elev din clasa IV-a 1 itnpiegat la cancelaria prffecturii,
(I, 120)., cu Calemgioglu avechi scriitor la judecatorie '81
care asteapta, prin telegraf numirea sa de egrefier) (I, 120).
0 alta trasitura comuna !titre Convorbirile Economice
ideile Daciei Literare si Romaniei Literare este dragostea de
traditiile tarii: cgeinnrtii trotuarului si acei can au petrecut
cativa ani la Mabil... gasese eä tot ce era batranesc e de Ivadab
(I, 241). Randurile acestea par'ci ar fi ale lui Negrazzi
on Russo. Cita parere de rau i cite*. duiosie In paginile consacrate
Bucurestiului industrial (II, 114), unde se arata disparitiunea
vechilor industrii romanesti, ca sä se instaleze importatiunile
streine.
Ca si scriitorii dela 1840--1855, Ghica e adversar hotfirit
at latinistilor i fonetistilor. Ca sã-i ridiculizeze, ne prezinta dot
profesori: pe Romulus-Pompilius-Tulius-Trajanus-Taurus, Roman
din Alba-Iulia i pe Vintill Moisescu. Cel dintal vorbeste
toati ziva de Roma si de Traian, eel de at II-lea nu iese din r5.-
dune (ratiune), definaciune (definitiune), dubiadune (dubitatiune,
tndoiala).
Ca umorist, Ghica face legatura intro scriitorii dela 1840
si 1855, mat ales intre Negruzzi 9i Alecsandri, i intre Caragiale.
Negruzzi indica, personajele pe cari le ridiculiza prin int-
Alecsandri le da mune in legatura cu nationalitatea lor.
Ghica, dupa profesiunea on dupa, defectele lor. Am cunoscut
mai sus pe Maslescu, Fluturescu, Fanaridis, Japcfinescu, Secatureanu,
Calemgioglu i pe Zinea Limbuteasca. Mai sunt i altii:
protopopul Ciomagovici, Gulita Dolofan, d-ra Plapomfirescu,
coana Economeasca, etc. Acesta e i cazul Jul Caragiale din
schit.ele lui umoristice, unde intalnim pe d-nele Piscupescu, Dascalescu,
Sachelarescu, Iconomescu, Preotescu, pe Lingopol, Lache
Diaconescu, Mache Preotescu, etc.
Ghica reaminteste pe CE,xagiale 91 in ridiculizarea felului
de a se face politica. 0 pildil in capitolul aCentralizarea) (11,
118), 9i In conceptia politica a profesorului Taurus, un fel de
Catavencu, care twit, vorbeste In Cigmigiu cu cativo, tovaragi
gi nu in Intrunire publici. Dar despre politica externa i de,spre
ehestiile economice oe exprima tot atat de limpede ca i Cata-
179

180
ANEXI
vencu: (Dar, ca a ne intelegem mai bine la vorba, sit parfisim
pentru un moment taramul sintetic si s'o dam pe coarda investigatiunilor;
sa luam 'meth& analiticä, pasind pe exemple, pe
lueruri pipaite, altfel zise naturale sau materiale, tangibile si
palpabile), (I, 236-237).
De asemenea in ridieulizarea nationalismului fals: (sr/ iasa
fum pe cosuri, ea la Lion si la Manchester, in alte cuvinte, sä
confectionara not la noi, prin noi si pentru noi obiectele de care
ne servim, sä eumparam numai dela -not ca sä ne pas ' tram banii,
jar nu trimitem strainilor. Sit ne imbogatim, ca sa devenim
tail iniuntru i respeetati in afar5.... *i sä ne inchipuim de
exemplu ei am simti trebuinta de a indulei lucrurile, ca am voi
zahar, cum s'ar zice, pentru cea.iu, cafea, inghetate, vutci, cofeturi
si prajituri. Ce ne-am zice ma rag? Ne-am zice eeeace
ne-am zis, eand am infiintat Chitila i Sascutu; ne-am zice un
ce foarte simplu: avem pamant cu paisos, ai sã.-1 semanam cu
sfeela, sfecla s'o pramadim, s'o prefacem in zeama duke :3i
zeama in zahar, ea sa facem noi, la noi si pentru noi substanta
indulcitoare de care avem tremuinta. Nu-i asa ca am nemerit-o?
*i ca astazi aeele zece milioane can se dueeau pe zahar nemtese
si frantuzesc raman pe tot anul in punga tarii?

ION IONESCAJ DELA BRAD
(1Terami1 Roman), Jurnal, politic, econoraie, literar i comercial
anul I No. 1 1861. Partea economici. Buletinul Finaneiar.
Desfiintarea vamilor pag. 3-4).
cIndependinta ne adasa. un alt articol, scris de D. Ion
Ghica i intitulat: prejudge fi Intre aceste perjud.ete vedem
ca. D. Ion Ghiea constata ea un prejuditiu unul din impozitele
indirecte si anume vitmile, i cere in interesul binelui
public desfiintarea
cNe pare bine a ne Intâlni cu D. Ion Ghica pe acest taram
al stiintei financiare. Noi am avut norocirea a asculta cursul
sau de Economic Politic& ce l'a facut in Academia Mihaileana
din Ia.,si, putem sä spunem in public, ea micar ea inc& nu
perdusem irapresiunile ce intiparise in noi briliantele prelectiuni
de Economie industrial& a le lui Blanqui dela Conservatoir des
arts et metiers din Paris, si de Economie Politic& ale D-lui
Rossi dela College de France, am ascultat cu deosebit interes
pe D. Ion Ghica. D-lui din regioana inalta a stiintei se pogora
In lectiunile sale si facea oarecare aplicatiuni la tara noastra.
Pe attmci D. Ion Ghica cauta o unire a intereselor materiale ale
separatelor dou& staturi Moldova si Valahia si era cu deosebire
ocupat de unirea vamilor. Astazi ins& and unirea administrativ&
i politic& au contopit intr-un singur stat pe amandoui
rile surori, D. Ion Ghica, ca un ora de progres, nu sta
ei vine si ne propune de.sfiintarea vamilor. Aplaudara din toga
inima aceastá determinare a sa. Vechiul nostru profesor ne va
erta sã lam uncle din zisele sale, sä le propagam, i sä mat
sustinem inc& odatit smut ce am avut ocaziune a cere poate cel
intai adee& desfiintarea vamilor) (3). Urmeazi un lung citat

182
ANEX A
din articolul hit Ghica «Prejudge gd vami* ...La nol, chestitmea
este diferita... pani la vprin care Eli word& drepturi reeiproce
pentru provenientele dela noi* (3-4).
«Pe and D. Ion Ghica &ram/ ci sparge cordoanele vimilor,
nu scapa din vedere mijloacele ce se pot Intrebuinta spre
a umple defieitul ce aceast5, spargere vu cauza tezaurului public.
Trnitand, deei, fapteie cu care Englezii au consolidat principiiie
9tiin4ei financiare propune In locul darii indireete a vlrailor
tin spor la darea directs. Patti act suntem tot de o parere
cu d-lui; Insa de aci Inainte Incepem a ne desbina, 9i suntem
nevoiti a-1 pirisi si a-I combate. Si fie bine Inteles eft nunaai
pe tararaul practicei, a aplicarii principiului de mai sus nu
putem admite ideea dumisale, idee care nu ni se pare a II
dreapta din toate puncturile de vedere. D. Ion Ghica a 91 simtit
eit aid i va avea de gasit oarecare pedici; de aceea a 9i zis el
are 9i d-lui ideele sale despre capitatie si desire patente, dar
Cu toate acestea d-lui admite a se spori 5 lei 1a impozitul parsonal
91 1 la sutii la impositul fonciar* (3).
«Cifra aceasta, de 5 la impozitul personal si de 1 la impozitul
fonciar este aceea care nu ni se pare dreapta. Pentru ce
unft sI plateasca 5 9i altii numai unul? Aci st5. toata deosebirea
Intre noi 9i d. Ghica. Oare nu cumva unul este prea putin
pentru cet bogatt 9i 5 aunt prea mult pentru cei saraci? Aceasta
vom dovedio CI asa 9i este, or cand va pofti d-lui. D. Ion Ghica
se inchina principiului dreptatii cu o convictiune ce inspira
respectul cel mai curat 91 amicilor j inarnicilor sai. Noi nu
suntem dintr'ace9ti din urma, 9i nu suntem ca acela care una
zisa In case; 91 sits, ram in adunare, de aceea ii supunem in
total sinceritatea observatiunea de mai sus 9i-1 rugam la mediteze
i sa &easel adevarata cifrI Cu care toata lumea si
contribue la acoperirea defieitului ce desfiintarea varailor va
aduee Tezaurului public, ea asa toat5, lumea sa se 9i bucure de
marele fobs ce va dobandi din preturile scazute ale tuturor
obiectelor streine ce se vor importa pentru consomatiune In
propartiunea sacrificiului ce face fiecare.
«Ne niagulim a crede Intr'o schimbare de cifre Cu care sa
Be atatorniceasci in echilibru intre Lun'andoui laturile cumpenei
dreptatii.

ANEXi 183
(Dreptatea ci iar5.si dreptatea este aceea care trebuim sä
o punem in toate chestiunile financiare. Nimenea nu cere i nici
nu poate cere altceva decal numai dreptatea; caci prin aceastä
dreptate se poate statornici egalitatea inaintea darilor care este
una din principiile fundamentale ouprinse in actul constitutiv
al Principatelor-Unite. Cifra la care am ajuns i noi cu caleurile
este mai mare decal 1 la suta pentru impozitul fonciar
mai mica decat 5 pentru acel personal) (4).

ION JONES CU DELA BRAD
(«Teranul Roman* anul I No. 5 1861. Buletinul comercial. Tin
cvânt ampra Biwa propusi de domnul Ion Ghica pag. 36-37).
«Domnul Ion Ghica a neat tin tablou din cele mai adevirate
si mai triste despre despretuirea valoarelor noastre. Dumnealui
a espus cu multi aminuntime statutele pentru restaurarea
creditului prin infiintarea unei Bind romane.
«Domnul Ion Ghica propune ca societate anonima sä infiinteze
o Bane. Romani, cu un capital de un milion de galbeni,
13i cu in.su§irea de a reuni toate operatiunile de scompt,
circulatiune, de depozite de producte, de obiecte qi efecte de
comert, de Industrie agricola i ipotecari.
«Stim once la inceput ci zicem Ca asemine institut cornplicat
ci alcituit din toate creditele comerciale, industriale,
mobiliare, fonciare, §i de casi de pistrare, nu poate fl in stare
functioneze i s. satisfaca trebuintele i interesele tuturor
,acestor ramure de activitate omeneasci.
«Natura operatiunilor agricole fiind deosebiti de a,cee a
tranzactiunilor comerciale, cere ca i institutele de credit fonciar
sa fie deosebite de acelc circulative. Capitalul unei binci
fonciare este pamintul, cind capitalul unei binci comerciale
sunt banii. hate stint conditiunile prin care proprietarli sunt in
stare s.-§i creeze creditul de care au trebuinta spre a se ajuta
unil pe aIi1 , ci alta stint conditiunile cu care comersantii
intemeea.zi creclitul prin intermediarul negutatorilor de bani, a
laaneherilor. Proprietarii u nevoe de terraine indelungate, cand
comersantii nu trec peste timpul de trei hint.
«Diferinta terminilor de plata, diferinta capitalurilor,
diferinta trebuintelor, au aduz o diviziune 13i in institutele de

186
Arizxx.
credit: altele sunt institutele de credit fonciar i alte sunt acela
de credit eomercial. A uni aceea ce insu9i natura desparte este
credem a intemeea o institutie care neputand fi deopotriva ajutatoare
tuturor industrilor, va favori pe unele cu paguba celorlalte.
«Aceasta este una din eonsideratdunile care ne indeamua
a don i ea institutele de credit &á fie deosebite. Comertul sá-9i
aiba banca sa eirculativa 9i de seont, i agricultura banca S3.
foneiara. Caci comertul are nevoe de banca spre a-1 indemana
cu negustoria ce face aceasta cu banii, c'and agricultura are
nevoe de credit, nu ea sä spee-uleze cu banii ci cà said plateasca
datoriile i di faca avansuri pe timp indelungat imbunatatirilor
pixnantului.
«Capitalul de un milion de galbeni ne pare a fi prea mare
pentru o banca comerciala i prea raic pentru o banci fonciara.
Din aeest capital nu se spune cat se va intrebuinta la fiecare.
din operatiunile numeroase ale creditului. Banea Moldovei, care
era ci banca de circulatiune 9i de imprtunutare, din care cauz,a,
nu putin a fost sguduita, avea ficsate sumele pentru banca fonclerk'
i pentru banca de circulatiune; i cu toate aceste, ea n'a
fost in stare sä satisfaca toate interesele in suferinta.
«0 banca fonciara prudenta, ea toate handle de depozit,
nu poate emite bilete pentru o suma mai mare decat valoarea
pamantului depus ea capital, cand din contra o bane.a.' de eireulatiune,
avand termine scurte, poate circula mai repede qi a9a
poate emite de 2 9i pani. de 5 on mai multe bilete deca't capitalul
efectiv ce posed& La banea de circulatiune capitalurile
sunt rambursabile dupli trei luni in toata intregimea lor; cand
la banca fonciara capitalurila se ramburseaza cu amortizmente„
9i in curs de 12 9i 17 ani. Din aceasta intarziere a rambursamentului,
oare nu se aduce vreo stingerire in operatiunile unei
banei care este deodata fi circulativa i fonciara? Intarzierile
platilor aduc suspendarea lor i aeeasta eaderea bancilor. Aseminea
cauze de cadere exista 91 in banea propusa de domma
Ion Ghica; cad i angajandu-se mai mult in trebile comerciale
va aduce stingherirea celor fonciare, sau 9i din contra; 9i in
amandoua cazurile va cadea in neputinta de a face onoare angajamentelor
sale.

ANEXA.
.zAstazi oomersantii nostri se prang de proprietari pentru
toate caderile de care aunt speriati si ruinati. Proprietarii din
,contra acuiä pe comersantii pentru enormele procente cu care
au fost ruinati. Iii fata acestor prangeri reciproce i intemeeate,
credem ca.' tot ce este de facut este de a se infiinta mai Intiti
creditul fonciar, prin care proprietarii poata plati data
riile i sa poata scidea dobb,nzile. i apoi cand acest mare element
de prosperitate va fi asigurat, creditul dela sine va lua
sborul s'au. Iar pentru trebuintele ce simtesc negutatorii de aju.torul
ce le aduce in schimburile lor comerciul banilor, o banca
de circulatiune, substituindu-se bancherilor, va face de bun5,
seama multe i insemnate serviciuri comertului. Dar aceasta. in_
stitutdune este cu totul tot de resortul banchierilor can se pot
asociatia pentru organizarea creditului comercial, precum trebue
sà se asocieze i proprietarii pentru intemeerea creditului
fonciar. Aceea, deci, ce domnul Ion Ghica uneste, noi socotim
,eä este mai bine s6., se desparta›.
187

N. ORASANU
(tOpiniunea nat4onalä anul I. No. 27. 1865. cConvorbiri eco-
nomice de Ion Ghica, pag. 106).
cAm Invatat multe, desi Cu parul alb; am Invatat fiindc'am
bateles; si-am inteles fidndca autorul a avut de tints ..., a avut de
punct de plecare a ma face WA 'ntelegy.
4C Marturisesc ca n'am cetit, nu in romaneste, — limba noastra
nu prea este fericita, i pink* astazi mai nimeni nu s'a
servit cu dansa a ne instrui — dar n'am cetit in dialectele
straine, din care cunosc, o scriere care sä pue mai bine si mai
Cu talent pe tot omul in pozitiune a intelege qi a profita de luminele,
de cunostintele in ea cuprinsev.
tNu e un Manea (taranul din clialogul lui Ghica canna ii
spume despre credit) in tara Romaneasca care sa nu inteleaga
pe Profesorul loan Ghica — eel dintai prafesor care a flout lectiuni
de economie politica in Romania, profesor ce viand ca-i
lipseste catedra si tribuna, a hotarit said continue lectlile sale
astfel Incat sä-1 auda toata taray.
4C Dela buna primire a acestei intal brosure, zice d-1 Ghica,
In prefata scrierii sale, depinde continuarea acestui folositor
curs de economie politica'. S'a indoit oare autorul de meritul
scrierii sale sau de setea, de nerabdarea cu care se asinstta la
noi adevaratele
cDin parte-rai ai putea afirma, astazi, ca aceste temeri
sunt neintemeiate, i cä 'n unire toti Romanii ii vor striga; la
lucru, Domnul Ghica! Continua opera inceputei , gi dea Duranezeu
ca acest inceput de bine sä fie contagios».

190 ANEXi
In numarul viitor al tOpiniunii Nationale) gasim pe
fata pag. 110 urmatorul afis: 4‘A esit de sub tipar Brosura
1, Convorbiri economice de Ion Ghica v. Pre9edinte al fostei
Camere Elective. Editie de lux. Aceast'a brogursa trateaza:
despre credite, despre Bance, despre imprumuturi 9i despre intreprinderi
de lucrari publice. Pretul 34 Sfant. Se afla de vanzare
la toate librariile 9i la Tipografia St. Rassidescu, Strada
Germana, Hanul Ghermany. S'a pus sub presa §i va aparea In
curand editia II-a*.

D. AUG. LAURIANU
(cRevista Contimporanfix. Litere, gtiinte, arte anul I. 1873.
Tablete bibliografice pag. 737-739).
Despre «Ajutorul comerciantului, agricultorului i inginerului)
(pe care . Ghica o publica in colaborare cu D. A. Sturza),
D. Aug. Laurianu spume:
Cartea e «de o necesitate neinlaturabila pentru tot omul
care se ocupa cu once fel de comert, cu agricultura giCU ingineria;
mai mult Inca, ea e trebuincioa,sa in toate casele; mai cu
seama de cand CU schimbarea vechilor masuri 9i greutati, gi cu
introducerea altor monede, s'a produs atatea incurcaturi in
naicul comertx. (737).
«Este de prisos a recomanda aceasta carte care se impune
atilt prin valoarea sit) (738).
Sub titlu1 de Convarbiri economicex. d. I. Ghica a publicat
dela 1864 pana astazi mai multe carticele, can cuprind chestiunile
la ordinea zilei. Astazi suntem la a cincea care trateaza
despre Finance.
.anteadevar lucrul cel mai incurcat al zilei sunt finantele
tarii, 9i d. I. Ghica a facut un adervarat serviciu Romanilor,
profitand gi acum de vacantele politice in cari 1-au impin.s inprejurarile,
pentru a deschide ochii multora asupra prosperitatii,
avutiei i fericirei publice in care ne leaga momentul.
«In contra acestei carticele organele satisfacutilor au tunat
fulgerat, pe cand putinele ziare care reprezinta suferintele
natiunii i-au dat meritata valoare. Cu aeestea din urma vom
fi §i noi.
tLuerarea fostului rninistru I. Ghicai ca literolual Thy

192 ANEXi
o capodopetra, dar ca fond cuprinde atatea adevazuri, n'ar mai
fi fost sä nu mai fie, cari ne singereaza. inimax. (738).
allu e destul Ins i a zice bine scrie D. I. Ghica, e trebuinta,
sit deschidem i noi ochii, cad sunt In joc interesele cele mai
scumpe ale Itomfmilor, viata noastrã de ratline; e trebuinta s.
protestant cu totii contra raului, sä voim a-i pune stavile,
card rana este cu neputinta a se timiclui, sit gtim a lila partea
cangrenata, ea sia, nu putrezeascä tot corpul societatii romanegt6
(739).
cDocrim cä cei ce vor citi cartea d -lui I. Ghica 4:se urascã.
macar un moment nedreptateax. (739)).

A. D. XENOPOL
(«Convorbiri Literare, anul VI-1872-1873. (Convorbirti economics
de Ion Ghica) 1 vol. in 8 mic de 123 pagini (pag. 31-33).
4 0 scriere economica este o raritate la noi, i aceasta din.
o ca.uza foarte naturala, de lipsa de interes in public pentra
asemenea scrieri, lipsa care iarasi provine din parasirea mai
totala in care este lasata productia bogatiilor in tara la noi.
Noi nu producem ceva cleat prin agricultura; agricultura
comertul sunt cu totul parasite sau lasate in mainele strainilor.
Idealul nostru economic este de a Ii o tara agricola servind restului
Europe! de grdnar, pentru aprovizionarea el foaxte ieftina
cu products brute si de piata, pentru desfacerea foarte avantajoaso.
a fabricatelor sa1e2. (31).
4: A esi din aceasta stare este, dupa cum ne spune d-1 Ion
Ghica in cartea pe care o analizam aicea, o chestie de viata.
si de moarte pentru. nob (32). «Vanatoria functiunilor publice
si parasirea industriei sunt peirea Orli acesteia2. (citat din
Ghica).
gaseste una din piedicele cele mai man i desvoltaxii comertului
setea cea prea mare de cdqtig de care sunt dominati
acei ce se dedau acestei ramure de ocupatie» (32).
Domnia-Sa sustine liberul schimb i crede cá iarisi nu--
mai prin energia individuala vom invinge concurenta cea uriasa,.
nu a indivizilor, ci a productelor straine; aice credem cä se insari,
pentruca avantajele nu mai sunt in partea noastra, ci lit
partea tarilor civilizate; numar, dibacie, stiinta, masine ce economisesc
munca etc. toate acestea fac ca noi sä nu putem produce
deoda,ta tot asa de bine si tot asa de eftin ca tarile straine.
Pada cand vom fi in stare sä facem aceasta va trebui, in dauna;

194 ANEXA
publicului sà scumpim productele industriei straine prin taxe
impuse la frontiera, pentru a face mai avantajoasa cumpararea
productelor analoage ale industriei noastre. Publicul va cumpara
deocamdata mai scump i mai flu; insa aceasta nu va fi
pentru mult timp; cu un mic sacrifiu in prezent vom scapa viitorul
poporului nostru3. (33).
Slabirea concurentei exterioare este deci char una din
conditiunile intarirerei concurentei interioarea, a acelei energii
individuale bazata pe buna credinta, pe care D-nul Ion Ghica
cauta cu atata caldura sã o trezeasca in sufletul Romanului,
(33).
Vorbind mai inainte de cuprinsul convorbirilor Xenopol
remarca:
dntroducand mai multe personaje pe care le face sa converseze
impreuna asupra diverselor lor interese — in care conversari
constatim cu parere de rau cam prea multe aluziimi la
,politica actuala, tocmai lucrul de care cu drept binuegte D-1
Ghica pe autorul prin organul uneia din ele desfa.5ura
.4:1iverse1e sale idei asupra starli noastre economice) (32).

A. C. CUZA
(gStudii Economice-Politicel) 1890-1930. Cu o introducere.
Bucuresti Editura Cassa Scoalelor 1930. Despre Ion Ghica
in introducere pag. XLIII—XLVI).
don Ghiea (1816-1897)', fostul Bey de Samos in serviciul.
Turciei, prim-ministru roman la 1859, ministru in mai multeranduri,
ministru plenipotentiar la Londra, membru al Academiei
Romine, om de stat recunoscut ci in strainatate §i eel
mai cu reputatie economist-politic al tarii, in timpul acela, wtereprezentantul
cel mai a.firmat al acelei ctiinti economice, si
proclam5. e‘libertatea ca dogma absoluta §i fira nici o exceptiei.
(pag. XLIII—XLIV).
eadeile de umanitate ci de liberalism, paralizeazti, in adevaratul
inteles al cuvantului ci. gandirea celui mai ilustru economist-politic
al timpului. conducator §i inspirator al politicei.
Statulig, in epoca cea mai grea in care se afla natia romaneasca:
de tranzitie dela civilizatia oriental, la civilizatia occidentara,
cu formele ei diferite, mai complicate, ci pe can ro--
manii erau chemati sä le invete in scurt, sub amenintarea de ,
a fi nimiciti de str5.ini. Corporatiunile, breslele Inca in fiinta,
ale mecterilor crectini, se prang de lipsa de credit ci in contra
dobanzilor mar cerand sá fie aparate impotriva strainilor, din
afara ci din launtru. Ion Ghica, cel mai mare economist political
epocei, ii rispunde in numele tiintei , cä acestea sunt ddei
trezite i gresitex., egoism si ii °fere.' ca solutii: ideile de dreptate
egalitate ci libertate, principiul concurentei ci preceptul
economic (Lqingez faire, laissez passer! (XLV—XLVI).

VICTOR SLAVESCU
(cEconomia Nationale.» anul 39 No. 1 (1915) don Ghica. Opere
complete 2 vol. Bucuregti 1914. (pag. 60-61).
cAr fi fost de datoria cercetatorilor economigti de a scoate
de sub colbul bibliotecii Academiei operele lui Ion Ghica gi in
special ale sale eConvorbiri economice» gi a le da marelui public
intr'o editie eftina. Mai ales aceasta din urma scriere cuprinde
ml bogat material, bazat pe care, s-ar putea oarecum
reconstitui istoria economica a tarii noastre» (60).
«Ion Ghica era im adanc cunoscator al problemelor economice
i politice din timpul sau. Ar fi putut scrie opere de
gtiinta serioase, insa viata politica l'a luat dela inceput in vartejul
ei, dupa cum marturisegte singur in prefata. A fost insa
un dibaciu papularizator si aceasta este de-ajuns, gandindu-se
la vremea in care a trait. cConvorbirile economice sunt o adevarata
comoara de material privitor la starea economico-finantiara
a timpului sau. Pe langa cercetari economice, Ion Ghica
ne di §i tin destul de colorat tablou al moravurilor timpurilor
acelea, a ideilor politice j sociale profesate de cprotipendadd.b.
Aci se dovedegte Ion Ghica nu numai un fin ironist dar gi un
priceput cunoscator a tuturor ideilor gi curentelor politice din
vremea sa» (60).
cReeditarea operelor economice ale lui Ion Ghica inseamna
mult pentru cunoagterea trecutului nostru economic gi social*
(61).

EUGEN DEMETRESCU
(Influenta scoalei economice liberale in Romania in veacul
al XIX-lea. Bucuresti 1935).
Colaborator la revista lui M. Cogalniceanu, Ion Ghica n'a
putut sä recunoasca orientarea autohtona a acestei reviste, schitata
in articolul program al lui Cogalniceanu, pentru toate do.
meniile vietii romanesti i deci i pentru economie, ci chiar «Din
primul numa.'r al ei, ideea nationala a lui Cogalniceanu, a fost
inlaturata, far& putinta ca aceasta sä valoreze ca orientare, din
punct de vedere doctrinal, pentru colaboratorul cel mai le
seama al revistei in materia ideilor economice: Ion Ghica. (liar
la pagina 2, acest scriitor incearca sä justifice unificarea vamala
intre cele douà principate, nu ca o consecinta a ideii de
unitate economica nationala, ci ca un exemplu, ca o aplicatie
un succes local al preceptelor economiei politice liberale. Nu
din principiul unitatii economice, ci din principiul Zibertá3i comerciale
'intre cele cloud tan, decurg avantagille uniuni4 vama-
/e>> (pag. 56).

t
aparea ea conditionata de o politica de protectie. Cu deoseoire
insa ca — deal agitatia protectioniatilor va aivea deasemenea
justificarea ei istorica — de asta.'data economiatii nu vor porni
de la eonstatarea partieulara ca — din eauza strueturii si situatiei
noastre economice — trebue sä ineepem cu creatiile industriale
deadreptul in sistemul de fabrica, ei se vor multumi
cu argumentul istoriei altor tari i cu teza protectionismului
educator al lui List (pag. 57 nota 6).
«Crescut ci el la acoala franceza ai pion al ideilor inaintate
liberale, doetrina pe care a imbraticat-o nu putea fi decat
aceea care in epoca tuturor libertatilor din jurul anului 1848,
era popularizata i triurnfatoare in Anglia gi apoi in Franta.
Adept — aaa dar — al teoriilor elasicilor englezi ai franeezi,
Ion Ghiea nu a teoretizat totusi. Din acest punct de vedere, el
a transplantat pur ai simplu la noi, tema ideologica a acoalei
eeonomice liberale, pentru raspandirea careia a dat contaibutia
cea mai intinsa, in eomparatie cu eeilalti economiati romani,
propoviduitori al aceleiaci idei. Expunerile sale iau in aeest fel,
un caraeter de activitate propagandista; efortul scriitorului se
realizeaza intr'o forma de popularizare, jar opera devine «convorbiri
(pag. 72-73).
«Din punct de vedere al teoriei economice, Ion Ghica «nu
da nimie nou; dar el nu prezinta originalitatea numai in modul
cum face ehestia aceesibila, adica cum Ii indeplinecte misiunea
de vulgarizator, ei in detaliile despre stari de fapt din tara noa.
stra, din epoca in care seria» (G. Adamescu: Lstoria literaturii
romine pag. 477) (pag. 72 nota. 2)'.
In felul ei, activitatea aeestui economist a fast aceea care
a dat mai mult ea orieare alta de lueru, protectionistilor romani
de mai tarzito> (pag. 73).
Ion Ghica nu a luat atitudine libersehimista numai pe baza
de simple considerwtii dogmatiee. 4-76).
...«toate argumentele folosite de Ion Ghica pentru propagarea
doctrinei libertatii comerciale sunt dintre cele caracteristice
clasicilor cti comune in scrierile elevilor «acoaleix. Ele se

ANEX A
leaga de consideratii abstracte, chiar din afara domentului vieii
economice si in once eaz cu caracter de generalitati aPrionce,
din care apoi toate concluziile deduse sunt logice i numai atgt>
(pag. 81).
«Pentru scoala lui Ion Ghica, rezultatele converitrer (cu
Austro-Ungaria 1875) erau de natura a-i comprornite ideilc in
asa masura, meat nu numai Ca executa o retragere din diseutie
prin artifieiul afirmatier ca ideia care prezidase la aceasta
conventie nu fusese aceea a liberului schimb, nu =mai cia acest
tapt nu-i indreapta atentia care progresele semnificative facute
de doctrina protectionista, dar el ignoreazi complect a
arata cum trebuiau sä fie slujite interesele Romaniei, preocupandu-se
mai eurand de interesele economiee ale Angliei, la noi
In tara2. (pag. 91).
«De o interpretare atat de zeloasa ea aceea a sefului scoalei
liberale la noi, nu se invrednicise nici Ion Start, elev al aceleia
coale i raportorul conventiei, in momentul discutiei parlamentare
cand conventia putea prezenta promisiunea unor bune
perspective economice» (pag. 92).
«Spre deosebire de predecesorii sal, Ion Ghica Ii indreapta
critica sa i asupra protectionismului sprijinit pe ideile mercantiliste
i impotriva protectionismului educator, de scoala ger-
(pag. 92-93).
...*In critica sa impotriva sistemului vamal, Ion Ghica nu
face deosebire intre barierele interioare i intre vamile exterioare»
(94). «Ignorarea acestei distinctii a facilitat mult argumentatia
discipolilor ideii liberului schimb» (pag. 94 nota
47).
«atitudinea lui Ion Ghica dela 1879-80 inainte, se poate
caracteriza prin reactionarismul i auto-izolarea lui in fata marsului
victorios al ideilor icombatute de el timp de patru decenii
carora nici aeum nu le rarnane mai putin un adversar ireductibil>>
(pag. 99). «Retransat in inima doctrinei pe care o profesase,
el continua a erede in valoarea solutiilor «scoaleb, dar
in mod public, el nu le mai afiseaza cu aceeas impetuositate›
(pag. 99-100).
«In cercetarea asupra productiei romanesti, Ion Ghica
a§eaza nurnai din punctul de vedeTe al circumstantelor si al
conditiilor de ordin tehnic general, care exista salt s'ar cere la
ZU1

202
ANEX
noi in tara. Nici o preocupare proprie de politica economica.
Toate recomandatiile lui privesc metodele i procedeele productiunii,
dar nu si politica ei; excluzindu-se astfel posibilitatea
unei interventiunii a statului in productift (pag. 103).
Ghica a cunoseut totu§i fi a fost chiar patruns de
valoarea gi sensul sociologic al activitatii e,conomice, aswpra
reia, el ne-a leisat o paginil de (pag. 113). I. Ghica
Convorbiri ec. vol. III, pag. 59-60).
tDar evident nici un alt adept roman a/ icleii de libertate
a comerculwi nu a rem*, Cu atcita constanta qi talent sei ancoreze
fenomene/e economiee — europene si mai ales nationale --
la necesitafile doctrine i profesate» (pag. 114).

CUPRINSUL
Prefata V
Misiunea Romanilor 3
Ochire asupra stiintelor 11
Despre importanta Economiei Politice 25
Unirea vamilor intre Moldova si Valahia 33
Prejudete i vami 39
Impozitul pe venit 45
Masuri i greutati 47
Despre caile noastre de comunicatie ..... . 49
Drumurile de fer 67
Deprecierea valorii si creditul 101
Consideratiuni asupra creditului funciar roman . . 121
Studii economice de A. D. Xenopol 137
4Tera Nostra", schite economice asupra Romaniei de P. S
PAG
Aurelian 141
Anexa: Despre Ion Ghica 149
N. Iorga 151
Octav George Lecca 155
Dr. C. Istrati si D. A. Sturdza 161
Biografia oamenilor man i scrisa de un om mic . . . 165
N. Iorga 167
N. Iorga 169
Ion Bianu 175

204
CUPRINSUL
PA 0.
P. V. Hanes 177
Ion Ionescu dela Brad 181
Ian Ionescu dela Brad 185
N. Oritsanu 189
D. Aug. Laurianu 191
A. D. Xenopol 193
A. C. Cuza 195
Victor ,Sla.vescu 197
Eugen Demetrescu 199
otlo t:
t. RAIOVA
It
riTrOrl f I