ISTORIA ROMANILORO

ISTORIA ROMANILORO
...POCZ
SERIA 1786-1800
TOMULt1 III AI,Ü SERIEI 1786-1800
(AO 'Plea MAI SERUM) 1774-1800)

ISTORIA ROMASILORC
CURSU FACUTO LA. FA.CULTATEA. DE LITERE DIN BUCURESCI,
DUPE DOCUMENTE INEDITE,
DE
D. PROFESORO V. A. URECHIA
MEMBRU ACADEMIEI ROMINE,MEDIBRU CORESPONDINTE ALI" ACADEMIET SPANIOLE, ALt
INSTITUTULUT ETNOGRAFICt DIN PARIS, §I ALt ALTORt DIVERSE S0CIETAT1 §I CONGRESE
LITERARE I ISTORICE, MEMBRU FUNDATORU AIU ATENEI'Lla ROMANI', ETC.
PUBLICATU
SUB DIRECTIUNEA PROFESORELUI,
DE
COMITETIILF DE STUDENT! Ai FACULTATET DE LITERE DIN BCCURESCI.
SERIA 1786-1800
TOMULC III ALC SERIE! 1786-1800
ine.ALt SERIILORil 1771-1800)
CU DIVERSE fLUSTRATIUNI.
461)
BUCURESCI
TIPOGRAFIA 51 FONDERIA DE LITERE THOMA BASILESCU
111, BULEVARDUL ELISABETA, 111
1893
0. 2940.

VOLUME APARUTE
Seria 177'k1786 . Tomulu I
» » » . Tomulii II
Seria 4786-1800 . Tomulti I (al Mica din seria 1774-1800)
Seria » * . Tomult1 II (al IV" » » » » )
Seria » » Tomnlil III (de fa, In cursil de publicatinne,
care va fi al 'Pea incerIndil de la
1774).

d.POPESCIJ EAIJENARU
AUTOR.7.2. Votabric9
...
PREFATA.
Cunoscinta Istoriei natiunii Romäne din secolii anterior' secolulm
al XVIIIIca, este desiguai de doritu, nu numal pentru a mult5mi simplu
curiositatea celor moderni, ci pentru ca ea este singura proprie, fäcèndu-ne
tabelul vitejiiloat neintrecute §i intelepciunit directivel politice
a sträbunilor notri, sä ne insitfleteasca §i pe noi la fapte marl, §i
sä ne fie de sfatti bunu, de povätuire In conducerea intereselor politice
ale (Wei%
Dar décä importantä este istoria secolilor trecuti (§i importanta
acésta n'am a§teptatil nol bëtranii sâ ne-o semnaleze eel mai tineri,
cu nemeritate imputäri, ca mai deungqi la ocasiunea comunicarii unei
descoperiri a vre-unul documentil off inscriptiune de o insemniitate
mal multti saí mai putintl apreciabild 2), totu§I sunteniti convin§i, eh'
nu este lucrare mal urgentA pentru natiunea romând decdt studiul evolutiunit
sale interne, aceea de care este legará lucrarea evolutivil
dilelor de fatä.. Acésta amil mai spus-o In fruntea anterióreloat volume
; acésta o repetiniu §i la inceputuld acestuia.
Facem acéstä. lucrare, cum s'a veduttl, nu mal mult cu singurukt
sprijinii al colectiunei Hurmuzachi, a lui Dionisie eclesiarculti, oil al
publicatiuniloat didactice existente, sal. cu *incal, Engel, Zinkeisen...
ci pe temeiii de a vr'o mie de documente inedite, fie din colectiunea
mea proprie, fie din aceea mereti imbogälindu-se a Academiel n6stre,
fie din condicele domnesci ale timpului , remase terrae incogn'tae
Oita la publicatiunea mea de documente §colare din Buletinulti Instructiunit
publice de la 186. 2
V. A. URECHIA.
Una' colegd imputa istoricilord romanl, In sinuld Academia cä nu se ocup'a de
istoria vecha a Romfinilorii, ci numaT de Fanariotl In anunciulg care a deschish subscriptiunea
la publicarea cursuluT meh de istorie a Romanilorti, arnd vestitü, cä treptatil,
In seril, va apare istoria Romanilorg, descinclèndg pan& la secolulg aid 14-lea. Astepte-se
dar aceastä publicare st sill reserve ori-cine grabita critici pentru atuncT. DécA am Inceputii
publicatiunea n6strà cu secoludi alt.' 18-lea, este pentru cA cetindti tgte, dar táte cArtile
de istorie, le-am glad' pline de erezil, si In ma mal deplinä ignorantä de evolutiunea
n6stri sociall culturall din secoluld care este imediatg legatg de timpil nostri.
Unica publicatiune mai vechiä, care a avuti'l In vedere o condicl domnesd multli
dou6 din archiva statulul, a fostg acea a reposatulul Teulescu. In publicatiunile diverse din
nainte de 1E01 Wei o pomenire de asemcnea candid domnescr.

Lt --..trZ11"4.3
°
' P ":" '
, ,
.13
: E,
°.11. .=
;'*? . 7, ' :,,
. e¡1., -
h 0j4,I
'Y
;°. °'./3-3
r.1 t"
04, '
, f - -' ._,r,, ..e: .. '' " , ' ; ,, ' ',. - n' , §3417q7
° I.,' .?'..-roN-,7, i ..._g',/,-.N ,,, Iv ',I.- , -it. R, . 4-.., . ...,,,, ,,
. , °.
°,..,. . .t. AXE.% .. ..." = ° ==.... A ...-.-, .,'
' s"'!';'6 - - ...- n '."` '. i, , '-=. ,,,-, ' -' ' ,'. ','../., '
" '
± .r..,' r,,,
, gi4:',. - & ''-, -.' . ...i ,. .;,..k. i,,, ,: ' rn °:,,k° , ' - ' ° , '
. , St.' ,
...`..t .:..r .-' ,1.42,1;, '..q. ' .- ° ; ' , :-.,, 'if, '' ' ' , ° , .:, , ,Ii..r..,
Al-p.z 03 , ' ,r ' '=:,7 I ',. i, t ,, ,, , , ,:t.
, s , -, ,- , 0 ., ., .
3° e , ° .. ,,,-, ,
' ",j..:4!, n-,,,- , fil.:4,11.,'.., dr, ,F°..:; ,,,.;,,,,..2,=,.,',.,7. ", 'rt . , ,,- '_. :
,,,_;:. , -
.,.,, ...1 er
,,._ '. i'''...-10-4_,'" ''4F. ','',` PI ',,' Ar., .,':
,,,,,,,7,37:, ,r,.., ° ,, ' ., T , ',J:-.
,,,,
,g O Lg '
il
0 ,.:.--....:4.,.;%-,..,...,
!'..V-,.-:;',.; 4.., q ' ,.;; ..1,k .
, ' ' 17 'T ) r
-"-N.I.'31.- .; '''' \tg;'''' .7,.'' : r91'.'
;
0: ' ,1-;' - °' ' ''''-'' '' -. '` , ' ,'; . .
:!.,,e, : ,ir.° ,
We wi ,,
' 37" 1, .. 73
105:11-1,41- 7 ; -- ' ° -,. ,-, :;,,
, ,3 ,,, r ... i ' - ' '' ' .-',-sri-A.'fw-
"33 ....tr., il ... 4,,..
..g. Li?, ,,, 4,:,*.f.'33 ,- ...., .
'.. -- =i .:" ' t; -..1,1.°. -
'.':1'
...
,:' 41; ,.. d''',''r. ,
. el. ° b = .., 1.. . . r ,. . ° G. °
- : '7; . ' . ' : ' '''°'Z'''' ''' V Ti ' . ; . "r. í ° ' ' '
r .,. -- . ' 6 ' ..... ° '.., i7 ' p' '-i, ;44;pri '', ,,e,, -
.r . .1 itIk'n '' ''_',V,. ' ' ,, . ' 'F'''X'r" ';V:,`' ' '' A 1, 33, - , ° , . .
- ! r .-., :920',14,... ,, -' 4 - " .; ''X'J
., , .,
'
. , l . 3- : t.
on
' ' .

ISTORIA ROMANILORO
I
4lexanolru Moruzi a'upd diver,s1 auton. Stremularea
lW la Muntenia.
Despre domnia lut Alexandru Moruz , in 1793. in Muntenia, regretatulti
profesoril A. Laurian, in Istoria Ronicinilor, (80 BucurescT
1873) dice numal atatii :
.1 Poarta spre a st6rce banl de la RomanT, in contra tractatelorii
incheiate, stramuta, cu finitulu acestul anti, pe Mihaild *utu in Moldavia
s,i peoAlexandru Moruz in Romania. Pe cand curgea revolutiunea
francesa in Vita teròrea el, principatele Romane stbrse §i fiaccite prin
lungele resbele, §i prin aviditatea Turcilortt pe care nu-I mat putea
sätura cu banT, era in pace 0 se ocupa cu vindecarea plagilor celoril
infipte in anil trecuti. In anulii R. 2548 (Chr. 1795) se depuse Mihailii
Suta din Moldavia, 0 in loculti lul se numi Alesandru Ioanne Callimach,
érä in a R. 2549 (Chr. 1796) se depuse Alexandra Moruz in
Romania, §i in loculti lui se trimise Alexandru Ipsilante.»
laronil Florianil se exprimä in termerff bunl despre Alexandru
Moruz, Domnü la Muntenia. Acestil istoricti califica pe Alexandru
Moruz de Domnil « bung, blandi.1 §i invatatil, » 0 dice ca. : 'a venitu
in Ora Romanésca cu scopil de a o reforma. »'
Despre domnia WI Alexandra Moruz, D-lu profesoru Xenopolu ne
spune, ca' dragomanulii G-heorghie Moruz, fratele luT Alexandru Moruz,
isbuti. prin stäruintele sale la PC)rta, sa schimbe pe Alexanctru Moruz
de la Domnia Moldaviel la acea a Muntenia
1. daronil F/orlanii, Manualfi de istoria principatuluI Romanid. Bucuresd 1839 p. 168.

8
V. A. URECHIÀ
A.pol D-ld Xenopolu maI spune, cd Alexandra Moruz t vine in BucurescI,
in Iunie 1703, ease lunT dui:a ce in Paris se petrecuse drama
sdngeròsd a decapitdrir lui Ludovicu al XVI §i scbimbarea de lucrurl
in Franta, ce trebuia sä aibd asupra teriloru romdne urindr1 a§a de funeste.
»
Ne mal spune autoruld astoriel Romanilor a», tipäritd la 14, crt
sub Moruz continua boala ciumel, de care murird lece mil in Bucurescl
i trel mil in Craiova ; eh' nial n'Apädird §i locuste, dupd ce téra
era bäntuità de secetd ; cä Moruz fdcu spital pen tru ciumati §i ea, din
nenorocirile terel storcea bani, neguldtorindu grduld i porumbul §i
precupetindu-le ; dupd aceea Moruz a mai impusd und imprumutd
silit monästnilor ; el fdcu o fabricd de /011ie la AfumatT, pe care apor
o dá in sarcina Mitropoliel, indatorind-o plätéscä o sumä mai mare
decdtu il costase. Ast-felu flindd elu fòrte maestru a stringe haul, s'a
dus, dupá trei am de domnie, inapol la Constantinopole, incarcatd cu
o nesfdrs,itd avutie stbrsä din lacrimile §i din sängele poporulul. »
La atdta märginescu istoricii notri istoria domniei lul. Alexandru
Moruz §i pentru a constitui acéstd istorie se servd de Dionisie Eclesiarcul.
In de§ertu am resfoi operele didactice, de o importantä mai mied,
impuse prin §c61ele nástre secundare, cficI prin multe din ele nu am
afla decat numele acestuf Domnitoru, ha inca se péte intAmpla sä nu
olsimu nicl numele.
Lucrarea ndsträ va servi, sperämu, pentru implinirea lacunelord
din cärtile didactice i pentru indreptarea erorilor din publicatiunile
istorice de pand astky. Mai pre susd de tòte lush' , lucrarea nóstrd
are de scop sä ne aréte mersuld inainte, ori cat de anevoios, dar nu
mar putinfi reald al natiunif romdne i treptata el pregAtire pentru
marile evenimente de renascere din secolul al XIX-lea.
Mutarea luI Alexandru Moruz de la tronul Moldovei la aceld al
terei romanesci a fost explicatä in diverse modurl de istoricil noVri.
Aaronu Floriand 1 atribue acéstá schimbare la motivulu : Pòrta socotindd
prin darurile ce-i venea de la schimbarea cea rdpede a printilor,
sa se despagubéscd de ertarea tributulul pe dol anY, a scosu pe
ALUM (Sutil) din scaun, i pentru ca sd nu sd facä strigare cá l'a scosti
färd vind, impotriva tratateloru, l'a orAnduit in Moldova. »
In acesta§d sensd se esprimä §i Laurianil, (licènd: Pórta snre a
1. Manualil de istoria PrincipatuluI Romanie, Bucuresd, 1839 pag. 168.

ISTORIA ROMANILORTJ 9
stérce bani de la Romani, in contra tractateloru incheiate, sträniutä cu
finitul acestui an (1795') pe MihaiIì Sulu §i pe Alexandru Moruz in
Romania. » 2
fiétranulti Drägliici nu aduce Mel o esplicatiune pentru acésta
schimbare, ci numai cat o inregistréza, precum tot asemenea o inregistréza,
frá comentariil, i Chronica gréct publicatä la calcaiul Istoriei
Mitropoliei din 14, 6 chronicä ce cuprinde anii de la 1768-1812.
Xenopolil dice, ca acéstä strämutare de domnie s'a facutu
in interesuld propriii al Moruzetilor i cä numai in aparentrt s'a datu
motivulu de interesulft Turciel, care Bind pe atunci gata a declara din
noü räsboiu Rusiel, avea trebuintä de unu domml mal bkran i mai
esperimentat in espusa Moldova.
Acésta versiune e intemeiatä pe o corespondenta adresatä Ministrului
afacerilor straine din Paris de catre Constantin, un grec care
aspira sa represinte republica francesa in orient.
Acéstii, corespondentä din 20 Februarie 1793 st. n. spune inteadeqr
ca:
(Vol. 184, D. 137).
Paris, le 20 }Vv. 1793. L'an 2 de la Rep. Française.
«Le Grand Seigneur vient de conférer le gouvernement de laPr incipauté
de la Moldavie au Prince Michel Soutzo, qui a OA jusqu'a présent
Hospodar de la Valachie. Cette dernière province est conflée au
jeune Hospodar Mourousi qui, depuis la paix de Sistow, par considération
pour les services de son père, avait été revètu de la Principauté
de la Moldavie.
Michel Soutzo est chargé de mettre l'extrème frontière en état
de défense. de presser les fortifications des places situ6es sur le Danube,
telles que Ismail, Tulcia et Kilia, d'établir des magasins considérables
le long du Niester et du Pruth, de serveiller la construction
d'un pont de communication qu'on se propose d'établir a Issaczia ; en
un mot, de faire toutes les dispositions d'une campagne qui devient
tres-probable. Les Turcs , alarmés de l'extension formidable des armées
russes dans la Pologne et n'ignorant pas les embarras des Puissances
coalisées, parraissent décidés a hasarder une nouvelle game,
dont ils se promettent beaucoup de succès.
Istoria Romanilor : 1873 pag. 559.
Xenopolù' pune data de 1793, dard vom vedea, din documentele nústre inedite,
cine era mal aprelpe de adev6rii.
De D. Erbici!nu. 1" 1888 pas. 501.

40 V. A. URECHIÀ
Quand je recevrai des détails plus amples de Jassi, j'aurai l'honneur
d'en faire part au citoyen Ministre des Affaires Etrangères.
raj l'honneur d'ètre votre très-obéissant serviteur.
Constantin. 1
Familia Moruzi era influentä. In Romania ca multi ani inainte do
ce Alexandru Mom s'ajunga Domnuldei. A§a vècluramil acésta familie
dobändindti, Inca sub Alexandru Ipsilante, ca proprietate privata ora-
PloescI, celd fundatt" de Mihaid-Vitézulii. Aceasta situatiune a
familiel Moruzi negre§itil deveni i mail importanta, prin faptulti cá be"tranulti
Constantin Moruzi, ca dragomanti al ti Portel la congresulii de la
SiV,ovu, legase importante relatiuni cu diplomatil austriaci.
Acestor relatiunI datori Constanting Moruz trimiterea in Moldova
ca Domnii, a fmluI sèti Alexandru.
In adevèril numirea lui Alexandru Moruzi la tronulu Moldovel, in
urma pace! de la Iai ca Ru01, era un mic e§ec al politicel rusesci.
Am aretat aiurea rasurile violente luate de Alexandru Moruzi in contra
acelora din prelatii bisericel Moldovene, cari ere' instrumente bine
cunoscute ruses&
Eata explicatiunea ru5stra asupra stramutareI lui Alexandru Moruzi
din Moldova in Muntenia. Austria, cu tótä pacea semnata la *i§tovil,
táragaia sa restitue Portel multu doritulu de ea Hotinu. La fmea
anului 1792 inteo depe§a , cu data de 3 Decemvrie st. n. observa
Knobelsdorf, insarcinatulii din partea Austriel cu negociatiunile pentru
Hotinu, ca.: Spiritele sunt fòrte agitate contra Austria Je &sire
me tromper, mais je crains que, si Chotin n'est pas renda, on
n'en vienne et des extremités fcicheuses.» 2
In prevederea r6sboiulul ca Austria, din causa Hotinuhrf, nu mal
era posibilu Alexanclru Moruzi ca Domnu alu Moldova caci Moruzescif
eran grett banuitl ca partisanY al Austria dupd pacea de la
Mutarea lui celu putinil in Muntenia , departe de Hotinu, era
hotarita i pòte nu r'éu ved,ut-a niel de Muscali.
In acestu sensu avea dreptate greculu Constantinu , candil seria
Ministruluf din afara francenl, ca Mihailil Sutu fusese steamutatu in
Moldova pentru a pregati noulf" rèsboiti cu Austria.
CALM acésta considerare politick negre0tu se adaugii §i intrigele
Moruzesciloril din Constantinopole. Vizirulu, cum ne spune Atanasie
Comnen Ipsilanti, la indemnulu I'll Reis Ketab Feisulah Efendi, merse
Hurmuzache volum II. suplem. I. 1885 pag. 85.
Geschichte der Europlischen Staaten, Geschichte des Osmanischen Reiches in
Europa, von Johann 'Wilhelm Zinkeisen, Gotha 1859 T. 6 pag. 856.

ISTORIA ROAUNILORU 11
la Sultanuld propuse strämutarea lui Alexandru Moruzi in Muntenia.
Fie ca i Sultanuld avu parte din cAstiguld vizirulul, fie cä i se
explica consideratiunea politica mal sus adusä, Sultanuld primi propunerea,
de si, prin femeile Harembluf sdu (cumpOrate aceste de Zarafuld
Petrache), era indemnattí sä redea tronuld MuntenieI lul
Alexandru Ipsilanti si nu astepta decAl ca vizirulu sa-I propunä asemenea
numire. Sultanulf) nu se impotrivi, iar Haremulu ii rësbuna
dup5 cate-va (lile in contra lui Reis-Eflendi , cä.cl fu surghiunitil la
insula Cos.
II
Caimckeimie la Bucuresa. Sosirea lid A. Moruzi.
Pregittin de .t rimire.
Alexandru Moruz nu sosesce imediatil la Bucurescl. In condica
domnésca a lui Mihaild Sulu, aflamd acte din primele dile ale lul Ianuarie
4793, din care constatäm , cä. Mihailit Sutil nu mal domnesce
in Muntenia.
Codex XX de la Arh. Statulul nu merge Cu hris6vele i pitacele
domnescI de a:E pänä la Septembre 1792.
Codicele ca numerile XXI si XXII sunt si ele pe 1792. Acesta
din urmä, (XXII) coprinde 348 acte si cela din urmä pl5rtä data de 1792,
Octombre in 1 dile (fdlia 348). La fila 238-241 suntü insä trecute patru
acte din 1793, Ianuarie 14-25, carl arétá cg., la acéstä data era
Ora administratä de o ceiimeictimie.
PAnä la sosirea noultri Domnd in Bucuresel, Ora e administratä
in adevèrti. de o CäimActimie, in care aflämfi pe Mitropolituld Filaretii,
pe marele Band NeculaI Brancovénu, Visterniculii Enache Vacäresculii.
Constantind Caragea p6rtä demnitatea de hatmand. Dintre boeril lul
Mihaild Sutu mal r6mAnd catl-va in Divan. 2
Nu este exactu, ca Alexandru Moruzi n'a venitu la Bucuresci de
cA.t in Iunie 1793, cum dicd unil din istoricil nostri; cacl avemd documente
semnate de eld, din resedinta Bucgrescilord, de la luna Martie.
In cursuld luniloru Ianuarie si Februarie, Cäimäcämia pregätesce
Capitala pentru primirea lul Alexandru Moruzi. Epitropia obstésca ,
compusä. de CluceriI Costachi i Dumitru 3i de Dumitru Varlamu ,
Pag. 636 a opuluI luI Atanasie Comnen Ipsilanti, filial-ha la Constantinopole.
EmayenocatCuov xat IroXtumin vbv EI4 asaix.x. ptpxcov H' 0' val I' f¡Tcc Tac VE
Tet Ttv AX6env... (1453-1789).
Vecy. cod. XXII, fila 90.
Greda ca este autorulii Istoriei evenimentelora de la 1769 la 1775. Ve41 memoriula
mea la Academie.

12 V. A. tinlicniX
ceru, In 14 lanuarie, 1703, ordinu de la Ca inzacamie ciitre vechilii
Sptítäriel §i Agiel (Domnulil inca nu nurnise pe titularil acestoru postur1),
ca sà zapciasca pe mi carl aü prdvälif In cele patru poduri
principale ale Capitalel, sà curete norbele cari acoperil, acpste rodal-1,
de o palma."
1. late acestd actù :
Catre Dumneloru einstifi Bocri Caintacroni scaunultei ;l'era Ronuinesci, de la
no/ cei inca josu numii Epitropi,
Anafora
Intiintiìnìi Durnnévtístrit pentru patru pecina' mart din Bucuresci, c dupa
ce se afle la astil prúste stare, zacti i nernolite pe désupra cu fine de cate o
palma i mai bine, mai alesil pertile de prin mahalale, de sub ocoluld Spetilrescri,
pentru care ne rugamti Durnnévútr s bine-voitY a fi cinstita porunca
Dtunnévóstre catre DumnéluT Vechilulu Speitariei qi atril Dumndui, Vechilutu
Agiei, ca s riinduésee Zapciii Dumnéloru inteadinsti pentru cali se atlrt
sederea pe marginea poduriloru, ea se riinésee tina si sa o ridice de pe podurY.
pentru ea srt nu geséscii inicia ce' este astrt-q1 inghetri, melle ski poimitne pote
o fi moine, si se Oto reni. ci Dumnéloril sa nu conteneze a face prin Zapcit
mumbarsirlacu ; de aeeea inscüntilrnli Dumn6v6stfé. 1793, Ianuarili 14.
Costache Cluceru. Dimitrie Cluceru. Dumitru Varlaam.
No i, Caimacamil Terei Ronuineqci:
Poruncesce Divanuld Dumitkle frate biv vel Vist. Filipescule , Epistatul.e,
alü Spultäriei, Dumitòle biv vel Ceminarin Ralettt, Epistatulti Agiet, sa orenduitY
Dumn6vtistre Zapciii mai inteiù s'e faca sciutil la tott de obste, ce se veril
fi aflend ca sederea pe rnarginile podariloril, filandu-le mumbasiaculti
ca fiesce-carele sa-si ren6sce tina Inaintea tinutulul s'étt, sil o stringit
gre'made la o parte pelcurT, palcuri, i Zapciii se o pue sa o Imane ca care
ce vinti la tirgil i se o scOtel afara din orasii la cempil, dará,' 1ns/ti din carele
co desearce podine Donmesd, can. aducti In Bucuresci, pentru care este porunce
date a nu se supera ; titsrt se datT DumnévOstre strasniert porunce randuitiloru
Duinn6v6strg, se, se ferésee de zulumurY atiltil la punerea rilnituluï, Mil si la
scosul tineï, infricosilndu-i en. pedépsa; Insa fiind-ca Polcovnicia podului a esitil
de sub zaptul .A.giet si este legatit la Epitropie, poruncesce Divanula i Dumnév6stee
Boerilorti EpitropT, ca Sil orenduitY i Polcovnicti de podti, se' dea mena
de ajutorri, ca (Salen): din destulil, atetil pentru rinitulìí podurilorti, citt si la ridicarea
tineT, epistäsindit la ac6sta tnsui elli dula' datoria ce are. 1793, Ghenar 25.
Filarctu alu Ungro-nahiel. Nicolue Beata. Enache Vist. Costandin Caragea
Vorn. Scartatu Vornieu rel Logor.
Fila 90 9J, Cod. XXII).

ISTORIA ROMINILORU 13
III
C0112fittnerea Divanulut Terd. Cda'a de tolorzi. Isvdre.
Din hrisévele dotnnescI de la Alexandru Moruzi, constatamu, ca Divanulti
acestei Donmil, in Maiti 1793, era compusu din urmatoril boen :
Dimitrie D. RacovitA, mare ban ;
Enache Morazi, mare vornic de Téra de sus ;
Nicolae Bräncoveanu, mare vornic de téra de jos;
Manolache Cretnlescu, mare vornic al treilea ;
Nicolae Filipescu, mare vornie al patrulea ;
Costache (Mica, mare logofet de Vra de sus ;
Scarlat Ghica, mare logofet de Téra de jos;
Dimitrie Manu, mare postelnic ;
Isaac Ralet, mare clucer ;
D. Schina, mare comis ;
Dumitrache Costandache, mare pitar.
Enache Väcdrescu, inceta de a fi visternic, daru abiluhl boeru,
care apt-4e neintreruptil o duse in. slujba, de la Alexandra Ipsilant,
rémase i acumu in Divanil, ba inca in rednicia Spàtäriri, cea de
incredere deosebitä a Domnitorului.
Visteria o tinea interimar Nicolae 13rAncoveanu.
Nu puternii, vetyénd lista aceasta a boeriloru din Divan, sa nu
observiim, ca Alexandra Moruzi n'a adusu nict elú obicinuita haitä de
fanarioti i c6 Divanul terei, boeril romanI, pértä impreunä cu Alex.
Moruzi, respunderea faptelor acestuia, pe catu timpil le vom gäsi Matte
Cu concursulu, on cu asentimentulu lor. De vor fl aceste fapte rele,
va II ér41 ocasiune de a esclama : «códa de toportl, e mac vinoval«
ra lemnarul!»
Aaronu Florianu, precum vequramu, in opositiune Cu ceea ce au
scrist istoricil no§tri, laud:a pe Alexandra Moruzi, ha Inca adauge,
a venit in Téra Romaneasca Cu scop de a o reforma.
Cercetänd mal de-aprépe actele de sub Domnia Itu Alexandra
Moruzi, vomu vedea intru Gatti nu este exagerata buna opiniune ce
Aaronil Florianu avea despre acestu Domnu.
Asemenea cercetare o vomit intemeia pe documente din colectiunea
noasträ proprie, pe documentele publicate pänä astäqt in diversele
colectiunl §i pe documentele inedite, din condicele Domnesct
XXIIIXXXI incitisivu, cuprind'endé anii 1793-1790.

14 V. A. URECHIX
IV
Biserica sub dllexandru Moruzi.
Ori-cat de scurta a fostu Domnia luí A. Moruzi in tara romariésca,
elu purtatu atentiunea Cu multä staruintä asupra bisericeT.
Abia dupa und anu de pästorire, Mitropolitulu Filaretti II se retrage
din scaund, sub pretextd de board, in Septembre 1793.1 Deja la
sosirea din Moldova in téra romanésca a luf Alexandra Moruzi, Filaretu
nu e0se inaintea Domnitorului 0 delegase in numele su, sa-1
intampine, pe Episcopuld de Buzkl, Dositheiu, scucjéndu-se ca e
bolnav.
Nu avemu a ne pronunta !titre P. S. Episcopu de Remanic, Glienadie
Enaceanu, care nu admite ea boala singura a adas pe Filaretu
la necesitatea de a demisiona, i intre regretatul Episcopu Melhisedecu,
care nu admitea altd explicatiune a demisiuneL Insistenta ce pune
Filaretu intru a areta ea de bund voie demisionéza, « nesilit 0 din socotintei
proprie, » ar cam da sä se inteléga, câ P. S. Enaceanu, nu fara
cuvèntd sugtine tesa sa.
Dér Episcopulu de Ránanicd explica cäderea luI Filaretd II din
scaunuld metropolitanu, pe faptulu unei reactiuni a boeriloru pamèntenl
contra fanariotismuluL al caruia representantu energicil ar fi fostu
Filaretil II, care ar fi lucrat la desnationalisarea bisericei romdne. 2
P. S. Melhisedecil nu admitea asemenea explicare, i no' in0ne,
din tòte actele Jul Filaretu II, acte bisericesci ca 0 politice, DU aflitimu
niel unuld proprid a confirma versiunea P. S. Enäceanu. Am végut
pe Filaretd ca Episcopti lucrand in politica impreuna cu Enache Väcarescu
§i cu boeril prietem lui de Saxa Coburgu, séu mal bine al
Austria Se va vedea din respect cultural, in studiul nostru asupra
culturei din secolulil al XVIII-lea, cä Filaretd II are insemnate merite
la inavutirea literature' m5sIre bisericesm. Din privinta bisericésca nu
1. Condica send de la Mitropolie coprinde In limba gréci demisiunea urmat6re a luT
Filaret : Iregendti a din 4i In 4i puterile mele se nimicescil In urma deselorti boale cd mi
se Inampla si cunoscendfi at-a este de mare §i grea de purtatti chiamarea acestel Ingrijirl
duhovnicescI §i pe lAngi aceste dorindil sa petrecit remèsita putinelor 4ile ce voifi mal avea
In liniste, me retragù din scaunul acesta al Mitropoliel Ungro-Vlahiel, de band vae, xesilit
de nime §i din socotinia mea profrie, depunendil sortil (Opouc) In manile prea infiltatuluT,
bine-credinciosulul i prea blandulul nostru Domnitort, pentru ca sä alégä pre acela pentru
care Dumne4efi va lumina consciinta MfirieI Séle §i carele s'A fie vrednic a apuca arma
acesteI coräbil duhovnicescI. i spre sciinti am dat acest 'arch*: de fatä, subscris de band
vote, precuma amfi isi,§i nesait. Sept. 1793.
2. Revista bisericei ort. rom., luna April, anul 1881, pag. 459.

ISTORIA ROMANILORU 45
se pòte induce, ca el a lucratd la desnationalisarea bisericei, din momentd
ce a conlucratu multa pentru inavutirea ei cu carti in limba
romanésca.
Apoi partasia lui Filaretti, la miscarea Merara romana, pe cata
timpti fu Episcopti allí Rômniculut, elu, fostu ucenicti allí Mitropolitului
Gregorie, este und tala neperitoru ald lui la recunoscinta Romanilorti.
Corectarea i tiparirea a unei parti importante din cele 12
volume in fol. a Mineelorii, in tipografia Episcopiat Rdmnicu, la 1780 t
nu e una din lucrärile cele de mai putind meritd ale lui Filaretd. Dér
inainte de a fi Episcopti, ca Archimandritii alu Mitropoliei, la 1775, sub
Ipsilante-Vodä, deja se deosebise Filaret prin tipärirea la Rômnic, a
Oniilieruluï séit cuvintele lui Macarie ceta Mare al it Egiptului §i a
Ceaslovului, in 4777, la tipografia N'Ampolle] din Bucuresci. La 1781
a publicatd Cazan ja, adica oratiunile de citad in (lile de sérbatori:
la 1782 publica ; la 1784 publica Cuvintele sfeintului
Teodorit Studitulit ; de asemenea Catavasieruli , Psaltirea , Cazania,
o nona editiune si Evangelia. La 1785 dete Penticostarulf ,
adica randuiala serviciilord bisericesci, de la Paste pana la Duminica
tutulord sfintilord. La 1786 vèrjd lamina Triodulit, adica serviciulu
bisericescu ;Ad postului mare, si o nona editiune din Minee. In anula.
urmatord 1787, Filaretti dete la lamina Liturgia, §i Slujba sfdntului
Stelianit. Apol este anuld in care Enache Vacarescu. adreséza
lui Filaretd scrisórea prin care acestuI invOtatil prelatti trimete spre
cercetare si observare, Grarnateca sa romanésch , si care pana' deunacji
trecea de prima gramatica a limbel n6stre. ()re Väcarescu cerea
de la Filaretu critica operei séle, déca acela era necunoscétorti, ca
grecil, de limba romanésca.?
Suntemti de parere, cä Filaretti, fie elti de origina gréca séti romana,2
n'a ca.Outil dupe scaunuld mitropolitand ahí téreY muntenesci
sub lovirea curentubd ante-fanarioticd, cado fanariotti era si Alexandru
Moruzi.
E mai probabilu, câ Dositheiti, care fusese candidatil rivalu alu lui
Filaretu II, la scaunuld mitropolitanti, la naòrtea lui Cozma, 8 a castigatti
favorulu noului Domnitord si a Caimacamilord lui.
Trebue lusa, ce-i dreptula, sa fi avut A. Moruzi la maná cu niscal
acte compromitaóre pe Filaretti II, pentru ca eh:1 sa insiste Mata in
Resane a tiparitil Mineele pe Oct.Decembrie i Ianuarie Martie inclusivd cu
ceva din Aprilie. De la AprilieSeptembrie, continua Filaretd.
Vecli despre origina lul Filaretd, pag. 34, din Schite biografice din viata Mitrop.
Filaretti, de Melhisedecii, BucurescI, 8° 1887.
Vez! Istoria Romanilord de V. A. U., T. IV, seria 1786-1800.

16 V A. tIRECH1:k
declaratiunea lui dà dimisiunea de bun& vole, nesilit de nimeni.. ;
de na declaratiune nu era lipsä, déca inlocuirea luY Filaretil era resultatulfi
triumfulut partiduluI romanescfi in luplä ca fanariotismulfi.
Din timpulfi administrärel Mitropolitulut Filaretil, sub domnia
lut Alexandra Moruzi , sti aducemtí cate-va acte, carl tocmal sunt
propril a ne ardta in Filarettt, uncí burnt prelatfi *i nu ring desnationalisatorfi
de biserica.
Cu data de 26 Maine 1793 Mitropolitutil Filaretu propune lai
Alexandra Moruzi oprirea inträrei In thä de artY romanesci pentru
bisericä, tipärite peste hotarfi, Anaforaoa Mitropolitulai catre Domni
torti propane acéstà prohibitiune, nu numaí pentru ca sä nu se introducil
in biserica sìn in fell, ci i in interesulil prosperärlY tipog,rafiel
Mitropoliei, i pentru cä niel autoritatile bisericesci din Transilvania
n'ar fi ingaduindfi introducerea acolo de cartl bisericesci, tiparite
in tèra românésc6.1
1. lard aceste acte:
Ana foraoa illitropolitului pentru a nu fi slobodu sa se aduca r«rfi romdnesci
tipdrite dia òri straine.
lo Alex. Constan. Mbruzi V.- Vod.
prea sfintia sé piirintele Mitropolituld t6rey. face arZitare Domniel
mete, prin acéstil Anaf ora, cum crt cart): de rugiIciunI si de slujbe bisericescT,
de legea pravoslavnicil a patrieT acesteia, aldtuindu-se i tipfirindu-se in stfélne
locurT, se aducti spre vèngare aid in pi, i pentra ca si so tr6a, sui se er&P
si sit se prim6scA de pravoslavnice adeviSrate, se pima in unele semnulii Eparhiiloril
de aid, cerêndil prea sfintia ca dupa cum celea de aid sunt oprite
acolo, asemenea i celea de acolo sui fie neprimite aicT; amtl primitil la acésta
Anaforaoa ce Ne face prea sfintia sé, i poruncimil Domnia mea, ca acestil
de ciírtI pentru ruggciunl si slujbe bisericescT , feirei de a nu fi cu pecetea
semnulu sfintei Mitropolii a férii acesteia, sei nu se inca priméscei aid, nicl sa
se ampere de nimenea aid. 1793, Aprilie 2.
procit vet. Logof.
Prea Inaltate Dtinme.
Din téte lucrurile ate sunt spre dobtinda sfintelorti bisericY, celii
de trebuintti i mai de folosti este tipArirea cuirtilorui, cad prin ciirtY se laudil
si se prosliivesce Dunutedeil, i fies-carele printeinsele face rugticiunl si cererile
séle crib.% acelasT Dumnedeti; acestil Dumnedeescil lacru incii din vremile
celea de demultil s'ail inceputil inteacestil puirnôntuí alil ti5reT, prin vointa
fericitilorti mira pomenire DomnT , si prin silinta Archiostorilorti sfilntulai
scaunti acestuia alil IfitropolieT, insä férte prostti, atatti la mestesugil, câtti i
la ase4area cu.vinteloril In limba Românésa, dupti cum atuncT s'ati obisnuitil
a vorbi; iaril in cjilele rgposatilorti Domai §erbanti Cantacuzino, i Costandinti
Brilncovénu s'ail mai venita tntru podéba, start la dialectonti, efitil si

ISTORIA ROMINILORIJ 17
Domnitoruld aprolA propunerea, Cu resolutiunea sa din 2 Aprilie
1793.
Filaretù impreunä. cu Divanulu terel mijlocesce in 7 Sept. 1793,
ca férte pOne (pie inainte de demisionarea sé, la Domnitord in favérea
reguläril proprietätif monästirilord asupra viiloru paräginite, in
urma unel anaforale in favérea Mitropoliel de la Tèrgovi.%ea.
mestesugil, iark in (jilele réposatuld in Hristosti fratele Episcopti ROmnictl chir
Macarie, câtti i in vremea néstrii, call" amil pstoritìí acea Eparchie, maI multk
silinta Emitl putt tEmácindtí i tiphrindil maI eu bunk' intelegere multe carti'
carI nu le-art avutri patria altk dati in limba sé, precum Mineile lunovnice,
altele, hick i tipografie grecésca, de isnéviti Emir' fticatti, ca sr, se WA tipilri
orl.-ce carte va fi de trebuintil in limba Elin6sck, färil a nu se mal: osteni pe
la alte locurY stréine ; precum i acum dupa ce, din mila luT Daninecieti arnti
primitti pristoria stintd. Mitropolil, vegéndu Eparchia lipsitei de celea mai multe
trebuincidse caqi (fiind risipitc i Waite in vrentea trecutului résboiu), iarqi
amu imbraliptu tréba cu Wei sitinta, facendu tót gätirca, ca din inceputu,
(de vreme ce si tipografia totu din pricina resboiului s'a fostu perdutu telta
fiinta ei), pentru ca sei se implinéscci tótá lipsa de dirli pe la biserici spre slava
Jul Dumneçleu ; insel dupei atetta ostene/d a nóstrd i truda ce facemu, impotrivd
ne sta aducerea §i. venélarea ccirtiloru din pamenturi streine, si mai vertosu
celea din téra 2'ransilvaniei, cari se tipei rescu ata tu la Episcopia unitiloru,
ceitu fi la Sibiiu, cu nume de ortodoxie, din eari nu. numai di se pricinuesce
oprirea artilorti néstre, de a se trece, ci péte si vre-o smintéla sti se alunece
In Itiuntru, mai vértosti ctl awl' unit)", ca sh' aibä' ertile lord ipolipsis, fiindti-cg
pravoslavnicil se ferescil de (Musa , la inceputulti multora carti pérth si numele
Episcopiel RémniculuT, ca sk se instil° &noun' si sti le campero, iar la
altele niel cum nu se arétii de uncle sunt tiparite ; ad' ca sit lipsésca
acéstii rea urmare, ne rugtimil inaltimeI tale, ca ea luminatti poruncui i Domnéscit
sk fie opritti a nu se mal trece aici in Ora Mariei
Tale cart/ romanesci dintr'alte teri, flindu-di i cei de acolo nu ingaduescu
a trece ceirti de ale u6stre la dinsii, dupii privileghiurile ce au acelea tipografil
de la steptinitorii loru , i nimenea sd fie voinieu a cumpera vre-o carte care
nu va fi insemnata etc pecetea sfintei Mitro polii la inceputu ; i inteacestri
chipii urmand.u-se si credinta va fi ptizitti de smintele i tipografia va merge
spre sporire ; de acésta ne rugäniti, iar anil Miíriel. Tale sg, fie de la Dumnedel
multi i f ericitl. 1793, Hartle 26.
Cond. 24, Fil. 57. ( Subscrierea In grecesce).
1. Iatä documentulil relativil:
Climentii Economu sfintei Mitropolii ot. Tergovi0e, pentru eel ce au
pe mofia Mend stirei gi le-ail lei sat de s'afi pàráginit.
lo Alexandru Costan. Moruzi Vod.
Inthrimti Domnia mea intru téte Anaforaua prea sfintieT sólo parinteld
Mitropolitti, a Dumn6loril velitilorti f si poru.ncimil i Dumnévéstié Ispravniciloril
jadetuld asa sil urmaff. Boef' 1793, Sept. 7.
Vel Logor
letoria Ronadnilord de V. A. Ureallid.
2

48 V. A. URECHIX
Déca interesele materiale ale bisericeI nu pare sä, le fi neglijatil
Filaretii II, de cele morale Inca s'a preocupatii. A. obliga preolimea
0 in genere pe clericI sä, fle (5merii de tad, era in deprinderile
Filaretu II. Dar acésta facé, ca inchisòrea Mitropoliel se implea adese,
cea-ce necesita cererea Mitropolitulul catre Donnnitoril in coprinderea
urmatóre
Prat Incillate D6mne.
Climent Economul sfinteY Mitropola ot T6rgovi9te aü jaluit Marie): Tale,
a in Dólullí Aninósa din jud. Dambovita, pe mo9ia sfintel Ifitropolif sunt
viI parasite de cate ece, 96se qi eincIsprelece ant', i in p5lele viiloril aceY co
le-ail Matti de ati obratiT marl' ca livecif de pometurY qi de
Mid, i nicI el' nu i91' lucréza vidle, nicI pe altI ingaduescri, din care pricinii
nu numai ea Amane sfanta Mitropolie pagaba 9a de otastina ce putea lua de
la acole viI, ci nicY din Livecjile de pometurY qi do fi'in nu vor sä' dee dijma;
asemenea mai sunt 9i altiY de ail ate cincY, 96se Ancluil de vita', 91 pe langa
acestea in livocjile de f6n. 9i de pometurY , de fac ate 96se , :Apt° qi cjece
buff de prune pentru rachiri, qi cu euvéntil ca ail vii, 1;leciaiala din prunT qi
dijma de fénti nu se sopan a da ; 9i cere ca s se hota'résca cum se va gasi
cu. cale 9î ca dreptil de catre litaltimea Ta, de a nu riimanea sfanta Mitropolio
päguba9I de veniturile moçiel sólo; a carui jalba ni se poruncesce de
catre Inaltimea Ta, ca teorisind-o, sul cereetamil 9i de obiceiul ptiméntuliti cum
se urméza? çi sa afétanyil Ina'ltimeY Tale in scris. Diva luminata porundi urmatori
fiindil, InsciinulmU Marie): Tale, ca vechiulil obiceiti al pam6ntuld la
acestea urmeza inteacestil candil locuitoruld sedesce pe mo9ia altuia, de
191' pargisesce via lui in troT ani deplinil neluerata, attincY stapanul mosieI ia acea
paragina in stapanirea sé ; iar pentru dijmurile mo9iel stulpânulil paniêntaluY are
sa ja cieeiuiala pentru tóte rodurile ce va face pe mo9ie, afarä' numaï din gritdina
ce are locultorulri imprejurtil easel WY, pentru aceea nu are a da nimio;
care acestri obiceili a pilméntaluI se vede alcatuitil 9i in pravelnicésca condica
la list. P., cap. al cincilea, scründil inteacestil chipul e candil locuitorult1 ce 96de
pe mo9ia altuia, 191' va parasi via sé in triei anI deplin nelucrata, atuncY GMpanulil
moqieY sul aréte DomnieY, 9i andu-li-se scire çi Inca de anti anti sorocil,
de mi o va lucra nicI intfacelil anti, stand sa o stapanésca stäpanulri mosid; »
In aceste soróce de tret anf 9i de unulil sä' se caute candil nu se va intampla
vre-o intamplare de mare nevoie ; iar pentru dinnuff, serie tot la acésta list. cap.
al 9éselea, cul locuitorul c,are sécle la stapanul pam6ntulul.', dul cjeciuiala pentra
tóte rodurile ce va face pe mo9ie, al ara numaY din grä'dinile ce are imprejurulil
easel lui, pentra care nu are a da nimicil, far de a pomeni ceva9i1 çi pent],"
eel' ce ail live4f de pometuri qi de f6n in obratele viilor ; ded. cat pentru eel'
ce 0-ail parasitti viile, macaril ca ail tTecut soroculti de mal' susil, adeca : de
troj anf qi de unulil, dará fiindca la minoeil ail fost rasmirita, ni se pare a fi
cu cale sit fie luminata porunca Mariel: Tale catre dumnéloril Ispravnici'l judetale,
ca aduandil inaintea dumnéloril pe totY acoja ce isY ail pánsitlí viile,
fata cu Economulil sfintel MitropoliY, sul cerceteze de i9Y ail viile lor parasite
de atatia anY, precum aréta Economuld, qi fiind aqa sa-Y intrehe de voYescii a
le maY -lucra, qi de voril vrea sa-Y pue sul dea çi zapise in scris, cum ca de
acumil inainte le voril lucra 91 le 'Nei da pe rodil, 9i candil niel dupa aceea

Prea lnelltate D6mne.
ISTORIA ROMÁNILORU 19
« Cu smeritä Anafora insciintezd Märii tale, ca din partea bisericésca
pentru cei cari se intimplä a criclea in vre-o ving, §i se incbidu
la Mitropolie, a fosal obiceid din vechime de se da de la s'Atarle cate
douf seimenT, carY se atla napristand acolo de paza aceloru vinovatl ,
dar ffindti-ca de la o vreme incòce nu s'au päzitü oränduéla, ci uneorl
s'ad data, alte-ori nu s'ad datu, §i unit gäsindti parlejd fugu pe
furi§u, neavèndti cine sa-i pazésca, precum s'au intimplatu §i mal in
trecutele (pie de au fugitti vre-o doul; pentru acea ne rugamu Infiel
Tale, ca sä fie luminatä poruncá a se pazi acestu obiceid neclintitu
§i in tdtti vremea s'a se dea ace§ti seimed de la spätärie a fi pentru
acésta trebuintä ; iar anii Marii Tale de la milostivutu Dumnecleu ru-
Orna a fi indelungati cu multa fericire. » 1793, Iulie 8.
Filaretu ala Ungro-Vlachiei.
Alexandru Cost. Moruzi Vod.
e Cinstitu §i credinciosti boierulu DomnieI mele, D-ta vel. spät.
Ienache Vacarescule, obiceiulti ce ya fi fostu mal inainte, poruncimu
Domnia mea sä se urmeze §i acum §i dupä obiceiulu ce va fi fostu
sä oranduiasca de la spätärie de a se da acei doui seimeni. 1793,
Iulie 43.
Vel. Logof.
( Cond. XXIV, Fil. 299).
nu vorii fi urmatorY, s6i1 voril qice cana voescil a le maY hiera, atunci
rema° in stäpanirea sfinteI dapa vechialti obiceiti al prunentalni,
iarti pentTu ceI-l-altf ce ad cate cinc', seso rendarI de vita, si ea acesta
In obratiile viilorti lora liveçlile de pometuff si de fènti, fiind-ca eI Inteadinsil
isI micsoréza viile i IsI ma'restil obratile, de-sï facti livedt de poml si de ten,
ea socotéla ca din acelea liveça nu MI a da dijma, din care acésta viclenie a
ion, nu mima stapanul mosief se pagabesce de dreptul mosieY, ci si chiare. camera
Domnesca de vinariciti, gasimti cu cale, ca atatil acestia ce facti aceste viclenit
de tinti pe langa putintica vie de astfelii de livecjI marI, cata si coi mal de
susil liqI ce IsY ah parilsita viile, si toff cati vertí avea vii pe mosia sfintei
Mitropoll, sti tie livei aparato pe mesura viilorul lore, adeca din cate pogene
II va fi via, pe jumqatea viei s aibti numaI livedea aperata, iar cata livede
va avea maY multa sa platesca deciaiala dupá obicellí, gi din poni.): si din fenti,
cm si coi ce nu vorti avea vie de loe, i vorti fi tiindti numaI livedl de
M'U. si de pomeritti pentru negustorie, aceia s plä'tOsea depline 4eciuiala,
adeca din teta livedea, precumil pentrn acestil fele de pricina s'ail frican hotartre
si de catre Maria Sa Mihaijí Veda Sutul, ca sfatti de obste la asemenea
pira ce Mi avutti Egumenu Radultif Voda ca locuitorff de pe mosia Valen):
a 31-rill de a se urma ; iar hotarirea cea de saversitti remane a se face de catre
Inilltimea Ta. 1793, Sept. 7.
Filaretii al Ungro-Vlahiei. Dum. vel Banu. Tenache Morui M'u Vornieu,
Vd vol.., Ve/ vor., logof., logof.
(Cona. XXIV, Fil. 412-418).

V. A. URECHIÀ
Moralitatea din respectulii casniciel era, cum se scie, sub scutuld
bisericet Filaretii era Mite aspru in procesele de ap. natura.
IMmil in notii und curiosu actil relativti la o despiírtenie din 1703,
Aprilie.
1. lo Alees. Constan. Moruzi Vvd.
Judecata lui Cinca Polcoonieu din jud. Vettcea eu Florea sin Diaconu
Barbulu comisara din jud. ArgegU pentru despartenia Fiord de di tre fata
ha, Cinca.
In urma acesta Anaforale art data jalbil DomnieI mete Florea pentru
tal. 500, care se ostndesce a da la cutie, 4icênchl ca ail putt. socru-sea
mana pe dinsiT, la invoirea ce fácuse a fi despartitY, care n'ail fosta dupa pravita
primitii in arma de Prea Stintia Sa pru:intele Metropolita , i eere ca si
se implinesca de la writ-sail inapoT. lar socru-sal impotrivil , danda jalbii
DomnieY mete, cere aperare de aceY banT , licêndti cli i s'a pricinuitti multa
cheltuialti, amblandil intru acesta pricina. DecY fa'céndii Domnia mea chibzuire
la acésta , glisiinìí i pe socrule, ea si pe ginere, vinovaff, ameindou.I la fapta
ce art urmatii impotriva pravilei, ca a face intre alma despartire de cununie
prin zapisele loril ; pentru acea *ma, ca tal. 250, dinteaceia si-I intárcii socrula
la cutie, iar ceI-I-altY tal. 250, dintr'aceia impreuna, eu teta zestrea ce
va Florea, i 'inert jumelate nat taie fóia zestrel: , care este osinditil
Florea a da de la sine, ci dupa pretuirea care din porunca DomnieY mete art
facuttl starostea de negustoff, fata ea amêndoue partite, face zestrea jumetate
tal. 274-30. Acestea cate trole condeile de zestre, banif si se dea in manila
muereT, fiind Domnia mea sincatavasis, a se multami Cutia cu tal. 250 pentru
pricina ce areth'mil , i portmeimti zapciului Sil urmeze a face implinire
1793, Apritil 5.
Prea Inällate Dómne
Cinca ce art fostrt polcovnicil din jud. Valcea , prin jaiba ce art dat-o,
catre Mina Ta areta, ci avèndti o fata a sa ar fi casatorit-o duff( "(Ina Florea
sin Diaconti Barbula comisarrt din jud. Arges , ju.ne fiinda, o duprt trel saptemanT
aruncandu-i pricinii , Cil nu ar fi gasit-o intru curatia feciorieY, mancind-o
ea casne infricosate, de ail remasti o la beta, ati trimiE-o a casi la numanta
tatti-seti ca mare necinste, si se reel' avea dreptatea ; intru a caruia
jalbii oranduindu-se de catre Maria Ta Aprodul vataseseu Mumbasir, ea si
merga o prin scirea D-loril Boerilora IspravnicY aY Judetuld, Sil ja pe Florea,
aducêndu-lil niel, sa-lii Infatiseze inaintea nústra, ca Si cercetamil pricina,
si sii insciintä'mrt Marie): tale ce. Anafora ; ded dupti porunca infatisiinda pe
aniêndoui5 pártile, anul vOntil la miind la Cinca deosebitli carte de judecatii,
a fratelaY EpiscopuluI Sevastie Chir Iosif `Li, de cercetarea ce ail facuta canduí
se afla la Rômnicil, totil pentru acesta pricina, ca let. 1792. Iulie 15., in care
ea miirturie 'I aréta , ci dupii done septemanY de la casatoria lora , aruncandu.-I
acesta ponosa , eti nu o ail gasit-o intru curatia feciorieT ar fi beigat-o
in lana de getta. §i in fiare, i in acesta [era aa ¡mut-o 10 çlüe, batend-o in
tóte Pete de mórte ca pe hog, 0, infricoOnd-o ca va sá o impusee de nu-I. va

ISTORIA RONIANILORU 21
Proselitismuld era ea ingrijire urmärità de Filaretu. Adesea eld
stä'rue la Domnitord, O. se ac6rde ajutóre la femei botezate din
altà
spune vre-unii name de onift Cu care aft peicatuitu , i a.sa ea speriindu-se de
m6rte, au arétatu pe unu Mihaiu, Cosa ot. Ote§ani, i spuindu arda MONO
de omti, au pus-o pe unu calu schiopu si au trimes-o la trei séptémäni a case':
cu multe hule qi vorbe priiste, pe care Mihaitc Goa trimilendu de l'au adusu
faà, ali Matti ca totulil tilgaduire, ca Insug Florea de fall, i art ebb niel
all data bilnuiala la unulil ca acela, ifindil ornil trecutil cu v6rsta, i mal vIrtosti
silrmand neputinciosti ; i Intrabatti pe Florea ce Aspunde ? i pentru
acestea co ari pittimitti sotia inf. nu tuígdui, fara numaï dise, cit parintiT
i-ar fi facutd aceste, iar nu eld. Insl eat pentru crt nu s'a gasitil sotia Infra
curatenie i acum totti asemenea ar6tri, la care Cinca socru-ski ca totuld facu
tä'gaduire, cit na scie fia-sa lute° fapta ca acea , cad. 0 de ail aratatd meld
name de ornd, pentru ca sit scape de grdza muncilord ail arkatri ; Inca nag
aréta cit. s'at1 atinsti si de cele-l-alte fete ce mal are, fä'ctindu-le pe tar, curve,
si acum nu póte sitsi le marite; ci dar Florea la ac6sta ea totalil este vinovatd,
cad de nuli gasea sotia intru curatia feciorid, trebué de a doua çli sei
o ft trimesu la peirinfi i fär de a nu o °dirt, si a o necinsti, jar Itt.i tocmai
dupei trei aptèmcini qi ca atatea casne si munci infrirosate inset fiindil-ca Inca
de acolo de toed a fostd cä'dutli la pace, ci Intre eT, fagaduindri Florea sil dea
tal. 500 lai Cinca, dupa cum linsu0 Aprodu ce all fostil oranduitil aróta, care
1-ail aausid, le-amil Jisü i no): ca banti este pacea, socotindil unirea casel, iar
nu despártirea ; dar venindil pe urmil Inaintea n6stra ea same Neat° de despartire
Intre eI, fiindri impotriva pravilei nu le-amd primitti , cä, se cade o
parte ori alta sä se pedepséscä , iar nu ca cum TILL ar fi fostu cununia dupti
lege, scl-ei deae ei voie de sndrei unutu altuia de 'nsuratu, ci Florea ca unuld
ce este vrednicil de mare pedépsa 0 de glóbá dupä' vina luï, gasimd ca cale
ca sà deae la Cutia de milostenie tal. 500, adeca : cincI sate , i de vreme ca
niel Inteund chipil nu vru primi sotia, gasimd ca cale ca Implin6sca
VIVA zestrea dupa f6ia ce Védamd la maim luï, si Inca sa maI deae de la sine
pe jumiltate cat taie f6ia de zestre pentru casnele si necinstea ce i-art Matti,
fiindd omui ca chivernisala, apoI sit. adä' deosebitY, ea sä se véda urmä'rile si
ale unuia i ale altuia, cata-va vreme, i candd nu se voril uni a se lua iarasI
In. locuinta, atu.ncI li se va face hot-ill:ma cea desavirsitil; parerea nóstra
este, iar cea de savirsitil hotarire e6mane a se face de catre Inaltimea ta,
aniT Hariel Tale de la Dumnedeil rugä'md sa fie multi' i norocitt 1793 Mart. 28.
Filaretu alú Ungro-Vlahiel.
Cond. XXIV, Fil. 66.
1. Anaforaua Mariel Sasceii spre a i se da di te tal. 2 pe tuna' de la Cutie.
lo Alecsandru Constan. Moruzi Vvd.
Poruncirnd Domnia mea D-v6stra Nazirilord EpitropT, sit avetY al: da pe
t6til luna cate tal. doui de la Cutia mibostenioï, ajutord pentru hrana vietel
el. 1793. Iunie 5.

22 V. A. URECHIÀ
Sil venimil la ultimulti actil, la inlocuirea lui Filareta II prin
Episcopulil de Duzdil, Dosillie.11í Filiti.
OrI-care fie motivele reale ale paretisului MitropolituluT FilaretCt II,
fie Cele mai sustl aduse , fie purtarea an terielrd a lui , candil spiona
pe Austriaci i pe Muscati , prin agenti secretl, 1 destuld cA in
Prea Indllate &Mine.
Maria ce a5 fostil sasd a5 jäluitti Maria' Tale aráttindd cl fiindil de altá
lege ail trasil la pravoslavnica credintä', 0 all primitd creOinesculá celil adevóratil
botezil, i flindii-cil este fárte sdpgtatil, se r6gii Inältimil' Tale, ca sä
fie miluitä' cu cea ce Duhul sfantil a lamina pe Märia ta, spre a-I fi de hranii,
vieteI; Intl'a a cäruia jalbá ni se poruncesce de Inältim,ea ta ca sI teorisimd ;
decI veY sci Mana Ta, ca urmatorY fiindìí acesteY poruncY, amd fäcutil coreetare,
aducéndd 0 pe preotuld MahalaleY., unde se aflä ea §ecyitóre , carele all
adeveritd c5, ca adeváratil este botezatii i ea rIvnä päzesce sfânta Biserid,
silindu-se spre Implinirea legeY, i cl este sträing i sáracá, dui% cum se iriluesce,
adefóratìl este, dar feluld némuluY este de ómenY protY ; una ca acésta
ce ad nävälitil la Tora pravoslavnicá 0 la credinta legei, se cnvine a fi miluitä
pe starea eY ; de acésta Insciintämd, iar hotärtrea cea de sóvir0til rómáne
la Märia Ta. 1793. tulle 30.
Filareti alü Ungro-Vtahid. Dimitrache Banu. Scarlatii Vornicu.
Cond. XXIV, Fil. 289.
Anaforaua Mariei Fetesi, ce este botezata din Ovrel, ea sd i sd dea ajutoru
de la Cutie tal. 100.
lo Alecsandru Constan. Moruzi
Poruncimil Domnia mea sa deae acesteI jäluithe Maria Fata de la Cutis
de milostenie a EpitropieY de Ob0e tal. una sutä' 1793. Maid 22.
Prea Ina/fate Dómne,
Ascultándil luminatä' porunca Märig tale de la azéstil jag, amtl fäcutd
cercetare, i amil aflat5 jaiba eY adeveritä, di ail fostd fatä de Ovreiti i s'ail
botezatil, i acum se aflä subt razemuld CluceriuluI Ión Florescu, i d
s'ail gä'sitti i unil onu negustora al o iae Intru cäsätorie , pentru care din
celea-l-alte träbuinte ail ajutat-o D-luY mal susil numituld Boerid , rámáindil
acum pricina zätignireI numaY pe tal. 300, ce-i ar6til In jaiba ; se cade dér
dupil orânduiala cea Cu acestd feld de obrazurY, a ajutora-o dupá starea eI, ca
sä' poatá a se cAsätori, 0 cum va lumina D-led pe 3/Ada ta. 1793. Maid 16.
Cond. XXIV, Fil. 159.
Scarlatu Vorniculu.
1. V edl cele ce se scrie despre Filaretü, Alexie Exarcha, Valachim Iegumenus et
Theologim, professor Mitropolim Bucurestensi" In 2 Maifi 1783, catre Cneazu Potemkin.
Tom. 13, Analele Societ. 1st Archeologice, Odesa, 1883.

ISTORIA ROMINTLORU 23
Septembrie 25, se face de Divanulii -01'0, dupe porunca Domnitorului,
alegere de noti Mitropolita In persòna lul Dositheiti. SubscriitoriI anaforalel,
Cu care Divanulii supune intäririi Domnitorului alegerea
Dositheill, fiara: Dumitrache, banÙ ; Nicolae Brancovénu, vist. ; Dumanche
Racovita, baila; Enache Vacarescu, ve! spat. ; Enache Moruzi,
vel vorn. ; Searlatu Greceanu, vorn. ; Nicolae Filipescu, vel vorn. ;
Costache Ghica, ve! logof. ; Manolache Gradi§ténu, Radu Golescu, ve!
logof. ; Scarlatil Ghica, vel logof.; Constantinti Filipescu, vel vist.; Constantinti
*tirbeT, vist. ; Mateiii Fälcoianu, ve! vist. ; [saca Ralettl, .5, tefa*
Hatmantl; I6nO, Vist.; ConstantinO Balacénu, pahar. ; Iénti Florescu,
ConstantinO Baratonti, cluceru; Dumitrache Varlaam, Enache
Mavrocordata , Grigore Hrisoscoleo, pahar. ; Dumitrwu Racovita,
pahar. ; Iénti Cotnanénu, vel pahar.; Iordache Palade, stol. ; Constantinu
Varlaamil, serdaru ; ICHul
Boerií ace§tia 4icii la inceputulti anaforalei loru :
< Din luminata porunca Mariei Tale, adunandu-ne la Divantl, amu
%cut(' chibzuire asupra alegerii de Mitropolitti au patriel néstre, in
vreme ce prea sfintia sa peirintele Chirtt Filaretil s'a peíretisitil de
bunä voie, obicelulti vechiti ahl patriei néstre este, ca deapururea
alegerea Mitropolitului sei se facei din Episcopil tgreti , cei mal,
veda, care se va intcimpla, care ast6,-(1ti este párintele Buzëìt, Chiru
Dositheiù, iar de vrerne ce infeleptiunea Ináltimeti Tale, fi dorirea
ce ai de patria n6strcl ne este eunoscutü, etc.»
Domnitorulu In aceia*1 çfi in care i s'a comunicatO anaforaua, o
§i aprob'a. In coprinderea urmatére :
Dupa paretisisü ce de huna vdie a datti prea sfintia sé parintele
Mitropolitti al Ungro-VlahieI, Chiru Filaretu, facèndil Dumnéloru cinstith
i credincio0 veIii boeril Domniei mete, de ob§te arétare, intM
de obiceiulu parnéntului i arétandu-ne §i trel obraze dupl obiceiulti
boerescu, s'a multamitti pe Domnésca nástra chibzuire, alegere i hotarlre
; viindü insu§i Dumnéloru totl de fatä, inain tea Domniel mele,
impreuna' cu DumnélorO fäcèndil Dornnia mea bate cele cuviinciòse
de la Dumnélorti, amú alesti ti amu hotaritu Domnia mea, ca
a§Natnu cu provivasmos pe iubitorulil de Dumne(leil , Episcopulu
Buzeului, Chirti Dositheiu, Mitropolitul Orii, increlintandu-ne *i de
petrecerea sfintiel sale cea pana acula', *i nadajduindu i la procopséla
§i areti ce are ca va petrece asemenea vietuire §i de ad inainte,
decl ami intaritti Domnia mea... 1793, Sept. 25».
Vel Logof.

24 V. A. URECHIA.
Ipopsifiarea, adecä sfintirea noului Mitropolitu, se face dupä prirnirea
obicinuitului egdosil, mijlocitil de insusI Alexandru Moruzi la
Patriarchie. PatriarculuI 'i-a scrisu Domnitorulii §i 'I a tramis demisiunea
de bunei voie a Mitropolitului Filaretti.
Ca lila, odatä sä acopere adeväratele cause ale retragerif sale
din scaunii, Filaretii sacrézti. Insusl, impreanä cu nou6 arhierei, pe
noulii. Mitropolit, semnand In condica sfantil ca a fost Mitropolitu al
Ungro-Ylahief. »
Ne ròrrnine acumil a urmari istoria bisericei sub A. Moruzi, de
la inscäunarea MitropolituluI Dositheiil si in genere.
Una din cele d'intdid intrebäri ce se agitä sub noul Mitropolittl,
este relativa la darile ce Mitropolitulil si Episcopif ail de a percepe
de la preoti si in genere de la clertl. Dositheiii, prin anaforaoa cdtre
Domnitorti, din 27 NoeMbre 1793, face istoricul introduceref clärilor
abusivii impuse cleruluf de Mitropolitu si Episcopf, si, ca s'A capete
iubirea acestui clerii, renuntAnd la o parte din folòse, propune Domnitorulul,
ca prin incuviintarea luï, sä.' se reduch ploconul si banii
pentru carjil si sá se desflinteze abusiva luare de banf pentru hirotonie.
1
Domnitoruhü aproba vederile Mitropolitulul Dositeiii: perceperea
1. lata anaforaoa aula Mitropolita §i resolutiunea Domasen :
lo Alexandra Const. Moruzi Vvd.
« Prea sfinte Mitropolite ale Ungro-VlachieT, ame vedutti Domnia mea acesta
Anafora ce ne facT, si fiindil-ca, suntemti Domnia mea nadejduitT cum cii prea
sfintia ta va ingriji pentru tagma preotescil, de a li se pazi dreptatea, spre a nu
se incarca ca mai multe, seti a li se face alta verT-ce superare de catre protopope.'
si zapee): preotescT, jata, dupii pliroforia ce ne facT sfintia ta de acestil
obiceiti alti ploconuluT carjiT, care se dil numaT °data, cand se face Mitropolitti,
cum ca a fostil de la top.' preotiT qi diaconii din teta téra, osebitil de ploconulti
celti urniatorti pe afluí, care este numaT de la preotiT si diaconiT din Eparhia
MitropolieT ; intariniti Domnia mea de a se urma §i de acumu si dame voTe si
slobodenie prea sfintieT tele, de a pune in fapta, el:MI(1 preotil: §i diaconiT din tete
judetele cate talen T 6 1 2 ploconule carjiT, la care sa grijescr ,prea sfintia ta, cum
clicemu, ca ski nu se supere maT multe, orT cu sume de parale pentru tescherea,
séti intealtil chipii, macare cu unti baile, sil fie preotil cunoscetorT si multemiVi
la scadementulti ce li s'a filcutti. 1793, Noembrie 29.»
Vel Logof.
Prea Infilate Nmne,
c Dupii,' ce Dumnezeiasea pronie a bine-cugetatti in Mima Maja' tele si
ne-amil ridicate si no): in proa fericitele 4ilele lliarieT tele la acésta stepena a
sfinteT MitropoliT a Ungro-VlahieT, de care pururea suntemti IndatoratT a ruga

ISTORIA ROMINILORI1 25
ploconului cârjel odata pentru tot-d'auna cu scdderea propusä de Mitropol
ad.
Simonia in biserica era *Ina, la extremii. Hirotoniile se plateau
pe NO i Cu sume importante, Cel ce astfeld luau darulil iï asigurau
scutirl i folosinte nemeritate prin cultura lor. In vedere cu asernenea
stare de lucrurl, Mitropolitulti Dositeiu supune luí Alexandru Moruz
anafora, in Decernbre 22, anuld 1793, prin care, referindu-se la epistolia
S-tultfi Tarasie, patriarchulti Constantinopolel i la hrisovulA nizamil
pentru oranduelile bisericesci al Domnitorulul Gregorie Ghica 1,
pe milostivulti Dumnecjeil pentru Intregimea senatatet i norocirea aniloril vietet
Maria téle, Infra prea luminatil scaunulii acestet do Dionnecial tinute 011, insciintamil
Mariei tale, ea' din vechiine ca o pravilii. s'a hotarita, ca unit alerttuita
obiceiti s'a prizitil, ea Arhiered loculut sii folosésea de la tott preotili
diaconiI Eparhiet sae cu unu ploconil pe tail anulu, ca unil chip-a de supunere
scaunulut Mitropoliet pentru molitva ì blagoslovenia cu care se Impartasesce
de Arehiereula loculut, care plocona pana la o -vreme se obicInuia a se lua
intr'una fe] ti, apt mat In urmil, Inca din 4ile1e Mariet sae Alexandru Ipsilant
Voevod. s'a hotrietii de taleff 3.80 si tow asa s'a urrnata In tott Emit, la totI
Mitropolitit , pawl la fratele proin Mitropolitula chiril Filaretti ; iar la vreme
and se ridica not] Mitropolitil, acesta. ploconti Ilti lua indoitil, cu numire
conulti crirjit, si nu numat din Eparhia Mitropoliet ilti lua, ei si din Eparhiile
Episcopilorti set, i numat atunct odata Intélil la luarea iar nu si alta
data, macarti catil de multi' ant sii fie pastoria, (frill da numat pe tot(' anulti
obicInuitulti plocona la prasniculti Mitropoliet, precum mat susti ),
Inca reposatul Mitropolitil Cozma, acestil ploconti allí carjil '1-a Inert nu indoita,
care face cato talert septe, ci cate talerl sépte i jumritate precum i fratele
proin Mitropolitulti asemenea urmatti, iar not socotimil mare greutate obstiet
preoteset ce Inteaceste trecute vremt a simtitii'
si de a-Y mat aduce Intrit 6rest-
care repaosu de odihna In prea fericite 4ilele Mariel téle, nu poftima a fi urmiitort
precum dinaintea nóstra fratt Mitropo1ii, ei slin talert 7.60, cat pana
acum ail data, mat lasiimu talerI unulti, ea sii remae ploconulti carjit 6.60.
Acestil obiceiti çi veche oranduiala, ce si *fa acum s'a pazitil Intre Mitropolitu
Episcopt, rugrimu Malta milostiva intelepciunea Mariet téle, sa se Intarésca
a se urma i acum, la ridicarea nústra Intru acésta pilstorie a Ungro-Vlahiet,
cad precum pararen am mat aretatti la proa Inteleptulti amjulu Mariet We,
la VIM obstea cinstitet boeriml, cu fagaduitti cuvéntil, asemenea i acum, ca
acbsta numai estimpti a ne B. ajutorú la grea datorie in care asta-datil se afla
casa Mitropoliel, iar altele cite acum Ail s'a obicinuitti, precum i banit birotoniilor,
cart a adusu mare catahrisis la partea bisericéseri , ami hotarItti ea si
lipsésca téte aeelea a nu se mat lua, fara de numat acesta, care cu vechia
cell' urmandu-se, aratamil Mariet téle, i rugamil a se energhisi, iar anit Maria'
tele de la Dumne4e11, rugama a fi Indelungatl... » 1.793, Noembrie 48.
1. lad Anaforaoa MitropolituluT, care a provocatti acéstä resolutiune domdsci :
Prea Mediate Dòrnne !
Din Inceputti, de cand sob )rnicésca Biserica a lut Hristosìí ail luata

26 V. A. URECHIX.
propune Domnitorului Moruz, s'ä dea i elú und nizamil, prin care sä
se opréseä hirotonirea de preotl peste trebuinta bisencel §i anume sä
nu se hirotonisésa decati pentru anumitä, biserica boeréscl ,
monastir6sca, sétl mo§tenésca. Mitropolituld acceptä ca acestu nIzarnii
sä fixeze i darea legiuità pentru hirotonie, ca sä. se curme abuzulit
Unü singuril lucru, 'acela era celil mal importanta, nu se propunea
de Mitropolitula cererea de mal multä invätäturä. de la preoti,
cäcf Mitropolitulti, prin anaforaoa sa, cu referintä la cultura preotiloru,
se märginesce a propune Domnitorului, ca aspirantil la hirotonie «ce
se vorti afla vrednici, set se catihisésca" mal nainte de hirotonie
starea sé dupii atittea tiranicesci goniri i férs4ri de stingiuiri mucenicesci,
atata s'ail Intaritil cm darulti i cu puterea lui Dumneletl, incatti argtatil
proa adev6ratil cuvêntulti Domnului nostru Isusit Hristosil, ce ail 4isti, ch' e portile
Iadului nu o vor birui, » iar dupit incetarea crucjimei tiranilorti se ocrotea
de politicésca stliptinire creOinésca, care cat cre0ea, athta i Biserica se marea,
credinta se intindea Ong la marginile lumei, 0 era minunatti Dunineleti
Intra lucrurile séle cele marI prin sfintii ; dar din vreme In vreme etatind
politicésca sthpfinire, ail sllibitti i Biserica, treandu-se ea vederea obiceiurile
ei, i ne urmându-se canónelc eT, i din celea qépte taine marl' bisericesci,
una, care este preotia, din inceputil impotrivitoriald Evangelicescii
propovilduiri p'ail past" tóte meqtepgarile lui, ca sit o defaimeze ì sa semana
intru dénsa calcare de lege 0 iubire de argintil, v6cj'èndtl c darulti el, s'ail
oranduittl a se da flied de platti, duph' porunca Domnalui, ceea ce at cjisil
dare .A.postolii. si: In darii aft' luat, in daru sd da celor vrednici ; dad Inca
de atunci semh'natoriulil neghinilorti, viclénulil Satana, ca din adinculil phméntalui
at iéshrit pro Samarinénulil Simonti Vreijitoriulu, care botezhndu-se qi
v6cjéndil ftic6ndu-se multime de minan): prin Apostoli i old fiindil iubitortl
de arginti, ca lada, ca sit chVige bani, ail mend. la Apostoli i prin dare de
ban): ail cerutil sit ja damit, i In locti de darti all luatil argintulti lui D umneleti
prin gura Apostolului Id Petra, camele ail listi catre dênsulti : Argintuli
tèi sei, fie cu tine spre peire, cd ai socotitii Cd darult1 Lui Dumneefeu
se cumpérei cu bani. a De atanci dull at inceputtl a se aucji acestri name al
simoniei, i ca o lepra a se Tintinde, care macar ca de sfintii Apostoli greil
s'ail canonitti a se goni de la u0le bisericesci, ca un Wen.' fArit de lego, cum
0 de catre t6te shbórele ce s'ail Meath' dupti vremi s'ail anatemisitti, insti cu
trecerea vremii, dupa cum =II visit, clátind politicésca sthpfinire i neurmandu-se
orânduiala biseric6sch, dupil sfintele can6ne, din pricina multor goniff
desghin5ri ale r6ilorti credincio# eretici, ce s'ail ar'étatti duph' vremi,
ajunsil acésta fitrA de lege sr; se socotésch ca o lege, 0 cea mai mare fapth
necuviinciósh', ca un obiceiti bisericescti, §i calea cea de pierclare, care duce la
ca o drépth' i neratä'cith. i ar fi acésta áre-ce de suferitil, unde jugultt
greil i veniturile bisericesci patine, dark' unde este 0 stä'prtnire politicéscii
cre0inti (care Du.mne4etl celil sfântri Itisat-o ca una schntee spre razemtl
némului nostru creqtinescil intr'aceste de Dumneciell Ifraite ter)) i sunt
Bisericile slobode i duprt vrenii i inzestrate ca Ore-cari venituri, ca mili
Domnesci, a se trece cu vederea taina preotieT, ca adevè'ratti i pecatul va fi

ISTORIA ROMINILORÚ 27
mai putin o jumdate de an 'g de cdtre dascaluld Mitropoliei pentru
ca set se deprimid la S-ta scripturd f i la slujbele bisericesc ì dupd
aceea set se hirotoniséscet pre numele Bisericei satului Boeresca, seú,
Monastireseg, séfi, Mostenescii, ca set rffind e nestreimutati, neschim-
U:1nd locul séfc biserica. .8
Alexandru Moruz, cu resolutiunea pusä, asupra anaforaleI Mitropolitului
randuesce afacerea In studiul MareluT Band Ghica,
a Spátarulut V6carescu, a marilord vornicl i a marilora logofetI cu
urmaUrea resolutiune :
maT gred i gresala neTertati. Dreptil aceea, acum In prea fericitele ()Re ale Ináltime):
tele, ca unul ce ese): de Dumnecjed luminatil .1 impodobiti ea multe
felurT de darurT, incat si te numescI camarci a pravoslavieT, stalpulti BisericeT.
16casi bunelorti i strilucitelord fapte, bine-voindd cji u a si náptea pentru
bisericésca i politicésca indreptare i ca buni oranduiali; arnd socotitil ci este
trebuinciosil lucra, sä,' insciintezd Intelepciunel iniltimei tele printeacesti smeriti
a mea anal ora, fierbinte rugandu-me a se teorisi, candil veT avea vreme,
o epistolie a sfantuluT Tarasie Patriarhuld Tarigradule, ce se afli intru.
doilea tomil sobornicesed la list. 896, a carilla inceputil este (textu grecescu)
pliroforisindu-te Ináltimea ta, CM este de mare piScatuld acesteT
de apostolicescile canene, Sli bine-voitT a maT vedea si un hrisovil pentra oranduielele
bisericescT ce s'ad ficutd de feposatuld. Domnd Gregorio Ghica
Intru care hriso bril aduce marturia apostolicescilorti, sábornicescilorul i politicescilord
pravilY si canal°, si candil se va gisi ca cale, a se inoi acestil hrisová,
prin porunca InáltimeT tele, sá' oranduiasci, ce): ce se veril alego din cinstitiT
BoerT, carY teorisandd atatil candi:lelo i vechiurile obicelarT ale TdriT, catil
stricarea ce s'ad ficutd pro urmi, sli hotiresd Iniltimea ta, un lucra de mdsuri
a se da de acumil inainte pentru slujitoriT BisericeT i pentry. liturgia
ArchiereuluT, camele s hirotonisésci flama): atatia, cap: vor fi de trebainti, prin
miírturiT vrednice de credinti, carT dupä' ce se vorá afla vrednicT, si se catihisésci
mal: tnainte de hirotonie, celu mal putinu o jumétate de anii, de d'are
dasceilul Mitropolid, pentru ca si se deprincrá la danta scripturi si la slujbele
bisericescI, si dupa aceea sá se hirotoniséset pre numele biserieel satului,
boerescil, séu tnemeistirescu, séü nzogenesc ca sift rémete nestreimutatI, neschimbeindu
loculu séú biserica, qi acesta ficêndu-se i hrisovuld In curandil se va
tija Aula obiceid, se va urma buna oranduiali si va lipsi si defiimarea,
va Incepe In luminate ilele fárieT tele o epohie vrednici de laudi, dupi cum
politicesciT huno): oranduelY, asia i bisericesciT impodobirT, Infra vesnici pomonire
a proa slivituluT nume al InáltimiT tele; Ira proa puterniculd Du.mneded,
care dantesco din nedesertate isverele sólo totti daruld desä'vérsitil celord, ce-lii
proslivescd pre dansulti, si hirizesci i IniltimeT tele an1 indelungatY si prea
fericitT, ca neclìltiti tntemeiere i obliduire de multí ani filtra prea tnaltuld
scaund Miniei tele. 1 793, Decembre 22.1.
Cond. XXV, Fil. 198-198.
Al Mirla tele citre Dumneclert fierbinte rugátoril,
smeritá párinte sufletescri
Dositei4 al Ungro-Vlahiel.

98 V. A. ORECHIÀ
Io Alex. Const. Moruz Ved.
a Cinstitilord :::.i credinciosi Boerilbr Domnii-mele, D-vósträ biv.
vel. I3ane Ghico, i vol. Vist., i vel. Bane, i vel. Spatard Vacarescule,
i velitilor DvornicI, s,i velitilor Logofetl, flind-ea. prea sfintia sa Mitropolituld
UngroNlahiel din rivnii Dumneqeésca, si din fierbinte grijä,
si datorie a credintel, aft fäcutu Domniet-mele acéstä, Anafora, prin
care ne ark& catahrisisu ce impotriva bisericesciloru canóne s'aii obisnuitd.
d'o vreme Inc6ce la rénduld hirotoniilor, de a se da daruld preo-
Veil In banI, care nu numal defaimare se face, si pécatd mare pricinuesce
in adevèr, ci Inca si deosebitä, catigorie, ca cu mijlocirea de
fatä, castigändu-se darulu, se inmultescil preotil peste trebuintä, fie
séu nu fie adevératä acésta, indestuld este a (lice cuvéntulu celu adevératti,
cä ea inmultirea preotilord ori In ce chipu, t6te datoriile si
greulAtile Térii rémanulnsärcinate numal asupra norodului mirenilorti,
care si acésta, Indestulu este Inca o nedreptate ; pentru aceea dar
läudändu-I bund cugetulu prea stintiei séle Mitropolitultd, carele lepadandii
si neprimindu acestd feld de dobanda. neprimitä Disericei, face
Domniei-mele acésta cu cale aretare, oranduimd dar pe D-v6stra, ca
sa ye adunati la sfanta Mitropolie, unde viindil si sfintia loru Episcopil
si citinda acéstä Anafora a prea sfintiei séle, asisderea teorisindu-sf
IIrisovulu Domniei-séle réposatului Gregorie Voda, sa chibzuitl
aceea ce va fi cu cale si de mesará pentru slujitoriI Bisericei si
pentru Liturghia ArchiereuluI a se orindui de la hirotoniile, acele
numal cate si cand si unde Cu adeveratu va 11 trebuintä si lips& de
preotii, sä aretati pärerea Dumnévésträ prea sfintiel séle Mitropolitului,
care si pentru a fi feriti Archiereisi de categoria ce qicemu a Inmultiril
preotilord, se va socoti si mijloculd hierotoniiloru a se aréta la
Domnie trebuinta' cand va fi, ca prin scirea Domniei sa se faca ; decl
dará, dupa cum prea sfintia sa insusi din bunä tivra aretä si o cene
acésta, trebue si Dumnévóstra cu aceeasi dim& de bunä faptä sä nu
zabovitf a ve aduna, si färä de zabavä a pune In faptä Nizamuld acesta,
la care sa epistasiti Dumnévéstra velitiloru LogofetI si cu Vatavu de
paharnicel zapcif ; sa ni se arete in scrisu prin Anafora. 1793, Decembre
28. »
Vel Logof.
Cond. XXV, filo 196
In urma acestet resolutiunI, boeril thalea f i mazill» intocmescu
nizamuld, care sub forma de hrisovti, se promulga.
Spune acestu hrisovd, care era ploconulu la care era obligatd cent

hirotonitd §i care ploconu indemna pre Episcopi sá inmultaeä. hirotoniile.
La inceputd, acestu plocond consta din unu berbecii, doue banite
orzd, §ése vedre vinu,... obr6ce de Mina., 30 de &ni i optu galbenI.
Acestd plocond apoi se dete in banl i deveni unu mare abusd §i jhfu,
adäogandu-se obligatiunea pentru celd ce ämbla dupä hirotonie ,
imparta bani pe la pro topopil, logofetil §i zapciil isprävnicesci, ha chiar
pe la ispravnicI. Hrisovulu dispune , ca niel o hirotonie O. nu se
mal faca decat dupd constatare prealabild de lipsa de preotd §i numal
ea incuviintarea Domnitorulul tji ea' candidatulu este vrednicti
mai vertosa pentru invetatura lui. » Asemenea candidatu , tinèndu-se
séma* de imprejurarile gilel §i sarcina datoriilortt in care se
allá eitqute eparhille ter& dintr'ale vremiloru resvrätirl §i din catahrisis
de me 'nainte » nu va da altu plocond deck pentru diaconie
talen i 40, lar de va fi s se i preotésel dupä. 30-40 (lile, sà plätéseä
amèndoue hirotoniile numal 50 talerI. Décä preotia o ja peste o jametate
aria, sért mai tanpri, ploconulu va fi din fie-care hirotonie cate
40 talen, scutitd fiindd candidatuld de ori-ce alte cheltuell. I
1. Iatä acestil importanta i curios5. actil :
ISTORIA ROMANILORU 29
Hrisovulu pentru oranduiala hirotoniiloru preofesel.
Io Alecsandru C'onstant. Moruzi Vvd.
Domnii i obladuitoril: rilorti, ciírora li s'atl incredintatil de la Dazaneleri
puterea i stapanirea de norócle, indatoratl fiindil a griji ca neadormire
pentra t6te cate sunt spre buna oranduiala i dreptate a supullortl s'U, do
a pune In fapta i a nu l'Asa niel' una lucra red a curge ca neba'gare de
séma, atata pentru partes politicésca, cata i pentru tagma preotéscrt, ca una
noroda ce de ob§te Iittpreuna iaste Incredintatti sub o st5panire i obladuire
cre§tinésca , caria datoril: aflandu.-ne Domnia mea platina Ingrijaff i pentru
&Sto cele de trebuinta ravnindii, Intre alte pricinY ob§tesa ale terel* ce ne trudima
de candil. milostivula Du.mneleil harazita Donmia Valachia, ne-
Incetatti §i fara pregetare a le Intocmi In starea cea cuviinciósa i a aduce
cele cii(Jute din randuiala lora la urmarea cea huna, aflat-am tréba hirotoniitoril
preotesd, care iaste partea cea alésa Intro norodulti creqtinescil qi care
iaste una din sfintele taine bisericescY, cata ma'f. d'Inainte de la o vreme
Inc6ce la unil catahrisis nesuferitil ; av6nda adica lesnire orPcine vrea, prin
mijiociri neprimite bisericeI, Impotriva sfintelorti canke bisericesd, a ca§tiga
dama"' preotiel: i Inmultindu-se hirotmiile farit trebuintil yi rara de niel' unil
cuvatil, pricinuindil cu ac6sta ob§tid locuitorilorti miren): Insarcinare i nedreptate,
r6mtlindil nu.maï asupra lorti datoriile t6re'l ; ded chibzu.ind Domnia
mea de a pune acésta In oranduiala cea cuviinciósa, aflat-am acum pro P. S. S.
cela alesulti de Dumneleil Mitropolitultí Ungro-IrlahieI Kirti. Dositeili
prounti cunosc6tord acestel role obidnuinta §i ferbinte raynitorti i sirguiforti

V. A. 1.1RECIIrii
Acestil hrisovú care constitue o specie de lege, totil a§a cum este
spre indreptarea acestei prieini bisericesci, care insusi ne-a datti anafora de
la 22 ale Decembre, intru care, dupii ce no aréta' si P. S. S. pAcatulti ce
se pricinuesce dinteacésta, ferbinte ne face ruggeiunea, ca s'A nu läsämti mal
inultií sä' curgg acestti catahrisis , ce de la o reme e inc6ce s'ail obicinuitä la
tréba hirotoniiloril , impotriva bisericesciloril canóne , mai vêrtosti intfacéstä
stAptinire pravoslavnia , uncle i nu sunt bisericile i eparchille isterisite de
venituri si de mili Domnesci si s oránduima din boerii divanului Domniei
mele, obraze alese, spre a teorisi vechiulil °Weil allí Orel', din hrisóve domnesci
ale bkrgniloril Domni, cum i stricarea ce s'at't faunal in urmg, i dupg
ce se va orAndui mijloculti celti euviinciosti spre pliroforia trebuintei pentru
acela ce va sg se hirotonisésa, sä se socotésa un lacru. de nf4surg, care sil
se hotgrasa de afro Domnia mea : ce sg se dea de acumil inainte, nu cu nume
de havaettl, sal platti pentru hirotonie, care este impotriva bisericescilorti can6ne,
ci pentru osten6la slajitorilorti bisericesci si pentra liturghia Archiereului,
numai de la acoja, cati i andä va fi trebuintä de a se hirotonisi ?
A cä'ruia anaf ora primind-o Domnia mea, dupe ce amil läudatil rima cea bung
a P. S. S. si fierbintea grifA a credintei i a lega, depArtAndä ì nesuferindti
acestil felii de dobAndti neprimitä bisericii, amtl rAnduitil apoi pe d-loril cinstiti
si credinciosi beer.'" veliti ai DivanuluT Domniei mele haba i mazili
pe d-lorti velitii logofeti, epistati, cari adundnduse dupg porunca n6strA la
sfAnta IthtropoLie, fatil ca P. S. S. pärintele Mitropolitulä i ca iubitorii. de
Dumneleil pgrintii episcopi, Waal anaforaua de la 19 ale luT Ghenarie,
afétAndu-ne intAI ac6sta, cum cg sunt impArgtesci pravile politicesci spre a da
eel ce se hirotonisescil un ploconti in natal* 'Klieg un berbece, dou6 banite
de or4ä, s6se vedre vinti,. obr6ce de filing, 30 Oita si 8 galbeni, dupg
care acele politicesei pravile este si hrisovil al f6posatului domnil al 3-lea
Grigore Ghica Voevodti de la leat de urmare si de Intuirire; care acelii
ploconti era obicinuitil de se da in bag tal. 25, pretalil numiteloril naturl si a
acelorti galbeni, dupä eftintitatea lucrurilorti ce era ma' inainte in vechime
dinteacestia se da liturghia archiereului i osten6la slujitorilorìl bisericesci
pang in vremile cele mai de pe urmä, andti striandu-se ea totauìi acelä obicoil'',
ail cgclutti tréba la catahrisisil si la defäimare ; care pentru a lipsi acelil
catahrisisii, gäsescil d-ion cu cale, de a se hotäri si de a se numi si suma orAnduitti,
ce este sä se dea la o hirotonie, arAtAndu-ne i parerea domniilord &Me
In seriei, cum si raijloculti oranduelei hirotoniilorii, care se urma pang acumil,
spre a se primi si face hirotonie, adecg numai co adeverinta protopopului si
a ispravnicilorti, s'ail gäsitil netrebnicil i pricinuitorti numal de a cheltui celii
ce va sä se facg preotti séti diaconti, nefiindil, ca putintä a nu se ptigubi celti
ce este a se hirotonisi, ca dare pe la potropopi , logofeti i zapciii isprävnicesci,
cum si la insisi ispravnicii, ci si de a se tnmulti hirotoniile ftlril cu.viintg
i färä de trebuintg si cum cuí trebue, cuí undo va fi lipsä de preotä
insusi päralabul ea toti sätenii sOli megiasii satului sä dea adeverintä in scrisä
la mAnele aceluia ce va fi sit se facil preotä i sä se iscglésc'g si de stäpAnulti
mosiei, de va fi Batt.' montistirescri s011 boerescil, ea care adeverintä
pAralabu séti stitenii sä vie cu. &insult"' aid i prin scirea Domniei mele sä
se hirotonis6sa de Archiereil, dupä' ce se va gäsi vrednicii, rugAndu-se de
obste, ca dupä ce vomil pune Domnia mea la orAnduiala cuviinciósä acéstä

ISTORIA. ROMINILORU 31
legea chinoviiloril de la Moghild Vodd, din anii 1626, luna Septembre,
tréba a hirotoniilorti, sa o intarimti i cu domnesculti nostru hrisovti, ca sá se
pä'zésca. DecT chibluindti Domnia mea anaforaoa d-lorrt boerilor A de obOe
buiurdisind-o cu domnésca nóstra pecete, en hotä'xirea aceea ce arati gasita cu
cale ; iatá ca sa urmeze Para de stramutare acésta hotarire i ca sa se pazésca
nizamuld acesta al hirotonilloril, acuma 0 in VIVA vremea, da'mrt i domnescalti
nostril hrisovti de intarire prin care poruncimti 0 de acumrt inainte
sa se urmeze acésta oranduiala la hirotonie , adica unde se va intampla ca
adevaratti lips i trebuintrt de preota, parcalabulti satultif impreu.na ca toff
satentI, sétI mahalagiiI, s6ri ora§eniT, s dea adeverinta lortl in serial-I, sub iSaliturile
tutulor, la mantle aceluia ce este a se face preotti sért diacona inteacelti
s6t1 mahala, sért ora, cam ca este slobodil, fara niel o pricina de dajdie
0 cum ca Il eiul viata i firea i cum ca ail lipsa ca adefératli i trebuintrt
de preota, care acea adeverinta prin cercetarea ce va face egumenula, séti
boerulti stApanti mo0eY, cand va fi acelu satii pe mo0e mrmastir6scii, sat boeréscrt,
dupa ce va lua de la insu0 parcalabu 0 de la tot): sateniT dimpreuna
adeverinta, cul acel om este fara pricina de dajdie i en adevi5ratti este lipsa
trebuinta de preota la acea biserica, s'A o adevereze ca iscalitura i stApAnulti
mo0eT, ir fiiindti satula megierscti vorti iscali numaT megia01 totT ci a0'a en
acea adeverintil, iscalita de toff, viindrt acelil ce inste sa se preotésca dimpreuna
cu megiagif satuluT, eel' din eparchia MitropolieT la P. S. S. pArintele
politulti Ungro-Ylachief, iar eei din eparchiile episcopesd la Sf. Lora Episcopit
dandti acea marturie, atatti in scristi, cat 0 prin cuvintrt, cerceteze
apoT archiereulti, dupa orancluiala bisericésca, pentru vrednicie, cum mg v'èrtosti
pentru Inv'etatura lui i gAsindu-la vrednica i ciirturaril aréte P. S. S.
parintele Mitropolitula, sért parintiT Episcopf, ca anafora in serial cAtre Domnia
mea, cu satutrt, °rapid sal mahalaua, cu biserica unde este hpsa i trebuintA,
dimpreunit cu adeverinta satuluï, ski a mahalagiiloril, séti a orapnilorti, ca
pentru a fi feritl i archiereff de categoria aceea ce qicemil, -a inmultireT preotilorrt
grit de trebuinta, si se Mai prin wirea Domniel. mole hirotoniile, adeca
si se buturdisésca anaforaua ca pecetea DomnieT mele cj it§fa si se hirotonisésca
de archiereulti loculuf 861; care anafora, dupa ce se va hirotonisi, si o aibil in
arma acel preotti, séti diacona la manele luT, dimpreuna ea cartea archierésca
ce este leginita de i se di pentru preotia lui, ea si nu-lA supere zapciii politicescT;
care acelti preotti, séti diaconti, si fie datorrt a i6mane nestramutatil
statornicti la biserica ce Watt a§ecjatti, neschimbandulT loculti, ski biserica. Iar
cand dirnpotriva, orI acelti parealaba, orI sateniT dimpreuna, sért mahalagif
oriírniT vord cuteza a da neadeférata marturie in scrisli pentru vre-unti luteresti
s6i1 hatirti de rudenie 0 de prietepgil, fin á de a nu fi lipsa i trebuintrt
de preottl i fara de a nu fi sloboda, far' de niel unti felti de pricina de dajdie
ci ca acésta vorti twit' Domnia i pe Archieretl, nu numaf aceia ce art data
acea adoverinta si se pedepsóca cu hotarire, el 0 insu0 acela care s'ati hirotonisita,
lipsindu-se de darulti preotief §i remaindti mirénti, sa se pue la dajdie
cu t6ra de ob0e ; cum 0 cela ce de acum inainte hirotonisita se va gasi fin g Bluetit
domnescil la mana luT, intru aceea§I osinda va r6manea. lar pentru plocona, ce
dupa politiceseile pravile imperatesci art a da eel ce se hirotonisescri, facêndti
Domnia mea chibzuire, pang la ce prettl se p6te aduna acea natura, acum
teac6strt vreme , cu galbenil dimpreuna , duprt pretulti lucrurilorti ce curge

32 V. A. URECHIÀ
a fostil promulgatii i comunicatu de domnitorii Episcopilord, ispravnicilor
i Divanulul din Craiova, in 19 Februarie 1794.1
inteacesti vreme i socotindi i sarcina datoriilorti in are se afli cii4ute aceste
eparhil ale Ora, dintr'ale vremiloru f6svritirI si din catahrisis de mal 'nainte,
ami hotiritti Inteacelas1 chipti, adia, and se va hirotonisi unil diaconti sii dea
talert 40, iar de va fi a se hirotonisi acelast preotti peste 30 sed 40 4ile, care
Oto si se Intérnple trebuinti la vre-untl satti séti mahala, unde va fi lipsi a se
hirotonisl In gmbh i diaconti i preotti, cand va fi vrednicti atuncI sii nu dea
acelti hirotonitti ate talerI 40 de 2 ort, ci pentru améndouti hirotoniile sii dea
talerl 50, iar 3elu ce se va hirotonisì acum din non si peste o jametate de an,
sal peste unti anti si se hirotonisósci preotti, acela sii dea de o hirotonie cate
talert 40, ClIM hotittinti mal susti. Care ploconü dandu-lti acelil hirotonisitti,
fie nesup6ratu de alto cheltuelt i cerert deosebite la gritmitict si slujitorI bisericescI,
Inteacéstil sumi intri top', impirtinda-se dupi orinduiala ce
va face archiereulti. Dect acéstil hotirIre ce am ficutti Domnia mea si amti legatti
prin hrisovti cunoscad-o i insusI putriniT archieref cii mijlocultt celti rânduitti
la facerea hirotoniiloru este si spre ferirea S-tui lorti de ori-ce
categorie, dator si fie fie-care Episcopti si InsusI ravnitoril de a paz' IntocmaI
acum i in t6tà," vremea precum poruncimti, filma a face vre-o schimbare i urmare
Impotrivii. Care pentru a fi pururea In tóta vrernea si de obste pinta' si
ca sii se urmeze Intocmat far' de a se trece ea vederea, poruneimti ca sii tr6crt
acest allí nostru Domnescu hrisovti in condicele logofetieT Divanulut Domnescu,
la condica MitropolieT, la Episcopil si la condicele judetelorti, la care si epistaseso'
D-ta vel Logofete.
Pentru acésta amti adeveritti hrisovulu acesta cu insist domnesca migra*
isalituri i pecete i ca credinta prea iubitiloru Domnii mele fit Constantin V. V.,
Dumitrascu V. V., Nicolae V. V., lorgache V. V. si ea niiirturia D-loru cinstitiloru
i credinciost veliff boert al DivanuluT Domniei mele : Pan Nieolae Brincovénuld
vel vist., Pan D-trascu Racoviti vol banu, Pan Enache Vicirescu vol
spit., Pan Enache Moruzi vel vornicil de t6ra de susti, Pan Manolache Brancovéna
N el vornicti de Ora de josti, Pan Mauolache Cretulescu vol vornicu, Pan
Nicola Filipescu vel vornicti, Pan Costache Ghica vel log. de Ora de susu, Pan
Scarlat Ghica vol log. de Ora de josti, Pan . . . . . vel hatman, Pan
D-trache Mana vol post., Pan Isaac Ralet vel clucer, Pan D trache Schina vel
comis, Pan I6nti Cominénulu vel pach., Pan Iordache vel sluger. Pan D-trache
Constandache vel pitarti i ispravnicti Pan Costache Ghica vol log. de t6ra de
susti. i s'atl scristi hrisovulti Intru Intaia domnie a Domniei mele niel In orasulti
Bacurescl, la létu 1794 Februatie 16.»
1. lata pitacurile cu care s'art comunicata' :
Io Alex. Constan. Moruzi Vod.
Inbitoriule de D-4e5, sfintia ta pirinte Episcope al sfinteT EpiscopiI . .
sinitate. Eti facemti Domnia mea In scire, ci asupra hotiririt hirotoniilorti preotescT,
cu socotéla de obste s'ati pusti in orinduiala cea cuviinciósii, Mandil
Domnia mea hrisovti do intirire ; inri se trimite i sfintii tale copio intocmal

O altä disposttiune luatä de Moruzi Cu referinta la Bisericä este
de la finea anuluí 1793. Domnitorula adreséza Mitropolitulut actulti
ce damil la vale, prin care hotäresce, cä pe viitoru nu se va mal putea
inflinta niel o sihästrie de calugärl färä prealabilä involve a Mitropoliet
§i a Domnitorulut Se limitézä i calugarirea numat de la vrèsta
de cincl-aect de ant., oprind tot ()data intrama prin meMästirl de cdlugetri
Iatá acestil act(' nu mat puling importantit pre cAtti i inedita :
dupti celti pecetluith de Domnia mea, adeveritil Cu iscIiturile Dumnealorti
logoferf, care socotindu-lti sfintia ta i Inteleendu-lti, sti-lti pal sr se
scrie tntocmta si In condica Episcopieï, spre a fi sciut'ä si vë4uttl acum si totd'a-una
ortinduiala hirotoniilorti, la care si Insusl Sf. ta frcendu-te cunoscetoriti
acestii cuviincióse orrnduell, pururea sui fil urmrtoriti i Ingrijatti, ca sr,
nu se urmeze mai multil acelti carahrisish la acéstii trébui bisericéser, i sui avemil
respunsti. » 1794, Febr. 20.
Dumneavóstril ispravnicilorti ot. sudtí siinittate ve facemti Dorania
mea In scire, cui penfru randulti hirotoniilorti preotescI, frcendil Domnia mea hotrrire,
ca socotar de obste, i Intrrindil hotrrirea i cu luisovu DomnieI mele ;
jata vi se trimite copie Intocmaf dupe hrisovu Domnief mele, adeNeritr de Dumnélorti
velitif logoferf, care copie dupti ce o vetf cet1 Dumn6v6strti, i Intelegend
hottirtrea i fticend-o sciutti, sa o trecerf de riindti In condica judetuld, ca
se afle pururea In tar vremea, spre a se OA si a nu se trace ea vederea, urmändti
Dumnévestrr la purtarea de grijil ce vi se cade fnparte-ve a avea la
ac6sta, i sui avemti respunsti. » 1794, Februarie 19.
Cond. XXIII, Fila 207, Vera°.
lo Alexandru Costan. illoruzi Vvd.
eCinstitilorti i credinciosI Boeff Domnid. mele, Dumnéta Biv. vel. Hatmane
Nicolae Hangerli caimacame, i Dumnévestra Boerilorti Divaniff de la
Craiova, srnrtate ; ye facemti Domnia mea In scire, cr la 13..6ba hirotoniflorti
preotescT, ve4endti Domnia mea a cargo mal de 'nainte vreme un catahrisisti
nesuferitti, amil push Domnia mea In orrnduiala cea cuviinciósti tréba acésta,
prin hottirtre in scristi, care hotrrire ca sui se urmeze nestriimutatti, amtl Intiírit-o
ca Domnesculil nostru hrisovh, dupti care jata se trimite i aicea la Divanul
Craiovel" copie adeverith de Dumnélorti velitiI logofetY, ca o trébr obstéscr a
ten!, care voimti sit se ptiz6scr tot-deatma in Divan copia hrisovultif In buna
el ortinduialti, frrif de a se trece art vederea; duptt ce yeti mid intelegênd-o
trcendu.-se cunoscutii i sciutr, poruncimti sr se acre i aici in con dica divanula!,
pentTu a fi tot-deauna sciutui, dupti care are a se OA Intocmg fret de
striimutare urmandti i Dumnévestrii la purtarea de grijti acea ce vi se cade
din parte-ve a avea asupra acesteI trebT, i sui averati respunsti. » 1794 Febr. 19.
Cond. XXXIII, Fila 208.
ISTORIA ROMINILORIJ 38
Istoria Romanilort1 de V. A. Unclad. Tom, V. 8

34 V. A. UttECHIÀ
Io Alexandru Constant. Moruzi Vod.
Prea Silga ta pärinte Mitropolite ald Ungro-Vlahiel,
pentru cuvéntatele pricinï i dupA oränduiala caminelord bisericesci,
este cu. cale §i de trebuintä, ca schiturl §i sihastrii de cAlugAri, de
vrea a Intocmi cineva§í, veri-ande, §i ven-cine, sä dée intèid de scire
la Mitropolituld terif, §i prin Mitropolituld teril sä se aréte Domniel
mele; iatä. poruncimd Dornnia mea, ca sä însciinezi prea sfintia ta
pentru acésta de ob§te la cati se envine spre a sci, ea' fanà de scirea
§i blagoslovenia de la Mitropolituld teril §i fära de porunca Domniei
mete nu va fi slobogí, ci verl-cari séd verl-unde de aici inainte va
cugeta a intocmi, §i va a§eçla schiturí §i sihästrie de cAlugärí, ace la
sa alba a da întêitt scire la prea silga sa §i a cere poruncà de la
Domnia mea, jara intealtd chipii de va arma, sa scie fite§carele, cà
se va ridica, se va risipl, §i va fi ostenéla *filtra zadar ; langa acésta,
este iarä.§I de trebuinVA., ca c6,1,1 intra §i se primescd la sihastrie, sa
intaid cercetati §-1 vNuti, de sunt adecä in vèrsta cea cuviinciòsà, §i
de sunt insu§i §i cunoscutí, una pentru ca s'A fie vrednicí de sihästrn
cel ce ad primiUt cinuld acesta, alta pentru a nu se isterisi §i a se
mahni cu dc6stä slobocjenie ni% oränduialä parintif de fill lord, cari
näscutti §1 cu carí s'ad truditil ca durere §i s'ad necäjitil a-I
cresce cu nAdejde de a se mAngaia §i a se ajuta cu dèn§ii In vremea
vrasniciel lord; de aceea darä poruncimii, ca §i de acésta s'A-I insciintati
la tlIte schiturile §i sihastriile de ob§te, de a nu primi la sihästrie
om tèrièr mal »sil de cinci-decl de ani vèrsta lui, niel calugär strAind
sä se tie §i necunoscutd, ci acela care va vrea sä vie, séd care va vrea
sä intre la sihästrie, sä fie datord a veni intdid la prea silga ta,
ve0I, sä-ld cercetezi, sà aréte loculd unde se cere sa se a§e4e, i a§ia
Cu voia i cu blagoslovenia de la prea sfintia ta va fi slobodd, laxa
intealtd chipd nu numai va fi isgonitd, ci inca celd ce l'ad primitti va
~Anea vinovatd pentru cälcarea §i neurmarea poruncii. tol. pisah.
gospod.) 1793 Decembre 3.
Vel Logof.
Cond. XXIII, Pila 184.
Putinf déca nu mai nimeni din istoricil no§tri de astA-gi, scid
nu tot-deauna la Mdnastirea Curtea de Arge§li a existatd Episcopie.
SA spunemil no', sprijiniti pe documente, ea' acéstä. Episcopie s'a infiintatil
numal acum una secold, sub domnia lui Alexandru Moruzi §i
dupA propunerea Mitropolituluf Dositheid.
IatA In tótá intregimea luí hrisovuld de inflintarea acestel Episcopa
1,i de dotatiune a el, din 1794:
Io Alex. Const. Moruzi Vvd.
«Trebuinta propoveduirel sfintel pravoslavniceI n6stre credinte,
catd este de mare §i mal aleasa decatd t6te trebuintele , insu§i

ISTORIA ROMÁNILORÚ 35
mantuitorul nostru Isus Hristos ne area, cjicênthí catre sfintii s61 mucenici
: mergeti i inv'étati tòte limbele, botezandu-I in numele tatalui
si al flulul si al sfantului duhú, i invelat.1 cate amti çllsl vou'e»; acésta
stanta propoveduire cum ca nu este trebuinciósa numai pentru cei ce
nu s'ail imbracatii cu vestmèntulil celü strälucitil al sfantului botezu,
ci mal Ortosti pentru cei ce dui:4 ce s'aii invrednicitti a primi pravoslavnica
credinra printeacésta dumneqeéscä. Wink ski nu scia, ski
nu voiescii a urma evanghelicescului cuvêntü, adeca a se inväta cate
s'ati (»al, ski a päzi cate s'au %nvètatú. iarasi Hristosil Duinne4eulti
nostru ttite inteacestil cuvèntti, de fatä ne-o arkä 4icèndil : e nu mai
merget.1 si invelati tòte limbele boteOndu-1 in numele prea sfintei
Troite, ci i inv'etandu-i sa pazéscä cate arnil OiSti vou'e ; » din care
curatu se intelege, cá i sfantulu bolezìi, la un pravoslavnicti crestinti,
nu este din destulii spre mantuire, MCA urmarea celor-l-alte porunci,
adeca « cate amii gisu voué, » cad a fi nescine pravoslavnicti crestinu
prin botezil, si a nu fi prin fapte, se asémana ca una (Sie perdutà din
turma; de aceea si Mantuitoruld, socotindu mat trebuinciósa propoveduirea,
cea catre acestia, Oice catre sfintii &di ucenici: ci mai vertosii,
v6' duceti altre oile acele perdute ale case! tut lsrailü. Acésta
clara trebninta socotita flinchu de prea sfintituld si de Dumnegeti alesuld
Mitropolitd al Ungro-Vlahiei, Mira Dositeiti, acum la adunarea ce din
porunca Domniel mele s'aii facutu Cu toti dumnelorti cinstiti si credinciosi
veliti Boeri ai Divanului Domniei mele, pentru a face alegerea
de Episcopu al sfintei Episcopieï Ruzeului, aretandti prea sfintia
sa cum ca si judetele Argesului si a Oltului fiindu departate de scaunulu
Mitropoliei, i neputèndti fi pastorite dupä cuviintä, nu le We s'A le
lase, ca unu naernitu, lupului celui reu cugetatoru, niel va sa, se asemene
lucratorulul de pamentti cel adormitu, pentru ca sa gäséscä semänätorula
zizaniiloril vreme sa amestece neghina in graulii ski celft
curatu; ci gasesce cu cale ca acestea cloud judete, sä se deosibesea
din Eparhia sfintei Mitropolii si sa se faca o Episcopie noua, care sa
aibä r'endtl la adunarea salArelorti, dupa Episcopia Buzäului, i sfanta
Memästire a Argesului sa se cinstéscä a fi scaunulu de Episcopie.
Acesta provlimä, aretandu-se a fi cu cuviintä si la velitii Boeri,
ail facutti arètgre cu anafora la Domnia mea, de ob*te, rugandu-se
ca sa bine primimil acésta trebuinciòsä cerere, i sá (lama vole a se
face si a se hirotonisi Episcopu, fäcèndu-ne insciintare i vre-o cate-va
obraze. Deci Domnia mea, ce dupa datorie suntemil sirguitori, mai
inainte decatil Vote, pentru propoveduirea sfiniei ntistre credinte, socotindii
trebuinta acestei Episcopil, i avèndti si pilde indestulate de
cate Episcopii ce dupa vremi i Arhiepiscopit intocmit de salAre
si de pravoslavnici lmpèrgi, pentru acésta trebuinta a propoveduirei
si a pastoriei crestinesci, am hotäritu ca sa se faca, i amu bine-voitu
a se cinsti in Episcopie sfanta MOnastire a Argesului, de astacp inainte,
&id a fostil f i scaunii domnescii acolo ; §i din obrazele celea arelate,
alegèndu pe iubitorulu de Dumnetjeil Episcopu proin Sevasti C:hirii
Iosifu, de carele anù luatu insciintare, ca incá Protosinghelti
al sfintet Episcopii Rômnidú, s'au arkatil destoinicu de a-lu putea
socoti acurnii de vrednicti spre a pastori turma cea alésä. acestei Eparhil

86 V. A. ITRECHIX
0 a se putea aréta ca o cetate standil deasupra muntelui i a-0 strgluci
lumina sa inaintea elmeniloru, ca s Y vaqg faptele sale celea bune,
si slavéscg pe pärintele ceresat, dapä. Evanghelie, Varna a§edatii
Episcopii ace§tia Episcopii a Argeplui i facdndii insciinfare si la sfcinta
Bisericti cea mare a rèsdritului inid'ritd si bisericesce ale gerea si
hotcirirea Domniei mele, fi s'aft cunoscutii la tail sfdntulit ecumenicil
sdboril, acéstei sfeintd Episcopie, i cu t6te cá acestei smite Episcopii
ordnduiala s'aft intocmitii a fi dupd Episcopia Buzëului afidndu-se
aceea mai veche, care ordnduiald sd se pei zéscci nestrdmutatft
Proi-Episcopia, insä. acestui cinstifù i de D-çleti iubitoriii Episcopu,
dad réndll mat sus il decatti celii acum hirotonisitil Episcopu
alú Buzelui, chir Costandie, i pentru vrista sa, §i pentru cad: ail fostu
hirotonisitil mai 'nainte Episcopu Sevastiei, i mal vértosti pentru politia
i slujbele sale bisericescy, cat i celea politicescl, cu care ne-amii
insciintatti cg. purtatu , ngdejduindu cg §i de acum inainte va
pästori norodulu lui D-geti dupg Evanghelie §i va avea intru Vita Politia
sa bine pläcutg, päzindti i intocmelele celea bune oranduite ale
sfintel Metropolii, i apzäménturile celea de acum ¡Acute ale hiroto-
, i intärite prin hrisovulu Domniei mele , §i celea ce se voru
socoti cuviinciése in ',Irma. Ctitre acésta amu bine-voitti Domnia mea,
ca §i acéstd sfantä. Episcopie a Arge§ului , unde se pränuesce liramullí
Adormirey a prea sfintel 114scetére de D-4eu, ce din memastire
domnésca s'ail cinstityl acum in Episcopie, sä aiba aceste mili i privileghiuri,
adeca : cinci sute bolovani de sare, pre totu anulii, de la
ocnele domnesci, la vremea cand iau i cele-l-alte Episcopii i Memastirl,
i trey sute de oi sá scutiascd la vremea oierituluy, i 50 de scutelnici
; de care poruncimu d-tale ve!. vis t. sä se a§eçle gad in
catastihuld domnescii alu visterief de scutelnici, laugh' 40 scutelnici
ce ait avutil pang acum pgrintele Sevasti §i alti patru-cjecy lude, ca
se implinésca suma de cincl-ojeci , pe cary fäcèndu-I dupg catastihu,
sá li se dee i pecetluiturile Domnier mele , catu §i la catastihu de
radicatura oieritultn, sä se a§eqe cu numita sumä de trel sute of, 0
deosebitii de ace0i scutelnici dupg catastihu, iy facemil Domnia mea
0 all' 50 de lude strait-1Y cu cel 40 ce ati avutti M-rea Arge§ulul pang
acum, pre cari ace§tia sg-1 gäséscä sfintia sa din streinl, färä de pricing,
cgrora dupä, adeverintele ispravnicesci sä li se dee 0 pecetluiturile
Domnief mele de la visterie pentru scutéla loru ; sä scutéscg
numita stanta Episcopie i doue scaune de carne la Pitescl, séu la
Arge01, cum §i doue pivnite, A0vlerea sá aibg sfanta Episcopie §i
mila vinäriciului, eke douy bany de vadrä, cu parpgrulu, din popérele
celea sciute, cari le-ati avutu M-rea Argepluy i pana acum de mai
'nainte, ached : din Multi Stefgnesciloru ot. sud. Muscelu, cat tine cu
Isvorani, i Valea Popi, care se incepe acestu poporu de la capu Délulul
de susti, despre Valea mare, 0 merge panä in poporuld Cotmeni,
in délulu Cioca'nescilorfy, §i despre Went se hotäresce valea Benil cu
poporula M-rel Radului-Vodä, in care acestil poporu se cuprinde aceste
väl i piscuri , adecd : valea Isvorani , valea Popei, césta Campului,
Lesceiéra, valea Stefänesci cu partea din Ciocanesci i valea ;
a0jderea §i din Multi Alimänesciloril i Cranga sud. Arge§t, in care

ISTORIA ROMINILORÚ. 37
acestea popòre se cuprinde aceste nume precum le este cursuld de
adeca : cranga Cazdnescif, Ciutescif, valea LumineT, Alimänesci
de josd, Alimänesci de susd, Pétra, Scheiburlus, Chilomescil, valea
Giurgi, Tänculescif, Mäicanescil, i Mula Stroenl tanga Tänculesci.
A§i§derea i délulü Soaplul sud. Valcea, pre din doue cu M-rea Bistrita
pentrucare sä aibä volnicie omutu Episcopiet ce se va orandui
a alubia impreunä cu vinäricerif domnesci , sä serie vinäriciuld
dintr'aceste délurl cu väile i piscurile ce sunt numite maf susii, i sä,
facä douè catasti§e asemenea unuld ca §i altuld , iar la stringerea
banilord, adecd cate doui banl de vadrä, partea Episcopief §i pärpdraid
dupä obiceid, vindriceril domnescl niel de cum sa.' nu se amestece
a pune mana in bani, ei sä-§i stringd pe deplind oranduituld Episcopd
fär' de numal cel-1-alti douf ball! de vadra, §i ploconuld de nume
aibá a lua vindricerif domnescl , pentru ca sä pètä §i printeacéstä
mira domnés" a päzi cu indestulare cinstea scaunuluf Episcopiet §i
a fi Domniel mele vecinicä. pomenire. Poruncimd dér §i tutulord cuvio§iloru
EgumenI af Mònästirilot û acestef Eparhif , Protopopilord ,
Preotilord, Diaconilord, Boerilord, bresleloru §i tatulord pravoslavnicilord
cre§tini, ce sunteti locuitorl intr'aceste douë judete Arge§uld §i
Oltuld, sä cum5sceti scaung episcopescù de acum inainte a acestel
Eparhif sfanta M-re Arge§ulu, §i pre iubitoriulu de D-I;leu Episcopulu
Iosifti , Episcopd ahi Arge§ulul §i pastoril"' sufletescd alu vostru , supusd
sfintel" Metropolif a terel romanescl in tòtä vremea. i amu
intäritu hrisovuld acesta, cu insä§f Domnésca nóstra iscäliturd §i pecete,
i cu credinta prea iubitiloru Domnieí mele fi! Costandinü , Dumitra§co,
Nicolae §i Gheorghi Voivodi §i cu märturia d-lord cinstitilord
§1 credincio§1 velitilord boerf al Divanulul Domnief mete: Pana Nicolae
Brancovénuld ve!. vist., Durnitra§co Racovit.ä. vel. Banú, Ienache
Vácárescu vel Spät., Ienache Moruzi vel Vornicu de Téra de susu,
Manolache BrAncovény. ve! Vorn de Tora de jost., Manolache Cretulescu
vel Vornicd, Nicolae Filipescu vel Vornicd, Costache Ghica vel
log. de Tora de susu, Scarlahl Ghica vel log. de Tora de josil, Dumitrache
Mano vel post, Isacu Raletu vel clucerd, Dumitrache Schina
vel comis, loma Comäneand -vel Pähard, Iordache Palada vel stol. etc.
§i ispravnicu Costache Ghica vel log. §i s'au scrisd hrisovulü acesta
la ald douilea &ni dintru inteea Domnie a Domniet mele, in BucurescI,
la leatil 1794, Febr. 23, de Iánd Rafailu 3. logf.
Cond. XXVI. Fila 193-196.
Inflintarea Episcopiei nu este Insä. din 1794, data hrisovuluf de
susd, ci din 18 Octombrie anultt 4793, cum se pote vedea din anaforaoa
Divanulul de la acea datä §i din resolutiunea domnésca pusä pe
acea anafora la acela§1 anü, in coprinderea urmatóre :
Prea Inaltate D6mne,
c Din luminatá porunca märiel téle aclunändu-ne de impreunä cu
prea sfintia sa pärintele nostru Mitropolitula t'Ore", amü cugetatil ca

38 V. A. URECHIÀ
facem alegere la sfánta Episcopie Buzeulul, *i mal tnainte de a intra
in astä. chibzuire , ni s'ad fácutil provlima , de catre prea sfintia sa
pärintele Metropolitd, cumcd pentru otcärmuirea bisericésca §i duhovnicescd
gäse*ce cu cale de a se mal adäoga o Episcopie a scaunului
sfintel noastre MetropoliI, la care sä se dea doue ji-dote: Arge-
*uld i Oltuld, i sä aibd scaunuld la sfänta Episcopie Arge*uld
orándaiald dupä. Episcopuld BuzeuluI ; la acéstä. provlimä, 111mM-a
este pricinä numai bisericeascd, i insu*i proa sfintia sa ce are acestea
judete sub ascultarea sfintel Metropolit, gäse*ce cu cale, ca sä se
inlesneascd miThicele duhovnicerei otcdrmuirl, pentru folosuld sufletesc
al ob*tiel, i sà se facd acestd Episcopie, care pre langd tóte acestea
este *i de pod6ba scaunului ; iarä pentru obraze din care s'A se
alega Episcoph acestord done Eparhil, din bdrbati ce de ob*te amti
chibzuitil a fi destoinici, ca sá se incarce ca acéstá oblä.duire, sfintia
sa pdrintele Episcopuld Savastisd Iosifu unuld ; pärintele protosingeld
Metropoliel Constantie ald doilea i ala treilea Arhimandritulti M6ndstire!
Arge*uld Partenie; din ace*ti trel ce de ob*te se alesere de nol,
l'emane a se hotdri care unde sâ fle, dupä cum malta intelepciune Mdriel
Ole luminändu-se de darulti duhuluY sfAntti va gdsi cu cale.»
4793, Octombre 18.
Dumitrache Batid, Nicolae Brâncovénd ve!. Vist., ve!. Band Racovitä.
, ve!. Spdtaru Väcärescu, ve!. Vornicil Moruzi, Scarlatti Grecénu
Vorn., Manolache ve!. Vorn., Scarlatd Ghica ve! Log., Stefand Vdcdrescu
Hatmand, Costandind *tirbeid. Vist., Ioand Cdminaru.
Tata i resolutiunea intdritóre anaforaleI acesteia *i de alegere a
primului Episcopil al Curte! de Arge*ti Iosifú Sevastiasd *i a alegerel
ProtosingheluluI Constantie ca Episcopti atü Buz6ului:
« De vreme ce prea sfintia sa pärintele Metropolitu tereY, i cu
boerl al Divanulul Domniel mele, din porunca nósträ adunändu-se
spre chibzuirea de ob*te, gdsird de trebuintä i Cu cale, *i ne
fácurd rugdciune a se mal intocmi o Episcopie nona, acärora rugdciune
pentru inlesnirea ce ne-a data a rnij16celoru i pricinilorti duhomnice*cI
i biserice*ci, primind'o i Domnia mea, *i dintre Archieref
i obrazele biserice*ci de aici, ce cu bund politie
aü petrecutil aici in pamentuld VereY, gäsescil iaräi deob*te cu cale
ne fácil arëtare de acestea numite obraze, hotärimil Domnia mea
pro sfintia sa iubitoriu de D-zed pcirintele Sevasti chirü losifü, Episcopú
la Episcopia de Argefil, cu doue judete : Argesfc fi Oltil fi pre
cuviosult1 protosingeVú Metropoliei Ungrovlahie chirú Constandie
Episcopii la Episcopia Buzeg ; inteacesta*ii chipa intdrimti cu acestä
hotdrire anaforaoa parintelul Metropolitd *i a D-lorti Boerilord.
1793, Octombre 48.
Vel Logopt.
Cond. XXV. Fila 98.

ISTORTA ROMANILORt 39
Indata dupa alegerea noului Episcopil de Bazdti, Costandie, Domnitoruld
vestesce acésta alegere la judetele din Eparchia BuzemluI
acest act:
Trei ca'rti la trei judete ale Episcopiei Buz6ului, de vestire
pentru Episcopü noti, legate.
g Dumnév6stra, Ispravnicilord ot. sud... sanätate; v facenni in
scire, ca din porunca Domniei mele adunandu-se prea sfintia sa parintele
Mitropolitti ald Ungro-Vlahiel chirii Dositeiti, Cu D-lorti cinstitif
si cre&nciosii boerii Domnii mele, ca sä, faca chibzuire i alegere de
Episcopti la sfanta Episcopie a Buzeulul, ar'étatu-ne-au prin Anafora
in scrisu obrazele pärtil bisericescl, ce ca buna politie i Ipolipsisu
aú petrecutii aicT, intru care fiindii arétatti i marturisitd Domnief
mele de cätre prea sfinpa sa parintele Metropolitti, deinpreuna ca
D-lorti Boerii si cuviosuld protosinghelulu sfintel Metropolii Ungro-
Viahiei chird Costandie, de vrednicil a se ridica 'Astoria de Episcopti
cunoscèndti si Domnia mea ca este impodobitd ca procopsala de
invétatura i practicosti, ca unuld ce a slujitd sfintel Episcopii,
bine-voitil Domnia mea, si amd hotaritti pre cuviosia sa de Episcopii
aicea la Episcopia Buzèuliii, care la 30 4ile ale lunel Octornbre
hirotonositil; ded nu lipsimd Domnia mea a vë insciinta , atatii pe
dumnévòsträ ispravniciloru, câtü i pe top Eparhiotil, ca scip
si cunoasceti pre sfintia sa iubitoriulti de D ceu parintele
Costandie, de Episcopti al Buzè'ulni i Archiered al Eparhiel, catre
carele se cade, dupä datoria crestinéscd, a avea fiescare Eparhiotti cinstea
i evlavia cea cuviinciòsa, nadajduindil o Mina petrecere si vietuire
placuta Domniei mele ifiti sanatosi. z 1793, Noembre 1.
Fie ca mësura preventiva politick fie in propriuld interesll ald
bisericei, Moruzi adreseaza urmatoruld pitacü, oprindd pe calugäri de
a vagabonda prin téra, in locti de a petrece la mônastirl :
lo Alexandrv Costandin Moruzi Vvd.
Cinstitd i credinciosti Boeriuld Domniel mele, D-ta vel. Spat.
Ienache Vacarescule, fiindd-ca ne-amu insciintatti Domnia mea, curried
unii din calugari, färä de adeverinta Mitropolitului, i Ma' de ravasu
spätariei din Bucurescl, ambla incunjurandu-se incke si incolea prin
téra, i intra in Bucuresci nesciuti, tärä de TIM o dovada la mana
poruncimu Dumnitale sa dal strasnica porunca pe la capitanil de pe
la táte strajile, ea orce calugar va EL Ma de adeverinta prea sfintiel
sale parintelul Mitropolita i fära de rävasu spätäriel, sa nu fie slo
bod a esi afark i d-ta sa grijescl ca rara de adeverinta in scrisd de
la prea sfintia sa parintele Metropolitu la manele lui sä nu dap niel
unuia ravasti de slobolenie, prizindu-se nizamuld acesta, precumu poruncimd
negresitil, ca ori-ce ca'pitanti s011 strajarti nu va pazi Nizamulti
acesta, férte va fi pedepsit. 1794, Ianuarie 19.
Conj. XXIII, Fila 1.24.;

40 V. A. URECHIX
Dionisie Eclesiarchula In chronografula sèü ne aréta pre Alex.
Moruzi comitèndii o fapta care nu corespunde cu cele ce pana actumü
arkaramil din respectula evlaviel lui crqtineri. Zidindu o biserica
in curtea noului spitala de ciumati, construita de dinsula la marginea
Bucurescilora, in loca de a inzestra acésta biserica Cu odóre §i ve§tminte
cumpërate din banil sel, ara fi ridicata sfite, candele de arginta,
vase, cruel ferecate etc. de pe la mónästirile existente.
Tot4 r'émane intréga evlavia Domnitoruluf pentru biserica ortodoxa,
evlavie care se manifesta i prin danuirl diverse catre biserici
din peninsula Balcanica2 §i care nu impedica pe Moruzi s'a fie tolerantú
catre bisericile de alta culta. A.§a elfl dá hrisova de scutiri §i
veniturl Dervi§ilorti din Nicopole 8 bisericilora. Sa§ilorti din Bucurert 4
biserica Baratiilorii din BucurerT 5, a acelei din Thrgovi§te 8, a acelei
din Campulung 7, a acelei din 11.-Vèleea 8, etc.
Dama aci ca proba de redactiune, cartea din 29 Octombre 1793
de 1uii i bolovanil de sare acordall de Moruzi bisericel sasescl
din Bucurescl :
« Zem. Vla. flinda-ca bisericei sasesci de aici din ora§ulti
Domniei mele Bucuresci, care este subt protectia scaunului Domniel
mele, §i pe Domnula Terel cunosca de protectora §i sprijinitoru, ama
bine-voita Domnia mea dupa smeritele §i. plecatele inchinacium de
rugaciunl ce ati facuta. Domniel mele Ión preotula , i ama miluit-o
acéstá bisericá, deosebitii cu 6 lude straim scutiti adu§1 din sträinä.tate,
i cu 30 bolovani de sare de la Ocnele Domnescl pe anti, ca ca
ac6sta milá ajutandu-se la trebuintele bisericel , sa faca' rugaciunl
catre milostivula Dumnelea neincetatti intru slujbele lora pentru
huna starea Domniei mele §i pentru indestularea i fericirea acestel
pravoslavnice Tèri cre§tinesci, intru care se adapostesce ; ama data
déra acésta Domnésca nósträ carte, ca sä. gaséscä 6 lude strainl, carora
fäcèndu-li-se cercetare dupá oranduiala visteriel, de catre Ispravnich
judetelora, séa de catre Dumnelorii zabitil politiei, §i dandu-li-se
adeverinta , sa li se dee pecetluiri de la visteria Domniel mele pe
Tesaur de monumente, tom. ni pag. 184.
Vezi In anexa hrisovuld de la 1793 Maiti 7 pentru M-rea $umele (Trapezuntil);
asemenea din 1794 Aprilie 14 §i Martie 20 pentru bisericele de la Agricapi, Arnaut-Chicoi
Mahuliotisa din Constantinopole, etc.
Hrisovuld din 1793 Mala 23. cod. No. 26. VedI la anecse.
Hrisovd 1793 Aprild 10 cod. 26. Ved la anecse.
Hrisovd 1793 Augustd 28 cod. 26. VedI la anecse.
Cod. 26 pag. 122.
Hrisova 1793 August 28 cod. 26. Vedi la anecse.
Hrisovulil din 1793 Maid 14 cod, No. 26. Vedl la anecse.

numele chipuld lord, ca sa fie nedajnici ; a§i§derea sá iae
30 bolovani sare pe and de la Ocna. » 1793, Octom. 29.
Aind vëcolutd, aprópe in decursuld Intregei istoriei romäne, acte
de celd mai perfectd tolerantismil. Lectorulil va distinge cu lnlesnire
adevdratuld motivd ald reclamatiunel mahalagiilord de la Räsvanii, din
Bucuresci, contra unel sinagoge deschisä de evrel in acea mahala subt
Alexandru Moruzi : maltratarea de catre evrei a until preotd, deschiderea
de sinagoga faxa prealabila autorisare §i mai pre susa de tòte
grija ce ad fostil cuprinsd pre mahalagiii de la Rasvand, cà evreii
împlutù tôtet mahalaua i ad scumpit china prä.valiilord. Iatä motivele
reale in explicarea persecutiunei timplata subt A. Moruzi, care
ordona, desflintarea sinagogei deschisä in hanuld Niculescu, pre cand
exista deja alta sinagogä' vechie, cum i impra§tierea din mahalaua
Räsvand a evreilord ingramaditi acolo.
1. Iatä actele relative :
ISTORIA ROMANILORU 41
Anaforaua mahalagiiloru de la Ettsvantii in pricina ovreilortii, eari au
eutu, Sinagogei in Hanu Nicolescului $i s'aii impresuratil mahalaua de ovrei
cu china preivaliiloru ce o dau indouitei.
Io Alec. Const. Moruzi Vvd.
Dupi cercetarea ce ail frtcutil dumnéld vol vor. si cu d-luI epistatalti
AgieT, chiar i In fata loculuï, dovedindu-se Intftiti pentru sinagogli, a a fostil
opritilsi mai nainte alta, declt una veche care ad avut-o dinceputil si care o ad
acum la mahala, cum si pentru necinstea i blitaia mai vêrtosti asupra preotuluï
Cil le-ail urmatil ¡Led' treI ovreI, poruncimil dumitale vel
aducI inaintea dumitale pe starostea i ea eel' de frunte a bresleI ovreilorri ,
cArora sit' le daI porunca domnieI mele, strasnicii, ca In treI cjile scrod'', Insisl
el sci-fi ridice $i sei-si s:rice cu totulu sinagoga dinteacestu hanii, in care soroca
de se va afia neridicate , ca nisce nesupusi vorti fi trimisi la Oene lar
pe acei trei ovrei eari au feicuttii acéstti obrei snicie, aducéndu-i inaintea dumitale,
pre celii care va fi dintre dinsii suditu cu vatafu de aproçli
la Agenfie sec* se pedepséscti ea beitaie, uncle sà fie de faiti zapciu paw/ va
lua etailuta pedépsci de la Agentie, i apoi d-lui Sinioru Marchelius pe unulti
ca acesta sei-lu ridice isgonescei de aid, ne fiindii mai multu primittii
de domnia mea ; de care poruncinili i dumitale vol. spilt. i d-le vel Aga de se
va afla maI multìl In urmii acestri prindetl, aducetI la
domnia mea, ca Sil se fadi surghiunil, iar pe cei-l-alti doui ovrei d-ta vel cam:amp
trimili acolo in fata locului uncle au facutu geilcéva pedepséscä
ea' te o sutei einei-d,eci tocge. a 1794, Ianuarri 9.
Vel Log.

42 V. A. URECHIÀ
Negreitì câ maltratarea unui preotil de &are evrei a trebuitil
sa emotioneze pre bucuresceni ii sä prov6ce Ore-care rigor' maï marl
din partea Domnitorulul, dar nu mal putink cestiunea economich in
Prea mn.lIate Démne,
MahalagiiI din mahalaua RasvanuluT, do aicI din BucurepT, ail jriluitil
haltimeT téle af6tand, Cil acea mahala s'aft implutú t6tei de ovreti, dandil pe
prä'valiT indoitil pretil chirie, 0 le iati ei, cumil i unil hang ce este acolo,
care se numesce hanulil NiculesculuT, ail luatil iarasT ovreiT in arendá cu Indoita
chirie, i totti s'ail implutil de ovreI, din earl' eel maT multI stint suditT,
si ali facutti acolo in hanil i Sinagoga pentra rugiiciunea ce ail dupri legea
lor, i nu-T indestulil ocarilscil deapurarea 0 le bate copiiT, ci 0 pe preotulil
acei sfinte biserici Rásvanulu, l'au necinstitu, inca afi radicatu i mema
de au Irani pe preotu de barba i de périi, beitendu-ei joca de cinula preoliei
luï, cumu i niai virtosu chiar de sfanta biserica", qi face cerero, ca sinagoga
co o ail acolo sa se strice, cumil i ovreil ski se ridice de acolo, 0 sit se imparta
de ob§te prin alte mahalale, fiindti-cri s'ail prea Imultitìl intr'acea mahala,
çi pentru china pravaliilorti In care sedil aceT ovreY, i arenda mg sus
numitula hang, eI cu totT de ob§te o voril implini si o vorti rilspunde la
st6PanI ; dupii a ca'rora jalbil ni se poruncesce de dare inaltimea ta a teorisi
pricina, i fac6ndil cercetare la fata loculuï, sa artutmtí Muriel Téle prin Anaf
ora cu vatavu de aprodY ; luminateT poruncT urmatorT flindil, amil mersil insine
in fata locuhiil, ande fac6ndil cercetarea cea cuviinciósìt, catti pentru sinagoga
fruit' niel o prelungire ne-amil incredintatil Insusi de la starostea de
ovreT, et ea adevilratti o are acolo In hanti, dart dice numituIrt starostea
acésta, cit eT art si o alta sinagogä' tot niel In BucuroscI la mahala i ac6sta
din hanil fiindil o casil care o tinti cu. chirie de sunt anT patru , andil este
vreme rea, cum : plóie, norilie, séii zapada, mergtl acolo de facil rugaciunea,
neputéndil merge la célalta ffindil i departe ; acelti cavêntiti alil luT nu fase
primitil, pentru et noT cimì1 et i in dilele Maria' Sólo rgposatuluT Alexandra
Vodil Ghica ati fostil filcutti ovreil sinagoga' lângti hanulti sf-lui Gheorghe
nori, 0 din porunca Marie)." Sólo, cu sfatulti prea sfintituluT patriarhil féposatti
ntru fericire chinìl Efremil, i mal virtosti prin strasnicil blastemulil prea sfintia
sale, afilindu-se aci proa sfintia sa pro acea vreme, ganef li stricattl acea
sinagoga, cumil i dcosebitil in MárieT Sólo Alexandru Vodit, mg in
josti de casele dumnealuT Vornicil Aposafu Parscovénu, ea poruncil iariti s'aii
stricatil; ci i no): pentru acésta sinagoga din hanil amil gasitti ca cale ca sa
se strice, i volnicT sit na maT fie ovreil a ma' face al*" sinagoga aicT in BucurescT,
fitrit numal orT-Candil va fi vremea cea dupil legea loril de ragaciu.ne
sa mérga la acea sinagoga de mai susil dish', ce o are facutil la mahala; iara
pentru necinstea i bataia ce ail facut preotaluT unulti din ovreT, facênclil cercetare
cu deamilnuntulil, ail esitil de fata un Grigore Cojocaru, i Nicola Cazangiu,
i Minculil Cazangiu, i Hristea Brutariultt, i 16n Dascalu, i Calciulil
Papugiulti, i Nica Carciril 0 un Manta, mahalagii de acolo, carT detera marturie
in frica luT D-detl, cit eI ail fostil de fatil 0 ail f6dutil pro unil Marco
ovreiulti , i Ianculti Croitorulti , ovrel ce Bunt suditY claesaricescI, i p unil
fier9u Croitorulti ovreiil, ce ail fostri impreung ea o calfil a WI, 0 pe unit

ISTORIA ROMANT1LORU 43
corelatiune Cu inmultirea evreiloru peste sémd, esplica, repetimti, faptele
de mal susti.
In fala pedepsiril evreilord, cart' ad maltratatii uml preotti , sä
aducemii judecata unui preotu, i a unui diaconti ,care nu f'ail
oreinduiala cinului preotesca, si s'ail amestecatii in cele vremelnicesci
?i lumcsci negutitorii." Nu numai cit pre asemene clerictí biserica
ti fact.' argostt, dar Inca interveni ì Domnitorulti pentru aid
pedepsi
Ianculti Nebunulti (wren.", trägêndti pe preotti de barbi §i de 'Aril, §i
; pentrn care necinste cautândri in pravilele Imptiratescl Tom. I, cartea
I, cap. 40, ()ice: nu curet va JidoviT mändrindu-se i nä'd6jduindti la a loril
sumetie ca obrknicia impotriva legeT cre§tinescY vor pi10, » j iar la Tom. 7,
cartea 7, WIWI 21, cap. 49 ()ice: cjidovalti celd ce va lovi preotu gre§esce
impotriva loge): cregtinescI, iarit preotulil care se va necinsti ca vorbe pr6ste
mare i infricoptil necinste salero, ei iaräg la Institutele Impkatiloru (jice,
cartea a 4, Titlutil 4. a -Pao are celti ce a suferitti vorbe próste sit pornescit
judecatit pentru necinstea care i s'ati fkutti, In doub' chipurI, off de WIT s6u
de criminale, qi de va fi pornirea pentra ban): Se va face pornirea necinsteT,
iar criminäria este la puterea judecgtoruluT off-ce pedépsrt va avea sil °randniascii
la vinovatil, art OA gonescii din térii afiträ, séti acolo In 1(16.1 unde a
greqitti pedepsescit ca Wide », decT de urmarea, cercetarea i alegerea
ce-amti factual, nu Lipsimil a insciinta 11100111R téle, 'far hetkirea coa de say-111dt
rhattne a se face de catre Inältimea ta. 1793, Noomb, 10.
Ianache Moruzi vs/. Vorn. Costan. Filipescu val. vist.
Cond. XXV, fil. 227-228.
1. 'ad actele relative:
Anafora pentru unü popci i afl diaconu de la Teleormaniti a se face
surguna la Cernica dol coif.
Io Alecsandru Costan. Moruzi Vvd.
e i do nu sunt altI dovagiT pe urma bru, cumri nicI vina nu s'a doveditii
a fi ea denadinsulti urmatä, ci din gre§alä, duprt cumti ni se face arétare
de proa sfinia sa pärintele Mitropolitul rereY. printeacestit Anaf ora, darrt
de vreme ce nu qi-ati 'Azar' orinduiala cinuluT preotkcti i s'ati amestecatti
In celea vremelnice i lume§cT negutiltoriT, prin care s'ati "indeletnicitti inteacosta
feliti de urmiírT, i s'ari Matta intImplarea acésta a emorireT, nu läsämti
Domnia mea numaT pe aceea ce li fkutti din partea bisericOscii, adicä' argos
de tart darulti, ci poruncimil sit se trimitä la schitulu Cernica, unde in sorocti
doT anT sit rOmite acolo la rugiiciuni, plängêndu-§11 pkatele bru i poruncimu
Domnia mea d-tale vol log. de Tora de josil sit facT porunca Domnii mele dare
Egumenul schituluT, ca Intfacestil sorocti de doI ant' sä nu fie slobociT a e0
din miinästire, ci sit-T tie climpreunä la oränduiala rugiicianilorti ce se face la
schitti. » 4793, Noem. 14.
Vel Logof.

44 V. A. URECHIÀ
§i pe and pe popil 03514 i pedepsea, Domnitoruld i cu sfatuld
Orel ajuta pre ceT carl-§I fäcóü datoria, acorddndd la unil pensiunI
din cutia
Prea Incilfate
c Cu srnerita anafora înscünmü Marig tale, ea' dupa arkarea prea iubitti
fiului nostru sufletescti DomnialuI Ienache Vacrtrescu ve!. spat. pentru unit popa
Carstea i diaconti Stand Sarecea , jud. Teleormand , care ar fi fosttt pricina
din galcéva lord ce ali avutti ca unil Bratulti Parcalabd , aga s'ail intimplatil
mórte numitulaI Bratulul, amti trimisti pe protopopuld Gheorghe allí judetuluT
fmpreunsa i ca omulti d-luI vel spatarti, ca i cercetare srt facii In fata loculuT
de intimplarea pricing, si s aducil si pe numitil preotT aicI la metropolie ; aga
urmandu-se, luilmul Insciintare de la numitulti protopopti, Cil cercettindu-se, all
doveditil fa frica luT D-461, ca din gresalit' s'ail facutrt acestil intimplare numituluT
Bratuld, la betie , aflandu-se ca totiT adunatI , iar nu din vre-o arRare
cu denadinsuld porniti, i mpreunrt ca dinsii ne-ati trimesil i und zapisti data
de la mána nevesteT mortuluI la manile lorli , cul s'art irnpaciuitti Intro dinsiI
cu tal. 150 ce all data nevestg mortuluI, avèndil inteinsuld si pe multI iscalitl
miirturie , care se va vedea si de catre Maria ta; ci m rogti, ca precum din
marturiT se vede, niel Tina lortinu este dovedita ca ca dinadinsulti all facutil
acéstrt primejdie , ci intimplarea, faptil din betie ; pentru acésta de a se veghea
de a nu maI face si altiT asemenea lord, bisericesce judecandu-I l-amil facutti
argosti de totil darulti preotieT , tredndu-se vina lord In condica mitropoliei ;
de care nu lipsimti ca Insciintare MarieI tale, si cum va fi Inaltil hotartrea
marieT tale ; lar aniT marieT tale de la Domnulti Dumnecjed rugamil sit' fie multi.
norocitT. » 1793, Noem. 1.1.
Alti Inrtltimg tale catre D-deil ferbinte rugatorti i smeritti pa'rinte sufletescd
allí Ungro-VlahieT Mitropolitti.
1. Iatä unti casfi de pensionare de preotti :
Cu peirintéscii dragoste , molitvci i blagosiovenie trimitemu danznémistra
boeriloru Naziri ai cutiel, de nrilostenie.
La trecuta luna a luT Aprilti ai jaluitti crttre Maria Sa Voda acestti
preotli Popa Dragomiril din satu Saca, jud. Gorjiil, plangèndu-se crt este f6rte
scapatatrt i In mare sarácie, si din pricina 6steloru trecutel reismirdll, all fe'masti,
atat fruit' nicT unti feld de parlegid de ajutoril, cat si betégil la manT din
multele casne ce ati patimitd, i avêndti i cincI fete ajunse la vfèstit, all *ail
la bogata mili a Karla' sale, ca care jalbil fiindil oranduitti la d-v6stra ca
se teorisasca, amti vdclutil , ca de la 13 ale trecutuluT Apriliti , prin pitacu
d-vdstra ne-ad facutti si smerenieT nóstre insciintare, ca mergènelti la Eparhie,
sul facemR cercetarea cea cuviinciósil, i in off-ce chipti ne vomil Indestula de
dreptulti adevèrti pentru numituld preotti, sul afétamti dumnév6strä prin Anafora ;
ci pentru acésta iatrt insciintamti d-v6stra, cul Intimplandu-se de amt.]. mend la
Eparhie, all Tenitd i numitu preotil dupti smerenia n6stra la Craiova, si scriindil
inteadinsti cucerniculuT preotti chird PopeT Marin dinteacestd judetil, singuril

ISTORIA ROMANILORt 45
Om6surä esceplionald luatä. de Moruzi este aceea cu referintä
la cersetorY. Cun6scemil din treculii secoli grija ce ail avutti Domnitoril
de 6menii infirmi, incapabill de all cdstiga pänea de tóte qilele.
Amti ardtatil in anteriewele volume, cum erati organisap cersetorif séti
precum se numeati pe atuncY, in adevdrate bresle, ca statute
ca i breslele de industriasi. Cu deosebire acéstä organisare a fostu
si continua in Moldova. Dupg actulu ce va urma indatä ad, se pare
cä asemene bresle nu existatí in Séra Muntenésca. Moruzi se preocupl
de cestiune i adresändu-se cdtre Mitropolitulti Särei, constitue unti
fondti de 50 taleri pe lund, pe längd ce se va aduna prin biserici,
infiintändu-se cutil pentru ajutorarea sdracilorti. Acestfi fondil se va
administra de doll' epitropY. Epistatulti agiel va face o list& de adeväralii
nevolnici, cärora epitropia acésta le va face léfä lunarä, oprindu-se
sub pedépsd, pe viitor5 , cersetoria pe uliSe , prin biserici i cursi.
ail mersti in fata loculuT de a faced cercetare, adeveréza pre numitulti
preotti, sub iscalitura molitveT sale, c teltä jalba Il este adevkata , aflándu-se
Cu totulfi in saracie ; pentru care fiindil-ca acum iarasI ail venitti numitulli
preotti de-VI face cerere de ajutorti, nu lipsimìi Cu Aspunsu d-v6stril; lar blagoslovenia
lui Dutnnedeil si a smerenieT nóstre apururea sit' fie ca d-v6stra.
1793. Decem. 4.
Nectarie alu Römnicului.
lo Alex. Constant. Moruzi VW.
Poruncimil Domnia mea d-vbstri Nazirilorti ai EpitropieT, s datT preotuluI
acestuia, de la cutia de milostenie, tal. patru-decI. 1794, Decem. 5.
Prea Indllate D6mne,
márieT tale pentru acestil preotil, anume Dragomira ot. sud.
Gorjiil care Inca de la trecuta luna lui Aprilti all fostti jáluitti MilrieT tale,
arkándli patiruile ce ati petrecutil in vremea rasmiratei i saracia ce i s'ati
pricinuitil i avênclii si 5 fete, core mull spre ajutoru disatorieT lorfi,
oranduitti la mine spre cercetare, n'amil avutil de unde a mig pliroforisi de este
jaiba lui adeferata, fará cleat amil scrisil si a oránduitil pro sfintia sa iubitorti
de D-deil parintele Episcopti Rûmnidú, ca sll faca cuviinciósa indreptare
cercetare i sa-mI dea pfiroforie i vedIff ea acum me insciintézá printr'acésta
Anafora, cum ail facutii cercetare i cu adevsératil este grad' din resmiratT
insärcinatil cu fete, de unde fémase doveditil starea luT, cá este prásta i neputinci6sa
fámáne cum domnuld va lamina pe Maria ta asupra siiracieT
lui. » 1793, Decern. 4.
Scarlatu Vornicu.
Cond. XXV, Fil. 99.

46 V. A. URECIIII
Iatä acestil documentd :
lo Alexandru Costan. Moruzi Vvd.
«Prea sfintia la pdrinte Mitropolite allí Ungro-Vlahie ,
nevolnicir ce se afla in Bucuresci ad hrana vietei lord din mila
crevtinilord , neavendd niel o oranduialà intocmild, pentru
pururea ss allá ant pe ulitele Bucurescilord, in calea trecetoriloru
musafirt sträinI vi a tuturord de obste, cdt i dupa bisericl nelipsitd,
dmblAndd i incunjurându-se, Inca nu póte noroduld all face inchindciunea
si a asculta sfintele slujbe. Decl pentru ca i noroduld de
obste sä nu mal aibà superare la sfintele slujbe bisericesci, cum si
pe ulite sä lipsescà acestd catahrisis, i ca niel shracii eel nevolnict
Cu adeveratd vrednicr de mil& sd nu fie isterisiti de hrana lord
inteacésta politie crestinescrt a scaunular Domniel, iatä Intdid de la
Domnia mea ordnduirnd pe hind din venitulu ocnelorrt cftte tal. cincr-
(Jed. earl sd-r primesci prea sfintia ta la Mitropolie *i langd acesta
sd facr pre sfintia ta osebitd ordnduiala de ajutord de la obstea politiel
; adici sá intocmesd, la tóte m6ndstirile i bisericile din tergu
*i din mahalale cdte o cutie in sarna proestosului si a preotilorù bisericeI,
i cu duliovnicescile prea Outlet tale insciintdrl i indemnätóre,
ca fies-care cretind de obvte pentru sufletalu sea', ceea ce va
vrea a da pentru hrana saracilord nevolnicl, Sä arunce in cutie la
Ode de serbätorl, cdnd sunt la bisericä, care aceld venitii de la t6te
bisericile vi m6nästirile de obvte, sä se adune la sfanta mitropolie, pe
lunä, unde sá aibr pre sfintia ta rdnduitI douf epitropt asupra acesteI
trebr , sä Lie socotéla de banil ce se adund la tóte locurile ; de allá
parte sä ceri prea sfintia ta de la d-Int epistatuld Agier f6ie anume
de cati ca adeveratd sunt nevolnicf , secdtuitr, *i vrednicl de milostenie
, cart nu ail mijlocd de a-vi scóte pänea loru intealtd chipti ,
cärora sd le faceti prea sfintia ta ordnduialä pe cdt vel gäsi cu cale
de a se da fiev-cdruia pe lurid pentru hrana *i. trebuinta lord si intru
acelasT chipu purndil pre sfintia ta Nizamulu trebel acestia la ordnduialä.,
sd lipsescá de a nu se afla mar mult cervetori pe ulite sad
prin biserict. Poruncimd Domnia mea *i d-tale vel spätaru i d-tale
vel aga, ori-ce trebnintd va areta dumnevósträ pre sfintia sa pärintele
Mitropolitu asupra acestet trebI, sá avetl dumnev6strd a o pune in
faptä vi mal vertosii porunciind d-tale epistatule ahí Agier sä fete' alegerea
prin insdsf vederea d-tale de eel ce cu adeveratu sunt vrednici
de mild vi de eel ce potu cu munca i cu slujba lord se-vi dobAndésed
hrana yield , ca sä se deosibescä, spre a le da povdtuire sá se päräsésed
de acestil näravd red i asa dupd ce va intra tréba acésta la
Nizamd vi in faptä., sä dati atat d-lui vel spätarid, i d-lut epistatuld
ald AgieT strasnice poruncl zapciilord, sä se facd zapt, i sä nu 1110duiasca
mal multd a se afla pe ulite, sed prin bisericr i prin curtile
de ob*te, ci fie-care sd se astempere i sä se pdrä.s6scá de acele näravurr,
avendu-vi ordnduiala hranef lord cu mijloculd ce poruncimd.
1794. Febr. 25.
Cond. XXIII, F11. 210.

ISTORIA ROMANILORt 47
Pentru a termina acestil capitolti ne r6mane s atingemil inca
uneIe cestiuni.
Prima este, ca Alexandru Moruzi, continuandil o directiune po-
Mica stravechie , protege materialmente clerulil §i biserica ardeléna.
Resulta acésta titi din documentulii de la 16 Noemviie, 4793 ce dame
aci in nota. 1
1. Iatä acestii documenta:
lo Alexandrit Cost. Moruzi Vvd.
c Dat-amti Domnia nóstra hrisovtl acestorti patru preotI anume : Popa
*tefan.ti , Popa Petra, Popa Barba si Popa Rada. ce sunt la sí anta biserica
din Schei , de Ifinga cetatea Brasovului, ca sa tal a tin.ea pro prtméntuld
Ora Domnii mele, ale loril drepte bucate : ol optil sute, adicil Roscare cate
200, care oï sit fie In pace si ertate de oeritti. Asisderea i pastoril de la 01
sa fie 6menT strilinT, din cea Ora, i nefiindil seclétorI aid in pamtintulti fereT.
Domnia mele, inca sa fie in pace de tete dajdiile i oranduelile cate veril e§i
peste and in tVil de la visteria Domniel mele ; asemenea si carl lord Saca sil
fie in pace de olacarii si de alto angaril, i cand veril da altil ca ca'rfl iscalite,
iar acestia totil A' fie nesuperatI, pentla cit ac6sta milrt ad avut-o acestl
preoff, atattz' de la totl fratiT Doma): de maï 'nainte, catil si de la Domnia sa
Alexandru Vodrt Ipsilantit, i de la Domnia sa reposatulti Nicolae Caragea Voivodil
si de la Domnia sa fratele Mihaid Voda Sutulti, din Domnia dintel si
din Dmunia de pe tima, precumil din hrisovulti DomnieI s6le ce-16 vedumti
ca leat5. 1792 Ianuarie 25, ne-amd adeveritil.
Dreptil aceea invrednicindu-ne Domnulti D-4eil i pro noY ca intaia Dom.nie
acestei pravoslavnice Off românescI, ne-amd milostivitil de amti invoitil
anill intaritti mila acestoril piltra preog , ca sil o aibrt, i A' li se pazésca
nestramutatti intocmaI dupa cumd se cuprinde mal susd ; i poruncimil Dom-.
nia mea Boeriloril ce yeti' fi cu slujba oieritulta i altorti dregetorI i zapcil,
sit aveff a 'rasa oile i caiI numitilord preoff, i pro pastoril ce voril fi la acelea
oT, nefAanda-le intra nimicil superare, caci orI-carele, peste porunca Domniel
mele, se va alteza a face cal* de putin ~Arare, unulti ca acela
scie, ca va petrece scarba si ser va certa de catre Domnia mea. i amti intaritd
hrisovald acesta ea insasY credinta DomnieI mole lo Alexandru Const.
Moruzi Voivodil, i ca credinta proa iubitiloril Domnid mole fil Costandinil,
Dumitrasco i Nicolae VoivodY, si ea toff Dumnealorti cinstitif i credinciosiT
BoerY divanitl al Divanule Domnia mele Pan Nicolae Brancovend vel
Vist., Durnitrasco Racovita vol Ban, Ienache Vacarescu vol Spatariu, Ienache
Moruzi vol Vornicti de Ora de susti, Manolache Brancoventi vel. Vornicti de
tara de josti, Manolache Cretulescu vol Vornicti , Nicolae Filipescu vol Vornicd,
Costache Ghica vol. Logof. de Ora de susil, Scarlatil Glrica vel Logof.
de Ora de josti, Nicolae Hangerlid vol Hatmanti, Dumitrache Mana vel Post.,
Isacìí Ralettl: vol Clucerd. Dumitrache Schina vel Comisti, Idn Comilnénu vol.
Paliar. etc. si Ispravnicrt Costache Ghica, vol Logof. de Ora de susii; si s'ad
scrisd hrisovulti acesta la anuld dintal dintru intala Domnie a Domnia mele
in BucurescY, la 16td 1793 Noembre 16 de 'latinean biv. 3-lea logof. Condicarid.
Cond. XXVI, Fila 186.

48 V A. URECHIA
A doua cestiune. Räducanu Golescu , fostil mare Logofetil , cere
Domnitorului vole de a inchina Mánästirea Viero§u , ziditä de
§i strèmo§iI 1111, la S-tul Munte ahí Atonulul. Domnitorulii, in 29 Decembre
4793, supune Mitropolitulul cererea , marelui Vornicil Moruzi
Logofaului de téra de josti, ca dea pdrerea lora. Va s'a die&
asemenea inchindri de bisericl §i m6ndstin la locurile din S-tul Munte
n u se fäcéti färä Ore-cari invoirl §i formalitati, la finea secolulul trecutii.
1. Anaforaua d-lui Logof. Golescu pentru M-rea Vierqu.
lo Alexandru Const. Moruzi Vvd.
e Proa sfintia ta pgrinte Mitropolitil al Ungro-VlahiT, i D-ta vol. Vornice
Moruzi, i D-ta vol. Logof. de tbra de josti, Véclandtl. acésta Anaf ora a D-lui
biv vol. Logof. Golescu, sil faceff teorie asupra cereri de este opritil a
face pentru numita M5ntistire, geliSm'èntuld ce provalisqce dupä' obiceiulti
dupä pravilA, séti dad impotrivä va fi, sil ne ipostisifi cu.vtuibit
cu pliroforie in scristi. » 1793, Decembre 29.
Vel Logof.
Prea Inclitate Dòmne,
Mtinastirea Fieroplti din jud. Muscelti este zidit i inzestratii i srtvirOtii
cu t6te de mo§ii i stramqii mei, care ca o slobodg nelegatä nicrteri
ami avuttí dinceputti dreptatea acea, ce cuvatulil titoricescti me' volnicesce
qi m indatorézti a griji pentru bunI starea i iconomia, qi a lucruriloril
ca nisce strilmopsci, a merge spre sporti, iar nu spre risipii, ca s'A nu se
stingti nid pomenirea &multa' metí. Deci din vreme vëJ cul merge
spre sadere ca randuiala ce all fost päng acumll, inarcAndu-se mimai ca.
datoril de atre col adesea ränduiti" egumeni i econong, care cuatí p6te apucfindu-ï
cg colea inchinate M-ri, la care nu este slobodti
fiteq-care i veri-cum in tótti vremea a intra, ca mal bulla economie i de odihna
loril, amti cugetatil pentru folosulti i binele acestei monastiri, la care datoria qi
du.rerea ce aratl ca unil ctitoril mI; silwe sti o inchinti prin scirea i bunit vointa
M'aria Téle, la sfintult1 Munte alt1 Atonalui, chitre mi5nastirea ce se numesce
Ivironil, unde se prilznuesce hramulti Adormirii Precestii, ca printr'acestil mijlocti
gIsindti sfinta acéstI Mtinastire mal bunti odilanul i iconomie, ci sä te
facT i Mhinia Ta nou titorti, i s'A fiti i eU i pärintiI acei al Atonului rugatori
pentru. numele Mrtriei Tale ; basa cu untl apRimilntti de embaticil caviinciosti,
care oil mi5 voiti apc)a i mul voitl in.tocmi ca pulrinil Atonalui,
daifa starea i puterea 1116nastirel, iar nu ca incarcilturti peste putero; ci ml)
rogti Märiei Tale, s'a' binev M'esa' a da laminatii poruncii, i inta:rirea Mariei
Téle la plecata Anaforaoa mea, ca prin scirea Ararle)." Téle sul pottl face °u
sfetagoreni dela numita M-re aseclrimilntulti celti cuviinciosti allí embaticului,
de a se pune in fapta randuiala sfintei M-ri; i mil viqii
Téle dela D-lerl sti fie multi i norociff. !
Proa plecatuid sluga Mario): Téle
141ducanu Golescul biv. vol. Log.

ISTORIA ROMINILORt 49
Ingrijirea de cimitire era, pe la 1703, Inca In deprinderile terei.
Se pote vedea acésta din. urtndtárele acte
lanculu Aslanau cu popa Gregorie pentru pdrta bisericei ce o inchide preotu.
lo Alex. Costan. Mormi Voivodu
Infatisfindu-se si la Divanh Inaintea DomnieT mele Ianculu cu preottau
Popa Gregorio, unde cetindu-se ac5sta Anafora i IntrebAndri pe Ianculti ce are
a mg (lice impotrivrt ? iftrasT aeea pricina gasi, ca remttne inchisa casa si nu are
pe unde a-sT aduce celea trabuinciése, iar cunaca se calca mormintele cre0initorn
ce sunt ingropatI, de care 0 de vite, niel el: nu putura tagadui. Pentru care
facéndil Doutnia mea cercetare de all facuth acestu dovageallIcti ci cele-l-alte
Lunilii ail case ce stint In curtea bisericeT ? deb3 incredintare Domniel mele si
prin graiui, D-lut cinstith i credinciosu Boeriulli DomnieT mele vel Vornicu
de Tora de sush, ea toff cunoscéndii cuviinta trebeT, nu ah facuth nimenea
cerero pentru deschiderea portei ; deeT dan rt fiinda drépta urmarea preotuluT
cu Inchiderea portil bisericeT, Intarimti Domnia mea si poruneirnu Inchisa
sil stea púrta bisericeT, i Ianculti sil se multantòsca a urma precumh i ceT-Ialtt
locuitorT din curtea bisericeT. 4792, Iulie 9.
Prea Dòmne !
Ianculti Aslanaulrt de aici ah jaluitu MarieT tOle aretandri, ea de sunt 18
anT facêndu-si o cask' In Mahalaoa sfintuluI Iónü not', aprtipe laugh biserica, care
casa de sunt doi an): ah dato zestre uneT fete a luT, dintru Inceputtl trecerea
si aducerea de cele trebuinci6se, eu caru, i-au fostu prin curtea bisericei, fiindu
drumti fara de 1)&0: , iar In vremea räzruiriteT pentru paza sfintel biserici s'au
filcutil 'Arta do MahalagiT &Ara podu lin erbanh Vodil, si el totrt &mina pe
acea 'Arta IsI aducen celea trabninci6se cut caru; acum de stint treT lunT,
preoth de la acea bisericrt, anume popa Gregorie, s'ati pusu de art Inchisu acea
pOrta britand-o In cine de ferh, ca sa nu mai amble care, si cere ca sa se deschiga
pOrta, sil rgméle toth cum au fostti mai nainte; dupa a caruia jalba ni
se poruncesce de crttre Inaltimea ta, ca sii cercetamil ci sii indreptamh. LuminateT
poruncT urmatorT fiindh, amtl adush de fata Inaintea nOstrrt, attar' pe numitulti
preoth pirittl, cat si pe Ianculrt Polcovnicu ginerile si vechilli jaluitoriuluT,
ci tutrebandh pe preoth ce are sa rgspunqa impotriva ? dise, cii adevëratu
ncea p6rta deschisa ati fostil, tiara fiindti ca loculti Imprejurula bisericeï esto
strIratti si piing de mormintuff, crud,. dup4 cunt obisTnuescu crestiniT, nu poth
ambla canelo In vole, Mil, de a nu face stricaciune, c pentru aeeea au Inclus-o,
iar jaluitorin In loch de a face bine Imprejurulil bisericeI ca la o casa a Jul
Dumnelert, co este facuta pentru rugaciunea crestinilorh, elu timbla de a strica;
Tos. V. 4
Merits Rontliniloril cle V. A. Urechili

50 V. A. VRECRIX
noI nu ne-amil Indestulatil en acósta, ce ami mersil inine in fata boulai, mide
qisele preotului sunt adevérate, fiindil casele jiluitoruluT apr6pe
de biseric i loculil imprejurn biscricel f6rte strinitu i plinti de morminturT ca
cruel, neavéndil loci de a inabla care pe unde este cererea jtiluitoruluT, Inch,
totil acolo amil ve4utii si o cruce de la unil morméntil ruptil in doné, care se
cunósce ei din trecerea careloril ce jiluitorulti ail pusú sh, tr6ci pe acolo s'ail
ruptil; decT nu mull gäsitil en cale ca sit se deschip 'Arta si si Amble care
diva' cumil jiluitorulh cere, ci pentru celea ce va avea a-vi aduce a cash, cum
lemne s6h alte trilLuincióse lucran, aducêndu-le /Atli la porta biseried, de acolo
sui pue sil si le care in liuntru ca spinarea, pani la casa sa, nefiindil loci de
p6rtä, maI vêrtosi eil acolo in Mantra curtiT bisericei sunt i alte eineT case,
adicii Gheorghe G6mbasu, Dimitrie Simigiu, Gherghina Hagicuí, Tudorita Cipitan6sa
si Popa Gregorie ptritulil, earl' asemenea urn-16a ; iar pentru cif pretendirisesce
pirisu cumci intru aWta diastimil de anT cum de n'ail incbisti pi itu p6rta,
ci tocmaI acumil? dari aceste cuvinte nu ail niel un temeii, pentru eh, unil lucrit
1.611 cand se pune la bunil oranduialii, nu este embodisitil de nimenea. Prirerea
n6strii inteacestasI chipii este, iar hothrtrea cea degvarsitil fémane la 3Ihria
ta. 1793, Iunie 14.
Ianache Moruzi vel. Vornicit,
Cond. XXIV, fila 276
Inainte de a termina capit. acesta relativii la administratiunea
bisericet in timpulu domniei lui A. Moruzi, nu de prisosa socotimil
fi, s'a aducemii §i unele documente din carf lectorulu sa pót vedé
cum, décä. A. Moruzi inchidea sinagòge §i pedepsia pe evreit
bdtéu jocti de preotit ortodoxi, nu fä.cea acésta din intolerantismu
ci din veden I economice §i de aperare nakionalà. Documentele
urmdtbre acordate bisericilorfi catolice i luterane detnonstrà
neindoiosu tolerantismuld religiosu alu lut A Moruzi, ca i alit attitoru
domm anterior', cum §i cá tinea ca bisericile eterodoxe din téra
nu stée sub nid unü guvernu streinu.
Hrisovulu Baraliloru din Bucuresci
Bisericd Bilratiloril de aid din orasulil Domnid mele Bucaresd, ca
aibh a tinca dotal vierT la viile ce all in Multi Bucurescilord i la Tèrgoviste,
douT argatT 6menT. struuini, Mil de galcévti , cari acestT lude patru si fie
seutitT i apiraff de t6te dhjdiile cate ar esi de la Yisteria Domniei mole peste
anti in thi, de niel unele valti i bantuiali si nu aibil; asisderea si aibil a
scuti si ale Bisericd drepte bucate : de oieritil oi una Rita cinci-4ed, de dijrahriti
litre doui sale, si de vileilriti vite eineT-spre-c)ece, i o pivniti ce are
Bisorica ac6sta aid in orasuli DomnieT mole in BaeureseT in mahalaua S-luT

ISTO tUA ROMINILORU
Glieorghe Vechiti, de famárittl, de clminaritri, de vamä', de vinti domnescá,
si de Me alte angära, ca s lie de tr6ba vêncjiirei vinuluï BisericeI, pentru
cit acést mliii ari avut-o numita Biseria a Báratilorti datä atätti de la altii
trecuti DornIff de mal: nainte, cätil si de la Domnia sa fratele Mihaiú Satulti
Voivoclá , precum din hrisovald Doraniei sale, ce-lá vtunii ca léttí 1772.
Maill l6, ne-amá adeveritrt; den: invrednicindu-ne Domnulti Dumneleil
Domnia tkeY acestia, ne-amtí milostivitil de amti innoittl i amil intäritá mila
acésta a Biserica, ca sä se päzésa nestrlimutatti, dupil cura se cuprinde
sustl, adeverindil hrisovultí acesta ca insáqf credinta Domnief mole Io Alexandru
Costandinti Moruzi Voivodtí, i ca credinta proa iubitilortí Domnia mele
fif, Costandinil Vodá,, Nicolae Voclä, Dumitrasco Voclá, i ca totil sfatalti dumnétorti
cinstitilorti i credinciosf boerilorti celord man ai divanulul: Doruniel
mole: Pan 11 Nicolae vol Fist., Dumitrwo Racovitä vel Bantl, Ienache Vacaresol].
vel Spät., Ienache Moruzi vel Vorn, de téra de sud, Manolache Bräncoveanri
vol Vorn. de Ora de jostí , Manolache Cretulescu vol Vornicil
treilea, Nicolae Filipeseu vel Vorn. allí patralea, Costache Ghica vol Logf. de
t6ra de misil; Scarlatrt Mica vol Log. de téra de josil, Nicolae Hangerlin
Hatm., Damitrache vel Post., Isaac Ralettí vol Clucerti, Damitrache Schina vel
Comis, Nicolae Racovitá 'vol Paliar., vol Stol., Iorgache vol Slugerá,
Dumitrache Costandache vol Pit. i Ispravnicil Costache Ghica vol Log.
de Ora de susil, i s'ad scristí hrisovulti acesta intru intáialti and alti, Domniel
mete, ain: in «nula Bucuresci, la aniT de la zidirea lama létá 7301, iar
de la Domnulti i Dumnecjeti i mántuitoriulti nostra Isasii liristostí 1793,
Apriltí 10.
Cond. XXVI, pag. 14.
Hrisovidu bisericei SaOloru din Bucuresci,
Domnif j Obläduitoril: cárora li s'ad incredintatu de la Dumnecjeu stapänirea
de Vérl si de Norócle, datorie avéndá, ca dula cum spre norodultí
cesta supusrt ala sOli, a§a i spre coi ce atí näzuitil sub ocrotirea i sprijin6la
lorá, Sil arbte iubirea de ómeni: i buna-voire ; de aceea darli i fratif nostril
Domm de mal nainte ; can' ail stilpanitá dapä vremi. la acestil scatintí altí DomnielTrffel.'
románesn, atatil dupil acèstä datorie, catti si dalia pida ce se urm6zil
la cetiltile i politiile man, unte sunt scaane de Domni i strtpanin ce
sunt impodobite eu. multimea norodula de pämilntenf i streini, can: si-atí fiecare
duprt rituld sOil deosebitä' casa de inchináciane, Alá fosttí datá la preotulri
ca critI-va din ritulti srisescri, ce se allá vechf locuiton: aid in politia
curescilorá, vol'e i slobogenie prin hrisóvele Domniilortí sale, de a-ssi face numai
o bisericatá de inchináciane in mahalaua Stejarulai, fära de alta imprejmuire
de zid.tí, nefiindtí de vre-o stricä'ciune séti suOrare politieï, off locultorilorá
politid, caín §i din §ése pogiSne de vie sil aibti acéstä bisericatä alcT in t6rii, si

V. A. unRcurri
i-aliqi manita ca privileghiu de a fi scutite drepte bucatele bisericuteT, adieuí t
vinalti de vinAriciu i dijmiiritu, una sata stapi i ramiitori, una sutil oi de
&Y Lude 6meni straini vieri la via scutiti qi
aperati de t6te ; en care acestil privileghiu, viinda cu. smerenie 9i Cu
plecaciane inaintea Domniei mele preotalti numitel bisericute, fricutu.-ne-ati
ca suí facemil i Domnia mea milul de alti inoi 9i de allí intiíri i ca
Domnesculu nostra Hrisova ; doci. cetinda Domnia mea privileghiarile lora
pliroforisindu-n.e încí, cuí acea bisericutil, ce se afluí aici iniluntru peala langrt
scaunulti Domniei mele, este sub protoctia Domnieï, iar nu sub alta strilinI
stripanire, 9i pro Domnulti prei cunesca de protectora qi intra rugticiunile
lora ce faca cutre milestivula Damnedeti, qi ca ac6sta orinduialá" fiinda supu9t
sub a Domniei ocrotire i protectie, de aceea Ii s'ail fosta 9i data acola priviatta
pentru tinerea bisericutii, cata qi pentru cele-alte mili; mil bine-voita
Domnia pentru ca srt fie ruglítori cititre milostivala Duninedeil pentru
viata 9i baria sarea Domniet mete 9i fratilora Domni din urma n6strit
terei, i pentru indestularea i fericirea acestii cre9tinesci Oil, in
care trtie9ce qi se odilinesce, 9i 1-aniti data acestil Domnescula nostru. Hrisova,
atat pentru a-97. avea acésta bisericutil cu q6se pog6ne vie aia, precum
ail avuto din vechime, cat 9.1 pentru. a li se prizi muele ce ati avu.ttí, tóte procura
mal susil le numinal ; pentru care ama mntllrittí hrisovula acesta ca Domn6sca
n6stril iscillitura i pecete i ca milrturia prea inbitilera Domniei mele
Uf. Costandina Vvd., Dumtra9co Vvd., Nicolae Vvd, i ca a Dumn6loril
stitilora i credincio9I velitilorti been ai Divanului Dotnniei mole : Nicelae
Brancovénti vol Vist. Dumitra9co Racovita vel Baria. Ianache Moruzi vel Vorn.
de t6ra de susil. Manolache Brtincovénil vel Vorn. de Ora de josti. Manolache
Cretulescu, vel Vorn. Nicolae Filipescu. ve! Vorn. Costache Ghica vel Log. do
Ora de susti. Scariatl. Ghica vel Logof. de t6ra de josti, Nicolae Hangerliu vel
Hatm. Dumitrache Mana ve! Post. Isactl Raleta, vol Clucerti. Dumitrache Schina
vol Comisa. Nicolae Racovita vel Paharnicil. Iordache Palada vel Stolnica. Iordache
vol Sluger. Dumitrache Costandache vel Pit. qi Ispravnicula Costache Ghica
vol Logof. de Ora do sasti, 9i scristi hrisovula acesta la anula dinaf ala
Domnie1 mole, aici in emula sertanalui Dóninieï mete Bucuresci, la m'A do
la zictirea lamer 161. 7301, iar do la Dernnulii i Mantuitorula nostru Is. Hris.
161. 1793, Maiil 14. de 1°11411 Rafaila biv. 3-lea logoftita.
Cond. XXVI pag. 70.
Cartea Catoliciloru de la Ter goviste sud. Dtanbovita Zenit. Vlahscoe
Fiinda-cuí in oraqulti Domniei mole Tergoviqte, sud. Dambovita, din vechime
Domnii 9i oblilduitori ti5reI ace9tia all data vol.° 9i slobodenie, la cati din d.tulti
catolicilora se aflii locuind.ti i adapostinclu-se acolo, cu dr6ptrt muna 9i
tranii a negutiltoriilora, de qi Eta Menta una loca911 do inchinildune, care s'aa

!STOMA ROMINILORU 53
aflatti si se atla sub protectia Domnier, iar nit sub alta stapetnire straina, si pa
Dwnnu!uPrei iitt eilllOSCit de protectoru intru rttgaciunile fi pomenirile ce faca
catre ntilostivultt Dumneyeu la slujbele lora, care locasrt ca ac6sta orinduialg
fiindti sub a Domniei ocrotire i protectie, att avutti i arti Beninesei vecht
cu 6reí care milg Domnéseg, ca care cart(' viindil Baratii do acolo ca smerenie
plecticiune la Domnia mea de s'atl rugattl prin jalbg, ca 01 le invoimil; dupg
ce ne-amti pliroforisitti Dornnia mea, ttint6iti despre ac6stil orìnthiialtt, i aniti
v64util insine cgrtile trecutilorti tuna bine-voit5 de ne-amti milostivit5
pentra ea s3 fie rugatorI c'gtre milostivulìt Donmeleti pentru viata
si balm stare Domniel mete si a fratiloril Domni din arum n6stra obladuitorl'
a Ord, i pentru indestularea i fericirea acestui pam6ntrt in care triíesert
se ocrotescti, inoitti mila ce a5 avutti ca sit aibg a lua de la Ocnita
ce este din josu Tirgulul T6rgovistea, cinci-zjed bolovani saro pe tail arm,
pentra care sit aibri a merge parintii Mr* la crungrasa de acolo la
ac6stg milt(' de sare WM' deplinti nesmintitti in toff mail, find-cg acéstii milg
avut-o si do la alti frati' Donna do mal nainte ; de caro poruncimil ciimarasilord
co yeti' fi la ac6sta. Ocnitti, intocmaT sh,' fitl' urn-15bn, ca asta esto portuica Domniet
mete saam receh. gopd. 1793. A_ugust 28.
Cartea Ccdoliciloru de la Cdmpu-lungtt sud Muscelu. Zeml. Vialtscoe .
Flit-Ida-a in orasulti Campa-lungti, sud. Muscelti, din vechime Domnri i °bigduitoril
rel' acesteia ait datti vote 0 slobolenie la call din ritulti catolicilorti
se atlii lilcuindti i adilpostindu-se acolo cut dr6ptti manen si hrana nogutzitotoriiloril
de st-art facutil un locastt inchinaciune, care s'att allatu si se afla
sub protectia Donaziel, iar nu sub alta straina stapetnire, i pe Donmula teril
ruttoscu de protectoru intra rttgaciunile i pontenirile cc faca catre milostivulu
Dzonneclett la slujbele loril, care locasil cu acéstil orinduialil, fiind'l sub a Dontniet
ocrotire i protectie, ail avutil si cart]. Donmescl vecIti ca 6resi care milg
Doinnéscii, ca earl crirtI viindu Bgratii de acolo ca smerenie si plecticiune la
Donania mea, de ni s'all rugatil prin jalbg, ea sit le inoimil, dupg ce ne-aniti
pliroforisitti Domnia mea tint6iii din acéstg orinduiala i anig vezjatti insine
cArtile trecutilorti Domni, anati bine voitti de ne-aznil mìlostivitul asupra-le,
pentru ca sit fie rugiltori catre milostivuiul Dumnezleti pentru viata i buni
earea Domniel" mele si a fratiloril Domni din urma n6stra oblilduitA ai prel',
pentru indestularea i fericirea acesta pilm6ntil in care trii,Pscrt 0 se ocrotesc5,
innoitti muele ce le-ati avutil, adecil sa aibil a tinea si a scuti dol.' Liudo
()meal' stazinY, fail pricing, insg adusi acumil din strgingtate; asisierea sä' aibil a
scud si ale biserica dreptu bucate : de oTeritil oi una sutti, de dijmä'ritu vedro
una sutg si de pogongritti pog6ne 12, ce le are biserica in Multi Topolovenibru,
cum si de vingriciu vinulti co se va face intr'acestea vii, i untt viera
emu strginti adusu acumu din strgingtate, care si acela sa fie nedajdicu intru.

54 V. A. URECHIÀ
Aaiaderea aipentru dou`6 but)." ca vinil ce ail trebuinth' aduce în oraau
Climpn-lungti si fie sloboll' i nesupéraff In tofï ann.' de clitre vinrtriceriI
DomnescI a le coboril din D6l11 ai a le aduce in Ortmpu-lungil indati ce se voril
gilti, insä din drepte viile toril, frog de nicI o oprire, de vreme ce el' nu ati a
pluiti viniiriciulti pe drepte bucatele lorti ce vorti face in viile bisericeI, dupii mila
ce li fä'cutil, fiindil-ca aceste maI susil arkate mili all avail biserica
mai nainte de la trecuta fraff Domni; pentra care de obate poruncimil, nimenea
intru nimicil, la celea ce mill' susti se coprindil superare di nu facä, cuí aaa este
porunca Domnia mete. ii saam recech gpd. 1793 Augusta 28.
Cond. XXVI, pag. 123.
Cartea Beiratiloril de la Römnicii, sud. Wilma. Zeml. Vlaliscoe :
In oraaulil DomnieI mete .R6mnicti ot. sud. Villcea din vechime DomniT
Ord aceatia, ail (lath vole ai slobollenie la catT din ritulti catolicilorti
se eta locaindil i adlipostindu-se acolo ca dréptil munch' i hranil a
negotatoriilorti, de vi-art faced Unut locaati de Inchinildfune, care s'ail aflatil
ai se AA sub protectia Domnieï iar nu sub alta strilinii stApilnire, ai pe Domnulti
rel' cunosch de protectora infra rugticiunile i pomenirile ce facti ciitre
milostivulti Dumnecjeti la slujbele lorti, care locaati ca acéstii orinduiairt flindil
sub a Domnia ocrotire ai protectie, ail avutti i artY DomnescI vechi ca 6rea'fcare
milä Domésa, eu care cli4f viindil BilratiI de acolo, ea smerenie i plecilciune
la Domnia mea, de mi s'ail rugatil prin jalbrt, ca sit le Inoimui, duprt
ce ne-arnu pliroforisitil Domnia mea iint6iti de acésta onìíndaialâ i mail vequtu
inaine i artile trecutilorti Dolma, amti bine-voitti de ne-amil milostivith asuprh-le
pentru ca sh' fie ruggtorY chtre milostivalu Dumnecleil pentru viata
bunti starea DomnieI mete ai a fratiloril DomnI din arma n6strii obliiduitorT
al tèreI, i pentru indestularea i fericirea acestul pilmêntti in care trliescil
se ocrotescti, i le-amil mnoitti muele ce le-ati avatti Mich' : sui aibii a tinca
a scuti patru 6menI adual wain din strginiitate, clirora de Vorti fi streinI ca
adev'érat, sit li sui dee pecetluituff DomnescT de la visterie ; aaiaderea sh' aibrt
a scuti ai ale bisericel drepte bucate, de oïeritil ()I una suth i de
dijmiiritil litre douël sute; asemenea sii aibi a tinea i unu vieriu la viile bisericeI
YafgaI omil strh'inu adusti din strhinlitate, care ai acela sä' fie nesuperatil
despre rh'ndulil diijdiilorti, fiindri-ch acestea mili le-ahí avutil ai de la trecup
DomnI de mal nainte; pentru care poru.nciinti la toff nätI se cuvine intoeing.
sit' fie urmiitori, nefacéndil nimenea nimicil nicI anti feliti de sup6rare
la ate se caprinde mai sum ii saam receh gpd. 4793, Augustil 28.
Cond. XXVI, pag. 23.

ISTORIA ROMINTLORt 55
Cultura publica
Sub domnia tul* Alexandru Moruzi nu aulánui acte importante
relative la scoli. Cronica anonima a 'uf Zilotu Romanuld (Fanutii.)
sclie despre Alex. Moruzi crt era «DOMnil adev6ratu infrumusetatu
Cu multe &rail, intelepta fórte, iscusitil la minte, desteptu la ale
terei indreptari ) Asemenea Dionisie Eclesiarculü 4icea despre
acestil Domnü, ea a se vedea iscusitü la trebile tëret.» Cu t6te aceste
nu gasimil din respectulti cultura publico fiscal acte importante de
la acestil Domnitoru, de si Enache Vacärescu continua a fi omulu
influinte si pe langä acestil Domnitorü. Adeve'rulii este, cd din causa
ciumel se incliisesera scélele i numal cu incetula dupa, incetarea
Miel se redeschiserä. Dascalalti Dimitrie din Craiova, numitu acolo
de Filaretü, s'a reclamatá in Noembre 1796 léfa si pe timpulil ciumel
Domnitorulu i-a acordat-o. (aBiserica ort. romana), an. 16, No. 2,
pag. 99).
Numai la 1794 Ianuarie 30 se redeschisera scólele, cum se p6te
vedea din urmät6rele douts acte ;
/Vea, inediatc Dchnne.
In§ciinVánal Ilária tale, cá eu ajutoriulá lui ea blagoslovenia
Mitiriel" Tale s'art isprávitd §c6lele, i vor sa se mute dasalill Inteinsele,
bine-voe§cI M'Aria ta de a se da luminatá porunca 315riel tale abre d-luT vol
Spát. i cátre dumnealul epistatul AgieT, ca sd d6e dora 6menI rándali: pentru
ca sti fie de slujba Dasalilorti §i pantru paza §c5leY, de acesta
Aláriel' tale. 1794. Ghen. 20.
Searlat Vornieu.
Cond. XXV. Fil. 250.
lo Aleesandru Constan. Illoruzi Vvd.
Poruncimil Domnia mea D-v6strá cinstitiloril i credinciop Bocrilorá
Domnid mole, Dumneta ve!. Spát. i Dumnéta Epistatule ala AgieT sd dati
ace§ti dota' randa# la qc6le. 1794. Ghen. 21.
Vel. Logf.
Cond. XXV Fi/. 250.
Deja in 14 Ianuarie 1794 constatannu, ed Nazirulu Epitropiel si ala
sc6leloril raportéza luI Moruzi ca s'ad gatita casa de se6lii i ed s'a
reparatu, av6nda de la 15 Ianuarie curent dascalil in ele. Epitropii
cera de la Vodà sä ordone Vistieriel a se da sc6leloru 20 scutelnici,
carI sa care lemne pentru scóla. Eaca actele :

56 V. A. URECHIX.
lo Alecsandvu Const. Moruzi Vvd.
Poruneiniti Demnia mea Dumnévástra Nazirilorti Epitropid de Obto, ca
accti. Liude 20 scutelnid, ce ca Hrisovri ail sc61ele, sa-I datY Durnn6v6stra
din satele Podinarilorh, ce sunt legate la Epitropie, i Damnéta vel. Vistieril
sil scaqi Epitropia ea banit dajdid analogonti acestorti liude 20 si pana a se
pune in faptrt acésta oranduiala de a se w(ja numitY liude 20 darvari scutitI
la se61a pentru inceperea de adusulti lemnelortí, porunc:inti Damn6v6stra
Epitropiei si ai §c3lelorti sa cumparafi lomnelo colea trebuinci6se
inettlqit ilu oclailoru socia'. 1794. Ghen. 44.
Vol. Logf
Fila 231.
Preu lneiltate &me.
Ca prea plecata nhstra Anafora, in§eiintarnti Mariei tale, pentra casete co
s'au gatita a fi celle, cii astaqI se ispraveseil de meremetti, si mitne veru sa so
mute §i dascrtliT inteinsele, dar iiindil trebuinta mai întâití lemnele de focu,
s'a bine-voeci M'Aria ta, a so da porunca la Vistierie, spre a so face acd denh
ged seutelnici ce i-ati avutti prin luminate Hriseave, de a aduce lenuie candi
era §c6lele, i doosebith sa fie iara§i luminata perunca M'Aria tale, catre Dumnealorti
Ispravnicii IlfovuluY, ca sa-I gasésca acesti 6menT maY curiindti, i sil
inc6pit a aduce §i lemne, i neavêndil DascaliI lomo de teéba foculiff,
s'a no sileasca sil le cumpilraniti ca ; de acOsta insciintamu, qi cum va fi
luminata prunea M'Aria tale. 1794 Ghen. 14.
Dositeu al Ungro-Vlahii. Dumitrache Ban. Searlat Grecenu Vornic.
In codicele domnescI ollämil mentiune de cate-va acte relati ve
la scoll O. cultura publica
La 15 Maiil 1795 A. Moruzi da und floii hrisovtt de scutiri
folosinte pentru Constantinu, nouli dascalii de la scóla Romano-Slavona
din S-tu Gheorghe-vechia.
1. lata acesta acta
Hrisovulu Dascalului Costandinu, Slovenescu, de la sfIntu Gheorghe Vechiu.
De vreme ce schla Sloveneascii ce este amlatrt aid in ora§ulti Domniei
mele Bucuresd: la sfintuld Gheorghe celti Vechiti, care este de invetatura carta
slovenesd, unde nu numai din copiiI pamantenilorri sil afluí la acéstä' §chirt,
ci i alti straini dintr'alto tórï sunt venitY, care seóla este f6rte trebuinciilsa
la ten ob0ea acesteI tilFI pentru inv4itturh', fiindti metahirisitti toth nerodulti
ac6sta invgtatura la t5te trebuintele, spre a earera dare de inv4atura
de vechiI i Htrital rh'posatii Doma): sunt orandultI en plata Domneascii
douY daseitlY, ca srt se afle in toata vremea sa invete copia, la care sc61rt se
afluí Costandinh Dasealti sloveneseti en unti ipo-didaseálti alti Sil ti, carY fiindil
pare:antera, ca case, socetitu-leamil Domnia mea trebuinta ce orti avea, i nu

ISTORIA R °MINH, 0 RU 57
Asemenea reinoiesce mönastirei Colta hrisovulu de scutiri §ifolosinte
pentru spitalu i scòla romAnésa.
'I-am lasatti s fie de toti lisiti, a nn fi atinsI do óresi-ce miIì Domn6sei,
mai v6rtosti c fiinclil in liniste purarea, si fie ea mintea slobodi, i sti puni
tart nevointa a se slrgui si a sta napristan, spre inv6titura i procopsóla copiilorti
scolarnicI, si pentru strain)." i pentra pitimantenI; a cirora dará nevointi
strirlanie nu le-amti trecutti niel Domnia mea cu vederea, niel amtl Wahl
intru uitare, ci m'amil milostivitil i printr'acestii cinstitti hrisovti alti Domnief
mete, hota'rimil ca el si taá casa lord in WA vremea si fie apilratil de
felulti de dájcliï, de nimicti nicl odini6ri valti i supurare si nu ELBA' ; asisderea
i drepte bu.catele bru, Mai si fie scutite si de totìt ne dajnice, stupT
rimiltorT de dijmiritti, i vinulil de viniricitl, i sit fie si cite o pivnitti aicT in
BucarescI aphate de fumiritti, de camintiritti, de varni de vinil, Domneseil i
Agiescil, de ortulti vatavuluT de ctirciumarl, si de tact ori-ce alto angarif ce
vent esi pe pivnite, ori in credinti de va fi dijmiritulil, s6i1 vinitriciului, s6i1
rile pivnitelortl, off de se vorti vinde, s6ti mitcarti vre-odati de s'arti
ca sit plitésci i ceT ce vord avea eirtY i Hris6 e Domnesci, iar numitiT
mai sustí Dascitlü nici atuncT sit nu dée, i totti-d'auna sit fie scutiff ; asemenea
pentru ajutora caseT bru sit aibti i Liude Mud struuini, scutitT
ape'ratI de totti felultl de dijdiI i orinduelile ce vor esi pe coi-l-alt1 scutolnicti
do la Visteria DomnieT mele presto anti pro tériti, de TAM: unele, niel nail
vald i sup6rare sh nu aibi ; cum si la vremea oieritaluT sit tali a seuti of
una stag cindti-lecI; Incti sa aibi pe tart anulti a lua cite oci una mie sare
de la ocna Telega din sud. Prahova; deosebitil si fie casa numituluT Dascilti
apolirati de orT-ce felil de musafirT si de t6te alte beilicurI, on vel. Portar
fi, ski alti din Boerii i slujbasT, de &Ara nimenea superare nicI-de-cum
na aibti. Pentru care poruncimil Domnia mea si Dumnev6striti Ispravnicilonl,
D-vistri BoerT sOil slujitaff, caro dupii vrenif veti fi orinduitI ca ofi-ce
fold de Dijdil i slujbe, de t6te cite serie mal susti st aveff a v.6 feri, si dela nimenea
intru nimici valti i superare si nu. ¡IBA, pentra ca Dasciliti de la numita
scólti pururea ati avutti acestea mili si de maT nainte de la altl fratT
PravoslavnicT DomnY, ce ad stitutil oblä'duitori crescinesci acestil t,éri, precum
ne-amti adeveritil Domnia mea din Hris6vele Domniilorti séle, co si veluriti de
noT ; i pentru ca si se pizésciti acestea mill ne clintite i ne strimutate, arnti
Intitritti Domnia mea hrisovulti acesta cu InitI credin.ta DomnieT mele Io Alecsandru
Costandin Aforuzi Voivodti, i cu credinta proa iobitilorti Domniel
mele fiT, Costandinil Vodi, Dumitrasco Vodi, Nicolao Vodi, i ca totil sfatulti
einstitilord si crodinciosii Boen Domnil m6le ; Nicolae Brancovénil vol Vist.
Dumitrasco Racoviti vel Bann, Ianache Vieirescu vol Spitt., Ianache Moruzi
vol Vorn., do Ora de susti. DIanolache Brancoventi. vol Vorn. de Ora de josti,
Manolache Cretulescu. i el Vornicti. Nicolae Filipescu vel. Vorn., Costache
Ghiea vel Logf. de Ora de susti, Scarlatti Ghica vel Log. de Ora de josil, Nicolae
Hangerliu vel Hatm., Dumitrache Manu. vol Post., Isaac Raletti vol.
Clucerti, Dumitrache Schina vel Comis, Nicolae Racovitii vel ;
s'ail sensu hrisovuliti acesta in anultl dintâlti alti tint&I Domniti alit Domniei
mole, aidi in orasulil scaunuluI DomnieI mole BucarescT, la Mt. 1793 Maiu 15.
Cond. XXVI. pag. 57.
1. Cod. XXVI, pag. 63. actuld din 1793. Ved1 anexa.

58 V. A. 1.111ECHIÀ
Deja in 1793 Noembre 4, A. Moruzi adresase Mitropolitului cirm5.toruKi
Pitac la Metropolie pentru Lana: §colii ce sunt sec-1 dée preolii de una
po. tal. 2 cifertul lu Sfeti Dumitru.
Io Alex. Constan. Moruzi Voivod.
Proa sfintia sa parinte Metropclitil al Ungro-IrlanieT dupa anaforaoa, ce
facatil D-lor NaziriI EpitropT, find-ca' preotiI din Eparhia sfintieT Tale,
si ale pikintilorti EpiscopT ail ca sit dea acurnti cIfertulti de sf. Durnitru trecatu
la eutie po. tal. doT., scriemil sfintieT Tale si poruncima, ea atit prea sfintia Ta
cata i parintil: EpiscopY, sa randuitT mumbasira. ca sit 1mplinésca de la preoti
acestl banT, caff tara zilbava facetT teslim la Epitropie 1793 b. 4.
Cod. XXIII fila. 23
Din acest act se vede, c5, Domnitoruld voia ca §còlele sit mérgä.
lnainte .5i de sigur dupd budgete anteriòre. In adevër la 26 Februariu
anul urmatoriii Moruzi ordonä plata lefflor regulatä la dascalf :
lo Alecsandru Cons. Moruzi Voivodu.
Proa sfintia Ta parida Afei-ropolite, din baniT sctilelor co sunt sil so
dúo leafa Daseillilor, incephdu-se de la luna lai 'anuario ot. let. 1791 dupi
Pitacu DomnieT mele, ce este datil la pré sfintia sa, armandu-se pina la sfirsitalil
anule. tol. pisan gpd.
Trebuinta de c(51e se manifestä prin jalóbe ce dau unii i al(if
cer6nd dascali. A§a se cere §coll la Craiova de Matei Brtbeanu. Din
anaforaoa Epitropief, se pae vede §i cä. subsista devi ubredä, organizarea
§colilortl dupd cum a facut-o Alex. Ipsilante.
Eacä aceste acte frum6se:
Anaforaua ce au flicutu in dosui jalbi lui Matciti Babén sin Pitar Papa,
ot. Craiova impreunii :u alta ce au copa, pentru cerero de Dasceili.
lo Alecsandru Costan. Moruzi Vod.
NumaT la Rtimnicil oranduimil sa' fie un Ipodidascalti ca ltifil de la Catie
cite tal. doug-rjeci pe luna, pentru care scriemil proa sfintieI Tale iubitorule de
Dumne4eri sfinte parinte Episcopil al Rtimniculuï, sa giisescI i sa orinduescI
omit ca sciinta de invstitatura, caraia platindu-se de acolea acea léfit se va tinca
sfintieT Tale In anua la Cutie. 1793. Sept. 3.
Vel. Logof.
Cod. XXIV. Fila 405.

Prea Indltate Dòmne.
1. Cod. XXVI. pag. 122. Iati actu10:
ISTORIA ROMANILORI) 59
Insciintdm Mira' téle, ch cu orandaiala ce dintru Inceput s'ati ftícutil
pontru scóle, la jadetele de peste Oltd, s'att oranduitti sdpte DasedlI, unul Elinescti
ea tal. 360 pe anti, si altal slovenescri tal. 120, in Craiova, amêncloT,
In cele-l-alte judete cite un Dascd1 romanescti, po. tal. 60 pe anti, care We
aceste loff se dart dela Cutie plätindti Episcopulut acolo, si tiindri In sdind Cutia
la, socotd1d, lar la 115mnicti Dasclild grecescd nu este si ar fi de trebuintrt, cad
cdtandu-se deptirtarea ce este de aid 'And la Craiova, atata este si de- acolo
pand la Rdninicti, iar cererea acestiff Boeril este pentru elenica Gramata,
pentra care de va fi mila Itirtrid tdle, de folosti arti fi sit' so oranduiasch ca
ipo-didascálti si la Craiova si la Rrannicti, spre folosulti sermanilord copiI, en
léfd pe tuna mbar ate tal. 20; acésta insciintrim Mdriei téle, si cum Duhul
sfantti va lumina pe Mária ta. 1793 Aug. 27.
Filaret al Ungro-Vlahieä, Dimitrache Banul. Scarlat Vornicul.
Cond. XXIV. fil. 405.
In 19 Augusta 1792 A. Moruzi renoiesce brigovul . c451eI de pe
rnoia .5,uta ( judetula Dambovita), cea intlintata de MatheI Locusténu. I
Hrisovulii Slugerului Mateiu Locusténu pentru mila biscriceä de pe mofia
$2(fcc din judetulu Dennbovila.
De vreme ce credinciosulti Boeriudil Domniel: mPle Mateirt Locusténu vel
Slugerti, avéndti mosie ce se numesce uta jud. Dambovita, pe care mosie iiindti
bisericá, ande se ciustesce i sti präznuesce hramulti adormiref prea sfintel
stäpanef nóstre de Dumne4eil ndscét6re, dupd, ce ari Inzestrat-o ca oddjdff
cu odóre, cate sunt irebuincidse, ati aselatti si preotti, care de apururea slujesce
sfinta leturghie, si osebitti de acésta all mg impodobitti acéstii bisericit
cu dascälii ri au *tau oremduialel de invafa copii sërmanä, fetrec de platli,
avandti si plata ostenelilord Watl preotulti catti i numitulti dasalti de la nu.mituld
boerid, pentru care fdcandti rugticiune numituld boeriti DomnieI séle
frateluI Míhaiti Vodd uu ca srt feed ajutoriti si mUll acestel sfinte biseric1
spre a se ajuta earl la trebuintele sale catil i aceä copii sgrmani la imbreicainintea
i cheltuiala ce vorii avea trebuinta, v5(15ndrt Domnia mea hrisovuld
DomnieI séle ca lét 1793 Maid . . . prin care orInduesce mUll sfinta bisericT,
acelti preotti sti fie scutitil de tóte &Wine i angariile off cate vord esi
pe alp.' pre*" dajnid, cum si de ploconuld viddicescu, de niel unele sup5rare
cum i dascglalti sä fie scutitil de t6te ()Aldine i angariile ori-cate
oril esi pe térd de la visteria DomnieI mele ; asisderea sit ike si de la Ocna
Talega, pe totti anuld, bolovanf de sare una sutä pentru ajutoruld bisericiI si
acelorti copil grmarif ; cum si liude 6, dmenT strifinT, frod de pricinti, pe call
gäsindu-I i cercetandu-T Dumndlorti Ispravnicif, dupd, adeverinta ce va aduce,
sti li se dée i pecetluiturile de la visterie, spre a fi In pace si nesupgratl;

fO V. A. uilECiiiA
c111a cunoscutd nona, din Agiesci, continua sá esiste i. primesco
ea unu nou hrisovu de la Moruzi, in 30 Augustu 1794.1
Asenienea .5,c6la de la Monastirea Obedeanu din Craiova, in acelal¿i
an0 1791 Augusta 28, este din noil recunoscutd de A. Moruzi
favorisatá cu specialu hrisovtt. 2
asemenea si stupii ce va avea sf bita bisericii sil fie scatitr i ap ;rati do diji
vinurile de vintiricill i oi 300 de oieritu ; dreptti aceea i Domnia
mea milosEvindu-ne mntrimut túte acestea mili, ca so, se pitz6scrt nestriimutatti,
fie pentra ajutorrt la colea tribuinei6se, adeverindti lirisovultt acesta ca Ins4i
credinta Domniel" rnele lo Alexandru Costandiutt Moruzi Voivodu, i ea credinp,
pro iubitilortt Domniei mele fiii, Constanclinfi Vvd., Damitrasco Vvd.,
Nicolae Vvd., Ispravnicti fiindu Scarlatti Ghica vol. Log. i s'au scristi la lét.
1793. Aug. 19, de GheargIte Log. za tainrt.
i Ola.
Cond. XXVI, pog. 122.
Cod XXVI.
ifrisova pentra Monastirea Obedenilorit, de la Craiova, uncle este spitala
Fiindti-c6 cinstitii §i credincic9it buerif Domniei mete, DumnOlui caimacamulti
i Dumneloru .divanitil de la Craiova, chipa porunca co ati avutrt do la
Domnia mea, cercetandil de starea i orânduiala Mi5nrtstirei Obedénului din
Craiova, prin anaforaoa de la Mart 18 a acestai anti ne-ati data prin pliroforie
pe largil, cum ch' acéstä Munastire din inceputalu el a fostti slobodii i nicaori
legatrt de rOposatulti ctitoru al el Costandinu Obedeanu biv vel Paharnicti, ce
o Mi ziditti i o au inzestratit, avéndti intocmire prin diata ctitoralut spre a
se chivernisi de epitropi §i a se face din veniturile el ajutoru la lucrulu de
Obqtea politiei trebuinciosu qi de suletti folositorti, cum ne au afétatu
acésta i dovedile eI in scrisil ca intAriff vechi Domnesci, a anda ortInduiald
strginutAnda-se dupii vremi, in alto chipurt, aeel lucru sufletescu
trebuinciosti politiei, care era a se urma la acéstil, Muniistire, unde ea t6te
crt in celea de pe lama Domnia sa fratele Alecsandru Vodti Ipsilantit dupil
scoposultt acelui fe'posat ctitoru a fostil intocmitti la acéstii Monastire loen do
scart ca dasecIta pentru invettitura copiilorti de obste qi spitaltí de bolnavf ca
doftorT, déril dupti inttimplarea rrtsvriitirei -nema ci una §i. alta ati lipsitti, §i
Miíngstirea incii ca totulti s'ati stricatrt ajungêndrt la därrtptinare desaviirsit t,
nu numai cele din prejur, ci insusT amvonalti sfintei biserici art ajunsu a
clidea ea totulti, cum i lucrurile ei ati ineeputti a se risipi §i a se strica
de la (Masa; i pentru de a veni acéstrt Könästire la stare si a se pazi bana
ortinduiala a ace,lui Aposatil ctitorti, carele prin diata sa mntuinitui ca hristive
Domnesci, neingiicluind niel pre mi din nOmulii ski amestecti la epitropia c stripanirea
acestei Mtinristiri ci a lucrurilorti el, niel de a se inchina si de a se lega
undevag sub chivernisire de epitropi, ati socotitti Dumnblorti çi eu socotélii de
obqte att alesti din neguttitorii politiei barbaff ea ipolipsis scuti de ipochiment
credinciosi, dol, anume : Barba Plepianu ci Costandin Caradinul, spre orandui
Domnia mea epitropi al MOniístirei i lucrurilorti, crtrora sit li-se dée in sOupt

ISTORIA ROMÂNILORÚ 61
Esista subt A. Moruzi si c.(51a rometn6sca', de la Monaslirea.
Me a le ilonastireI si prin miie1e lora s. stranga vinariciurile, sil faca clielhiela
el; a earortt anatora gasind-o Domnia mea cu cale, ea o imuiltare
aegarnantuld ctitoruld, ama Intaritti Domnia mea, la Maiil 19, cu coprindere
ca sa faca zaptil tate ale Monastirei misciltare i nemiscabire, prin catastilm
iscalitu de Dumnéld ealmacamu si de Dumnélorti boen ca sil le chivernisacil
Cu siliva spre spora si adausil, dandil poruncil, ca prin marafetula Dumnelut
caimacamuld si a Damnelorti Boeriloril, sil se stringil Vote luerurile Monastiret
colea risipito, a sc une la loca si pe tota analu dée socotSla inaintea
Dumnélui caimacamuld si a Damnélont boerilorti ; unde sa fie hita i rudele
raposatuld ctitorti ; iar pentru venitalii de estimpu ail avutu porunca nestra
Dumnélont boeriT, ca sii cerceteze cata a statu i sil ni-1 arete, ca sil vedennt
adica en ce se pSte ajuta acumu la dregerea ziclurilorti din veniturile ;
asisderea a fricatu i chefsu prin vederca DuninAlorti la fata loeului de zidirilo
colea fúrte rki stricate, care sunt multa trebuinciae a se drege si a so face
negrositu acorna i att chibzuitu iarasT dupi porunea nastril, dupa numgrulti
adailoril i dupa starea Manastirei si mal viírtosil chipa trebuinta politiei ce
esto mat cut cuviintii a se Intocmi la acata 316nristire cóbi, adocil en dascalti
si °u cap: ucenidi: ? set' spitalu ca doftori i ea catt bolnavi ? no-avendit loca
dupa cum ne-amil pliroforisittt a inctip6 si una si alta ; cari prin alu doilea
anafora a Drunnelorti, de la Infle 20, no-ají insciintatu ea venitultt de estimpu
este tal. 500. 'ara cheltuiala care trebue a se face acumil la dregerea colont treb
uinciase, la facerea amvonald si la alto intemeien ale biserieei i improjuni la 20
oda', dupil catastihu ce no MI trimesil, esto talen 1350, care acata cheltuela ce trebitesce
acumil estimpil de o datii, la facerea numitelorti ziduri, Dumn%lortt boerit
prunenteni insusi de sine s'atiproerisitu a-o da de la Dumnelora acum, Meca tal.
1000 dupa f6ia ce no au trimesu, ea la una lucra sutletescu InsusT trebuinta
folositora, i ca-l-altt talen' 350 sa se dea din venitulu do estimpil
Manastirei, dupii trebuinta politieY, au socotitu si Mi fac.itu ariltare i rugaciuno
Omitid mole de a se face scela do invat dura, e i 20 de copi i ca Dascala,
fiindu i num6rula otlailorrí Incaperea i trebuinta unui Dascillit
d:n tala, si und Dascilla allí douilea, ea 20 ucenict, si unu Dohtortt a politiei
numat de sederea sa, prisosindu patrtt odat pentru Epistatil i sine, dalia cuo2
iarastt prin faja ce ne-att trimisii sunt aretate 20 oda' la natniSra en eatniirile
lora ; a carora rugriciune am primit-o Domnia mea, ea una lucra trebuinciosit
si folositont politiei i partii loculd, mai vèrtosti cil ì jìibY satt data Domniet
molo de la unele jupanose vednve i scapatate i Boerinasi din partea loculut,
el no fiindil ChIl oranduita de invatatura i nefiindu-le copal primiff, remanil
rol de lamina Indtatura si a cunoseintel, dupil co Domnia mea si pana actitud
d'ama pa totu anula de la cutia milostenieI cate tal. 500 pentru Dascalil ala
CraioveT; dad clara d.upit ce ami" hotaritu Domnia mea, ca sa intocmintil acata
Mtinastire i cala de inv6tilturI, amil socotitil apoi cheltuéla trebuincial ca
sii urtneze pe totu anull a avea plata Dascalul I i la ajntoriu de hrana copiilord
saracI, culi se voril osirdui spre invétatura cartil, i Intaiii Doinnia mea
orandttimil ì hotarimu srt se dele din Vaina Cralovei tal. 400 pe teta anula,
ineepóndti de la anulti viitoril inainte, peste banit cumperatorm, caro ea tal. 500
ce se daa do la cutie Po tot anula, din banii sceleloru pentru Dascalula Craiovet
facil tal. 900. Orandulinti Domnia mea s a so da si din ~Ruin 316niístirei.

62 V. A. tintcliiX
MotruluT, cum dovedescu hrisóvele de scutire acordate daschlului
de la acea §c61A, din 5 Martie .5i 8 Septembre 1793.
Acéstä. §c6lA. va continua sui esiste p6.nui tArqiu in secolulti al XIX-16.
CUIT ä esistati §c6le romanesci in judete subt A. Moruzi, se
póte documenta cu actele ce dämil in not5. (Reclamatiunea de léfii a unut
dascalil de la Ro§ii-de-vede ) cum .5i cu arkarea Foc§eneniloril din jaiba
loru catre Domnitorii , cä ei n'au §c6I6, §i sunt deOrtati de §c6lele
din alte ora§e. 2
pe anti tal. 300. Iari ceialalff bani a venituluY si se cheltuiaseti de Epitropit
.51s6nlistireI la trebuintele BisericeI, si la meremeturY in vrenff, si la cheltuelile
urnAtóre, din can venituri ati iée EpitropiI deciuiala lord pentra osirdia
ostenéla loril, precurn dée i sfintia sa iubitoru de
Dumne4eti pgrintele Episcopu. Ramnicu tal. 150 pe anu, cum si Dumnéltti
Caimacanm CraioveY, ce va fi dupil vrenif, tal. 150 car): acestia toti se adunti
pe anti 1500, din care ortinduimu Dasettlului dinthiti tal. 700 pe anti, ca prisosu
de tal. 200 peste co lua niai nainte, Dascilultu al doilea tal. 200 pe anti, si
600 s'A se cheltuiascii la 12 coph gracI, de liude Po. tal. 50 pe anu pentru
ltrana si ajutorulti lorti ; earl n'ati stare si paten puirinii loru de a-I chivernisi
numal inf6tittura färä" de platii de la Dascalulu acesteI scóle, iarti hrana
imbrictimintea lorrt tail din easels parintiloru, dupä cum si la seolile
de aim se urmézil, i fiindil cri acestel Mönistin cum si scóleT de invrititura,
i s'au fostti ficut de la Domnia mea, mal dinainte, mili de Om liude, poruncimil
ca ace)." dece liude sit fie si de acumti inainte ne dajnici, ca sil poslusascri la
aducerea de lemne, cam si dot. Preoti ce vont fi slujitorit. sfintei Biserim sit
fie ne sup.6ratI de dajdie 13reotéscg; (led pentru acestea tóte, ca sti se urmeze
dup5. cum Domnia mea le-amil intocmitu i le-amu hotitritu, atiltu pentru
ofänduiala sfiriteI Wöruistiri, catu i pentru orandaiala scoleT, ama data duprt
rugAciunea D imnéloru. Boerilorti, acestil Domnescalu nostru hrisovu de intttrire
prin care poru.ncimti, ca Dascilulti din taiti si al doilea, ca unii ce ati plata de
simbrie indestulatil, sit fag, pururea si in tart vremea silinit i sirguialli la
inv6tritara cop.itoru, ca si se procopséseti i ca si se cunóscg din silinta si
osirdia bru, rodulu invrititurei, purtandu grijil purarea si in tóti vremea
DurnnéluI Caimacamulti, i cu. Dumnéloru Boeril divanitT, de asI avé scólaac6sta
cum si Möntistirea buna stare si orandaiala loru, dupi dabria ce ail, ca una
lucra folositorti de obste; pentra care aintt adeveritti hrisovuld acesta ca instisI
iscilitura i pecetea Domni I mele, i ca credinta pr6 iubitilor DomnieT mele
fiii Constantinu Vvd, Damitrasca Vvd, Nicolae Vvd, Gheorghe Vvd. martor
puindti i pe Dumnélorti einstitri i credinciosii. velitl Boer): aI Di vanilla DomnieT
mele. i proci 1794. Augusta 28.
Cond. XXVI. Pap. 228.
Cod. XXVI.
Anaforaoa ce s'au facutu in dosuiu jalbei lui Nedelco Dascalu de la
Ro§i-de-Vede, sud. Teleormanu pentru simbria. /ui.
lo Alexandru Const. Morazi Ved.
Proa sfintia ta, ptirinto Metropolite, oranduiala ce la fi fostrt, ì eatti so va

Se pare d. rnitropolituld Filaretd §i episcopil nu prea administrara
pana in line onestu banii scÓlelorü, cadí nu platira lefile dascillilord.
Din actuld ce dama in nota se va vede ea Moruzi s'a ocupatu
de scelele judetene ca §i de cele din Bucurescl.
In cartea pastorala séä enciclica canonica a Episcopulth de Rem-
'rica Filaretii, aflarnii, cá preotii cei mal iscusiti §i mal impodobiti la
invetatura erc..d-indemnatl sá stringa copiii §i invete carte, pe la
satele inari. In acéstair enciclica, vedemd, ca intre datoriile protoereilord
era §i privigherea asupra §cbleI aflätere iri judetulu respectivu,
ca sti vaq5.: De se silesce dascaluld ca invatatura copiilortt §i ce
spoi ire iacu la inv&tatura? §i de li se urméza oränduiala sea' nu?»i
Se vede, din actele ce aducemd, ca Fogaril' atätii de maltratati
§i ruinatT in rësboiuld din urmá este unulu din rarele ora§e, carl nu
ail véqual redeschisä. §cela sa.
Foganil reclama deci, in 2 Iulie 1796, sä lì se dea cúIä, sti le
randuiasca dascäld romanescii, cu lefa de la Epitropia ob§tesca. Dornnitorulu
insarcineza pe Mitropolituld tereI ;i pe ispravnici, sa gasésca
asemenea «dascald cu invetättira burra i ca iéfd de 10 talen l pe luná
de la Epitropia ob§téscii. Acéstä lefa, pentru inlesnire, se va pläti
de Egumenuld S-tulth long din Foc.§anl. Totil-odatä Domnitoruld ránduesce
o Epitropie specialá a §coleï d'acolo, compasa, din doi negutitorl.
Ispravnich ad 011a dascaluld doritu «eta invetaturii huna
ca condeid band romänescii, anume preotuld Iacobit de lá S-tu Neculai
§i s'ad a;eqatii ;c61a, randuinda-se ;1. dol din frunta§ii ora§eni
face dreptils i se faca tacsilu de aceea, asupra m'inda va fi remasil banit,
srt i se dea celta ce art slujitti. 1793. Ghen. 8.
Vol. Logf.
Proa Inällate D6mne,
Ascultandri lurninatil porunca M'Aria Tale de la aeGstil jalb1, tuuu frtcutu
cercetare, i banif Dascalorn, atillu de aici din Bueuresci, cedu de prin judefe
deplinti pro anulti 179.2, i-au popritù pré sfinfia sa proin Mitroropolitu i cu
parinfii Episropi, din banil scéleloru, i asupra Epitropiel &cm rémasu nieS 21:11U
banu neplcitifi a dascilliloru, ci de nu i s'au data jaluitoriulti niel; una bantl, va fi
luntinata pornma Mdriei Tale, de i se vorii da de ccitre ArcItiereu ce-ti cade acesttt
judefu In Eparchie ; iara pentru cererea ce face, ca sá i se imulfascci léfa, /linda
ed actim s'att datu asupra pré sfiinfiei séle petrintelui Mitropolitu, i s'ait
pustt la orandttialci scolile Bueureseiloru, mai virtosu cti de obiceiu prin judefe,
ea aestu pega au fostti tocmifi tofi, dascalii, i acum aut;lindu de jaluitoriu
ea i s'ají meiritti, léfa, tofi, vor face asemenea supérare audulta Marirri Tale, ci
?emane la acésta, cum Domnulu D-4cit va lumina pe Maria Ta. 1794. Ghen. 6.
Cond. XXV. Fil. 226.
tSTORtA ROMINILORÚ
Biserica ort. rovani, amera 45; No. 8, taz. bz7 etc.
Scarlat Voryticu.

64 V. A. URECHIÀ
anurne poleovnicula Iónú Tartiesculu §i Ian Ciauu Copcea ea epitropi. D
Domnitortila d'A in 2 lidie 1796 lu-isovu .sc6let pentru asemene organisare.
1
La Caracala inc6 este §c6ld g de invqtaturd copiilora. » hì fav6rea
et, a unet biserict i a or4enilortt, avema urrnAtorulti actu :
IlrisOvu pentru molia Curaca/tala din .ud. Romanali, ce s'aii lasatu a fi
iaräl sloboda Domndscci, care era dclruitei d-lui Vistieritaul Din alu sen
Domnedetsca inv'étatoril si intaiil mai trebninci6sa 6meniloru a o inváta,,
este, ca sil se con6scil cinevali pre sine, fiind-ca eelti ce se va clu6sce pe sine
1. Cod. XXVI. Fila 285. Eac5 acest5
lo Alexandra Cost. Moruzi Nrvd. Cosp. Zentli
Fiholu-ca &opa jaiba i rugáciunea ce ail Menta Domniei molo orasanit
din orasultt Domniei mele FocsaniI de dinc6ce, sad. Slam Riitnnicit, cutn ea
departatI fiindtt de orasele ce ati secile de inv'étratira carta, se afta copiii lorti
filede niel o luminil de invetatura credintei, cerendil mila çi ajutortilit
Domniei mele, de a li se randui untt daseálu rumanescil eu 106, de a putea
tinea sc6lä' in numitultt orasu; a crtrora rugáciune primind-o Domnia mea spro
folosulu si indestularea care o voimu de a fi locuitoriT tereI DomnieI mete, Intro
Pite cele trebuinei6se, indestulatI i nelipsitt, ama portincitn prin anaforaoa
ce ne-art fácutá Preastintitulu mitropolitu ala teret, la D-loril ispravnicI, ea sa
gastsca unu clase:Alti iontaneseu, tu invetiltura bulla spre a aseda sc6la In
orasti, caruia orinduitil Doninia mea si hotilrita léfil pe luna, cate
talerI 1.0 de la Epitropia obstiet, care bani pentru inlesnirea primirei amtt
macan ca respunda acolo pe tóta luna Egoinenolil Monastiret SI. Iónu
din Focsarit, si tallado adeverinta dascalUlut de primire, iscalitil si de dol. DOgatitoyl
al orasulut, ce se vorn orindui ca Epitropt i purtatorI de grija at se6let
sil so seada Egnmenulat aicI la Epitropie din banii se6le1oril ce da manastirca
la fe-care anu. Dupa caro porunca ail venittt respunsu Doniniet mete, ato
eurn ca s'att gasitti Daseallt co invetatura bunii i ea eondeiil
banu, anume Iacovil de la si. Noeulae i s'au asedatu saila In numitultt oraytt
randuindo-se i chiar din orasenii: frontal( anome: Poleov. Itinu Partiescolu
I6n11 Cétiso Copcea, ea Epitropi si purtä'tori de grija al se6let. Pentru eare
ne-att tramisil i orilsenit jaluba lora de obste de multamire, rugandu-se ittrasi
ea miluimit en Hrisovulii DomnieI mete do intilrire si urmare nestramutata.
A ciírora rugaciune jaral( primind'o Domnia mea, le-arnt1 data acestil Domnescil
Hrisovit de intarire, ea sa li se pazésert acéstrt intarire a seólet nestramtitata,
si pe t6ta luna s'a ja orinduitulil dascalil léfit de la lionilstire, co care
va fi scadutii, dupil cum amil disil, din banit seólelorti.
Dreptil aceea indatorilmil pe munitulti Dascala a'st pune silintrt la invétritura
spre a proeopsi ucenicit çi spre a arta rodurile de'nvetriturrt In faptii.
poroncirnu ca sil se ti-6CA acestil Hrisovu si in condita Metropoliei, precam
si In condica EpitropieI, scriindu-se hrisovulii aeebta la 16t 1796, lulie 2 de
Gheorglie biv. treti Logof.
L. S. Prot. vol.

ISTORIA ROMINILOR.6 65
va cm6sce pi pe Damneder", pi celu ce va cunósce pre Damneder' va fi In
chipula WI Damneder', pi in chipulfi lui Damnedeu va fi cel ce se va face
vrednica laY Damneder', Mil ce nu face vre-unti lucru nevrednica lui Dumnedeu;
drepta acea fiepcare gAndindu ale sale t6te i iarapt smerita inaintea lu"
Dumtaedert i dicêndü ce gAndesce i fiiandu coba ce dice, 'dune" vrednicu
va fi luI Damneder'. DecY in tót'a vremea se cuvine, ca nicY odiniófa sa nu se
odihnésca ingrijirea fire): primgintescI, pi in totil chipulu s se siléscit a fi urma"tare
stapilnireY ceresd a cotui a tóte Oblfiduitoriu, si peste tóte incepiitarele si
puterile chivernisitoriti, proa bunultif Dumnedeu, 4iva sa graiasa ca buzele
facereT de bine pi nóptea tuintea cugete gAnduti arkat6re çi urmatóre
facereT de bine. DecY fiind-ca Dumn61ul cinstitulu pi credinciosa Boerulu Domnil:A
mole Costantina Filipescu biv. vel Vist. av6nda mopia Caracalulu" din
sud. RomanatI Cu totil cuprinsulu i hgrazire de catre Domnia sa fratele Mihair"
Vodii Sutulil, ca o sloboda pi Domn6scr, ce dinceputa era, proem vedumil
Domnia mea hrisovula DomnieT sale ot. let..., care mopie stApAninclu-o
pi Dumnélal pttna acumil, ail cugetata la datoria cea firéscii a facerilora de
bine pi ea deplina creptinesca hrisovti aiétAndu-se, a bine-voird de au daruita
acésra mopie i DumnéluI orapeniloril de la Caracall pi biserice" de acolo,
unde este sa se tie ;cad de invelcitura eopiilort;, purtfindu grija ca a loru
cheltuiala, pentru t6te oranduielile, atar' la ale bisericeI trebuinte, cAt pi a swift,
a se intemeia ea dascalu vrednica ; pentra care acéstil. harazire ce au facut-o
Dumnélui ate numitiI orapenI, vgdumu Domnia mea pi cartea din partea
Dumiséle, adeverita de prek sfintia sa Metroplitulil tkeY, pi de iubitori" de
Damnedea prinii EpiscopY pi de totT Dumnélorti cinstiti pi credinciosi
BoeriT 'DomnfeI mele, earl' dinpreuna ne faca rugaciune, ca sa li se dea pi orar
senilora Domnescula nostra hrisovu, spre Intiirirea stripAnireY loru la WIzirea
ac6sta, ce li s'ati fitcatil; decI, dupa ce ama laudatu maI intãiu iubirea
de 6menT a Damisale numituluI cinstit i credinciosa Boeriulu DomnieT mete
Filipescula biv. vol Vorn: pi facerea de bine si fávna creptinésca, cu care
printeacésta fapta placatä" lul Dumnedea i vrednica de pomenire s'au af6tatu,
amtl bine-voira Domnia mea de le amti datìl orapänilorta acestu cinstitu Domnosed
hrisovuí, ca atAta acsptI co, se afla acamil gediltorY acolo, cAtil i alp ce
dupa ce vremI se vora invrednici av6 locuintri la acela Wert, totT sìí fie
slobodt de claca mopieT, de dijma bucatelora, de otaptina viilorti i sit' o stapft-
'Asa orapeniT i biserica de acolo ca pace, llama' sa 'Arto i ei grija atittu
pentru bisericìí a-pi avé Ora Indestularea celord trebuinciósS, ea preot", ca
cAntaretY, ocfiljdiT i sfinte vaso, cAtd iscóla cd inv'étatura aviiloru pe deplintr,
Intarinda hrisovula acesta ca insapI credinta DomnieY mele, Jo .A.lecsandru
Costaudina Moruzi Voivod, i ca credinta proa iubitilor Domniel mele fiT :
Costandinti Vvd., Dumitrapco Vvd., Nicolas i ca tot sfatula Dumn6loril
cinstitiloril pi credinciopY velitiloril Boer" al. Domniei mete: Nicolae Brancovénu
htoria Rom4nitort1 de V. I. Unclad Ton. V. 6

66 V. A. URVCRIX
vel Tistierti. Dumitraoco Racovitä vel Bata Ienache Vácärescu vel Spätar.
Ienache Moruzi vol Vorn, de téra de susrt. Manolache Brâncovénu, vel Vor.
de téra de josil. Manolache Cretttlescu vel Vor. Nicolae Filipesca vel Vor.
Costache Ghica vol Log. de téra de susil. Scarlat Ghica vol Log. de téra de
Nicolae Hangerliu vol Hatmanti. Durnitrache Mana vel Post. Isaac Ralet
vel. Cluceriti. Dumitrache Schina vol Comis. Nicolae Racovitä vol Paharnic.
Iordache Palada vol Sto. i Ispravnic Costache Ghica vol Log. de téra de susil ;
oi Watt scristi hrisovulil acesta aid In oraoulti Domnia mele BucurescI la anulti
cela dintairt a Domniei mole, In lét de la zidirea /me 7301, iar de la Domnulti
Mintuitorulii nostru Is. !Iris. 16t 1793. Initio 24, de loan biv, 3-lea Logf.
Cond. XXVI, pag. 118.
La Térgula Ji.ului avernü a inregistra existenta §c(Slei organisata
de Stoln. Dumitrache, cunoscutula istoricü a1 evenimentelora dela
1769-1775. Eata Hrisovula relativü la §c(514' §i la biserica Sf. Voivoqt :
Hrisoutii Bisericei din Tirgulii Autul, de milete ce are.
T6te facerile de bine ce sävliroescil Domni i Obliiduitorif Tniï, spre
tärirea o ajutoriulil sfintelorti locaouff, sunt dupti datoria i evlavia
creotinésca, iarrt celea ce pricinuescti i deosebitrt folosuí i mangtiere
din partea norodulu'l politicescrt, ca atiita sunt mai maltuí vrednice oi bine primito
luI D-cjeti oi 6menilorti. Dreptti aceea, In oraoulil Tfirgulti-Jiule
din sud. Gorj, s'ají aflatti o sfttntä Biseria, 1ntru care se cinstea i se
präznuia hramulti sflntilorti cereotilorii voivo0 a cetelorti 1ngeresdf Michail6
pustie, päräsitä, clarapiinatrt, i lipsitä de tóte colea trebuinci6se,
c-um i t.* ortioenfi din Ttrgu-Jiului oi locuitoriT prii loculd afländu-se
departatI de KM, ca dascithi pentru Inféttitura i luminarea
indemnata-s'ari Dumnélui cinstitri i credinciosti Boerulti DomnieT mele, Dunanacho
biv.-vel Stol. ispravnicti fiinduí judetuliff, din rivnii herbinte creotiattitti
pentru sfiinta Biserica a o prelnoi oi a o criptti qi a o aduce
In stare de slujbrt a sfintelorti Leturghif, catti oi pentru Invëfeitura copiitoru
plirei loculuT, fiírii do platrt, all intocmitil pre Ilingä' ac6stä sftIntá Bisericit o
sccild cu dasceilu i greeescu, spre mangtierea i lunzinarea, bucuria
oreigenilorti §i locuitorilorì pálieì loculta, gi ago cu cheltuiala i tripla Dum
néltif s'ad apucatti de lucru ca zidire oi lucrare In f aptui, atatti la sflinta Biseria,
spre J'Alvina oi podo:iba eT, pe dinatuitru o pe dinafarit, cum oi deosebatí
case de oedere, fiiandil 91. oda de §còlci pentru dasccili i ucenici,
lindu-se pân la sfitroirea a tole trebuincióse imprejmuirI, de caro acéstä faptii
buni, ce nu aduce mima): pod6bii o infrurnusetarea ()notad, ci i folosulti
sufletescrt i pomenire vrednicti pricinuesce, ca Invèlätura i luminarea copiiloril
la cele DumneticescI oi cu deschiderea oi luminarea unta locaoti D-4eesc6,

ISTORIA ROMANILORU 67
care färä cuviintä i friral, de einste se afla pustiitti i pärk'situ, pliroforisindu-se
Domnia sa fratele Veda Sutul, an bine voitu, ca siti faca ajutoraid
celti cnviinciosti din DumnehOscile mili, ca sil se pótit tinea acésfa faptil
bunä i in urmit &TI vremi, sil curgit pomenirea, fitandu qi o cuviinci6sil,
intocmire de bunä eanduiallt a chiverniselei §i a iconorniet venitului ce au oranduitil
la bisericit i la §c6lä, ea sä nu se ritsip6sa qi sil scacja i c6la i biserica
din starea i ortInduiala lor 111U-in la sfanta bisericä au oranduitil
Domnia sa, ca sä fie treI preoff scutiff, i anti gritmaticu, antaretu; aqiqderea
ati oranduitu bisericeI vinhiciti de la mai josii numitele popóre, ce S'au Osan
ne-inchinate la alte MOnästiri séti Biserici, dupa cercetarea §i pliroforia ce au
avutti Domnia sa de la Ispravnicil' judetulul, ate doui banI de vadrä i pärpärul,
de la toi ceT ce plätescil viniiriciil, adea : din poporulti Pareen', ce are
16 viI, i din poporalti Strämba ce are 17 vil', i din poporulu Valea-ca-apit
ce are 17 vil, §i din poporulu Délulti-Roca ce are 17 vii, i din poporalti
Racoti (?) ce are patru-Oci i optu de vil', ad. una sutil cinci-OcI i 6pte de
vii carI sunt in plasa Tismenei, din poportilit MárieT ce are 24 de vil, i din
poporulu. 1)1iiciuca, ce are 33 de vil', i din poporulti Albent, din poporulu Prigoria
ce are 9 viI, i din poporul PoenariI ce are traI-clect i mur' de vil, din
poporulti Cercaduia ce are 10 vil, i din popordu Stoiana ce are 9 vii, i din
poporalti Huluba ce are optil-spre-cjece vli, i din poporulti Billtätesci ce are
16 vil', e1 din poporalti MiroslovenI, ce are 14 vil, care aceste pop6re sunt
In plasa HamarezeI, iarit la alte vii ce dupit vremi se vor maa spori intre aceste
pop6re , sui nu aibä mai multti a face, ca dintre acestu venitu alit
sä se facä cheltuelile colea trebuincióse ale bisericei, la untu-do-letnnu, trim'A°,
luminuiri çi cele urmátóre. Alti doilea ati oränduitu sui aibä' i c61ä vinitriciti
dintre acestea popóre din sudulti Gorja, ce se numescu mal josu, care
s'ají gäsitu iarrt§T nelnchinate la alto 31-rI s6i1 BisericT, dupii cercetarea
pliroforia ce ati datil Domniei mele ispravnicii, ate doui bani de vadrii,
pärpitrulti de la top.' coi ce plittescti vinäriciu, ad. din poperulil Ciirbunescii,
ce are 13 vil, din popor allí. Duxesci ce are 20 de vil, i din poporulit StelänesciY,
ce are cincT vii, i din poporultt LTngureT, ce are treI viT, i din poporulii
Boia, ce are 5 vil', i din poporulu Ruginósa, ce are 12 vil', i din popo-
TätärescI, ce are citídi vil, i din poporalu AlusätescI ce are 10 vil', i
poporulti Stlincescï, ce are 27 de vil', i din poporalti Larga, ce are 15 vil, i
din poperult1 DrägoescI, ce are 22 de vil, i din poporulti Prisecile. ce are 65
de vii, i din poporulu BusnescT, ce are 31 vil', i din poporulu StroesciI, ce aro
11 vii, i din pepo/111g CorabesciT, ce are 14 vil', i din poporalti Bránesci, ce
are 18 vil', i din poporulil SerbescI, ce are 50 vil', care acestea popóre sunt In
plasa Gilotrult4 §i din poporalti Borlisculti Ot. Plasa TismenI, ce are cinc].
vil; jara la alte vil ce dupä' vrenif se voril mai spori intre aceste popóre
nu allí mai multti a face. Alla dar am oränduitil 91 ?cola, de la 1341611'11e ce

68 jr A. URgCH11 .71
se facil, de doug off inteund anti, unulti la CirbunescI, i altulti la Targulti
Jiului, ca s i6 de priivä'lia dintaiii ate unti leti, de privália a dona cite 20
de parale, 0. de prävilia a treia cite 10 parale, care privilia01' mcarLí di-era
obiceiti de da maT inainte cite Gino)" si 6 leI ispravnicilorU, pang la vremea
DomnieT frateluI nostril Domnil Alecsandru Ipsilanti, and pentru catahrisis
la care adusese tr6ba acésta, supgrandu-se negutitorii ca lad ne-saferite maT
multi s'ail rildicatti, dar Domnia sa si cea dintaiti luare, socotindu-o peste mgsari
i cea din urmg cii totulil ne-dréptä, ati chibzuitli o dare In maT
decatil cea dintaiti, ca miciI negutitorI si nu simti greutate , spre a da ca
protimie, socotindri iarisï i loculi acesteI din i cg este maI cuviinciosti la
acésti sufletésci pomenire a se ajuta si scóla ca acestil pu.ting veniti; a0§derea
ail oranduitti la sag dece liude scutelnicT de poslusanie, din striinT o
din 6menT färg' de Dajdie i Uri de pricing de incircituri la vre-unile din
satele TgreT, cirora dupg cercetarea i oranduiala Visteriel, si li se dea pecetluiturI
pe numele si chipulti lord si fiindti-ci in casele ce deosebitti de °dill°
scoleT snnt Mate prin silinta maI sustí numitaluI Boeriulti DomnieI mele, potil
a ggsi odihni de sedere, i dregitoriT Domnia mele, ce voril fi ispravnicI, dupg
vremI, all hottiritil Domnia sa, ca BoeriI ispravnicT ce vorti avea trebaintg i vorti
vrea a sedea inteinsele, si nu pigub6sci biserica o scóla de folosuli i venitulti
chirieI ce se cade a avea de la dansele, ca de la anti acaretrt alit bisericeT si
all scólel; care acéstä sfantg Bisenici, ca o slobodi ce all fostil din inceputil,
asemenea slobodi ail ficut-o i Domnia sa de impreung cu c61a, ne-inchinati
ne-legatil niciirT, ca si se iconomisésea si si, se chivernisésci veniturile
Qi bina oranduiala lord prin EpitropT mirea, adeci doul din NegutitoriT
OriscniT ea mg de frunte, si numaI bung starea a Targu.luT-JiuluI prin naziretu.1
o allí D-loril Dregitoriloril Domniei mele Ispravniciloril ce vorti fi dupg
vremI judetulnY acestuia, ca prin acestI EpitropT o prin purtarea de grijä'
epistasia lori, si se stringi veniturile Bisericei si ale scóleT, si se des tóte
cele trebuincióse BisericeT, sg se tie apuru.rea treI preotI, unti grimiticri cantiretti
la Bisericii, anti dascgli grecescri i romanescti, en ucenicl indeste, la
sag, pentru inv4itura cä'rtiï, diva starea si m6sara venitulaT Miff oranduitil,
de la earl' copii i ucenicI si nu si c6ri nicT o plata, si aceT clod Epitropl
dintre negutitorI, si aibi a fi EpitropT ¡math' se vorti parta ea
iarti marina' acestia, séll gisindu-se in ving a nu iconomisescti
bine, si se alégi altiT. de care 04tea negutitorilorti i oriseniloril de acolo,
iarisT dintre pgmantenI, ca ca sfatil de obste, priu nazaretalti si alg Ispravnicilorti
judetulaT, si se oranduiasci altil, c,arT epitropI pe fies-care anti si-sT
dea socotéla la totI negutitoriT si oriseniT, inaintea Ispravniciloril judetalni, o
scea socot6li si fie datorI IspravniciT a o trimete la Domnia mea, ca si o vedemi;
pentru care aceste mill si oranduelI, ce se aréti mal sus ti, ne aing adeveritti
Domnia mea din hrisovult1 DomnieI sale, ce-lil vi4umil, ca létri 1792 Aug.

ISTORIA R ohLtisnLemt 69
16. DecT invredriicinda-ne Domnuld D-dea si pre noT ca Domnia acestel pravoslavnice
T6rT RománescT, (lupa evlavia ce avemti catre sfintele luT D-4ea
locasurT, ne ama milostivitli i Domnia mea si printeacestti cinstita si bine
inchipuitti Domnesculti nostra Hrisova, intarinda tóte acestea milT si oranduelT,
ca sa se pazésca ne-striimutatil intocmaT dupli cum se caprinda mal
susa, si ama adeveritti hrisovulti acesta, cu Insuil credinta DomnieT mole, Io
Alesandru Costanding Moruzi Voivodti; credinta prea iubitilorti DomnieT mele
fil: Costandinti, Dumitrasca si Nicolae VOiN oc)T, ca totti sfatalti Dumn6loril cinstitilora
j oredinciosT boeriloril veliT aT DivanuluT Domnia mete: Nicolae Brancovénu,
vel Vist. Damitrasco Racovita, vol Banti. Ianache Vacarescu vol Spat.
Ianache Moruzi vel Logof. de Ora de susti. Manolache Brancovénil vol Vorn.
de Ora de susl. Manolache Cretulescu vol Vorn. Nicolae Filipescu vol Vorn.
Costache Ghica vol Logf. de tara de sus a. Scarlatrt Ghica vol Log. de Ora
de josti. Nicolae Hangerliu ve! Mama.. Dumitrache Mana vol Post. Isaacti
Ralet vol Clacer. Damitrache Schina vol Comisa. Nicolae Racovita vel
nicil si Ispravnicil Costache Ghica vol Log. de t6ra de susti ; i s'ad scristi hrisovul
acesta la anula dintalli alti Domnig mele, aid in orasulli scaunuluT
DomnieT mete BacurescT, la aniT de la facerea lumeT 7301, iar de la Domnulti
çi mantuitorull nostru Isusti Hrist. létti 1793 Sept. 20 de Costandind biv.
3-lea logorkti.
Cond. XXVI. Fila 155.
S6, mal aducemti, dupá harniculd nostru amicu §i colega, D. Erbiceanu,
o serie de acte relative la plata lefei unul invMAtorti de 1.
grécä din Craiova, i in genere cu referir* la sctle :
Jaloba Dascidului Dimitrie ot. Craiova co a datu ceare M'aria sa
pentru léfa ce a avuttl sci ié, impreunä anaforaua ce cOtre hidria sa Veda
pentric acéstä pricinci de Preosf. Sa se face. (Originalulti e in Grecesce).
Pré Inditate si bine voitorule Domnu.
Supusri aludí la cunoscinia InaltimeT Vástre col pazite de D-4eU i pré
drepte, ca fiincla namitti inv6tlitorti la Domnésca scóla greséscil din Craiova
de catre Pré-sfintitalti i pr6 fericitahl Filarettl, de la care si luamd anuala
hotliritti pentru acésta. Acum in a doua Dornajo a InaltimeT
Sale Mihailti Poda, inainte de a veni termenalti sa-raT iart salariala mea a armara
ca fericitulti s'a transferatil la Mitropolie, i cand arati cerutil salariulit
s'a intamplatti i schimbarea Domnieï, c)icênda-ml fericituiuí, ca fiindil-ca s'a
cerda in graba de catre Proa Ináltatulti Alecsandru .Voda socotéla CatieT, ail
uitata EpitropiT srt tréca çi obicinuitalti med salaria i sa ama rabdare, ca
TM fi nedreptatita, pina va gasi mijloculti. In acésta cestivae s'a trimisú sí

70 V. A. URECHIÀ
anaf ora de catre boerit Craiovet, ca sá mi se dea salaxiulil, e mi-amil urmatil
trébii mea si anultí acela, fárá stí iail untí bantl din salarial metí. Marturtil este
In acéstil cestiune i pré nobilulA boertí Banulti Brancovénulti, fiindti atunct
hale Bantí. A venitti in mana lut i anaforano, i Pré iubitorultí de Dumnedetí
alti Argesulut, aflanda-se la Craiova Protosinghelti ahí fericitulut,
acésta ail urmatti multe si cunoscute intamplárt i ca astil-di-mane, a rgposatá
fericitultí, si din causa ocelei pl.() rete ciume a r6masil servulti vostru
ptnil astri-di nedreptrítittí i. privat tí de dreptele si multele sale ostenelt. Do
aceea eu ferbintélá rogti pe Pré malta Véstra dreptate, limanultí colora nedreptiltitt,
intelegandti drept-Itile mele, prin pré strAlucita poruncil a, Ináltimet
Vástre sil se cerceteze cestiunea mea ca luare aminte de cutre Pré sf. Mitropolittí.
pentru ca sil-ml iatí multti osteniciosulil metí putinti salará, ce mi se
da, pentru ctl mil nedreptätescti pré evidentri. i cum va fi mila Inaltimet
Vóstre. Alti Ináltimei V6stre coi pildite de Damnedeti celil mai de pe urmil
servil.
Iscilhitti Dimitrie, Invétatorula Craiovei
ginahil a Creaste
Resolufta Domnéscet
Présf. Prínte Mitropolite, s'a cercetezt de a slujitri precum dice, si in
ce chip nu i datil léfa cea oranduitá ? i in catastihele scélelorri cum se
gäsesce pontru léfa daseálulut din Craiova ? i de la cine cere a i se pláti
acum? Séti la cine a rijmasil léfa ? i cum nu s'a cilutatu de atune i pía
acum ? sa dal Domniei mele pliroforie pe largli a pricinet in scristi. 1796
Noeinbre 29.
Iscuiuitìl : Biv ve' Paharnic.
Pun0ndu Domnitoruld resolutie pe jaloba dascalulul Dimitrie,
Ojee D. Erbicau, de a cerceta pricina Mitropolituld, ca pre§edinte alu
Epitropiel 5c6leloru, 51 in urma a i refera, da Mitropolitulu urmatórea
relatie despre eltí. Sä constaIà din acéstä anafora, c5. Cutia 5cdlelorti
era comuna, la Bucurescl, dar Episcopif erad Indatorati de a
pläti pe dascalif din Eparhiile respective, catT erad pi-in tinuturf, ca
dascali publicl i cand Episcopif se presentad cu banif §cevleloru la
trimestru se scadead cu suma lefiloru ce platead la dascalif din tinuturf.
Acésta mesura era luata de siguru pentru a scuti pe daseali de
a veni in SucurescI la Epitropie spre a'f lua lefile.
Acésta parere a D-luf Erbicénu e confirmat5 prin actele ce amu
publicatu in tomurile 1-4 ale seriiloru din istoria ce publicamd.
Pré Ineatate Démne 1
Ascultandti luminata porunca Máriet Tale amti intratá in cercetarea aeestel
pricint, si ata pentru ceea ce dice jáluitortiltl, cá ad urmattl randuiala

ISTORIA 11.031ANILORCT 71
discilieI la scóla CraioveT, no ar6tti Sf. Sa fratele Argesiti, cii afltindu-se atuncea
protosinghelti la Craiova, scie, ci dupti rugiiciunea ce art fostil dattl boeriI
de acolo la D-luï. Caimacamulti Costache SuSulti, ail scrisä la Mitria sa Malaita
Vodi Sutali, ca sg se orindulasci numitulti dascilil, dupg cam ail fostil
mal inainte de rismiriSii, ne-ati inseintatti D-lui biv vel Banti Nicolae Britncov6na,
prin fratele Argesiti, cit ail félutil insciintarea boerilorti. Oraloyal, ce
o arétii numitulti dascilti prin jalbi, Cu cuprindere : eh' ati pitzitil rinduiala
slujbeI sale; iar pentru ce nu i s'ati datu 16fa cea ortinduitg, aróti
dascalulti, el mal inainte i se da 16fa prin. Episcopulii R6mniculuï, iarti stuncea
hindu oränduitil din poruncii, prin Caimacantilil CraioveY, nu s'ail luatil
16fa de la Episcopil. i intimplandu-se inteacestil anti bóli de ciumg
n'ail pututti veni alégit de undo sit-'s1 iée 16fa. lar când ail venitti, s'ati
intämplatil mutare din scaunti MirieT Sale MihaT Vodit. i viindil Mrtria Sa
Alecsandru Moruzi Voevodil, s'ati aritatil i numitulti cu anti engomionti (cu.vintii
de 'audit) in sensu i l'aril fi i coati ciitre Miria Sa, SfiinSia Sa reposatulil
frate Filaretuí fiindil pizitti slujba sa
la scóli. i dupg aceea mergêndil la Sf. Sa i-arti fi : a, de vreme ce mal
nainte nu s'ati cruitatil 16fa si la Cutie nu s'art artatuí, si Nog o jalbri citre
Mitria Sa Alecsandru Morad Vodä, i sfinSia Sa va sta mijlocitoru de a i se
sc6te 16fa pe acelti anti. Care jalbii cjice, cii o all data, dar ping ati luatil tréba
sivarsire, '1-arti fi (Asti fratele Rmnictí, Chir Nectarie, sä nu mal zilbov6scii
aice, ci sit se duel la Craiova caute tróba scóleY, i frisia sa iï va sc6te
aceI banf al lefeI,,si asTa s'ati ding. i dupg ce ati mersti fratele Episcopti la
Eparhie, vice, cit in multe riindur`f scrisrt rispunsil : ci ping nu
i se va aduce deosebitti porancit Domn6scit nu p6te ca si-I dea nimicil, i affa
all rimasti lipsitil ping, acum. farti pentra ceea ce mi se poruncesce sit carcetlimti
cum si gitsesce in catastiliele CutieI pentra 16fa dascitlulta de la Craiova,
ariitämti Miria. Tale : cit cercetttndti ne-amti adeveriti, cii ping in vremea
Maria' Sale Alecsandru Vodii MoruzI nu. s'ati fostil pasti in ortindnialit niel
scólele de aicea din BucurescT, i pentru aceea nicT scóla CraioveT nu se gitsesce
pe acelli anti, cum-cä' sil se fi datil léfit. tar mal inainte asTa s'ati urmatti
de a i se da 16fa prin Episcopulti Rimniculni si se descirca la Cutie, atittu ca
16fa ac6sta, câtU i ea ale altorit dascitl, ce erati pe la judeSe, precum se urmézit
si la cele-l-alte Eparhii. Deci Douai curgerea pricineI intr'acestil chipu,
dupg porunci insciinSiimil MitrieI Talo, si fémilne cum Domnulti Dumnetiou
va lamina pe Ataxia Ta, a nu riminea lipsitil de ostenélit.
Alti Mä'riell Tale ciitrit ferbinte rugiitorti, iproci,
Dositheiu alu Ungro- Vlahici.
1796, Dech. 22.
«Ne-rnultämindu-se Demnitcrulu cu rèspunsulti Mitropoliel cere

72 V. A. URECHIÀ
din nou 16murire, ce s'a racutil cu banif adunatI In anulu ciumel de
la preop pentru §còle ?
Proa S finfite peirinte Mitropoiite,
Amil v&jutti Domnia mea anaforaoa ce ne facT, prin care vedemti
ne arbIT curgerea pricinel cum s'ail urmatti, vi cit piing la Domnia MgrieT séle
Selefului nostru, vaele nu se pusese In orInduialg vi pentru aceea nieï. §cála
CraToveT na se ggsesce Ong atuncea la léfil; Insit venitulti ,c61elorti de la preoff
totti s'ail luatti vi atuncT, vi tot-déuna, de care acesta nu ne fuel: Preasfin. ta
niel o arblare. cine ati luatli venitulti vc6le1orti i unde earl datìl, décä lefile nu
s'ati plätitil? pentra cä' jaluitorulti acesta, ca unulti ce ail slujitä, cum ne arétg,
trebuia de la cine ail strinsti venitulti vc6lelorg sit i se plgtéscg dreptulti ;
i sil avemti rgspunsti. 1797 Ghenaril 28.
Bit'. vel Paharnicu.
« Wespunsulti datu prin anaforaoa urmritòre este In doi peel. Acésta
insémnii, banil milosteniel i af cOlelortl, s'ail strinsii de la preotl,
dar s'au intrebuintatil la schimbarea bisericescef stäpAnirL Ea, 4ice
D. Erbiceanu, presupunu cà all fostu dap' ca presente la noile alegerY,
dup6. obiceiu.
Prea Reigate Mimne I
Ascultándti i acéstg luminatg poruncil a MgrieT tale, dupg ciitti este sciinta
n6stril artitmli : cit In vremea ritzmeriteï nefiindil vc6lele In oränduialii, niel
ban): pentru vc6le s'ati luatti, fárá numaT dupti ce ati venitti Mitria sa
Vodg, Inteacelti anti s'ail luatti, cand vi jitluitoruiul lice, cit ati fostil oranduitti
dasegt PentTu care gäsimú Inteo condicg din vremea rgposatuluT proin Mitropolitti
Filaretti, trecutli unit pitacti al IllgrieT séle MihaT Vodg, de la lét 92,
Noemb. 5, Intru care scrie avTa : Pentru baniT ed. ortnduiff prin pitaculti Dornniesi
Séle, Ina de la luna laï Augustti, ca sit dea atuitui céta preotéseg, dal vi
möniistirile, pentru Cutia milostenieT §i pentru vc6le, §i fiind-cg nu s'ati push'
in lucrare de atuncea vi s'ali Intèmplatti cu schimbarea bisericescel stgpiiniff,
atätti la sf. Mitropolie, câtil i EpiscopieT RImniculuT cheltuelT obidnuite; pentra
ca sg se ajute dar aceste dou6 numite EparhiT la obicinuitele cheltuelT ce
li s'atl Intftmplatil, ail poruncitti ca sit se stringg numitil banT pe séma lorti, lar
vre-o altri vciintil mal multg nu avemil. DecT dupg luminatit poruncg nu lipsiniti
ou résrunsti.
Allí MärieT tble cgtre Dumnegeil ruggtorti fierbinte iproci
Dositheiu alu Un gro- Vlahiel,

In studiul nostru asupra bibliografiel §i culturel generale a secol.
XVIII, vom semnala insemnatulu rolti ce 'hl ad, ca factorl culturali,
Enache Vacarescu, Mitropolituld Filaretu, ba chiar i Mitropolitul Dositela
Filiti, cum i Iacobu Stamati, Anfilohle de la Hotinfi, traducetorulu
cartel lui Boufier cDe ob§te geografie §i a uneI aritmetice, arhimandrita
Mazarénu etc., neuitandu a mentiona i barbatii din Ardealii.
A. Moruzi n'att uitatii §cblele grecescl din Orientu. Ala in 19
Aprilie 1.794 a acordatii unti ajutoru scòlei grecescl din Arvanitohori ; 1
1. Cod. XXVI. Eaci acestfi hrisovd:
ISTORIA ROMINILORCT 73
Hrisovul §c6lei, de la Arvanitohori,.
Din ate facerile de bine §i milosteniile maT de trebuinta, mal Dumnedeiascg
§i. maT de folosg este, acea facere de bine, ce se face la ob§t6sca politio,
de Mil la ung omui singurd mima, cea de a pururea §i de multi: anT,
de câtil cea vremelnica' §i de putinI aal i ceea ce se face de folosti su-.
fletuluï, de cata spre celea tru.pesdi, §i de Mil t6te acestea, iara§T ca multa
fgra de asemanare intra acea facere de bine §i ajutoriulti ce se face la tocmirea
qi chivernis61a §c6lelorti de inv6taturile colea elinesdi, c.ci intru acestea
s'ati data multe felufi de inféttiturI, i maT vértosti ea se d'Oiga intelepciunea
cea laudatii, care impodobesce viata omenésci, mai multri de Cata tóte cele-
1-alte bunitlitY, dgruesce ómeniloril lamina cea curati i fericirea cea desavir-
§ita, care este priceperea i cunosciinta luI Dumnedeti §i a lucrilrilorti celorti
DumnedeeseT, pentra a canija dobilndiff ceI inteleptT all lisatil bita alta trupesca
cantare qi desfilare qi datti pro sine§T la §c61a i s'ati fticutti laminatI
§i. ale§T i in tóta lumea se lauda §i. se mgrescti ; pentru aceea mal totT
Impratii§i DomniI, cu multe cheltueri ati a§edatti §c6le de infétaturT, pentru
ea si impodob6sca naravurile §i obiceiurile supu§ilorti toril, ea sa striludisca
sti Maltesa in norodulti lorti acésta mata lumina a intelepciuneT ; dreptil
aceea i Domnia lorti fratiT no§trii Domra de mal nainte ag a§edatil §c6le de
inv6taturI elin.eseT in ora§uld ce se chiamg Arvanitohori, care se vectinesce cu
Tarn ova, din Eparhia proa sfintituluT Mitropolitti Tirnovg, ande locuescil barbati:
de cinste i negutitorl de ispravii, carT ail trebuinta de §c61a qi de dascalti,
orânduindti pentru plata aceluT dascalli, ea sa ja pe fie§care anti cite hui
sute cinci-dedf bolovanT sare de la (mi, platindu-se de catre camara§uld de Ocnii
&pare bolovanti pe talen): unulti nog, la luna lui Augustti ; oranduimil
patru epitropY negustori de cinste §i de ispravg dinteacela§T ora§g ca s 'Arte
grija numiteI §eolï ; care acéstii mili all avut-o §i de la alti fratI Domiii de
maT inainte, precum din Hrisovalti DomnieT séle fratehil Domnd Mihaii Costandinti
Sutulti Yoivodg, ce l'aing v4utti cu 16t 1792 Noemvre 24, no-ami-1
adeveritti ; egruia acesteT fapte bune rivnitorig fiindg qi Domnia mea, ca si
crésca maT multìl i si spot6sca acestil bine qi de ob§te mare folosg, inoimg
§i Intirimui, aqedgmintulti acesteT §c6le, si se pizéscil ne-striimutatti, ca si aibg
adicg a lua dascaLulti ce va fi la acésta §c6li mita ce se cuprinde maT susti, pentru
plata osteneleT sao, i nuinimil epitropti pe Mimara Diamandil i Costanting
Gheorghiti §i. Teodord Dedulü i. Négulti Ioanti. Na numaT ca si Orto grija

74 V. A. URECHIA.
la 1 Maiu 1792 ari dattt ajutorrt §,còlei grecesci din Constantinopole.
La 30 Noembre 1794 ail datu hrisovu de ajutoru pentru ci5la de la Bu-
cola si se ja acestä tal. 250 In fies-care anti de la cämärasulil de Ocne, ca
art pliitésa simbria dasctilaluï, ci inch' (A se socotéscti a gilsi dasciati invätatil
procopsitri intra fapte bune si maI vtirtostl pravoslavnicri, intäritä infra
credinta i invättiturile bisericeI RäsilrituluT, pentru ca sti crésc i sä se foloséscI
copiiI ce intrn ac6stil cul vertí Inv*, sä' se procopsésa si intru
invótätuff i intru fapte bane ; iar de care cum-va acolii (Waal nu va fi
dreptii intru prea curata credintá i intru inv6ttiturile bisericeI Räsáritulut
si va fi netrebnicti, orI ne invätatil, Oil nu se va novel ca uceniciI precum
se cade, alma eel ma): susti pomenitT patra epitropI sä fie nevoitt ca sui gils6scri
altä dascälti vrednicil i sirguitorä, oranduiascil in loculti celuI
ce va fi; iar candil se va intampla vre unuia dintr'aceste patru EpitropI m6rtea ;
dupä' datoria omenéscii, séti altá intimplare, eland ceI treY eparopi, earl' r6manri,
sit alégä altd °brazil vrednicil si de ispravii, si asede Dascillti
In loculil wig lipsitä. Rugä'mti si pre alp.' fraff Domni, earl' in arma nóstrá se
voril in,vrednici cu. Domnia acesteI t6rI, sui intäréscä asedä'mäntuld acestei
ca si ale Doraniilorti séle intärirI sit fie in urmá de altiI tinute in sémii; si
hrisovulil acesta ca insäsT credinta DomnieI mole lo Alecsandru
Costandind Moruzi Vvd, i ea credinta proa iubitilord DomnieI mele : Costandinti
Vvd., Dumitrasco Vvd., Nicolae Vvd. i Gheorghe Vvd. MartorT puindil
si pe Dumn6lorti cinstitI i creclinciosT velitT Been ai Divanului Domniei
mele : Dumitrasco Racovitä vol Ban. Ienache Mor izi vel Vist. Manolache Brancoveanu
vol Vern. de t6ra de susti. Constantin Caragea vol Hahn. Duinit-rache
Mann. vel Spä't. Nicolas Filipesca vol Log. de t6ra de suit Costandinil Mica
vol Vorn, de t6ra de josil. Räducanu Slätineanu vol Vor. Manolache Griidisteanu
vel Vorn. Costandin Stirbeill vol Logof. de t6ra de josti. Lucache vel
Post. Dumitrache Hangerliu vol Comis. Alecsandru Vä'cilrescu vel Clucerti
Ioanil Comänénu vel Pahar. Grigore Bä'leanu vol Stol. Iordache vel Sluger.
Dumitrache Costandache vol Pit. si Ispravnicti Nicolae Filipesca vel Log. de
Ora de susti ; o s'ail scristi Hrisovalil acesta la al doilea anti dintru tinttlia
Domnie a DomnieI mete, aid in orasulti DomnieI mele in BucurescI, la anual
de la Domnulti i Mântuitoralä nostru Is. Hr. la 1794 Aprilie 19, de Chiritá
Logof. de Divanti.
Cod. XXVI. pag. 206.
1. Cod. XXVI. Fila 285. Ead acestii hrisovÙ :
Misovulft cólei de la rarigrada.
Tótit facerea de bine i ajutmulti in totti loco [ti i pretutindenea este
primitil lui Dumnedeil, iarit celä ce se face la locurI pricinuitóre binelui
folosuluI de obste, cum si sc6le de invätäturä, earl' impodobescti pe 6menI cu.
intelepciunea , ca cuvèntulil , i ca luminarea crtdinteI si a cunoscinteI de
Dumnedeil , i altele asemenea folositóre obstieI , acelea ca atâtul sunt maI
cuviincióse si pläcute luI Dumnedeil, eu câtil cu deosebire ail datorie DomniI
ObltiduitoriI ce ati castigatu de la D-deil puterea de a face buniltátl, a osirdui
spre intärirea ì intemeierea toril, si a le- ajuta din harurile ce ari dobänditu

ISTOMA 110111ÂNILORU 75
iuc-Dere i la 11 Maiii 1705 au datil lirisovu cu ajut6re spitalulut
pentru folosulli ce ()ice= i binele ce pricinuesee de obste, iar nu naind
In parte; dreptu acea fiindu c eóla elinesca din prea cinstita politie a Impetescif
si in tótá lumea pré vestite eetätt Tarigr adului, care este cea dintaiu
stitpanitóre tuturorti politiiloru si oraseloru, este isvorulu celu däntaiu alu
inv6taturei greceseT i elinesd, de unde se incept) i isvoresce la totT marT
miel al' n6muluT nostra celti crestinescti, lamina credinteT, pod6ba procopsirei
a interepcianiT si cunoseinta de Dumnedeti; socotitamu Domnia mea, eg dupä
cum alte ole, i M-ri i Biserid din multe pgrff, ati mill si ajutorail dinteacéstä
crestinéscii Ora, prin hrisóvele i cartile fratiloru DomnI, cu atata mal
deosebitti se euvine a ay.() acéstrt numitä sc614' a Tarigraduld vre unulu de aid,
la carg5tórele cheltuell celea de peste totti anulu ; de care cercetandti Domnia
mea ea dinadinsulu in condicile Divanului, de este vre unu lirisovu pentru
ac6sta, nu aflartimil nimicil ; ded nefiindil ca cale a se afla numaT acésta seal a
TarigraduluT isterisitg lng alte attttea i atatea mili i ajutorurT ce se revarsit din
teacéstil tórg In alte asemenea bean, i fiindli sciutg trebuinta cheltueliloru curglitóre
ce are pe anti, maä vertosu acumft dind cu deosebire este de a infra la Ina
bunci oreinduialä i intocmire, spre folosulti invgtäturd i alti lumingrd de obste;
amti bine voitti Domnia mea de data acestri Domnescalti nostru Hrisovu,
prin care oranduimil i hotgrimti, sil aibit a ,lua vingriciii ate douT banT de
vadrg, ca pärpgrulti, precum jail i alte M-ri, insä la sud Argesti din poporulu
Sapata, Padurosulti, Samara, Grosil, Bgbana, BarbatescT, CodmenT, Uda din plasa
Siipeti, i din poporulti CorbT, Barsoiu, StoielasT, CremenarT, MA din plasa
CromenariT, i din poporulti Cuca, Schieil ArgesaluT, Dobrescii, BruleniT,
Tamiresci, CionfageseiT din plasa OltaluT de josti, i din poporulti BledarT, din
Alid, din Golesd, Valea Babel, din Eager')." din plasa OltuluT de susti, Vlä'descT
din plasa TopologuluT, i din poporulti Teisulti ot Bunesd, i MaturenT, din plasa
i Valsanalli, si la sud Oltil din poporil DaneseiT ; care acestea tate
pop6re Inca' din anulti trecutu s'ail ggsitti intregI i s'au deosebitil acel câte doT
banT de vadrg cu pgrpgrulu din cump'értit6rea vingriciurilorti, inert de la vindarea
vingricialu.T, luandusT vingriceriT numaT eel obisnuitT trd banT de vadrrt dupg
cum au si alte popóre ; pentru care porancimil ca atatti estimpti la vremea
vingriciuluT, catul si in toff ann.' viitorl, sti aibg orgnduitulil Epitropilorti a serie
vingriciul dintre aceste numite popóre impreung ca vintiriceriT DomneseT,
sä ia oränduitulti epitropilorti ate doi ban): de vadrg ea pgrpgralti, la care
sa nu aibg vinhriceriT intru nimicti a so amesteca, lar treT banY sit i6e vingriceriT.
Asisderea oranduimti i hotgrimu, ea sg aibg numita sc61g a lua si de la Ocna
Sllinicil pe anti cate cind sute bolovanT sane, si de la Carvasaraua
pe anti ate tal. 250, ca care aceste veniturI ati a Omit sc6la pe tail analli la
eheltuelile ce are ; iar pentru purtarea de grijä si epistasia atatu a strinsuld
vingricialuT i a primirii banilorti sgrd de la Oeng si a banilorti vitmd, cat si
a trimiteriT cu sig frantie in vreme pe tag an ulti la scóla din Tarigradil, orandiiimti
Domnia mea Epitropti pre prea sfintia sa alesulu de Dumnecjeti Metopelitil
Ungro-Vlahid, ce va fi diva vremY, i pe D-loril cinstitT i credinciosT boeriT
Domniel mete, vol Vist. i vel Post. ca sti grijaseg de acésta, i sU aibg Asaprg-le
acésta datorio; ruggmti si pro fratil: nostril luminaff Doran)." ce In urma
1. Cod. XXVI. pag. 224. Dänn1 acestil hrisovii In anexi.

76 V. A. IIRECHIX.
§i §e(SleI de la Terapia. i Mal &mil §i armAt6rulu acta In favárea
sale I de la Arvanteltiol :
nóstrá Toril Domni duplt" vremT, c socotindil cu intelepciunea Domnillorti sale
trebuinta i folosulil ce are fe-care do numita cól i binele ce pricinuesce
acestti ajutori, sil* bine Toiaseg a intltri si a inoi privilegluiM acesta, ca la tuA
locti cuviinciostt, ca i ale Domniilorti sale privileghiurT asemenea sil se pilzéscA
de altI fratT DomnI in urmti; i mil Intä'ritti HrisoNulti acesta en inslisT Do mn6sca
nóstra iscIllituril i pecete, i ea eredinta pre iubitilorli Domnig mele Constantinil
Vvd, Nicolae Vvd, Dumitrasco Vvd, i ca totti sfatulii cinstitilorti
credinciosi BoeriT DivanuluI DomnieT mete: Pan Nicolae Brâncovénu vel Vist.
Dumitrasco Racovit4 Tel Banti. Ianache Viiclirescu Tel SpAt. Ianache Moruzi
vol Vorn. de Ora de susit Manolache Brancovénu vol Vorn. de Ora de josil.
Manolache Cretulesco vol Vorn. Nicolae Filipescu vol Vornict. Costache Ghica
vol Logf. de Ora de susii. Scarlatil Ghica Tel Logf. de t6ra de josti. Nicolae
Hangerliu vel Hatm. Dumitrache Manu ve! Post. Isaac Raletti vol Clucerti.
Dumitrache Schina ve! Comisa. Nicolae Racovitá vol Pahar. i Ispravniculti
Costache Ghica vel Logf. de t6ra de Risa. i s'a scrisil Hrisovalii acesta Ultra
Antftiulti anti al Domniel mole aicT, In orasulii scauhuluI DomnieT mete Bacaresol,
la 16t. 1793 Maui 1, de Ionitlí Rafailii biv. 8-lea Logf.
1. Cod. XXVI. Fila 247. Eaca acestfi hrisovii:
Hrisovuiti, spitatututi có1el de la Terapia
Primitli este inaintea IuT Dumnecjett tótit facerea de bine si ajutoriulil la
totti 'mula i pretutindenea., iar. ceea ce se face la locurT pricinuitóre binelta
folosultif obstescil, cum spitaluri de boluaTT aracT, carl odihnescti pe ceI ce
n'ail stare si putero a se cauta pe sinesT la patimile lora, i scóle de infétiituril,
caro Impodobescti pe 6menT ca intelepcinnea, cu cuvintulti i ca laminarea
credinteI si a cunostinteT de Dumnelleti si alte asemenea folositóre de obste,
cu atíltli maT multil este cuviinciosti ajatorulti acestora, Inctttil i mantuitorulil
nostru la cuvêntu EvanghelieT bolnavti ami fasta si m'atI citutatil, strä'iud
m'atT primitU », i iariísT : c ceea ce atT frontil tinaja dintre cesa fratI mal
micT ai meT, mie atT fìleuti. » Dreptil aceea fiind-el totT liicuitoriI de obste de
la Terapie prin jalbil de ruggciune ati f icutil ae6tare DomnieI mele, cumcg, mita
ce era orinduitit de vintiliciu de ala din t6rtt', spitaluluT iscóleT de acolo de la
Terapia, fiindil cuprindetóre totti inteunti hrisovti cu M6nastirea Vlah-seraT, nu
0-t'U pututti avea spitalulti i cóla dinteacésta amestecare folosulii i ajutoriulil
de acea mili, de and s'ad rinduitft, Inca din Domnia tintiliti a DomnieT s6le
fratelul Domnil Mihaiü Sutulti Vvd, care s'a intaritil si de Domnia mea, si
dintru acéstil pricintt', nu numaT póte a se interisi in TremI spitalulti si scóla
de acéstrt mili, nefiindti despiirtittt prin osebitti smetti Domnescti allí lori, ci
'cre-o prigonire i sarba, care nu o poftescti, p6te pricinui Inteaméindou'6
tile ca Parintil de la Megaspileonti, care este inteuna ca Vlah-serai; de aceea
si-ati filma rugiicinne DomnieI mele cu top: de obste, ca si despirimtí spitakifi
si scóla ca mila lora prin hrisovulil .nostru deosebitti, ca s5 fie vrednici pe
alti s'el, çi si se pótá (tinta la cheltuelile ce are spitalulti ci §c61a; asnpra
nora jaiba' si cerero fticut'a mil Domnia mea cercetare prin D-luT ve! Logof. de

iSTORIA ROMINILORU 17
eila de la Arnautehioi.
Fiindd-cit seóla elinéseá de la Ainiutchioili se aflit Vira de niel un venial
si milá Domnéscá cu care si' se ajute la trebuintele el, &Ti cum ail alte
asemenea scóle de invitä'turá i biserica de aid dinteacésti crestinéscif
fiindil en cale si trebuinciosil ajutoriuld la acestil felid de locurT, ande se face
Ora de susti mal antaiû hrisóveloru numiteloru MeínástirT, ce sunt trecute in
Con dica DivanuluT DomnieT mele, ca si vedemii cuprinderea lora', i ne-anai
pliroforisitil, el prin t6te hrisóvele se Indatoresce 3161¡astirea Vlah-serai a respunde
mila spitaluluT i eólel de la Terapia din viniriciulä ce are aja In t6r1
la sud. Gorja §i RomanatY, si ca acésti, ortlnduiala, i s'En-1 data eu indestulare
acelea o sutá dou6-szlecT popóre, unde dupá ce ne-amit pliroforisitli Domnia
mea, el dinteacestil yinitriciu de aicT din t6rá este oránduità i mila spitaluluI
s't IlcóleT, de la Terapia, amil Osar.' Domnia mea en cale çi ami"' primitil rugriciunea
i cererea Terapieniloril, spre a se deosebi adicá spitalu i cf5la de acolo
cii miele dintea.cestea popa°, pentru discolia i pagaba acea carele li se Oto
int6mpla dinteacéstil priciol, fiindä legate Intr'unil hrisová, cum ne-ati arätatil
cl li s'ail Int6mplatil ; a eirora mili si chibzuind'o Domnia mea duprt trebuinta
ce all, cl este cu cale de a li se face ca ajutorIu , ca la unti lucru vrednicil cmviinciost
s't de folosi b niull, cheltuindu-se acéstit mili la spitaluki de bolnav1
siracT si la scóla de invätitufä, unde la acestii satil se aflä locuinduí i atItea
familiT cinstite si de bulla n6mä, mal vartosti cl Minastirea Vlah-serai fiindil
precum s'ail cjisti mal susil intrit una ea Megaspileonti deosebitil si se ajutá,
una cu alta ; De aceea dará amil hotäritil Domnia mea si dupit fóia ce ni s'au
arbtatil din condica DivanuluT de suma si de numirea popóreloril ce sunt In
hrisovulil MinastireI Vlah-serai, care se adunit la numiril peste totti una sutil
doui-cjecI i Ose, cele-l'alte noui-decT i patru popire sI r6m6e ale 1116nastirel
Vlah-serai, Tara treT-decT i dota; popóre din piase JiuluT si din Gorjil le deosebimti
i le dlmuí, ca si' fie ale spitaluluI i§c610I ot. Terapia, care sunt acestea,
adici Ploposorulii, Pescena, Blitenil, Vladuleni, Cióra, Cuca, Cornescil,
Stroieseff, Chicióra, ArcaniT, AlecseniT,
BorceniT, Mosnenil Birnici, Sámboténulti, Hurezulti, Schela, Bircurile,
Délulti B6trânilorti, lrglu, Ruga*, Valarii, Curpenulti, Barcescil,
PeteniT, BacescT, Zaicoiulti, Obársia din plasa JiuluT sud. Omití ; din care- acestea
popóre si se 16e la vremea vinlriciulul aceT ate douT banT de vadrii
pirpárulli, mima' pe séma spitaluluI si c61e1 ot. Terapia. Asisderea facemil Domina
mea si deosebitá mili spitaluluT i céleI ot. Terapia, ca sá 16e pe totil
anulti cite tal. 200 de aicT din venituld Oenelorti täreT, pentru care acestI banT
din Viniiriciu si din Ocná, orinduimli Domnia mea si Epitropf pe Durnnélori
cinstitiT i credinciosil boerT DomnieI mele vel Logof. de Ora de susil, si vel
Post. ea sI grijasci In vreme de a Ina si a t'imite cu sigurantie bunä pe Mil
anulti la Ospitalil i c6la de la Terapia. DecI amtl datti Domnescu nostru hrisovti
de Intririre spitaluluI si sc6101" ot. Terapia, adevgritii cu InsIí Doncinésca
n6strii iscIliturX si peceté, si ca credinta proa iubitilonuí Dornnia mele fil,
ca marturia Dumnélorti cinstitilorii ci credinciosT boeriloril al Divanuld Domniel
mole. Iproci. 1795, Mata 11.
(Cond. XXVI, Fil. 257).

18 V. A. URECHIÀ
silinta la învìítar i luminarea spre cunoscinta de Dumnerjeil; ama bine-voitil
Domnia mea, pentru pomenirea nóstra i pentru ajutorulil i mangaierea celoril
ce se silescil la invatátura, spre a patea fara de lipsá. de dascalilli de celea trebuincióse
a arma oqirdia lora qi amil data acesta Domnescu alu nostru Erisovii,
ca sa ala a lua qc6la acésta, pe totu anulu, de aicea de la Carvasaraoa Domcate
talen i doua sute, spre a se cheltui la trebuintele §ctileT ; rugamil
clara._ Finca ea la celu din sus. Scris de Raducanu Poenariu, biv 3-lea Logof.
Cond. XXVI. Pag. 17.
Cum cä. A. Moruzi, oinu invetatil, pretina invel,.atura, sk Ole vedea
i din hrisovulu de la 30 Iuniu 4793, prin care recunoscèndu,
wiste!imea gi invégítura» reposatuluT Neculai, fostu alu treilea Logofet,
acordk femeei acestuia scutiri diverse. Acestu Nicolai Huid seu
serviserä numero*1 IJomni, incepèndu cu Constantint BrAncovénu, sub
Stefanu Cantacuzinu, sub Mavrocorciktesd, sub Grigore Ghica, sub
Mihaf-Vodd-Racovitä, sub Constantiml Racovitä, sub Scarlatil Ghica,
sub 5,tefanu Racovitá, Alexandru Ghica, Alexandru Ipsilanti, Mihai
Sutu §i sub A. Morozi. A§a ciar peste o sutä ii cAti-va mil au remasit
logofeti lu Divanu, tatâlu apoi flulu.
1. lata Hrisovult1 relativa la acésta :
Ilrisovulu jupeinesei solia reposatului Nicolae lïiv. treti Logof.
lo Alexandru Const. Moruzi Vvd.
Colora cari se p5rtjt ca supunere adevilrataí Cu. cuviinta se sirguescil
mutra poruncile Domnilonìl, ca caviintai ea cale este a0' revársa catre danii
domnésca loril milostivire i indurare spre rasplatirea osirdnicii i credincitiseloril
sale slujbe, pentru. ca : (Vrednicu este lucratorulti de plata sa,»
milcara ta multe mijlóce de mili si faceri de bine sunt in mana Domniloru,
alud ca mjlostivire va cauta asupra celoril ce sunt credinciop9i supuqi; dreptit
aceea darii i Domnia mea'bine adeveriti fiindu pentru . . . jupanésa reposatului
Nicolae biv. treti Logof., feciorula prestavitului Panaitu 2-lea gramatictl,
ca atatil eilt cattj i tatala sail din filiara vrasta pana la nhírtea lortiau
slujittl Damniloril ca credinta i cu dreptate, antaiu la reposatalil i blítranultt
Domnil Constanding Basaraba Brancov&u, curuja de atunci válandit istelimea
invtircitura l-au fost feiciatt gramaticil mare, §i ail slujita ea credin i CII
dreptate pana la petrecania Domniei sale, dupa' aceea reposataluíStefanil -Poda
Cantacuzino, apoi la Lana Veda Havrocordatu, si la Domnizi sa Nicolae Aleesandru
Poda, §d. la Domnia sa Constantinil Mavrocordatu, i la Domnia sa Grigorie
Ghica \roda, j iar la Domnia sa Constantina Mavrocordatulu, cand atunci
pe mal' sur' namitalù boeriu feciorulu gramaticului sotulti numitei juptmese
vadandu-lil copilu vrednicil do a sluji, l'au facutii postelnicelu, apoi viltaf ti do
aprolf; aqi§derea qi la Domnia sa r6posatula Mihaiil "Poda Racovitil intru amancloua
Domniile, atatil eta cata yi fluir' saa, cum i dupa prestavirea tatana-silu,

iSTORIA 110111INILORG 70
De una nepretultil avèntu culturalu este organisarea, sub Moruzi,
la 23 N-bre. 4793, a unei flotile de statu comerciald , sub privigherea
i credemu dupä planulu spatarulut cela' mare Ianache Vácärescu.
Deja sub Alex. Ipsilante T6ra avea un galionu pe Dunäre. Am veguttl
pe N. Mavrogheni fostu dragomanu al amiralulut flote' turce,
av6ndii in alaiultl s'él' o companie de marinar'. In 1793 drapelulu
're t Muntenesci flutura pe totu cursulu Dunärei, de la Rtnava la Galatí,
cu destuld timpti inainte de organisarea Loidului Austriacu. Davomu
actulti de fundattunea flotilei muntene la capitolulä. comerciului.
In anexele la acestil volumtl vomrt aduce incti unu numéru de
documente, col privescu §cólele i in genere cultura publicd. Sk citämit
aci din tre acelea pre urmättirele :
ola s'ad allatii ca slujbO credinciósit (precum hris6vele Domnesci arétd),
Domniet sale reposatuld Costandind Vodil Cehand, cata i alu Domniet sale
reposatalti Scarlatil Ghica Vodrt, i alta Domniet s6le §tefand Racovitti
i ala Domniet sólo iiiposatulut Alexandru Ghica N'oda, cum eh' au slujitu ca
dreptate i ail avutil mira Doinnéscii, dupd cum amd félutu Domnia mea
Hrisovulti Domniet sólo fratelut Alexandru Vodil Ipsilantu ot. 16t 1775, Maiu
9, cum qi alti Domniet sólo fratelut Mihaid Sutuld Vodii ot. 16t 1792, Mart. 7;
dect dupO ce Domnuld ne-ail invrednicitd qi pro noi ea Domnia
obliiduirea acestiff cinstitd scaund alti réret Românesci ne-ama milostivitti
de amil Innoitul i amil intilritù muele ce ad avutil prin hris(ivele numitiloru
Domni, t'elidí casa hit a fie in pace qi apgratti de totd felina-1 de orandueli
ce aril e§i pe céta boeréscii, de niel unele vald qi suprime sil ; t;t4derea
i dijmOritd, stupt, rOmatort ctitt va avea de dijmOritil, qi de vindriciu
ciltti vial va face in viile sólo, i o pivnitii sit ie in orwlu Bucuresd scutitrt
de funidritd, de cOmindritl, de vamri, de vind Domnescii, i de ortuld
tilgescd qi de túte oranduelile pivniilorá, i liude 10 6menI scutitt, !lisa striiint,
ca peeetluitart pe numele i chipulil lord, §d sIl scut6scii qi de oieritil ol patru
sato la vremea oteritulut; qi ama intuíritil Hrisovuld azesta ea ins4t credinta
Domniet mole Io Alees. Cost. Moruzi Vvd, i ca credinta proa iubitilord Domniel
mole Costandind, Dumitriwo i Nicolae V% o mOrturiT puindd §i pe
toti Dumnélord cinstitit i credincioqii boorit Domniel: molo ceT mart. al Divanulut
: Nicolae Briincovénu vol Vis. Dumitragco Racovitii vol Banil. Ianache
Vi-tares= ve! SpOtaril. Ianache Moruzi vol Vornicil de Tora de susu. Manolache
BrOncovénu. vol SpOt. Pana Ianache Moruzi vol Vornicu de Tora de
Manolache BrancovOnu vel Vornicil de Tora de josu. Manolache Cretalescu
vel Vorn. Nicolae Filipescu vel Vorn. Costache Ghica vol Logf. de Tora
de susti. Pan Scarlatd Ghica vol Log. de Tora de josu. Nicolae Hangerliu vol
Hatmand. Dumitrache Mana vel Post. Isaacil Raletu vol Cluceru. Dumitradhe
Schina vel Comisa. Nicolae RacovitO vel Piiharnicil. Iordache vol Slug. Iordache
Palada vol Stolnic, Dumitrache Costandache vol Pit. i Ispravnicil Costache
Ghic,a vel Log. de Tora de misil; qi s'ad scrisil Hrisovalti acesta, aict in oravi.
BucarescT, la ara' de la facerea lumit 7301, lar de la Hristosu 16t. 1793,
30, de Costandind biv. 3-lea Logof.
Cond. XXVI, fila 24.

go V. A. URECHIX
1. Anaforaoa Metropolitului pentru un Vasile ewe ati indräsnitii
a sluji S-ta leturghie Mil de a fi hirotonisitti. Moruzi ordonä de a se
bate la falangii cu 100 toege.5i a se face siurghitinil la M-rea CMddru§ani.
2 Reclamatiunea lui Enache Daccalulu de la ,c6la DomnéscA
contra Sandei Isvoranu, cäci i-aii mai r6masil dat6re until recta din simbria
sa.
Alai multe condemnarI in pricina de desonorärl de fete mail.
Anaforaoa prin care preota sunt obligati a plati cand se birotonescii
citte elm talen i la cutia
Anaforaoa epitropiel relativä la m6rtea daseálului Pantazi.
Diverse anaforale relative la spitaluri.
Ridicarea de 2 doctori noi la Craiova, a until Pavlu i Spiru.
Anaforaoa Mitropolitului, din 1795, pentru nisce egumedi ce nu
se supund a rèspunde banii §c6leI etc. etc.
Aceste documente, din coduld XXVII i XXVIII, vorii completa
studiuld asupra capituleloril ce inchidemd aci.
In deflnitivii, nu se 'Ate sustine, cd intre anii 1792 1796 ar
incetatii ori-ce culturd romAnésca, aia ca Cu stingerea secolului XVIII
stinsä. era §i oil ce §c6lä. romanéscd. *cóla romanéscd continua a esiste
pe länga. §c6lele publice intretinute din fondurile cutiel Epitropier
oWiel i colite publice infiintate de genero§i particulari, educatiunea
instructiunea fácéü marI progrese i prin daschli tint* in case particulare,
ca deosebire dascali francezi. Influenta I. franceze s'a pututu
observa lesne, din introducerea de multe vorbe franceze in chiar hris6vele
ce pand aci ama publicata §i earl' vorbe adese le-amu §i subliniatil,
in documente. 1
1. SA &mil ad t locti la doué acte, propril a proba dealtmintrelea, cA Mel meseria de
dascàlti privatti, nici cea de hirurgil, nu emit pré bdn413e, la finea secolulul al XVIII.
Anaforaoa spre a se da de la Cutie cit te Jai. 20 pe tuna Ltd, Adamii
Dohtoru sud. Rehnniefi- Witcea.
Pré Indliate Démne,
Ca pré plecatil rávaiú jaluescil Marie): Tale, ca eu sciinda meOqugulii
birurgig, amá fosta ortinduita de pré sfintia sa parintele Metropolita la Episcopia
R$nuiicului, cand se afla pré sfintia sa Episcopti, ca s fiü acolo pentru
cäutarea crestinilorli, ce ati trebuintii 9i mi se platea de catre pré sfintia sa
léfa; acum do cand facutil sfintia sa parintele Nectarie Episcopti, acea
brie nu mi se art, 4ie6nat sfintia sa, cä' nu este putinciosti ; eti fiinda-ca

ISTORIA ROMINILORt 84
VI
Administratiunea
Ama vegutu in ce chipa §'au orgamsatu A. Moruzi primulu Divanti.
Putine scltimblirt af15mit in acestu Divanu, panit in ultimulu anu alu
domniet (1796) In Ianuaru, acestu anú, Divanulu té'rei era computtu
din : Nicolaf 13rancovénu ve! Bardt, Manolachi Cretulescu ve! Vornicu
de téra de susu, Radu Golescu ve! Vornicu de Ora de josu, Constantin
Caragea vel Hatmanu, D. Mano vel Spät. (in loculu luf En. Väcdrescu),
Scarlatu Canea ve! Vist., C. Filipescu vel Log. tërei de sustt, Stefanu
Vacarescu vel Log. t_6rei de josu, apoi C. *tirbei ve! Log. terei de josu,
Damaris N'el Vorn. alu obtiniloró, Lucake ve] Post., Const. *Urbe' vel
Vorn., Ion Florescu vorn, alu politiet, Greg. BrAmcovénu ve! Cluceru.
si casiitoritu acolo, mé rogu Mirla Tale, acea 16fil sa' mi se urmeze si de acum
inaint-, ca sii fiii acolo, pentru clintarea crestinilorii, si vol avea Mìíria Ta
pomana i crestinii de acolo folosu.
Rolndu Mariei Tale, Adamtt Unriiu hirurgulu de la Römnicu-Vcilcea.
Pr6 sfinte périnte Metropolitu i D-v6strii Naziriloru Epitropi teorisindu
Jaiba, aretati Domniei mete in scrisu, in ce chipil au fostu oranduiala acestai
Hirtirgu ? de au fostu adeca 16fa ce ait6ta cii lua do la Domn6sca Cado
de milostenii, dupii oranduiala Hris6voloru, s6u cum este pricina sa dati Domniel
mele pliroforie. 1793. Mart. 7.
Stolnicu.
/o Aleesandru Cost. ilforuzi Vvod.
Pré sfintia ta parinte Metropolite i D-v6stra Nazirilora Cutiei, din banif
ce se stringu la cutia din Eparhia Episcopiei Romniculuï, srt dati nam'tultui v,eci
doué-deci pe 'ami, dupa orandaio.la ce au avutu, pentru ea sil sluj6sea
iariisi la cautarea bolnaviloril din partea loculai. 1793. Mart. 15.
Mise-Giorge Sarazlau cu Iosifu, Dascalulu, pentru tal. 59 ce are la chi.
Prea lnallate D6mne.
Jaluimu Mariei téle pentra U711.1 Iosifu Danalul u la Dumnélui proin
vel Sprit. al séle Miliaiu Voda Sutulu, c am la elu tal. 59 si bani 60
eu zapisti, de sunt aeumu 4 lanY i totu m surdisesee de nu va sé, 'mi phi-
Osa. Laminate Dúmne, eil m aflu criletora; m rogil Mariei tOle, 51 fie luminata
porunca cétre un zapciu, ea implinéseil ; si cum va fi mila Diaria téle.
Robulti MarieT. téle, Mise George Sacazlau.
/Morra Romani/orii de V. A. Ureehi4 Tom. V.

82 "V. A. URECHIX
A§Ia dar tonli numai comandantuld otirei i Postelniculil, sunt
nume sträine, iar demnitari din Divanu eran curati" românt
Orl-cAt ròposatuld Aarond Florianu a numitù pe Alex. Moruzi
reformatoril, nu aflätnu marl reforme de la elu in administratiunea
Orel. Cäte-va documente cu. Ore-carI nizamurl §i unele represiuni de
abusuri meritä totu§i atentiunea istoricului.
Unu a§e(lämèntd aid datoriilord dregatorilord, pe care 'I dinnu
in anex5.1 nu face decAtti a reinoi cdrti deschise anterióre.
D-1 Idnd Brezoianu in lucrarea sa : Vechile institutiunY ale Romaniei
» 1327-1866 (Bucuresct 80 1882) 2 atribue lut Alexandru Moruzi
infiintarea Vornicului all 3-lea §i alti 4-lea, in 4793 (pag. 453); ambit
Voda da rezolutiunea : vol Fist. sa cercetézI pricina i sa indreptee,
séil sii aräfl DomnieI mele prin anafora.» 1793. Maid 9.
Biv. vel Stolnie.
Io Alecsandru Voivodu.
La acésta anal ora nu avu. George altá apelatie a face impotriva, fara nu
mai prin jaiba ce dete Domnief mele, cera siguranta in scrisu do la cine sa
Ora baniY, la implinirea soroculuï. Dec1 '1 (lama Domnia mea actsstä Domnéscii
a'n6strii intarire, ca la numitulti sorocil cérri ì sä'-i se implinésca banii de
la chezasul ce a mijlocitil pentru datorniculti stí, adeca do la Pit. Toma Calinescu,
and col datorti nu '1 va respunde. 1793 Aprilie 2. procit vol Logf.
Proa Inätate Bòrnne.
Mise-Giorge Sacazlaulti a data jalbil Maria téle, ca are a lua prin zapisu
tal. 59. 60 b. de la Iosif it Dascala mireanti, dupa a aria' jaiba mi se poruncesce
de care Maria ta, ca sit cercetezil pricina acésta i sa inclrepteza, ski
prin anaf ora, sii arätti Miiriei tble. VeY sci Mina ta, ca piriu1uí se afla suditu
aid pärteI Ckesaro-craesci", i insciintandii pe Dumnélui Siniorti Agenta, 0 nu
0 au tagaduita datoria, fara cat all arätatti, ca nu are ca ce sa pliitéscrt i wand
sa-lu pue la inehisòre spre implinirea baniloru, piritulu se Oa dasealu de Invata
copiii Dumnélui Pitaru Tomi Calinesculu i auclindti crt va sa-lu pule,
a calutti co. rugaciune la Sinioru Agentulu, de Part lasat in chezasia D umnéluï,
puindii sorocu. ca pana in chid luni de nu va plan i piritulti baniI, srt
aiba a féspunde D-luI Toma Pit. Crilinesca, macaru ci Senioru Agentulu i au
dat i acéstä fuígiiduialuí, ca de nu '1 va eqi. baniï Diel de o parte, niel de alta,
Dumnélul va pune silinta a vinde tail ce va avea pirittilu si la sorocu va
implini bona jaluitorulta; 0 de urmarea ce am facutti arati MarieY t6le, iar
hotarirea férnane a se face de catre Inaltimea Marie]. We. 1793 Mart. 24
Filip esculu.
Vesll anexa relativä.
D. Brezoianu se Intemefazi in lucrarea sa pe Dionisie Fotino (Tom. II, partea
a 8-a, traducere de Sion).

ISTORIA BOMÂNILORÙ 83
acett demnitaii, dupä autoyu, n'avéu altä sarcind decat a judeca in
Tribunalulrt veliploru, impreund cu boerf, purldndu §i ef hastond
de argintu.
In decretele sal hrisévele luf Alex. Moruzi not gäsimil palm
vornicf. AVa in lirisovuld de la 1796 Ianuariu pentru mo§ia Ciorogarla,
unde era fabried de hArtie, gdsimu ca vornicl pe Manolache Cre[ulescu
(de Ora de susd), pe Radii Golescu (de t éra de josu), pe Ionit
Darnaris fárâ altd calificatiune deck cea de vel Vornicu, pe Ionu
Floreseu cu califIcatiunea de ve! Vornicd alu politief. Pe Idngd ace§tr
patru vornici mai gäsimu in hrisévele din ultimalu anu am domniei
WI A. Moruzi funcpunea de vornicu alu ob*tirilorti, pe care D-1 Brezoianu
il numesce vornicu de cutie, dicèndu cd A. Moruzi a desfiintan"
obs,tésca Epitropie. In tot casuld, in primii" am at Domnier, Alex.
Moruzi a mentinutir Naziria orr epitropia obtiriloru i titulatura de
vornicu de cutie aflat'o pand astd-dI subt A. Moruzi, ci numai
aceea de vornicil alu obOrilorit, care diva mine, era numaT primul
din tre epitropi.
Doue mici nizamurl administrative mar cunriscemu de la Alex.
Moruzi. Primulu, din 16 Dec. 1793, cautd a stirpi abuzulu vorniceilord
din pla§ile judetelord, earl aruncau asupra locuitoriloru glébe
nelegiuite.
Amintimd cà amendile pentru vitele de pripasu se impärpu Intro
marii vorniel i cutia Epitropiel ob§tesci. Arun vornicl arendau venitul,
adicti Slujba vorniciei » §i de ordinard ispravnicii luau in arenda
acestd venitu. Apoi ca immultased, prin vornicei (cavi avén
er partea lord) princléu vitele locuitorilord de la pävne, din imaprile
lorü,§i, séu le fAcéd nevédute, ski sustinéd cd sunt de pripasu §i glo-
Mil pe proprietarif viteloru fdrä sfiald. CAnd arendauld venitutur era
insu0 ispravniculu, la cine mai putea a se jälui bietulu sdténu? Slujba
vorniciei cu glerba pentru vite de pripasd a fostd in secolulu al XVIII-lea
o sorginte de gróznice abuzurr.
A. Aloruzi speriatu i elu de asemenea abuzu, eäutd, sd-lu impu-
Pneze, amenintAndu cu falanga pre vornicelulu abuzivu, iar déca abuzulu
s'a comisu de vr'unir boierinap, Domnitoruld ordonä sà fie trimisti
sub pazd la Domnie, spre a'§i lua acolo pedépsa.
Ca mesard mar eficace, Moruzi ordond Epitropiel obstescf, In 16
Dec. '1793, ca sä nu se mal arcncleze venitulti vorniciel la ispravnici.
Iatä aceste poruncl :
1. Acéstä desfiintare a Epitropie nu-o aflarämti ptinä astä-yll documentatii, ci numaI
gasimii purtandfi titlulù de vornict alù ob§tirilorfi pe primulfi epitropfi.

84 V. A. URECHIX
lo Alexandru Costandinii Moruzi Voivodu
Dumnévóstril Nazirilorti EpitropT, facemti In scire pentra slujba vornicid
din tóte judetele, caro ca unti venial alt1 cutieT se vind.e de la Epitropie,
de vreme ce IspravniciT judetelorti sunt orindaitI dreglitori 9i parttitoff
grija, a nu se face impotriva ponturilort1 nescareva nedrepttitI de cutre slajba0
i a judeca qi a osindi pe coi ce impotrivg voril arma, nu trebue darii
set fie Ispravniefi i cumpà ratori de acésta slujbci a Vorniciel ; dreptil aceea
poruncimu Domnia mea, ca sä' grijiff la vremea vénOrel vorniciiloru, spre a
nu intra ispravnicti de judetti la cumpUritt6rea slujbel Vornicia, precum
6menT de aY str6inilortl curtf. 1793, Decembre 16.
Cond. XXIII, Fila 128.
Acesttl pitacu era datatu numai cu o Ii mal tarçliu decat publicatiunea
nizamulut la slujba vorniciet, care era in coprinderea urmätnre :
Publicalii la tcite judetele, pentru Nizamu la slujba Vornidei.
Zem. Vlascoie. Dumn6v6str3 Ispravnicilorti ot. sud. stingtate, findrt-cti
ne-am InsciintattiDomnia mea, din jAlbile locuitorilor ti, co purarea ni se dar' pentru
eel ce sunt cumpilfátorT i or1nduit1 cu slujba VornicieT, prin pluLile judetetoril,
cum cli neurmandti poruncile domnescI §i. orandueleT slujbeT ace0a,
lticomindu-se spre a se folosi 9i a se Indestula din c4.tigurI nedrepte, inpotriva
faca multe jafurY §i nedreptäy locuitorilortl, uniT luAndu-le mal multui
glóbli, peste ceea-ce este orânduitti, alta: princjêndU vitelo locuitorilorti de pe
la pá9inne, ca pricin4 cui sunt perdute, ca sui iée glóba de la stliplinii loctl ;
alta' ascundti vitele celea ca ad.ev6ratti perdute i pripá§ite ca neglisindu-le
sá riámttie ei folosi0 ca d'Insole; aith ca pricina de striciiciunea locurilorti
de bucate, frati de a fi adev6ratä striaciune, i fIra de isAanie, tragti
sup6rit pe 6meni, iará pe altaIT incarcá asuprescti la isp4anie ca
multti decittí este pagaba 9i striaciunea In adev6rfi; 9i efa In foliurT de chipari
aductl tréba acésta la mal' r6t1 catahrisis, In locti de a stapini Vorniceii Cu
mijlocu NizarnuluT acela ce este intocmitu pentru gási pligubtwii vitelo ca
inlesnire, i pentra a fi pázite i ferite bucatele locuitorilorti de striaciune
de pagube ; pentru care IN vsé poruncimti Domnia mea strapicti, ea atftta
pentru altiT ce vorti fi cumprolítorT de slujba VornicieT, catil maT vêrtosti pentru
nescareva orinduitY al Dumnév6strii Ispravnicilortí, de veff fi vre-unii in-
9i-v6 cumpgrä'torT de ac6stti slujbli de la Epitropie, sui citutatI slí le cercetati
acestea ca totu mijloca, qi pururea srt grijitt ca sa le aflatY, qi e i cercetare
dréptI, fruti de a pä'rtini, off la o parte, off la alta, urmAndti intocmat dupti
ponturile Domnescï; care din Vornica veff afla cä' afi urmattl
punetT sä' Intórcuí, orT baniT de ahí Iu.atuí r66., s6ti vita de all oprit-o

ISTORIA RomINTLoRt 85
Inpotriva ponturiloril, i Inca pe acelii vornicelii de va fi din stare de josii,
seelu puneti la falangei, ca pedepsésca cu beitaia, tiara de va fi boerina§u
din stare, osebitu judeceIndu-lu, trimeteli cu bunei pazei aid la Domnia
Nóstrei, (a 0a se pedepséscel; care acésta carte a Domniel mete sa trimetett sà o
citésca prin t6te plä"gile i satole judetulaY, de final, iii aucjulu tuturora
grijitT precum vö poruncimil, acumti i totadéuna, de a se pazi dreptatea,
pentrucil mal" viindu-ne juílbi, sui citY cul avetT a v6 pedepsi ingiv6 pentru
neurmarea i nepartarea de grijul. ii saam receh. gpd. 1793 Decembre 15.
Vel Logot
Ald doilea nizam se referä la randuiala slujitoriloru de pe la isprävnich.
Se tanguirä shijitoriT, cä ispravnicil luau bani de la unil ea
sui nu-I chiame la randu la slujb5. §i aia cei cari nu d'adeaii banl le
venia mai desd randulu de sdplèmanä. Al. Moruzi gasesce, ca acésta
e un abusd ce trebue sä inceteze, ca i aceld alu impärtirei slujitoriloru
in trei cete in locii de dou'6, cum ad fostu pan& acum, « de vreme
ce §ése luni intr'unil and sunt datod sä. slujésed Domniei §i erei, iar
nu mai putinu §i cand li se face trel randuri, li se vine a fi slujba
numaf patru Ian' i Cu aceea se pric:nuesce stricAciune la nizamulu
slujitorescu in tòtä Iéra §i pagabil la visteria Domniei mele, cdci urmézd
sil dea visteria Inca atatia slujitorl i de abia sd fie ajun§1 la
Slujbti §i acésta nu pentru alta, ce ca sä fie pricind de mancdtorie
unora §i altora.» Domnitorulu dispune din nou ca in WO. Léra sluji-
Lodi sä fie impar* in cate doue cete, tinèndu de br6sla vel spdtarului.
Fie-care céld va fi in activitate douè septernOni, déca nu voru preferi
ca sa slujéscä. o septèmènä i una s'o stea acasä, ea din vechime.
Und altd abusu ce reprimä Al. Moruzi este impärtirea celord
doue cete, cate una de fie-care din eel douT ispravnici. Domnitorulu
ordonä sui inceteze acéstd impArtire §i ambele cete sui stea sub ascultarea
capitanului randuitu de vet spdtarulu *i la servicid de a
varma a ambiloru ispravniat
1. Iatä actula pe care l'amd analisatti, In lntregimea luT
Citrti la tóle judef ele legate pentru rtinduiala slujitoriloru ce sunt pc la
ispretvnicii, cum sà, se urmeze.
D-v6stra Ispravn. ot. sad... sanatate, vó facemil Domnia mea In scire, di de
la unite juslete venira ca jalba la Divanula Domniel" mete slujitoriT ispravnicescT,
gi arkara IntAifi, cum ca ispravnicil acelora judete ail indráznitil sa le faca'
tre)." randarl" la slujba, adeci trel" cete, gi a doua, cul le-aril fi Wanda banT de
sepfémtmi, vi-i ard fi lasOndil slobolT pe la easel° lortí ; 0 a treia, fi
impartindil Intro dumnéloril, luânduí unalii o c6ta de slujitorT gi altulil alta

86 V. A. 1.1RECHIÀ
In 20 Martie 4793 marele spAtarii. Enache Vridirescu, care i el('
se vede a cunoscea ahusulii ispravniciloru Cu cetele slujitoriloru,
raportézä Domnitoruluf, ca la unele cApit'Anif sunt slujitori de prisosu
§i la altele lipsescù, ded 11 propane :
cetg, i ceta uniga aril fi slujinclti, si ceta arti fi pigtail cu ban)."
gpfemitnile, si nu s'artt fi ajungendti in slujbele domnesef dintru acestg pricing.
Aceste tref pricinT cercetándu-le Domnia mea ca am6nuntu, ne-amti increclintatil,
cì sant de totti impotriva la orânduiala bresleT slujitorescY, si la
nizamulti ce este ortinduitä a cargo In tata Ora DomnieT mole; dreptil aceea,
fiindil-cg Domnia mea voimil intru tae a pgzi ortinduelile cele din vechime
obisnuite ale Ora, oath' en sträsnicie v6 poruncimä, ca sti nit indrgsniff
ispravnica de la vre-unti judetil a face treT. ränduff slujitoril, niel inteuntl
ci rändurile s fie numaT doue, de vreme ce sése tun): inteunti anti
stint datori sti slujesa Domnieï i rereT, iar nu mal putinli, si and li se wail
face tre'l ränduff, li se vine a fi slujba numai patru lunT, si cu. aceea s pricinuesce
i striaciune la nizamulti slujitorescti In tag Ora, i pagubg la visteria
Domniel mele, citcY urmÓz s dea visteria Incti attiffa slujitorf si de abia
lie ajunsï la slujbg, i acesta nu pentru alta, ci pentru ca sii fie pricing
de mânegtorie unora si altora. Dreptil aceea, jata v6 poruncescti, cum a slit-
Uteri)." isprgnicescT, co sunt aT bresleT spgtiíresd, dou6 rtindurT sii aibti, ea hotgfire,
i impgrtindu-se toff in dou6 cete, dou6 rändurt sl le faceff, ad acesta
cargo si la totT slujitora din Bucuresd si din tag Ora, i facandu-I In dou6
sg-t intrebatY pe InsusT el', cox): se voril multhmi, dou6 sept6mtita sä slujescit
ceta, i dou6 alta, tisTa aselaff, aci acesta este maa bung i pentru
de a avea vreme dou6 s6pfémitnI sg-sT caute trebile lord, i pentru trebile
DomnescT ale metal judetii. ; iarg and nu se vorti multgmi, ca sg fie ate d.oue
sept6mânT in ceti, atunci. sg rämäle ca gpfemting, adecg o s'ept6mting sg slujéscg
o cetg, si o s'eptemäng alta cOtti, precum din vechime este hotgeitti ; si sr'
nu v6 indrilzniff a face mai multti preste acestg poruncg, acT negresitti vett
cerca tusburarea DomnieT mele. Asisderea la cea de a doua jalbg, ve. poruncimti,
ca toff slujitora ce vorti infra intra acesta, sg nu mill fie 1mpiírtitt eu
numire a unuia ispravnicri o cetii, i aceluT-1-altil, alta, ci sg fie de-a valma sub
ascultarea apitanuluT "cirri, ce este orânduitti de care D-luT vel Spa. si de-a
valma sii fie trimisI In trebile judetuld de cgtre Dumnevestrii, i catl vorti
r6manea ne trimisI, sii pgzescg si la unti ispravnicti si la altalti ; asemenea si
acesta cu hotalre asl'a sit se urmeze. Alti treilea, pentru banT. de s6pt6mAng
slujitora ce sunt in-MA*1 la isprgvnicie, niel Intr'unä. 0.45 sg nu se mat
sufere, i el de la insusT de vorti vrea sit plaescg säpfemanile, D-v6strii sg
inggduitl, cgc.1 nu sunt daff slujitorit ca sit plaescg cu ban)." rtindulti
slujba, ce sunt datI a fi slujitorf, pentru ea sit' se sgvarsescrt trebile judetriluT
i poruncile Domnesef, si de aril fi fostil trebuinta a da banT, arti fi fostil
birnid visterid, iarg nu al. altora, din care pricing nu se ajungti slujitora
la slujbg In tag vremea ; ce darg de astg4I Inainte IntocmaT sit fiff urmatori.
acesteT pommel', fonindu-v ca multg brtgare de semg, ca sg nu se urmeze In-
Walla chipti, a de nu se va arma Nizamulü ce poruncimti, ne yeti: da pricing
dreptg do tiuburare ; acesta i fiff srinä'tosT. 1794. Febru. 4,
Cond. XXIII, Fil. 202.

Prea Ina/fate Dchnne,
La unele trebuincióse eä'pitrtnii, este trebuint4 de a se adga treI-doed
si ciad i de slujitor): de la unele cä'pitsg.nti, ce nu este trebuinti de slujitor):
prisosescrt liude 25; Cu plecatii Anaf ora, prin ruggciune, fact"' cerero la InAltimea
ta, ca sit,' se dúo porana crttre vet Vist. ca 25 slujitoff ce na-mi
trebuescii la unelo *Wulff, dúo la dajdie, i srt-mi d6e attn.' asemenea
In loculti torn la judotele undo face trebuintii, iar pentru tjece co lipsescu,
mi se d6e do isnávii de &Are D-lorti Boeri): IspravnicY ca verl-ce mijlocil se
va gas" ca cale ; iar hotiirirea cea degvèrsitil e6mtine a se face de crttre 1niltimea
ta. 1793, Martie 20.
All Mgrie): tale proa plecata slugg,
Ienache Vadirescu vel spat.
Alexandru Constantin(' Moruzi dä asupra acestui raportu resolutiunea
urmätóre
Io Alexandru Çostandinu Moruzi Vvd.
D-ta vel vist. pe acesri dou.s6-dec): i cincI ased): la Visterie in dajdie
si si se de spartrie): alti): in loculti lori, asemenea la judotele undo v a
fi trebuintg; asemenea i acei 4ece co lipsescil, poruncimil luci si-i d6o, tusk
din ajutóre. 1793, Martie 20.
Vel Logf.
Cond. xxixr, Fila 25.
Déca nizamurf reformätáre adininistrat,iunel nu aflarding, aid insemnate
nicT numer6se, ceLú putinu, urmärit'a Domnitorulu i pedepsit'a
functionarii abusivi.?
Aflämu cate-va acte de pedepsire, ori urmärire de functionari
abusivf. A§ia in 15 Octombre 1793, Domnitoruld, priminchl clenuntärT
asupra unui Constantinu Rätescu, fostd same§fl din judetula Oltù, cä
acela ar fi jäfuitil locuitoril, rènduesee cercetare la fata loculut a
abusuriloril s6v8r§ite. N'amu sci spune Insä décä ancheta a avutil resultatele
dorite.
1.. lath' pitaculA domnescil relativil:
ISTORIA ROMÂNILORÚ 87
Zem. Vlahscoie : Fiindrt-cti Scarlatti lzvorénulti biv. Clucerii za arie, i
Nicolae Gigirtalá, i Gostandinti Isvoranalil si 16n Sliitinénil de la Oltil, laugh'
davaua lortl, ce avarii cu Costandinil Rälesculti, ce art fostu Samesd acelui
judet6, fìicuri i acéstI ar'étare Domni6I mete, fatii in Divantt, cum-ci multi
din locuitoril numitulal: jadetri ai patimitâ i acum in vremea Domniel mete
jafurY, nedreptAtI i pagube, de ciare numitulri Riltescu, in feluff de chiparY,

88 V. A. URECHIA
Una alta casu de urmdrire avemu, din 16 Martie 1794, in contra
unm fostrt polcovnicu i fostii vatavti la plaiulti Coziei, peniru jdfunI
sevérite in timpulu cdt a fostu functionar0. S'a doveditu la anchen
cä acesta luase abusivu talen 491 gerernele, pe langd. talen 80 ce a
luatu, cdte una leù, Cu nume de lipsa sferturilorii. Domnitorulu ordond
intércerea acestoru bani de la cei jdfuiti in mdna jdfuitilont
§'apol pe functionarulti abusiva isgonésa din plaiu.
E de observatti, ca in ambele casun ce ama adusu de urrndrire
a functionariloru abusivi, vedemu cd se urmdrescu nu functionarii
in activitate, ci pe acet can au incetalu de a fi slujba§I. Nu cum-va
cauta sá ne explicamu acésta numal ca unu miçllocu nimeritti de a
stlirce in folosulu propria alu vre unw Divanit, lipitúrea plinä ? 1
cum-cá fildnidu-se cercetare la fata loculuI, alud nu va fi ai6tarea toril adev6raa,
s'a se pedepséscA el ; a carora arelar° despre nedreptät" i jaf arito locuitoriloril
din vremea nústra, nesuferind-o Domnia mea a o trece ca vederea
filrä' de cercetare, ca off dreptate i Indestulare i odilina sui facemil aceloru
napástaiti §i pe jafuitoril pedepsimu, cand va fi adev6rat, seil pe ptrisi"
ce veril e§i raincinoo., cari facil jalbá §i arkare neadev'érata inaintea Domine'
mete sa-T. pedepsimil ; iata orlinduimu Dynnia mea din Divanu pe boerutil
DoranieT mete U110 de aproll, sil ridice de aic" pe Costanclinil Ratescu sa
inergä la sud. Oltit, ande poruncimtt, ca oranduitulil Mumbasird mal fintélu
sa vestéscil in judetti Insciintarea tuturorti, cil cine jaiba are asupra Ratescutu",
afarà insä; din ptrele §i pricinile ce anume ail arkatil aic" nurnitii
carT s'ail cercetattìí aicT, fará de Indoiala sil-116e stée fatä, ca s'A arke
la oranduitulu nostru Atumbasiru, care dimpreunil Cl ispravniciT judetalaT
Infiltisandil pe acelti jäluitorit cu Ratescalu, sui cerceteze a fies-cilruia jalbá
ca am'énuntalti, prin judecata' dreptil, qi In adeOrci sui facá melare In
scristt prin anaf ora catre Domnia mea pricina anime, ca t5te cuviinciésele
dovecji i temeiurI ale adevseruluI ; ea care acelea cercetIn Ave'rsite, si bine
vgdite prin dovecy, acliefori fárá nici unti interesu, sa se intérca Mumbasirulu
dimpreuna cu. Ratesculti t'id la Divanutu Domniel mete. 1793, Octom. 15.
Cond. XXIII, Fil. 162 bis.
1. lata documentulil In cestiune :
«Zem. Vlascoe. Cinstitil i credinciosil Boeriulti Domniei mete D-ta Hatmane
Nicolae Hangerli, Caimacamulti Craiovei, siinqate ; 'ti" facemu in seire
pentru acestil Costanclinu proin-polcovnicu ce ail fostu Vatavu la Plaiulu CozieT,
sud. Valcea, cui insciintanda-ne Domnia mea, cumcil au facutu multe jaf tul
geremele locuitorilorti dintru acestti plaiu, dia porunca Domniel mete s'au
fä'cutu cercetare In fata tocata', cm)." cercetiin le-au lamaritu din pon-inca
neistra D-luT vel Vornicu Moruzi, i s'au adunatu prin catastif tal. 491 geremole,
si tal. 80 ce ail luatti cate unu leu ca nu.me de lipsa sferturitorti, care
catastihti aré% Dumnélui, cui isalindatu l'ail datti Damitale la plecare-ti de [del..
rumâindù ace9tY banY haul datoriti ca int6reli celorti jiifaitY; iatui orinduimil

ISTORIA nomINfLoriu 89
Departe de a se urniari slujbas.ii in activitate, aflamu urmarindu-se,
aruncandu-se in fiare *erbanu Hrisoscoleu, care s,'au fostu permisil
a nu ingadui intrarea in satulu sòii a urun slujbwi Domnescu,
care ea folla voindti sti intre in acelti sala, a fostu elijar maltiatatu
de Hrisoscoleu. Al. Moruzi atuncl urmatbrea volnicie:
Volnicie ca sei se aducic in fiare $erbanu Hrisosooleu, ce au batutu
posteinicelu.
Zom. Vlascue. Fiind-a lubanti Hrisoscoleo, Cluceru de arie ait indráznitri
a bate si a asni o.nÌí Domnescti, pe Ionitd paliar. care avea Donin6sca
m5strá poruncrt in mánile lui, cutezindli a si dice °mula Domnescu: de ce
sit indraznésa fárti slobodenia luT a intra in satu ? duímui Volnicie laY§tefanu
Illuchurdagialti nostra, imprenná ca unti omit alti Cartel', sá m6rgá la numitalu
orbanti i mimat decdt bigandu-lil in fiare, radico in baná pazá, sá-lu
adua dreptrt la Curten Domniel mele la inchisdre. 1793 N-bre 4. »
Cond. XXIII. Fila 171.
Dintre diferitele acte regulandu avaeturile, se cade, de Ore-ce
ne-amb ocupatu de administratiunea sub Moruzi. sa aducemu urmatárele,
Cu atat mat multu, ca prin ele se stabilesce §i unele cestiunt
de pura administratinne, cum de exemplu : alegerea vatavulut de
plairt de ccitret locuitori:
Io Alexandru Cost. Moruz Ved. i Gospodaru Zem. Vtaliscoe.
Citindu-se inaintea DJmniel mele anaforaoa D-1111: vol Banti si a D-lui
vel vornicil climpreaná ca osebitd fdie, sub isclilitura D-toril, de cuviinciosulti
avaetti ce se cacle a da fies-caro vrttafti, gstisitti cumprtnitti i ea mlístirá
dréptá. DecI poruncimil D-vt5stre velitilorti LogofetI, dupá ce se va trece in
pe sluga Doninid mele copilti din casá la Divanil, sit adua pe numitulá
acolea la Dumnéta, unde aducêndulti, poruncimti sit rinduescI si D-ta
unu omti credinciosu, impreund ca orinclaitulti Mumbasirti, ca sala d.ucri
acolea in plaiu; la mana cdrora orinduiff sit daY D-ta, si acestu catastinti iscalita
de D-luT, Vorniculll, ca dupá &mullí s'd aplico pe numitulti polcovnicil,
srt inttlred Auttirorit 6menilorti ce se arad inteinsultt banil: ce coprinde, cltindu
flesaruia locuitoriti d.reptuln lui, de la mana cáruia sit aibri a lua adeverintd
In scrisu sub iscáliturrt, cuma si-ati primitu accd banI, si asta dupil ce va implini
numitulti polcovnicu top' baniI dmenilerd, srelti isgonésa de acolo, lásándu-lti
slobodti, iarrt Mumbasiralu, sit adua Domniei mele de la D-ta féspunsti
de s'évêrsirea poruncil. ii saam. recen. gpd. 1794, Martie 46.
Procit Vel Logf.
Cond. XXIII, Fila 222.

90 V. A. URECHIA.
condicrt acéstrt hotärIre, s grijit): D-västre a se pane numita aces% avaetil
In cartea fies-citruia vatafti. de plaid, care ciirtI de acum Inainte sit nu se mal
dea de la Logofetia Divanultfl, deschise, Mr' de name inteksele nid sä' se dea
cartea de vätäsie nimtinu): fär' de alegere in scristt, dupá obiceiu, sub isceiliturile
a tuturoru locuitorilora aceltti plai4, si ca märturia Ispravnicilorti In scrisd
si sä se serie In cartea vát4iel strapicil poruncii viitafuluT, ctl nt va avea eavan%
do Indroptare, si nu va putea scä'pa de pethpsa Domniel: mete, la Intämplare
de vind, cu pricinä cuL ad datti avaottl maI multil. 1794, Fehr. 15.
Vel Logf.
Pré Inaltate Démite,
Prin luminattl pitacu Miriel tale ni se poruncesce, ca pentru havaeturile
viitiisiilorti de plaid, fiindti-cii nu se urnikä orinduiala ce se cuprinde In condicile
Divanultif, care Incä din Domnia MärieI sale Alexandra Vodii Ipsilantti
s'ail fost hotrtritil cät havaetil suL dea fie-care vätaf ti de plaid la D-lorilveliiï
Vorniel, ci dad mg mutt peste acea hotätite, i ca ac6sta cci car): sunt vredniet
de slajltii se tragti si se 16pädti de vätäsil, ne dändu-le Diana sá féspun0
suma ce dati altiT, iar col' ce se facti ca mijloculti acestord duíri, gisescd pricinä
de wail qi jafurI nedrepte dupd la locuitoff, care rea acéstä' armare findri nupotriva
drepttitiT, ne porancesef 311iria ta, ca sui facetati chibzuire, ca o dr6ped
cumpänire, In ce chipti aril fi cu cale pentra darea havaeturilorti de cutre vátasiT
de plaid la D-lortl velitiT vornicY, Oda sil se fad, o hottirite la acGsta,
spre a lipsi de acum Inainte atät jafurile vatasilord de asupra locuitorilorti,
cum i necontenitele jälb): ce apururea vinti de la locuitori, cum si de a se
pedepsi ca dreptti cuvéntil unit vAtaf il de plaid ce va urma Impotriva acesteY
hotiftlef, ce se va face, laminate): pollute): Intocmal: findd urmätorY. Aretämil
Maria' tale, c'a' citindti atätti condica Mirk.): sale Alexandra Vodä Ipsilantil de
hotätirea acestord havaetarT, cum si pentru obiceiald havaeturilorti vatasilorti
de plaid, in cer chipti se arma din vechime, se vede cuí mal 'nainte de acea
hotilrire aclevëtatil se da havaetd mal putinil la D-lord velitiI Vornici, dar
a'-ea alto deosebite veniturI ale Vorniciilortl, care de atundi Inc6ce ail
lipsitti si de aceea i havaeturile ce sunt hottirite In coralica Maria SOle Aleesandra
Vodrt sunt mal adAugate peste Nit se arma mal 'nainte, iar noi chibzuindti
si una si alta, amri gä'sitti cu cale pentru havaeturile välasilord de plaid,
cum cu deosebitä f6ie aruítìmti MärieI tale, care acóstä hotiirire de suma havaeturilorti
suL se tr6cä chiar acuma In ponturile Gospodti, ce se dad la mänile
vátasilorti, ca orI-care din vitlas): se va Indräzni a da havaetti mal' multd de
cat ceea-ce va vedea cuL este bottle.% in ponturl, sui nu aibá cuväntu de a pricinui,
cui ail datti havaetu malt, si de aceea de novel° al autatil sit'sT sc6ttt
ace% havaettl cu lutin nedrepte dupii la locuitorT, ci atunei ca dreptrt cuväntil
strasnicti sä se pedepsésa acelti vätafti, de atre Inältimea ta, si sil scie crt

off ce va da niai multri are sii.q piar, Mr' de a avé vdfe mcarìi s pomenésell
de aceea, iar elli s Fart a cere i a ha dupe la locuitorl numal acelu droptil
venitil allí sett, care pe anume este ar6tatti in ponturile Gospod; plirerea mistrri
intr'acesta chipit este, iar hotifirea cea desëvérOtri fémflne a se face de
cutre Inaltimea ta. 1794, Febr. 8.
Vei Banu, Vel Vornim
PlaiarileOrd de sus u.
talcrf
230, Muntelele de susti, Sud MebedintI.
230,
270,
Vulcanil
Covadf ) Sud Gorjii.
talent
220, IaLomita
180, Dambovita
2750.
talerf
150,
250,
250,
370,
380,
350,
1750.
Vet Banu,
Cond. XXVII, Fil. 30.
ISTORIA ROMINILORU 91
Hurezu 1
338700,, Cozia I Sad VAlcea.
180, Aref altI }
250, Loviscea Sud Argegii
NucOra 1
22220 0 Dtimbovita f Sud MuFelu
Plaiurile Ord de sus u.
Sud. Dambovita.
Plaiurite Orel de josu
Slam Rómnicti,
Piirscor j Sud Buzeti
Plaill
a16jaspre Bazr1 6} Sud Saacu
Prahova, Sud Prahova.
VII
6s/ea. Flota romandsca fie Dunare.
Vet Vistiera.
Cäderea din domiiie a luí Mavrogheni, desarmarea de catre Saxa
Coburg a ultitnilora §irtirl de volintiri, fie partizanl al luI Mavrogheni

92 V. A. URECHIÀ
fie partizani ai Austriel, orI aI Rusiel, a fosta redusti de bunä sémäincä
subt Miliatíl aprÒpe la nimictit o.5,tirea Orel.
sub A. Moruzi acéstä Wire este redusä la strictulti neeesar pentru
slujba sigurantei publice. Enache Väcfirescu, care ca tot(' nationalismulä
ce i se atribue de legendä, nu cre(luse, sub Mavrogheni-Vodä,
in posibilitatea credrei unei o§tiri de aperare a tad, continua sub
Moruzi-Vodd a fi mare spdtaril. 1
1. Pe sc6rtele unuI tetravanghela micü grecescil, elegantù legatil, ce D. Dimitrie Sturdza
a damn Academic!, la 1893, aflamil scrisa Cu Insist mana lui Enache Vicarescu, hs grecesce,
urmatòrele date relative la copiiI lul si la slujbele ce ail ocupata pana In 19l:
Acestti tetravanghelii apartine pré sfintitului celdi intro monachY Timoteid
Kir Kir . . . . 0. cine 11u va fura sä fie alurisita. de totl sfintii
de sf. Spiridonti. »
Sub acéstii prima inscriptinne Vilarescu adaogii : e Acum insä ISntí Vacilrescu
marele vistiera dicheofilara aIlt marei biserici stäpinesce, cad Y-a
fostil däruitu de catre pré caviosula Domnti Timoteiu. 1.774 Aug. 1.. Brapv.
Pe MO aceste inscriptiuni de la pag. 1, 0 tot pe acéstii paginii se glisescu
0 celo urmlitóre, relative la copiii lui Enache Viticriresca
«In anulti 1.777 luna Ianuaril 20, Vineri, pe la 12 6re miptea spre zorile
Sambätei, din mila Dumne4e6scA s'a Miscuta mie o fiic11, care fiindu primitä
de calm Inalta proa sfintitalu Mitropolitu alu Grebeneloru, numita Chrisanta,
s'ail numitu Marta 0 s'a botezatù la 2 Februaru in sf. Manastire Särindaru
a pr6 sf. Na'sck6re de Damnelett.
e 1778 luna Mart 5, LunI la ora 6 de n6pte spre zorile gilei de Marti, cu
ajatorulli lui Dumneijoil s'a näscutu mie o -Nth', care fiinda primitii In brate
la boteza de atre 'mad pré sí. Mitropolitu ala D.D. Grigorie,
a fosta numitä Ecaterina §i s'a primitu in brate la 25 Mart in Mitropolie. »
Urm11t6rele inscriptiuni sunt de pe pagina ultimä a citirticelei
e 1784 Malta 21 s'a niiscuta mie fiulu celti Antäid näscutti din pr6 iubita
mea sotie Domnita Eeaterina Caragea, caro a fostu primita de citre pr3 luminatula
beizadea Iana Sutala qi s'a numitu Cinstantina, la 1 Iunia, in. care
amu fostu cinstitu i eu cu stujba de mare vistieru pentru a 5-a dira de la
spatarie.
4785 Maim 1.5 mi s'a näscata lata care a fosta primitä de afro Iualtu
pró sf. Mitropolita a t6tä Ungro-Vlahia D. D. Grigorie §i s'a numitu Elena.
1786 Maiii 14 mi s'a näscutu mie un fia, care a fosta primitu in brate
de cutre Minna Maria a pré InlatuluI Domnit Nicolae Mavrogheni * 0 s'a
numitli Nicolae i slt träiascä la multi ant
1.789 Noembre 7 pe la 4 ore din n6pte, Duminica séra, s'a näscuta mie
unit fin, care a fosta primitu In brate de care I. P. S. Mitropolita alu Ungro-
Vlahiei D. D. Cosma la 14 Noembre, in biserica palatuilui moil. Mai inainte de
a se face acesta Mitropolita se numea Mihaiuui i sä trrt6scä la multi ani.
1791 Octombre 24 igua Samblitä mi s'a nä'scata mie o fat% care flinch&
primitä de fiulii moil Alexandra, s'a numita Elena 0 sä trA6scl1 la multi anY.
* 4786 Mai. 14 iyavv1101 p.oc elk '6=c avccSekask ircp rj axXxv.r.
661.,.vocç IVIccpCoK To5 64)71XoTecrou ocOircou NocoXecou MaupoTtyyl, irovov.acsal
NovAanç v.cct Ztoi I.LootpoXp6vto;.

In acéstd functiune, Domnif fanariotf, precum v&Jurdmil, nu numiau
altä datä boerf pämènteni. Ne explicdmu esceptiunea fäcutd in
favórea lin Viieärescu, prin faptul cä, rotula spätarului este de asta-.
data fòrte red usu si prin faptu1ì, ca ostirea este aprópe nimicitä .si pcite
prin imprejurarea cä, dupà pilda MoldoveY, acum este si itnu hat-
Diann. lard ca hatmanu nu este unu pämènténu, ci Caragea, care cumulézd
Cu hätminia si bania de Craiova. Negresitu cà Moruzi, care
scia cdt contribuise Enaehe Vácdrescu la cdderea lui Mavrogheni.
put6 s..:1 nu se arete favorabilu si amicu acestuia i sä-lu conserve in
postulu de incredere, de Spatarft, care sub predecesorulit seu, Sutu,
fusese ocupatil de streini, Grew.
Din sfera ostenéscd s'aducemu cAte-va documente.
In Marne 1793 spdtarulu Enache Vddirescu primesce reclamatiune
de la catanele (asa se numeau in urma ocupatiunel austriace
ostenii romdnY) din judetulu Teleormand in contra polcovnicului loru.
Nu numai cätanele, ce si locuitoril äfuiti de acelu polcovnicti Nicolae
Ibrictaru, cereau dreptate de la spätaril. Acesta insk prin anaforauacdtre
Domnitoril, propune, ca jäluitorif se fie inapoiati Cu munibasiru
la judetu i ispravnich sä infiiteseze Cu polcovniculii ii sd cerceteze
afacerea.
Era a asigura impunitatea polcovnicului abuzivu.
1. lath actulú rclativù :
Anaforaua pentru a se cerceta jaiba calanelora ce daa pentva polcovnicala
din Teleormanu.
Io 4lecsand, u Const. Moruzi Vvd.
.41a sä urmeze, msA porancimil DJmnia mea strapicti Domniei-stre
ispravnicilorti corcetarea jälbilorti Lodi, si avetT a face cu luayea aminte,
cu titä dreptatea pe amenuntilil qi tArA nicT o abavii, de care 0 a0eptilinti
respunsulti sävär0rel, ca aratare dréptli pentru t ite jAlbile cu acestil muipba0rtl.
1793 Martie 5.
I'rea Indliate &rune I
ISTORIA ROMAINIILORG 93
Pentra Nicolae Ibrictariti, polcovnicti din Sud. Teleormanti, dändu-se
jAlbi cä'tre Märia Ta, atätti de dare slujitoff cum-di nu le piizesce oränduiala
la slujbä, i '1 bate, 'I ntipiistuesce, cum 0 de atre alti Caneiff locuitori de
acolo, cum-cti Alain, i le-ati fäcutti nedrepti41, cari jìuibi fiindt1 buiurdisite
de Nitre Maria Ta la mine spre a le cerceta i fiindti trebuintä a se

94 V. A. UtitCHIÀ
In as,ia conditiunT este 6re de mirare, ca srt gäsimu, sub A.. Moruzi,judete
lipsite cu totuld de o§teni i avènd ca sine-cura polcovnicia?
A§Ia era judetulu celu importan tu ala 13, ahoye!, u mie precum recunósce
insu0 spätaruld Enache Väcdrescu, esista polcovnicd, d6r nu avea de
cdt unil slujitortc. Spätarulu cere Domnitoruluf, sá se acorde mäcaru
10 slujitori, pana ce polcovniculu va putea implini stéguld, peste
al(i 20 slujitori de la cäpitänia din Mänesd.
aduce qi elti tata la Infati§are Cu jluitoriï, ama socotita, cri sti facil acéstr,
zlibavg jii.luitrilorü aicea pita a se aduce elti, li se pricinuesee multg cheltaialg,
liindti mult1 acestY jriluitoff ci de se va grsi co cale de catre Ta,
sg fie luminatg porunca AIruieï Téle, ca cu Humbasirg, sg se i6e acestY jgluitori
de ala, si sr daca acolo in fata loculal sr '1 Infatiseze Inaintea Dumn6lord
Ispravnicilorul judetulut, i Dumnélor ti sg, cerceteze de fati"' i ca demurtruntulg
tgte jillbile i pricinele bru çi ggsindu-Iti invinovrtitti, asIa cu inseiintarea
Dumn6lorti, i ca acea alegere sr-lti trimitti cä'tre Mgria Ta, ca oranduitulil
Ifumbasirti, ea sti se facti de catre Maria Ta hotruirea, iar neggsinduArt invinovrtitti,
sti aducg acelti Mumbasirti respunsti desgv6rsitti Afairiet Téle de
la Du.mn6aloril ispravnicI, In ce chipil ail frontil alegerea pricinilorti acestorg
juílbi; pgrerea mea Intr'acestil chipa este, iar hotgrirea rginâne a se face de
ciare M'Aria Ta.
Al IngltimeT T6le plecatii slugg
Enache Vaeareseu vol Spataru.
1. Iatä actulil relativa;
Anafora a se da Liude 8 din dajniei la ecipiteinia ot illeinesci sud Prahova.
Io Alecsandru Const. Moruzi Vvd.
Poruncimg Domnia mea Domnid téle vel Vise. sr, faci porunca Donmiet
mole atre ispravnicii judetuld, ca sg dOe acesti 8 Liude din birnict. 1793 Maiti 9.
Vel Logof.
Prea In 11ate D6Inne,
In jud.etalti Prahova afarg de slujitoriT. polcovnicesci at judetulut nu se
afIg maI multg de cgt o apitánie la Nignesci, i ac6sta ca 20 de slujitorT care
nu este din destul ìí and se ivescul hotI i frtchtori de rele, procura s'ah ivitti
inteaceste 4i1e, din carI s'ati i prinsti i s'ad adu.sil la puscrrie ca potere
de aid. Vrtafalti din plaiulit Prahovei auclindti de acest`i talharl' serie i cere
ca sr se maT adauge poterasY, care hiera fiind neobidnaitti, data respunsulil
celti cuviinciosil; va sci insa Ingltimea Ta, a la acestil judetil este Polcovnic.e,
prec un este la tóte, Insg na are mal' multil de citti una slujitorg,
cticíuln a fosth ca putintr sá4í facr slujitori din 6menT fgrrt inicia i pentru
ca srt afle atâtul plaiulií, at o judetulti, ajutorulti celti euviinciosti, la vrenu treubincióse,
se cuvine de a da mgcarti 10 slujitorT, din 6menT fiirìl pricing,

ISTORIA ROMANILORÚ 95
Tétä brésla armä§éscd, la 4793, era redush la treI stégurr, òmeni
150, armäsel, tunal.'" §i pu§ca§i. Stégulu era numal de 50 de innem.
Fie-care septemanä se randuia cdte unu allu stégu la slujbh. Ace§ti 50
de 6meni aI stéguluY serviail pentru paza temnitei unir' liceau slujba
de randa§T §i cati-va de arrna§i pe la zapcil §i alte locuri oficiale ; a§la
dupa rnärturia luí Enache Vhcarescu, rémanea armhia numal
cit cate 5, 6 címenI pe séptèmana, carl §'aceia se oranduiau pentru stringerea
birurilorit tiganiloru dornnesci §i la vreme cand fäcea trebuinth
de tunuri a se ämplea §i a se sloborp, se ortInduia 2 slujiton, cei de
paza pu§chrier, dér Virte cu discolie, fiindi ómeni nemetaherisiti §i
frico§i la focu...» Alai bine de 25 de (imeni s'au schilodild intrebuintati
fiindü ca artileri§tI, färä sh fie fostu pregatiti la acésta. Epistatulu
aruläsiel, Constantinu Slugeriil, in 6, Iulia 1793, mal cere Domnitoruhn
untt adaosii de 20 de liucJI, ca pe fia-care séptérnAnä. cate 40 din eí
prizésch langä tunuri, ne-lipsiti rilua i néptea.
lata la ce cifre ridicule era redusä 6stea, care sub Mavrogheni se
portase atatti de vitejesce !
iar pentra dotfé-leci, pging la sarna ortinduelet, i va patea face In urrni,
ea încetulli, ca si 'sT Implinései stégult1 ; pärerea mea inteacestil chiprt este,
iar hotgrIrea cea desivôr0ti rimine a se face de catea' Ingltimea Ta. 1793
MauuI 9.
Al InáltimeT T6le plecatil slugi.
Ienache Viicarescu vel Speit.
Cod. XXIV. Fila 131.
1. Iatä clocumentulil relativa:
Anaforaoa spre a se da 20 Liude in brasia vel Arma§u.
D-ta vet Vist. veï vedea acata anafora ce face DomnieT mete dumn6lut.
epistatula Arm4ieT, pentru care poruneimil dumitale, sä cercetei pentru acesh
liude 20 si de sunt 6ment. din Bucuresci firil de vre unti felti de pricing de
dajdie, si nu sunt ómenT de afarg de prin satele tireT, si li sil tréci, nu.mele
In catastihnli Visteriet, si sii li so el6e pecetluiturile Domniet mele de a r'dminea
In brésla Armilqiei. 1793. Ittlie 6.
Vel Logof.
Pre Inallate &Mine,
Insciintezil Mgrieï Tale, cii tóti brésla armil§escil fiindil fostii numaT treT
stéguri" si in ele 150 armiseT tunan i pu§ca0, intra pe fosco-care
mana cite uni sOgil. liude 50 de randa, i dintre aceia unii se oränduia
pentru paza terunitet, alta' rindap la alit' 2-lea 9i alti 3-lea armagg, i pro la

go V. A. URIF.CHIA.
Incä de la 1775 amfi verjutu incercäri fácute in navigatiune pe
Minare. In alaiulu lui Mavrogheni v'équrámti luándil parte galeongii.
Credernu, cä pentru politia fluviuluI i mai alesú in interesulfi värrieY,
dar §i alu comerciului, spiltarulu Enache Vkiirescu reintlintä slujba
Corabiarilort1 domnesci. In judetulu Ilfovu se afla limanulu, séu portulu
unde stlítéu vasele domnesci in timpu de iérnä
lländfi hrisovulu, ineditu pänä astä-çh, organizatoru flotiler dun'arene.
Nu paterna a nu aduce lui En. Väcárescu laudá mare pentru
acésta:
Hrisovulu pentru corabiile l'era ce sunt a ambla pe Duncire.
Stapanitorif Oriloru i totI coi puternieI, indatorati fiindu a imbrrtto§a
miu nainte decù.tìí t6te altele, bunatatea facerilorti do bine, na ddrá cligetandit
intra trufie, de a se asemena Dumnedeirii, ea oclinielrá Luciférulu, dupti cum
maltY din filosofi au indräznitu a dice ; ci mai v6rtosu, ca urm'atori
DainnedeeSeilorti porama, sa aréte ca dinadinsulu, prin s6v6r§irea acestei bunätati,
multamitä eátre Dumnedeésca bunä-vointä, de la care au primita darulti
puterea acesta, destoiniciI; datorie nettigaduitit a n6strá soeotindu a fi sovaffirea
cea dupii putintä, a faceriloru de bine catre Off supusiI Domniei mele,
zapciI i alte locuri trebuinci6se, rëmané qi arma§iei numai cate cinci-.ése pe
si5ptemanit, cari i aceia se oranduia pentru stringerea birului tiganilord domnesci,
i la vreme alud fäcea trebuintti de tunuri a se implea i a se slobodi,
so oranduia doni slujitori, cei de paza ptictriei, d6rit fúrte eu (Escolie, fiindit
úment ne-metahirisiti i fricop la focd, carI de multe oii s'ad intatuplattl cate
unida i cate doui" de s'ad i sícìlteIuituí, mai bine de liude 25 rOrnûintht orbi
chiopi, ciungi qi surdi; i pentra ca sä nu se mai intample acestri fell
de hatalu la cate sälticurI se face, s'ad gitsitl in brésla armitOscrt liude 20
ómenI en sciintá, ce d-lorti armait dupit vremi i-art fosal avutd intre
slujitori, cu rávasele ArmitOel', jara in Domnia Mariei sale Mihaid
Voclä, Sutu, polcovnicti Anastasache, pe vremea cand era vel
atí insciintatti Märiei sale, prin Anafora, Mandil cerero de a se apda acei
liude 20 futre dinsiI, s filtre cate doce pe stipfémanä, s *ésa 'Miga binan
ne-lipsittí diva i miptea, ca s'A lips6scii i acelea primejda ce se intampla
mal inainte; a cáruia cerero gilsindu.-o i M'Aria sa ea cale, ad i intìíritìl anaf
oraua, poruncindd, ca dupä adeverintele ce li se vord da ca pecetea ArmitOei,
sil fie in pace i ne-superati, de impreunä ca doni zapciI ai lord; ci fiind-ca
ac6stil oranduialit se plizesce i pana astii-di, nu lipsii a insciinta
tale, cit do va fi pläcutit i auduliff Mtiriel" tale, s'a fie luminatä' porunca InältimeI
tale &are d-InT vel Vist. de a se trece numele lord in catastihnlil Visteriel,
a li se da si acestora pecetlniturI gospode, ca i celora-l-altY slujitori
ai bresleI armilsescI; iarg hotirirea cea deskiirOtil remane la Ináltimea Ta.
1793. Julie G.
Costandiwa Slugeru, ot. spat. Epistatulu
(Cond. XXIV, Fil. 290.)

ISTORIA ROMÂNILORII 97
din ceasultt ce Dumnededsca provedinta ne-au incredintatu obladuirea acestei
tarT, sciindu despre o parte, ca radácina i temeiuld indestulariI Orilorti
locuitorilord acestora, In urma Invataturilortt celord de multe sciinte, trei
fiindtt órest carele, adicii : mestesiugurile, lucrarea primenttuluT i negottillt,
fara careto nu este cu putinta a se indest ila un norodri, do ara fi milcara
si timbrad sub timbra dunineleireI, i vedênd-o lipsita de acestea trei
ptraie isvorildre de indestulare, n'amd la'satti mijlocu a nu cugeta si a un ne
sili, pentru ca sii putemu abato inte6nsa acestea folositóre isvdre i prin carele
stingerntt lipsa si scapataciunea, cat va fi ea patina, i srt putemit aduce
printr'acAstrt facere de bine, indestularea cea dalla, la top: locuitorii acesteT
t'en ; iara' despre alta parte valéndti i cata silinta au locuitorii acestel (ért
spre sevèrsirea pr6 inalteloru Imp'ératescI ponina la tuiplinirea cherestelelord
ce so cerrt dula' vreml, si la trimeterea zaherelelortt pe la cetatI, ci mai va.tosu
la Imp'qa,titórea cetate Costandinopold, pentTu care se si numesce Chelerd
alti proa puterniceI ImperatiI, i cata greutate c6rca si sufere pentru sgvérsirea
acestora, ne avêndu vre una mijlocil de inlesnire, amu Paentrt multe
chibzuirT si de mijloculd ca care s'aru putea Inlesni greuttitile si a li se ajut
sirguiala i cuceria, ca sil savêrsósca, poruncile EUA de greutate, inteacelea
clara ce pottt, si a pricinui inlesnirea negotuluT si a Indemna lucrarea pamktultif,
si a Invita afiarea mestesugurilord si a :face savérsirea cererilora ce
sunt datorI i silitorI locuitorill a le implini en inlesnire si tole acestea de
care le-ami v'edutu lipsite din cate se cuvine acesteI Off, una si cea mal' mare
fiindu si neaverea mijlocula co. care sa se póta cara si aduce marfile prin
inlesnire, pe apa Dunaret, do la una loca la altulti, alud engetatil cu multa
prictnuima acésta facere de bine tgresi, i sa facemti rugiiciune la prea
puternica Impëratio, la bunatatea si milostivirea a careia afland priinta necurmatele
nóstre mijlocirI, a dobandi voIe si putero, prin stralucitil si proa slavitu
Hatiserifil, ea poruncI vrednice de tdta supunerea, ca sii pdta Valabia a face
si a avea bolo:ane, aic, euice, i de t6te vasele pe apa Dallare', In cuprinderea
teral, careto s'a nu fie bantuite niel o-data do catre ven-cine, privileghiit
ce din vvemile betrdne, de multi, ani /-au fostu perdutu Ora acésta,
ca t6te ca hotarele el" sunt matca DunareT; dcci dupa primirea acesteT slobodeniT,
ingraba, cautandu, ama facuta i amu gäsitu acum antéiasi data cale
flnu vasu pentru trebuinia fleme-caruia juclefu alft fèrei, si fiindri trebuinta
a se aseda si a se intocmi afatu acestea gásite, cata ci veri cate altele se ~ti
mal' face in urma, sub ocrirmuirea çi obladuirea vre-unei dregatorii de celea
mari si de chiste ale tare Domnia mete, pentru ea si grijesert pururen de
1. Este aci netägaduitil o abilitate diplomatica a lui En. Vacarescu : ela justifica organisarea
flotilei pe necesitatea de a servi Portel zaherele, cherestele etc., transportandu-le
pe apl.
latoria Romettillora de V. A. Urechiii. Tom. V. 7

98 V. A. URECHIÀ
starea acestora, cacT totil lucra bunti este bulla cand va fi si bine Intocmitti,
amtlgasitti a fi mal ca cale si ama hotaritu, ca sa le aqe4aniti sub ascultarea
ì. ocarmairea dregatoriei spatariel cei mari, sub obladuirea cdruia este i para
a tuturoru marginiloru Ora. Dreptu aceea amti data acestu tntocmitu si bine
Inchipuitti hrisovu alu Domniel mele, acestea dregatoria a S'Atarle" col nraff,
celoY de acum cinstitu i credinciosti Boeriolii Domniei mole Ianache Vaccirescu
vel Spot., ca care sa aibì volnicie de aptirurea ac stì dreglitorio a
ocarmui si a avel sub ascaltarea i paza sa tòte vasele Ronifines4, Watt cele
Domnesci, ca t si ale altora, ce cm, voia Domniet mete so t'ora tare dapa vremi,
turnara l'Ara trito poroncilorti ce prin mai josu aretatele ponttin se licitares° :
La tate s'Ajeno maistrite i Bolozanele judeteloru Oral DamnieT mete,
prin alegerea DumnéluY vol SOL sa se orinduiascti cate una capitanu, orna
credinciosti i vrednicti, co. cartea Domine" mole, (lupa obiceiu, crestinia si cate
unta Reizu Turca, si cate unti vetraru séti Elchegia, si cati saicari sOil ghimigiY
voru trebui dalia marimea vasuld, totf crestint
Totï acestia sil aibit 10111 do la Visteria Domnieï mole, procura s'att
tocmita 1naintea VisterieT, i atatti capitana incata va fi capitana, sa fie aparata
de dajdiile visterid ca aridicatura de la Visterie, cata si vatrariu si gliimegirf
sa fíe scutiff, ea pecetluitulti Domniei mole, ca tata brésla spatar
T6te vaselo Thramesci sil aiba de apurarea limanti de ernaticu garla
Domnescei din Balta de la Carnogi, ot. sud. Ilfovu, i tate s'AM° Domnesci
ale t Aurora judetelora, la Noenzbre, sa se afle intrate la lini02111, «vi-jachi paznicit
sèl trebitinrioqi din brésla Naftwci, ca reindu, edii va gasi ca cale Dumnélur vol
Spatara, In téte lunile de iarnit
Primivéra, cand va fi vremea s11 deschirg ventrele, sa nu irisa de la
limarla Mea' de poranca Domniel mele, i caral va fi trebuin0 Domn6sca, se
va da porunca DomnieT mete prin Pitacti catre Dumnélui vol Spat. care Pitacti
Du.mn6191: vel Spat. de 1mpreuna ca scrisérea Dumnélui, sa'lti trimita catre
capitana saich: col oranduite, i numitu capitana mergiincla la locurile colea
oranduite i s6vèrsinda porunca ce i data de impreuna ca sinetula ce va
rimite pentru s'évér§irea pellizca", s'a trimita i pitacala prin Duningo", ca sa-si
dée gima la Dorania mea.
Pentru Navlu, locuitoril terei cana vorll fi sil trimita zaharele, de pe
la judete la &Chi, ca pica judetultfl, slI 'liba a rnpunde la Vistorie junzét«te
Navlonu, din ceea ce va cargo la Bolozanele Tu.rcesd din dreptala scheleT, iar
pentru alisveriprile platésca doué parri din ceca co ata cere o saica
Turcésca, iar de o parte si fie nebantuita.
Cand nu va fi trobainta de a cara zaherele si cherestele DoonnescY,
Dumnélui ve! SOL slI aréte prin anafora la Domnia mea, eh' face trebuinti a
merge catare saina in catare loca, sil care mufa straina ca navlontl, si se va
da voTe, sub pecetea Domniel: mele, cum si cand va duce o seda zaharee de

ISTORIA ROMINILORÙ 99
la Meta, s6t1 la Braila, intorcêndu-sc ca sil intIcircil alta de la Bruta, pana' a
ajunge la jadetulti s511, de are vol'e acea eic srt incarce de la vre-o schela
a Ora marfá, si srt achica la altá schelä ea navlu., pana a nu ajunge la judetil,
sil mal incarce Zaherea Domnéscri, céril prin anafora vi:de Dumnélui
vel SOL cand va purcede saica de la Limanil, si sub pecete de i se va da
voie va urma inteacelasI chipil, iara de nu, va cAra zaherea Domn6scA.
Totil navla de marfil strilinä tocméscá Cilpitanulil i ca Reizalil
prin sciinta Reizaliil, baila iGo crtpitanulll, insciintandil amèndol" cutre
Damnqui." vol Spät de tocrnla ce art facutil, si baniï srt-i respandit cápitanu
prin DuninélUf vol. Spät, la Visteria Domnie'l mole.
Yeti cine din locuitoril" *el' va voi in una', s'a-sl" faca vasil pe Du.n'are,
ca cheltuiala sa, pentru negutitoria sa, sit aibá datorie sit facrt cerero la
Dunméld vol Spät. do ac'ssta, i Damnéld vol Spitt. cu anaf ora sil insciinteze
Domniel' mele, i dupil co i se va da voie, sub pecete, sil m'U datorie sit
ar6te, itntitï: °inri destoinicil de a fi purtáforiu de grijá aceita' vasil, la D-lui
vel Spat. si Damnéld vol SIAL oranduiascil vrttaf ti acola)" vasti, ca cartea
Domnioi silo, i sä fie si acestil vasrt ocrotitI de spátrtrie, ca si acelea Domtiesa
; sit aiba fasti datoria inteunrt ardí, de va fi trebuinta de zaherea Domn6scii,
sá, facä flama o cil5torie de la anri judetil, ce se va orindui, sit incarce
si sil' ducä' la Brä'ila, i pentru suma de zaherea co va duce atunci sa
navlu, nu jum'étate, ci a treia parte din cat se va rumpe navlonulu impotriva
ace)." schele,.si plata sil si-o iée de la Visterie, adadndt1 sinetil de la DumnGluT.
vol 801 61 si-ad împlinitií datoria, i sa-1: dée atatia ball)", i fä'cêndil
o cäletorie anä od.atil numar, apol sit fie slobodil si-sT faca alisverisu
seti peste totil
TU° a3estea intocmiii, ce prin mal susu disele ponturi s'au bine inchipuitu,
niidájdaindt1 c voril pricinui folosuld celti cuy-Endosa in titil téra Domnie'l
mete acumti, si va alaco dobandirile celea indestalate in vreme la tott. locuitorii
Ora', poruncimil Domnia mea Dumitale vel Spät. ca sit se urmeze de ciltre
deregátnria spätärie)." eel marI intocinia i färä' de cusuril, In tótá, vremea. Dreptu
aceea s'art datu acestrt cinstitil allí Domniei mole hrisovil, care trectmdu-se in
condica Divanulta i Visterig Donanie)." mete, i primindu-lu Dumnbta, apoi
dal la sfanta Metropolie a Orit, ca Sil stée sub stä'panire; si ragámil cutre
acésta si pe altt frati Domni", ce in urma mistril se vor invrednici a Domni si
a oblridui scauna acesteT th'rY, sit bine-voiascit i Domnia lora a ocroti acéstrt
batir' orandaialil, si a ajutori téra, ca sil i se pilzéscrt acestrt privileghin, ce ca
mullí stradanie i l'amil dobanditä, pentru ca sit p6til locuitorli el, si a se folosi
cu. inlesnirea negotuliff, si a si5virsi poruncile ImOratesd, fárá greutate, pentru
ca i alt)."Domm. asemenea s'a' tie i s'a prtzéscil hotárirele si asedämanturile Domniiloril
infra totu cinstite i ocrotite in tetä vremea; i s'ari intáritri acestu
hrisovil ca iscalitura i pecetea Domniel" mete, sub märturia luminatilorrt i proa

100 V. A. URECHIA.
iubitiloril DomnieT mele fi):: Constantin Vvd, Dumitrasco Vvd, Nicolae Vvd.,
Gheorghe Vvd. si a D-lorti cinstitilor si credinciosiloril veliti boerT aT Divanului
DomnieT mole: Nicolae Brancovan ve! Vist. Damitrache Raeovifdvel Ban. hinche
Väcilrescu vel spät. Ienache Moruzi vel Vor. de Ora de susil. Manolache Brancovénil
vel vor, de tsra de josu. Manorache Cretulescu vel vorn. Nieolae Filipesca
vel Vorn. Costache Ghica vel Log. de Ora de sush. Searlatu Ghica vel Log. de
Ora de josh. Nicolae Hangerli vel Elatm. Dumitrache Maui]. vel Post. Isacti
Raletil vol Claceril. Damitrache Schina vel Comis. Ién Comaneanu vel Paliar.
Iordache Palada vel Stol. Iordache vel Sluger. Dumitrache Costandache vel Pit.
si ispravnicu Costache Ghica vol Log. de Ora de susil; si s'a scrish hrisovulu
acesta la anulii d'intiiu dintra äntlia Domnie a DomnieT mele, aid in orasulu
scaunu.luT DomnieT m.ele Bu.curescY, la aniT de la zidirea lumeT lét. 7302. 11111
de la Domnulti nostru Isusti firist. 1793. Noembre 23.
De Raducanu Poenarulu 3-lea logofet.
Cond. XXVI. Fila 181.
Enache Arkdrescu, cu anafora cdtre Domnitoru, din 10 Ianuarie
1794, recrutéza 28 de ghimigii din satultA Besléga; vecinu cu portulil
vaselorti, scutindu-i de hiruri i angarale, §i a§a se urca numerulu
lord la 50. Iatä actulu relativu:
Anaforaua D-10, vel Spat. de a se da liude 28 aiectri de la satulu Beslégii,
sud Rfovu.
Io Alexandrn Const. Meruzi Vvd.
D-sa vel Vist. socotinclu si D-ta, cil este mai de folosu si mai de sigurautil
trebeT mijloculti acesta, ce ni se aretä de cä'tre Domnalu vel Spat. poruncimu
dérá D-tale, ca intr'acestasil chipil s'a' se asele la visteria DomnieT mete, scii-
Ondu-se numitalti satil, ca liude 28. 1794. Glien. 10.
Vel Logf.
Prea Inaltate Dòmne.
Dupá' luminatä porunca Inaltimel Tale, co mi s'au data pentru siicarT si
ghimigiT ce sunt sil se facä ea pecetlaiturT Domnesdf, de prin judetele ce s'au
oränduitil, ea sä cercetezil si sä fach silintil de a se gäsi de acestia mai malti,
in judetulil IlfovuluT unde se aflä si imanu DOltnleSCU ah-1 säiciloru, am cometa-tu
dupä euviinth si am aflatil satulil Besléga, in care se d'a doue silistT deosebite
si cu locuinta totu intr'unti satri ; eincI-clecT si spte de 6meni locaescu inteacelu
satri, carT tragu dajdie pe tre'l-c)ecT liude; dinteacestia primesch ca sä se de septe
6menT pentru ca si se asecle dreptil liude da' dajnicT s'a' nu se stingil silistea
din estractulti vistieria, si cincl-lecT sil rämäe seicarT ca pecetluituff Donmesci,
pentru care sii scaiyä visteria acestil satli cu liude 28; dreptu aceea dupil luminatil

1. ¡ad aceste dou6 acte :
ISTORIA ROMANILORU 107.
poranca InAltimei Tale, fitcuití acéstá Insciintare, i hotárirea rgmAne precum va
fi lurninatg porunea MgrieI Tale. 1794. Ghen. 10.
Cond- XXV. Fila 227. Prò plecatá sluga, Ienache vel Spat.
Imputinarea peste sémil a Grfieniloril din os,tire ingreuie servichita
de pazá a judeteloru cu tóte acestea spätaruliá Enache Väcärescu,
ca sä nu stirbéscrt venitulu visteriei, propune Domnitorului
nol mid modifican l de cifre la slujitorii din judete, prin urmätelrea
anafora aprobará cu resolutiunea lui A. Moruzi :
Io Alecsandru Const. Moruzi Vvd.
Cu cale 5i primitä" hindú. Doninieï mete Anaforaoa DomnaluI vol SOL
porancimil Domnia mea Dumitale vel Vist. ca dinteacestI liude 50. liude 10
sg se mal' prisos5scii b judeatoria TeleormanaluI, egrora dupA adeverintele
ce veril aduce de la ispravniciI judetaluI, sg li se dea si pecetlaiturile Domniel
mete, iar liudo 40, sg faul poranca DomnieI mole a se da la dajdie acolo,
din care liude 20 sg se dea slujitorI la judetuld PrahoveI peste 40 ce sunt,
si 20 la judetulg RomanatI asemenea. 1794 Gh. 37.
Prea Inaltate Dómine.
Fiindii-cg la jud. Teleormang peste liude 70, slujitorI ce sunt cn pecete,
se eere ca sa se maI dea altI liude 10, de earI s dée Dumnéloru ispravnicii
adeverintg de ehipurile lorg, ca sii li se dea i acelera pecete, ca sg fie
ca teta liude 80 sg intre pe s'éptemAng liude eAte 40, a nu se mal' gitsi pricing,,
cit nu se ajangil, iar liude 40 ce mal' pristoseseri s'A se dea la dAjdii
acolo, i dinteacestia sá se dea liude 20 slujitorI isprgvnicescI la Praliova, unde
este trebuinVi, tiindá-eA all numai liude 40 si sg se faca liude 60 si altI liude
20 la RomanatI, unde iarii liude 40 &I, si la aceste judete adevgratá nu se
ajungg fiindil patinI si in multe rAndun ali facut cerere catre Nilda ta,
Dumnéloril IspravniciI si slujitoriI ca jAlbile ce a t data, a li se mal' da slujibri
ca ajutorti; iarìi hotArlrea cea desAvArsitg remAne a se face de cAtre
Miiria ta. 1794 Ghen. 26.
Cod. XXV. Fila 279.
Ion. Vacarescu vel SpCit.
In note mat damu inch douè acte relative la afacerile °Vira I
Anaforaoa ce s'a feicutu in dosulu jalbei Armetseiloru de la Craiova, pentru
a li se da Armapii ce li s'au luatu la vremea amlamintului, fiindu ca cc i cari
se allá nu potu implini slujbele.
Io Alexandru Moruzi Vvd.
AsIa sil se urmeze; pentru care scriemii Dumitale Caimacame al CraieveI,
sìt facI cercetarea aceea. 1793. Augustil 27. Vel Logf.

102 V. A. MIECHIÀ
Cond. XXIV, Fila B80.
VIII
Teranulii sub A. Morms'i.
Posedema numerése documente relative la sérta teranului sub
A. Moruzi, dér nu vedemu in ele vre-o imbunätä tire adusä, séu proiec-
Larä de acesta Domnitoru, la sérta agricultorului, ci mat léte aceste
documente se intemeiazA pe nizamurile cunoscute de la Alexandru
Ipsilante incéce.
In cäte-va ränduri teranii revendicatti drepturile loru. Une
ori insä nedreptatea Cu care tèranuld végu ascultAndu jalba, l'a
impinsu la rebeliune. AO:a este cazulii din I Aprilie 1793, dupä urmtitérele
acte :
Io Aleesandru Costan. Moruzi Vvd.
Dupa anaforaoa Dumdlut vol Vist. porancimil Domnia mea Intocmai sa
so urmezo intru bite, pentrut care orancluimil Dornnia mea po ca sil Me do
aid pe coi yttru zurbagii, si sä 'I ducii inaintea Dumnòlorit ispravnicilorti, und.c
poruncimli Domnia mea sil se urmeze Intocmaa, dupa cunt se cuprincle mal'
josli o s aducit mumbasirttlil anaf ora de la ispravnici cätre Domnia mea de
sävärsirea poruncei. 1793 Aprilie 2.
Vel Logof.
Prea Indllate Deintne,
Din luminará porunca Mllrieï tale amn cercetatu jaiba acbsta a jäluitoriloru,
adecä a Armitseilorn de la Craiova, si de este jaiba lorti adeveratä, sett de nu
este, de aceea nu putui sil mtj pliroforisescti, nid potu sll facti mai =RA cercetare,
ci mutt gásitu ea cale, ea sit se facrt luminatti porunca Marie. Tale cátre Damnélai
Cara gea Caimaeanzu Craiovei, ca s le cerceteze acea jalbll cu
ardnuntalti, mai vertosit cl acolo sunt toti acei armasi, ce slujesett i 6menit
acei earl' slujescit i icìi et ea II s'ail luatti, Vito Tor fi prin judetele, iarilsi de
acolo din partea ; pentru acea s cerceteze Dumaélui Caimacanrt
amb'runtulti, i cánd va fi jaiba toril adeveratä, i and dinteansit vorá fi muritil
dupä cum ei arétti, i cAnd li se vorrt fi luatti si din 6menit din eel' ce vortt
fi fostil mai vrednici de slujbá, dupti cum jäluescil D-lui Caimacamulil fáctindtl
cercetare, se cade sä-i facl la locu, dupä cum vorti fi fostli i mainainte,
fiindti cl acestia se Oil no-lipsiti din slujba Domnéscii di si n6pte, i fá'cêndu-le
D-lui Caimacamulit acestrt cercetare i Indreptare, sit inseiinteze MärieY Tale
mie asia mi s'a pitrutti a fi ca cale, iarti hotrtrirea cea desávt3rsitti fémane la
Mária Ta. 1793. Aug. 26.
Dumitrapo Raeovitä vet Ban.

Din luminata poranca Maria. Ole art adus ortinduitul Afabeingitti inaintea
mea patru zurbagii ot. satuld Ru§dvátuld din plaiuld despre Blazed Su.d, saac
anume I6nti Bdrlanu Micalit, i 16n Bland 0 Diktat'', cdrora dupd cercetarea
ce le ah' fticutil se doNedescil de zurbagii i ne-astdmptiratorr. , ateitu din
marturiile c saleni de la acestu satu, atu §i de la cercetarea Mabeigiului
0 :din scrisele Domnilor ispravnim din Sud. Saac. i mai alesil ea'
aceste rele urmdri ale lord 0 vielquguri le ad facutil 0 In Do mula
séle Mihaiu Voda, earl iarei-si au fostu adu0 aici i puindu-se la inchisórea
vatafuliti de vis lene, ca sa se pedepsescei i spargehzdu grosulu, aü fugitu
care trimitèndu-se mumba0ril a-I aduce iard0 aid', ad cdlutti ea r Iggciune
totil satulti R 1.§dvItuld, dândti §i zapisil pentra dftn0i, cum nu voril mai face
role urmri i s'ail ertattl, dard ei i dupg acésta se vede eg nu s'ail mai pgrdsitil;
pentra care gisescii ca cale, ca sit lips6scd cut totuld din satuld Ru0ivdtalti,
a nu mai da pricini de scandald loclitorilord din plaid, qi sd fie luminatd
porunca Afgriei t6le eitre orAnduituld mumba0rd, ca 81 iée pe cate
Anaforaoa pentru trel lomitori, de la satulu, Herbinfii sud. Itfovu,
trclgea sa4 faca lefegii, a le da pace.
Io Alecsandru Const. Moruzi Vvd.
Dumnéta vol Spdt. dupd cercetarea ce ad fgcutu din porunca DomnieT
mole vel Vist. hindu cit acetia s'ail dovedittl cd in. vremea rezmirdtii
sniff ail fostu a se face lefeciï, lard dupg pace incil de atuner. ail r6masu §i ail
fostu dajniel, cum sunt i pang acum, porttucimd darg ca sii li se d6o bung
pace. 4793 Noembr. 15.
Prea inallate &Mine,
ISTORIA RONIINILORI1 103
Mircea Andronache i Mihaild ot. satula llerbintii ald Duntnélui Banului
Ghicgi sud. Mora, au jilluitu Maria Talé, cit In vremea rezmiritei Rusilorti,
siliØ (Linda s'au fczcutu lefecii capitanesei, i pentru cd ail fostii ganef la acéstii
slujbii, lied c acum capitann de lefecii, cu zorul i-ar fi cerutu sa se facci
si inca li 4'au luatu i chipurile in scrisu, cersdndu ca sa se apere de acésta
slujba, çi sit r6mge tutti In dajdie, a egrora jalbd ordnduitg fiinclil la mine, ca
sit li se teoriséscg pricina, cercetandd prin Dumnéloru ispravnicil judetaluT,
In ce chipa m'amu adeveritu aretri Mdriel Tale, di ace0I jaluitori In vremea
rä'zmiritei Muscaliloru, and se afla r6posatulil ltefanU Toplic6nuld vel. Split.
siliti fiindu de zapciii spdtariei, ce erau atuncl, s'all pasu lefeciT la acestil stégu,
care s'ad aflatd dol ani la acésta ortinduialä, 0 nu In slujbg ca randuld ci
pliitindu cii bani, iar dupri inchierea pricii au rmastl jar* dajnici, §i dupg
aceea silindu-se a se pune iarag lefecii, au pornitti jalbg la Mgria sa Alex.andru.
Vodd Ipsilanta, i apa s'ati ap6ratu, rniitindu dajnief visteriel phnri acumu ;
Inteacesta§ chipu este curgerea pricinil, iarä hotdrilea cea de siivèr§itii remiine
a se face de cutre Indltimea ta, 1793. Noem. 14.
Vel Vist.
Cond. XXV. Fila Ns.

104 V. A. URECIIIÀ
patru do aid i sg-1 ducg, la Dumnélorg ispravnici ot. Sud. Saac. china' 0
DamnMorn ispravnicii ajutoru mumba0rului ducg in sat ill lorg i acolo
sa-i, batei, puindu-i fi deindu-le de la 20 si pana la 30 toiage, ca sei fie spre
pilda si al tora i apoi ortinduitulu mumbasiru pre cite patru, cu nevestele
loru fi cu totu cuprinsulu ce voru avea i sei-i: ducii iarali la D-lorit
ispravnicii i Dunznéloru ased,e la satele de la vale, inset' nu toti la unit
sat u, ci sa-i impartá la writ, sate, dändic-i pe chczafic peircatabi/oru, i a sateniloru
si inceirdindu-I cu ciite /MU liude sti se scadg ca dA,n0Y satulti Ruqiiviitulti,
care socotescil cg cu acestil mijlocil se va pgriísi de relele urmliff ale lorti
iar cea deslivar0tg hotarire rò'mane a se face do ciltre Ingltimea ta. 1793
Aprilie 1.
Cowl. XXIV, fil. 58. vet Vist.
In primele qile a le nouel Domnii, sunt tërant, cari sperati o erd
de dreptate. Et recursera la nould Domnitoru reclamända in contra
asupririlord de clacá a proprietarilorti, ori arendaOloru. Dama in note
cate-va acte de acéstä. naturä. Asia a fosta reciamatiunea luï Ispasu
frate-s'éti Stand etc., din satuld Prisecem, de la Augusta 4793, contra
proprieta.ruluI mosiel Postelniculu Banicä, ca supera pe locuitori mal
multa peste claca si ca ad batuta pe unulu din ei.
Moruzi cu carte de blastema randuesce cercetare la fo4a. locului.
Cercetarea se face i se constata, cd proprietarulu peste claca legiuita
ad lep6datu clip pe la nevestele locuitorilora, Orcá i pentru
nu s'ati supusa, ati sarita propr.etarula Cu tiganil Cu ciomegele asupra
lord, batèndu pe unulti Cu toporula, de l'a lasatu mai moral, pe care
adusera de-I velara cama§a la judecata, camas,a cu sange. Proprietarula
se aperä, cä in locu de 12 Oile de claca ad luata de la Oran't
numal cdte 6, dup6, cum s'a pomenittl obiceid de la parinti. Decdtd
fie-care tèranti maf era datoru sä care cate und card de féna pe and
la fènaria boerèsc i sa are §i cate o jumätate çil cu plugulu lord,
iar nevestele lord sa tared cdte una caieru de (Alp. Numai trel säteni
s'ati impotrivitil la acésta §'ati säritü asupra proprietarului Intincièndu-1u
de giubea in téte pärtile.
Din acestu actu se doved.esce Inca o data, cá variad cplele de claca
la unele mo§il, prin invoelt directe intre locuitoii §i proprietate.
1. Iatä. actele relative la acesta procesa:
lspasu, i bratu Ego Stanu,si Simeonu Vcchilulu i altoru darvari gospod.
cu Beinicei Prisecénulu, ca supéra mai multu peste clacei, cum i pe unutu
din ci au batutu.
fo Alexandru Const. Moruzi Vvd.
Oránduirnil Domnia mea pe alti nostru ceamasargig, sit ibe de aid pro

ISTORIA ROAIINILORI1 105
Cu deosebire era inai scäquta claca pe moiile din apropierea
Priseceand de impreund cu jrtluitoriT, i ea carte de blastemu de la présfintia
sé pdrintele Metropolitti, asu.pra tuturorti locuitorilorti, i colora call se voru fi
intêmplattt fatd la galceava ac6sta, sti mérgd la fata loculdf, s fac;d cercetare
ca totd am6nentuld, prin bldstemti, de ail pusti adecil Prisedmu pe tiganuld
luT a bate pe locuitorT ca cioniege i ca arme si de l'ail bdtutil si de Vail sailgeratil
eld séti tiganiT luT, mind se vèdu sangeratil, i ea eercetarea aceea in
scrisìl sä-T aducil iard la Domnia mea. 1793. Aug. 4.
et Logf.
Cond. XXIV. Tila 337-338.
Prea Indllate
Din luminata pruned a Mirka tale, si prin zapcilticu. Vdtavu za Visterie,
s'ad infatisatti la judecatrt Ispasti, i bratil ego Stand, si Simeonu Vechilu
si altord ddrvari gospod. din satulti Prisecedf sud. Vlasca, ca jaiba ce ad date
pentru Brunch' post. Priseceanit lar de acolo, orlidndil, cti eT aflandu-se séptori
pe mosia numitultiI Postelnicti, fi filcutd obidnuita deed ce ad avutil
obiceiu in tuff anti do rancid, cum si esta timpli, adecd ate 6 dile pe anti,
iaril piritulti impotriva acestuT obiceid le-aril fi lepä'datti i editi pe la nevestele
lord srt-i ttircä, si cad na s'ati suptisti art' fi srtritti cu tiganif i en ciomegele
asupra lor, bilt8ndti pe unuld cu toporuld de l'ati lIlsatti mai mortil pe care-lit
aduserd de-ï vcJurtimti cdmasa ca sange, pentru care cord afle dreptate,
Pirita post. ne aretd o jaiba ce au dat'o Ildrid tale pentru jaluitoff, i s'ari
buiurdisitil iar la acestil departamentti, prin care arétd, cti duprt cum au pomenitd
(Miceli" de la pilrinff, i dupd cum l'ad urmatil i eld in aniT trecutT, si dupd
cum urmézd i ceilaltY Boeff pä'rtasT mosid de acolo, adecd cate 6 ()He pe
anil, si sti care si cate und card de fénil pe anti la faärie i srt-'1 are si cate
o jumkete de qi ca plugulti lord, si sit tdrcit i nevestele lore cate end caerti
do calti, i pentru acea, dice, di nu-I supèrd cate 12 dile cum portincesce pravilniceasa
condicd, i acestu vechiti obiceitt prtzindu-se in toti mil', cum i estu
timpu, de toti ceialaltY locuitorT, ce sunt sedetori pe acéstil mosie, i Rama)."
acesti treT locuitoff impotrivind.u-se acuma and i-au chidmata sd-sT facrt obicTnuita
ail suiritti asuprd-i cu vorba, intind6ndu-lu in táte pdrtile, dupd cum ne
aréfil si eld giubeaua ce all avet'o asuprit-i ruptd, si au Mivrtlitu de si-au scosit
tiganii din manile lortt. iaru de bdtaia celuf cu crtmasa nninjitd ca sango se
apërd de totu eu taga. Pr6 Indltate Deanne, aceste sunt tacrirtirile lord, iar
vre und ased6rnintu in scristi de obiceiurile ce qicri cit ail avutu si o parte si
alta nu se v64a la mijlocu ; pentra aceea, de la judecatil se giisesce ca cale, sit
fie luminatd porunca ?arid tale, ea mumbasiru cutre Dumn6lorti IspravniciT
Judetului, ca Sil facti cercetare ca BoerinasT oranduitT la fata loculuT, Mate
pentra obiceiu clacei celu arétrt si o parte si alta crt Pad avutil din vechime,
carele adevereze de la ceilalff piirtasT do mosie, si de la ceilaltI satedf,
care CACE1 piritalu cii-lu urm6zd, cata i pentru pirituld Postelnic, de au rddicatil
si el mana asupra de Boerid si de t6te Sil insciinteze Hrtrid tale in scrisu o
ea bung pliroforio, cu mumbasiruld ce merge de aid, ca sit li se feed cea de
sevirsitu izbrdnie de care Indltimea ta. 1793. Aug. 4.
Constantinu Baratovu Cluceru. $tefanft Cluceru. ?tefanu Medelniceriu.
Cond. XXIV. Fila 338.

100 V. A. URECiiiii
Dunärel, fusesera silií la ac6sta proprietarii, cad tèranii gAsindu-se
mai pupil asupriti de Turd, fugeau peste Dundre, i deci
ca sa tinri pe moOle lor, le reduceau dilele de clack Mind in notti,
acte relative la skenii de la Grojdibod, din A ugustii 1793. Locuitorit
din aces.til satii sj din alte asemenea sate de margine nu dau Oil° de
muna, ci zloti de case in locu de clac.. A Moruzi incuviintOza a se
continua asemenea dare catre proprietate, in Inca de clacd.
1. lad acte!e relative la Grojdibodeni
Anaforaoa Sateniloru de la Grojdibodu pentru clara mosiel, rum sd
urnteze.
Io Alecsandru CDstan. 3foruzi Voevod.
Damnévóstrii Ispravniciloru al judetalaï, slt faceff cercetare numiteloru
sate din inprejuru, alit DurnnéluI vol Vist. Brancovénu, care este din susula
acestil. mo§iI, i alu DumnéluI vel Vor. Brancovénulu, care este din josula
acesteI mo§iI, §i. alti Cojocénai, care este asemenea satu de margine, i chnd
acelea sate din imprejura voru fi (Iambi zloturt de casa, W.A.' nu daca in lacru,
poruncimu Dornnia mea, ca i acestu salé. GrJjdibod asemenea sti urmeze,
spre a da Zlotulu de casa, jara sa na se supere in lucru ; iara and acelea
sate de imprejuru voru fi clacuindillin lucra §i ei sa clacuésca. 1793. Aug. 20.
Prea Inaftate Dómne,
Satenii din satultt Grojdiboclulu sud. Romanati, ali jltluitui Marie-i Tale,
diandu cA ei afländu-se locuitori in marginea Dunifrei pe mo§ia CluceruluI
Grigori Jianulu, din vechime au avutu obiceiu de da zlotu de cash' pentru
jara nu da acea daca in (Ale, iarti in cea dinthia Dornnie a Maria Sale
Mihaiti Voda Sutulu, ispitindu-se stapAnula mo§iei a-i supune sa filch' clach'
(Ale 12, ail venitu de au data jaiba Mariei Sale, si dicu sA li s'au Watt'. poranch'
Domnésca catre D-lui Clucerula Costandinu Baratof, aflându se atunci
Ispravnicu judetaluI, ea sA dea zlotu de vatra, Rom nu clach' in dile ; dupii
care porunca au i urmatti cluceriul, si au fostu odiliniti pina in anula trecuta,
and iar4i apaandu-i de dad, i tragêndu-i la judeca'a Divanului Craiovei,
din Pusearie dica ch' le-au luatu zapisu pentru 12 dile pe anti, i cerii
dreptate a li se urma obiceiula ce l'au avutu din vechime, &lea Zlotulu de
cash', precum dau t6te satele care sunt pro marginea DunareY ; infra a carera
jaiba mi se poruncesce de Maria Ta, sA teorisescii pricina, intrebandu qi
pre Cluceruld Baratof, ce. sciintä' are asupra pricineI acestla? i sA faca Mariel
Tale Anafora ; asemenea §i Cluceriul Grigorie Jianalu dandu jaiba Mariei Tale
impotriva numitilorti sateni, se oränduesce iarai la mine spre cercetare; pentru.
care, dupa luminatä' porunca infatiOndti pe amandorie pArile inaintea mea,
féspande Clucerulu Jianula, cA ina de la tatalu sea Slugeralii Amza Jian
tlu au pomenitu acesta satu fä'andull dilele clAcil pang in vreme and era
ispravnicu Dumnélui Clucerulii Baratov, Loa de atunci inc6ce 4isA ca din pricina
DumnéluI au incepatu satenil a nu se supune sa-vi faca claca, ca can
din porunca Divanului CraioveI judecandu-se in dou'é randarI la D-lorti

ISTORIA uomINILonil 107
Cu diverse inôniistiri Inc& aflaing alcAtuirl speciale ale unora
Ispravnich jtidetaluT, i-au dat i doua zapise de Invoialg si de asecjilmantu 4-1
face obicInuita claca in 12 cjile de pe ami, iargnu zlotu de vatrg, i acum niel
dupk' zapisele lord nu sunt uringtorT ; pentru care are Clucerula Jianalu
de v6duitt si Insciintarea ce ail fä'cutit IspravniciI In anulti trecutil care Divanulti
CraioveY, prin care hotirésee Divanalti, ca sg facil numitit siteni clack
(Ale 12 pe anti, dupil hotartrea pravilnicesca Condice, de vrerne ce nu ad la
mana lord vre-o deosebitá simfonie in scrisil de la mana stipanulaT
qicêndti Jianulu cá are si doua zapise, ce le-au datu numitiI sateni, prin care
se Indatirézg. a-si face claca In 4ile, iar nu zlotu de vatril; daré. in potriva
acesteI hotartrI a DivanaluI eraiovel: si a zapiselorti lord, 4iserg säteniT, cgcelti
dtintòití zapisti l'ad data snifï fiindil la Inchisóre, de nevoTe, iarìi edit de alti doilea,
care l'ad data actun Inaintea ispravnicilorg, (jiserg, di Fart data de fricg,
sg nu cum-vasi pue iargsl.' la inchisdre, de care si Indati ail venitti,
si cart dreptate de la Maria Ta. DecI amti chigmatti dupli poruncg si pe Damn6lui
Clucerulti Baratovil de l'amti Intrebatil, i arót cil In cea dantaiti domnie
a Ifariell Sale Mihaiti Vodi &quid aflandu-se Dumnélui Ispravnicd la Judetalrt
Rmanatt, dapg jaiba ce ail datg cgtre Maria Sa numith sateni. i-ati venitui
poruncil gospodg, ca sit' nu se supere la clacg In (jile peste obiceiulti ce
ail avutti, ci si den, zlota de vatrg, pentra care dise, c acesta satil fiindti In
malula DangreT, uncle acolo in partea loculuI maI sunt i alte sate MôniistirescI,
i mai vartosil i boeresa, adecil und sutil alti Dumnélth. vol Vist. Brancov6nulti,
care este din susti de acéstg mosie a JianuluI i altti satti ala Dumnélui
vol Vornicu Brancovénulg, care este din josulu acesteT
satu alu uneI jupgnese Cotofénca, la t6te acele sate sit iò zlotu de vatrrt, iarg
nu clac. In (like i dapil cum sg urrnézk' si la alte mosiT de acolo boerescI,
au judecatti i DumnéluY atunci, ca' asemenea sg urmeze i acesti satenT jgluitort
; la care impotrivrt, iarilsI, respunse Jianulu, ctí nict de cum na art avuta
acestI stiteni obiceiu din vechime a da zlotu de vatrg, fiindu-crt Ins*" In vremea
and trilla tatglu sea, slugerala Amza, sateniI acestia claca s'o fgcea in (Ale,
ittrii nu da zlotulit do vatra, precum (lice cii acesta va putea sii o dovedéscri
acolo priu bhiisteinti, ca marturiI &Rani batrant, ce lacuescu In alte sate de
pre imprejura ; iarg jrtiaitorI sgteni pentru acesta r4punseril, cii pentru did
slagerulu Amza le facoa bine de-i imprarnata ca banI la trebuintele Lora, de
aceea i ei ii facea ajuttmt, de h lucra i ti slujea la cate o tréba, cu. carulit
ca boiT bru, iarn na d6ra cii acelu ajutora iltt tinea ca name de claca mosieT;
si la ac6sta qicéndtl Jim-tutu, ca va patea dovedi, cil, nu dreptu facere de
bino, ti chiain ca name de claca mosieT lucra jaluitorii acelea Ole la tafillu
sett, pgrerea mea este, ca la acésta, ca luminata porunca Marie]. Tale lltunnéloril
Ispravnich Judetului si faca ca aménuntulti cercetare, i ori Asa sateniloru,
SOU(Asa Jianului de be va dovedi adevi5ratg, sa insciinteze Marie]. Tale,
ca dapii CUM se va fi urmatit claca ta vreme cand trulia slugerulu .A.mza, asl'a
si urmeze i acam, ca t6te cii in cea de pe urmil Jianaltt iSii, cg nu ail data
zlottt de vatril, i na primesce a mg sedea numitiI seem pe mosia sa, cum si
satenii jiseri, ca j ei sunt bucurop sa se mute pe altil mosie, iara, clacil In
i)ile nu primesett sa facg, ci la acésta nu putui face niel o hotiltire, pentru
a se strimata ung sata ca acesta vechig, de atatia anT, ci rilmAne la buna
hotgrire a Marie): Tale. 1793. Augustti 18. D. Vel Banu.

108 V. A. URECHIÄ
locuitori, dupa mo§iile mònastiresci, dar amu aflatu i reclamqium,
fie de la locurtori, fie de la mônästirl, in contra aceloru aecl'éminte.
1. Iata o serie de acte de asemenea natura':
Anaforaoa Arehimandrituluti tildrattlénu, de spargerea unui satit ce este
pe mo§ia Meíreufei.
lo Alex. Const. Moruzi Vvd.
Intrtrimil Domnia mea Anaforaoa D-lua vol Vist. i orruaduimu pe sluga
DomnieY mele, ca de prima-vérg s urmeze in faptg porunca acbsta, spre a-Y
rcidica si a-Y duce la urma loru, indatorindti si pe Egt mentí, ca sti faca biserica
si puto.' de apg, ca in vreme ce se vorra aduna si tenia' toti la urma lorg,
srt le gaséscg acestea gata, ca sg uu maT pricinuiascg, nimicu, urmándu si Dv6stra
Ispravnicilortt cum se coprinde mal josti. 1794, Ianuarie 4.
Prea lnallate Miente.
Vel Logof.
Dupg jaiba ce ati datti Aftiriei tale cuviosulti Arhimandritti i Egumenu al
sfinteY MgreutiY, cumca din satulti Catinele (?) sud. Ilfovu, ce este pe mosia
M-rii, din pricina a do' satent rgsvratitora, anume Dobrinu i Lupulu, aru fi
fugittt optu 6menT, i s'aru fi mutatu in satulu Spantovti, pe mosia sfintea 31-r1
Hiliaitl-Vodg, care este diastiturt de unu sfertu de césu, i acésta mutare a lont
nu o facti din alta, ci ca loculu silistiY Catinele sa se strice i sa remge pe
jamètate viteloru, cerêndu de a fi adusl la arma-le, ea sti un se sparga satulu ;
acéstii pricing cercetgndu-se de cgtre Dumnéloru Ispravnicif judetultti.
crt aduc6ndti do fatti gata pe Dobrinti i Lupulu, Mg si pe doi din cer
strgmutatI., i intrebttndil de le face Egumenu vre-o alta superare la eelea drepte,
mai multg preste obiceiu pgmktului, i pentru aceea s'au rnutatu ? all respunsil
crt niel o napgstuire nu face. S'el Intrebatil : de vreme ce nu sunt necajitt de
Egumenu, pentru ce pricing spargu o siliste veche ca acésta ? i au respunsg, cg
incatti ea bisericg nu au în satu, nici apti pentru adaparea viteloru, i pasiune
pentru dobit6ce, fiindti locu strimttl, i ducèndti vitelo de le adapa si le pascu
pe mosia Spantovulta, totd6una au galc6va Cu locuitoriY de acolo. Impotriva carora
au re'spunsti Egamenu, cii pentru adgparea viteloru i pentru pasiune, nu
potti grisi pricing, in vreme ce mosia Tatinele (?) este de 1000 stfinjenI si are locti
din destulu, atgtu do argturY Mg i pentru pgsiunea vitelorti i locu do puturi
isv6re de f6ntani, a se face pentru apii en lesnire, i estimpu s'att fgeutu
siliste sgmgngturile, ca sg ggséscg prieing de strgrnutare, i mal vêrtosil acestu
satit fiindti vechiti, nieT cef dinaintea toril locuitori, niel ea n'au gasitu pânii acum
cil este felu de profasis, i cumca pentru bisericg, cu t6te eg sunt aprópe de
biserica ot. Spantovu, darg nu i-au pornenitu nicl odatg pentru acésta, eg insusa
cuviosia sa le-ar fi fricutu biserieg ; iar de vreme ce pricinuesct de acésta,
se 160 cg le va face cuviosia sa bisericg, puturY i f6ntanY, pentru adaparea
toril si a viteloru ; care el' niel dupa acéste inlesuirI nu se invoYescil a se muta
la n'imita siliste. La ac6sta darg, egnd insusY el au marturisitti, cii Egumenu nu

ISTORIA ROMANILORU '109
In genere pontulti tèraniloru dupA mo§iile moniistiresci nu a fost
le face mat nuiltui suOrare, ski nkAstuire, peste colea obieinuite ale pamêntului
si cand li se implinesce dorinta i odihna ca facerea bisericeT in satulu lora,
de ciitre Egumenit, care nu au fostti pana acumti i putnri i fOntfini pentru
adiiparea N iteloru, si de vreme ce mosia este mare de 1000 de sttaljenl, unde-si
potil face araturile i semanrtturile ca indestulare, si unde ce'r dinaintea lora
locuitoff si el pAnä acnm si-ail fiicutrt arliturile, se cun6sce cii ac6sta mutare
si resvratire a lora nu o M.O din alta, fära de numaI din reutate,
fiind timen' de cei reu obicinuitl, can mi neastamparare Amblandit din locti
in loca, pricinuescil strämatarea i spargerea sateloru, i cand acéstora nu li
se va face zaptit si nu se voru popri a nu se stritimuta din silistea lora cea
Teche, v'edéndu-i pe el si alta din ce'''. reti obicinuitT, asemenea ea ei voru
indrilzni a arma si se vorti striimuta din satele lorti i cu acésta se N a da pricinit
la spargerea satelorti, stricarea bulla intocmill a Nizamulta, ce esto data
prin Polcovnicu, ca po fies-care locuitoriu, rinde l'au intâmplatil asepiantulu,
acolo sa se atle in loeuinta i in cea de pe urma si pagaba VisterieI Mrtriel
tele; deci pentru ca sa nu so urmeze si la alte sate, sä fie luminata porunca
MarieT tôle ca mumbwgru, arta mai antéia dandu Egumena f6ie de numele
colora striimutati din satulu Tatinele si 6menT carI cun6scil i D-lont IspravniciY
slujiton pentru pazg, sii mergA mumbasirulti, si de ven-unde va ggsi
iée pe totf ea tóte ale lora 86-1 dual si sh.-4 faca teslim in mna D-loru
Ispravniciloiti Ilfovuluti, ca asede in satalil Tatinele, in silistea lora cea
veche, lasa la primav6ra iar nu acum ; iar ceu doT suiteni anume Dobrinil si
Lupulu, zurbagiT ce pusu la cale sil fuga, dovedindu-se ca el ea adeveratil
i-au indemnatu i ail fostu pricina stramutarii acelora opta 6meni, sa li se
faca certare, pentru cad aii cutezatti a face aceste role urnitiff, i Egumenulii
sa fie datoriu de a face biseric'a" i puturi i f6ntfinI in satu pe mosie, duprt cum
s'au legatú, ca sa nu mdf ggs6seii satenii iar cea desevérsitu hotarire
relame a sa face de ciare Inaltimea ta. 1793, Decem. 12.
Vel Vistieru.
Anaforaoa Mitropolitulu. pentru locuitorii ce sunt fedet o ri pe moqia
Mitropollei, ce se numesce Acsintea din sud. falomita ca sa réspunda daca.
lo Alex. Constan. Moruzi Ved.
Dumn6v6strg ispravniciloril ot. sad. Ialomita, ama vodutil Domnia mea
Anaforaoa D-v6stril de cercetarea i alegerea ce aff filcutil, si do vreme ce
loe 'aura niel watt asedamênt in scrisu n'ah de la staptinil inosiiloril, de vre
mil alta obiceirt , clatorI s int de a urma condicei Divanuld, si n'i ati
niel unti cuv6ntil de apelatie; deci vii poruncimil ispravnicilorti, ca i fiirri de
voia lora s'a'-i supunet! a clricui in lucra acelea oranduite 12 vilo, negresitti.
1793, Junio 28.
Vel Logf.
Peca Inallate ajume,
Cu smeritä Anafora ìnsciintinii Mrtria tale, ca avêndil sftmla Mitropolie
o mosie la sud. Ialomita, co s'a' numesce Acsintea, i locuitorii co se aflA cu

110 V. A. URECIIIÄ
regulati1 deapururea dupá nizamula lut Mavroconlatu i nici (10prt
sederea pe dé'nsa ne-urmándil dupá obiceiulti piiiantultil, ea sh' clricuiascá
datorieT lord, pentru ccïsedil si se hránescti pe acéstá mosie, amil fostil fácutil
insciintare Aláriet téle, cu altá smeritá Anafora, &supra direia s'a datii
rirea'661 t6le, sub pecete, ca poruncti care D-loril boerit ispravnici at
judetulut, ca sá-1 supue a clácui dile 12 pe anti, dupiti coprinderea condicelorá
Divanultu. Asisderea dandti jaibti Muíriei Vile, i D-lut Petrache Clueerti de
arie, ce are si D-lui parte intr'acAstá mosie, s'art fileutti asemenea laminata
poruncii arétAndu-se 1 cuitorilortl, ei ail filcutu vechilt1 pe preotulu satulut
pe MO: trei siltent, i viindu aci la not, att citidutti eu rugaeiune ca lásánut
maI pe usoru, dicèndu cli sunt unit dinteinsit slujiton de judettt, si nu pail
srt st6e de lucru, i asta au fostu datri zapistt de asedánllIntu numat pe 6 dile
intr'unti anu, si dotai in lucru patrit in buff, ea malta mal josu dectau
plaimu aceI ce ne lucrOzá cu baa, iar in uriná cer3ndu-li-se la o vreme
acestea ce se asedasera, s'a á osebittr dinteinsit cátt-va, si au datu
téle , (panda cii et pang twain ca eel ce s'au datu zlotu de casa, sii dée si de
acurn inainte, lar dile nu potu Incra, si cum cri ace' vochili n'att fostu volniel
de (Mush, ca sut fagä'dttiascil atAta, ci mal putinti ; dupit a cárora jalbá
fácêndu-se luininata porunca Mhoi téle, iarrisi care D-loru boerit ispravnici,
ca srt urmeze Dumnaoru &TA poruncile ce au datu asupra aceEtoru felu de
pricini i sii indrepteze, au cercetatu D-tara t6tti, curgerea picinet, i ne-avèndu
acei siltent nici unu sinetti i temeiu la d:sele lorti, ii dati dater'. prin Anafora
care Maria ta, ca sá cláculasea dile 12 pe aun. Luminate Dómne, obiceiulu
mosiiloru la r6nd.alit clAceI este inteacestasI chip u, cAndu stápánulii
mosia nu are trebuintá do lucra si va ca sit' ióe bani, atunci ié de casá eáte
unti zlotu, iar cilndil are trebuintil de lucru datort stint locuitorit a Diera
dile 12 pe anu, i pentru cácI ail luatu intealti ant banI perde droptatea
cerereI de lucru, fiindit acésta lásatá i sloboda in voia si primirea st
mosieT, ca din done sì fie volnicti orY-care 11' va da mána a cere si
a lua de la locuitorI, Oil barn sbu litera, farri llamat de se vortt aseda localtoril
ca stiipânulu mosiei pe mai patine dile, si va fi aeésta doveditá in serisii,
atuncI nu-i póte sili en cererea de 12 dile, ci i Alitrapolia cum si Cluceriti
vre-unti asedám'entti cu ansit de cándu sedu acolea n'au avatu altulti, decititu
alli obiceiule, si in ctut vreme trebuintii de lucra n'au avutu, niel brit clacá
nu le-au cerutil, iar acum fiindu-cut avemu trebuintil, ceremu dreptulu °bid"nuitti
de lucra, dupá vechiulii obiceiti alu pámêntilul, care este Intinitti de
tott ltiminaii DoinnI prin Testament tel i Condict si care sa urm'zh" in tail
Ora, i fiindti-cuí sunt neintelegkorT porunciloru i faeu prelttngire nurnaI ca
sii trédi vremea a nu lucra, dupil cum se si \ ede ea s'au pasa inaintea 'sprayniciloru
sorocil pima la 20 ale acestet luni, ea sii vie aim si nu s'ati aretatá,
rugrtmu pe Maria Ta, sa se faca luminata poruncii' la D-loril Boeril Ispravnici
ca AIumbasir de aim, ca sa-11 supue fára de vole a lucra dilele datoriet
dapiti obiceiu, in patru vremi ale anului, c'itte trei 411e, spre a so impliui 42
pe anti ; iar aniI Máriel. Tale de la D-deu ragrunu si he delungatY cu ferieire.
1793. Iunie 27.
Filaretu Al. Ungro-Vlallict.

ISTORIA ROMANILORU 141
acelüalii Domnitorului Alexandra Ipsilanta §i al4 urma§iloru lw. Amu
Ana foraoa ilfetropolitulu7, pentru locititorii de la Petroia i de la Basesoi,
at nu se apucei ag, face clac".
Alecq. Cost. Moruzi Vvd.
Porunciing Domnia mea D-v6strä ispravnicilorg ot Sud. Vlasca, i ot
Sud. Dambovita, ca dapa condica Divanului de obiceiurile mosiilora, s supuneti
pe locuitori a fi urmätarl a-st face clam in Inert' ; asisderea i pentru.
()lima' sii urmati, dupri coprinderea condicei, de a-i face ca sa si-o doa, sii nu
se prigtibescg, stipaniT inosiilorg, de dreptirile sae. 1793 Aprilie 9.
Prea Inallcae Deinine,
Cu smeritä anaf ora insciint.ima Marie)." téle, cii purtätoralu de grijii ce-1
avemg oranduitti la mosia Pardia. i Biísesei ale siiintei Metropolir, ne ar6ta
cii locuitorii ce se afla sedgtni Po aceste mosii, nu voiesca sä-si fug obicinuita
clack' in Peru, ci cera sä o pliitéscii in banT 90 pe anti de casa ; asemenea
i pentru obicintrita dijrnä, nu se supunti a o da din tito depling, dapa
obiceiulti pilm4ntului: din bucate, din legume, din pgme i altele cate se mai
aflä, ci stä cu impotrivire ; pentru care fiinda-eä aceste mesh.' ealcit ca hotarele
lorg, attati in jadetult1 Vlasca, cut si in judetulti Dambovita, rug anti pe
Märia ta s5 fie laminatá porunca Inatimei téle care D-toril boeril ispravnici
din amendoue acese judete, ca sä-T facä pe locuitori facä claca, dupa
obiceiulil ptimentului, pe anti vilo don6-spre-Vece, iar sä nu o dea in bani
preening o cord ei, avemti trebuintä de lacra acolo ; asisderea
pentra dijmä, sä-i adacá la cunoscint5 a si o respunde fies-care din tit° depiing
(WO obiceiulti vech ti ; do acésta ragging pe Märia ta i aniT Märiei
t6le de la Domnulti Diunnelet1 ragrun5 se fie multi si norociti. 1893 Aprilie
8. (sabscrierea grecesce).
Io Alecsandru Constandinu Morui Vvd.
Ne odihnindu-se CriscioreniT, ail esitg la Divanti inaintea Doruniei mete,
fatil cu Stand epitropu. Mäniistirei Ch'sci6rele, unde ama Malta. Dornnia mea
de osebita cercetare Ci amënantulu, in call petra madOua fènalui,
dupa cercetarea din fata loculaT. s'au doveditit, ca au cosita in liveVile Monristirei,
der no avendu Simla Postelniculg deslasitä dovada, crt 20 de care au
fostu, lar nu mai patina si loe iitorii Vicg, cii numai Veto au cositu, de aceea
hottirimti Domnia-mea, ca s5-1' plätescg. CäscioreniT numai cinci-spre-Vece care
tal. 2, iaril pontra doue sate cinci-VecT banite porambu dijmil do ant,-rtit,
acésta fiindil din pricing, din egumenia Lai Macarie, care le-au i iertat-o, remäna
Cascirrenii ap'eraft i nesaperati de care Stang, i Stana cauto
cu. Macarie prin judecati, f iir numai dijma porumbulutui de anti i estimpil
de vreme ce Cisciorenii Viser5, c1 s'aii plätita ranch:in i Stanu tilgilduesce,
asisderea si pentra claca i dijm5 din gradini si luarea pentru ac6sta
porunciniti Domnia mea D-v6stre ispravniciloru ai judetulur, sg, aveti a orandui
unu boerinasi Cu pracsisa la fata localuT, carel prin carte do blristemti

F12 IT A. URECIla
v'édutu, ma' alesu sub Mavroglieni, marl abaten l de la vechile nizamuri,
in favérea téranului.
facii cercetare i dupg. cartea Domniei mole, ce deosebitil s'au fä'cutti, dapit
condica Divanului urmitndti, cât dijma se va dovedi ea nu s'ati dat-o dupil
condica la Monitstire, sa se implin6sca de oranduitula mumbasiru, sluga Domfliei
mete aprodu vittasescu, hart cu m multa sil nu fie superaff ; asemenea
poruncimu Domnia mea D-v6strit ispravnicilorti ar judetului : cheresteatia ce
taie loeuitoria din pildurev. Clisci6relorti ce nu se p6te deeiui, ad : luntre, toscuff,
ca dupr cum se va fi urmandu obiceialu la atte asernenea pilduff prin
prejuril, din care facil locuitora acostu folti de cherestele, sil le faca si font
invoiali ca epitropulu MönitstireI, caro sI o dea in scrisu spre a se sci Nizamulti
ce au datri, a urma si de acumu inainte, si in urmit orancluitulti
D-viistra boerinasi ce-lu yeti tramite la fata loculul, sit aibil a ambla cu. epitropula
Monilstirer, pe mosie, sa le aréte locuitoriloril can stint livedile Monastirei
do a se feri de ele si sa le dea insasI lorti fie§-caraia i lora loca
de fanete all lace si ei obiatnuitala nutretu, care sit le facii sciute de a nu
se intampla pricinI ma' multil i ca sil nu ramá,e niet ei lipsitt ; iara pentra
unit puta ce qisersd Caseiorenir, cii l'au facutu el ca cheltuiala Lora si Starlit
l'ar fi ditriimatu, de vreme ce spre a se indrepta disc Stanu ca rani fi darilmatu
cu scirea judech'teI ispravnicescY, fiindil-cii l'ar fi facuta Casciorenii in gradina
stricanclti gardulti gradina si do aceea n'au patata suferi una ea
acésta, sä se faca cercetare la fata si de se va dovedi cii n'au fostil
Multi in gritidina Mtiniistirei factitu, Mandl: sil se indatoreze Postelnicalit
face putula la locu precum au fostil, i asIa se p6te, indreptandu, dApit
cum poruncimil Domnia mea, sa ne aduca ortinduitala mumbasint Aspunsula
de tail urmarea i Nizarnalu ce s'au data de care D-v6stra Ispravniciloru,
dândti D-v6stre si la mânele anAndorora partitorti in scrisa alegerea i Nizamulu
ce ati datu pentru fies-care rnadea. 1793 Noem. 16.
Prea lnallate
Pe acésta alegere a judecatit Depertamentulat ne ramaindu odihnitI Voica
Dobre si Constantin Vechili i celorti locuitort de la Cascióre sud. VlaNa,
zapciutil celu ortinduitti din luminata porunca Miiriel tale i-au adusti i inaintea
mistra, fatit ce Stanu Postelniculti Epitropulti M6nastiril. Casciórele, unde dupa
cercetarea ce facuramii i nuY, macaru cit numitiI locuitorY tagaduia qicêndu
acelea 20 care Mini nu le-ait cositu el din livedile 1/16niistird, ci dintr'ale lora
curaturY, darit in potriva vgduniti la mama Epitropuld cercetarea ce s'a Willa
do zapciul Pläsii in fata loculta, din porunca Ispravnicilorti, in care se aréta, ca
ca 6meniI bgtrilni la fata localui s'ati doveditil, cit livedea care ail fostu cosit-o
satenil este bunti al M6nastireI, i deosebitu v6dumil i insciintarea ce face
catre Maria ta DumnéluI Medel. Grigerasce Greceanu, inca de la 18 ale trecutalui:
Augusta, fiind. Ispravnicu Judetuaa, prin care aréta, cä numitiI satenI, pentru
acelea 20 care Mutt alta nirnica inpotrivire la cererea Epitropalai n'ail fä'cutu,
decittil au cerutti sit fael sulgiu, din care acestea 1.61111111e doveditti, cit acelea
30 care Mal le-ail cositil din chiar livedile ManastireT, i fiindu eit l'ati cosita
reti i farii dreptate, rèmânti datorT, ea ori punk' la bou, séti platéseil
la Mrmilstiro, insil multi Po. tal. doI, preeum ail giisitui Depertamentulti eu calo,

eo
ISTORIA ROMINILORt 113
Drepturile proprietätei falá Cu tòranulti se mentinii energicil sub
A. Moruzi. A§la téranil sunt opritI de a se strëmuta de pe mo§i1.1
iara mi po. tal. trot, precum s'ati fostil hotäritil la fata loculd ; iarä pentru dijma
porunibuld de antärtti riiti o cere numitulti Epitropil, nefiindu din vremea
Epitropiet séle, ci din vremea Egumenia lui Macarie, i Insusi Macarie inaintea
judecätet se vede a i-ati ertatil a nu o mat cere, iarit pentru 1.6'11144a de dijma
porumbului de anti si de estil timpti, care numitulti Epitropti o cere ca cuv6ntu
cif nu i-ail datri dijma deplinti, iarä locuitorit se aperara jicêndü, crt dijma au
dat'o deplinti i anti çi estimpti, i n'ati sit' mat UN) nimicti, cum si pentru
asupréla ce 'lieu ert li s'arti fi Mandl"' de numitulti Epitropti la clacrt, i la luarea
dijmet, i la legumele si pómele de prin &hull ca cale sit' fie luminatrt
porunca Maria' T61e atre D-lorti Ispravnicif Judetuld, ca puindü inainte-le luminata
poruna Märiet Téle, care este dupä cond. Divanuld cuprin4et6re anume de
täte celea ce sunt drepte, i obianuite ale stilanuld mosieT, sä facit apot la fata
loculd cercetare prin carte de blästemti, i pentru ate drepturi ale mosieT se
va dovedi cit sunt °Marmite i chiar dupti cond. DivanuluT, i locuitorit ca
r6utate nu se supunil a le implini, sä-1: apuce sä Implinésa färii de voia 1°1.6,
cum si de-ï va fi asuprindil numitultt Epitropti ca cereri mat multi"' peste cond.
sä-I apere a nu-ï sup6ra ma1 multil peste celea ce este dreptulti sit d6e, iarä
pentru lemnele ce taie numitit sated din /Adam Moatstiret, si se jäluescil
numituiú Epitropti pentru cjeciuiala lemnelorti le-ar fi cerêndti bad, iar nu primesce
lemne; Impotriva arora r6spunsä si Epitropil: 4icêndu, cit i acelea lemne
nu le taie pentru a lorti trebuintä, ci pentru negutitorie de facti luntrt si le vêndu
pentru facerea unet luntre, trebuinta este sä taie din pädurea cincl'
copacT, (lea andtl fad jece luntre este cii lesnire, cit dad o luntre qeciuialti,
dar and facti mat patine de ece, cautä sit i se plittéscl dreptul M-ret ca bad ;
pentru acéstä pricinä a tiliatuld lemnelor de atre Went din pädurea Minastiret
este i la Cilscióre, fiindü una din pildurile cart sunt slobode, iarä' nu din
celea poprite, art volnicia sit taie lemne, pentru Tea ce Uhl de cherestele cart
fact"' pentra vilicjare, &anal Insá 4eciuiala din Vote acelea cherestele, care este
dreptulti M6nästiret ; darrt fiind crt dup6 arkarea Epitropuld, care fu netägäduitu
si de ditent, cit facti lucran f de lemnü care nu este cu putinta a se 4eciui, adeca
téscurI sért i alte ca acestea, pentru acestea cherestele ce nu se potti cjeciui,
gäsimil Cu cale, ea D-lorri Ispravnicit judetuld sa-I invoiasa, ca pititésa
dreptulil Mänästiret cu bant, iaril din cherestelele ate se potti qeciui, ad. nuele,
sandal:1, part i alte ca acestea, sit dée cjeciuialä din 4ece una, dui:A obiceili ; iarä
hotildrea cea de sav6rsitti r6mitne la Maria Ta. 1793. Noem. 8.
Vel Banii Racovilei, Vel Vornicii Moruzi, Vel log f. Ghica.
Cond. XXV. Fila 106.
1. Ina und add relativA la nestrOmutarea locuitoriorti:
4nafora in dosulú Abel, seiteniloril, de la &quiet, ca sa cerceteze Ispravnicii,
pentru loculú ce sunt feçlétori, de este dupeocum se jeiluescii.
Prea Ineilfate
Dupii acéstá jalbii ce amtr (lath' Maria Téle In postulti Pascelut ceréndu
a fi slobot)t ca sit ne asecjämil en locuinta la sud Dambovita, fiindti-crt unde
Mork Ramdnilorii da V. A. Urachid. Tom. V. 8

114 V. A. URECHIÀ
A§Ia véndarea de vial i de rachid rankle in privilegiuld proprietateI.
i A§a vèndarea de carne la scaune este iarg§i untt privile-
sedemil One acum, la Sud Muscelil, Dumnedeil scie Cu cate necazt1 ne petrecemil
viata, ne avêndil locil de hranil, fiind munte i pétrii, care trel' anï
stint de cand suntemil muritorl' de feme, cumpOrandil bucate de la alte parte,
ma): alesil c astuí-vér aü venitil potopil de ape mare din munte si ah' milecatil
totil loculil, ca care jail fiindil orânduitl' la Damn61Iff vel Vist. ni s'ae.
Monte laminate poruncA chtre Ispravnicif acelaY judete ca se cerceteze
si suí insciinteze i mergêndil dupä' Insciintarea ce ail fecutil, vedemil cuí nu
sauterne slobodY, ci Bind-ce luminate Dámne, a masi trei In acea parte de loce
nu puterne, cuí sunteme muritoff de fem.° impreune ca copiff, ne rugemil
Miírieï T61e, sU aveme voie, ca sU ne muteme la sud. Ditrnbovita, undo se firne
Indestulaff de hrana misträ', si sU puteme respunde i dajdia visteria
rieT T6le i mare pomanä' va fi Meriel: T61e.
Robiä Mdriei Téle, noi satul Skinieu Ungureniä strclini, Sud Museelu.
D-ta vel Vist. teorisindil jaiba acésta, sii. cerceted cererea lore de este
Impotriva ponturiloril visteriel, see de este dupä' orânduiala visteriei
arel Domnia mele. 1793 Male H.
Bit' vel Stolnied
lo Alesandru Cost Moruzi Vod.
Dumnevelstril Ispravniciloril tft judetului" vet): vedea cererea acésta ce face
irtluitoril' cum si acéste anafora a DumnéluI cinstituliff si credinciosil boerulul
Domniel mele vol Vist. pentra care ve poruncimil, sil avetT a face cercetare
ca mare scumplitate, cati 6menI ungurenY sunt sedetort pe aceste mosie
si de este loculii mosief acestia aceste fel de munte i petrose, 'bleat sä' nu se
pótìl hreni 6menif pe dansa i pentra care pricine mal multu se stenahorisescu,
de nu se pot suferi a mal' fi ca locuinta acolo inteacea mosie ? si de mai sunt
pe acéste mosie locuitorY si alÏ emeni pilmentenf si cum ace): pot locui pe
dansa, jar's' ungurenff se nu se sufere ? de tete, pe large se insciintati. Domnia
mele. 1793 Maiil 15.
Vel Logof,
Prea Indllate Dénzne
Dupä' luminatìt porunca rerieT Téle am cercetatil jaiba i cererea lor
acestia sunt cel' ce caute a se aseda pe mosia ial Hagi Dimitrache Papazolu
ot. Sud. Dâmbovita; cererea loru este Impotriva ponturiloril ce sunt date la
asedgmêntu, de vreme ce asedementulu apucatti in Sud Muscele, ci
name la milostivirea si hotrairea Meria Téle. 1793 Male 14.
Cond. XX, Fil. 144.
Vel Vist.
1. Iatä una actil constatatoril:
Io Alexandru Costan. Moruzi Vvd.
Cinstite i credinciosil Boerulil Domnid mele Hatrnane Caro.gea,
canili Craiova, veT vedé Anaforaaa iubitoruluI de D-deil Episcopti R6mniculu'f,

ISTORIA ROMINILORt1 115
gia. 1 tqfa locuitorií sunt oprit,1" de a culege patachinä din pAdure, avènd
pentru care porancimil Dumitale, sa cercetezT i pliroforisinda-te, cti locuitorii
facil urmarI cu vandare de villa i rachia pe mosiile EpiscopieY, fara de voIe
de la orânduitiT Episcopieï, impotriva obiceiuhil si a privileglAuld ce au stapäniI
de mosiI dupa condica DivanuluI, sitdai poruncile D-tale la totI unde
se olivine, pentru tate mosiile episcopescI, de a fi locuitoriI opriti, ne-Ingiiduindu-I
a face urmaff Impotriva condiceI DivanuluI, spre a-si avea Episcopia
dreptatile si folosurile mosiilora sólo. 1793, Mart. 30.
Pea inaliate
Cu smerit i plecata Anafora suparil audula Maria tale, ca sfinta Epispie
a 116mniculuI, are mosif la ate chid judete ot. preste Oita i locuitoriI
de prin sato earl' sunt pe acelea mosil, numaï din Indraznéla loril fail de scirea
i vola EpiscopieI, punil vinil i rachia de viuda prin cArciume, nevrandu
socot6sca pe Episcopie ca o stäpänä ce este Intru nimio; ci pentra acésta, ca
uniI ce se aréta ca atitta 1mpotrivire i peste obiceiulii pi)mantubil si maI v6rtosil
ca sa nu care cumva din nebitgarea lora de soma, sit se intämple i alte
impresurarl maI marl' asupra acestoril mosiI, fiinda departate una de alta, ca
smerenie rogil bina mila Maria tale, spre a nu ramänea sfanta casa isterisita
de dreptula sti, ci sit fie luminati porunea Maria tale, catre Dumn6loru.
Boerii IspravnicI al judetelora, de a nu maI ingitclui pe uniI ca aceia, sä' se
aréte cii acestti fela de impotriviit i obraznicie, ci sti oprésca si sit i stipule,
ea sil vêncg numaI vinurile i rachiula sfinteI EpiscopiI pe la tate numitolo
mosil, precum dintra Inceputil s'ail urmatti; i anil Maria' tale rogu de la
Domnula sit fie multi: i norocitI. 1793, Mart. 26.
Ala Miel tale catre D-deil apururea forbinte rugatorti, i proa plocata
smerita sluga ot.
Neetarie.
Cond. XXIV, Fila M.
1. Iata una acta de asemenea natura:
Anaforaoa Sehitului Boboci sud. Saac pentru unti scaunu de carne, i
o cdrciumci, ce au fäcutü nesce locuitori spre paguba schitului.
Io Alexandru Costantinii Moruzi Ved.
De vreme ce nu este ilia pe mosia lorii, nicI In satulil lora, ci sunt
pe mosia SchituluI, bine ail judecattl IspravniciI, i intiirimìt Domnia mea, ea
dupe ac6sta anafora sit se urmeze. 1793. Sep. 2.
Vel Logof.
Prea Ineiltate D6rnue,
Dupä' jaiba ce ail data la Inaltimea ta protosinghelula sfinteI EpiscopiT
Buzau chira Dionisie, aratändil pentru schitula ce se numesco Bobocii dintriacesta
judota, pe care mosie sunt vii de °tasting, undo are schitu si scauna do

146 V. A. ullEclia
sätenií dreptulii numaï de a lua din padure lemnulii ce este de trebuintä
caselorti, färä platä.
carnc., care Oa In vremea numitilora stripanea, iaril de atuncl inace sealandu-se
untI Bana cu frate-sail Popa Stana, Mateiti I cu alï mosnenI, si unit
Petco negutitoriu, all Matti scaune pe pop6rele schituluI i taie carne la vremea
culesuluI, din care pricinä s'ati pa'rasitil scaunulil schitalul; deosebl de acésta
all facutil numitiI mosneril calugareni ail filcutil si o citrciuma pe hotara mosiel
SchituluT din CaTEI pricina stä arciuma SchituluY. inchisti i 'Ana acum ; pentru
care prin luminata pecetea InaltimeI Tôle ni se poruncesce, ca la tóte
acostea sa cercetämil, i pentru fies-care madea sti da,mil In scrisil celea cu cale,
dreptatea EpiscopieI afle indestularea. Diva malta porunca InaltimeI
Tble amil or6nduitil unil boerinasil din partea loculuY, si dupa cercetarea co
ati fricutil, f atti fiindri attit numitiI mosnen1 calugarenl, cat si protosinghelula
sfinteI EpiscopiT, ne aréta in scrisil, ca aduc6ndil patru marturil, anume Popa
Petculti, i Popa Négula, i Oprea Maintiliga si Parvula Voiciloiu, 6menT bgtranI
ca de anI cincI-decI i 6se-4ecl, au aretatil, cu frica la Dumnedeil, cum
etti nicl de cum n'ail pomenitil pe acestI mosnenI cillugarenI sti alba carciuma
scaunil de carne inteacela bd unde all facutil, ci eI In silnicie de vr'o caí-va
anI In care s'ati Indemnatti de ati Matti, care dupa marturia ce dari miff susii
nu.mitele marturiI, gtisimü i noI ca cale, ca numitulti schitti alil sfinteI BpiscopiI
Bain, sti aiba a tines carciumä' si scauna de carne In locult care ail
avutil din vechime, ì numitil mosnen1 calugarenI cu totultl sti lips6sca a nu
mal tinea scaune de carne sért carciume, ea uniI ce rail si fail de cale ail
facutil acésta urmare, ne fiindil pe mosia loril, niel in satutil iara hotartrea
cea desavarsitil roman° a se face de care Inaltimea ta. 1793, Augusta
22.
Costandinel Movilà. Gheorghe Arma0.
Cond. XXIV, Fila 398.
1. 'ad doeurnentulti relativfi la patachirl §i Wuxi :
Ana foraoa Duinnélui vel Logf. pentru palachina de pe mo§ia Dumnéluï)
Frainetulli, din sud Ilfovu, ce o culegti locuitorii de acolo in si/d.
Io Alexandru Costan. Moruzi Vod.
Fiindü-ctisi din condica DivanuluI pentru obiceiurile moiilorü serie,
cum ca locuitorii ce sunt selatorI insisI pe acea mosie, car): clacuescil i dati
dijma, ail vole numaI pentTu celea ce sunt de trebuinta caselora lortl, cum
nuele, pal* i alte manuntisurY, fAra. plata, iara celea ce sunt pentru alisverisil
pentru vi5ndare pe haul', nu stall volnicY fax% de vole de la stapana i Ufa'
de plata, cum si de copacii ceI ce fact. r6da aunt opritY, iar alff. locuitorY de pe
alte mosiI, cari clacuescil dart dijma uncle edù, n'au vole; Ufa de vole
slobocjenia stapanulig, nu potil dar, dupti acéstil oranduiala a condiceT,
locuitoriI imprejurasT, cum niel InsisÌ ccl ed'étorI pe acésta mosie a culege
patachina aceluY crangil, ca lucru ce este de alivverisa, care se cuvine a stapanuluI
mosig, precum niel altulil ca unulti ce face rekla de alisverisil; pentru
aceea darti poruncima D-v6strI Ispravniciloril, sil Infaisaft pe aceT locuitorl

ISTORIA RomArnLorul 117
Pii§unatulti vitelorti teraniloril Inca ail datu adese ocasiune de
cu. vechilula D-luI vol Logf. s cercetati i ¿tupa acéstá oranduiala urmandti,
sa faceft i implinirea dreptuluT aceste folosa, ce este air' staph-nuld mosid,
si sit insciintatI Domnig mele pricina, ca sit damil si do acum inainte Nizamulti
prin osebita cartea DomnieI mete. 1793, Aug. 9.
Vel. Logf.
Prea Inaliate Démne,
Cu. proa plecath anafora argtámil Mä'riel tale, oh' pe mosia mea Frasinetil
din sud Ilfovii, finda anti cranguletti ce se numesce Ciorulésa, roclitoria de patacliina,
nu numai stitenist ce locuescil pe acésta mosie, ci ì alte sate de prin
prejurti, apururea, ca silnicie, iarna 'la taTe pentru lemne, huh' vara culege
de acea patachinti, fail a avea vre-o volnicie de la mine, ca sti-lit tge, ski sa-lti
cul6ga ; pentru care, atät in anii trecutI, cum si estimpti poprescti
a nu m'El mai pagubi de acestti vonita, ce este dreptil alti mosig mele, ei m'ati
insclintatti ca de voIescil sti be rgspunIti plata, culesuluï pe sata do oca po
tal. 30, precum le-amti i r6spunsti estimpti cu numitti pretu, pentru care
fiinda-cii g nu contenescti a face acésta silnicie cu urmare, m rogil Maria'
tale, ca pentru silnicia bru, i pentra paguba ce puru.rea mi se pricinuesce
de catre mg susu numitiT, sa, fie luminata porunca Marig tale catre
Ispravnica judetulul, ca infátiseze cu vechilulti mou i prin drépta judecatit
sa mi se faca implinire de pagaba ce-mi pricinuescil si sa-I supue prin
deosebitti cartea Maria' tale, ca de amnia inainte a nu mg cuteza a maT traa
acestil crängti si a culege in silnicie patachina, cunoscutil finduí intelepciung
MarieI tale, cit ca anti roda ce ese din mosia mea, este si dreptu meti ; acésta
msel roga MarieI tale, iartt' aniI Maria tale de la Dumneleu A' fie multI
si fericiff. 1793, Aug. 8.
Plecatii slug, Searlatil Ghica vel Logof.
Zem Waseoie : Dumn6vastra ot sud. Ilfovii sankate, v facemti in scire,
ca diva artitarea ce ati facu.til Domnig mole prin anafora de la trecuta luna
luI Augusta, D-luI cinstitti i credinciosti boerulu Domnig. mole Scarlatil
Ghica vel logf. cum ca pe mosia D-lul' Fräsinetulu dintr'acela judeta, fiinda
unti cranguletil, ce se numesce Ciurulésa, roditora de patachina, nu numg
sateniI ce locuescil pe acésfa mosie, ci i alte sate de prin prejurti apururea
cu silnicie ilti tge pentra lemne, iara vara ilti culege de acea patachina, flirt
a avea vre-o volnicie de la D-liff, vi s'ati data porunca DomnieT mele, ca
infatisaff pe acg locuitorI cut vechilulti vol Logf. sh' cercetaff pricina
sh' insciintatI Domnig mele, dupä' care ne-ail venitti angora de la Dumn6v6strii,
do la Noembrie trecutil, intru care scrietI i ar6tatI DomnieI mele,
cum cit infritisändti pe locuitorI cu vechilulti D-luï vel Logf. nu ati th'gaduitti
de culegerea aceI patachine de estimpti, cum ca ei insusI cunosc6ndti cit ati
urmatil fail de cale, in vreme ce acestti folosti de alisverisil trebue sa fie a
staphnulg mosieT, s'ati nvoitti de a int6rce pretalti aceI patachine pe jumëtate,
dändil i zapisti la cancelaria judetuluï de a se feri ca flirt de vol'e de la
D-luI vel Logf. st nu se maI indrasnésca a mg culego altti (lath' patachina;
(led pentru patania de estimpil are a se urma dupti isbranirea si invoirea ce

118 V. A. URECHIÀ
procese gil macar de jalobe de la locuitorl. A§Ia sunt actele ce dámil
aci In note.
atI fiicuttl D-luï, si dupä zapisulil locuitorilorti ce ad datil, spre a pläti pretulti
pe jumetate, ferindu-se de acum inainte, ca fär voïa si tocméla de la Durnnéluï
vol Logf. stiptinulti mosieï s nu indräsnésci a mai culege alti dati,
ittra pentru afétarea ce face D-luï, cum c locuitoriï cu pricina de lemne
pentru focti, tal'e i stricii acestri crangil care afétatï ci este roditorti de patachinä%
poruncimil D-v6stril ca sii dati nizamulti celil caviinciosti, fa'andu-le
zaptti de a nu maT tiiia, filri a nu fi insi niel ei popritï, adici coi ce locuescil
pe acbstä monje, de lemne pentru focti , spre trebuinta insisi a caselorti din
lemnele celea neroditére, dupi coprinderea condice): Divanuluï, ci si se pizésed
dreptulti folosil a stipanuluI mosieï, i niel locuitoril sii na fie isterisitT
de trebuinta caselorti lord din lemnele neroditére. 1793, Decem. 7.
Cond. XXIII, Fil. 184.
1. Anaforaoa ce s'ati feicutti4 in dosulfi jcilbei sàtenilorú Cercani sud. Teleormantl
cu egumenulii mönastirei Comana, cci li se cere de mönastire havaet
nesuferitii pentru pcl§unea vitelorii
Prea Inálíate Dòmne,
+ale, ci in vara acésta neficéndti nutrete de vite, ne am dus
co. cal, ea boY, ca vacT, cu capre si orï-ce vite amtl avutti la bala pe mosia
mtinastireI Comaneï, si ni se cero de vil unil nesuferitti havaetti ; ne
sii avemil dreptate a ni se da "inri hotäritti pretil ce havaetri sii diimul dapá
sä'ricia nésträ, si ce va fi mila rárieï tale.
Robii M'Aria. tale : Badea, i Bitea, i Stanii Diaconulú, i Marina Diaconulu,
i Patrapu, i Alecsandru, Icinu i Staniti de Cerepni sud. Teleormanu.
D-ta vol Vist. D-ta vel. Logf. de Ora de josti, si cercetatT si in ce chipti
veti gäsi sil ne arétatI In scristi ca anaf ora, prin zapciulti vitisescri de Visterie.
1794, Decem. 19.
Io Alecsandru Moruzi Vvd. i gpd. Zem. Vlahscoie.
Asa si urmaff, pentru care poruncimri Dumnévésträ ispravnicilord aï
judetuluY, srt afétafi poranca acésta egnmenuluI Comanénultl, ca impotrivii si
nu supere pe jäluitorY i D-v6strä sii ap'ératï. 1794, Decem. 22.
Prea Incillate D6mne !
Vel Log f.
Dupi luminati porunca ráriel: tale amil teorisitti jaiba acésta ce art. datil
IniltimeI tale o sémä' de locuitorT ce ail vite de la satulti CeresanY din sud.
Teleormanti, i intrebtindu-i cu CO s'ar multämi eï, a pliti pentru hrana acestorti
vite ? i iserlt ci sunt multämitT, ca de vitá' mare, adia vaci, batí, °ahí,

ISTORIA ROMINILORG 119
Ba une-ori" , dupä ce Véranii 1§I fäcért finulii pentru lernateculd
vitelorii lorü, se treziati ct li se ié finulli nu numal pentru grajdurile
domnesci. Cutezarä locuitorii din. satulii Gruiu sä reclame contra unel
asemenea requisitiuni, in N-bre 4794, dar dreptate nu li se fäcu. Se
péte vedé acésta din actele ce dämil in note.
dée parale patru, iará de vitá mica, adicá capfá, 6Te, sti dée parale dou5,
afarii de mánzT i viteT; a cárora cerero fiind-cri se asómuesce si cu condica
DivanuluT, uncle (lice pentru pásunea vitelorri, tusk* in vreme de vará; de aceea
gásimti cu Cale, ca nicI stápánulti acei mosil. sá nu le pretendiris6scá peste
orânduialti, ci numaT estimpri sit plátéscii precu.m mal stall se arétá, fiindti
vreme de lipsá; pArerea nóstrá Intr'acestasT chipti este, iar hotártrea cea de
svêrituír'émáne a se face de cátre Mária ta. 1794, Decem. 21.
(Cod. XXVIII. pag. 63).
Vel Vist. Moruzi. vel Logf. Stirbeiii.
1. Pricina unorii:siiteni din satulii Gruiu , luatü finulii
cositii, pentrt6 grajdiulti gospod. de zapciulf6
Io Alecsandru Const. Moruzi Vvd. i gpod. Zentb. Vlahscoie.
Diunnévóstrá ispravnicilorti ot sud. Ilfovti, amti vëçlutti Domnia mea
anaforaoa acésta a D-v6strá, prin care fiin.d-cá ne pliroforisiff, cum cii armarea
i cererea jtiluitorilord de la Gruiu, an fostti fat% de cuv6ntri, si cum cá
îï Tan .mai vêrtosti ftnulti coin trebuinciosti de a-sI féspunde datoria loru,
de all hrtini i vitelo lorti, i acesta till ati pentru alisveristi, poruncirun ca
de la Clugerésa sä" li se plä'tésdi cositulti, si dée Clucereset
1794, Noem. 23.
Vel Logf.
Pre Inä4ate Deimne,
La trecuta luna luï. Septembre, uniT din locuitoriT ot satulti Gruiu au
dart jalbri 31árieT tale cum di cosindri nisce finti pe mogia mtMastireY. Gruja
sá-ln d6e in datoria lord pentru grajdiulti gospod. le-ati luatti zapciulit plása
cind care Hurl fiírá niel unti cuvé-ntri, si ni se poruncesce de cátre Intiltimea
ta ca Urmä'torT fiindti luminateT poruncI, amti adusti pro
zapciulti pltiei, i lidindu-T sti d6e fmnultí jáluitorilorti inapoT, ne-ati afétatil
cli nicT l'ati luatti elti, nicT alti locuitorilorti este, ftirá decát Dumnéle. Clucerin
Calfoglu aflándu-se ispravnicti, ati cerutti de la egumenulti. Gruianti
ca sä'-i dée locti a-s1 face citte-va care In livec)ile M-reY, i or6nduindu-Iti pe
11-rea intr'acea plas, ati mersti i i-ati i datti lodi pocindu-lit
cu semne, dupá obiceiti, omulti M-reT, care si puindti 6mera cos6s-A asupra
tómneT, cánd s'all fticutti finulti din plaiti, n'ati pututri sti 64 napristanti
acolo aviMdti alte trebT ale plása, ci an lasatti pe cositorT cu. altti omu a cosi
pang uncle erati puse potcele, iará jáluitoriT de sinesT sculandu-se ail gonitrt
pe cositorT si art cositti eT loculil acela. In urmá luándti zapciulti scire, ati
mersil a-Iti ridica, i neIngáduindu-lti 1-all luatti gi datti la casele lorti.

120 V. A. URECHIX
Mal reproducemd in note douò acte proprii a arèta lamuritù
hotarole drepturilord proprietätei §i ale tëranilord.
Primula act(' este anaforaoa stitenilord NovacT, in procesuld lord
eu Petrea Sofragiu, pentru clacd §i alte obiceiuri, din Decembre '1793.
Und grecti, Caliarhu, judecd pre NEV. säteni §i le respinge tòte
cererile, gäsindu-le nedrepte, nelegale !
Alu doilea documentd este relativil la procesuld dintre locuitorii
duph Valea-Cdlugaresca, cu nisce arnautI, cari ling in arena. rn4a
Cerndtescl.
Dupa acesta vrenda iarï sa-la ridice de la casele lord, dupli porunca ce ay.()
de la Dumnélaï Cluceriu, asemenea nu I-ad ingaduitti, pi ail venitti de ad
jlllaitul Marie): tale ; pentru care neincredintandu-ne llamal de la zapciil, aniti
cercetatu si la casa D-10. CluceruluI, i ne adeverirä'm atat de la Damned
Cluceresa, cum si de la egumenula Grulanti, printeacésta adeverintä co ne-ali
data, cum ca este data Dumnélusi si are trebuinta de filar' avenda call. aid ;
ama cercetatii si pro satenï do all fine respunde datoria lora la grajduld
gospod. i dovecliramil ca all, atät pentru respunde datoria, cam si pentru
vitele lore, iara acesta le este de prisosti pentru alisverisli ; clod nu lipsimil
ca plecä'ciune a insciinta Maria' tale, hat): aniï Inaltima tale, sa fie mu,ti'
fericitt 1794, Noem. 19.
Vintilä Priojbénu,
Cond. XXVIII, pag. 4, II-a parto.
1. lad aceste dou6 documente :
Anaforaoa säteniloru Novaci cu Petre Sofragiu pentru claed i alte obiceiuri
ce le face la inofie, ce sunt feçlétori pre mofia Novaci din sud. Vta§ca.
Dumnévlistra Ispravnicilord judetuluT, cetitd inaintea DomnieT mele,
anaforaoa acesta i ve porancimili ca numaY coba ce sunt orinduite dupe condica
DivanuluI, acelea all se implinesce; pentra care oranduime Domnia mea
mumbasirii pe sluga Domniel: mole Tara celea-l-alte fiindú impotriva
si presto orlinduiala condice)", all all fie nesuperatI locuitorlY, i asTa all dafi
tota-d6-una mana de ajutoriu ca celea drepte ale mosiel', spre a nu
se pligubl. 1793, Decemb. 5.
Pré Inältate Mtnne,
Dupa jaiba ce all data InaltimeT. tale satenti de la satalii Novacij dinteacestil
judetil Vlasca, pentru Petrache Sofragiu, arendasu mosid Novaci,
atät mosii" si parintiY, cum si el all Lomita pe numita mosie, si de cand
cumperatti venituru mosia de pidtulti, nu urmeza dreptatel: i ponturilord condiceT
Divanulu1" la obiceiulti pamentaluT, ci cauta isgon6sce din caminurile
parintesct unde s'aa pomenitd, i claca apucata de all facut-o totd in
Veto de vara, l'ara nu randurI, dupe obiceiti, i na 12 (Ale dupe porunce,
ci ate 13. Asemenea luatil i carel de Y-aa carata finuld la Bucuresci,
si unde se sci6 datorI a face numaI o ou caru, nepastuita inca _cu.

ISTORIA ROMINILORt1 121
Reduced din clac pe mo§iile mönastiresct, la earl sätenii se
cate o cji. maY muitìl ; dijma din vechime ail datil cu banita de 25 oca, Yarit
acum le Ya cu banita de oca 45 ; fìnulü le core si i6 din 5 dal una, si din
pricina lai voril A' le Writ' vitele de f óme; de la stupinX le cere de matci ciao
parale don; asemenea i de ramitorY, de vit'l mare, de bitaturit YarisT ate
dou6 parale; li se core lucru ce n'ail avail ; livecji de MI6 ce ail avutil
din vechime, Nat de iarbil Ii s'ati Inatil, cerêndti a avea dreptate la tóte acestea,
séit sii 11 s'6 d6e voYe a se muta pe altä mosie ; intria cirora jalbi ni se
paruncesce de dare IniIimea ta, sii cercetimil pricina acésta, i cand acelit
cump6rä.toriil de venitulit mosid le va fi !mail maY multit peste condica DivanuluI
i obicel'ul prim6ntula, negresial punemil a le intúrce locuitorilorti
inapoY, ci maY multrt sii nu fie sup6raff peste obiceinl päinéintulitY i condica
Sciutti si fie InältimeY tilo, cii aicea la fata loculuY, tu satalti Novaci
aflandu-m6, luminateI porundf urmittoriu fiindù, amtl infiltisatil pe ptritull
cumpkittoria cu. jiluitoriI, si maY int6iti unit ceratil zapisil de cumpgriitóre
cu care stäpineste venitulit mosieY, i ne arétil unit zapisit ot. Mt 1792 Mart.
23, iscutlituí de Nicolae Noviicéna stäpanti mosieY, In care se coprinde a stutpâni
si a-vi Ina totil venituld (IRA obiceitt din orY-ce semi5nliturl, i din fón6te
din 5 una, nefiindti cueiturY ale toed, i 12 cjile de claci, i unit earl de lemne
si o Oinui la criciunti; vinu si rachiull still sit se f6ndi; din gropile de clisi-
sit aibit a lua havaetil, dupä cam va fi grópa si dupg obiceiti; primilvéra
bunl.' °an d se pun plugurile si are, orY din sätenil ce sedil pe mosie, oii din stritini,
sii fati a clä'cui cu pluga pani namecji stipanuluI mosieY; din zavae orI-cine
va th'ia, din 5 una ; In potriva ciruia zapis fäspunseri jilluitoriI, cii el n'ail
avutti obiceiti a clOcui 12 (Ale, ci numaY 4, i unit earl de lemne la Criciunit
si o giunti, i dijmit li se lua ca banita oca 25, inri acumil li sii ja ea banita
maY mare, i din Hinete all av atti obiceitt de da din (pee una, lar5 mama le
ja din 5 una; la aceste ar'efirl" intrebatil de ail vre-unl deosebitit ge-
4ilmêntit inscrisil de la stlipanulit mocieï i féspunserit, cii wc)tinAntil in scristi
n'ati, darti mat' nainte, In vremea mociloruísi striimosilorit, i piirini1orll affa
se arma, atâtil ca clam cat si en dijma ; la a cirora arkare judecata nu se
puta indestula, in vreme ce nu ava apodicsis in scrisl, si nu Amane arendap
invinovititil la nimioil din coba ce ail jiluitui piritill, In vreme ce elti
urinézi dupgi simfonia zapisuluI, si dijmi le-ati limn' de pogonit 4 banite, ca
banita inferati, caro i s'ail datl de stripana mosiel.; ceremil mai vilrtosil a i
se face implinire de lipsa 4ilelort1 de claSti, in vreme ce piritiI nu s'ail supusil
a-I face cate 12 (Ale de clad, ci numaY date 4 i i-ail dusuí cate dewti
care de fénit In Bucuresdf, din care unulil se socotesce dreptil unit earl de
lemne ce sunt datorY a I duce la Criciunit unti earl li se socotesce
In (Ale de °tacit la a cirora cercetare fatO Lai c Nicolae Novä'cénn stlipanu
mosieY, mai antii no aráti luminati carte deschisi ot. 16t 1775 a Miriei sale
Alexandru Vodi Ipsilantti, in care se poru.ncesce a se apnea toff. sateniI ce
voril fi pe acésti mosie Novaci, ca facä claca dupii obiceiil, cate 12 cjile
pe anti, cum si kink. din We senféniiturile ce vor fi pe mosie sii Lai a da
din 10 una; vinl ci rachiil si nu fie volnicY a vinde suttenii, ci numal.
mosie'l; poruncindu-se si dare IspravniciI judetuluI, ca orY-care din sitenI
nu voril fi supusY acestoril ponturY, fill de voYe 1 supue. Mal ar6ti o anaf
ora a velititorit boeri ot. 16til 1782, Tulio 7, intiriti si de r6posatulit intru

122 V. A. URECHIÀ
deprinseserA Inca de sub Dornnia lui Mavrogheni, nu conveneail rnö-
fericire Nicolae Veda Caragea, av3ndii judecata inaintea D-loril velitilora boeri
Cu Mihalli Merulea 0 Toma Tivica, vechili §i sai-eni din satula
Novaci, pentru nesupunerea respunderel o1ceT, i dijmeI din bucate i vincjarea
de vini i rachiu, 0 se poruncesce ea oranduita mumbaqirri, prin marafetulil
boerilora Ispravnici de judet, ca la cercetarea ce va face in fata localui, pro
care va dovedi din sateni, cri nu s'ail supusti a'si face claca i a'sY da dijma
pe deplina cu vole, faril voie supue, cam si ca§tigii ce se va dovedi din
vinti i rachia, implinbsca stapanuluI moieI, ne mai arbta, i alta anaf ora
at. la 1785, Octom. 19, a D-lorti boerilora dela depertamenturY unde ail avutil
judecata, laras1 ca ana Mina omit vechilu i celoril-l-alti satenY pentru
larea de villa, care anafora este intarita si de Mina sa Mihaill Voda §utulil
poruncindu-se ca iarasi prin marifeta D-lorli Ispravnicii judetalui, si-qi afle
implinire de c4tigula vinalui. Deosebitil de tat) acestea anaforale i judecatI
co ail avatil, unde la tiite dreptatea, arkanda namitula Nicolae
Novacénu §i prin graiìl, ca de rëulü acestorti zurbagil i rasvratitoff, sala nu
este cu putinta a-lil mai stringe i a-la face precum ail fostil, i fara de a-1
mai intreba, in silnicie pasa de q'ail Mould case tocmaI in temeiu liveqilorti
de Milli 0 de ponii, dintr'a carora pricina nu se folosesce ca nimioil,
ca dupa ce nu vora A' se supue porunciloril i obiceiuriloril piimêntulul, niel
gardu.ri faca, niel pä'zitori la vii nu-VI punu, si cate sernhaturifacil ca
porumb, liti mananca ian vitele Lora, qi remanu atat el lipsitY de hrana,
cat si stitipanu mo061 nefolosita de dijma ce ar putea sa dée i mal vêrtosti
0 cate unil °mil streinu de vine sa, are pe m )0.e, nu se alego ca nimica, din
pricina viteloru lenti, parasinda-se de a met' veni alta data si are pe acésta
mosie Novaci, o pasea ca vitelo lora Wit nici anti Rasa alti stapanului, asemenea
0 de fuge sétt m6se vre-unti omit din satu, i off de-1 r6mène cash'
sóu live4I de Min si de ponfl, el din sine se facti stapanitori pe acole Amasuri
pretenderisindu-le ca insrisi a Lora mo0e. Intrebanda pe piriti ce ail a respunde
impotriva acestora? cat pentru anitciri i semanatari pe alta mosie nu
puturil tagadai, cat i pentra vita ca facti stricaciune, iar pentru case ca stint
In tomeia livejilorlt, isera ca acolea au pomenita satula ; a carora féspansil nu
are niel un temeia, in vreme ce piritu Novacénu, ne ar6ta, ca este leer' de
satu mal in susu, pe valea Chividonului, 0 nu voiescil a face case, 0 in§ine
amti vOutu, ca tilte casele sunt in marginea livecjilorti de Mug, si de pomI,
pricinuin.da mare stricacinne, cum 0 unit Mihai, firli de a-1 intreba, i Lira
de a se apcja Cu stapanu mo0eI se pusese amnia si-vi" faca casi tocmai in
maidénii langa Iivel, uncle alta data n'atl maI fostri casa, i cad': aii amblata
piritula Bala embodisésca, ail saritu bata. Deci diva cercetarea co ca am6nantala
%emu iu fata locului, se cunoscu luau in fapta, ca numitii satenY,
ce se a-fla 9elótorY pe mosia Novaci, se plirta en mare nesupunere, i namal
reutate este intre d'6n0Y, ci dupil atatea hotariff Domnesci s'aii arkatti nepricinuindri
mane pagaba stapanulai mo0eY, earl' chiar in jaiba loril
de acuma 4icu 0 se léga, ca nu urméza a le lua claca ate /2 ile, ci le ié
cate 13, unde el' nu sunt urmatorI nici obiceiulul, ci llama)." turban ä' luminatu
Divana cu jalbi netemeinice, çi deosebita jaluesca ci imbla gonésca din
caminurile parintescl, uncle pomenitil, pu.Ondil temeiti la jalba ca &and
ar fi el' stapanY, çi glisesca ca cale de se ya socoti de care malta intelep-

ISTORIA ROMINILORt 123
Egurnenil, episcopil §i unitropolitil incercarä, sà restabil6scd
cianea Mario): tale, ca sii se oranduiascil unti mumbasirti ca luminata volnicie,
sii vie la fata loculuI i s'a le stée mumbasirti asupra, ea f ara yola lora s'a-I
supue a-vi implini ilele de daca, cum si dijma din Ole, dupa obiceiu pä'm6ntala):
i condica DivanuluT, i pentra a loril nesupunere i sup6rare ce facti
luminatuluI Divanti ca j'Albl netemeYnice sa-T aduc'a aidi la BucurescT, sii-SI
Me debita pedépsti, de catre Inaltimea ta, spre a se päzi alta data c.' acestu
feliti de jai.' si a se supune ea a-sl face daca si a r6spunde dijma stäpanuluT
mosieY, s'A na se pricinuiasca pagaba'; dtzpä cercetarea ce fama, parerea inteacestasT
chipa este, iara hotärirea cea desev6rsitti r6mane a so fa53 de catre
Inaltimea ta. 1793, Noembre 20.
Costache Caliarhu.
Cond. XXV, pag. 163.
MateUl, i Radu i Gregoric vechili i celora-i-alli locuitori dupc1 Valea-
Ccitugarésca sud. Saac cu nisce arncluti: ce lin ft In arenda 7nqia Cerna" tcsci
pcntru vénçlarea vinutui.
Io Alexandru Costan. Moruzi Vvd
M'inda jaiba DomnieI mele Anastasie si Dila arendarT, cer6ndil intarirea
la -alegerea judeeatel ce li s'ají Muta, amti intrebatu Domnia mea pe zapciulti
cela oranduif ti, de ab' pirita locuitorI vre-o apelatie, i aretä DomnieI mele,
ca pìritil locuitorT de cam ati facutti judecata hotiirirea ac6sta, s'ah scalabi
de s'ati (lusa fará de a nu se arka, ca nicT o apelatie ; dedil amil intaritu
Domnia mea anaforaoa departamentulal, i poruncima dumn6v6stra ispravni-
Mora, ca dupa cum se coprinde mal in josti, sii urmaff intru t6te. 1793, Iunie 20.
Prea Mediata Mínale,
Vel Logf.
Din laminati porunca Iuältimel tale prin zapcialicalit D-1(11 ciausulta
de apro4T, s'ail infatisatil la judecata Mateiti, i Rada, i Gregorio vechilT si ceial-altI
locuitorI de pe Valea-CalugarOsca sud. Saac, ca jaiba ce ail datti MarieY
tale, ar6tandti ea atatil el, cat i piritiT mosiilorti s'ah aflatil si se aflii locaitorI
pe mosia Comatosa' sud. saac a 15.1-reT Glavacioculil, si din vechime
avutti obiceiìí, ca slobo4enie de ~jama vinuluI, i alta alisverisurT ale caselorti
lorti, fila de pagaba stapanuluT mosieT, ea havaetula cela drepta i ca
cale, iara acum cump6randa venitulti acestel mosiI nisce arnautT, nu-T. ingh'du.esce
dupa obiceiulti ce MI avutti a se negatitori, i certi dreptate, i ar6tara
jaluitorii unii zapisä iscalitil de unil Misailtl Monahti, ispravnicelulti.
Glavaciocti ca 3 martorI cu 16ta 1778, Maiii 15 ce-la da la mana luT Gregorio
Ploescénu, in care serie ca ah' cerutil, ca d6e untí locil de o casa de carciuma
la RachierT, sub c6stil din susulti drumuluT Ploesciloril, i i-ati datil
voTe ca faca casa de carciuma, ca tocm6la ca sii se d6e pe mil cate tal.
10. Ne-ail maT ar6tatä jilluitoriI si o adeverintii a luT Iosef ti Dichiultí. M-iel
Glavacioculti, cu létil 1785, Noem. 14 ce o da' la mana RaduluY, in care serie
cii-T vinde unti vadil ge carciuma de la Vales PopeI, de und,e viudo elti vinti,

124 V A. URECH1X
daca cu drepturile proprietäteT, dupä ponttat luT Alexandru Ipsilante.
si tocm61a-1 este, ca (1.6e pe anti tal. 10 si sh' aibil a viudo vind pánd la
implinirea anulai nesupdratil de nimenY ; ne-ati mal ar6tatti si alta adeverintd
a luI Chir44' ispravnicolu, i Gheorghe Logf. i Costandiuti Caragicti, clunp15-
Atora' venituluI mosig, cu 16til 1791 Aprilti 5, ce serie asIa, adicd: «no): col* ce
amil cumpUratti venitulti mosied Glavaciocti intr'und anti, ca. zapisti dupil obiceiti,
cum i zapisuld ne serie totti dupä' obiceiulti vechití, cam si alt1 fraff
cumpiSratorI mosiei acestia, ne-amil invoitli çi amti data adeverintd la mana
RadaluI cdrciumarulti, ca sh' v6m)11 vinu i rachiti, cum ati avutti si mal nainte
role de la illff fratl eumpftrttorI; asemenea amti datil voie, ca sil ni rdmhe
loculd rúa venitti,» fatd fiindil si Anastasie, i Panaitti cumpUrdtoriI venitule
ne araard unid zapistl, care-ld v&jumil iscdlitti de Neofitti Archimandritulii,
ce este acum Egumenti M6nastirel Glavaciocti, ca l6tti 1793, Mart. 25
ce-lil dá la mina lui chir Atanasie, i Arghirie, i Línti i Panaitl, In caro
serie, cI ai vtmdutil venitild mosieI CorndtescY, ce este a M-reI, pe dotif anY,
pe and. cate tal. 1165 si pe und anti ati primitil banil tï, arlicipo 16t1.1 1793,
lar pe lAti 1794 si aibi a-1 da la Ianuard 20, iaril tal. 365 (1.6e
la Martie 25 i si aibi a lua off-ce venitti va fi pe m)sie, adich' otatina,
MrJurr1tiliu, chrciumile, seannile, dijma grhuluY, i a orzuluI, i a pprumbatul,
a fìnuluï, cum ci cima cea obicInultd a locului si din orI-ce, afard numaI
din vindriciii si din piírparu, ce n'ad s'A staptinéscil, si sil aibi t6trt vola, sil .nu
laso facä cupt6re si bdclinii cum si cilrciumI ; ne mai arblaril arendasiï
si o jaiba ce ai datil MitirieT tale Neofith', egumenalti M-rel Glavaciocd,
cil uniI din locuit3ril, ce locuiescti In acele pilqI si pe alte mocil, vind
pe mvia sfintel. M-rI de se negatitoresed, facandu-sI alisverisulti lord, ea vinurI,
i rachiuff, i citsdpiT, i cuptóre, si alto negustoriI, färil scirea mdnastireT,
si se 1.60 rdrieI tale, a se face luminatil ponina', ca de acum Iminte cine
vord veni pe mosie, ca sä-sI facil alisverisuld lord, sil aibui datoria a veni
tililil la ganta 11-re 41 face am4rInAntl ca M-rea, dupd obiceid, ca sil aibil
Könástirea óresI-care folosti de la dènsiï, si la 160 1793 Mart. 2 in dosulti
jiilbeT, sub pecete, s'ad gentil lamina% porunca MárieI tale cutre D-lorti boerii
isprarnicY ai jadetuluT, ca sh' teorisascd jaiba acésta i sd aibd a urma dupd
hotirirea Divanultif si obiceiulti piimfIntuluT, a opri pe acel locuitor1, si nu
maf facd véin4are de vind, i de notad., Mil de mima bacatele sil se
dupil privileghiurile ce ati Stuipânil mosieT, si asl'a sd se indrepteze;
egumenulti neputêndil merge In Uta localui, ati filcutti vechirf pe acest1 cam-
OriltorI ai venitultif molía, Cj judecándu-se inaintea D-lorti ispravnicilord
din sud. Sane ea Mateiti, i Rada si ca altI cetasI aï lord, locuitorI din Valea
PopeI, dinteacestil judetti, i ne arétil o anafora a D-lord ispravnicilorti
de Costandinti Movild, i Idnd Gland armasul, ispravnici ju.detulaï, i
Barbuld judecaoralil, ca Mal 1793 Junio 7, in care serie, cui pirisiI kIdnastirel
ail arálatti, cum si scriti adeverinte, cui pe totti anula s'ail Invoitti pentru
vên4area rinuluI, ci area Trole de vindea, cum si pirita lord aréti, cui ail avutd
obiceialti acesta de a viudo vinti ; ei acum Anastasie vechild nu ingilduesce
nidf de cum, si neodihnindu-se niel o parte, niel: alta de acolo, li s'ati plisa
sorocil, ca pftnd In treY. ()He sil se afle am6ndoud p11rile la laminatalti Divanulti
Mdriel tale, dupil cum mal pe largil se coprinde pentru t6te Intra-ac6stil
Anaf ora ce facti catre Mä'ria ta; mal scriti D-lorti ispravniciI e ac6sta," a in

ISTORIA ROMINILORt 1
LocuitoriT se opuserä. D'aci conflicte, rebeliunl §i judec41. Alexandru
Moruzi silitii fu a nu concede In totuld Inònastiriloru , episcopilord
cftrciumile piritiloril se gäsesee vinti pusii, care se -vinde, i fiinclti pe drojdil
ca sä' nu se strice, vara fiindil, li s'all pusti sorocti de dou.6 sptuuinânÏ, ca
inteacéstA diastimä' sá se vénclä pänä-§T. vorti isprgvi pricina, si la ce parte
sil va da dreptatea, 1.0.' va cäuta folosulti s6i1; iar pentra c ail ar6tatil in jalbä,
ea' s'ail fäcutil morI, dupä cercetarea ce au fäcutil, nu s'a gäsitu niel o nuirli;
maT arkarä arendasiT, Cil Rada a vêndutil 300 vedre vinti, i Gregorio vedre
o sutä notiä-clecT, i acum are altil bate de vedre o RIM', i Mateiti vedre 250
§i ceril ca0igil, dark' acestil vinti ce au fosta vêndutil numai vedre 250 i
Gregorio vedre 250 0 mg are o bute de vinti in pis nitä de vedre '100, i
MAORI' all vêndutil vedre numaI '120, amil intrebatu pe piritiY de maI all
vre-unil sinetti alit egamenilorti de maI nainte, séti alb egumenulut ce se
aflä acum, prin care sit' le (lee vole ca sil v6nlii vinti, qi r6spunserä cui alte
sineturI de la eguinenti numaI acestea ce le aretarg, apoI a doua
c)i veniril de aretarg, cä all o carte Domnésel prin caro li se cui vole sui värujil
puindu i sorocii, ca sä o ad.ucä. In urmil viindil ar6tarä, cui acéstil
carte este la unti preotti, ce este du.su la Baia ; ail ma 4istí crt ail si unri
hrisovil ce este la Fichegeana de aid din Bucures4 0 in urnirt
veniril de iarrisI ariitarä judecAeY, ea' printr'ocelil hrisovil le dä vole sti v6ndil
la D616 in cränif, lar nu in Silisce, undo ati eI carciume acum; in cea de pe
urmii cerufa' si protirnisis, ca scótri din mosie. Deci din cercetarea acésta
se alego eli sineturile ce le-ail arkatti na sunt de nimicti spre folosulti lorti,
celti de Misailu este vechiti, i ce ail vratti all fiicutu atund, ca unu
ispravnicti, iar cold de la Iosefil este de unti anti, care s'ail isprävitil
peste and nu se sine in s6mA, crt nu p6te sil strice
nefiindti %trtpanil de s6v6r0tu, ci ca unti epitropri nu pole strica privileghiulil
stitpanireI; asemenea i sinetult1 arendasiloril nu este in de nimicil,
s'ail inselatu, ski eh' asa aii vrutil, nu p6te iarái sit strice
fiindti ei vremelnief ; ci dar gäsimil ca cale : arenda0I cesei de acum,sä
fie volnicI a-i opri de tart de a nu mal rinde vinil i rachiti (atilt pe el cat
0 pe altil) çi prin judecatrt isprävnicéscä dovedindil cat vinti ail véndutti, sit
se socotésa ca eT, i ca0igalti co va esi poste pretulti vinuluI ce Pail avatil
ci cumpäratulti sit fie alu arendasiloril, iara pentra o bate ce este in pivnita
luI Gregorie de o rinde sä o aridice de acolo. Cat pentra protimisis,
acum ântlliaI data ail fä'cutu pira acésta, nu li se dá ascultare, fiind-cä (1110
hotärirea de protimisis a Mlirieï sale Miltaiti -Croat Sutulti, ce la anaforaoa
boeff s'ail Multi ca létti '1791 Decem. 20, n'ail dreptate, de
vreme ce numal panii la Mairi ânthliu ati avutti protimisis, care sorocu ati trecutil;
iar hotärirea cea de savär0til remäne a se face de cätre Inuulçiinea ta.
'1793. Iunie 10.
Dimitrie Catargiu, Mateiu Grecénu, veitaf. Dimitrie Perdiearu, Gregorie
Brezoianu biv. Pit.
Cond. XXIV. All. 231,

426 V. A. URECHIX
§i Did chiaril mitropolitulul. Dämu in notä cate-va acte de acéstä.
naturä.
1. Iati actele relative:
Anaforaoa Egum. Horezulta pentru locuilorii de la Baia de feril sud.
Gorjti, earl se impotrivescii la obiceiurile ptiméntului.
Jäluescil Maria tale cii amti dreptate ca sateniI din Baia de ferti sud.
Gorjti crt fiindil acésta' mosie Baia de ferti a sfinteY 11-11 florezultl, 9i stipanind-o
3r-rea fini de Ilia' o pricini, namitii stitenI din Bao estimpil prin
mijloculil Stolnicti Dumitrache ispravnicti sud. Gorjti, s'ati aritatti impotrivitoff
venituluT acesta most)." a M-rel", eh' dupi &Amin fiindil datoff ca
sit respunll 11-reY dijma din 'mamba', i din meiti, grail si off ce felti de seminituff
vorti puno pe mosie, precum i dijma de fiat, i si lucreze si cele
12 4ile de dad' dupil obiceiuí, protinindu-le mal sus numitulii boerrt a fi dupi
cum ail vratti eT, niel unele de acestea vrutti si le Implinisci, si este
sfinta 31-re pagubasti, atilt dijma porumbultif, a meiultif si a grauld si a altoril
seminititurI, precum si de venita perdelelorti do osf, si de 4ilele cele 12
de claci nevrindil si lo lucreze, ci numaT cat ati lucratti uniT cate o 4i iari
na ma): muittí, niel ca plugurile n'ati vrutil si iasrt si are cate o 41 de plugti
dupi obicoiti, ci la t6te i pentru t6to sant nesupusI i ImpotrivitorI, i fiind
mosie de munte acista Baia de ferti, obiceiulti este, precum si la t6te mosille
munteluT, de dart locuitoril banT In locil de dijrati de fini, i el' de la mosT
strimosiI Lori totti cu banT all pluítittí, cum si unra munte Mirua l'ati opritti
nici i-art plìítittí havaetulti niel l'art slobolitil die Mintistirea la
altil, altf musteriï dail pe acestil munte tal. 140 si mai muitti, iarrt el
MI ntí In sibil, si ea totulti calti i mi rogil la noianulti milostivireI Maria'
tale siti-I lumineze D-4eil asupra dreptateI nistre, a so face luminata porunca
Maria talo, ca mumbasir asupra lorti si ne îinplinósei dijmurile dupil foile
ce le are sí anta M-re, precuin i 4ilele de clac si ni le plit6sci ca naafi",
dupg cum amil 011161 si noI la altif de all lucrattl lucrurile sfinteI Minastirl,
asemenea i perdelele si ni le Impliniscrt, si ne plit6sci i ()Hole do plugil,
ce n'ati esitti si are 31-reT cate o 41, ci amti platitti la altil de ati aratti M-ref,
cum si no plitiscra i havaetalti munteluT ce Pad tinatti In silii, i vinil
rachirt si nu vin4i, ci si se opriscii, ca si se vincri alil M-reT, fiind-crt la
t6te moiiie mintistiresdf i boeresdf si urmizri a,c6sta, numaY ei se arétil lmpotrivitoff
la acésti mosie. Laminate Dimne, acestil &mil de 6menT la cat):
DornnY yang i caimacanff i ispravnidf, la toff dati jtilbY neadeVirate, de turbura'
divanurile, i ca asa jilbT tncurcii In toff aniT veniturile mosieT de ma'
de nu vedem nimicil, ci fiind-ci pite si la iliria ta voril veni si
si nu li se die crelimintra, siu sinetil la mani, ci si fie opriff, i datrt scire
la Minastire ca si \ ennui"' si no judecimil ca dènii, cad osebitti de colea
mal susti aritate, avemil si altA judecati ea dinsiT, cif avindi o pidure opriti,
s'ati pusti In silrt de ail trtiat-o, i multi sumi de livecrí art slobo41tti ca vitelo
lorrt, si este Ministirea pagabasi de acestea tite, mi rogi Militia tale si amil
dreptate, si ce va fi mila Marie): tale.
Alu Miiridi tale prea plecatti i care rugeitorfi
de scinatatea Mdriel tale Pahomie Egum. Horezului, sud. Mega.

ISTORIA ROMANILORTI
De altmintrelea, precum 4iserämil mal susu, In primele Ode a
MI A. Moruzi te'ranuld se vede a fi fostu in cat-va apëratu nu numai
in potriva pretentiunelorti monästiresci, ci i in procesele cu boerimea
proprietarä. 4ia e casulli cu satulti Conte§t1 alu paharniculuf lonu
Moscu in coprinderea urmäteire :
Anaforaoa saticlui Conlefti. din Sud. Debnbovila cu D-Itti Paharniculu
Ioanft Moscu pentru clued.
Io Alex. Const. Moruzi Voivod.
Porancimti Domnia mea D-vóstrá Ispravnicilorti sti urmatT intocmaT, spre
a se face indestalare la dreptatea lorti intro. tdte. 1793. Decem. 2.
Vol Logo!:
D-ta vel logf. de t6ra de susti, sii toorisesci jaiba ac6sta, si coba obicInuite
dupä condica Divanuluï, sti arqf Domnid mele eu anaforaoa Domniel
tale. 1793, Abr. 23.
Biv. vol Slot.
Cond. XXIV, Fila 9.
lo Alexandru Const. Moruzi Vvd.
Poruncimil Domnia mea D-vtistrii Ispravniciloru ot. sud. Ialomita, la
celea ce sunt obidinuite dupä condica DivanuluI adia claca i dijma, srt faceti
pe locuitorl a fi urmiitorl i ftirti de voia lorü, spre cläcui 4i1ele cobea
orânduite in condicti, cu lacrulti, i vitelo sit si le päz6scrt a nu aka si a
nu strica locarile aritturilorti de bucate si livedile de fènä, dandu-le la acestea
nizamalti celti cuviinciosti, iar pentru ariiturI s cercetati D-vústrii, care este
pricina de nu voril sit are pe acéstä mosie untie cläcuescti, si so (Luca pe
mosiI sträine de sémënii bucatele 'only si de ail vre-anti cuv6ntä la ac6sta
s6i1 numat din r6u näravil o facii, spro pagaba sttiptinultei mosiot, si sit insciintati
DoninieI mele. 1793, Mart. 12.
Vel Lo gol'.
Pré Inàlate D6mne.
Cu smeritä anaf ra insciintrunti Marie): tale, a sfinta Metropolie are mosie
laSud. Ialomita ce se numesce Acsintia, si locuiteriT ce sedti acolo, ca siilasluire
pe numita mosie, dapii, ce spargti si stria mosia ea vitele, si dupti co
arätarI si sementituff nu facil pe densa, ci se ducri de arrt pe alte mesh striiine,
si ac6sta o ati numal sultatti de vite, ape)." niel claca cea oranduitä nu se
supunil a face in lucru, dupti cum este vechiulä obiceirt alti ptinAntulai cite
12 ()He pe anti ; ci ne rugrunil Mrtriei tale, ca sti fie luminatä porunca la Dumnélorti
boeril IspravnicI al judetaluY, ea sti-I supue a-sI da celea ce sunt dateri
pentru adetulti pän_AntuluI, claa facrt dupä obiceiti, vitelo sit.' si le ptizéscrt
a nu strica livedI de fdnti si locuff de hranti, si arrttun sa faca pe acGstä
music), (Rail na intr'altä, parte, ca sä nu aibii niel santa Metropolio pagaba
din pricina lora; iara aniI de la milostivulu Ditinnedert rugìmmut ca sti fie multi:
si fericitt

128 V. A. URECHIA
Pré Inediate
Dupä luminatä porunca MärieT tale, zapelu celti orânduitil ail adasti
inaintea nósträ pre vre-o ciltI-va din numitii jäluitorI, i cetindil acéstä jalbä
a lora, D-10 paltarniculti lónul Hagi Mosca s'oil apucatil de tágäduire
D-luT maI multil peste oranduiala si peste obiceia pämilintuluT, niel la clacii,
niel' la dijmil, niel la altti nimicti nu-I supäril, dreptti aceea gsimli cu cale
sá fie luminata poruncä MärieI tale orare D-loril IspravniciT judetaluT, ca inflítisandu-se
inaintea D-loril pe numitiI jáluitorY co. ispravnieelulti D-luI PIharniculd
Mosca, ce-1 are la acea mosie, care SC10, sib cerceteze, si ceca ce se
va dovedi cul li luatil mai malta peste ortinduiala si caidulil DivanuluI
sul li int6rcil inapoT, apiSrAndn'l ea de acumil inainte nicT la clacii, niel la
(Mullí sul nu fie supliraff mai multil poste caidulti DivanuluT, ei atat
cläceI sit le flicib in patru rilndurI pe antl, (Ola treI 4ile primtivéra, treT 4ile
véra, treI cjile toamna i trel 4ile iarna, cum si la t6te cele-l-alte dijmuirl
dreptarI ale mosieT sul se urmeze dupä obiceIulti 01118i-dula): ce are intocmitti
in condica DivanuluI; iaral hotärirea cea degv'èrsitil r'émilne a se face de ciare
Inältimea ta. 1793, Noembre 26.
Vel Vorn. Vel Logof.
Cond. XXV. Fila 151.
inpotriva zapciilorû, Alexandru Moruzi aui ap6ratii uneori
satele, ordonAndil sé. li se restitue locuitorilord banii cu nedreptil
impliniV de la eT, ba incä in sumé. indoitä..
4ia este pitacula Domnescii urmätoriu:
lo Alexandru Cost. Moruzi Vvd.
.A.cesti talen): una suti douHecT si cincI i junAtate, poruncimti Domnia
mea, ea sä-I int6rcil numitiT zapeiT Indoitìl, cu carI banI sul m6rgä sluga Domniel
mele de improunä ca jäluitoriI inaintea Ispravnieilorti de judetil, ca slí
se d6e pe la manile locuitorilorti sätenI de la carf Inatil, i sil aducä
DomnieT mole adeverintele locuitorilorti, cum Cul fitesI-care luatti baniI
lorti indoitT, i la slujba zapcilâculuï altä datä sul nu se mal' metahiriséscil acestia
lângä acésta poruncimil D-luT vol Vist. ca de la numitiT zapciT sä aliverdisescI
i trépä'du. mabeigiulu.T ; Inisderea si pe Nicoli Zapciu sa-11.1 dual mumbasirulil
acolo, ca sä faca teslimil pe ¿lea lude in mánile Ispravnicilorti ì sä
adueä adeverintI. 1793, Mart. 30.
Cond. XXIV, fila 47.
Unulii din casurile, destuld de numeròse, de urmarire prin mumba§iri
a banilorti datoritl la locuitorY, deosebitil de daca pe lucru la
mo0, este *i cela nrmätorid:

iSTORIA. ROMINILORt 129
Anaforaoa ce s'au facuttl In dosulu jalbei Stancului, i Dinulu, i Dragomira
si Marimil pentru tal. 49 bani 60 ce au sci iée de la Daninélui DUnlitrarhe
Falcoianu cluceriu) de pe lucru.
lo Alex. Costan. Moruzi, Voivod.
La ac6stil anafora a Departamentulut rémaindil jiluitorii multilmitT 9i
odihnitY, precum 9i zapis ail datil la eantelaria Divanulal Doroniot molo, intgrimil
Domnia mea anaforaoa ac6sta 9i oranduimu po sluga Domnid mole ....
Paharnicold, spre a se face orinare procura so coprinde mai jos.-1793 Sept. 13.
Pré lnallate Mintne,
Pirituld Isprgvnicolu nu tilgildui datiria acolar' silpgtorI, de tal. 49 bao'
60, norma qisA, cg fiindil eld venitil la Bucuresd pentru alto trebY, i bolniivindu-se,
de aceea nu pliltittl i cil sg m6rgl, ea mumbavirrt afarg la casa
luI i sil le plgt6scg, a dual cerero se primi, darg el sil aibg a plilti 9i trepiidultt
mumba9irulttI ileciniala, i grtsimO ea calo, ca luminata porunca Mgrid
Tale s'a m6rgii Lumba9ird ca eI dimpreung sit Implin6sert banit d6o
deplinti in mana jaluitoriloril, diserg, ea morgO qi et in fata loculuI;
iar hotgriroa, coa desilvôr9itd rémane la M'Aria ta. 1793, Sept. 12.
Costandin Baratov a CI acera. afana Medeln. Antonie Fotino. Costantinu
Otòpénu. Cond. XXIV, Fila 433 bis.
O alta tn6sura este luatit prin circularen urnlä'U5re adresalii la
judete íi la cAinitica'rnia CrainveI:
lo Alexandru Costan. Moruzi Voivodu.
Danm6v6stril, ispravniciloril ot sud. . . . silnétate , fiind-cg uniii din locuitori
sunt fgril de niel' unil folosil i trebointg, do dail parjúle
camparilortt, lgsandu focultt do ardo flirt do nid o pazil, cum. qi altit din
locuitorii drumotT pe unde poposescrt frtcèndil focurI de încitljituí, na-lrt sango
la riflicarea brui, i din lenevire lasa foculu argandu, i intindèndu-se so
aprinde tutti d'Impon', de rôndil, din caro ac6stil pricing, do palia(' multe pagube
s'ail intômplatu la fôn6te, la ariile ca pato, la dombrrtvI, tinute, cum
la nrunestit, preeum qi pricinT de jrtlbt i judediti amo vét,lattt Domnia mea
indostule, 9i fiind-cg ac6sta art fostrt opritg i mal' d'inainte, iait v poruneinnt
stra9niert, ca sit '1E41' scire la t)tI de ob9te, spro a se feri verI-cine do una ea
ac6sta, pentra di de so va cuteza vro-unulil in potriva acestd morici a
urma, bine scie cit afluití ca acela, nu mimai va piad ort-ce pagubg so va
intômpla, ci inca' se va 9i pedepsi stra9nicil ca unid cálcat ru portincot, do
caro porarea sg vé fie in grija, st cercetatt ca st doveditt 9i sil aflati po
untart ca acola, spre a-ht insciinta Domniot molo. 1794, l'obr. 17.
eond. XXIII, Fil. 200.
!siega flomiiniloril de V. A. Urechid Tou. V. 9

136 V. A. ORECHIX
In timpulu rèsboiului din urturt mai multY precum amtt
Cu diferite titluti intraserä in 6stea austriacä, hit alW (devotatI
lui Afavroglieni) fuseserrt robiti din terä i (MO in Ardélil. Satele
din care eratt asernenea locuitort ròmaserd inciircate la cislä ea numele
!oat i deci reck.rnara uprarea därei pentru ceY neintori inc5.
din Ardélti. Maceren, inert din 1791, nu este 311 totulil tertninat5
Domnitorultt, in 1794, Ianuaru, cere Ispravnicilont din judeto isvodu
de tott locuitorit rètriw in Ardealfi, ar'étAndu vèrsta i chipulti
ca sà le reclame extradarea.
Este curiósä acé,stä afacere pilo aceea, cä este ca o contre-partie
la cererile Austriel de esträdare a pretinOloril dezertori din atmala
austriaca,i Nu averna TliC1 unti documenitt ulterioru din care sà putemu
constata, c'd cererea lui Al. Moruzi a fost satisfäculä, de Austria.
Déca unii romärti pAm6ntenY intrati in cístea austriacrt nu puttr,u
cu inlesnire scApa din ea, nu cu mal pucinä groutate putht sa--*t
capete licenciarea i o.5tenii primènten1 r'émat t subdrapelultt tèret.
Eacd formalitätile, co cari unu seiménu puta fi licenciatu dintre
seimeni, dupä 26 aril de serviciil:
Anaforaoa ce s'au faeutit in dosula jalbei lui lene Seiménu pentru a fi
up6rat1L de slujba.
Prea Inalfate Dtinine,
Ert ticalosula m afla sinjinduí seim6nti la st(igula ahí doiloa spataresca,
din qilele Maria sale riiposatuld Mtn.' fericire Crrigorie Vocla cela Betranil,
care all facutil Pandeloimonula; carole ajungi.,Indil la mare slabicittne si in vr6sta
b6tritneteloril nu nutT pocia sluji, mal alesil stint bosorogti, piciarele mi s'al
laatri din Ele, de sunt 3 anT si nu stint vrednica de a-mi ettstiga macara
hrana gureT; talen i 10 sunt datorrt ca sa-mi platescri reindarile ce anill ramasti
1.6.1-n44 , neputêndil sluji din pricina bóbei, i nu amu tiealosula mricara
o para; pentru care speriindu-in, amrt caqutil la mila Afariei tale, sa to
1. Tatá o carte din 23 Noembre 1791, din care vedemil cum se urmari chiar de Sutu
repatriarea Romaniloriä, earl' luaserä serviciu In 6stea austriaca:
Carte inclusa la Ispravnicii Meltec1c.iloiu, pentru 3fihain i Pcirmilu er
se afla la regliementuri in Ora Nevtlesca.
CredinciosT boeriT Domniei mole Alecsandre biv. vol Sard. i Costacho
Pantea hiv. vol Serd. Ispravnicitora ot. sad. Heliedintl, omit vorlatti. Domnia
mea insciintarea de la 15 ale lui Noemvre, ce ne faceti pentra i Pitrvu
ce sunt pAtanteni i dajnici al visterieT, earl' se atla in Ora nom46seil, la reghimontil
Calla si Brincan, pentra care averatt Domnia mea purtare de grijil
do a voni la localu lortl, si nu lipsimu a rospundo Dattinhrüstra si tiff siinetot.
cod. ilia 17.11, Fila 201.

milostivescY asupra-mi, de a fi ertatii do slujba, fhicêndu-mi i luminata carte de
aOrare, sui potti trai in pace cat void mal avea (Pie, ea alta pitara nu amil,
si nutro pomauhi va fi Mafia tale, mal alesti cui anill si oil fecioril de slujesco
dcosobitrt totd la acestd
Robulu Mariei tale Ene Seimén
neputinciosu din. Ele.
Dumn6ta vol Spataril st corcetczY jaiba ac6sta. 1794, Octom. 13.
Io Alexandru Cost. Mor un Voivodel i gpod.
Dupa pliroforia co da Don-miel tale, D-le vol Spatarri, do starca
porancimil Domnia mea sa fie ap5ratil do slujba. 4795, Febr. 26.
Prea Inàlate Dchnnel
1. Iata" unele acte relative:
ISTORIA ROMANTILORÚ 134
Vel Logof.
Din luminatil poranca MarieT tale amd cercetatil jaiba acestuY Seim6tirt
vi-idOndu-11.1 i insumY, si m'alud pliroforisitd, cii ca adefératd se ea fOrte in
v(Irsta betranetelord i neputinciosti de tOte de a mal' fi vrednicil do sltijba,
se afla i bolnavil, de slabiciunea betranetelord In cat nu se pote parta niel'
Po piciOre, ci cu chile cera mila Mariel' tale a fi apsératil do slujba, i numaI
und feciord are, care si acola se afla slujbasti bid Seim6nil, i iémane la mila
NarieY tale. 1795, Febr. 20. Vel Speltartt.
(Cod. XXVIII, pag. 101).
Dorinta sátenilora de a cleveni proprietati, ca ayia sa' sca.pe de
daca i de angarale, se manifest'a prin mai multe aete din condicele
Domnesd de sub Alexandru Mortal. Unu interesantrt procesCt de proprietate
urma nitre locuitoril de la Valea Lunga, judetulu Dambovita
cu Cantacuzinescif
Locuitorii de la Valea Lunga sud. Dc1»zbovila cu Cantaruzinescii, i Irrisoscoleil
pentru niosia -Mea- Lungii.
Io Alex. Cons. Moruzi Voivod.
Ca acésta anafora Dumnélord velitiloru boerY s'ail infatisatil la Divand
inaintea Domniel' mole CantacuzinesciI i ffrisoscolai ca locuitoriI GungenY,
unde cercetandd Domnia mea, ca sa ne pliroforisimil mai antOt din sineturi
voclfi de pricina acesta mosii pe care si o parte si alta o mil ea a lord, niel
numitii buen f na avurri sil ne arke sineturt vechY, niel locuitorii nu avurrt
altote, de cat sinetuld acelord dot rOposatI bocal CantacuzinescI de 62 de anY,
caro este pe inmole lnY Musatil, ca trei copii aY lui, ca s'ad rescumOratd do
la D-lora en primèntu da impreuna, in care nu serie niel cat este partoa acola.
Ilusatil, niel pro unde si din ce mosa e anume, si asa razernandu-so si o parto
si alta la cuvOntulti stripanirci, caro esto chi calo si trobtlinciOsa a so dovedi

Alq V. A. URECHIÀ
*i cam] proprietatea era dispotatä teranuluT, el(' cerca sä i se
la fata locale prin märturiT vreclniee, amti cerutil Cantacuzinescilorti i Hrisoscoleului
s ne aréte vrernea cand pota a se afla la numita mosie pentru cercetarea
ac6sta ca sa fie randuitii cu hotarire, si-sT puseril inaintea DomnieI
mole sorocil la 10 ale luI Marta a se afla unultt din Dumnélorti acolo la cercetare
; (lea porancimil Domnia mea Durnnév6stril Ispravnicilerg, ca in fata
localui mergêndil, unulu din Dumn6v6strii, uncle sä fie amendou6 pärtile
facetI cercetare ca carte de blästemu printre locuitorii imprejurasi, cart sr& nu
fie Ilia' rudenff, nici impreunti secrétori pe acéstrt mosie, de au sttipanitu acestI
Lungeni, off t6trt acéstä mosie precum ziett, orI parte dintr'ensa i càtl parte
de unde i pan unde ? de cand i pânit Cancl? si ce feliu de stripanire au avutti ?
de ail mata i dijmä' ca cele-lalto dreptäti ale mosiei, ski do art fostti numai
ei nedajnicI de dijmä i clac? cum si miírturia ce veril avea numitii boorI, ot
(maul str6inI adi6fori, asemenea sil se cerceteze, i toff precum von' sci
adeviirulti märturisindu dreptti in frica lui iseill6scrt in dosulti
bliístemuluI, i fites-care de imprettnii cu anaforaoa Dumn6v6strii viindil amtnidou6
pärtile aicI la Divanti, se va face hotärirea cea des6V6rsitil. 1794
Crhen. 25.
Vol Leger
Pré Inaltate D6tnne,
Banulti Lungénti ca cetasii si Nicola sin Stanu, i Bucurti sin Bucurti,
Bucurti sin Ene, Stanti sin Serbanti, Craciunil sin Vladti locuitori din Valea-
Lungti, sud. Dainbovita, art jäluitti Maria tale pentru Dumn6luI serdariu Costantinti
Cantacuzino, licêndti cil ei avêndrt mosie strr1nes6seä a 101.5 ce so numesce
Valea-Lungä, art stä'panit-o totil ca pace pana la rcizmiri(a Rusiloru,
far de atuncI incepandu namit sardarrt de ale improsura moqia lora,
ert duprt ce s'au filcutu pace in Mrtriet sólo Alexandru Yodil Ipsilanttt,
s'arti fi judocatti ca D-lut inaintea Dumn6loril velitiloril boerI, nand atunci
reposatulti vornieä Badea Stirheiä luandu-le de la maim lorti
vela ce area de stäpanfrea acesteI mosiï, i ei ne mai av6ndil cu ce sail cauto,
de atunci inc6ce impresurata t6tii mosia panii incatu (Act" c estimpa
i-art scosil D-lul särdariu ca tail din sttipanire, i cert.' dreptate a li se da
dréptä mosia lorti, care au avut-o i art sttipanit-o pang la fézmirita Rusilortí,
dupä a crtrora jalba Viitavu de Divanil din luminatti porunca Mariei tale art
aduStl inaintea n6stra pe numitii jäluitorI, fatti ea Särdarii Costandina
Iordache CantacuzineseT, pro caro intrebandu-i ce ati sil zicti tnpotrivil, re'spunserti
cä' actistä mosie o stitpanescil do la mesh' i parintiI D-lorti.
in caro mosie flindil avutti parte inpreunä ea D-lorti, i unehittlu D-lorrt generaltl
Mihaiti Cantacuzino, acea parte a unchiuluI D-lorti se stäpanesce acurnä
de D-lui Medelniceriu Costandinu Hrisoscoleu si de Märia sa Domnita Ecaterina
Mavrecordatti jupan6sa Aposatului Raducanti Cantacuzino, iar ca sil fie
stapanitti jtiluitoriI panil la rezmirita RuiEorui, sOil panti estimpli, precum oicu
ei, ac6sta de totil o tägiiduirli. iar cti s'ati sculatil jìlluitonii ca acestä cerero
si In Dornnia Märiei .sale Alecsandru Vodä Ipsilantu, acésta nu o ttigriduirti,
frtrii do nurnaI cg, (1;10 cercettirile co s'ati facutti atunei, eunosc6ndu-so
v546ridu-se cererea lora, färä niel anti lelilí do dreptil s'ati isgonita do la
judocatä, si all stäpanitti si de atuncI pant" acuma cut bunti pace, dew. at-nil

ISTORIA ROM'ANILORtI 133
recuni5sca de Domnie dreptulti de protimisis la arendarea mo§iiloru.
corafti sti ne aréte de ad niscareva sinetu.rI pentrii stápanirea acestal
rnoii,si rgspunserg c tole lirisóvele, egrtile si off-ce sineturt au avutti ale
easel' acumil Intfacéstil rilzmiritg trecutri a Nemtiloril, avi5ndu-le puse
la pgstrare ingantra la sfinta Aldngstire Poiana din Sud. Prahova, i spilrg6ndu-se
ac6stg Mongstire atone): de volintirl: si lutindu-se lJT cu avatari ale
multora boerI, ce le avéti puse acolea, luatil si li s'ati Apusti atunci
si bite scrisorile easel D-lora, de nu art acumrt catusI de micil sinetti pentru
stripkirea mosiiloril D-lorti ; amti intrebatti si pe namitula Banli ca cetasii
do ad et niscare-va sineturI ca care sil doved6sca, cg ac6stg mosie este a
lord, i r6spunserg, cIL hris6vele si cartile ce au avatil pentru ac6stri mosie a
lord li s'aril fi luatu atuncl de la mäna lora do r6posata vornicti tirbeiti, in
Domnia Mgriel sale Alexandra Veda Ipsilantu, frira numaY 4iserA, cuí la o sorg,
numitulaY Band. Lungénii, ce se afla ea locuinta in Sud Buzeil, afländil eI
o carte a r6posatilord beer): CantacrizinescT, datg la mana lord de r6scump6rilt6rea
din ramkie ca pgiantald lord, s'ati dusrt de all mat-o si o aretarg
acum de o vejamil, scrisä' ca Mtn. 7240 Aprilil, de sunt pkg acum 62 anl,
iscglitil de rgposatu. Mateiti Cantacazino vel Aga, si de reposatuld Pärvulti
Cantacuzino frati, pe care o dad lai Musatil romku. Dumnéloril, i eu treT
copiI anume Stan i Bacur, Dragomirti i ca altil semintre de copiI, earl se vord
mal trage dintru elu, cart Romani arkg a ail fostil al Dumnélora de basting.,
do la r6posatalu mosalti Dunnelord Dritighid Cantacuzino ve! Spg,tarti, ea sui
fie in paca si Yertati de riunänie ca tutti n6rnalti lord, pentru eg rescumperata
de la Dumn6lora cu. tal. GO vpcht ; insil elti ca tutti piimêntalti allí
loru. Care acelti Musattl, Jise Banalti, a este tatillti lui, nrisc6ndu-lit pe d6nsalii
alti doI feciori, dupg' ce art Waal acea carte do la boerif CantacuzinescI,
precum dupg ar6tarea lui mat' josil insemnrimil genealogia lord; iard alte scrisari
afarg dintr'acestea, respanse Bana a nu mai avu ; (led niel la o parte,
nici la alta fijad scrisorI si sinetari pentra stiipkirea acestei mosiI, i ac6stri
adeverinti ce argtarg,' jrduitoril, mgcarti de este si adeveratg, darg fiind numal
pentra partea unuia ce ail fostil atand din romilnii boeriloril Cantacuzinesel;
ama intratti in cercetarea stuipànirei i kid intrebatil pe jgluitori, câtuí mosie
(lieu cli ail stripkitil ei päng la rgzmirita Rusilord si respunse, cli ad stgpiinitd
t6ti, mosia Valea-lunga, iarg de la rilzmirata Rusilorti, jiseruí eg, ail Meeput
II boerh Cantacuzinesci a le impresura mosia lord, darg totu stilpfinea i ei,
laändil de la strilinù cali se hrdnea pe m )sirt, dijmun din prumbil, din fkete
si din ghindurita pgdarilord päng la acésta de acum räzmirita a Nemtiloru.
pupil ce s'ati. intorsil Damn6liti Serdaria Cantacuzino din lä'untru i au venitil
aim. in Ord, ()fed cuí ail cuprinsil cu total ti si ac6 pitting' stä'panire ce maY
avea, si au remasa numiu de n'ail fostrt sup6ratt a da dijmil sOil alte dreptuff
ale mosie, iarg estimpti ad Incept-Ltd a le lua si lord dijrnii i a-i supine
la clacui, ca si cum n'ard avea 'del o mosie ; caro t6te acestoa
D-lord boeril Cantacazinesci, 4iserg, cul nici de cuin si niel odatg acestia sbipkire
nu ad avutu, ci de and s'ail poinenitd ac6stg mosie ad ggsit-o
stgpkindu-se de pgrintiI fijad strilmosasa a D-lord, pe caro ad stgpfinit-o
filrg de a avea acestia catasi de putinti impgrtgAre la stilpkirea
acestaf mosiI; Ineul ziserg,, cul r6posatultl. Mihaid Gheneralti, unchiulu
0-lora, a avutil. Isprilvniceld la ac5sti 111.0§iI3 pe illS110 unit frate alu vestuia

1:34 V. A. URECHIX
Acestu dreptu a fostu mentinutil In diferite casan t de Alex. Moruzi.
numitä Barra Lungénil, anume Bucuril ; introbarrun pe jäluitoriu de irk°
dovcdascii ea mä'rturie 6menl bkranY improjurent de acolo, insti sträinf adi6fori,
iar nu pärtasI sóti rudenti ca. dènsisf, cil le-aa carsti stilpanirea asTa chiar
cum arkarä d inaintea nóstrik si rèspunserä, di' acolo la fata localuI all indestule
märturir amen)." sträinT, imprejureni vecim de pro längil acéstrt mosie,
cu earl vorui putea dovedi, prin carte de blästemri, Cl cursulti stripfinird loril
aìi fostil drier cum arétri mal susil ; dreptil aceea, fiind-cti sinetarI ca dovadil
ca laminare indestalä, na all niel o parte niel alta, si fiind-c6 am6ndoat5
protile se Ong de euvèntal stäpfinird, aducéndti phil unora impotriva
altera, adecil fiesce-carele in parte-sI cl stäpânirea aii fostil asYa si fiind-cl
numaI ca acestul mijlocil alii stilpftnird, r'émlIne sit fie cunoscutil la dreptil, do
ail jillaitora vre.-o dreptate la cererea care facil, si de vreme ce dapa oränduiala
judecätei jäluitmilorti se cuvine a li se cere dovadrt pentru stilpänire,
iar nu boerilorä Cantacuzinesci, gäsimil ca cale, sil fie lurninatri porunca 1Uriel
tale cätre Dumnéloril Ispravnicil judetuluT, cil chiar acolo, in fata
sil facil cercetare Eat@ ca am6nuntulti, prin carte de bliístemil asupra acelorti
imprejuranI sträinT, care disorti jäluitoriT, cl el' all märturil ca art dovedeseä,
crt ail stäpanitti jäluitoriT tag acestä mosie pänii la räsmirita, Ru-
*lord precum ictí el, si de atl avatil parte de stäpitnire si de la räsruirita
Rusiloril prink' la acesta trecutrt a Nemtiloril laända dijmnfi din filnete, din
porumbil si din gliinclä'ritula pridurd, iaräsI precum dica el, cum si de la
räsmirita Nemtiloril i pänä estimpti de all fostil el nedajnid de dijmä si do
claculsi de alte drepturi ale mosid, i orI in ce chipil se va dovedi drepta
adefe'ril pentru stäpinire de all avut-o jäluitorif, precum tvatä'mrt mar snail,
primindil aceI marred cartea de blästemil7 pue Ispravnicil pe fiescarele
trécrt märturia sa in desalt" carter blastemultil, uncle aréte
sciinta sa pe larga i sr' adevereze i D-lora IspravniciI ca iscillituribe, ca ca
acea alegere si cercetare ca ami5nuntu ce vorti face D-loril IspravniciI in fate
loculuI prin blilstemä, pentra rändulti strtpánird, viindil amèndoue pärtile aid,
Maud prin osebitil anafora vomit arta Milrid tale isbränirea pricinei in co
chipil ne vomil domen i cil este cu. dreptil ; iar hotä"rirea desdvdrsiti rdmano a
se face de critre Inältimea ta.
Cond. XXV, Fila 272.
Genealogic', lta, Illtqatti 'random clupei aretarea jaluitorittlul.
11AT
Stan ti, Thwart'',
Nicola,
1
Ducuril,
Yla,111,
I
Itadulii,
l'eciori
Inc,
1
Bucura,
13anulil, *erhan a ,
i
Stana,
1
1
i
1
I
Oprea, Crileiund, Ian il, 13ucura, Itinii,
;
Mihaï,
i
Grozea.
Badtilii,
I
Rada,

1. Iatä tint actil relativa la acestù protimisis:
Pré Inaitate Démne
ISTO RIA BOMANILORU 135
Trebue §i In acésii privinta sá firnu drepti cu elu recunt5seemu
sirntiri umanitare.
Din larainatrt poranca Miiriet tale, D-lai alava de Divantl, au adasti
fatit inaintea n6stril pe Leondari G6lopu ea jalbìt asupra sätenilorti ot. Negoitt
sad. Dolju, 4icadu cum di cumpilrandil °RI venitald a trel: mosit, anume
Negoiu, Bzca i Urzica de la Egumenulu Ante]. Mongstiri: Vierosu, in tal.
000, siiteniT de la Nogoiu nu Pail ìngutthiituí, ci l'ail trasti la judecatil
tea Dum.n610 Caimacamulaï, ce se alla pe acea vreme, i att datil protimisis
darii fiindil mosiile nepotrivite, jadeciltorif na ail luatil s6ma la
acésta, ci art hottiritil cli finiti treT, sä-vi intOrca taleff 200 pentra o mosie co
curt el."; in urmii s'ail mat judecatu ca el la altt Caimacatut i alti boeil
Divanultif Craiova, si afiatil dreptatea de i-att intorsil mosia srtteniï,
sateniT na supusrt, cum ar6til o carte a Damn6lort Ispravniciloril din
sad. Gorja ; amil ceratrt Leondaril s ne ar6te ciirtile ce dice di are, si
ne ar6til zapisalil Egamenulull cu 16t 1792, April 23, prin care i rinde venita
a treI mosil in tal. 600, incep6ndu-se anulil de la sfintala Gheorghe 16t.
4792; ama velutti i cartea de judecata, ea care i da mosia lai scris . de la
16t 1792 Noembre 1, iscillitrt de Dtimn6lut Gheracho Caimactunu si alti
ca care-I da mosia ea cavOnta ca cele-l-alte doue mash nu factl una nici cilte
tal. 150, fiindrt si do citinpri, mat pr6ste, si eli sata nu esto pe ele ; no-ati mat
arëtatil si cartea Dumnélortt Ispravnicilora, D-lat Scarlatti Medelniceriu, Damitra
Britiloiu, scrisil de la Ghonarie 14. 16t 1793, cutre Dumn6lut Vorniculti
Prescovénulti, tutu], cure serie, cil satenit ail stricatil bndeile lui Leondarit si
s'atl faidicata asupra Zapciulta ca mare obriiznicie, i stint vrednici a-st
cortare, amti introbatq si pe Starlit CtIrciumaria, vechilulu siltenilorii, ce are a
respunde? i ar6til o carte de judecatil a DamnOlui Caimacanvilut Sutu, i altorti
boerI at Divanulut Orai)vet, scrisil do la 16t 1792, liartio 20, ce hotiiresca
ctI saenif. ail protimisis a tino mosia Negoitt si tatúrca lat tal. 200, dupa
starea ce se dovedirA ca sunt acestea 3 mosit ; no mat ar6ri, unti zapisti allt
ha' Leondaril, scrisu do la 16t 1792, Augusta 8, celti de la mfina caimacamulat
Sutulti, ce serie, ctI judedinda-se ea satulu Negoitt la Divanalti Craiovet,
luilndu-se mosia ca protimisis, dapit hotiirire s'ail primitu de la Egumenil bard]:
ce art data si de acum habit° sa nu mat aibil a so amesteca la mosie; au mat
(Asti vechilulil sätenilorti, cit i-aril fi data atu.ne'i tal. 300 si nu i-ait
la ac6sta tìtgitdui jaluitoriu, iarit vechila ijise, ca da si acumil; cercetAndu-se
si anaforaoa pro sfintief sólo reposatulat piirinte Metropolitu Cozma, i a Darnnólorti
Well, de protimisis a arendasilorii, care este si intliritrt do
Mìmnia sa Milua Vodii Sutulti si serie chiar asa, cit arendole mosiesi de mama
inainto sà." se inc6pil ca oranduialsá do la itint,1 de Martie, ctstitenil' ce trebao
sii aibg protimisisul celti dupii pravilrt si dupii obiceial pam6ntalut, sit nu'la p6ta
sti-ld cent maI. in luagg, vreme decAt numta plait' la c)i. (Intel a lut Main;
cled din cercetarea acésta se alege, cit judecata Dumn6lui.' Caimacamalg
si protimisis attI tèraniloril nu aril fi avatti 1061 dapii Nizamulu co s'ail data

136 V. A. URECHIÄ
Nu vomil termina acestfi capilolu, care se ocuph de Oran' i agriculturii,
turd de a inregistra i3itacul lui Moruzi chtre Metropolitulii,
Cu data din 13 Mall% 1701, pin care 'M ìnvit sh dea porunci, sí se
fach rughiciuni pentru plúie In interesula recolteior.
lath pitaculli :
Io Alecsandru G'astantinu illoruzi Voivodu.
Pró sfintia ta pirinto Metropolitil alti Ungro-Vlaliioi, flindìl ea locuitorq
de obsto, dupii indomnitrilo i bitnole povetuid co li s'att datil, ail cjutil ca
totit la arriturY, silindu-se cti deosobire la somanatulu bucatoloril cu. indostularo
r6inane acurni ca s facemil dupii datorie rugiicianY cutre milostivulil
D-leti spre a blagoslovi rodulit semëniturilori si a da pitni5ntu.lui inclestulare
do tribitinciósele ploY; do acoea nu lipsimli a serie pró sfintid t6lo, ca sit daI
cuviinciósele povuirï i porand prin pitrintiT Episcopl' i prin turf protopopit
i preotiT, cii atilt aici In Bucuresd, cat si afarä' pretutindonea i in t6to
judetele sg, faci la t6to locurile litaniI i sfestanitt i rugiciura citre rnilostivulti
D-4e5, cerèndil mila i ajutorulti Dumnoqeird slo, spre a da indestulare
pitimantuluI de pld si a blagoslovi rodurilo siminiturilorti, de a le face Judostulate
i ferite de off-ce stricä'ciunï, ca prin rugriciunf ferbintI castigandil
mila Dumne4eird sólo, sit se folos6scii norodu din manca si silinta co ail ficutri
la lucrarea piimèntuluI i sii pótä' obstea castiga indostularea sa.-1794. Maiil 13.
la numita hotirire a Mirid sale Mihaiti Vodit dupit Maid anOiii, darrt
vandarea venituluI mosid na s'afl fficutil do Hartle antniil, totil dupii
acea oränduiali, ce s'au ficuti la sfintuli Gheorghe, si vrernea orandueld do
protimisis s'ail urcatti mai nainte &cat Haiti antuil, tag acea judecati osto
bunil ; citt pentru protirnisis, ciOndu-se (Mph' dreptate la sritenT, gresita esto
ciici n'ail ales ti bine la prep mosia i n'ail odihnitu pe Leondari ; judecata
D-10. Caimacamului Gherache e greqitcr, cad stricei téraniloru,
a avea protimisis la vêndarea mosiiloril, dupii acea hottiriro a Märid salo
Mihaiü Vodi, dar il face mare luare aminte fa preta mosiiforil zapisuli lui
Loondaril, cel de la mana D-10 CaimacamuluI Satali, este de toti farrt do orindulalii,
fiindil-ci judocitoriu n'are euvélitti si c6ri zapisil de la cela co se
judeci, ca se se supunä la judecata ial, ci dar la cartea D-luI Caimacamulul' Gliorache,
flindul se arétit cli rnoiite celea doll° nu plitescil tal. 300, si vechilulti
siteniloril di 300 acumil, giisimtl eu cale ca sI dea Omni' ot. Negoiu tal. 300
vre-unil adausil ce va socoti Miria ta i sa' remae mosia cum este in 'liana
t6raniloril pani la sfarsitalti anuliff, hurt pentru vina lorii, dupi aretarea D-loril
Ispravniciloril, roman° a se hotiri de Maria ta ; párorea mishit intr'acestasti
chipti este, iari hotitrirea cea desivèrsitil 1.6-mane a se face do Milria ta.
1793, Marta 20.
Dumitrache Catargiu. Gregorio Asartu, biv. val Stol, Dumitrache Aracarf.i.
16nu Pascalu biv. ve/ Vist,
Cond. XXV. Fila 46 bis,

ISTORTA ROMAMLORÌT' 137
astárji dupll o sutá ani cam totu aceleat mésurl le ja guvernámëntulti
nostru contra secetei Nihil novi sub sole!
In anexe vointi mal da alte documente relative la acestti capitolu.
IX
T ig a n i t.
Dupil teram, clasa desmotitenila era a tiyaniloru.
Tiganii coutinuil sub A. Moruzi in situatiunea ce cunúseenau, din
anteri6rele documente s). nizamuri.
Dupd vechile nizamuri, tiganulil cure venea lu Ora romt16.sca,
din Moldova, Transilvania, ori de peste Duniíre, era cuprinsù intre tiganil
Domnesci §i nu se estilda dedil décä se ga'séu täinuii liare
tiganit Domnesct ori monastiresci. Acesta nizamti se aplica in 4793
Decembre.
Dama in nota jaiba tiganiloru DomnescI de la Foc§An1 i andoraoa
epistatului armiliei relative la una casa de natura acésta. 1
1. 'ata documentu14 relativti
Jaiba tuturoru /iyanitoric Don/Tiesa, ce se alta ;;e;leturi la Fugan, ill sud.
Ittimnicutu, i araforaoa epistututui ArniciFiei, la caro s'au feicutit i iutarirea
Gospod.
Proa Inàiiato Dtinlne,
Cu lacrinfi herbinti juuluiniìí MilrieT talo, cli acurn do la o vrome, vedomu
ct dintre noT totI eafr no aflilmil qe(lblorI Inteacestil judetti
1-jinda despro hotarulu tereT MoldoveI, s'ah ineeputil a so lua cate unulii dintro
not, can.' ne aträmil vechT aï scaunuluI acostel terT, dandu-ne peste hotarti do
coa, parte In Moldova, cu cuvéntil eä suntemil ai celora-l-altY din boeri" °brazo,
darli niel obiceiu nu seimil, séu porunca Inaltimet tale nu vedemil, precum
acum de curénd Dumnélorrt ispravnicil aeestui judotti, cu a D-lorti poruneg ah
ridicatil pe unulil dintre noT, Manoli lä'utarulti, dat peste botart In Moldova.
Luminate Démne noi mai totl cu adeveratil suntemil din Moldova venitT,
darci caci: ama sciutu hotaru i obiceiulu de aicea, cu bucurie ama trasti i anill
venittt nicea, ca S ne aflärntl repaosii odihneT, i acum sil fimil datT Inapoi In
rnanile stìlpânilorui, cu Ocatii va fi, i de va férnanea ea lucra a se mat arma
acestil fati. top' no Imprilstiemil, i incai de a mistra" bunil voTe maT inainte
mergeniti InapoT, iar nu ca robitT sä no ducil Va' de voTe; ci cu lacrimi no
rugilinti, sil ni se intrtréseit hotiirlrea precum i pana' acum s'ail urmatil, iar
D-loril ispravniciT, ce nu ati trébä" eu noI robiT DonmescT, s'A se mal arnestice
ca noT; i sII ovemil dreptate, qi cum va fi mila Milrief tale.
Robil tildriei tale, noi. toÇi iganii Domnesci, cari 92e afielmu cu amléméntulu
la Fogata, in sud. Slam-ROmnicu.

138 V. A. URECIIIÄ
Asemenea dama in mita douò acte relative la Lirmtrirea unoril tigani
particulari. urméz i la anexe diverse acte.
lb Ales. Const. Mbruzi Voivodu.
e Durnn6ta opistatule allí ArnitívieT, teorisind jaiba ac6sta, sil ar6IT Domnia
melo obieeiulti vi en ce poruncil s'au datti acela mnpth ? » 1793, Noembr. 30.
Prea InAllate D6nzne,
Asculttindtt luminata porunca MrtrioT tale de la acéstii jalbil, amti cereetatil
pentru vechinla obiceiti, ce dicti jäluitorit eh' Fati vi din Doinnesci eartt
m'ama indestulatti, ca tiganiT ce vinti din Moldova, avutti' orT din Transilvania, s6u do
peste ca sil locuiasa inteacésta 01.5, intra ca birti intre tiganii camtireT
Duniíre' gospod. totT aceT iénifina a fi tigani DomnescT, i inapoi peste hotarti
mi se maT dati, frtril mima cand se voru grtsi tilinnitT prin tiganiI monlistiresci,
i boerescT, ca sil se scape de birti Domnescti, aceia munid se dati inapoT, insil
prin scirea vi porunca Intíltimei tale, iar Armilvia orT D-lortt ispravnicit, sétt
macar altt dreg6torl n'att acésta volnicie, ci acestu 11Ianoli lautarulti pentru
care ¡Muesca, cl D-lortt ispravniciT datil peste botara, citutitndn-i-se impele
s'att glisituí trecutil la tabla din:aíre gospod. i D-lorti ispravnicit de att avutu
vre-o poruncrt a InilltimeT tale, vor ar'éta, cric' in arma acestaT mal susil numitti
Matara att maT datti vi altti tiganu peste botara, anume Ursulti, vi acela ett
manolo in tabla ciimilrez gospod. vi bine ar fi de so va socoti de cidro Malta
intelepcinnea Mújol tale, sa se facti poruncrt atre Dumn6lorA ispravnicil judo-
ea sti maT cuteze la o necaviinci6stí faptrt, ce este impotriva poruncel
tuluTi obiceittlaï tereT, acT de nu se va zlitigni una ca acésta, Oto sa curgg pagaba
amilrot gospod ; iar hottirirea cea desevérvitti r6mtme a se faee do catre
Intiltimea ta. 1793, Decem. 8.
1. Io Alees. Cost. Mbruzi Voivodu.
AOrt srt se nrmeze, pentru care oriindainnt pe sluga Domniet mele
sii m6rgrt spre a se face nrmarea ce so mirilla mai josu, cl de nu sant DomnescT,
sil so facil indestulare jilluitoruluT la dreptatea sa, ca sit nu-T pagub6sell.
1793 Octombre 31.
Vel Logof.
Pré Incillate Minina
ltuninatil porunca rdriel talo pe ac6stil jaiba, insciintilmil Utatime!
tale, cl numitultí jrtluitoriu este vciutu cit are tiganT intre tiganit Dommese!
vi niel' o dovadg, in scristi nu avu sI ar6te, flirt nurnalf prin graiti, cl vatavu
do tiganit domniei séle i-arti fi adastt f6spunsti, crt flit s'ad supasti a pltiti birultt
obictnuitti, ca cuv6ntrt cl arti fi av"6ndil sineturT Domnesci, iarrt de alto=
zapciu s6ti vatavn de tigaril DomnescI nu sciu srt dée rèspunsti, ci spre a se
descoperi adev'erulti, de sant DomnescT ea sineturT veai vi nouT pe la m'AMI°
lortl, ski de sunt a! jaluitoriului i ea minciunT silescti a sciipa de adetulfi
lorti, de la judecaLti se gtisesce ea cale, sa fie luminatti porunca Inuilfimei t610,
cu ruumbaviril ArmleIuí, srt mérgA impreunti cu omití Aluitorulai i off-ande

ISTORIA ROMINILORU 139
Una casa demnii de atentiune semnalám sub Domnia fui Alexandru
Moruzi, e vorba de determinarea cestiunel : O fatä ndscutá din
párinte igana i mamá romanä considera-se-va ea de tigancä,
fiind-cä pravilele poruncesoil clicèndri, c'a electa Oto mai multa se
pärtinesce i se ocrotesce slobogenia, flindu in lume ca un(' litem ce
n'are pretd» acéstä copilii nu este ea libera 9 Domnitorulii dg
resolutiune
va gäsi pe numitiT tigard, srt-i i6e Cu orY-ce sineturY voru avea, ea sit se infritisoze,
atatrt cu jäluitoriu, eatil i cu catasti§ele de numele tiganiloril amare'
gospod. i atunci de corcotarea co li se voru face, ori al: cut: vor remtmea,
cu deosebitil anafora te va' Insciinta Inidtimea ta; iar hotärirea coa desävärsittt
remiine a se face do &gro Inilltimea ta. 1793, Octotabre 31.
Mihailu Clueeru, , erbanti. Medel.
Cond. XXV. Fila 73.
1. lntärirea ce s'aic ftietita la anaforaoa deparlamentulai Crentenaliona
(lapa jaiba tul Andrei Stolnica becialui Domnesca, pentra o copita de ligana
ce i s'aa hardzitu.
lo Alees. Cost. Morazi Voivodu.
Dupä cercetarea ce s'el fäcutti acesteT eopile, fiindil in amfivolie do sI0boda
i nu doveditrt de tigancrt, poruneimil Doinnia mea, ca la vromea ce va
veni in vórstil de a se clisátori, sil fie slobodii deskérsitu, iaruí pänä atund sil
o aibrt ntunitu Andreiu Stolnicu beciuluT. 1793 Decemb. 17.
Vel Logof.
Pré /Tia/late Dihnne
Dupit ltuninatit porunca Mitriet tale, ce se cuprinde la acósta, prin zapeilien
Dumn6luI Epistatultir Armäsiet, s'art adusil in departamentil nurnita Fllirea
copilìl In v6rstrt de anI 13 si ispitind-o pentra pärintiI eT si de unde este de
feliu, ati dat tacrirìl, clt- este näscutä si crescatä peste Duniire la Silistra, are mamá.
anume Gherghina, iaril pe tatil-seu l'ail chematil Rada Herant i Arabagiu, ilarrt
ail muritu, i mumä-sa ail luatil ala doilea bärbatil pe una Peea Rentiperil si
am6nda s'ad dusil din Dirstoril la Ismailtt si ea rlimaindti langit watt Gheorgho
baciitaru, au adus-o aicT, i vlid6ndrt cii nu o eatztrt, s'Iba datii 1âng numitu
jäluitotiu, de este o lunä; decT dupä tacrirn ei, cu tlite c este tigancil, iar duprt
mestesugultt ce dice cii ali fostil metabirisitil mlicaril cii copila-lil ar6tä
tiganti, dar pede fie fostil Romfinti; ea tole acestea venimil a cuvinta de mumasa
de art fostil tigancä sóuí Romana': ne fiindil la mijlocil allá dovadä, rgmhe
inri anfivolie i copila acbsta fiindil parte femeliscá.' urm6zii stäreI mumli-seT ;
ei fiind-cit pravilele poruneescri icèndtí, cii decat tlite mal multil pärtinimil
ocrotimrt slobohnia, hindu In lume ca unti lucra ce n'are pretil, si iarti pravilele
cA ceca ce va place impliratuluT, este pravilrt ; dreptil acea cea desev6rsitrt
porunca rlimilne a se face de catre Inältimea ta. 4793.
Damitrache Dumitrache tirbci Pitaru, Iordanu
Gramtitieu.

140 V. A. URECHIX
X
Boerif ci sculitii.
Dionisie eclesiarculli in chronografulu sea (Jice, ea A. Moruzi,
era cam strapticil i aspru ca boerii."
Din actele ce cunáscemil de la acestä Dornnitorii, pana astä-1z,
t;i mal ales(' fat.d cu teranii, nu se justified acuzatiunca ce 1 aduce
Dionisie. Jit veclemil din contra intärindu privilegiele boerimei i intimléndu
aceste privilegii la multi boeri i la lii din némurl i ciliar
la Doctorul0 Silvestru. Aducemil aci, in note ì in anecse, cdte-va
documento probändu asertiunea néstrd.
latä anaforaoa i resolutiunea domnescri prin eare lui Scarlatu
17,4 lui Dinu Chmpineni li se dh o despägubire pentru pleura cc se estrago
de pe nunia :
Anafora spro a se da Scarlattí. Campin6nu. i frato-sí Dinu, po
totti anu, din vamti, cate tal. 400 §i -cato tal. 100 do la cìuinariL pontra piicura
co ese pe mo§ia Dumn6luI.
Dumn6ta vel Vist. sil toorisesci jaiba ac6sta i sii areff Domuid molo in
scristi pricina i obiceiu ce arétii ca s'ad urmatti. 1793, Afaiii 5.
Biv. val Stoln.
fo Aleesandru Cost. Morani, Vvd.
Fiind-cá dapii pliroforia cinstitti §i. credinciosri b)oriulti DO111111CL
molo vol Vist. curn cit jalba jaluitorialuI esto adovératri, precum i in condica
vistericq gásitti trecutrt cartea edposatalul Voda Nicolao Caragea ot. 16til
1782 lanuariu. 22, cuprindet6re, ca sit li sit d6e Po totti anulti cato tal. 100 do
catre camptirtitoriu vuín1ilortí, i. tal. 100 do la cámara Domn6scil pontru picara
ce eso inteac6stii mo§ie a D-loril, întitrimtí i Domnia mea qi poruncimil
sti li se urmeze asemenea plata. acestorti bani. 1792 Maiti 22.
Cod. XXIV. Fila 165.
VolLoyof.
Iatä. unii alta documenta de scutire a butiloru de vinu booresci
la intrarea in Bucuresci:
Pré Inaltate Dòmne,
Jaluimti Márieï tale pentru vame§ulil oborulni Targultit de afarii do niel
din Bucuresa, cii cl T'a vechiulti obiceiii ce este, boeriI de n6mti, cum i mazilii
1. Tesaur monum. Papiu Ilarianii, T. II, pag 184. Fotino din contra dice, ea A Moruzi
atre boerl se purta Cu dragoste i Cu Incredere, onorandu-I ca ranguri dupa merite
ajutand pe fie-c- re dupà caracterul 8'60. (T. II, pag. 182 Trad. Sien). Intre cel mal cu sdma
jutatl fui-a Nicolae Filipescu marele Vornicù', Filipescii In genere §1 Vacarescii.

TSTORIA ROMINTLORU 441
cei co nu plitescti viniiricia, nici vami de butt n'at't obiceiti de a pliti, Uri
do mild numat plitescti podulil din Bacuresci pe bani 45; iarrio de si vorti
vinde vinurile la tirguri de afari ca ridicata, piiiescii vaina col ce cumOril,
eil fiindil in oränduiala boerilorti de n6mil, din vechime aveindu i privile-
&aril° tuturoril luminatilorti Domni mi s'ati pizitu acestil obiceiil, iarii actim
unti Anca viindil de la D6lil ca irjece butt ea vinti din viile mele, ce le arnti
din capulil podulni Tärgului de afari, i-amti oranduitti cindi but):
pe la ulita Forestreului s intre in (Argil si le dea josti lute° pimniti ce o
ami in parten boulai, iari ca alte cinci amtl intratii eti in tàrgul ca ele pe
podulti TärguluI de dark', i mortasipu din capulti podului Tirgului de afari,
silindu-m6 i-amil pliltitti pe bute cite ban)." 45, dändu-mi si rivasti, iar mortasipul
din capulti poduld ffeniistiiuluï all luatti zeitige de la chirigiT i i-art
Matti i ati trecutil cu bitile. A doua 4i ail venitil acelti mortasipti la pintnita
mea si i-amrt plititd de bate câte bani 45 si le-ail datä ì rivasti si all qisti
sL m6rgi dée zil6gele, i dapi co anul datti butile din care josti
si le-amrt plä'titil chirigillorti, ciad art esit afarä' iarti pe acaba ati esittt,
cerindti zilógele nu ail vrutil si le d6e, maI cerindu-le i vama de buto Po
bani 39 si asa si le d6e ziltígele; el gribindu-se a merge, all lisatil zilúgele
la celti mortasipil, si maI pe urmä mergôndil cil iarä'si la vie m'ati apucatti
aceï chirigii i le-amti pitítitu zil6gele tal. 4; &Rid ce mil venitti aci mutt
mersil la oboei la vamesti i i-amu arkatti cilrile Domnesci, (jici5ndu-le
dúo zilh5gele; ein'ati vrattl, coradu-na si le plitescu i vaina; eti n'amti vrutä
sil le dart, neavindrt obiceiti i all rinaslí zilógele i ping acolea; acum incu.
8 bap', patru le-amil trimisil iari pe ac..)lea la circiumii i iar
ati luatti zil6ge do la chirigii, iarti ca patru amti intratti ell pe podu TarpluI
do dal.* i anut plititil podulti de bute dupi obiceiti, iarä de vaml nu m'ail
supiratu ; amti trimesu i acelui mortasipti banil podulta sii 'mi doe riva0,
chirigiT zilógole i nu all vratti, corindti i vamil. rogrt Mariot
talo sit fie luminata porundi a Maria' tale la un zapciil, si 1T1Ó sctitti la judocart
ca faci implinire, i pentru zikigele de anti si pentru colea do
acurn, si cum va fi mila AltirieT tale.
Robulii MAHN talo, [that Gliiteseu din Bucuresel.
ll-ta vol Logof. de t6ra de susil, sil teorisesci jaiba ac6sta.
Coml. XXV, Fila 93.
Iliimu in anexe mat multe acte de acésta;i nalut.5.
i. Eatä chiar aci cAte-va acte prin earl Moruzi Vodi acorda diverse privilegil §11
scutiri la boeri i la diver§1 slujbasi :
Cartea lui .erbanu Racovicénu pentru a seuti vita scatinii de carne, i
o di reiundi scutita.
ZO712. VlaS. Lief orbantt Racovic6nu sin C stìndiiiuí Racovic6nu biv. vol
sitrariti, ea sa aibi cu adisti carte a Domniol mole a tinoa in Craiova o

442 V. A. URECHIX
nu numai fald Cu boeril, A. Aloruzi nuUt vedemü aspru dar
carcimnil dréptit a sa, scutitit de fumaritil, do crimináritil, de vamit pi de t6te alto
angariT ce esil pe arciume, apipderea sit aibit a tinea i unti scaunil de triiatil
carne, apriratá de fumáritti, de erbitritti, de vamil pi de t6te alto angariI, do
niel miele valti sail bántuiallí sit nu aibit, pentru cá, acéstá tulla ail avut-o
r6posatulii tatuiluí m'al in viatri fiindti, atat de la altI fratI Domnsi de mal nainte,
i de la fratele Demnil Alexandru Vodil Ipsilantil, prin cartea Domnid salo
co védumil ca lét 1775 lunie 43, cat i do la fratele Donuirt Mihaili Vodit
Sittulti , din Domnia dintiliti , precum fédumil iarild cartea Domnid sale ea
16t 4784 Majá 13, dreptil aceea Incá m'amil milostivitil de anal datti ac6stil
infla mal susti numitulta 'erbanti Racovicónu, spre a fi de ajutoriu i chivernisóIt
fiindil-cit este omil scitpiltatii, pentni care poruncimu Domnia mea
taturorti colora ce yeti fi or6nduitl ea aceste s'upe, la mila ce se arétri mal
susii, intra nimicil supitrare, sil na facetl, eá ap este poranca Domnid malo.
1793, Noem. 1.
Zon. Vlas. D-lifi cinstitula i credinciosil boeriuld Domnid mole, Nicolae
Filipesculti, vol Vornic' ca srt alba a tinea pi a scuti do116 scaune de carne
ala in Bucuresd, de vamil, de erbiíritti pi do alta dad obidnuite pi ne obidnuite
cate sunt de dail alte scaune, cum i despre vátavI de m'Acoplan iarild
sit fie nesupiíratii pentra nescare-va cereri de avaetti a hit, pentrn crt acestá
privileghiu l'ail avutil pi de la Domnia sa fratele rIlposatil Nicolao Vodil Caragea,
dupá cum ne adeverimu Dornnia mea din cartea Domnid sale ce Védunill
ca 16t 1783 Maiti 20. Bed j Domnia mea amil bine-voitti pi amil Invoitií
acestil privileghiu, pi poruncimil tuturorti la cal): so cuvine, supárare filtra
nimicil s4' nu facetI scaunoloru mal s'asá numituluT. booriti.-1793 Noem. 24.
Cond. XXIII. Fila 182.
Lo Alexandru Costandinft Moruzi Voevodtl.
Vel Logo f.
Zetn Vlaseoe : Dat-amil cartea Domnid mele singa' Domnid mole Fota
Cavazulti prin care sá aibá a scuti aid in orapulil Domnid mole BucurescI,
o pritvillie de fumaritil, pi de t6te ditrile ce (tau alta pritvìulii, apipderea sit aibri
a-d grisi lude dota): 6meni strìuinI i fiírt de niel o pricina, carera dupii coreetarea
ce li se va face do ciare Ispravnicil judetului, salí de cara zabitii
politid iiind striuini ca adefératti st li se dúo i pecetluiturile Domnid mala
do la visterie, spre a fi In pace pi nesupitratl de t6te duíjdjile i angarilla, perita
cara poruncimil Domnia mea la toti caff se envine, nimenea niel unil felil
do supitrare sit na faca, crí apa este porunca Domnid mole. 1793 Octom. 14.
Cond. XXIII, Fila 127.
Cartea I O. llie Mazilul u de a seuti turiu seaunu de la Tohani sud. Saae.
Zem. Vl ahseoe. Dat-amil Domn6sca nóstrii carte luT Ilie Mazilulli ot. sud.
Saac care pe mopia sa ce are la Toliad, totil intru acelti judetil, avándil unti
scaunti de carne, pe caro taina pe vremea culesulul do vil' sil faca v6ndare
do carne, i prin ciirtile altorn trocuti Domm ail avutil obiceiri numittilti Dio

ISTORIA ROANILORtI 143
olü e Indurätoril i Cu Oduvele si Cu fecioril lorü, precum se p6te
de ad luatrt t'Ad venitulti acelui scaunil eld, dupti cum vNumti Domuia mea
cArtea 1/minioi sale r6posa,tuluT Alexandru Scarlatti Mica Vodrt ot. 16t 1767,
in cartea Don-miel sale Alexandra Ipsilant N'oda ot. 16t 1779 Afartio 5 si cartea
r5posatuluti Domnd Nicolm Caragea vodri ot. lét 1782 Octom, 1, prin caro i
so piizesce pana acum acestu obiceiti nestrilmutatti, asupra eiíraia ne-aniti milestivita
si Domnia mea si i-amtt intdrit1 infla acósta de a i se piizi tat-d6una
porunciml Dumnv6stra Ispravnieilortt ai judetalaï si D tmn6v6strit bocfl
vindricorl, nimenea t'Aro nimicri suptirare la acestil scaund sil. nu facetl.
1793. Oetomb. 15.
Cond. XXIII, Fila 102.
Zem. Vlas. Dat-tund Domn6sca nústril carta D-luT cinstitalaT i credinciosti
boeriului DarrinieT mete Alexandru Vilearescold biv. vol Ctintinard, prin
caro sa aiba a tinea aid in orasulti BucureseT und scaunti do carne scatitd
aparatti do varad, do erbaritti si de t6te darile ce sunt pe scauno pentra
ctí acestil privileghiu avutti Dumn6lut nurnitalti boerid si do la &ata'
trecuti DoranY, droptil aceea poruneimil Domnia mea la toti caff se envine,
'galonea niel una fallí do si:Tarare sil, na fac.I la acesta scaanti cti asa esto
portmca Domniei mole. 1793 Noomb. 18.
Cod. XXIII.
Anafor«oa Mateiu Greeenn bu,. vatav perhiírnieel. renten parra
(mica streiini.
lo Alees. Const. ilfortci Voevoclii.
Patra striiiiff dinenY fara do pricinti gdsindu-si. cdrora, Manda-U-so ecreotare
(lupa oranduiala Visteriet, p wanciind sa li so d6o 1-m0dt-t'Uta Beninesa',
po caro aiba scatiff pentru ajataral casa lat 1794, Ianuard 13.
Peca Inallato Dennne,
Matoiti Grecénu, biv. vat, za plihrtrnica, prin jaiba ce art dat-o MdrioT
talo, arótti cit oste feciorti de boord, i acto' se Mili, la scdpittaciane, si ca eas.1
groa, fricèndri rugiticiune Haría' talo, el'', dupti cum so rayana mita Mariot
tale si asupra altera asomonea lui, sitfie i elri miluitti, ca o Inminattí carie
l'Aria tale, de lude (»ce 6menT strairif i frtrii pricinti de dajdo, po caro
putimdu-i grtsi sa se ajute la stenaltoria casei ce are, la a canija jaiba mi so
porancesce de cdtre Inaltimea ta, ca teorisescil jaiba, si sil arkti MarieT
talo in scrisil, pentru care urmatord fijada porancei, na lipsimti a arta, crt
acola este feciorti alu Aposatultu §erband Gree6no, ce a statita Ifedelniceril,
si eta se aflii setipatafti i cut casrt grea, cercetandri si in catastiltulti do seatelnici,
cela pecetluitti do -hidria ta, care se aflil In Visterio, ca sil v6.411 de aro
scatelnicI (lupa catastihil, so veja aretatd en ludo patru scutelnieT, decT a luT
ragileittne do a fi miluita si cu óinoni strrtinT, si ea cap', ae6sta rdmano la
milastiviroa Mirla talo. 1793, Noom. 19.
Vel Vist.
Cona. XXV. Fila 230.
Vel

444 Ar. A. UTIEC1111
vedea O. din urmäleffele acte *i din alte maY multe ce se veril da In
anexe:
Io Alexandru Costazi. Moruzi Voevod
Fiind-cil in privileghiuld ce ar6tií jiíluitJralti do-111 vd(jamil si Domnia
ilion, ald Dornniei sale fratele Mihaiil Sutuld Vvd. de la 16t 1783 Sept. 41,
urmatoril i altorti mai vechi eartl Domnesci, numesce i pentru scattnole do
la Trestied ande este mosia sa, spre a le avea scutite si spre asma si
cele-l-aite obiceiarT de la scauneb de pesce si de la dogarT, ìntíriniìí Domnia
mea anaforaoa Diunn6luI vol Logf. ca alba' ~Raid Raducanu Cluceresciad
scutela scaunelorti de la TrestienT si celo-l-alto obieoitin ale mosid.
1793, Sept. 4.
Vel Log f.
Prea Indilate D6»zne,
Dapa luminata poranca InaltimeT tale fi-1°6'mM cercotare jaiba acestia,
in "6 pliroforisii cii jaluitorulti acesta are mosie i Dobrotonii i Trestionii, pe
carT sunt scaune de carne, si in cdrtile mai vechi pand la ant6ia Domnie a
3filriei sale Mihaiii Veda, caprindil si pentru scaunele din TrestienTt iara
atanci la 16t 1785. Sept. ( la mosia DobrotenT sunt treT partas)." do
mosie impreuna ea' jaluitorulii) avAndil prigonire intre dènii pentru scaunele
de carne ce sunt pe DobrotenT ad. trei scaune, dupil jaiba e ad fosal dato,
s'ad oranduitil la DumneluT vel Vornicii Cretulesca, iiind atu.nd vol Logf.
unde in cercetare fiind, inaintea D-lui s'au invoitit cate treI partasiT, pin
zapise unuld la mana altuia, a tinea fies-care cate unil scaunu in DobrotenT,
iar pentra Trestieni nimicit nu pomenesce, neav6ndil partasI tr6bil,
de caro facéndil arëtare D-lui Vorniculd, prin anafora Marjal sale luT \roda,
o intaresce i Maria sa Mihaití Voda la 16t 1785. Sept. 25, ca sa se armen
(lapa ase(gmêntulii ce ad fuícutìl, spre a-si hm fies-care venituld partd
aculan viindil cele-l-alte dou26 partT cu acea anafora li s'ad inoit prin luminata
cartea Mirla' tale iara¡i pe treI scaune, nepomenindu nimicti pentru scaunelo
din Trestierif carT le are jaluitorultt scutite pana acum, pentru care nu lipsimd
cut pleciiciune a face arkare Mariei tale, ca can' te va lamina D-4eil
asupra lui la cererea ce face si pentru TrestienT. 1703. August 28.
Cond. XXIV, fila 409.
Vel Log f. Scarl ala Ghica.
Zenzb. Vlahscoe. Dat-amil cartea DJmnieT molo credinciosil booriului Domnid
mole Nicolae biv. vel §iltrarit, ca sii aibil a tinca aid in orasu Domnioi
mele Bucurosd und scaunii scutitti i apiiratil de ierbarita si de vaini si do
t6te angariile, pentru cii numituld aflandu-se ca credinciósil slujbd, in'ru ajatoriulil
casa sele ail av uta acésta mili si de la Domnia sa fratele Mihaiii Voda
Sutulti, precum din cartea Domniei salo ce o f6lumti ea lét 1792. ne-amil
adoveritil, dreptil aceea i Domnia mea ne-amil milostivitil i printeac6sta Domn6sca
n6stra carte ii inoimil mila co ad avutu si poruncimil Dumitale vol
Aga i altura dregatorT ce votT fi °ramita/1' cii slujbole pe targil aid, nimenea

ROMÁNILORd
Aceste diverse acte ne arétä cä i Moruzi Vodä, ca predecesora
filtra nitnicil srt nu ve cutezati a supera acestil s3ahmnìí, ert asa este porunca
Demniei mole. tolico pisan gspd. 1793, Decem. 28.
Con]. XXVI, pag. 184.
Zend. Vlahscoe. Dat-amil Domn6sca n6stril carte credinciosil boerinluT
Domniei mole Costandini Drigoesculi biv. vol vist. ca srt [ají a tinca o pivnitil
aid in oraqu Bucuresd, aperalri de fumrtritil, de cruniniritil, de vamil, de
vini Domnescil, de ortalii vitivultif de carciumari si de t6te ori-cato angarafe
ce vor esi pe pimnite ; asemenea sil aibi pentru p3slusania case' sale a
Otea si liude patru, 6meni strilinT, ce i va gisi de acum inainte ap'6ratT de
tutti feliu de dajdiT i orandueli co veril esi de la visteda DininieT mole peste
anil in Ora, de niel unele vali i niel o superare si mi [al.; ciírora
cercetare duprt orandniala visterieT, sil li sii (16e pecetluiturI gospod, pontru
cri atlandu-se atat prtrintiI luT in slujba, Domniloril si a tereT, cat i insusT
slujindil Cartel art avutti acéstii mili, ata de la Domnia sa fratele nostru Donmil
Alexandra Vodi Ipsilantìí, prin hrisovalil DomnieT s6le, cat çi prin cartea fra-
Letal Domnil MiltaT voda Sutulti, ce o vequinil Manida mea, cu. ¡útil 1792,
Tulio.... Dreptil aceea milostivitil de i-anirt inoitil printeac6sti etc.
Cond. XXVI, pag. 182.
Cartea Dumnélui Vistierului pentru vindriciuift ce are pe miga
sa la Teleormanti.
Zeml. VIaliscoe : Fiind-cii oboruli i têrgulii-de-afarrt este pe mosia FundenT,
sud. Moya, care vine pani in rnarginea Bacurescilorri, a D-10 cinstitului
credineiosii boerulni Domniei mete Costandini tirboiü biv. vel Vist.,
datil Dumn6luI ac6sta Domn6sca n6stri carte, ea srt aibìt a-sT loa paraoa de
loca cum isT lua i in aniT trecutT, si dupi obiceittlil ce se unn6zri si pe la
celea-l-alte mosiI ca ob6re, tiind-cri este dreptulii mosieT, care se envine Bu:1'-
1161M, (lupa cum pentru ac6sta ar6trt, de fedumil Domnia mea cartea DomnieV
salo Miltaiti voa &quin eu 16til 1792, Ghenarie 12, pentru care poruncimi
Domnia mea si varnesiloril oborulta, si nu aibil a face en acesti dreptil alii
stripanultiT mosieT intru nimicìí, ei caute vama Domasert dupii catalogil
duprt ponturile vilmei. ii saam recen. gspd. 1793, Sept. 5.
Cond. XXVI,
Cartea Dumnélui Vornieului Nirolue Filipeseu de durulii a dong ramita
de tigani.
Zemb. Vlahscoe : Dat-amil Domn6sca n6stril, carte Da:1111610' cinstituluT si
credinciosulta boertiluI DomnieT nicle Nicolae Filipescu. vol Vorn. ca si aibit
tima si a stipani pe Iane potcovarulil sin Ivan Doneea S'érbulil, i pe
Dumitru tiganulri hieraruli, sin Verdesri, ca nevestele i ca totl
copia' 10111, pentrn cii acesti tigan'T fiind Doninesd, venTti pririntiT lorrt din streinritate,
ami Domnia mea de i-antil mal susi numitului
boerulta DomnieT ca aibil ohavniel de slujba case'T Dumisale, pe care
lamia Ronidniford do V. A. Urechid. Tou. V. 10

14d tt. A. URECIIII
acorda boeriloril i slujba§ilorti s61' : lìud scutelnid, orI pensium
poruncimil Domina mea D'imítale epistatule alri armisieï ea sil-1 facY teslim
casa DanmelaT, scotendu-se numele lorti din catastiluda climarei.; deci pentru
Intirirea i adeverirea acestul: liarìl Domneseti, caro ama bine-voita Domina
mea a face casa numitaluT boerti, data Domina mea acestu Donmeseulti
nostru sinetti. ii saam recelt. gspd. 1793, Aug. 17.
Cond. XXVI.
Cartea luí, Costandini co au Tosto Tzlott't de pityiíria de liudo doui o
Zeml. Irlaliscoe Fiind-crt. Costandinti ce ati fostil Itizbasii de puseirie dupa
slujbele ca earY s'ati afiati slujindi Donmilorti i oro', din mica versta sa i pana;
aman, atta cipitanti cat i Ittzbasii de puseraie, a fosti milaiti elli, cura i drepte
bucatele l'II do i vinrtricin, dupii cara ne-amil pliroforisiti Domnia mea
din cartea Dumisale Alexandru Todi Ipsilant, i a Domniesi sale reposatalta Nicolae
Yodi Caragea, i a Dumisale fratelal: Milunití Yodìt Sutal dintru amendoue
a tinca si liude douY 6tuenT streini flirrt de pricini, de dajdie, piltra trebninta
ajutorulti caseY sale, a scuti si o pivnitrt aid In °mula Domina mete BucurescI
drepti a sa, de famtiriti, de cruninirittí, de varni, de °Aula vitasesett de
carciumari si de alte angariT ce vertí fi pe pivnite, "lapa cum ne pliroforisimu
Domnia mea prin deosebiti carte, iarrisi a Dornnioi sale fratelta Milmiti N'oda
Sutulti ; dreptti aceea i Domnia mea ne-amtí milostivitu asupra la', si i-ania
tntiiriti muele acestea, ea sil se prizescrt nestrimutatu; pe cari aeesti liude doni
gisintla-1, (lupa adeverintele Dumnelorn ispravnic" sit li so dee si pecetluitui ile
Domniel: niel° de scutéli, ea si fie nesup6ratï. Porancinitt Dontnia mea si vone
fumarilorti, dijmarilorti i altora, oil ca ce slnjba
vet1 fi orancluitY, nimenea Infra nimica superare si nn faceth ii sttam rece!".
gpd. 1793, Sept. 8.
Cond. XXVI, pog. 143.
Cartea Doetorolui &nuestro de seutirea onui soctunii de carne sud. Saae.
Zem. VIaltscoe. Dat-amil Domnia mistri cartea Dolitorului Silvestra, ca
sit alba a tinca una scauni do carne la mosia sa Arva, ce so numesce si Ursitia
ot. sud. Saac scutiti i apirati do catre viniricen si do eitri alti slajbasT,
pentru ci acesti mosie tiindu fostu a poleovnicosel Stincit Main6scrit,
ati aval"' acestu scaitnhl scutitil 91 mai nainte, procura ne pliroforibinut Dtnnnia
mea dinteo anafora intiritii de Domnia sa, fratele Mihat Vodi Sutulhl, ca
16111 1786 Maja 26 si dandi ac6sta mosie zestre mal" susti numitaluT Dolttora
prin jalbi ail cerati de la Domnia mea a inoi acestii privileghiu Po numele
gii; &ci ami bine-voitu Domnia mea de ama Incita i ama intirita acestrt
privilegia, ca si aibi do acimut inainte si ~Atila Dolitori soutéla acestat
scauni dupi cura Pan avuti Polcovnicesa StaucalIrtin6sca, i porunciniti slajbasilorrt
vinrtriceff i altorti dregiton, nimenea niel uni vida (le superare si
nu faceff peste cartea acesta a Domnia juicio. ii saam real gpd. 1793)
Iunie 27.

twrontA ROMINILORU
de la cutia s6a monopolud de scaune de naceldra, sétt
Zem. Vlahscoe Fiind-cil boerulti DomnieI nicle Grigorascu Meriseseu alu
3-lea Logf. s'au aflatu slujindri Domniloril si tereT din mica vksta sa si pana
acum, atill la alte trebI si ale torcí, cat si altI 3-lea Logofetu. tu Divanutil
Doinniei mete, Cu trudrt i ostenblii, dupil a cilruia credinci6sil slujb c5d6ndu-i-se
a se impiirtilsi de mita DomnieT niele, ne-amii niilostivitil Domnia mea
asupra sa, i printr'acéstil carie a DoninieT mete ti orûnduinìì, ca sì aibì a
linea liudo optil filrii de pricinil de dajdie i Inertrciituril In satelo terei, poslusnieT
pentru ajutorti i trebuinta caset sale, pc carT acestT liude optil gilsindu-T,
vi fiind filril de pricinrt, s'A li se d6e adeverintele Dumn6loril ispravniciloril a
judettiluT, ea Silli se dúo pecetluiturile Domniel mele pe la manh, spre a fi In
pace si nesuperatl de t6te t'Arde i angariilo co vortt esi inteunil aun pe oil
de la Yisterie si de la cantara Domniel mole; asisderea sii, atbii a tinea si o
pivnita niel In orasuld DomilieT mete BucureseI seutitil si ap.6ratil de fumilritri,
de etimingritu, de vanirt, din vinu Domnescil, de ortul vrttavuluT de carciuman
si de t6te alto angariT ; pentrn care portmeiniti Doninia, mea la totT citti se ensine,
nimenea niel unil felii de superare sil mi faeetl peste cartea acésta a
DomnieT mete, ii saam recelt. gspd. 4793, Martie 22.
Cond. XXVI, pog. 58.
Caetea easei laminaba til Beizadea Ge;gove Sula/ de patru seaune.
Zemb. Ylaltscoe : Dat-ani'd Dornnia mea Donm6sea ne'strA, carte caseT
minatulut Beizadea Grigore Sutulli Yoevodil, ea sil aib'a a linea patru scaune de
carne niel In orasulu DoninicI mete Bueuresei scutite de Vi111151 de erbrtritil si
de t6t., ortinduelile cae att scatmile, acestea sil fie nesuperate Intru »imicu
asisderea sii alba a lua i sare de la ocne pe ami bolovant una sutil, eineT-decI,
pentru ca osebitti de trebuinta easet himinatieT sale, avêndil si hotruire ca
mosia sa Ageseit sic latrweze rota ea copia piimdnteni, ü inveie romeinesee
faya de plata, ea dasetillt, §i sil, aseze si la biserica de acolo preotiï i cantilretil
cei trebuinciosT, au avut.t acestil priilegliiti si mal Inainte precum amil eqlltil
Domnia mea; dreptil aceea i Domnia mea ama bine-volt-u do amil
acéstil orfinduiallí de seut61a scatinelorrt si de sare i portmeimil la totT cati se
cmine sil tie urmUtori IntocniaT. 1793, Aup.,ustil 31.
/pac a luminatitlai Beizade de o pivnifa setaild.
Zenit. Vlaliscoe Dat-anut ae6stil earte a DomnieT mele easeT luminatulut
Beizadea Origure &quin Voevodti, ea sa rail a tinca niel In °rayar' Domniel.
mole Bucuresci, o ph nitii scutita do fumiíritil, de ciiminaritil, de vamil, de vimili'
Donmescu, de ortulit vatilsescil si de orl-ce diírT vortt fi peste alte pivnite,
ac6sta sil fie nesuperatii, dupe prililegliittlii ce vedumil Dornnia mea ert a avutu;
pentru caro portmeimil Domnia mea Dtimitale vel A.gii i altoai zapciI al t6rgultii,
cum si votie oranduitiloril cu slujba, fumilritului, a caminilritultir
ataje do efireitimarT, sil nu facett vre-o superare 'tara nimicti la numita pivnita,
cit asa este porunea Domniel mete. 1793, Sept. 2.
Mara do ae6.ta s'au filcutu si alte treT cartY asemenea pentru elite o
pivnitil.
Cond. XXVI, pag. 132.

4A V. A. UriteitIX I
vinäriciuri, In anumite podgorif, ati ligara din ceI Domnescf, orT scutiri
Privileghiu sotiei luz Chiriaat Elefteriu
Zem. Vlasc. Fiind-crt Chiriacil Elefteriu ce ail marjal, bratil MitropolitultiT
Tosalonichi, chipa rugaciunea ce prin anaf ora ail fosal datti Domniei sale fratelai
Alexandru ipsilantil i Dumn6lorti venta' boerT, arkandil ca In vremilo trocuto
s'ah artitatil en 6resi-ce slujba atat Trei, cat si catre D-n6lorti, ail avuth
atatil prin cartea Domniel s6le, ce o 1,64umil, eu iétri 1782, Decembre 10,
a fi ap6ratil de randalti dajdiilorti visterieT i de alte podvelT, cum si o vio co
o are, de vinariciii i de pogonaritti; ne-amil milostivith i Domnia mea si ac6strt
co ati avnt-o numitulti Chiriacti, randuimil ca s'a' o aiba sotia i copal' luT,
adecil sil' fie in pace casa, i ne suparatT de off-ce folia de dajdiT, cum si via
ce o are la sud. Sane sil fie nesuparata de viniíricia i pogonarith, pentrn caro
poruncimil Domnia mea nimenea intru nimicti sup'erare peste cartea Donuria
molo sil nu faca. ii saarn receh gpd. 1793, "Maui"' 19.
Anaforaoa pentru, a se implini banii cutiei din. Eparhia
din Eparhiile Episcopesci de la Polca §i facci 4:slim la Cuije.
Io Aleesandru Const. Moruzi Vvd. i gpod. Zemb. Vlahscoie.
Prea sfintia ta parido Mitropolite ala Ungro-ViallieT, atath baniT prootiloru
EparldeT Prea sfintiet tale, cat si de la pririntiT Episcopl, pontru preotil din
Eparhiile EpiscopeseT, Inplinindu-se baniT , poruneimil sri se faca teslimil
Epitropie. 1794, Noemb. 10.
Prea Ineilfate Dchnne,
Dupa trabnintele ce are Epitropia ne in4emnnti ru fara pregotare a cauta
veniturile °T. ci fiind-cl parintil Arineret sunt datorT a da la Epitropie talenl
7000, cIfertil de santu Dimitrie, carT sunt In parten cutieT do milostenie baniT
preotilorti do Lude po tal. 2, ne rugrim liada tale sil bine-voestI a fi luminatil
porunca catre pririntir ArbiereT, ca sa ne dele acum tnainte pe jumaate dintr'énsiT,
ci pentru ceT-laltT jumetate vom mal adiísta, fiind, lurninate D6mne,
pe totil ceasul cu necontenito jalbl, supera saracimea ca jalbi atu)nl MilridT. talo
ceT eari ati sit i6e lefl, i nn avemh do unde le da, mal' vêrtosti acumil ca att
datil i rac6la si nadojdea fie-caruia de a goni 6res-care parlej de lemne si de
altil razemil, e numaT i numaT la mila 1efs6reT co art eastigatit fies-care de la
bogatii mila MilrieT tale ; i cum va fi luminata poruna. 1794, Noemb. 9.
Isac Raid.
Cond. XXVIII. fil. 12.
Zemb. Vlahscoie Fiind-ca Ilie Polcovnien s'art atlat in adev'érh slujindr,
la tréba molepselit de nrtprasnica b6lil a ciumer, care este trabuinta i folosu
de obste, cheltuind malta trua', i ostenealii pana eand i s'ati intamplatil b6la
de care au fémasti slutitu si nedestoinic a mar putea slnji si a se chivernisi
pe sinesT ; deeT dupa slujba ce ail slujitil, si la o intamplare de patina rea ea
ae6sta ce l'ati gasitu, flindu en cale a se ajuta si a mea o mili( Domn6seil pentru

ISTORIA ROMINILORt 149
de plinnite de t'un-010,W, de carnintirittl, de vannä, de vinultä. Domnescit
ajittorin victo); i mangaerea lui, amti bine-voitti Domnia mea si amti dat ac6stä
Domn6sca néstrg carte prin care oranduimil sg aibg lefa' de la cutia milosteniei
do obste po tari luna cate tal. cind-spre-qece, sg lie si o carciumg aidtn orasu
Domniei mole Bucuresd scutitg. ap5ratii de tóte obieeiurile i oranduolilo ce
ail alto carciurni, sit aibil i 6se émeni seutiti pe mil' sg-i. grisóscg strginI
flirt pricing de dajdie i prin cercetarea Visterid, dupg oranduialg, sg li so dée
pecetluiturT la mang ; dreptu aceea poruncimg Domnia mea, sg i sg priz6scil nostrilmutatil
aeeste mili. 1796, Iunie 28.
Cond. XXVI, Fila 280.
f6posatulti biv. vel Cluceril Dumitrache, din tineretele sale si pang
actiniti la cea maT din urtnri vérstg a slabiciund bétranetelorti, cand Van datti
obstésea datorie, s'ati afiatti slujindil cu dr6ptg credintg i cu fierbinte supunore
Intru poruneile Domnilorti i obläduitorilorti, cari dupti vremi ati stripanitti t6ra
ac6sta si in trebi obstescl ale terei la vreme de trebaintil cu trimeterl pe la
ordii impOrgtesd si pe la locurile cele mal: inalte, a cgruia slujbit din viata sa
do mai nainte, osebitti, cit de toti Dumn6lorti boeriT i arliiereil ne-ati fasta
mgrturisite, dar si in vremea Domniei mele cereatti fiindtl, l'ama aliatil i l'amti
cunoscutti in adev'éril dreptti i credinciosil, ferial si curatil de oil-ce interesti
folosii am s'el, si depArtatu de oil-ce strambiltate, atat la feliurimile de pricini
judeeriti ale noroduld i obiceiurI ale pgmêntuld, ca unil practicosti desev6rsitil
i panfénténti vechiti ala terd acestia, cat si la Epitropia Mongstird
sfantului Panteilemonii, la care s'ag afiatil oranduitil, cut multg durere chivernisindli
i iconomisindil cum se cade Wmastirea i spitalurile sgracilorti bolnavi
pana' s'au sfarsitii, dupg ale axil! bune slujbe eu care s'ati aflatti slujindu-se
trudindu-se in viata sa; paratirisindil Domnia mea ea sg vedemil de ail avutil
vre-unti deosebitti privileghin i milit Domn6seg, ca sa remaie du.pg mórte-1 mangaere
i ajutoriu sotid i copiilorti sCi, afluímtí eg niel acésta n'au cercat-o feposatu
acesta de a face supèrare i cerere la Dome, lásandu-se la mila i drépta
judecatg a Domnid i stgpanird; drept aceea pautru resplgtirea care se cado
shijbeloril aceloril bune si osteneliloru cu earl s'ati atlatil pang la sfarsitulti
vietei sale, si pentru ca sil diinati pildg i altora asemene de eredinte si de slujbe
bune filtra poruncile Domnilorti si stgpanilorti set, amti bine-voitu Domnia mea
de ama fácutil casd sale celea drepte i cu cale mili si ajutoritri, adieg: din
40 Liude scutelnicT dupg catastilm Visterid, care ail avutil reposatulil ai Clucerid,
qece liude sg-I iée Visteria Domn6sert, iarg 30 liude II lìlsitmIl casei
numitului féposatil, care si dupk' petrecania sotiei sale sg r'émae la copii lui
spre a-1 .avea nestramutatt. lana care acestia le dgniti voie sk' T ggs6seg i alti
doce strilini, pe carl cercetandu-I Dumn6lul vel Vist. i fiindti cit adeveratii
strilini fruti de niel un feliu de prieing de dajdie sit li se dée pecetluiturT, ca
si pe acestia sg-T aibg nedajnid, de impreung ca trei-leci scutelnid
pontru ajutorulil i cliiverniseala asisderea i ritdictitura de patru sute de
oi co ati avutil reposatulti sg o aibg sotia i copiii lui nestrgmutatti, cum si done
pivnite sil scutescil in Bucuresel de tóte oranduelile; dreptti aceea le intgrimti
acestti privilegiii cu Domnesculti nostru hrisovil, ca sit li sg pgz6scg, nestrtinautatti
In tétil vremea; i ama adeveritti hrisovula acesta a insgsi credinta Domnid
mole, Io Alexandra Cost. Noruzi Vvd. i ca credinta prea iubitilontí Domniei

450 V. A. URECHIÀ
de ortuld viitk;eseti sò0 de podveqi; ori seutire la vil de d'Arde pus3
mele fiT Costandinu Vvd. Dumitrasco Vvd. Nieolao Vvd. Glieorghe Yvil. Alartori
fiindu i Dumn6lont cinstiti i credinciosil boerii velitt ai Divantilui DoninieY
Nicolae Brancovenil vel Bang. Manolache Crettilescu vol Vorn. de Ora
de susti. Dimitrie Manulit vol spät. Radulti Golesctt vol Vorn, de Ora do jostt.
Scarlatu Ghica vol Vist. Costandinu Filipeseu vol Logot. do t6ra de misa. Costandinil
§tirbeiti vol Vorn. Iónti Damariusu vel Vorn. Stefanil Vilcaresca vol
Log, do t6ra de josil. 1.6nti Florescu vol Vorn. ala politici. Lucache vol Post.
Antonio vol Comisa. Grigorie Ghica vel Clucera. Costandinu Cantacuzino vol
Prtharn. i Ispravnicit fuere' hrisovultd acestuia, Costandinrt Filipescu vel Log.
de Ora de sustl; i s'att scristi hrisovulti acesta la altt patrulea [mil din intaea
Domnie a DoninieT mete aict in oresulti scannaltu Donmioi nicle Bacurescl,
la anii de la zidirea ltuneY 7304, iarrt de la Domnalti Dumnedeti i mAntuitorul
riostra Isasu Ilrist. 1796 in luna ha Martie in 28 de dile »
(Acestu (jluceru Damitrache -ni pare a ti vestitulu autora, alu cronieet rtsboiulut
ruso-turci de la 170 1773. V. A. U.) Cuud. XXVI, pag. 278.
Zemb. Vlahscoie: Fiind-cii cinstitalti i crodinciosalti Boerittla Domniel:
mele Grigorie Hrisoscoleu biv. vel pahar, a aretata DomnieT mele, cri, pe mosia
Dtannéltef Sarata din sud. Buzeu ftte6ndu vie a indemnatu si pe al ti intiltt de
ati i ail filcuta vil acolo, In da s'a facutti nou poportt, unde a tosta
si este unil scaunti de carne, caro scauntt, nc ftiett rugácittne de a-i liuírízi Domnia
mea al avea scutitti, a canija rugilciane potra indemnarea ce att filcutu si altura
de art slíditu vil acolo, amti primit'o Domnia mea. si printr'acésta Donmósca ristra
carte, IY hiträzimil acelu scaunti do carne ca sä-lu aibrt scutitii i aperatu de
tóte ((arito ce sunt pe alto scaune, ca sil-Y fie do ajutoril caseY, pentru care
runcimrt Domnia mea slujbasilorti vinariceri, i altora co VOLt fi ortInduitt cu
orY-ce slujbil asupra scaunilorti, superare la acestu sultana intra nimicu sti nu
facetY, eh' asa este porunca Domniel nielo, ii saam recen. gspd. Sept. 6.
Zemb.VIaliscoie: Dat-anut Domn6sca n6strti carte Datim6-et VorniceseT Venetianca
Vuícitrósca, ca sIl aibit a scuti (loa° scattne de carne care din vechime
le-au avutu. si le are acum, la vremea Délultu, Po mosia Dumn6ei, t'unta la
Tollani i altulti la Scheiu sud. Saac. spre a na fi de nimenea saperate, pentra
eit dupa jaiba i rugrtciunea ce au filcuta DomnieY mete Damn6-et numita Vornic6sä
spre a i-se da Donmescul nostru Sinetu, dupä coprinderea ponturilora
pentru ap6rarea toril, dupg cum le-ati avatti din vechime, ama porancitti Domnia
mea de s'ati Menta Malla cercetare pnin ispravniciI judetulaI de fati-1' ea Vamesi`i
cu Erbarii, la fata loculuI, pentru obiceittlil ce au avut aceste scaune i ne-ami
pliroforisit Domnia mea, cum cit si mal nainte, din vechime, au fostu aperate
dreptu aceea =ti bine-voitti Donmia mea si amti datu Dunin6eY acestu Domnesculu
nostru sinetti, ca sa fie pururea scutito i aperate; pentru caro portincimu
Domnia mea slujbasiloru VinäricerY, i vourt Erbarilora si Vamesiloru, ca dupil
ctun i ponturile cuprinde sit ormatY, i s'a' nu facett suptirare la aceste scaune
saam. recen gspd. (Cod. XXVI. pag. 265). 1795 Sept. 16.
Zezub. Datti-amti Domu6sca n6strä carte srtträresil Zoitri sotia
eéposatulul Maresti sätraru, ca sä aibä a tine unit scaunti de carne sub p6lelo

ISTORIA. ROMANILORO 151
asupra lord. Une ori Moruzi ddrui clilar locuri de case la vechl slujba0,
viiloril, pe mosia sa btrân ot. Srnein sud. Saac. pentru c la Domnia mea a
(Iglú jalb namita itrir6sä, aretänd ca sottil soil dupil slujbele eu carT s'ail atlatit
slujindi ail tunal acestä scaunti scutitil prin eiiri10 fratiloril trecuti Domni,
caleinduli-se casa do hoff s'ah pripiditil si acelea sineturT, fiicèndìí actunii ruggciuno
Domniei mele, acurni ea si inoimil acésti mili pe numele sil, tiindil
insircinatil ca copii, care jalbit randuinda-o Dornnia mea la Dumnólur vel log.
de t6ra de josii spre cercetare, aretatil in scrisu prin anaforaoa Domnia
salo, dela 4 ale acest1 lunl, cum ci s'ail giisitui in condica Divanalui carte ca
16t. 1786. sept. 2. dati sitrarului Maeìi sotulu jiluitórei, ea si tie acestti scatintl
do carne sentad i aperatil, in care ar6tá, ch' ail avuti si alte cirti Domnesci.
Dec1 dupti pliroforia ce di Domniei mole Dumnélui vel log, no milostivimil
asupra nurniter sitrilrese, i printeacesta Domn6sca nóstri carte îT liinìízimll acestu
scattnii, ca scutitu i ap'ératil de tóte darile ì angariile ce dail alto
scatine; De care poruncimii Domnia mea slujbasilorti Viniriceri si altora ce
veti ti en ori-ce slujbe nmnduiti, nimera do nimicil niel unii feli de sup'çrare
si nu facetf acestui scaunit. 1794 Sept. 6.
procit. vel. log.
Cond. XXVI pag. 229.
Zernb. VIallscoie: Boerulti Domniei molo Antonie, Poleovnicu de
Ténittori s'au atlatu si se atli slujindi la alto porunci ale DomnioT nifle filtra
caro ail fostu ritinduitu, cht mal vertosil la epistasia nipraznicei bao silindu-se
osiirduindu-se pentru cunosciinta b6lei de a se face ingrijirea cea cuviinciósii
pentra int6mpinarea rettluï, ne-ama milostivitil Domnia mea si am dati Doninesca
n6stri carte, ea sil aibil a tinca aieT in orasulu Buctiresci o criciurni dreptil in
care sa se vòni bucatole sale scutite i ap6rate de t6te oránduelile co sunt
pe alto ; asisderea sii aibi a-si gilsi din streinitate patri' 6menI streinf
fra. de niel o pricini de dajdie, cirora sä li so faca cercetare la Visteria Dornniel
mole inaintea Dumnélui vol Vist. si hindi en adev6ratil strInT, si li se
dúo pecetluiturile Domniei mele pe numele i chipulii 10111, spre a-I avea in
paco i nesuperatl; dreptil auca de a avea si a se arma acestil mili le-mil data
Donmesculi Sinetil. ii sama receh. gpd. 1796 Juli11 14.
Cond. XXVI. pag. 279.
Zemb. Vlaliscoie : Domnésea n6stri carte D-Itti cinstitului
credinciosu Boerultii Domniei mole Constandin ttirbeiti vol log. ea si sibil a
tinca ale' in ()mula DomnieT mele Bucuresti done' scatine de carne solita° si
ap'érate de furniritil, do erbliritil, de varat, si de toate atril° co sunt pe scaune,
unti scaunii la Oborulil targulului de afarii pe dreptä mosia Dumn6114 ce se
numesce Fundenii, §i altu scaunti in dosulu caseloru Dumn6lui pe loculil D-sale,
pentru cii acesto scaune le-ati avutu D-lui vol log. si mal nainte; pentru care
poruncimil Domnia mea Dumn6v6stri zapciilorti Bueuresciloril: nimenea niel una
felii do superare si nu faceff le aceste scaune, ci asa este porunca Domniei
mele. ii &tan]. receh. gspd. 1795 Februarie 9.
Cond. XXVI. pag. 244.

452 V. A. URECH1À
din loculd Domnescd Nospod). Negre*itd dilruirea de scutelnieT, de
poslu§nici, continua a se face §i sub Moruzi, dei nu pe o scara atAt de
mare ca la alit Domni. Scutiri Inca urmeszd la drijdit pe diverse bucate ;
apof ridicarea la boerie, recundscerea unora cà apariind la nr,murti,
Ana fora sà-§1 facet casci Anastasie vataralii de grajdiu Gospod. pe ioeti
Domnesett.
Io Alexandra Costantinù Moruzi Uvd.
Ffind-ca prin jalb 1e rugh'ciune all facntil cerero DomnieI mete, Anastasio
*Maya de Grajdiu Gospod, ca siti taba vole pe acesta codrn de 0111611M ce i
s'ati masuratil de DurnnéluT Vornicu, fadii. o casa de odihnil, imprejurula
GrajduluI, aflandn-se slujinda, i s'ati data de la Domnia mea vole, ca incat nu
va fi loculti acela trobuinciosti pentru curtea gospod. sit' fie in pace si nesupOratil
pentru acestil locti pe cat i m6surat. 1795, Ghenar. 18.
Prea
Vel Logo f.
Anastase Vatafu de grajdula gospod. i Dumnéltii vel Pitara ail jaluitti
MarieI tale, eli atat parintil luY, cum si Oa de multa vreme so afla. slujindti Curtei
DornnescI infra acéstil oranduiala a VatasieI de grajda, i fiind-ea se allá se4emill
pe usile strainilorti, cu nevasta i copiI, cero sii te milostivescI Maria ta a i se
da vole sa-1 faca o ciiscióra de sedutti pe loculti viel Domnesel de lfingti
M-tirea Spirea, care vie s'af4 pciriigenitfi i este afaret din hotarutil Bucurescilorii;
dupa a caruia jalba mi se poruncesce de catre Inaltimea ta ca sa cercetez
la fata locultif, cat parnantil cere ? la ce somalí? de nu aduce vre-unti
feint de Embordionti partiloril Cartel, si de este chiar pe locula Domnesca ?
si sá arkti Marid tale. Ascultanda luminata porunca Maria tale, amil mersil
insumI la fata loculta, i mal intaiti facêndil cercetare, amtl vOutii, ca uncle
cere jaluitoriula acesta locil esto cu adevratti pro locula Domnescti, care maT
nainte ail fosta vie, iara acumil s'ati parrigenita, i niel se cumisce ca all fosta
vie, fara de nurnaI paménttdil sloboda all ri5masti ; apoI amti trasii i um/ coden
de tom% in marginea drumului ce vine din spre Mònastirea Spirai d 971Crge
spre Curtea Donanéseä, alaturea cu coltula viel D-1ui biv. vel Vistieril Ionita
Damaris, care incephda-se din marginea drumuluI, din coltulti vieI D-n6InI
merge in josti alaturea ca gardula vieI DumnélnI, stanjenT 20 palme 4, iara de
acolea in curmezisti asupra Cartel DomnescI stanjenI 13 tocmaT, iar de acolea
dreptil pe marginea drumulul pang iarilsI in coltula garduluI vieI DumnéluI
VistieriuluI Ionita de undo amil inceputti, stanjenT 12 palmo 6, caro locti co
anti trasil (ande a cerutti jaluitorult) este depärtatti de curte, de uncle nu Da°
da niel unti fela de Embodionti pä'rtilorti Cartel ; ci de cercetarea í urmarea
ce amti facutil nu lipsima a insciinta Inaltimei tale si de va fi buna-vointa
InaltimeI tale i se va da vole de a'si face casa, ca BA se adapostbsca ; lar
rirea coa desilvarsitil rò'mane a se face de catre Inaltimea ta. 1794, Febr. 23.
-rant:who Moruzi vel Vorniefi,
Cond. XXVIII, pag. 61,

ISTORIA RO1IANIL01113 153
etc. ; tòte aceste favoruri le acordi Moruzi, dupë pilda predecesoriloru
Domnitori, a§ia cit, repetirnii, nu vedemu in ce a fostù boerimea
mal rëd tratatd de ciátre Moruzi derEll de al(i Domni.
Bac§andsea, spre a i se da liude trei poslu§aiel.
Pré Inálfate Déinue.
Jalueseti milostivirel MirieT tale, c m aflu jupanisita vidava fati( de
chivernisala i impresuratá de copil, i védtt multe scapitate ca mine impirtasite
ett mil de seutelnicT pentrit poslusania easei; ea maro rividi tuna alergata
la M'Aria ta, si te milostivesci a fi miluita ea ciad l s'so scute:nicT.
llciba M'aria. tale, Iléna Buqiinésea, sosia réposatutui
lléra Buegiiteseu.
D-ta vol Vist. sa teoriseseT jaiba acista. 1793 Maui 11.
lo Alees. Cost. Moruzi Ved.
Poruncituu Domnia mea einstiti i credinciosi boeriula DomnieT mole
D-ta vel Vist. !ad cartea Do/miel meto do ludo tret, 6menT striiinT ftirti
de pricinii. 1793 Junio 2.
Cud. XXV Fila 194.
lo Atex. Cost. Mortal, Ved.
Damnivistra boorilorti Nazirl al Epitrupici, fiind-ca no-aniti pliroforisita
Domnia mea pentra Zoita §rttrar6sa Pitistenca, ciun ca se atta la prdstd, stare,
vrednica do mila, v poruncima Donmia mea, primindti acesta Domnoscultí
nostru pitaca, si ayer]: a da de la cutia Epitropiel 16fa cito tal. 20 po lunii si
ca acest pitacil votT fi sertduti la s3cot6li. tolco pisah gspd. 1794, Febr. 14.
Anafora iii dosulu jaiba tal Mihdi Orteeseulu a i sei mai da dota seatelniel
Pré inätlate Dérane,
Prin plecatá jalhrt artli IntiltimoT t5le, cii feciorti do buoriii fiindu ì eti,
din mica vèrsta mea m'ama allata slujindd tiroT i p trunceT DivanuluI fara
do pregetare, la tac) celea ce mi s'ati poruncitil havalolo, angariT, socotinda
cit dupti vreme imT va veni Nre óres-care ehiverniséla; acttm ajungênda
vrt5sta bitrineplora, sunt insifreinatti ca casi grea, ea patru fete do ve'rsti,
afiu si la mare scipaticinne, si alta chivernis6la na atuti de eit dotil
seutelnicI, fiel alta ajutora, alta mingiere de nicairea nu amti ; dad' propoveduitl
la tori de-opotriva hindi mita MirieT tele, amti alergata si ea la noianulti
milostivireT Mafia' tale, eh' si fiti si ea impartasitti i miluitrt de la visteria
raileT MarieT tale, ca adaugire de scutelnicT, si ea alta milti ce tAti sfintu va

154 V. A. URECTITÀ
A. Mortizi nu se impotrivesee a ridica la boerie pe cei Ceseinletori
din boerl. A.rga, avemu in condica XXIV ridiearea la nériluri
a unui Gheorglie sin Vasile din Bueuresef i a uniu IoniLä.1
lumina pe Inglfimea ta, ca oli m potg ajutora la acósti groutato i scapatacieno
a ca,sot nieto, dopi cum alfil de-op itrivg ett mino s'ají impArtiísitu de
mita lláriot talo, ea sa na m6 daca iar,ist ca lacrimt Po obrazu a casi si la
eopit ; si ce l'a ti mila MgrioT talo.
flobalu Mariei tdle, Mihal Oncesculu.
PA 011v/titila lui, Nicalac din Biteureci
Zein. Vlaliscoe. Dat-aing Domnósca nístrii carto luí Nieolae de aici, ca
sg aibrt scuti t )tu vinalil co-lti va faco in drópta via sa ce aro la Gréca sud.
Ylasca, do vingriciu, pentra olí acóstg milg au avat-o si do la frafii treettft
DomnY, precum no pliroforisimil Domnia mea din cartea fratolui Alexandra
Voda Ipsilantu, co o v6dantii, ca 16t. 1779 Sept. 23; dreptil acoea i Domnia
mea m'ama milostivitti i 1-amil ertatil ca sil nu plWscii vingriciu, pe dreptele
bucatolo lui, i porancinut slujbasilorti ViIliicorï, orI in credinfg do se
va da vingricia, sóil do so va vinilo, sil na-lii sttp6raft do plata vingriciale,
ci sil aibii bung paco. tobo. pisah gospd. 1793 Uttil 19:
Cola'. XXVI, pag. 29.
Privilegian Postelnictilui sin Spetenu.
Zeni. Vlas. Boorialta Doinniol molo Ghini Spetóna Postolnicii sin Ioang
Spetóna din sud. Sano, caro afhInclu-so scrapiitatil i mi casi grea, si inca din
copilAria luí slujiudil in trobT DonmoseI i reï att avutu milrt i tinca liude
doi, Canon): strgint farg pricing de dajdie, (IRA cam s'a doveditti si din cartea
fratolal nostra Doma Milutirt Vodii Safulti co o vódaing ea 16tu 1792, Docembro
13, care si D minia mea ne-amil milostivitii i ama inoitti ac".sti
spro a se prvi nestrgmatatit, ca sil fie pentra ajatoria si poslasania caso): sólo;
cgrora dapg adevorinfelo D-loril Ispravnicilortt Metida): s li suí dúo si pecetluitarT
gospod do la vistoria Domniot molo, spro a ti nosuporaft ; pon tra caro
pon-inclina Domnia mea si Damn6v6strii Ispravnicilorti judefulat i altorii zapcif
slajbasi, sit litI armatorY porancilortt Dimniel" mole intoetnai. 1793 Haití 9.
Cond. XXVI. Fila 30.
1. lata actele accste. In anexe vom mal da §i altele :
Anaforaoa pentru Glicorglie sin Vusile ce s'au aplat ti la m'uta/pi.
Porunciing Domnia mea Damitalo vol Yist. ase@ la Visteria Domniel
molo in ortIndaiala nómarilorg, ca priviloghialii co ail si col-l-alff.
1793. Sept. 24.

ISTORIA. ROMINILORÚ 155
De altmintrelea ailtima de la A. Moruzi i acte de scutire °Fi de
ertare de Lira pentru betráiiii scApiltati orl ca multi copii.
Prea Indllate
Cu proa pleeatd anafora aducd rapidito° Imiltimet talo pentro. una
Crbeorghe sin Vasile de niel' din Bucuresct, enrolo tiirul-cá atdt tati-sou cdt si
nernuld sunt seiuri de mine, cd inca din vechimo att fost'l in ordialuiala
boorilorn do númii, precum din rudolo la si 'Ana acum so atlit unii dinteinsit
la cintila boorid, adicaca Potricd Logofotalti spittitrescu co au Itobrdeatu caftanu,
vertí primard din fray, ea. b )orii do nGinti Rátescil." i Furduoscif iariti rudonio,
Itti 115nit biv. vol Colitis Costandind Ddmbovicénu nopotil do frato, ca acestia,
t 41 intr'acestasi chipa fiind-ca so t'adose°, cunoscutd avenida si milostiviroI
lliírioT talo, sil cdstigo oriinduiala n(nottlitY su ; iar coa do sevOrsitti
hottirire riSmilne a so fato do catre milostivirea Hária. talo. 1793. Aug. O.
Proa plecatti singa Ildriot talo, Manulache Vorn. Crefuleseu.
Coml. XXIV. Ilitt 455.
Zem. Vl«hseoie : Fiind-cl amii miluitti Domnia mea pe Potro Copacénu
din sud. Vdleea i 1-amil filmad postelniceld, i-ainti data la miinile lui acestii.
Domn6scii a n6strii carte, ca sd fie sciutti, cl este in ordnduiala postelnicilord,
aiba, privilegiulií echi obichiultil nIù scuteld, pe dreptil bucatele salo,
de dijimiritu, vindricid, dupd ordaduiala co ad si cei-l-altí postelnicd; dreptu
aceea poruncimit la tott cilY se cuvine, ca conóscit pe mal sosu nontitutti
boerulii Domniei alele do pestelnicelit. ii saam recoh gspd.-1794. Aliad 16.
Anaforcant lal lonifil carde s'a« tqeglattt la nenzuri.
lo Alees. Cost. Muruzi Voccudu.
Dupd cercotarea co din porunca Domnief melo S'ali hit) itu do catre D tmn6lut
ciiistit i credinciosil bocriuld D.onnieT molo vel Vist. adoverindit-se
n(noulit acestutia din insesI colea vochT hris6vo Domnesci ce s'ad pisitti la
oirtnile la si din dovada mlrtuniilorui, procum ni se faca aretaro printeacesta
anafora, ne-anid niilostivitìi Domnia mea asuprii-i i porunciind Dumitalo vol
Vist. EA so ae(le la orinduiala beerilord do nlood, acestil Ionip ea frate-séd
Stand, eart sd-sí aibri privilogliittlii lord duprt entinduiald intocinat. 1793,
Septomb. 6.
Vel Logof.
Pré Inaliate Thinme,
D tpd jaiba ce ad datu Imiltimof téle ionitri aretandu cri mosulu sed si
stramosulti-sed al fostu in ordoduiala boerilord aviindu i Itristive Dumnosci,
coròndu a fi si ola impround ea frate-sdil Stand Impartkiy do Dorno6sea
Mdriel tale mili aceeasT orinduiall a n6murilorti, dupá luminatii perunca
Mrtria tale amil cercetatu si se fétju la mitra lord Ilrisovu Diaria sale 31atoid

156 V. A. URECHIX
lata aete de acéstá, natur5
A naforaoa Itadalui ce clic fusta vettatnI din jilaitila falo nii fa sud. Dci invifa
vetara ertarea de bii.a.
Io Alees. Constan. Moruzi Ved.
Dupiti pliroforia ce da DomnieT molo, D-liff vel Vist. de prOsta starea
jriluitortilaï, no milostivimil Domnia mea, si-la ortamil do acum inainte ea sil
Vorla ca 16ta 7140 fevr. 1 in care so ar6ta numele l'Avala capitana za dorobar*:
i fecioriT luï pentrtt stapanirea mosieT SfetescT sud. Saac. Acesti jaluitorT
ce so traga dinteacesta Lupuld capitana, i-adever6za Stancittla biv. °causa
agioscti si cum ea acesta hrisevil lo este r6masil do la numitultt Lupttla eapitanulti
za dorobantl stram)su-lorti 1-jinda, intr'acelasT cltipti dovedindít arOta
Mario.'" talo; iar hota'rirea cea des'óvèrsitil rémane a so hico do catre lmiltintea
ta. 1793, Aug. 16.
Cond. XXIV. Fila 416. Vel Vist.
Ana Tortilla d-lui, vel Vistier peutra Giura Vatarse u a se arya int re
lo Alxandru Çonst. Mor uzi Voivod Milostii u bojieu Gusrodar.
D-ta vel Vistiera, dup6 anaforatta cl-tale si dupe adeverintele i dovetiile
ce vetjuniti Domnia mea la manile Giurei Vatiisescu, portmeimil d-tale vel
Vistiera ea sil se aseqe la orinduTala mazililoru. 1794, Februarie 23.
Peca Iniillate Ddmne,
Logo f.
Dup6 jaiba ce ail data InaltimeT téle Giura Vatiisescu ot sud. Valcea,
at6tandil 61 i mosiT, parinta luT, ail fosta mal: i elii e6mainda mica de
parintT, din intimplarea vromilorti i s'ar fi fépusti i sineturilo cele vecht, can:
adevereart do n6mulii luT, pentru caro ail fostu data jaiba, si la Mafia sa Miltaitt
l'oda Sutulti, i fiindrt orinduita la d-lui vel Vistiera, d-luT 1-ati orinduitti
la d-lorti boeril asetjarantarT si la ispravniciT aceltrf judetti, unde dttpe cercotarea
ce i-art facutti, 1-ar fi doveditil de feciorti de mazila i i-ar fi data si
adeverinta la muni, i intamplandu-i-se b6la indelungata, n'au pututti do atuncT
a veni do a-sT afia indreptare, fiicêndil rugacTune ca de la voia milostiviret
Mario): tOle si-sT afle orinduiala parint6scil. Din luminata porunca Muriel téle
facèndtt-T corcetare, se férju la mana lul ata scris6rea d-luT _limita biv. vol
Paharnica i d-luT lonitii biv. vel Serdarrt ce art fostil ca ase0mêntil la lOtil 92
cat si a d-IttI Dumitrache §chilifä biv. vel Pitara ispravnicula judetuluT i a
PredeT Bujor6nulti si de la o gana boernasT mazilT, in care it adover6za
oste vechia némil de mazila i ca i se envine a fi imparttisitti i 016 la aceasr
orinduiala; dap6 cercetarea ce anta facuta intr'acestas chipa dovedindii, arsétti
MarieT Vilo, iar hotarirea cea de s'évirsita Fémane a se face de catre milostivi-
rea InaltimeT. téle. 1794, Febrttarie 16.
Cond. XXVII, fila 3.
Vel Vist.

fie nesuprifatil, i Deinnòta vol Vist. sii facT cartea Donmiel mole do aprTarea
dajdielorti Visteriet 1793. Decent. 30.
T'el Logf.
Con& XXV, fil. 212.
Prea Inallate Ddinne,
Radulii, ce ail fostil viitavil de plaiulti Ialomita sud. Thitubovita, art
Milriei tale, eil 40 ani art slujitti viltavil de plaiti, (lupa eum 115 adever6iil
cilrtile Domnesd, ce are vi acum deosebitil, cii, este trecutti In vrt3stil, tiara vi
din prieina räs,nir1ei jäfttindu-se S'ail catandisitii la maro silrileie, vi nu In
destulu eu avésta, daril se afPC i cu patimil de bal, Impovilratu eu treI feto
marT, i nu mal' esto vrednieti a piafa dajdie, ce este aveqattí Intre
frte6ndil rugileitme de a fi Mata de dajdie prin lerninatrt cartea Mirla tale de
aperare, vi sui i se d6e vi tutti liude °mil streinti pentru ajutorulti bëtranetelor
caset luí; a crtruia jalbil oranduitá fiind la mine ca sil o teorisescil, ntt lipsinnt
a Insciinta MiírieT tale, ca acesta, clan crt ail slujitil viltavil de plaiti MAUI vreme,
este sciutti de toff, iaril, pentru starea luT Insciintttzil ispravniciT judetulta, cul se
al% la balulti scripiltilciuneT vi betégti do unil piciorti, vi la dajdie este aveqatil
la s6turt dreptil tal. 11. banl 60 ; iarrt a luT rugilciune de a fi ertatil, sfut
rail'', cure vi pentru un ornti filra priciuul, ac6sta rlin/ine la milostivirea
tale. 1793, Dec. 23.
T'el
Anaforana tul Zavlirft new/nioi pentru erlarea de hiru.
Io Alex. Const. Ilfornvi Ved.
DNA pliroforia ce dil DomnieT mole vol Vist. de prústa stare a
ne milostivimrt Domina mea ertiimil de nonti Inainte sil fie
nesuperatil, çi D-ta vol Vist. sil facT cartea DomnieT mele. 1793. Decent 30.
Prea Inallate Ajume,
tsTontik 11011fiNTI,Onti 401
Depil jaiba datrt MilrieT tale Zanfiril, nevolniert din BeettroseT, eil
este slebii, betranti, neputinciosu, trecutil In vrêstit çi orbil de ocia', bolnavii
de une anti, çi p(irtil dajdie la Vistoria Mitniol talo de sunt 60 anI, filebdti
rugriciune de a fi ertatil prin luminatil cartea Aliiriel tale duprt oranduiala Visteriel,
orrinduinau-se la D-Ita biv. vel Vist. Naztrulii AgieT ca sil cerceteze pentru
starea çi parlegiulti luT, do la 15 ale urmilttirel len! face r6spunsil, oil
cereetatulti s'aui adeverite, cien crt este hirte betnilutí, neputineiosti, lipsitu
vederile oehilorrt, In cate nu pae a-vT agonisi brana vieteT, çi fiind la o cruce
cu watt Stanu [tecla au muritti, çi ati rt4nasil jìuluitorulü Incrtreatil

-V. A. tinhditii*k
ca dajdia aceluia, §i cum dit este vrednicu a avea mita Táliiriet tale; vare Insviintare
so puse Intr'acktil plecata a mea anafora, ea sil se ..6,irt de (-Ore l'Aria
ta, inri a lut rup;ilvitme de a fi ertatii, renittne la milostivirea Miíria tale.
1793, Devem. 1D.
Vel f ist.
Cond. XXV, Fil. 212.
Anaforaoa lui Costandinu pontru m'Itere de biru.
Io Alex. Const. Moruzi Ved.
Pornnv.imil Donmia mea D-tale cinstitu i crecliiwiosit boerule aln Domnia
mete vel Yist. srt-i facY cartea Domniet mele, de apèrarea capulut lut.
4793, Decern. 21.
Peca Inallate TAnne,
Costandinti de aivI prin jaiba co art (bar' AfilrieI talo, arútil cii se aflil ea
patiiiìit de btila podagra de multil vreme, do nu ptíto evi din casil afaril, are
vi tra feto de varstil, se atlil vi la maro scilpiltilcinne, nefiiindu vrednicli
mal Aspunde dajdia co s'ají asedattl, filetThdrt rugiicittne, ca sIt fie catan vi sil i
sil d6e luminar' cartea Milriet talo de aptirare ; a cilruia jaiba orandititil tiindu
la mine, ca sil o toorisescil dupil oranduiala VisterieT, ortimittindtt-se la D-Itit
bis'. vtore Vist. Nazirttlil Agia, ea sil cerceteze do perlegittlu hit i In co clipa
se va adeveri, sil insciir*zo, face respunsil intr'acestavil ellipti, ea s'au adeveritu
de la maltalagn i preotiI mahalalet, cri ca adeveratu se allá, ftirte seripAtatil vi
bolnavii, In eta din patima b6leI i-ail catjutil i untl piriortt de nn mita esto
harnieil a-vï solte 'tralla vieta, vrodnicil fiindu a avea mila Miiria tale, care
insciintare se puse intr'av6sti plecatrt a mea anafora, ea sil se vadri de catre
Maria ta, iarri a luT rugileittne de a fi ertatu dajdiv. vi a i so da carte de
aperare, Amalio la milostivirea Mrtria talo. 1793, Devont. 20.
Cond. XXV. Fila 192.
Anafoi.aoa re 3'au fueutif in dosul j«lbei tia Costandinu sin repos«tu
Iorcluehe Touz-ban pentru a fi iesupera1ude dojdie.
Peca buillale Thirnnr,
Cu lacrima fierb:ntI. jaluescil milostivira M 'riel' tale, cr, reposatalil
iniil i s'ata sitsrriLuí viata In sIttjba Inz-b:Ivia do pav('rtrie, vi ail fostu milnitu
de [110. fina Domnt vi de Iniiltimea ta ci luminate cartt do ap6rare cose].
[tetan milostive Thinme, vZ1t)il eil s int superatil la «anilla:da dajdia ; de cure
me rogu Inaltimet Ole sil te mil tstivescI asnpra sertpAtivittnet mole, eil deosebitu
cit ne-au férnasu datorie parinOsea asuprii-mY de a plìtti, ei me aflu vi cu

iStOnTA 110MINILO1UÚ
casa grea, in cat sunt ftírte sporiatil de bruna vietd cea de títte qilele; ci (lupa
cum rovsérsatil mila inaLtimd tale catre alti multt lipsii, i sant
peratY, sa se reverso mila si asupra scripiltaciand molo a fi nosuperatu de oranduiala
dajdid si vesTnica pomenire va fi IIIrtrid talo. Robula Marid éle, sin
rtlposatalaT Iordache Ittz-basa. 1794, Noemb. 21.
D-lta vol Vornica ala politid Bacurescilorti, s cerceteze jaiba acésta.
Jata anaforaoa i resoluIlunca Domnèsca In ac6sta§T causa:
lo' Aleesandru Cost. ilforuzi Vvd. i gpd. Zem Vlaliseoe.
De niel' inainte poruneimil sil fie nos iprirata de dajdie 1.-1794 Dec. 6.
Pré Indllate Ddinnr,
Vel Logo f.
Duprt laminad. porunea Inii4inieT tale, ama eereotatti jaiba ce au data
catre Iniltimea, ta acostil Costandina sin Iordacite, ce ail fostut luz-basa de
pittiemie, i eilt pudra ariltarea co fue, ca al avata Tata-si-1g cara' de aperare
atat a Marid salo Hilado Vogil Stitald, cat si a InillOmeT talo, insil pe !inmole
mumisi Ilristini, asttpra case' lora, a,dovi1rulu ati artutìl, fiindfi-eii le yoqui
eu in faptit la milla, iarri pentru cil s'att plisa la (lapo, cardo att si platito
trot semi perriT, al 3-lea si cetfortiT, pricina cargo acestu folia : la scrisolu
anahalaieforn la cata(/r« fia ce s'au fuman, s'art sensu i n'intitulo jaluitora ;
vremea asetjamintalta, ola nu-st avea la indemalla aeestea sineturT sil lo aréte,
canija nedanda-i-so creVntêntti s'au 1)1151 la dajilic ca tal. 3, ci la rogileitinea
ce faco ca sil te milostiveset lilria ta fiinda i Imiteï si saracu,
ti pútil Itrani si pe munta-sa si dotte sarort ce are, remalle la bogata mita
Mrtrid talo. 1794 Noem. 24.
Vel Vorn lea.
Cond, XX IIII, pag. 42.
Ana foraoa Sandal u Sapnnari u pent r u ert«rea Ile l'ira.
lo Aleesandrit Cbst. ilfoenti Vra.
DunniMuT vol Vist. dupil corcotaroa si pliroforia ce no tbii de starea
aeeqtaia, con.' ea este ,wilprttatu i insareinata cat (i foto, poruneinai ga i hiel
cartea D mude.'" nicle do a fi de tea nodajniell. 1793 Decemb, 4.
l'el Logo f.
pe(' fnalfale 1;6»1ne,
&matan Saponaria do aiet prin jaiba ce art dato Mario' tale arta, ca
este fórte scapatatil si in grea datorio intrata, ca 6 fete de vêr tti, lipsita

V. A. titittHIX
hrana vietiI vi dajdia vi-o 'Arta Intre Dristorenii veclii ; mal naiute ail fostil
la s6mit dr4th, tal. 3 ea ritsura, iarrt acum ar fi tal. 6 i nu are putero a
r6spunde/ fiicêndi rugaciune MHO.' tale, ca sil so scachti ca trd leI i sit ré'inhe
tal. 3 la s6mlí, dupii cum ati fosth maI nainte; a chruia jalbh du/A orInduiala
visterid orInduindu-se la D-luI Naziru Agid, ea sit cercoteze pentru staroa
vi perlegialli ; D-1111', de la 15 ale uriniitúrd lunI, face rb'spunsil inteacestavI
chipil, cii cercethndti s'ail adevaritil ca este fúrte schpiltatti, insiircinatil en copiI
vi In groa datorio, cuvincios3 a avea mila Ifirid tale vi la dajdie este
la gmna drítptil tal. 6, caro Insciintare se pusil intr'ac6stii plocatil a Inca anafora
ca sh se vaijit do cutre Maria ta; darrt a luI rugrtchtne de a fi schqutil vi a
rè'inhnea cu tal. 3 la súniii, rihnitine la milostiviroa 111hrid tale.-1793 Noeb. 30.
Cond. XXV. Fila 150. Vel Vist.
lo Aleesandru Cost. Moruzi Vvd. i gpd.
Dupli pliroforia ce ne dit d-luI vel Vistieril de starea luI portmeiniti
lie ertntti de slujbli, eliruia IT dilinti la infinite luí acestil Donmesch sinet.
1794, Februarie 26.
Ve! Logf.
Proa hulliate Nrizne.
Anclreiti copilu din cash de Divanil prin jaiba ce ail datil MhrieT tale ar6til
eh din copilhria lui se aflil slujindil Curtei Donmesd la acestil st6gil, vi din
inténiplareat vremiloril ch(pn(lil la mane shrilcie i deosebitil de acésta bola"vindtt-se
all zilcutti trei ad din caro s'ail saeatefsith de o mana i de unil
piciorti, se aflil i ea cash grea, din care aceste patimI nu maI esto vrednietti
purta slujba, fileêndti rugheinne, ea sii se reverse milostivirea Milriel tale vi
asupra lui de a fi Iertatti de slujbit prin luminatli, cartea Mrtrid tale a chruia
jalbii duph' oranduiala Visterid, oranduindu-se la D-luI Vistierulti za Divanti,
ca sit cerceteze pentru starea i prilegiulil liff, de la Februarie 1 face r6spunsuliti
In scristi inteacelavI chipil, eh fhekdil cercetare en deanirtruntultil pentru starea
jìlluitoniulul Andreih, pliroforisitil vi s'ati Ineredintatil ch este sitiad ti desliv'èrvith
vi vrednicil de mili, ea patru copiI, lar pentrn neputinta luT este fNutil
crt nu este vrednicil de nid o trail, aflandu-se i schiopil i ciungti, care jalbh
vi Inveiintare o pusesemti intead.stii, a mea nnafora plecatil, ca siti se viujii de
Maria ta; iar a NI rugilcinne de a fi iertatil fémilne la milostivirea Miirid tale.
1794, Februarie 13.
Cond. XXVII, Fila 25. Vei Vistierft.
lo Alexandra Cosign. Moruzi Vud i Gospodaril Zem. Vlahseoie.
Poruneiniti Donmia mea d-tale vel vistiar ca sil i se Merl cartea Domnid
ruele de apgrare capuld luT. 1794 Februarie 24.
Ve!. Logf.

Prea Ináliate Deanne.
ISTORIA ROMINILORO 461
Dobre nevolnicul5 din Bucuresd aü jtiluit MirieT tale el se atilt' beteagii
de minT i ca patimi de Ma de epilepsie, a fostil ertatil de dajdie prin duff
Domnesci de aperare, ficêndti rugAciune de a i se tnoi aceasti milk' i ca luminati
cartea MrtrieT tale, la a ciruia jalbil ni se poruncesce ca sil teorisescrt jaiba, pi
cercetind vetjul' la mina luT cartea MarieT sale Mihairt Vodi SutuHi din domnia
a doua, cum pi o anafora a d-bru Veliilorul boerT de la apeclh'nsantil adeverindti
di este apa ca adeveratil beteagil de mh'nT pi sotia lul erbti, mai alesti çi settpititatti
din, care nicT pima din tete (Judell nu 'Ate a o gonisi, ci tip milostivindu-se
Kiria sa l'a ertattl printeacesti carte de aperare, care carte se puse
inteacestil a mea plecatrt anafora, ca s se vazrt de cutre Miria ta ; iaril a luT
rugiciune de a i se Innoi acóst mila remâne la milostivirea Mriei tale.-1794
Februarie 9.
Vel Vistier.
Con. XXVII. Fila 5 (indice 2).
Anaforaoa lui Dumitrache de aid, pentru iertare de birfi
lo Alexandra Costandinfi Moruzi Vvod. i gpod. Zentbli Vlahseoe
Dupe pliroforia ce di DomnieT mele vol Vistierti i dupe sineturile
DomnescI co veluniti Domnia mea la mina luT, întilrimil ei poruncimil ca sil
fie apilratil de randalt1 dajdiilorri Visterieï. 1794, Februarie 16.
Prea lnaltate Demme,
Dumitrache de aid din BucurescI art ltárieT tale, cil din midi
cìipilria lui aii slujitU CurteT Gospod. ciohodarii ping In (jilele ligriel sale
A.lexandra VodA) cind ne maT put6ndù' fi vrednicrt de slajbil Iertatrt, dindui-se
carte de aperare ca sìi nu fie superat6 de rindulti dh'jdiiloril VisterieI
care milrt i s'ati Inoitti de care toff luminatiT DomnT, fAcêndil rugilciune ca
si i se inth'résch' pi ea luminatX cartea Marieï tale, a eilruia jalbg oranduiti
fiinclil la mine ca sI o teorisescri i sh' o aretri Miriei tale, amti cerutti
arete sineturile ce (lice c are pi aréti maI ¡WA& o carte a Marie): sale Alex.
Vodrt Ipsilantil ca létil 1775 Haiti 10 caprinletoril cìi maT 'nainte aflindu-se
slujind5 ciobodaril, pi ajungêndil la vérsta betrânetelorti pi la mare scrtpiticiune,
s'ail milostivitli asuprl-I pi rail Iertatti de tete &vile i orindaelile VisterieT,
aretil o carte a IgirieT sale rep3satulur Nicolae Vodá Caragea cu. 16tri 1782, Aug.
2 ca care intilresce mila de ma): sasil aretati, mai vetjuT o carte a Hilda
sale MiltaT Vodi Sutulil prin care pi Miria sa Ii Invoesce acea miIìi Insil la
Dotnnia dintâl ea Leal 1783 Dechemvre 3, iniT maT aretil o carte totil a AfirieT
sale IlihaT Vodh' din Domnia a doua culetti 1792, Fevrtutrie 23, urmetere celorrt
de susil, care dirtY se puse Inteacest4 plecati a mea anafora ca sìi se Valri
Maria Romani/oral di 7. Mocha. Tom. V. IL

462 V. A. uhEcipl
de Maria ta, iar a luT rugiiciune de a i se Inoi acéstii milá i. ea luminatA
cartea Mrtrief tale, ac6sta riimfine la milostivirea InilltimeT tale. 1794 Feb. 14.
Cond. XXVII. Fila Bl.
Vel Vistiertic.
Une-ori Voda nu acorda scutirea intrégä, ci invoia ca Visteria
sä facä ruptóre, adicä. wciare de bird dupâ puterea omuluI.
Credemil cà nu puling a influentatù asupra luI A. Moruzi marele
flagele, ce sub Domnia het aü bäntuitil Ora Ciuma, locustele §i
Mmetea. Ori-cät, A. Moruzi eduta cum (lieu unii, (raga profitu
din nenorocirile ce bäntuiaii Ora (cum vomil vedea maI departe) nu
mai pupil in fata nenorocirei 1Ii afidmil Indemnatil spre milostivire.
Urmärirea havaeturiloril slujba0, ba §i a celoril micI
se face cu deosebitä stäruinta sub Alex. Moruzi. Avemu unù documenté,
in care vedemil cum un il boerti mare, banulil Damitrache Ilacovitä,
se jäluesce DomnitoruluT, eh* pe cand se afla In demnitatea da
vornicil mare, ail ränduitil pre WI Tudorache valavd la plaiu Coziei
din judetulil 1/5,1cea i nedändu-I Domniei sale boerului havaetulii,
cuvenitii, a primitil de la acestil siujba§u unti zapisu pe sorocil de
trei lunl....
Dar iatä maI bine In intregimea eI acéstä stranie reclamatiune
pe care o läsämii sit fie judecatä dupä moravurile nóstre moderne :
Prea Indliate &note,
Cu proa pleoata mea anaf ora argtil Wald tale, cuí In anulil trecutil
da-m5 cu dregAtoria VornicieT col maff, s'aii orinduitil dupti obiceiil Viita01
de plaid- pe la orInduitele plaiurT, Intro care anti Tudorache Viitavil de plain
Cozief sud. VilIcea, Incuí niel pan acum n'ari vrut ca sti dée obicInuitulil havaettl,
carol° qi datti zapisil ca sorocil de treT lunT, ca sálT r5spumjil
havaetultl, §i de atuncT §i pânuí acumil este unii anti i patru lunT, i tpt nu
datti §i de &Ate off tot-déuna §i-au pasti sorocil paste
sorocil i urmare nu ail mal facutI, ci m rogU Marief tale sti fie laminatil
porunca ca momba0ril sit mérea' apuce ca prin marafetalll Ispravniciloril
judetuluT sh" Implinésa banif dupii zapisulii luT, 0 cum va fi bang
hotilrIrea MiirieT tale. 1793, Marte 5.
Alti M-tale plecatri slugit, Dumitrache flacoviä Banu.
Iatâ acumii §i resolutia Domnéscd pe acéstä jalb6.:
Io Alecsandru Cost. Moruzi. Vvd.
Mind volnicia Domnief mele. . . . sit rnArgg la sud. Valcea, undo
Fin scirea Ispravniclloril judetuluT, sr' apuce pe numitulil Tudorache viltavu

ISTORIA ROMÁNILORt1 46a
ea strinsóre, ca du.pä zapisu lui sä' implinescrt, séti 4icêndil a are a féspunde,
'Idle°, off pe InsuO, sért vechilu, care sh fie vrednicti a féspunde i la
sä'-111 aducä aicea. 1793, Marte 7.
Ve l Logof.
Cond. XXIV, Fila 24.
De i vedemil din actuld acesta pe Domnitorti dândü dreptale
boerilorti din Divanil urmäri havaeturile, totulii pare ca elti
insu0 a intelesù ce abuzuri se Mail Cu aceste dAfi ciudate. Cu deosebire
apfisAt6re era pentru 4ocuitorl institutiunea vorniceilora, earl
percepéd amenlile pentru vitele de pripasil. Amfi A-60W, in utmA,
cum se comitéti asemenea abuzurl. Se vede ca tóte m'ésurile luate de
unil din Domni, n'ati isbutitli s'A Impedece acole abusuri. Venituld
Vorniciel era decl .Orte cAutatti intre intreprinOtorl; de aceea ela se
arenda i se sub-arenda ca mare inlesnire. Sub-amndatorii, ca sAlt
scátä banil da'/ i unti cA§tigil mare, nu crutati pe locuitorI §i amendArile
abusive desperail pe bietulil WW1. PAnd inteatAt aceste abusurl
eraft marl, cA nu putu sa le trécA cu vederea Alex. Moruzi
decT inainta urmátórele :
Publicatif la tóte judetele qi pitach la nazfriT epitropieT, pentru slujba VornicieT,
cum sti urmeze chutatulti el', a nu se precupi cu vin4area din nitinti In
mftnä, din care se pricinuesce jafuff i nedreptiitI locuitorilor.2,
C Zent. Vlas. Dumnév6strä ispravnicilorti ot sud. . . . V facemti în scire
pentru slujba Vorniciel, c pentru a nu se face dintru acésta nedreptäti
pricinT de jafurT inträndil din manit fn mina'ca vétniarea qi la felrt de felti
6menT, eäutarea slujbe'l duprt cum amt."' vhgutil Domnia mea atittea jtilhf, este
porunca Domnief mele hotrtritti, ca srt nu se Intincjii slujba cu v'èn4area la inaT
multe mini decit cumphrtitorff dintaï, ce ail cumOratti de la mezatulti epitropie'f,
vènOndu-o la allí douilea mänii; acei cumpgrittoff de al doilea ce ntt
vorti putea a cuprinde judetele ce cumphrä cu o sunlit intr'unti condeiti, poth
sit o vétujii pe judete deosebitti In parte la alp, care p6te fiq-care judeth ce
cumpärä a cuida, iarii de la acef de allí treilea cumphrittoril maT multti
sal nu trécä cu vAnt)area la altiT, ci Insuqf sä, caute tréba ea sit' fie t;i datoril a
rgspunde fnsu§s1 la intimplare de via, and vorti face urmrui inpotriva ponturilorti
aceOia slujbe, i vortí face neseare-va jafuff ; pentru care railcar a amti
datti porunca DomnieT mele de acésta §i la epitropie, ca sii aréte de acésta
cumpe'rätorilorti de la mezatti, darrt i D-v6strii nu lipsimh a vh porunci, ca
fiÇi cu luare aminte, atät a se päzi porunca acésta, citt gi a urma poruncilorti
ce v'amti nitif trimisti Domnia mea Inteadinsil pentru slujba VornieleT, la 15
4ile ale lunch' Decembre. 1794, Ghenarti 28.

1.64 V. A. 1.311tC1III
Eatä §i altü casfi de urmärire de havaettl §i de procesii de la
acesta dreptil:
Prea Inclllate D6mne,
La apelatia lui Vladti Polcovnicu ca zapciti vitaf di de Visterie, ni se
porancesce de clitre Inuílçimea ta, ea teurisindil jaloba lai Plan, suí vedemq
cerceturea acbsta a D-1uT Cluceri Istrate Cretuleseu, i fic6ndri cercetare
pricineT, suí aCétimil IffirieT tale prin anafora. Luminatel porunci urmitorT
iindtí IntoemaY, pentru care dupi cercetarea ce ficarati arainiti Miriel tale
NI cat pontru pricinuirea VladaluT ce se arótil intru acósti alegere, cii slajba
Vorniciel ail tocmieo cu. acelil Rada Zapcia Rama]. In tal. 80, si crt In urmi
D-lal Arma01 Manulìí, prin Inchisóre T-ati masf luatti i alff tal. 15 de s'ati
ficutil talen T 95, acésti pira asemenea. o film i acami Yladú inaintea,n
dar In cea &vb. Irma iari0: din insuqT tacriru luT dovedimil ci slujba a cumpirat-o
de la Radu de buffa-voia sa, tocmind'o In talerT 95, de care au data
talefi 80 amid Anal In Mèna Radahui, iar taleff 15 X-ail Implinitti In armi,
prin D-luT Armaqu, i nu-i niaT rgmase VladuluT euvélitti de pricinaire la
acésta de vreme co ati Implinit cea ce ail fostil toemitri, asemenea qi pentra
pira ce maï aduce %di asapra, Arma011uT, licêndil ci zapeiT ce-i avea D-litt
prin plisï nu T-ati datti slujitoff ca si implinòsei glóbele de pe la stipaniT
vitelorti ce art filcutti strieiciune, la acésta nu are niel o dreptate a porni
asupra Irrnasuliff, flier ci era aceT zapcii daterT si-T dea luT slujitorT ea si.-1
1mplinósei glóbulo, ciieT elri fijad Vornicelti, adiea slajbWi cu. carte Domnóscri
in mini, singurri elli avea a'0 implini glóbele pe felti si pe sama vitelorti ce
art fieutti strieä'ciunea, avtmdri volnicie si i6e_de fiepare vita ceea ce in potanca
Doninósel este seristi, lar na maT.Maltri ; lar pentra di se Aluesce Vladti
eurn-ei din pricina Impotrivirei zapeillorti remasil i pini astruit pe la
mutt): locuitorl glóbele, dupe foile de isAanie neimplinite, la acésta are drepbite
a i -so Implini dreptulti sëil de pe la aceT locuitorl, ca unulil ce al campiratti
slujba ca banT, i gisimil ea cale si fie luminati poranca Mirk): tale
ea mumba0rti ogre IspravniciT ceT ce se atlui wan; ca s1 cercateze, gi
uncle vonut dovedi eri are Vladrr dreptate a se implini acele gbh°, si
le Implin6scii, urmarriti Inteerna dap5 coprinderea cirOT Go3pod.; iar pentru
ei se Oita Vladil eurn-ei D-luT Armap Mann, camparAndti slujba
Indati ce a oranduitrr slajba0: prin _popóre, numat deal pepriti 0 pe
&Instill de a maT cinta slujba VornicieT, la acésta Intrebatil fiindti Arnuqual
nu tägidui cjictmdil ci aga s'arti fi coprimAndti in. Domneseile ponturT cele
pentru slajba viniricialuT, de caro cercetfindti noT condica Divanuld In caro
sunt trecute aceste ponturT, niciiri na gisimil si serie eum-cii slajba0Y viniricerl
si aibi a cinta i slujba vornicieT 0 a lua venittí ci Ind .maT vèrtosil
li se poruncesee vinirieerilorti ca de glóbe si se ferósci. DecT dreptate are

TrORIA ROMINTLORt 165
Yladil, ca off-ce glóbe se vortl fi luatti din plasa aceea, undo ail fostä
vornicelil pe vremea de cand opritä Armaplii a'pI cäuta slajba, täto acoles
sä i le implinbscil VladulaI de la Arma.01, flindil dreptil alti stR1, care iar*AsT
inaintea Ispravnicilerti sä le doved6sa Vladtit-iti pe cat va dovedi
plittéscii Armaplri, de care micarti cit i D-luI Cluceru Istrate Cretulescu printr'ac6stä
alegere arétä eh' la acésta ga este obiceitl de se urmezil in totl
adica do cautä vinäricerI §i Vornicia in &Au cu viile panä se culegti viile,
dar 0 de va fi cu adeviSratä acestä °Waal este ritti, nefiindti cuprinsti
In ponturile vinärieerilorti, nicT in cartea VorniceluluT, 0 nu all viniíricera
niel o dreptate alta, de cat numa ceea ce in ponturI le serie. lar Vornicia
fiindti anti huzmetti Domnesetí, care se vitae la cochri vechI ca qi
are a41 cAuta vornicelu venitulti acesteI slujbe panä la implinirea anuluI,
fiind-cit pa unit anti dope" o cump5rA. lar pantru ek' se jäluesce Ylalui, etuncii
II bate 0 le face multe jafuri i nedreptätl, i aduchdti pe Vladti inaintea
dumisale i infii4andti-lil cu aceI locuitorI pitrìiï luY, old in leer' de a'i
cun6see vina 0 a se liniti strigarea aceloril locuitorI de mustriirile fricea
pentru neenviincióse urmärile luI, ail inceputti a lice impotriva dumisale
cuvinte de necinste i ne mal putèndti nicI suferi nocinstea i cuvintelo
de ocarä, ca untl Ispfavnicti ce s'al aflatti, Pal bitiutìl, insä cu. 10 sOil 15 toego
iar nu maI multìl, ci fiind-ca 0 din märturiile ce s'ati adusil la cercetarea
Cluceruld Cretulesculd se dovedesce, cli Vladd ail fe.spunsii Arniqul
euvinte de neeinste, este vin.ovatil, de vreme ce Arrnap se afla Ispravniculti
juidetulra, dregrttorti alti MiirieT tale, 0 nu i se cAdea sit adticìl asupra IspravniculuI
cuvinte de ocaril, 0 de aceea niel are dreptato sit cOrti satisfatitMe la
biitaia ce ati mancatti ; iar ces desiivarqiti hotärire pentra títo rnuane a so
face de catre Inaltimea ta. 1794 Februarie 12.
lanache Illoruzu vol Vornieu.
Cod. XXVII, Ella 33.
Io Alecsandru Const. Moruzi Vvod. i Gov. Zemli Vlahseoe
Citindu-se inaintea Domniel* mole atilt anaforaea vol Vornicii. cat
§i apolapa luI Vladti Poleovnicu, Inteacestql chipti poruneiniti amnia mea,
intaI pentru rit'tnit'Ota slujbei ce se jältiesee ch" I-art rèmas neimplinitit, adicä
obicYnuitele gloabe, ca Ispravnicii judetultii sit cerceteze, pentra aceea ce va
arka Vladu sunt asuprä-le gl6be i edmii0te do slujbe, i päzindti fórto
oranduiala ponturilorti, de la care va avea cu dreptate a lua sit aThií a-I Iraplini
ca zapciI ispriivnicescl, ca sit nu se piigub6scii; a0jderea i pentru vonitulti
ce ar6tti cit latí luatti Armasä Manu, inefit all fostti ca vináriciu, sit cerceteze
Vladu Polcovnicu, sti dovedescit gl6bele i pripasurile i implinirile Vornicid
ce va fi filcutti i vorti fi hiato de Armagi Mani', i aductindti f6ie doveclitä §i
adeveritil de IspravniciI judet cluI aci la Domnia mea, vomti da patina de i
se va implini de la Armap Mannlti. 1794, Februarie
Vol Logof.

166 V. A. URECHIÀ
0 dare abuzivä. In privinta aria ail reclamatil vAtajii din plaiuri
contra ispravnicilorg a fostti acea prin care li sä cerea ate unit jderti
de fie-care.
lath' actele :
Prea Inàllale Ddmile,
Cu lacrimt fierbintt jäluimti milet i bunätäteT Märiet tale, cri not tiertlosii
fiindli cä' boerit ispravnici ot. sud. VítIcea ali pusli pe totti plaiulti ca
sri d6e jdert, i not v6d6ndti asa a ne face mare stränsóre ne-amti pusti totli
camp6ratil jderit citte patrtt la unulli, si In urmä v646ndti
amtl camp6ratli jderil n'ali vratil sä prim6scä, 4icêndil sil dämil bant, i ne-ati
fiícutti de amli vêndutti jderit ca scä'46mäntli, adecrt ate ial. 2 unulti, la care
not laminate Dórnne, scimil cti laminatä porunca Märiet tale nu este ca sil dä'mtl
jdert; pentru care ne rugänill Märiet tate a, te milostivesei asapra n6strä
sä fie laminatä porunca Märiet tale sä
de uncle nu sil ni se fack' Implinire, oh' not mil datti citte talen t 5 de jderti,
ca not luminate Dómne acestil obiceirt nu l'am avutti, i cereratt mila Marie): tale.
Robit MärieT tale, not top.' pliliaiï ot. plaiulìí Coziet sud. Välcea.
Asupra acestei reciamatiuM Domnitorula pune urrnätbrea resolutiune:
Io Aleesandru Costantinü Moruzi Voivodu.
Pentru acéstä, pricinä amtl luatli Domnia mea pliroforie din codicile Divanalut
°A obiceialti vechitl a fostli, din ce se prindea de et sti dée ploconli la
ispravnicit judetalut, precum vNumti cit la lét 1792, s'att fitcu.tui cercetare ca
intradinsulli boerulli oriinduitli la fata localat Paliar. Ionitä, carol° asa ati doveditti
iaräsI prin vatafit vechT i totil cam ea sciintä, dect cum a ati ispravnicit
ego unti iderd numat de la potecast Insä, lar nu si de la cei-l-altt locuitort
at plaialut, acesta este doveditä ; dreptli aceea porancirati Domnia mea, D-v6stra
ispravnicilorti de este precum jrtluirä acestia, cit nu_ aft vrutti sit primitt jdoralli
cer6nda-le bani, rea v'a fostìl urmarea; acésta r6mane In voia lorti de voril
vrea de sinest, ca sä v6 dée bluff pentru jdorli, i aduandu-v6 jderulti v6 porancimli
sit fiÇi datort a primi jderalti, MI de a le cere banï, i flindil cli. In
cercetärile co s'ati facutti nu se pomenesce de la totti plaiula, sä nu v6 Indrazniti
dal% peste obiceiti a face urmaret ca cerere de la cei-laltt locuitort, cit llama
pentru potecast este obiceialil vechili i Domnésca nösträ porancii. 1794
Martie 27.
Cod. XXVII. Ilia 228-227.
Nu numal din plaiuld acesta si nu numai pentru nelegiuita dare
a jderilorti se tanguescii ci si din alte plaiurI si contra altord

ISTCfRIA ROMANILORO 167
avaeturi. Domnitoriuld se vkju silitd in 26 Ianuarie 1794 a serie
boeriloret din Divand urmatdrea carte:
Io Alexandru Costan. Moruzi Voevadii.
Cinstitilorti i crodinciosT boerilorg DomnieT mete, D-vástrii velitilorg
Dvornici" t6ra de susti si de jostl, fiind-crt din jubile locuitoritorti plaiurilong
ne-amil insciintatti Domnia mea pentru avaeturite viltasilorti de plaiti, can'
sunt obisnuite a se da la dregiltoria Vorniciforil mad, cum-cg de la o vreme
Inc6ce Inciircandu-se peste obiceiti si peste m6surii, 'm'AA nu este starea i puterea
plaiutuY a rëspundo vätavului la netrebnicii, si nn potil coi vrednici din
slujbii i primiff de locuitorI de a se afla In tréba acéstal dup'6 cum yeti vedea
acestea patru jtilbi ale locuitoritorti 'din patru pialad; poruncimil darg
ca impreunfindn-vé la unti locil, unde pliroforisindu-vg de obiceiti ce ati
fosttl, v646ndri i condica Divanuliff, st chibzuiti Cu dréptii mgsuril pentru tóte
plaiurile avaetulti ce este cu cale spre a se arar'. Domniei mele, ca s'A
nizamulti aicea, spre a nu putea nieT fritasiT a face cu pricina ac6sta vre-unti
folti de armare impotrivg. 1794, Ian. 26.
Ccd. XXIII, Fila 198.
Acestü pitacii se pare cä ail supëratii mulai pro, marii Vornici
§i Domnitoruld se sfiesce de a mal urmäri abusurile din tae plaiurile
märginindu-§I cartea numal la Ora de susii.
Cu tóte acestea la 27 Februarie 1794 Domnitoruld serie din noil
caimacamulul" Craiovei, denuntandu-i prelevarea unel däri abusive de
5 le de poteca§d, in fas/área ispravnicilord de Valcea §i ordonä lucetarea
acestuf abusa.
lata cartea acésta :
Io Alees. Colt. Moruzi Voivodu.
Cinstitii i credinciosti boeriult1 Domad mete, D-ta Nicolae Hangerlgu
biv. vel batmang caimacamulti CraioveY, stiniltate ; potecasiT din plainrile sud.
Valcea ail jalbg Dornnid mele, cam-eg viitavulu toril de plaig le cero cate
tal. 5 ea nurne de obiceiti, pentru care va' sci, cii vgtavulti nu are pentru slujba
lui aittí obiceiti decat mune acelea ce se cuprindu In cartea Domnid mete de
viltrtsie, iarg de este cerera a ispravnicilorti, pentru aceea s'att datii porunca
Domniei mete In trecutele ()He &T'e' obiceiulti ce ail fostii, i fiT. D-ta sgniltosti.
1794, Febr. 27.
Col.. XXIII.
1. In cod. unde ama descoperitd cartea de susd cetinuü Indatä nota :
e Acestil pitacti In urrng prefgcêndu-se s'ati fácutil ciare D-luT Banulg
Vorniculti de t6ra de susil. »

1.68 V. A. URECHIX
XII
Ddrile sub Domni a lid A. Moruzi.
In capitoluld precedentit ocupatil de privilegiatl, de boerl
§i de scutilL E loculial a ne ocupa de dciri, Cu atät mal multil, cä, pe
and Dionisie Fotino serie, cä Moruzi a a guvernatti Ora fórte bine... »
§i s'a ardtatil cAtre poporil ca nime altuld cu bländete cu dreptate, 1
Dionisie Eclesiarchulä tia descrie ca pre unti Domnil avara, laconnü
de banI §i cäutAndit a face avere cbiar *i din caldmitätile publice. 2
Vomii vedea i aci ea adevëruld este la mijlocii.
Sä dämil Inainte de t6te beil urmatorului documenta de
reorganisare a diferitelorii serviciI ale visteriei, din 1795;
g Cinstitti i credinciosti boerule alti DomnieT mele, Dumnéta Ienache VAciirescule
vel Vist. printeacestti Domnesculti nostru hrisovil se face Dumitale §i
tuttirorti boerT dregkorI aT visterieT Domnig mele insciintare,
statornicia orfindueliloril celorti bine intocmite, cum cii pricinuesee i odibna
folosulti /a ob§te, nu este niel unti felti de indoialii, de vreme ce oranditelile
tuturorti pricinilorti, vêrtosil a celorti ce sunt mal de s'év'èr§itti, bine
inchipuindu-se i intocmindu-se odatil, de nu se voril piizi cu statornicie neschimbatii,
aceT ce sunt supu§T sub acestea oiiinduelT, nu potil avea niel o dora,
odihnii In linisce, ca a-§T pune petrecerile lora infra curgere de mili felti de
scie ea ce mijlocti s'A OVA griji de alte folositáre agoniserf, unde
fiiri niel* 'Hit/ cuvêntri r6mitnil a fi lipsitI de folosurile lorti celea mal multe
oranduelT ale Domnescel: obliiduirI, o a s'évèr§ireT aceloril mal trebuinci6se pricinY,
fiindii legate §i dupii tótii cuviinta a§edate la visterie, face i trebuintA ca
sil se pNzéscii cu o neschimbatii i nestriimutatit statornicie in t'irá vremea ;
che vreme ce toate acestea pricinT sunt din vechime orfinduite la deosebite numiff
de condee ale visteriel ce se numescii i calemuri, cari s'ají impodobitti
cu stare de dregel face trebuinfcl, i hoteirima ca ace§ti dregatori ce
se vorii alla la aces tea calemuri, alegendu-se ccind va fi trebuinla de a se ordndui,
sci nu se mal pòtei schimba niel o data, fcirci a didea in vre-o vinti véçhttli,
cercetatcl i cunoscutei , cii este cuviintii de a lipsi, i atuncT t6t1i cercetarea
alegerea pricineT insciintiadu-se cu anaforaoa domnieT tale la Domnia mea, sil
Tom. II, pag. 128.
Dionisie Eclesiarchuld (pe, cá Alecsandru Moruzi ad adunata multa avutie, Ingreuindd
§i Ajo:Hile raelelord. Acksta asertiune a luI se va fi referindil, credemd, la faptuld
ea, pe Ifingi tarifuld vdmilord, fixatti dupd coprinderea tratatelord de la §i§tova qi la%
(1791-92), Domnitoril lamia SutuIti i Moruzi aù mal impusa i alto taxe supu§ilord rusescI
i austriacI.

ISTORIA ROMINILORI1 169
se faca alegere de' alta obrazti practicosti si Cu sciintä de acea meserie, i aretandu-se
la Domnia mea, Bit se oranduiascrt de insi-ne Domnia mea, si prin
caftanti, precum este obicInuita i Intocmitil de mal' Inainte; si de vreme ce
acesta statornicie este trebuinciósa de a se Intincle si la eelea In parte, pentru
ca sui se 01 pilzi maI cut scumpetate la totulti acelorti pral, socotindti Domnia
mea ca i samesil de pe la tate judetele se cuvine antela a fi árnenI de cinste
ca sciinti de socotelI si pracsis la ale judetuld rinde se vorti orandui, tipa
acestil felil fijad, srt fie si ef nelipsitf in teta vremea din samesie, fárá ving
cercetatil i aretatrt prin domnia ta la Domnia mea ; hotifrImti ea di acum Inainte
tete samesiile de pe la tate judetele sri fie legate la visteria DomnieI mele,
de samesif judetelorti, facendil alegere Dumnéta vol Vist. srt-I oranduesd i stt
li se &e artile Domnief mele de la visterie la mana*, fOrtt de a li se pricinui
vre-o cheltuialri cal de mica' cu numire de avaetii, prin care sa fie deapururea
samesiI neschimbatY, cand voril sluji en dreptate, iará cand se vorii m'eta de
ispravnicif judetuluI crt aa cilbtil In vre-o vinti, facendu-se cercetare la
judecata visterieT, i dovedindu-se vina lora sui se aréte cu anaforaoa D-tale la
Domnia mea, si atuncI fticendu-se de ciare Domnia ta alegerea de alta samesti
oranduescT cu carte Donmescri, i sainesula sui aibti sui p'azéscii t6te soeotelile judetuluf
i sa tie de tate catastise curate si sO aibti in tótil vremea estracturf si de
bresle si de birnicI si de ajutere si de poslusnicI si de slujitorT, de surugif si do
scutelnicI si de verI-ce oranduialil a visterieI, i s'A aibg de tate acestea condici
curate, si sut tie in pAstrare tete poruncile Domnescl, ce se trimetti la judetii,
ciare Dumnélore Ispravnicif, de la Visterie, neamestecandu-se la trebile condijudetuluT,
ce sunt pricini ale DivanuluI Domnief mele, i s'a fie sirguitorl
la tete celea ce veril gice Dumnéloril Ispravnicif sui stiversascO, si sil nu pricinuiascii
cusurti nicT-odatO la ale meserieI lora si ale supunerel lora, fiinda
la tate acestea ascultOtorI i strguitorT, i pentra ostenéla lora, s'O ¿liba plata de
la visteria DomnieT mele cate talen f tref-lecT i cincI la o semit, de la tete semile
celes Intocmite, si de la amando): Dumnélorti IspravniciI cate talen l trefijecf
si cilla, adectt de la una Ispravnicti Po tal. septe-spre-gece i jumetate
la o ~N. Acestil burla intocmire i aseqrtmentil ce 1-amti hotiíritti Domnia mea
printeacestil hrisovil alti DomnieI mele pentru statornicia orInduelilorti tereT
celorti intocmite de la Yisterie, poruncimil i Dumitale vel Vist. i tutulora
altorii boerT, ce dupti vremI ve yeti afla intru acestit dregiitorie, cu tata scumpetatea
sif urmatI si si o ptizitI, cuicl dinteacésta ara isvorI i odilmil i folosula
la obste 0.1nlesnirea siiversireI tuturorti oranduelilorti tereT, i pricinilorti Visterief
colora bine Intocmite i asegate fOrá smintéli i gresalä, i acesta hrisova
trecendu-se in condicele Divanulusf si a Visterief Domniel mele, sO se d6e la
sfänta Metropolie a fi spre plistrare; i s'al adeveritil hrisovultt acesta Cu
credinta Domniel mele, Io Alecsandru Costandinti Moruzi Vvd. 1 cu credinta
prea iubitilorti Doninief mole fiiI : Costandinti Vvd, Dumitrasco Vvd. Nicolae

170 V. A. URECHIÀ
Vvd. martorl: fiindti i Dumnéloril cinstitYçi credinciosiT boon velii ai Divanula
DomnieT rnele : Pan Nicolae Brancovénil vel Banti, Manolache Brâncovénil
vel Vorn, de t6ra de susii, Costache Caragea vel Hatm, Dumitrache Manulil vel
SpAt. Nicolae Filipescu vel Logof. de Ora de susti, Costache Ghica vel Vorn.
de Ora de josil, Rada Slätinku ve! Vorn. Manolache Grädisténu ve! Vorn. Costache
§tirbeiil vel Logof. de t6ra de susti, Mateiti Fälcoiann vel Vorn, alti politieT,
Lucache Arghiropola vel Post. Dumitrache Hangerliiti vel Cornisa. Dumitrasco
Racovitä vel cluceril vol Miar. Grigorie Bitlénu vol Stoln. Atanasie vel Serdarti.
loan vel Medelniceril. Costache Ctimpinóna vol Slugerit, Grigorie vel Pit. si
Ispravnicti fiindti DumnéluT Nicolae Filipesculil vel Log. de t6ra de susti; i s'au
scrisil hrisovulti acesta la alti treilea anti dintru întâia Domnie a DomnieT mele
aid: in orasulti scaunuluT DomnieT mele BucurescI, la anii de la zidirea lumel
7303, jara de la Domnulti Dumnedeti i mantuitorulii nostru Isusil Hristosti
1795 Mart. 19 de Raducanti Poenariu biv. 3-lea Logof. Condicarä.
Cod. XXVI. Fila nb.
Prefaceri In därl i In modulil loru de a§eciare mai deosebite
nu gäsimu sub Domnia lui Ales. Moruzi. Sut le trecemil In revizie pe
cele mal de capetenie.
Vomil nota mai ântiü infiintarea la 1794 Mart a unel noue
functiuni: Vornicia de Bucuresci. A c6stä fingirme o propusä Divanula
ca misiunea de a controla atagrafiarea .nottä. a Bucurescilora,
§i perceperea &l'Hora de la locuitorii din malialate. Moruzi Vocla observèndu
ea se face unu abuzii mere in pagaba Yisteriei, a§eqandu-se
la ruptcl ca locuitoril din mahalalele Bucuresciloru, nesce térant, carl
locuiail nu in Bucuresci, ci la sate, prin judete, ati aprobatil unil nizamil
not1 ala diijdiilortl din Capitala tèrei.
Primulit Vornicil de Bucuresci fu Matel Falcoianu, fostul
ald ora§ului sub administratiunea lui Coburgu. Dama aci In note rezumatu
din actele relative la inflintarea Vorniciel de Bucurescl §i la
afacerea biruriloru din malialale.i
1. In 1794 Martie Moru.zi Vodä, preocupatti de indroptareafinancolorti, sT-a
purtatti atentiunea asupra repartitiuneY dajdiel in BucurescI. Acésta dete loca
unorti lucrar): carT meritä tiitä atentiunea istoricula i economistuluT.
DJmnitorulil In cursuiti luneT Nadie printeunti pitacu prov6cii Diva,nulti
sä se adune spre a cerceta situatiunea däjdiilorti in bani a orauluT BucurescI
propunä' indreptärile dorite. La 28 Februarie 1794 boeriT divanistI
anal ora 111 Moruzi, prin care dicti, adunându-se amti fiicatti chibzuire
totiT de obste asupra acesteT pricinI i t6tri acésti mare netntocinire, nedreptate
pagubä visterieT o scim cA cargo do la 16t. 1765 si tóti pricina este cit ne
Iiindti ciad duph' dreptate in mahalale, precum si In UVA t6ra i precum a
fostil din Ineeputuhl tgril i piInX atund, nit numaT oil se niipä'stuescil

ISTORIA ROMINILORt 171
Din causa ciad, care se aplica i in orne judetulil adecti
ticalosiT ce da rt acastd patina rupt, clid dad numaï eT, iard catl dup6 catagrafie
ail venitti cu locuinta in mahalale nu le facti niel unti. felt1 de ajutorti
si asa urmandti, nu T'urna): el se aduna multime de 6menT din alto plirtI
acoja dup6 ce iati tate alisverisurile plimantenilorti nefdcandti niel un ajutord
visterid, pricinuescil gi gata scumplitate, in cat-va sì rdmae a nu se maY put6
hrani locuitoriT orasoluT si a nu mal puta petrece pi aí tine viata din 4i
pana 'n 4i. Deosebitd de acésta, se mal pricinuesce si altd pagubli nevalutri
visterid, cìcT dosesai birnicii de prin sate i ntiveilesefi aice a petrece gira de
dajdie i aid no hindu eisli birnicilord BucurescenT nu le da niel una ajutord,
cita birulti acestora este ca rapta ; pagubA i itracid pricinuescri f arte mare
Bucurescenilorti, &Ad adonandu-se multime seumpesce i 'Anea gi carnea si
zarzavaturile i lemnele si porturile, maT pe scurtd in cat nu veril s'a maY
aibti mijlocri a putea trlii BucuresceniT dinteacastil neintocmire.»
Curidsti doctrina! Inmultirea orlisenilorti consideratà ca o nenorocire!
BoeriT divanistI chibzuescil i vädtl indreptarea röuluï prin aplicarea unorti
l'otra:no ponturT. Mal intaiti de t6te eT cerd DomnitoraluI facerea une nouè
catagrafii i ränduirea und aWorità1 speciale asupra drtjdiileril Bucurescilorti.
Parla acum Agia adicit Politia area misiunea perceperd ditnilonìl prin mahalale
judecarea reclamatiunilord relative la &VI. In local Agie'i divanalti propune
randuirea unel idregettorii ne nlati avendft altei trébeí precum.are Agiaa ca s'A
aibit' vreme a data tot-d'a-una pricinele däjdiiloruí ca dreptate i ca bitelepciune.
Divanulti (jice, a la aca dreglitoria specialli e sit se oranduiasert din
boerY unuld purntorti de grijd asupra dajdiilorti Bucurescilorti verT ea
co nume se va gsi cu cale.» Pentru primele hierre s'A se d6e acestaï boertí
ajutoruld incli a doT beerT, ca prin chibzuire intre el A' se dae acestd
dup6 acea sli famand traba la acelti boierti oranduitti.»
Ead i analisa ponturilorti' clupd carg, este a se face lucrarea in cestiune
BoeriT randuifi adonandil pe totT mahalagiil, dup6 ce le vor ceti porunca
donmascd, i isT veril mala meemurietulu, i Wanda in scristí pe top." locuitoriT
mahalald. sil faca catastif tí curatti de top' aceT carT ati clírt1 domnescI la maná,
abolí de neamuri, de mazili, de breslasi 'Decid, de apdrare, pecetluiturT slujitorese.,
scutelnid ce so afllí locuitorT in fiesce mahala §i, sal' nu supere pe niel
unulü, fa'rd numaT de aceste brasle Mandil catastise deosebite sd le arate la
visterie.
Pe singa° boeresd, ce se numescti poslugnid, sit nu-T supere filtro
M'A numaT sil le card ravasele ale snpanilorti lord, ca sii se incredinteze
nimica' cit sunt 6meni al strtpanilord lord, si fächdti catastihti sa-lit arate la visterie.
Pre neferT i tufecciT, deliI, arnautiT splitarescT, agescT, catI vertí av6
memhuruff la mana', pe chipurile lord sII nu-T supere, si flicandrt catastihd sa-T
arate la visterie.
Negutitorl alesl sétt lipscanT sOil cumpanisti ce vertí av6 pamestiT
nu voril fi la o brasil'', iardsl sit nu-I supere, ci flícandrt catastihi( de dênsiT
sil se arate la Domnie.
Pro cei-l-alti ce vor mal gitsi in mahala locuitorT, sati in casele toril,
sal chiriasT, sati gazduitl, afara din breslele ce s'ad 4isil mal susti, adunandu-I

172 V. A. URECHIÀ
primaruld, avé grijg sä nu se mute din oraVi birn.icil, pan4 ce nu eral
pe top' citl vorti avé tidule domnescI de rupia', sg le iée de la ansil.' si unindu-i
ea cit se arétrt inteacestil pontti sil se aseze de la pervii sérna cite tal. 1.
poi. la o sémli veche si pe acosa' banY sg le pon-masca' facg cislà intre
el dup6 starea 1 puterea fie-cgruia lnaintea boeriloril orinduiti. i atettu stréi nil
cit si pgméntenii sil filtre Inteacestil mijlocti inteacéstg ciad si oranduindil
vittgjelil, °inri de ispravil, in rnahala, si le stringii dajdea la fie-care
pe acelit vettedelu sc1-14 plátéed mahalaua pentru ostenéla sa.
Semile sg Arate ea ale Ore)", socotindu-se cite talen l p31 vechiti de
lude ciel ajutóre i liaraciulii 2 pol. vechl la vreme.
Din catastisele ce veril da boeril la Domnie, In urnirt de se va da
vre-unulti la birti se va adiloga In cislä dup6 starea i puterea sea.
ZapciiI stringitorI de bani sg nu aibc1 pentru dajdie si batit Tre-unti
onat, niel pe vitgjeltl, niel pe vre-unti birnicti, si pe cel ce va arta viltgjelultt
di naif dg dajdea sg-lil ardice i su-lil duci la boerulti orttnduitil s't de acolo
se va face Implinire.
ScutelnicI ea pecetluitil sg nu se dée din Bucurescl niel odatg.
k) Starostea de str6inI de totu sei lipséscà, cgel orinduindu-se dajdea orasulul
prin cislg stgrostia pricinuesce amestecgturg, la orinduiala intocmireY
acesteia; sg nu lips6scg insii rneseria stgrostiei din erindulalil, ci iargsI sg se
urmeze in tocmaY, de vreme ce sunt streinT din alte torT cari merga si viti
si nu sunt strttätorI aid i aceia a intra In cislä nu se envine, ci sg-sl 'Me dajdia
cite 22 parale pe lunLcum ati fostti acósta In meserie; iar de boerulil ortinduitti
ca deosebitti condeiti si la acéstil brésIg s'A intre strainli din alto prtrff
suratI gi carl mergti si vin ti si de acestia incg care va sedé DIO multa de unti
anti si se va cunósce cg are sg r6mttie aice, sä'intre in cislg, iar streinii insuratI
sg se aseze In cislg.
I) La acéstä dreggtorie sil se orindu.iascg unii logof6tti si una vgtafil si
sub ascultarea sea sg aibg 40 slujitorl cu pecetluituri, de 6menI filrg pricing,
pentra a-i da lingg zapciI. Sui aibrt grosti pentru a ridica pentru dajde çi römrtsiturI,
iar nu pentra o madea englimatic6scg, la carele ig nu se amestece; sii
p3te judeca si birnicti ca birnicti pentru pricinI politicescI adecg =dolo de
10=1 calcate, prgvillil, case si de acestil felil mai v6rtosti cind se va rindui
cu poruncg Domnéscil.
In putina ndstri socotólá acestea se puturg ggsi pontra nizamulti acestel
trebuincióse pricinI ; iar intelepciunea MiirieI tale va mal' adío, 1 cite sunt mal
cuviincióse pentru intocmirea desgv6rsitti.
Ced. XXVII, Inventaruld 3, fila 9.
Domnitorulti aprolort In 5 Martie 1794 propunerea ea acestri nizamuí. Elt1
namesce dregtitoria cea noug finantiarg ca numele de g vel Vornicil de Bacuresd,
cuele de acum va avé tea' epistilsia acósta asupra intocmireI diljdiiloril si a
stringerilorti, hindu datorti a arta cgtre Domnia mea bite cite din panturile
de mal' josrt si din altele trebuinci6se se voril socoti pentru pgzirea buneY oranduele
a dreptiteI si a intocmireI ceI fórte trebuincióse, spre a se pune in lucrare
ca celti mal' caviinciosü chipti si bung chibzuire.
Domnitorulti numesce vel Vornicil alti politieI Bucuresa pe MateI F6Icoianu,
indatil dup6 aprobarea nizamulut

ISTORIA ROMINILORCI 473
scadatI de. la catastihulu dajnicilorti. Perceperea in genere se ftIc6 cu
neomenóse procedgri. Amil apucatti i nol" dilele in cart tèranif erau
pu§f la fuma de potlfte §i btituti ca säji pliitésca birulil.
La 1794 Martie 15, ca aplicatiune a nizamulaI intocmitil a Vornicia do
Bucuresd, noulti vernier' alit ()rapid, MateI Välcoianu, procede imediata la
cereetarea mahalalelorti i In 14 Martie 1794 aduce anafora DomnitoraluT spun6nda-I,
c tfile6ndil cercetare mahalelorti acum cu serisulti catagrafid Bacaresciloril,
se gäsi vre-o dite-va nume de la o sénitt din maha'ale lipsá din birnid,
de care apuctinciti pe zapeff ar6tarti c pricina este aqa, adecil cu. dajdea
lorti sunt legatI niel in BucarescI, iarti starea ca casele lora se aflit qe0torI
Po afarìi prin ¡ad*, ci de se %a gäsi cu cale de caro Iniatimea ta ptirerea
me ä ar fi maT ca cuviintä ca s fie scOute mahalalele Bucuresciloril ca numele
baniI i sti se inearce judetele pe unde se aflä seOtori ea ludele lorti, porancindu
a li se lua i sinoturile de la mina i pentru a fi sciuff iatii se. arétiti
RIM josil aflame fie-care ca bantf ce sant legal.
Urinézif lista Oraniloru birnid din judetulti Prahova qi Ilfeva.
Coi mal greti irnpui plätescu 12 talen l ca ruptä, mijloca0I 9 tal. si cada0i
rapta0 cfite tal. 7 0 60 banI.
Domniterulti ordonä in 15 Marti° 4794 mareluI visternicti sit aducil la
Implinire propanerea mareluI vernier' de Bucaresd, sá se ja sineturile de la
nano °deli" ar6tatl in listä si sä se reprimandeze aspru ispravniciI cui ati toleratil
asemene neregularitätI.
La 18 Martie Vornioulti do Bucuresd Motel' Filleolana mal aduce Dornnitoralul
I lth' anafora ca altä listä de dajdie carI sunt trecuti oa rapta0 In
mahalale dar locuescil la térä. Domnitorulti, la 19 Marti°, ordonti visterid sit
Incarce judetele ca aceste birurI i sä li se 16e pecetluiturile de rupta, (Cod.
XXVII fila 20 invent. 3).
A Asemene m6surI se repetti apol de maT mute ori. (Vecji in anexA anaforaea
dupg inventaralti 7 din Cod. XXVII fila 12 verso pentru Inscrierea la &Odle
In judetulti Sacuensf de rapta0 din Bu.curescI).
1. Each un cash de reclamatiune contra zapciilorti perceptor!:
La Februarti Ilie judetulti adecA primarult oraplaf Slatina, en
orqat m17942 s, au jaluitu
,
lui Toda ca sunt inettreatI la « suma litedeloru ce 'Arta
pe anti 70, fiind-cil uniI din eI ati fugitil undo nu se scie i altiI ati miritti.
Mfa sunt asupritI lufindu-li-se cal de olacti si din eel ce ail menzilurI si din
col earl' n'ail. Asemenea i ispravn'culii lorti Costache biv. 3-lea Logef., and
i se puescil pentru asupririle ce suferil, in locti de a-I rolingil6 0 a le face
droptate IT bate 0 cu vinti i faii de vinti. Li-ail maI luatä 0 14 6men'l din
frunta0 i h-all filcutti luminäraff ai D-luI. S'ati jtiluitui inert odatä luI Vodil
jaiba lorti all fostil trtimisä In. cercetarea tocmaï a ispravniciloril. Se mg
jäluescri din not'. Vodä a f6nduitil pro murete Vistierti sui cerceteze. Acesta
la 15 Febr. propane 10' Vodìl, prin anafora, sa se triimitä in cercetare
la fata locale pro e unulti din slugile Mtirid tal» . cat pentru Waite
ce le dä ispravniculti Costaehe, hindu adevb-ratti, sii-i poruncéscii Muiria Ta cu
doosobitti luminata carte a nu-I mg bate, iar pentru luarca cailor de miff si
altif cu poruna 0 fail de poruncä', sä se hiírtiz6scii la mfina ort4enilerti o

174 V. A. IIRtCHIX
O altá regulare din respecta financiara rezultä din nizamula de
care vorbirama. Suditit streinT, sunt clasificatl in dou6 categorit: ambulantt
holtei i neinsurati. Aceste cloud categoril de Ornen! platesca
darea lord in ban! in moat diferita, dar nu se pot(' esclude de la
cislet, in interesula uvurareI mahalalelota.
Armenil sunt i el regulati la birti hotarita. La 1.794 eraii numal
40 de armenl" birnici in BucurescI. Et sunt din flat recunoscuti ca
bréslei vi A. Moruzi le da unti not' brisolai de recum5scere.
Dar sa cercetama in deosebt diversele birurl mai importante :
Birulii in bani. Acesta birti pe capa continua a se a plati de sate,
prio cislA pe liude. Ca sa nu rèmana incarcata anti sari ca biruta
cisluita pe fie-care saténa, nu era liber a se stramuta niel una Véranti
din satula ande scrisa catagratia, orl cqq6ntentultic, cum se gicea
acuma 100 de ani. lata anti acta din care se pote vedea, pe deoparte
acéda, vi pe de alta cum de dajdia in ban! era scutita téranula cataml
spälarésca. Scutiri'e de acesta bira se mal fac6ti i pentru causa de
intirmitate, oil ca recompensa, precum s'aa ve(lutti mai sag', la capitolulti
din 'Irmt anti numera de acte de scutiri.
Io Alexandra Coast. Moruzi Ved. i Gospodarti Zem. Vlahscoie.
Radalii ea ulna ce are peeetluitulti DomnieI mele la manile lul de eatanä'
spiltrtreascii, srt r6maie nesupkatrt din sittenI, ea sit'si párte slujba, iarit
luminatii carte a Mrtriei Tale, slobodrt, porancit6re ea numaT eeloril ce voril
avó poruncT donmesdi la manii sit le d6e call de °NO . . . in oracti
nu este postit pentru aceI 14 luminiirarI ispraNnicesel: sii-1 dée la Idea
ca srt se ajabreze ca dansii la fOspanderile erindueliloril Visteriet» OrrtseniI
se multámescri ca acéstit dare la bird a celoril 14, ()ice Visternieulti,
nu maI certi altil scrol6m6ntil.
Domnitoruld Moruzi, in aceeasI qi 15 Febr. 1794, insiireinézii ca cercotarea,
prin anti edicliti ala ad, pro Ioniti, ispravnicalii TeleormanuluI.
(Cod. XXVII, fila 26-26).
1. Locuitoril: armenI din BucareseI capiitii de la Morazi o aseclare specialit
la dajdie. El sant in num6ril de 40 liticri dajniel ale talerT 1 si 60 vechT de
liude. Li se lash' 16 ltui ca ajutire, urmandti ca srt se eisluiascO intro dênsiT
dupg a lorti putero. La acéstil ocasiune starostea toril era in varstii
bolnavO, e): alegii anti flat staroste i mijloceseil sil fie recunescutil
staroste Sarchezil si se r6git sit li se Elk) hrisovil de reean6scerea breslel: cca
nisee stfeina co cunt, sit aibit i el bucurie do mila M. Tale. »
1794, Maid 24.
Cod. XXVII, Inventariulti 8, Oa 12.
Donmiturulti aprobO ae6strt regalii a bresleY armenescI i ordonrt marelusi
Cruniirasti sa oranduiaseli staroste pre eel ceratti. 1794, Mail 27.

ISTORIA 13.0mANTLORTI 475
fiu-ski Rada, unde se aflrt cu locuinta ta Vlapea 1âng tata-sért, acolo sil se apeze
la biril pi Inca sciidéndu-se satuli aeela cu 3nadelele lut, sil se scadit Ciulnita
din Suda Muscelli eu 'mil lude, iar fémrtpita cea dréptii sil, se pllit6scii; Inteacestapil
chipa poruncintri d-tale Vol Vistierti sit urmeif.-1794 Afartie 2.
Vel Loe.
Peca Inallate De.nane,
Dupri, jaiba ce mal: In trecutele dile ab"' fostil dath Afáriei tale siltenit
la Ciulniff sud. Mupcelti, ar6tAndil cA unti Radulil Leupt6nti, i Stanti firt-sgil, la
apedgmIntulil ce s'ail fricutil la létil 1792 Ghenarie aflAndu-se In satulil bru cu
locuinta din:1A ponturile ce all fostá date, ca pe fiesce-carele locuilorti, unde
Inté'mpinatil aped'éméntulil, acolo s'A se apede ea dajdia, i-ati apedatil pi pe aceI
doui cilte o jumátate de lude, unde art i féspunsil doué trei diljdiY, iar In urmil
scultindu-se din sida ca tot ce oil avutil, abl fugitrt la satulti MorteniT sud. Vlapea
pi acolo arké'ndu-se cit. sunt frträ pricing de dajdie s'ar fi fileutli catane spiltAreseT
art f6Masil ei IncArcatI ca numele lorá de p6rtá oránduelile ; pentru ac6sta
inseiintAndá i ispravniciT. din Muscelá, s'a fiticutil luminatrt porunca M'Aria tale
de volnicie pi s'a trimisil copilti din cas4 de Vistierie cu carte In care se poruncea,
ea sa mérgrt la aceptL fugan l pi de va gAsi la mAnile lori pecetluiturT Donanesd
s'A-Y iée i dimpreung cu pecetluiturile aducli aicT, ca sil se cerceteze In ce
chipil i cu ce mijlocil art luat pecetluituri? iar de nu vorti fi avênd pecetluituri
ridice s'A-Y aducil la urna lorti la safari' Ciulnita. Ducêndu-se dar orAnduitulil
mumbapiril, a gilsitti pe Rada Leuvténil unulrt din fugar, iar fiu-skl prindêndil
de veste a fugitti; la milita ciíruia gásindil pecefluiturY, l'a adusil aicT i Infritipándu-11í
cu satenii inaintea mea, amil cercetatil mal anfelti la Tistierie, ea sil
vedemil de cAnd se aflA eatanil acestil Rada, pi la 161. 1786, se gasesce In
eatastipele Vistieniel Radulti sin Badea ot satulil Caleti sud Vlapca cu pecetluitulìi
Domnului Alavrogheni la 16tulil 1789, Ghenarie 15, asemenea i s'ail datil peeetluitulil
Mario' sale Mihaiuí VodA Sutu la lét 1793, l'allí, iaritt i s'ail datil
pecetluitulll Afáriel tale dupá adeverinta d-luT vol S'Atará., maT TáditY i altil
pecetluitu de la Anféia Domnie a MilrieT sale Milla]. Voda Sutu cu lét 1784, Irisa
numai pe numele RaduluT, iar cercetAndil i futre birnicT se gAsi
la extractaba de judetulil Muscelti, la apedérn6ntulti otlét 1792, Ghenarie, la satultt
CAlinita eil sunt pupl la d-luI biv. vel logofiát Golescu ce a fostil cu apedAmílntil
douli catane spatiresei Rada Leu§teanti ot Ciulnita i Stan jt tam, cate o ja-.
métate lude de omil; amil intrebatil pe pirltulá Rada: de vreme ce t6te pecetluiturile
lui scriu de Vlapca, pentru ce apedilmé'utulti l'ail apucatrt In Muscelil?
rs6spunse cit In vremea fkiniritieï s'a fostil strrunutatrt In Muscelil la satulrt
Ciulnita, cu socotélti pftná a se face pace, apoY s'A mórgil iar la arma luY. Dupli
ce s'a incheiatil pacea, câral vrea a se duce, a venitil pi avedilmtuitulti pi l'a apucaVi
Intr'acelti satil, iar elil in urntil s'a dusti iar la loculli luI pi la oranduiala slujbii;

176 V. A. 11.111ECHI1
amtl intrebatil pe setenT deck* vedu-se ctl se mute Rada cu fiu-sen din satn de
ce nu merse dupe detviI cu gonadi aduce, sért se fi jrduitti la Maria sa
Mihain Vode? i respunse, crt din nesocotinta n'art venitrt srt jeluiascrt la Divann,
dar la ispravnicI art mersti i le-ati fecutii volnicie ca slujitord, unde ducendu-se
art serail cu galceave 0 nu numaT cii nu s'ail supuse, ci Inca' i-art i betutil ;
la care respunse Radu, cii nu s'ati supusil sciindu-se pe sine catane, iar nu birnieri ;
dupe acésta voind se se socotésce setenil ce yarn se face, s'a Intimplatrt schimbare
DomnieI Maria sale Mihaiti Vode 0 art remasil, iar dupe bune venirea Meriet
tale art venitti i jeluindu-se, s'a fecutil volnicie, cares o veslumil la mana mum,
bafiruluT, cu 16t 1793 August 18, dar mergendil acolo el' ail prinsn de veste
art fugitil, Matti elti en 0 fiu-seti §i d'abia Roam ca allí dottilea volnicie
pusil In mane; crtutandu-le pecetluiturile le ve4u11. pe numele Radultti iar pe
numele fiu-sert niel unulti; intrebandil pe Radu : de vreme ce fiu-sert pecetluite
n'are 0 birn nu de, cu ce se scutesce ? respunse, ce pane acum a fostrt holteirt
0 se ocrotea pe laugh,' densulii, adicrt Rada fiindil la viksta betranetiloril 0 noputanda
sluji bimetea pe fiu-seil de slujia In loch' i a0t cu pecetea trttane-sen
se apera ; setenii inca cu unti cuventli II cere ducii la urma', ca
unii ce sunt incercatI cu dinvii i le-ati pletit datoria §i all fiicutil Italia cheltuiale
emblandil dupe' dên0f ; fled Stalin feciorulil RaduluT de vreme ce pecetie
n'are la mane 0 ca In015,ciune se scutesce de birrt pe Hinge tate-sert, este bunn
birnicti ì urméze ca se se aduce la urine la satule Ciulnita sill perte oranduelile
i ce ail pletitn suitenii pentru el de cand all dositti .din sate,
iar pentru Radu. fiindti &I se gesi la mana lui patru pecetiT de ciliane speter6pa
fiindil ce la wpmtntrt s'ali pusti la birri la satulli Cittlnita Sudil Murelti,
aflandu-se Mandl cu lecuintu acolo, dupe, cum 0 el merturisi, remane a se face
hotrtrIre de cutre ineltimea ta. 1794 Februarie 17.
Tel Vistiar.
Cod. XXVII. Fila 38. (2).
Abuzuld ce se face de boerime luandi1 ca scutelnici Cu pecetluituri
de la Visterie, l'érani i òmeni str6inl, continua ffi sub Moruzi.
In cAte-va rènduri ins6. Domnitorulii desflinta pecetluiturile unora
scutelnicT supuse la dare cu rupia, cgtre Visterie. In note ad
diima actele relative la untii asemenea CaS11. 1
4. Anaforaoa ce s'au feicutu in dosulu jálbei lui Stefan Dristorthi pentra
doui feciori al lui sa se dée in dajdie.
lo Alex. Const. Moruzi Voivod.
Port-what Domnia mea Dumitale vol Vist. se le daI ruptoarc dupe putorea
Lora in Visterie. 1793, Noern. 11.

Venitult1 vämilorti, atAt de scagutil pAna la pacea de la
*i§tovii, este de sigurd in Ore-care sporire, de cand granita despre
Austria este päzitä, dar protltulti nu este ala Domnitoralui, ci alil intreprinOtorului
pentru anula 1703, §i Domnitoruld se folosesce numal
in anii viitori de acestti venitú imbunätätitil ala Domniei.
Cu referintä la slujba§ii de la Carvasara, aflämil de la Moruzi
urmátorulii actil:
Zemb. Vlahscoie Fiind-ci aicT la Carvasaraua Domn6scii este de trebuintil
pururea i in tele a se afla unti grimiiticui i cincT slugY de slujba domn6scii
a CarvasaraleT, amü datil acésta Domn6scil a nóstrii carte orinduituluT boeriti
epistatti allí CarvasaraleT, prin care s'O aibil a tinca unti grilmilticti i cincT slugi
Intru poslusanie i slujba ce facti la Carvasara, si si fie scutitY de dajdie, pentru
care poruncimil i Dumnéltil cinstitti si credinciosti boeritt DomnieT mele
vel Vorn, allí politieT Bucurescilorti, ea acestoril 6menT ce-ti va aféta epistatulii
CarvasaraleT sh le daT adeverinti pe chipulti 1°11, dup.6 care si li se d6e de la
Visteria DomnieT mele pecetluiturT DomnescT la mara, cii in ctitit vreme se voril
afta In slujba CarvasaraleT, sii fie scutiff i ap'éraff de da)die, iar lipsindti din
slujbä sii i6mitie hui* la orinduiala dijdieT. ii saam receb. gpd. 1794, Alaiti 12.
Vel Logof.
Cond. XXVI, pag. 216.
Prea Incillate Dcimne,
ISTOIIIA 1101111NILORil 471
Ascultindri luniinatii porunca inda tale de la ac6stO jatbii, Insciintrtmil
InOltimei tale . .. (nu se pede citi fiind4 mai multe rënduri rupte cu f6ie Cu
totii) DumnéluT sciindti pre polcovniculti Sterie, ginerile DumnéluT, cum-ci
are mili cu carte Gospodil de a tinca 6 scutelnicT Ornen)." MI de pricinii de
dajdie, prin isprOvnicelulti D-luT ce 1-ati avutil acolo fiindu-le lord cumnatti
lo-ati cu.veintatil de a se da scutelnicT, i ffindti primitorT, ea tidula VisterieT,
Insusi s-ati datti chipurile la D-lorti ispravnicT, dapi care ail primitri si pecetluiturile
la mOna loril, ale MitirieT sale DomnuluT Mihalìl Vodti Sutulil de
la... trecutti a luneT luT Decembre, lnoindu-se si de crttre InOltimea ta de la
trecuta luna a ltiT Iulie ; acum apanda-Y polcovniculti, shipOnulti lori, prin
judecata agieT a-sT Implini rêndurile scutelnicieT, Po tal. 18 de lude pro anti,
dupi asecl6mêntuld ce ati filcutti ca numitulti isprgvnicelti cumnatalil
s'ad induratti stOpanulti lorti de le-ail ertatil Po tal. 8, ca sii plat6sca pe anti
nimai po tal. 10 de linde, si niel' eT nu se multiimescti, jiluindu-se cii sunt
strOinT scrtpOtatT i necisiitoritT, neviistnicT de la 17 pinO la 20 mil, i cum-cii
s'ati biselan' nesciindil gima de ati luatti pecetluituff ; v'èrsta lorti se vede
peste 30 mil trecutT, pirlegiulti toril ffindti ste6inT i e46torT afarii nu se
putea dovedi, mestesugulti lorti sunt croitorT, i flind-ci, sunt intratI In orínduiala
scutelnicilorti acestuT judetti, cererea lorti este de a li se da o rupt6re
dupg puterea lorti, care sprtinzuri, la Indurarea MOrieT tale, ce va lamina
D-leti a face cu eT i cu stipânulü lortl. 1793, Noem. 3.
Cond. XXIV. Fila 463. Costan. Filipescu.
/stork Rom4tiaar4 de V. d. Uncida TOM. V. 12

478 V. A. tillEC1411A
Suditii Austriad beneficiazä mereil de avantage vamalf. Se vede
acésta 0 din urmatoruld actil :
Anaforaoa cu Main-baqfrii pentru ca sá apuce pc numilii sei pleitéseei
(Kola, indoili la sudifi dupd nota ce ail &matt aghentulusi
Io Aleocandru Costan. Moruzi Vvd. Boj. Milos. i gpod.
Dupi Anaforaoa Dumnélorti boerilorti, eta pentru varne0I de la COmpina,
i pentru slujba01 dell de la A1be0I, aritlindu-se Intairt aid Tacsildaruld slujbel
spre a orilndui pe altulti in leer' oranduimli Po sluga Domnid mele . . . , . .
aprodti viltrqesert, s mergrt i prin scirea Ispravnicilord, Tildiettndu-I pe antrutdoi
si-i aducrt aid, ca sii Aspundi la aceste urmirT, hug, pentru viltavu do la
Ctimpina, i pentru vitavu ot. Vileni, cat §i pentrtt varngif de la DOmbovita
orfinduitulli Mum-bgirti srt-I apuce sii Implin6sci aceste laiitari, and sunt
potriva ponturilorli, indoite nu numai de la acgtia, ci 0 de la coi maI susti
numitri tart indoitti sii Implinései §i deosebitti si se MCA de obgte porund
strgnice. 1794, Noembre 10.
Proa Inätlate Dátnne,
Dupi luminati porunca Mruid tale adunandu-ne chte trd la ling Lodi
unde fati fiindti §i Dumn6lui agentulti Siniorti Marchelie, amil cercetatrt cu
amrtruntulti pentru t6te condicile de luiturile ce se cuprindil la nota D-nCluI
agentultil, ci aril fi luatti vame0I i vitaviI ot. COmpina, i vante0I de la Dimbovita,
i vìttavil ot. VilenI de, la vitele co aducti suditiI la ernaticrt aid in
Ora §i deosebitti i-arti fi supirtindli vaingiT pe sudiff ea si le plit6sert erbrtritul
pentru vitele carelortl In care-0 aducti din Transilvania zahereaoa eea frobuinciósit
de hrana lori. Ded aretirnti Kárid tale maI josti luaturile vaingilorti
§i altoril Oujba0, dupi arkarea DumnéluI agentuluT, i pentru fig-care mad6
aretimil cercetarea ce arnli ficutti 0 In ce ehipti ni s'art [Arta/ a fi ca cale.
Artimi ci vamgulti de la COmpina, pentru vitelo ce vinti aid in Vet
la ernaticti, afarrt din 33 de bani ce sunt si dée vicirituli sträinilorti duprt
condici, le-art luatti la unil ate parale dou6 de viti, 0 la altiI ate o para de
vita', ca nume de varni, pentru care teorisindu-se condieile DivanulttI, ainti
guisiti cuprindêndu-se la ponturile oleritulul, ei vitele ce vinil ea si erneze
aid In t6rrt ri plit6sci vuiciritii numaT eke banI 33 §i allti nimicti, care niel
In ponturile vimeI nu se cuprinde a se lua vani s6LI erbiritil do la acestil
Nil de vite ce plitescil vìlciritulti. Ded nui li s'ati luatü cOte pantie done' cu
nume de varni la acestil felli de vite ce sunt si plitósdi viciiritu i trebue
Ji sii Intórei aceste luirY nedrepte i gisimui cu cale sa se (lee strgnice luminatele
poruncile Marie): tale, ci de aid Inainte si nu maY cuteze a face acestil
felti de lucran f Impotriva ponturilorti, cum 9i pentru vitelo ce earrt zaherea

iSTORIA nomtmorin 470
'pentru hrana lorti, tot din condicele Divatmlui am gsgsitil poruncile Mgriei sale
haiti Vodit Sutuld date la let 1792 Sept. 7, prin care poruncesce tuturorti
slujba§ilorti ce vorti fi oritnduitl cu slujba oteritului i vgarituluT strginilorti,
cit pentru acestil felt" de vite Impov'grate ce numaT viril çi iarg se tutored In
lituntru, care nu remand la piisiune aicT In toril, superare su nu li se facil, dupe
care 0. acumil asemenea se cuvine a se urma, i fiind-cit DameluI agentulti
arétil mimuí slujbasiT oIeff ail silitil pe uniI din ciobana suditI si In satulti
AlbescI i-ati Inchisti ca sul dée amanetil pentru plata vilarituld, cerêndu-le
de tart vita en cerne citte pantie 22 §i doI banT, i vittavu fi luatii done-
(Jed parale pentru artulie. Cât pentru vamesultt de la Cgrnpina i pentru acelti
slujbasil eeriuí de la AlbescI, fiind-cit Diunnelnl agentulti fgca cerere ca sil se
aducti niel, aretandil ca en vamp de la Crimpina are sit se facti i altul deosebitil
dava, pentru acestil vainevti gulsimìí ca cale, cu luminata porunca Mririef
tale prin mumbasirti adua aicT, de vreme ce vedumil i chiar adeverintit
iscglitg de densule, a ail luatil de la 390 vite, de vitit parale done;
iarit pentru acelti slujbase eerie de la A1be0 sit fie luminatg porunca cutre
cumprirgtoriu slujbei olerituluT aici, ca sä* ortinduiasca acolo alai slujba0 In
10001 aceluia, spre a nu se pricinui vre-unil chaderil slujbei cu lipgrea
pre acelti slujba0 aducti aict negreOtil, ca sit respungti cu ce cuventu
ail apucatti pe suditT a plgti de vitri vgaritu Po parale 22 §i bani 2 Impotriva
lurninatelorti ponturI ale MgrieI tale? si deosebitti sg fie luminatil porana
mumbaOril, ca prin marifetulti Dumnélore Ispravniciloril judetuluI sil ImpHasa
de la vame§u1t1 DimboviteI patru-decI i ciad l parale ce ati luatil pentru 45
de vite ale oiobanulta Ruzdet i peptru doI cal doue pantie i pentru 6 slug
6 parale.
Asemenea sit Implinescrt §i de la vgtavu ot. Ctimpina parale 20 ce ail litatti
de la fratiI luI Chestuidonti Ciobanulti pentra artulie, i de la vittavu ot.
sil Implinésa tal. 2 ce ail Matti de la Ianculti Meet pentru artulia a 40 emenT,
si and acestti slujbasil ce se meta mal susil ca luaturI mai mtirunte va
tilgtidui crt n'ail luatil; Damned agentulti cera adua mumbasirti aicT,
va aduce si DurnnéluT de fatit aicI pe suditii ce sunt jilfuitI de cutre nurnitii
si and nu wail putea dovedi suditit tete acestea luaturl de adeverate, orti
pluiti el la slujbasT tótri cheltuiala, iarti dovedindu-le cera DumnéluI agentulti
sit plittéseit slujba§iI la el cheltuiala iée aduta pedépsg ; ci de come-
Urea ce filcumil aretrtmti Milriel tale, iarg hotitrIrea cea desevfirvitti remilne a
se face de ciare Intiltimea ta. 1794, Noembre 7.
Vel Spa Vel Log. Filipescu, Vel Vorn. Costaehe Glam.
Cod. XXVIII, pig. 6.
Vania internä Fin sate §i orai7e dà ocasiune, in 1794, unorn
reciamatjunI, cad locuitorit din unele sate din Prahova nu se supunu

4g0 V. A. ttitctia
la plata vrtmet Domnitoruld adreséza reclamatiunea la ispravnicil de
judetü, intrebandd pe logofetuld respectivii, Gel este interneiata reclamatiunea
? Logofetuld rëspunde DomnitorulUi eu urinatelrea anafora :
Prea _radiate .136mne,
Din condicile Divanuld coprinderea pontuluY la ac6sta madea este acestil
felti : bucatele séti altele ce se vêndil In the' sat prin alte sate la negustorY,
sli pllitóscli cumpUrlitorulti la (jece banY annul, iard and va vinde locuitorulil
unultt la altulti vite, séii sem6näturY, pentru hrana lorti, s aibii pace de vamil,
iar pentru scaunil avea yam* orfinduitl prin sate, nimicti nu se coprinde
In ponturile Domnescl; dark' cercettindil, m pliroforisiiil, c all obiceiti vamesiI
de oranduescli scaune i prin sate cu rlivasele loril i stringli vaina, la veff-ce
feitt de negotti se face prin sate ; de care nu lipsimti, dupli poruncli, a arta
IntiltimeI tale. 1794, Feb. 13.
Vel Logf.
Cond. XXV, pag. 819.
Asupra acestef anaforale, Domnitoruld da resolutiunea urmatdre :
Io Aleesandru Constandinti. Moruzi Voevodii.
Poruncimq Domnia mea Dumnév6strI ispravnicilorli judetuld, ca dupil
coprinderea ponturiloril vdmilorti urmandil, sil daft vame01orti cuviinciosulti
ajutorli, spre a-0 putea lua dreptuld vlimeY de la caT ce vorti sta ca Impotrivire,
iar peste coprinderea ponturiloril sli nu 1ngliduitY pe vame0 a lace urmarY.
17947 Febr. 17.
Vel Logf.
1793, Oct. 16. &ail flicutd rgspunsti ispravniciloril din sud. Slam-ROmnicil
ca la zaheréoa ce se cumpséra din porunca Domn6scii vamli nu este, 0 sli nu-Y
Ingliduiascrt pe yamei a face supurare.
Cond. XXIV, Fila 165.
Ocne. Acestd importantd ahí DornnieT are tóta lngrijirea
Domnitorului. In 42 Mart 1794, Moruzi da In favórea ciocana§ilord
inagla§ilord de la Ocnele Mari, din Valcea, urinateifea carte de scutire:
Curte de seutélei a Meigla§ilora i Cioceinafilorfi de la vel. Ocna sud.
Valcea.
viltaiff de cioana0 ì totT cioclinasiT de la vel Ocna sud. Válcea
pentru shijba i silinta ce facti la trait OeneY, all avutil mild 0 oranduialli, prin
clirtile fratiloril DomnI de mat naintea rulstrli, caff le vgclumil Domnia mea, spre

a fi scutitf i aperatT do t6te angariile, cum 0 t6te pricinele ce vorti avea ciocana0T
Intro den0T. sit,' le catite crunara§u Ocnelorü, prin judeca i dupti dreptate
hotarandu-le In scristi sa faca 0 Tmplinirea dreptateT, le-amti datil i Dornnia
mea acesta Domnesca nóstra carte de intarire, ca sà li sà pazésca, mila ci oranduiala
ce se aréta mal susti; poruncimil dara i voila vata0lorti i ciocana0lorti
sti datf ascultare qi supunere la oranduitulti DomnieT mele epistatulti Ocnelorti
Tntru tóte eke ye va porunci la slujba i trebuinta Ocnelorìí, ca sà nn se pHcirmésca
paguba Camara, ea celti nesupusti se va pedepsi ; iara pentru cati
ámenT va cunósce oranduitulti epistatuld Ocnelorti, ca este trebuinta de slujba la
Ocna, va face fáie ammo cu chipulti çi porecla, care trimitindu-o la Domnia
mea, se va da 0 pecetluiturY gospod. pe numele lore, i vetI avea fiesce-carele
a Win pe ji cite treY bolovanT sare pe mesura ce este dupti vechiulti obiceiü.
1794. Martie 12.
Vol Logof.
Cod. XXVI. Fila
Anaforaoa ce s'aii facutii in dosula Abel Pcirgarilorii de la Valea Ocnei
sad. Wilma penteu a fi supu.si i acumft a sluji cu Cali loru fard de cusuru
pdmi ta luna lui Augusta.
Prea Inallate D6mne,
!STOMA ROMANILOBÙ 181
Cu lacrimY jaluimti MarieT tale nol' pargariT de la Valea-Ocnel, cà noi
ticalo01 impreunii ca caiT no§trii scátemti sare din ocnti cat este de trebuintii
Cu tóta cheltuiala nástra, care acésta ne-ati facut-o In 4i1ele Maria' sale DomnuluT
iffavroghene, fiindti oranduitil D-luT. jupanti Dumitrache Turnavitti, Mitanrt
camára01 improuna çi cu Oseimti Aga Be0éga, s'ati intamplatti de ati
venial hotil ci calcandO grajdu Domnescti ali furatti 72 de cal, spa' remaindO
ocna farti cal, s'ati pusti numitif In spinarea nóstrà sà facemti cal a scáte sare
de la °cuà i nevrendtt noT, nicT cum nu amti pututti scapa, fiindli vretue ca
aceea, ci ea cliff cal amti maT avutti noT, mai cumparandil i Dumn6lorti,
datti, cu care amti tinutti Ocna panä' acumti. fiind-ca nicT Ocna nu era atata,
/Wien' bucatele erati eftine, fenulti asernenea, cum 0 shigile maT cu uprinta ;
acum, luminate D6mne, la acésta vreme ne sunt táte Impotrivil, di 0 cali ne-ail
aqua'', 0 velendti neputinta mistra ca sti nu remae slujba MarieT tale josti,
amt.' nazuitit Cu lacrimT sit te milostivescY Maria ta, ca dupti cum se urmezii, la
alte Ocne, sa se urmeze §i aicea, fiind-cit nu este cu putinta a sc6te sare de
la ocne cu cat: noOriI, cuí noi robif Maria tale suntem, scimti tréba ocneT,
pedépsa Maria tale, numaT ea totulti ne-amti sfarOtti ; de amil maT avea sit' cumprtramti
cate unti calti, nu avernti ce ce-lti hruini, cuí orlil nu se pornenesce pe
la noT, porttmbulti este patru pantie ocaua c1 nu se gasesce, fenulti 14 leY carulti
0 nu se gasesce ; despre tóte mo0ile Menastiresef boerescT suntemti striintoratil

182 V. A. URECHIX
ci noT nioqiT nu aYernii, ci dapi cum despre Oto pirtile suntenai lipsitT
10 liude ce suntemil la acésti slajbi avenen tiniI cate 6 cal', alta cate 5 qi
alta flama' cate 4, ail muritti i aceia de fónrie, rimaindel a peri i noI; obiceili
avemil de ni se plitesce de la amara M'Aria tale cate tal. 25 0, oca sare 2500,
randurï, randurT pana' la sfantu Vasile, care numall ca acésta la acòstil vreme,
ne mirimii ce si faceraii : caT sii cumplirrund, porumbil, finli, ati slugile sil phi-tinta
? cii noI singari nu suntemil vrednicI la acésti slujbii, find-cil este slajbil
tate grea, mancillen qiva i niptea ; i ce va fi mila AfirieI tale.
Roba Mariei tale nol, liude 10, de la
Valea Ocnel sud. Valcea.
Vinäriciu. i acéstä. dare Domnésc'd a datu ocasiune la reclamationi
§i mè'suri vexatorie. A§ia este urmatòrea, care se constatä din
respunsuld Domnitorulul catre ispravnicii de la Oltil:
R6spunsu la ispravnicil de la Oltii pentru inceirceitura ce au &meta
slujba§isi vindriceri la slujba vindriciutui cum sci: urmeze.
Io Alecsandru Const. Moruzi Voivodu.
Dumnév6stri ispravnicilorli ot sud. Oltli sinitate; s'en cititil inaintea Domnici
mele tnsciintarea ce facetl, de la 26 ale trecutului Octombre, de eercetarea
ce 41 ficutil pentru Incirciturt s1ujbniloril viniricerI de la acestil judetti
pentra care micaril cii ponturile viniricialuI cuprinde, ca unli cavîntü pentru
tito judecitile de ob§te, ca s1ujba0 viniricerY si na se indrisnésci a face inarel-1111A'
cat de putini, dar de vreme ce Dumnévistri ne dar"' pliroforie i ne
aritatí, ei aicea la acelli judetli, obicInuescil locuitoriI de nu pliitescti en banI
la culesulli viilorli, ei i allega viile ca platá de stragurI i vinil, din care
pricing scade suma vinulaI i curge pagubg viniriciulni, 'Eta"' v poruncimil, ceil
numaI o vadril si li se tie In s6mil pentru pricina scidereI ce aritatI, iar pe
o vadri si se Implin6sci baria inapol'; ci dar leo' si urmarl. 1793, Noemb. 5.
oeritulu ail data, cum v6Ourämii, ocasiune ca
alte däri de abusurl i de reclamatiuni din partea locuitorilorti §i de
intervenire a Domnitorului prin pitace domnesci cari se potill vedea
in anex6.1
1. Eaca una casa de reclainaliune de vinariciil monastiresca :
Prea Lid (late Dámne,
Dapi apelatia ce ail dan Afilia tale polcovniculli Ghialbeazi pentra
cercetarea ce din luminati porunca M'Aria tale ail fuícutul D-111I ve! Logf. de
Ora de susil, la jaiba ce ah fostil datil egumeniI Horezulu i Bistrita

ISTOMA 110MiNILORtY 183
In contra vinaricerilord Domnesci, carl ceréd avaete de carne de
la scannele din Térguld UrlaLI, ad reclamatd Urld,kenii i ad ca§tigatu
de la Domnitord scutirea scaunelord din ornuld lord de avaetuld
vinäricerilord.
prin vechilulii Spiridonil eromonahulil, cerèndil a li se implini baniI
ce ail din vinrriciti, fiindil oranduitil i smerenia nóstril, din luminatr poruncil
amil cercetatil dimpreun'ä ca D-luI ve! Logf. de isnévil pricina ca anféruntulii
si ami grsitil a fi ca cale anaforaoa ce ah ficut-o D-luI vel Logf. pentru
ati acestea m-rI a lua baniT milelorti precum de insusI Ghiulbezil na sunt
tágilduitT, mai alesil m-rea Horezulii nti are niel' o Inctircrturi potrivindu-se
catastiseloril DomnescI ca ale m-reT, din carI setityändu-se baniT ce ati luatti
cu dour condee, i sunt netrgrduitI de vechilil, rimainclil a mal' lua m-rea HorezuluT
tal. 876 hui 80; iaril pentru monastirea Bistrita ca t6te crt dupé catastisele
ce are M'arte de omulti ce 1-ati avutti oranduitti de ail scrisil Po parale
dupi cum le are in hrisovul, cele a se face implinire dttpr acea suma, déril
numituld polcovnicil s'ah scr4titil cu cate condee ah ar6tatti, cil din porunca
M'Aria. sale Mihaiil Veda' Sutu, poruncindu-i-se de catre D-luI Spiltarti Ienache
ce ah fostti cump'érátorti alti acestuI vinrriciil i caimacamti la Craiova, ail datil
si are apodixis, i l'imane a-vi eruta m-rea Bistrita, ca aceia, care cu ponina
ati luath aceI banI prin deosebitr judecatil, netlindti datorI cumprriitorii slujbei
vinäriciului a pral la douiá locurT, dupi5 cum In anaforaoa D-luI vel Logf. si
cuprinde, ca sil se scalt piritulti, ca catI bani va putea dovedi di din porunci
i-ati datti, i 1-imane a lua m-rea BistriteI tal. 132 banY 15, de pe &el popóre
ot sud. Valcea tal. 104 banY 116, de pe poport1 Argesil cu Muscelti, i tal. 200
bani 98 dupi5 Poteiu i Ianca sud. RomanatT, si tal. 277 banI 74 din popórele
ot sud. Gorjr, carY se fact.' preste totti tal. 665 banY 99 si pentru cit numitultt
vechilil allí BistriteT nu este destoinicti a descurca pricinile fiesce-citruia poporti,
II citi numitulti Ghiulbeazti antäiti pentru popórele din sud. Gorjti o apodixis a
D-InT CluceriuluT lenache Simboténu ce ail fostil tacsildariii vinrriciulur la acelu
judetil, i acum se Oil ispravnicti, mergändil acolo sr, probrluiascit catastihulti
cu ale slujbasilorti ce i-ail avrati, i grsindu-se a fi bunil suma
m-reI sr fila, i Implinire de bani ce Toril mal trece peste tal. 233 banI 74,
iaril pe pirith Ghiulbeazil 1111 apiárrt (jidndti cit atata i-ail afétatti, de ati trecutil
in socot6la slujbeT, alti douilea pentru popórele din sud. Romanati II dri,
catastihil iscuulitü cu aritare de fies-care poporti anume ca suma vedreloru, i
parpgrulii precum s'ati trimisti la Visterie spre Indestularea egunienuluT, ca
cun6scrt din care poporti se face dejghinare i crdere m-reT, catite
dreptuli ser' prin judecatr, maI värtosil cr unele din pop6rele cele numite In
hrisovh s'ah luatil ca totulti la Vlah-saraiti, iari altele i-ail micsoratti ; ci tal.
876, bani 80 ce se arétil mal susil aï m-reI HorezuluT, i tal. 665 banI 99 aT.
BistriteI acestia fämanil banY bunI a se intplini numitultul vechilti, iar hotirirea
cea de s'évêrsitil r'émane a se face de crtre Inältimea ta. 1793, Martie 19.
Filareta ata Ungro-Vlahici, vel Logf. Ghica.
Cond. XXIV, fila 27.
1. Pré Inà1ate Ddanne,
Cu plecatr scris6re mnciintìimií Mariel: tale, a la Targalil
dintr'acestil judetil, este scauntí da carne unde peste tot anula nelipsiti so

184 V. A. URECHIÀ
Otaftina. Mal laid o poruncä , care probéz cà i din acéstä
privintd se facéti abusurT :
Zem. Vlahscoe : Cuvioi1oru1 egumenT, i D-velstrii boerilorti ce avetT mo§iT
cu vil" in délulti Pitescilortl sud. Muscelti de la care luatT otatinit, iiind-ca la
taie carne, pentru trebuinta locuitorilorti tiirgovetY, i boeriT vinäricerI facä
cerere de havaetti, dup6 cum se obi§nuesce ai dupä cele-lalte scaune de prin
Délti, care nicI-odatä intealtY an): n'ati datil, §i and va fémanea a se face acelti
urméza ca i vilmiarea cärneT sä se maT urce, ci dupä rugiiciunea ce
ne f tícur. orutenii tärgoveft, pentru acésta de impreunii ea dênii ne rugä'intl
noT. Alh'rieT téle, ca sí ni sä trimitä luminatä porunca Märiel tale a fi nesupé'rati
de acestti havaetti ce ni se core §i anii Märiesi tale sä fie malt): o
imbel§ugatT. 1793, Octomb. 16.
Proa plecate slue,
Dumitru Racovilet pedlar. Grigore Hrisoscoleos pechar.
Dumnéta vel Logofete de Ora de josti toorisAndti acéstá insciintare ce
facti Domniei mele IspravniciT, i vätAndri i cuprinderea ponturilorti vinäriciuldf,
de inträ adea 0 dela scaunele de prin trirgurY a se lua havaete de vinäricerT,precum
sunt coba de prin Muff, sti ar6ti DomnieT mole in scristi, ca
a se trimétä Domnesculä nostru iéspunsti la IspravnieT. 1793 Octom. 27.
Io Ales. Const. Moruzi Voivocla.
Poruncimil Domnia mea ea aceste scaune de carne do la Tarp lalatilorti
sä fie apilirate i nesupbrate de care viniíricerT de vre-unti havaetti. 1793
Octomb. 28.
Vel Logf.
Pré lnallate D6mne,
Dupä luminatá porunca InältimeT tale, teorisindli insciintarea acésta, amti
autatti in condica Divanuliff ponturile vináriciuluT cu care s'ati véndutti inteacestti
urmiltoria anti, §i välumti scriindä la pontulil alti Optelea inteacesta0
chip ti: scaunele de carne ce sunt la popére pe mo01: boerescl i monastirescT,
and dintr'acelea verb' fi date cu art)." Domnesei inoite de a li se lua havaetulti
do stäpfinulil mo0eT, sä aibä de a 0 le lua pe deplintl, dar 0 vinäricerilorti
sti aTbri a li se da obipuita parte pentru mfincarea brui, dup15 obiceiu, precum
s'ati datti §i in alte dtii, iarii ate din scaune nu voril fi date prin artT s611
hris6ve DomnescT, de la acelea sti iée viniiricerit tot havaetulti de piing, insä
deosebitti luaT pliroforie 0 de la treti logofätä' Grigora§co, cum a in anil trecutT
fiindti taxidarti de vinäriciu la sud. saac. s'ati ispititti a lua havaetil de la.
acestea scaune, i nu atl pututti, nefiindti obiceiti, ea unti scaunti ce nu esto
In poporä séti in Délti, ca cele-l-alte de prin Muff, ce urnfézii a viudo numaT
la vremea culesuluT de viT, ci este in térgil, uncle tot-déuna peste anti face
vêmlare ; de care dupi5 porundi nu lipsimti a face arkare MilrieT tale.1793,
Octomb. 28.
Scarlatel Ghica vet Logof.
Cond. XXV. Fila 70 bis.

ISTORIA ROMINILORt 185
pricina ce este intri locuitorri podgorenT en viniriceriT dinteacestil anti pentru
multele inaraturT i nedreptiff ce ni se jilueseil cii li s'ati ficutti, face trebuinti
de a se vedea aic): catastiple 4e ota0ini, eati vb' poruncimil : fite§care
f&yindil porunca acesta a DomnieT mele, sii avetT off cu omü Inteadinsti
a trimite chiar catastihulti de ota0inti dinteacestil anti isalitli de fiterare,
si le da tT in milna acestoril podgorenT de la carT sii Wet): adeverintil cii le-att
datil, ca srt se infitipze, 0 In urmi iaril0 vi se wail trimite. 1793, Decent. 8.
1793, Decent 20. S'aft ficutti poruna citre Arma§uIrt ManuIti i ispravnicil
ot sud. Muscelii, ea a doua i duprt bobotózit si se sale a veni pentrtt
pricina locuitorilort1 DelenT pentru Inaratura ce li s'ati ficutti la viniriciti.
Cond. XXIII, Fil. 190.
Mte cele-l-alte dari, fie ale visteriel, fie ale Cämärei Domnesci
nu le aflämil maY incdrcate sub Alex. Moruzi decat in trecut.
sar6ria i ferina de Bucurescl,
1. In contra dminaritului 061.116 o reclamatiune de la locuitorii din plaiulií Teldjenului,
in coprinderea urmit6re :
Locuitorii din plaiulii T'eléjenului: sud. Saac. cu unii Dima ce este ordnduitii
ca slujba pentru Cd le ja ditninariturn.
Pré Ind1ate Dónrne,
Dupsea jaiba ce ail datti la Iniltimea ta locuitoriT Plaintiff. Teléjenulul: dintr'acestrt
judetii Saac. argtfindti pentru anti Dima de la Tohani totti dinteacestit
judetil, ce este ortinduitil ca slujba ciimintiritulai, di la téirgulti Vileni a fostti
obiceiti de plitea cáminuíritultí namaï ceT de dincóce de api, iari ceT
de dincolo ail fostil apifaratI pânil acuma, and mal: susti numitulti Dima ciatândü
si obieeiurT ma): multe peste coprinderea cirtiT, se Intinde a lua
dialiniritulti 0 de la co): de dineolo de apil, pentru care prin luminati pecetea
IniltimeT tale, ni se poruncesce, ca si cercetimil in ce chipti s'ati urmatil
§i si Insciintamil MirieT tale. Dupi5 luminati poruna armitorT
iiindil, anal adusti inaintea nóstri pe atI-va din locuitoriT acestuI plaill, Camera
trecurl in vrista Vétrtineteloril, i cercetêndu-i, pentru care pricing uniT ail
fostil ap6rat): de ciminiritti, i altiT plitesa ? aretari in frica lui Dumnecjet1
tateacesta01 chipti : eh' têrgulti Villeniloril ce merge pAnii in apa care curge pe
Magi mb'nistire, fiindtí fostil maT nainte vreme de plain sii plit6sa
care obiceiii s'a urniatl totti asemenea i dupb' ce s'a mnclinatìt acestil tèrgil
cu satele Plaiolul Teléjeni pink' acumti ; inri cea parte de dincolo de api esto
dintra inceputil de plaiti, qi aid' de cum nu ati plititti ciminiritulit, pentru
care ail avutrt §i privileghiurT Domnesci, care ca t6te a din cea-l-alti
s'ati r6pusti, dari supè'rare nid decu mil m'a fostti ; dupi ale arora adevirate
ar'eliff ce f Acura', si dovediri ci fitra de orfinduialii intinsil oranduitulti
eiminarti din colo peste api, undo si afluí locuitoril plaiuluT, cart nid °data' na
ail plititti cuíminìíritul, ci dupi cum dintru inceputil luatti din

186 V. A. URECHIÀ
care ac6sta in genere era mal multa supëriitóre decat producMre,
Orglilti Vileniloruí numaT pand In apii; inteacesta0 chipti fémäne a so arma
de acum inainto dupl5 vechiuld obiceid, §i de corcetarea ce filcumti, nu
a insciinta MdrioT tale; iarä aniT inältimeT tale s'A fie mulff i indolungatT.
.1793 Aug. 16.
Pleect0 : Constantin Movilá, Gheorghe.
Io Aleesandru Cost. Moruzi Vvd.
Dupe" obiceiuld ce s'a urmatd, Intdrimil i poruncimil sil se urmeze qi do
do vremo ea n'ad pldtitti ce! de peste apil locuitorl aï PlaiuluT maT
nainte, niel de aicT inainte sii nu lie sup'e'ratI. 1793 Sept. 8.
Cond. XXIV. Fila 420.
Eaci i alta acta:
Io Alexandru Costandinii Moruzi, Vuod. i Gosp. Zombie Vlahseoe
Cu cale fiindti anaforaoa vol Logofritti de téra de josti, porunciind
Dolunia mea i Dumnévósträ Ispravnicilorti ai judetalui pentru t6to sii faceff.
cercotarea i urmarea co se cuprinde mal' josti. 1794, Fevruarie 17.
Proa Indllate Ddmne,
Vel Logof.
Dup'6 luminatd porunca Mariel tale alud cotitil In Condica DivanuluT
cartea slujba cruninärituluT, undo féclui scriindti ca sii cauto i sii stringil
venitulti ciimindrituluT din orwle, targurile i baleiurile marT afarii do sf.
Mitropolie; m6nastirile cele marT i din D-loril de la vol Banil i pand la vol
Cluceril za arte, i din jupilnesele vëduve ce ad stätutti D-lord boer1 i
din coi ce ad hrisóve i 611.0 Domnesci de scutélä; de la ceI-la10.' totT de obgto
se ja ctimindritti de bate de vind talerT unulti (1110 obiceiti, i de la rachiu
de Viril de bate mare talere 4 i de bute mal mica talerT 2, iar do rachiurile
streine de bute maT mare talerT 6 qi de bate mai micti talefl 3, care
cdmindritil se ja peqind pe cate buff cu vinti i recluuí va gä'si In ctirciumil
set in magazie §i de rtiva0 de plata dará mima): de butea ce va fi platitti
ciiminìiritui,§i vertí fi avadd rava11 de plata, acole rtivap s'A le tie In s6mil;
DecT cât pentra negurátoriT präväliag ce arétrt cii nu se supunti a pläti
minärituld cu prieinä di nu aduce rachid cu butea, ci mima câte und buria0
de cinc!, §6se i 4ece vedre rachiii i ca acestd naijlocti pfind la o sutil de vedre
sii fie luminatii poranca IrárieT tale Caro D-lord Ispravnicl, ca inaintea
prin cercetare sh' se dovedéscii cât rachid vandii apuce a piad cämintiritu
peOn dup'6 coprinderea luminatei carta Ntäriel téle de cdmindritti,
invoiasa D-lorti IspravniciT cu multumirea am'èndoura pärtilor. lar pentru
ortipniT VälenT fiind-cä V6(juT la nana jilluitoriuluT o anaf ora de la 1792
1 inttiritá de Märia sa Mihaill Vodä' Suplid cm poruncii &Are Ispravnici, eh'
pentru ace1 orl§anT de la ViilenT sä cerceteze co amilruntu, §i de vorti fi plititd
In Domnia M'Aria' sale dintäld cuiminuiritu, sä-T apuce a piad, lar de nu vertí

asemene cotäritulti, oteritulu,2 soläritulti murdiloru, etc.
sunt sub Alex. Moruzi pe acelnii piciortl ca i sub Domnia anteriòrit.
Dämti in note i In tomuld de anexe, diverse acte spicuite din
codicele Domnesef de la Alex. Moruzi cu referintd la dari, anume din
Codicile 24 28 :
rile fi veniturile speciale ale Epitropiel obt;tireloril se pot constata
din armät6rea anafora i resolutiunea tul' Alex. Moruzi:
fi platitti, sll insciinteze M'Aria' sale pricina, eare cercetare dice jituitorulti crt
din pricina b6161 ciurneT nu s'ah' facutti, sg facti dar acum Ispravnicii
cercetare de ati vre-untl privileghiu la mana, 9i de ati plgtitil mal 'nainte, sail
nu, sti insciinteze MgrieT tale frort de a face vre-o urmare, cum 9i pe aceT ce
ail pricing crt ati imbräcatti caftanti la Mavroghene sg-T apuce D-lord Ispravnicil
a face Implinire urmandil intru t6te dup6 cuprinderea luminateT porandi
MgrieT tale de slujba aminärituluT ; iar hotrträrea cea des6vèrgitti romano a
se face de caro Mgria ta. 1794, Fevruarie 42.
Cond. XXVII, Fila 35.
Scarlatii Ghica vel Logoreitti.
1793, Oct. 22: S'att fricutil Aspunsti la calmacamil, dup6 cererea co all
fäcuth', ca s'A i so trimitg stanjenti , 9i i s'ail trimisil dou5 cotuff, jum6trtff do
stänjetif, adicg unulti dap6 stänjonalil l'aria' sale Costandinti Vodd Bremcovéntt
, i altulil dup6 allí Märiei sale $erbanii Vodeí , adeveritrt de D-luT vel
Vornicrt Moruzi , 9i de D-luT vel Logf. i pecetlaitil la ciiptitilde 9.1 de Mgria
sa Vodrt, care prin D-lui vel Banil s'ati trimisti.
Cali la cette-va judele catre ispravnici ca 86; dea ajutoru slujbaqilort1
Ocri la cdutatulti slujbel.
Dumnévóstrg ispravnicilorli ot sud... silatate, Dumn6lor cinstitil
i credincio9iT boeriT DomnieT meto cumOrgtoriT oeritultil de estimpti,
ar6targ DomnieT mele, cum-cg Dumnévóstrg nu urmatI a da slujitoriT ce): trebaincio9I
de ajatorg la cgutatulti slujbeY, din care pricing urmézti a se intimpla
husmetaluT domnescil spre pagaba i scgdere , iatui v6 poruncimil
strapicil, ca dap6 coprinderea obipuiteloril pontuff DomnescI 9i a poruncilortí
co vi s'el trimisil, Intru care serie, ca ispravniciT sui dea totil ajutorulti
la citutatulii trebeT, sg avetT a da negre9itti slujitoril: cel trebaincio9T 6menT
harnicT, 'ea carI srt se ajute slujba9iT la cgutatulti slujbeT, socotinclu-v6 cg acésta
este iluzmetti Domnescrz i venitä allí VisterieT DomnieT mole, la care santetT
datorT a da totti ajutorulii, pentru cui ne.armandil, sui scitT, cg la urmti D-v6stert
avetT a Aspando. 1793, Noem. 12.
Trämise la 011a, Teleorm2nit, Vlara, Muscclü, Argqii si Ddmbovila.
Cond. XXIV, Fil. 175.
ISTORIA ROMANILORe 487

188 V. A. URECIIIX
Anaforaoa Epitropial de prefula vendiirei venitulai Cana, vornieiile
alte sittjbe.
lo Alexandra Costan. Mortizi Voivodft.
Intìrimil Domnia mea Anaforaaa EpitropieT pe v6nclarea ce ail fitcutil po
numitele slujbe i porund, D-vestrii velitilarti boeff ca fcêndui cìrilo dupti
pecetluindu-se dup.() ce 41 va lua Epitropia banil v6mprel' D-luI
vol Split. qi D-ltif log. Golescu, s se d6e la miinile D-loril cumpruitorilorti.
1794 Glien. 10.
Val Logo!.
Prea Inàljate D6nme,
Cu proa plecata mea Anal ora fact" scire 311rieT tale pentru slujbele poduld
ad. vorniciile podgiritil i butä'ritti: D-liff log. Golesca pentru acestea 12
jadeo, vorniciile, podä'ritulti 9i butliritulti din Bucuresdf ail datil tal. 12.374
qi cu banif pro qinti numere la Epitropie, iar pentru vorniciile din 5 judeto
de peste Oltil ail datil D-luT vol Spä't. Ienache Vildirescu tal. 4.500; pentru care
slujbe de vreme Cil D-lui log. Golescu pentru Vote numerli ban): pe 9in il la EpitroPie,
sit fie luminatä' porunca KgrieT tale, de a numera vol Split. toff
banif la Epitropie, i sciindil vointa Mgrie'l tale de a se da cu acestil pretil ne
fiinde altY muqteriT, dup5 orAnduialti ail se intlir6scii anaforaua epitropid ca
luminati pecetea MIriel tale, 9i sit' fie luminatil porunca MiirieT tale, 9i catre
D-lor veliti logofeff de a se face qi cilrile Domnesel, ca flindlI baniT, sti li se
dee D-loril boeriloril cumpe'ratoff dup'e oranduialli i dupti ; 9i cum va
fi luminatä' porunca Maria' tale. -- 1794 Ian. 9.
Cond. XXV, Fila 229.
XIII
yusiVia sub Al. Aloruzi
Alex. Moruzi, a§a Oisula reformatora de catre fdposatula A.ronft
Florianu, nu introduce nicl o reforma în justitie, ci numal cate-va me'suVi
de putinä. insemnatate. Dintre acestea amintima pitaculti din 17 Martie
1794 prin care qabilesce unü controla' care sa impedice abusula la
perceperea p1äei pentru diversele acte emanate de la departamenturti
de la Divana.
lata acesta pitadi :
«Cinstiilonil i credincio0 boeriloril Domnie'l mele, d-ta vel Log. de Ora
de susil, i d-ta vol Log. de Ora de josil, fiindii c voimil Domnia mea a se
pazi buna orinduiallI intru tóte, cum 9i la obiceiulii havaeturiloril, anaforalelorfi

If
lstoRrA RomINILohd 189
crotilorti de judecatii, pitacarY ce se factl, MAUI de la cilte trele depertamenturile
judectoriilori.í, clit 0 de la d-bru veliií boerí, porancimti d-tre, ca In
fig-care anafora Oil carte de judecatii ce se face de la judecata d-lorti velitilorti
boed, su aveti d-v6strii a insemna in scris, 'multi din d-v6strA velitiloril logofeti,
Cu condeiulti d-v6stril de desubt havaetalti scrisului celti cuviinciosti dup6
ob'ceiii, cu msarä dr6ptil dup5 fiinta madelelorti ; iar la depertamentti de optti :
clucerulti Damitrache Fotache, i la depertamentti de épte clacerulri Constantinti
cum qi la depertamentulti de cremenaliontt clucerulti Dumitrache sui urmeze
acéstii oranduialg, arora suí le datT poranca Domnid mole spre a sci 0 a so
prizi acéstil oriindulal4 negrgitti. tolco pisah gspd. 1794 Marti° 17.
Cod. XXIII, Fila 298.
Constringerea corporald pentru datoril, altIturf cut usuld i abusulu
moratoriiloril nu incetéza de a se practica sub Al. Moruzi.
MIA unil pitacü datil in 41 Martie 1794 pentru urmArirea negutitorului
Moise Arin6nu
lo Alees. Cost. Moruzi Voivodti.
Cinstitti qi credinciosti boerulti Domniei mele d-ta vel Spatarti,
unu Moisi Arménultl negustorti, se afluí datorti, poruncimil Domnia mea, sil
orandaesd zapciti intr'adinsulti ca caate prin tóte mahalalele din tinutulil
spritiírid, i gilsindu-lit aicea la Domnésca n6stril curte, ca sii-lti
fad( teslimti In infinite vaavale de aproli. tolco pisah gspd.
Cod. XXIII, fila 217.
Iatä unti decretil acordAndil moratorium de unfit anü unul fostii
slujba§ii aid Orel :
Milos. Bojiu. Io Alexandra Const. Moruzi i Gosp. Zem. Vlash,
Fiind-cuí ne-am pliroforisitti Domnia mea pentru. Gheorghe Mautt ce ail
fostti viitafti de plaiti in plaiulti Arefului sud. Argesti, cum cuí din int6mplarea
vremiloril a fémasti datorti pe la unii altiI, i ne flindil vrednicil, funi niel o
putere de a prati, ea poruncile fratilord Domni de mal nainte ce le v64umil
Dorunia mea, a fostil apératti de cgtre datornici ca soróce orAnduite ; cilruia
acam flic6ndu-i-se din porunca Domniei mele cercetare, i dovedindu-se totil
Infra acea siirlicie de silv6r9itil, 0 di nu a putatil veni la Nre-o stare in care
sii fie vrednicil de a féspunde acea datorie, 0 de a se inchide este fu'ra
unh' folosti datornicilorti, WI de a se vinde vre-unti avutti iarii0 este lipsitil
de t6te, i dam acésta Domn6sca nóstr5 carte, ca sil cart mncit sorocti de unti
anti ; do care ve poruncimil ca Intra acestil sorocti sri fie numitulti Gheorghe
ne sup6ratil de ciltre datornid. 1794 Aprilie 4.

490 V. A. tIRECHIÄ
In notii därnù alte act° arOtindri unti refusa de moratorium de
cerea Divanuld tore', rerusil pe care Domnitorula ilti intemeiazil
pc interesuld minorilorii de a nu Trial pliíti clobetngt pe timpula
1. rate aceste acte
Pré Indltate D6mne,
Cu lacrimT jeluescti MilrieT tale, cal di dupe jaiba co amti date atilt la
Melia sa Mihailil Vode Sutule, cum si la D-lorti boera caimactunT, 'ea se mi se
Interesce o anafora ce s'ati filcute de D-lorli boerii epitropi, care anafora o
puseiti se se ver)ti si de Ineltimea ta, spre a nu fi superate de datornicT pane
ImT voiti veni In ve.sta cea dupe pravill a fi do seversite stewing pe partea
mea, me rogrt :Maria tale spre a mi se Interi acea anafora, fiind-ce stint stenahorisitil
férte da datornici, pentru crt unulti de la Inchisére me lase, altulti
me epee, si ca acesta petimescrt férte
RAWL Maria' tale, lenache sin repos. Pascal de aid..
Durnnevéstre, boerilorti nazirT ai epitropial sit teorisitI jaiba, v64611(11'1 si
anaforaoa ce are, si sit aretatT DomnieT mele celea cu cale. 1793, Maui 20.
lo Alesan. Cost. Moruzi Veod. i gpsd. Zent. 'Nos.
Pre sfinte perinte Ifetropolite, Dumnévéstril nazarilorti CutieT, cetite
inaintea Downie' mele acéste anafora, i socotimti Domnia mea ce acea cercetare
a datorieT banilorti i urrnare de plata, care oranduitT de a se face atuncT,
dupe ce va veni jaluitoriulli acesta In verstrt, 'Ate se' se face si arum si este
maT. cuviinciése, °eel ca cat vorti sta baniT datoriilorti nepltitiff, cu atilt maT
multti se Incarce ea dobandä, si va fi spre maT multe scrldere a pereusieT, drepte
aceea sit randuitT despre partea epitropieT anti omrt lange jaluitoriulti acesta la
departamentulti de sépte, unde poruncime vetavulta de paharniceI se aducrt pe
datornicT de fate, sit cerceteze sa dovedé,scrt datoria, si pe cat se va alego
se pletésce acum de la epitropie, inse numal acestore datornicT, iarii nu si la
alta. 1793, Mart. 20.
Pré In&late Dchnne,
Ascultandri luminati porunca MerieT tale de la. aceste jalbe mutt' fecutti
cercetare, i precum ne-amti indestulatrt aretrunti Maria talo: acestri
se afle datorrt pa la una altiT, cum maT josrt se védti InsemnatT, pentro caro
datoriT se punti renduha datornica ca inchisére; In Dontnia MerieT sale DomnuluI
Mihailti Sutulti, dande jalba jitluitoriultí, s'ati fostil oranduitti spre cercetare
la D-lorti proin epitropT Dumnélorti ail Mental anal ora catre Maria
sa InteacestasI chipti, ce de vreme co acesti datornicT. s'ati Incredintatti pe
nimice da I-ah Imprumatatti maT vertosti veciendu-le neverstnicti i fare de
niel unti capeteirt, se' remae jeluitoriulti aOratil de cetre densii, i al se' fie
adestätori pane 's1 va veni jeluitoriulti In versta ce oranduescrt pravilele
pane la aniT 25 ca st péte face clironomia, pe multrt putinalti avutulti perintescti

ISTORtA 110111INILOIVÚ 491
Mal multà Ingrijire gäsimil din partea justi(iei Cu referinlä la proprietate.
Din actulil ce ca modeld aducemil In nota, specialis,tiT voru
putea alla informatiurif despre formalitátile Cu carl se putea, pe la
1703-96, vinde de hura voie o mollie, 1 cum i strtruinta ce continuu
se pune in justilie cu referintä la protimisisil.
cela are la Epitropie, vi [duna' fie-care 'vï va cauta ca &Insta prin judecatii,
iarii pana atinad vi noI &baúl ca cale sit rémae jaluitorulit nesup6ratt1 de catre
datornicT; insil i atund cand va implini anil v6rsteI, de va fi °mil sit so
p6rte cm bulla oranduiala vi nu va fi nebunil i rasipitorri a avutuluI parintescii
ava i se va da In mana, iar de na va fi, va sta totil la Epitropie, vi din dobénda
baniloril, i se va da ce se va face pe fiev-care anti, care sant pentru tirana
tul"; duna iarrivT prin judecata se va alego, vi care .datorie va fi bnn i adev6ratii
se va plati, dara pana atund sil fie totT datorniciT rabdatoff pentru
grevala ce aii filcutil, do ati impramutatil ava omit fara de creditti ; iarí lmtarirea
cea de savarvitit férnane la inaltimea ta. 1793 Martie 47.
Filaretit al. Un gro Vlahiei. Duntilrache Vornicti.
tal.
75 La Antonit Telalli
65 La Die Enghiurliu
25 La Balaban ti Costache
35 La §tefanti Tamplarulil
1. Lata aceste actc
tal.
15 La Capitanti Draghicirt
8 La Polcovniculti Ionita
5 La Constantinil Cavaf
10 La Paraschiva
234
Anaforaoa ca sci se vérget la Mezatii mo0a Satrarittlui
Cinstifi D-v6sirci boeri Caimacani
Jaluescil d-v6strii cuí aflandu.-m6' in chiverniséla m'a biruita greutatea caseI
mole, vi atnil incaputil in datorie, care a o esoflisi nu mai potti, vi fiindil ca
mi se afta o m)vitira de la parintl, anume Pr6jba din sud.. Teleormanti stanjenI
1200, de mare nevoIe 'm1 cauta' a o vinde pentra uvurarea datoriel. ; de ac6sta
1116 rogil bunatatiI d-v6strii, ea si fie cinstittl porunca d-tre la d-luI starostea
de negustorI ca s'a o d6e in strigarea mezatuliil de a se vinde.
Ioan $atraru.
D-v6stra boerilorti judeciitorI de la departamentil de vépte st1 teorisitl jaiba
ac6sta i indestulandu-se jaluitorulti pentru. acésta movie de este dr6ptil a sa
fara do pricina sil afétatI Divanulta in scrisil, spre a so da or un ea cea cavilaci6sa
la cererea ce face. 1793 Februarie 10.
Cinstii D-róstrci boeri Caimacanii
Dup6 oranduiala i mg alesti dup6 porunca d-vústrii, amtl cortita jaluitunda
sa m6 indestuleze : eu ce tine acésta mili° ce o core sil vi-o v6m)6

192 V. A. tfit.EcHiX
Din relatiunile justitief romane cu invecinatele t éri gasima, sub
Alex. Moruzi, cate-va aete de natura a ne arka, cum Domnitorula intervine
insu-§I ealre Statele vecine, dup6 cererea depertamenturilorii.
As,a. In notele §i anexele acestuf capitola ala justitiei se vor ceti diverse
acte cum §i unele din din 4793 relative la clironomia Medelnicerului
Movila originar din Moldova. A§a in casula jalbef luf Dumitrache
Falcoianu I care la 4770 refugiindu-se in Ardéla Impreuna
prin mezatti? i din gura ne doto tacrirti, eh o are clironomie de la räposatulä
unchiulti ski Chirca chniára§util, a carilla dial ch s'arti fi afländti acum
in d-salo ce are puse in hanulti Zliltarilorti, carI s'ad inchisil In trecuta
séptemánä de b6la ciumi, daril alto scrisori ce i le-a avuttl la casa d-lai ni
le &Ata, adoch: hrisove, zapise, prin cari art pogoritti acéstä mo0e din néinti
In 'Ami"' pÉlnil la ciimilrgultí Chirca, de unde coborandil ea clironomie curn cjice
la casa d-lui, impreunä cu altìt mo§ie ce-I 4icti Stoenesciï de stänjenI 1520.
Yìtumti zaptsulil a frate-s6i1 d-luI Nicolae titrara, prin care s'a imphrtitti ca
jìulaitoralti ca nesco fratI, §1. ati fétnasti Stoenesci strtpinéscli Shtrara Nicolae,
Préjba, de stânjenI 1200, jhluitoriuld §titrarulti; liponti aa fiindti pricina,
cunesce eh' este acésth mo§ie ce o cero ski o vénlä' ca mezatil bunh §i drépte
de la judecath se ghsesce ca cale sh se &le acéstil 'muna' caro d-luI
starostea, dupti cum prin jaiba o cero, numaI starostea totrt sh fie datorti dup'é
praviri a da de scire la toti cAtI se envine protimisis, adech la nicle §i vecinI
de celti mal' din urmil mu0eriti, starostea va insciinta d-v6strit de numele
luI ca BA se déo doosebitil inthrire, pentru cea ne strhmutath stilphnirea lui ea
linisce; iar hothrtrea cea de silvér?itil r6milne a se face de d-véstril. 4793
Februarie 12.
Dumitrache Greanu, slugeru. Iordache Rudénulu, cluceru. Dumitrache,clucerft.
Pascalu, vel vist.
Codica No, 24 din 1793-1794 fila 4.
Intre aceste sosi noulg Doma' Ales. Moruzi la Bucurescl, i clé dete pitaculn urmitord
:
Io Alex. Costan. Moruzi, Voivod.
Poruncimti Domnia mea staroste de negutitori dapsé acésth anaf ora a departamentuld
nrmandti, sä facI mezatulh melé): mo§ii dupä obiceiä Oto cjilele
mezatului de plinti, prin scirea rudelórti i vecinilorti, §i. de pretulti celti din
urmh sii aféti. Domniei mele ea anaf ora, ea sil se dúo intiíriro cumOriltorulta.
1793 Februarie 23.
Procit vel Logf.
Cond. 24. Fil. 4
1. Iatà jaiba lul FAlcoianu :
Jaiba Dumnélui Dumitra,che Falr.oianu ce s'au pusu infra acéstä carie
de mal, sus.
Cu prea plecatil rhva0 insciintezil Inilltimel talo, ch In coa-l-altil rilzmirrqa
a Muscaliloril cc. létrt 1770, cual mersä tu téra Ardélultti §i eu aiÇi baerI

ISTORIA ROMINILORil 193
cu alti boeri, isbutise s'A fiä lâsatú clironomd peste avere de cätre
Grafulil Sekely Laslo. Murindü. testatorulti, Fälcoianu 1i urmäresce
averea pana In fine prin Domnitoruld täreI sale. In anexele §i notele
de la acesta capitold se voril afla §i restituirI de acte cerute de fosta
administratie austriacä (1793 Octomb.)
Cu tÒtá oprirea de a se maI aduce firmanuri de la P6rtá in materie
de justitie, totu§1 aflämti unulä mentionatil in urmätoruld pitaca :
Carte de volnicie pentru cererile lui Derv4ii Aga ce aft venitú cu firmanft
Impèreitescii de la Craiova.
Mitostiv Bojiu Io Alecsandru Costan. Moruzi Voivodit.
Cinstitti çi credinciosti boerialti DomnieI mole D-néta hatmane Costachc
Caimacamu CraioveI sanatate ; facemil d-tale în scire, c D-luT Huseim-Zaim
Dervi9a Aga ail venitti catre Domnia mea cu firmanii, cum-ca are socotéla
de tal. 6500 prin zapise ca anli Marca Petra 9i ea unil Diamandi polcovnicti
de acolea, a9i9derea are socotól ci ca unti Mal. 2-lea portaria de tal. 6007 9i
impreuna, dalia ce ama intrata inauntru eti amti mersa dreptti la casa unuI
boeriti ardelénil Grafti Sechela Laslo, i ama 9elutil In casa luI Ola la pace,
care graf ti Secheli Laslo 'm1 era t'adenia qi In mijlocu vremeI §edereI mala
In casa la elti, m'ama rugatil de dansulti, ca unula ce copiI nu avea, ea ma
Imparta96sca la mórtea luI de avutti-I ci a9a avanda dragostea radeniel asupra
mea mi-ati datti o mo9ie anume Sedera9-Husechipetca, lusa (lupa mórtea luI
ei dupti mórtea sotieI lu.I, ramtle acesta mo9ie de mo9tenire, cum 9i prin
9cirea judecriteI facutil mie acéstil dare de mo9ie ei Tabla cea mare de
la Mura9ri Va9arheiu mi-ati data ci carte, ca la acelti soroca, adic dupil mórtea
graf ala ci a grafaieT sí ramae acea mo9ie sub mo9tenirea mea. In &acata' ara,
la létil 1791, viinda eli din tara .A.rdéluluI ama afiatti eá ail murita grafóia a
luI grafil Sechelti Laslu, cui graf u murise mai nainte, m'ama dusti In Ardélil
ca. scirea MarieI sale 3Iihall Vodrt et dupit legaturile pace).* le-amti vandutti
unuI boeriu .Ardelénti anume Tur Laslo tolime9terti, in florintI ungurescI
doua-cjedi 9i cinc): mil', din ere banI i-amil daruitti luT. Tur Laslo patru miT.
florintI, 9i ati ramasti sa-mi dée dona-0cl 9i una de mil' 9i mI-ati data dintr'in9iI
e1 ail mai ramasti d6e optti mii de florintI nemtesct ca sorocti
de una. antl, sa-lil maT. *apta, care ml-ati datti i zapisil crt la sorocil
dée; sorocil ari fosta la 14 ale luna trecute a luI lunie, avOndt1 leggturá in
zapisti ca i 911 trimita luI Tur Laslu plenipotentie de aicl de la rudele
mole ei aqa acea plenipotentie s'ail iscalitil 9i de prtrintele Mitropolitula tareT
ei ama trimisti la sorocil zapisulti i plenipotentie la Sibiti la unti Hagiu Cosstandinti
Popa negutAtoriu de acolo, ca primesca acel opta mil' de florintI
nemtescI i sa-I dee luT Tur Laslu zapisulti i plenipotentia; acesta Costandin
Hagiu scristi de tal' orI cuna-ca Laslu nu va s'A deabauï; ma rogil M'Aria
tale sa fie ajutoriulti Mä'rieI tale, ca sa mi sil scóta baniI ca orI-ce mijlocil va
lamina D-4eil pe Maria ta.-1793, Octomb. 30.
Cod. XÌIII1 fila 170,
%abril; Romanilori de V. d. Urechid. Tom. V. 18

194 V. A. URECHIÀ
i
84 de bani.' iará# prin zapise; deosebitil cero yi de la Riel Buzesculä Cluceril
de arie tal. 3000; pentru care iatä trimetemti acestä mumbaqiril inteadinsti
sluga Domnid mele li poruncimil Dumitale, cri pe Marca Petra i pe
Diamandi Polcovnicu i pe Iónil 2-lea portarla, cat 91 pe Cluceriti de aria Buzescu,
aduandu-T Inaintea Dimitale, sä le dd ponina ca sii-li iée de talpreunä
cu dèn§1.1 off-ce sinetuff de socotelY yi cártl de dovecrf asupra'acestorrz
pricinT vertí avea, sil le i6e Impreunä, §i. ca oranduitulä acestä mumbaOrrt
sti-f trimitl tau ca sä Aspunditi.--1793. Noemb. 10.
Crd. XXIII, pag. 173.
'ata §i una alta acta de interventiune:
Carte la comandirulu Sibiului pentru paguba Zahariei si Vasile ca vinii
acolo a-pi cciuta davaoa lorii.
Ciare Ecselenlia Sea Feldzeigmeister graf fon Mitroschi
comandiruill Sibiului
Cu pretinéscii scris6re insciintilmil Ecselentid tale, oil de la chesaricésca
aghentie de aid din BucarescI, s'ail datil nota Domnid mele, de la 26 ale
trecutuluf Octomvre, cum-cä chip)" arätarea agentid de aid, ari cero tä obläduirea
Transilvanid de la magistratalri de Cronstat, desprigubirea pagaba ce 811
cercafri la Coburgri unh' Zaharie O unä Vasile locuitorT de aid din päniatulii
t6re'l Domnid mete, 9i. ah' räspunsil magistratula, cum-cii trebae a vie unulä
din jäluitorif ace9tia acolo la magistratuld de Cronstat, ca säll aréte pagaba
lorrt, sh' se ränduiasca la cercetare 9i. dup5 dreptate säll afle Indestulare; dup6
care iatä a vine acolea mal' susil numitil ráluitoff, de care 9i. nu lipsimil a
Insciinta §i. a pohti pe Ecselentia ta, ca (1E10 dragostea prietquguld vecinätäter
qi buna armonie ce sil prizesce intr'acestea dotiä täff, s'a' bine-vdesd Ecselentia
ta a porunci ca la dreptatea ce 'Toril avea jäluitoril aceqtla sii-§ï afle indestularea
lorä. 1793 Noemb. 4.
Cod. XXIV, fila 172.
Sä aducema in note aci nisce acte relative la o clironomie i
altete aretatóre de nisce lucruri prinse de furatu la nisce hotl. Acolo
(in note) cetitorula va avea o nomenclatura a principalelora objecte
de casa, de imbracaminte etc. 1 de la flnea secolultu ala XVIII-lea.
1. Io Alex. Cons. Moruzi Voivod.
Dup6 cum s'ah' gäsitil ea cale de cä'tre judecatä, oránduimit pe sluga
Domnid mete care A se urmeze dupti cum se cuprinde Intr'acéstä
anaf ora. 1793, Decem. 23.
'Gel Logof.

IsTonfA nomArnionii 495
Sä nu uïtdm a Mregistra aci cAte-va pitace, de uncle se vede cum
Prea Inet'fate Dómne I
Insciintgmil Ingltima tale pentra celea insemnate maY josil, ce din tacrirulg
talharilorti (care s'ati trecutil i sta prahtica) icii eT. cg s'ail gilsitil asuprä-le,
cand i-ail prinsti pärcglabu 111 cu. sgtenil" ot satuuil§upta sud. Dambovita,
datil Impreung cu prgcjile la mana unni Hristache, polcovnicti de judetil ;
dará prildile de le-atl facutil i aceld polcovnicg teslimü téte la mina
ispravnicilord de judetil, jicü cg nu sciti ; i sg fie luminatg porunea
tale cii mumba*ä, i de le vq, gäsi pe téte In pgstrarea le iée
impreung ea fede iscglitg de Dumnélorg sg le aduca aid ca sä se impartg pre
la pliguba0, car): vord cunósce, iarg and voril fi lipsg sg apuce pro acelti
Hristache polcovnicil sg le Implinéscg de la dinsulti, ség tiiggduindti cg nu
le-ag priimitil téte cate se cuprinda In féia talharilorti, gum): sg-lä iée qi sä-lli
aducg aicea, ca sä se Infatiseze cu talharri la judecatä ; iarä' hotgrirea cea de
sévérqitti rémane la Inältimea ta. 1793, Decem. 22.
Dumitrache, Clucerti. Ionià, Pgharnicti. Condrache, biv. vel Slagerd.
erbanú Andronescu, Medelnicerti.
Lucrurile ale Tomii.
49 GalbenT. Impgratesa
220 LeT haul: de argintit
1 Calt cu tot tacamulti
3 Pilaff de calä.
2 Perechi desagt
2 Antiree de amalagea.
1 Pgreche §alvaff aba négrg.
1 Pä'reche cutito cu Wit lull, de Tarigradtí.
2 Brine mocánesa albastre.
3 basmale de panzg.
1 PeOemang.
3 PgrechT papudi femeesd.
1 PrIreche cisme galbine noue femeescT.
3 Peschire.
1 Pistolii ea mgciucile albe.
1 Pwg cu beleg curate de argintit
1 Palapg.
1 Cingacire.
1 Pgreche drugiitorT. noult
1 Ploscg.
2 mole de argintri.
Ale Radului Barcioiu
130 Talen T banT de argintti.
1 Cali"' negra cu tot tacamuld lut
3 Pist6le, unulä gglbuiti gi 2 galbene.

196 V. A. URECHIX
se Ingrijia de servicifl, de lemne de foca §i de iluminatulii diverselora
departamente ale justilieL
1 Sable.
1 Tatagana.
1 Pura ca belegl curate de alma.
2 Procovite albe.
1 Tapia de pele.
1 Pareche ismene creite.
1 Palaca ca liOcaft.
4 Glugt
2 Pephire.
4 4Caldare.
1 Toporqil.
2 S'Aria.
1. adula negra.
1 Teca ca doui5 catite.
3 Fote
2 Duele de Incinsa.
1 Anteria de matase.
3 Brice.
1 Pareche f6rfed.
2 Inele de argintti.
Ale lui Costandinti Carciumariu
1 Cala negra ea tacamulti luT.
1 Puqca catanesca.
1 Pistola.
1 Pala§ca.
1. Pareche desagl.
1 Parodie cierapT.
4 Saca de caltl.
1 Saca de lana.
1 Chimirti.
1 Curea de incinstí.
1 Glaga.
1 &rica.
1 Caciula négra.
1 Teca catite.
2 Stergare.
1 hiela de arginta.
1 Cama.
Tara Toma Vlascena aréta, ca raciicandu-lti In urmá catanele de a casa nu
tia spusa unde-I sunt lacrurile, ci acum sii le cera de la nevasta.
2 h...
4 Valti de zeghT coi 20.
1. Sloitl de ceara.

A§a sunt cele dou6 urmatelre:
'STOMA ROMANILORT1 197
I° Alecsandru Costandinii Mor uzi Vvd.
Pentra lem.ne i luminiirI poruncimil Domnia mea Dumitale cinstitä
credinciosil boeriti DomnieI mele vel Cämraa0i, ca dupg obiceiulil ce -va fi fostä
sit fad orAnduialä a se da. 1773, Octomb. 28.
1 Tolä de Orr' noil.
7 Cop: de mieI negre.
1 Bazma de panzä' cusutä.
7 CotI pitnzä.
1 Purl.
Anaforaoa de lucrurile Hagi Zaharieti, i Cu o preivedie ce s'clii datil asupra
luti Stoianii ca scl iée sub ski pti nirea lui.
De la Departamentulli starostieI care boeriT nazia aI EpitropieI
de obsce.
Prin cinstitil pitad ti D-v6strä mi s'all poruncitil ca 'sr% fad' catagrafie lucrurilorri
ale unul Hagi Zaharie sträinulti, de la 'Arta curteI DomnescI din josii,
ce ail muritri, urmiltoriu fiindri porunceI D-v6strii, amtl mersä i ainti luattt
Incul douI negustorI de aI meT, i anal strinsil 0 din veciniI mahalagii 0 pre
preotulii mahalaleI i deschiOndil acea tóte calabalficurile
borfele, puinduli-se i pretil dupil starea lorü, fiindil VA° nisce vechiturI i nisce
hére ruginite i curele vechT, dupi5 cum prin deosebitä f6ie se arétil,
adunatil t6tul suma ca de tal. 64 banI 110, care f6Ie iseälitil de preotulri
mahalalei, de altI vecinI mahalagiI, ci fiind-cil era triibuintä de choltuialä a se
Ingropa 0 a i se face 0 ceva9I pomenire pentra sufletulil luI, arkatti unit
copilä ca de anI 201a vsérstä, 4icêndti cit elil all fostil robil cumpératil de acestil
féposatil de la téra turcésdi de la trecuta ritismireitei a Rufiloru i impreunti
fi cu mamá-sci fi cá Varti fi crescutfi de mititelu fi data 0 la me0equgu
cojoarieI, i-ar fi ajutatil i bkrinetele acestuI iéposatti cintra a sa ostenélri
cere i elil acum ea sä iée asupra luI acele borfe Cu prävälióra, ce 4ice cit este
fäcutä de iéposatulri pe loculti DascauluI Dragne, i va pläti china cea obiqnuitä,
ce o ail await tocmitil, care all i primitil Dragnea Dascälulìí, incärcandu-se
de a-I face pomenirile la soróce, ca unuld ce ()ice CA are acéstä datorie
ea la unil pärinte i botezatil de acestil rè'posatri; ca acésta facil Insciintare
D-v6stra, i cu tótit pleaciunea sunt. 1793 Noemv. 23.
Alti Dumn6v6strii plecatil slugä, lénii Starostea.
Io Alecsandru Cost. Moruzi Vvd.
Dupit pliroforia ce ne datI D-v6strä boerilor naziri ai EpitropieI de pricinä,
dämil Domnia mea Intärirea acésta la maim numituluI Stoianil, ca sit iée asuprä-I
acea prrardie en celea ce sunt ale mortuluI, sit édI Inteinsa sit se chiverniséscii
ne supérate, pfiltindri china loculuI ì fäcèndil pomenirile mortuld.
1793, Decembre 4.
Vel Logof.

198 V. A. URECHIÀ
Pré Inedtate Dénzne
Ca proa plecaai anafora insciintamti lariel tale, cii fiindil oranduiala de
se da la Departamenturi Cate unti Andapti de la D--/ai vol Agtl pentru mituratulti
i ingrijitulil oddeT, i cate un seimenti de la Damnélui ve! Spa. de
paza condicilorti i altoril sineturi ce se aching in cancelarie pentru fdcutalti
anaforalelord, i Me o oca lumin4f1 de 061.4' pentra scrisalti logofetilorti. Ora,
pi iarna eke dour care de lemne pe srptrmitnii, pentra incd14itulti odda,
fiindri vérA pftnii acam nu ne-ati facutil trebuintri de acésta, iaril acum
iarná, ne rugAmil printeac6stá prom placard Anafora, ca sá ni se ortinduiascii
de catre Inhltimea ta pentru tréba departamentului acelea ce ail fostil oritnduite
dap obiceiii, sati va frmanea dupg cum D-leti te va lumina pe
ta. 1793 Octomb. 17.
Costand. Baratov ClucerLi. Stefantl Vil ara Medelnicerti,
Stefanil Medelnicerfi.
Pré Indttate D6mne,
Amtl teorisitil acéstil insciintare ce face Starostea de negustoff la Epitropia
obptel' pentru rémasa lui jupanil Zaharie ce ail muritil ; elh altl clironomi n'are
fiindil ornil strrintl aici, cref ca vre-unti avutil multil nu i-ati rrmasil, rani cat
nisce vechiturl pretil ca de tal. 64 pi o pitivrtlirrii prrstit micá filcutii de dênsulti
pe loch' stréind care se insemnarA mai josti; are unil finti copilandru ca de an)."
20, care scie meptepugulti cojociiria ; acesta ati fostri robil i rrscumprratti de
drnsultt, botezoth' i crescutri, avéndu-lil intoemai ea unti copilti alü ski, care
dorindil ca de unit Vdrinte, art more! de 1-art ingropath de la dênsulit frcrnd
pomeniri dupr obiceiti, atit acum la márte cat pi pinil la tret aril se incared. ;
ciiruia dupii cererea ce face a se da acole venituri i právuulióra ca sh-pi lucreze
meptepugulil intr'é'nsa, platindu-pY china loculul', dupr cum ail primitit pi std.panulti
loculuT, ni se pare ed este ca cale cererea lal, fiind-cr elli nu numaY
la m6rte frcutil eruta datorie, ci Meg pi in viatrt fiinclil mortulti liti cauta
ajuta ca din banii ce putea agonisi din lucrulti meptepugului lui ; ci de va
fi primitä pi /a auc,lulti Inältimei tale prtrerea arrtata inteactiati anafora, ea sr,
nu fie bantuitil de nimenea; pi cum va fi luminatd porunca Märiei tale.-1793,
Noemv. 28.
Scarl. Vornicii
latei i catagrafia ce s'aii fdcutil a NI. Hagi Zaharie.
Tal. B.
2 1 1 Mindiril de Brapovii, vechiti Cu Hind.
3 1 Plapomd.
3 60 1 Ibrictl spartil pi o tingire cu crdd veche.
1 60 1 Mintea mohoritd veche.
60 1 Iplicil vechiti de alagea.
2 60 2 ciim'épi veal): rupte.

ISTORIA ROMINILORtT 199
Ana foraoa judecdtoriloril ot. departamentulfz crenzenalionel pentru de a
cumpéra Armaquiìi pe fie-care séptémänd cette dota care de Jeme unde cauta
judecalile.
Io Atecsandru Costandinti Moruzi Vvd.
Poruncimil Domnia mea Dumitale Epistatule alti Armä'qiel', Insu.0 sil' ingrijescI
de acéstil tréba, cumpgrandti pe tolg gpfémana cate doug care de lemue
ne lipsitil, i D-ta arnandri Donminf mete, ti se va face peoetluitit - - 1793,
Decemb. 3.
Pré lned(ate Démne
Insciinttimti Mä'riet tale ca acestri departamentil de cremenalionii din vechime
att cautatil judecatile totti in curtea gospod cea veche pentra Intesnirea
3 1 Scurteicil vi alta verde bit:Mita cu blang veche.
30 1 Bohcea veche qi spartI
85 1 Tesuletti mictl &rama veche, nisce here. cercurl i alto mrtruntipri.
1 30 5 CercurT de boqoronT vecht
1 1 Fata giubea havaiu veche.
2 2 Cdpestre.
2 2 Capestre cuma cu qtréngurile toril.
5 6 Fraile carea cu zbalite lord vechT.
1 4 zabale de frail pro'ste.
2 60 2 ParechI desagf de pele vecht
2 1 l'anche cisme nemtesef negre.
2 1 LegAtarg ca nisce curele vechT i alte mitran un.
-- 60 2 Nadad tinichea de cortil.
60 2 n'Ud vecht
1 2 TocurT pista°.
2 2 Chimire vechT. i 3 tafture vecht
2 60 2 nrechT sclirT vechT stricate.
1 1 Cantara stricatil vechill.
2 60 2 Yiltrae de carate, i altìl hierri farmliturä' i mal Toporti.
2 1 Thncit Turcésca veche.
30 Nisce farmaturT de herti tuteo punga.
30 1. Solnita, de orde Brapvil.
5 3 Pistóle vecht
30 1 Clondirit
30 1 l'Ova de puqca stricatä.
45 300 CuTe-ulucil vechT.
60 1 Corniqoril alma, unIi pofiltí, í unif clopotelil.
2 1 Uva cu nisce farmaturT hierti.
6 1 §6 turcésca veche i alte marunti§urY, curele, i nisle hamurT
stricate vecht i nisce 9alvarT stricatt
In anexe vomd da t'al inventard de destre boeréscd, ca lectorulii s'd aiba o idee
justa de ceea ce constitué averea mobiliari In secolulg trecutil.

200 V. A. URECHIX
aducereT vinovatilorh' de la temnita si de catre top.' luminatiT DomnT era oranduiala
de se da pe tóti s'épt6mana cate dou'6 care de lemne pentru incá.lijituld
odag, care obiceiti vedemil ea acum mi se pä'zesce, i pátinlimd nu mima no)."
judecatorii, ei inca si logofetil', nu sunt vrednieT de a'si se6te manile din sinti
sil serio; pentra care ne rugämti s'a fie luminata porunca Inaltimel tale catre
D-luT vol Ispravnicd za Curte, spre a turna acestuT obiceid ca darea lemnelord
si mil' DiarieT tale A' fie multi de la Domnuld i noroeitT. 1793 Noem. 25.
Dumitru Clueeriu, Iönú Paliar, Teodor biv. vol Mujeril, $erbanti Andronescu
Medeln. Mateiu Stirbeifi Pit. Torna Palos.
Cod. XXIII, Fila 148.
Aci socotimd utild, dupò ce mal sud' amü adusü coprinsuld uneY
liste de lucrurI furate, a maï lnregistra cate-va acte cu referintä la
starpirea hotilord, acea plaga contra careia Domnia era incapabila,
Domnia care ea mal adese-orl dadea prima pildd in hotie.
Carti. la 17 judele qi la caimacamulii pentru
D-vásträ Ispravnicilord ot sud sanátate, fiind-ca acum in vremea primrtvereT
obicTnuitT sunt coi narávitY la fapte rele, a cugeta in gandurile lord
miscáfi i pornirT netrebnice in hotii si in talhariT, i fiind-cg Domnia mea
pentru acésta avenid oranduitil inteadinsd la täte judetele tgreT DomnieT melo
polcovnicI ai judetuluI cu poterasT indestuT i osebitI capitanI i ca slujitorT
de a fi pentru paza i prinderea ámeniloril ri, i de a petrece si de a calatori
top.' locuitoriT i drumetiT cu odihna aceea ce voimil Domnia mea ; iatá
trimitemil porunca DomnieI mole strasnica, ca s intarifi f6rte paza acésta,
sa nu amlimil eä' s'ad ivitil vre-und hotil séd talhariu si nu s'ati prinsil; de
caro sä argtatI porunca Domniel" mele la polcovnieT si la capitanT i la slujitorY
peteras): spre a fi pururea desteptI si gata cu totiT rara de a ambla dupa alte
trebi i interesurI ale toril, si inda% ce se va simti undevasT de 6menT
numal de cat sa sal de graba fära de a intarzia i ara de a da vreme de
scäpare aceloril boa' i talharT, arkandu-lo hotärirea ce avenid, cri pe celti ce
va face la slujba i datoria luT vre-und cusurti, ori in ce chipd, din care acelu
eusuril ald lora i nesilinte, ail %Morfi de role mijlocri a urma i a se sáv'èrsi
role faptele lord, si apoT va scápa a nu-lh prinda, bine sá solo c tocma
ca pe hoti i vomil pedepsi .Domnia mea, avandd si insusT Domnia vóstra Ispravnieiloril
pururea privegherea acésta i silinta in tot chipuld pentra intarcarea
si desavérsitil lipsirea facatorilorti de fe'd. 1794, Martie 21.
Cod. XXIII, Fila 226.
Pentru descoperirea faptelord criminale, bataia §i tortura sunt
ingaduite §i legitime §i sub Al. Moruzi ca i sub anteriorif domni.

ISTORIA ROMINILORt 201
Resulta acésta i din actulti ce ddm in nota, acta prin care Domnitoruld
ordona cercelarea unni acusatt çlicêndú ca e oränduitula zapeift sd-ht.
silescei cd fdrei de voie se nuirturisésed adeverulfc.» 1
1. Zata acestfi acta:
Zem. Vlas. : Dape jaiba ce ali data DomnieY mete Toma Bucove, ca in
16t 1791, la Bucovti sud. Saac pradandu-i-se avutuha prin casna de catre tuhan,
ar fi luatil sciinta de la une Tudoril, proin polcovnica za potera, co de
asta data se afla In °s'anda Ocnel Slänicul, cum-ca eh ar fi sciutil pe top' acei
talharY pana acum, si din ce loca sunt, cum si pe gazdele lorti, inca si chiar
din lucrurile numituluI jaluitoril ce i s'ar fi pradatil atuncY, ar fi disil ea ar fi
gásitti la unii din tiza talharY, si pe unele le are supt zaptule sea, iar pe altote
pe la alte obraze; damil volnicie singa' DomnieY mole zapciula Armasesca
st merga la Ocna Slanicti impreuna ca Gheorghe polcovnicule puscariesi si ca
lorgache fratele jaluitorulaY, celti ce s'ail intimplatil in casa do s'ah' casnitil
s'ati pradatti de catre talharY, i poruncima Domnia mea camarasiloril de la
acea ()en.o', indata ce vorti sosi mima dock s'a sceteti pe Tudorti polcovnicultl
din Ocna, ca numitulti Logf. Uta cu Iorgache in Uta Dumnevestra camarasilora
sit iée in scrisil tacriralti ce-le va da numitulti polcovnicil pentru toff
talhariY cafi ati fosta pe anume, din co loca si ce ati doveditti la fies-care pe
anume, maY alesil sit perte numele tataluY celua unuia niiscute, care insusI de
bunit voe ati cuventil chiar catre mal' suse numitulti Iorgache, i Diamandi
gramaticulil OcneY, iar citad numitulti polcovnicti se va atárna sea se va sfii
a nu-11 da tacrirulti intru adeverti are voe oranduitula zapciti siléscci ea
§.1 feírd de voie sa" marturésca. adevérulii , i in urma dupe ce va face zaptil
atuncY impreuna ca numitulti Iorgache s'a urmeze oranduitulil mumbasirti
intocmaY, dape deosebita porunca ce i s'ail datil, caro tacrirti alit luY
sa-lit adeveritY ca iseitlitunile i vol' camilrasiloril, i sa-15 aduca la Domnia
mea, iará pe Tudorti polcovniculti iarit sa-la puneff in Ocnä'. 1793, Noem. 16.
Cond. XXIII. Fila 178.
lata i alte dou6 pitacurI ordonanda prinderea de hoti;
lo Alexandru Costantinii Moruzi Vvd.
D-vestra ispravnicilorti ot sud. Oltti sanatate, fiincl-ca la acelti judeta
intimplatil o pricina de s'ail omoritil une negustoril anume Avramil Alalda de
catre nisce beslii: ce se intovarasise la fapta acesta ea nisce locuitorY ce se
numescil fecioril luY Cogea Ghiaur, care pricina trebue sa fie in sciinta Dumnevestra,
ca nisce ispravnicY ce sunteti' ; iatá ve' poruncimil, primindil porunca
acesta cu acestil inteadinsil ciohodariu mumbasirti, co se trimise cu deosebita
volnicie la mana, sil faceff tota felalti de cercetare si sa ve silitY in totil chipule
ca negresita sit paneff in mana i sa prindeti pe acei fìlcetoni al: lul
Cogea Ghiaur, pro carY ea huna pul( datl in mana mumbasiruluY ca
aducti aicT la Domnia mea, se trimete deosebita porunca DomnieY mele, i catre
zabitulti acelul judetil pentTu ace'l beslii neferY co ail fostil intovarasitY la
acesta faptil ca prinda i jaras): ca huna pulí sa-I dee in mana orttnduituluY
de la D-luY Bas-BesliI-Agase, ca achica aid, ci dar intealtil chipa

202 V. A. URECHIX
Gral era sä se starpésca hotil de codru Inteo Ora in care hotil
de ora§il erail in§i§i maril s1ujba0 al tärel! Negre§itil condicele Divanului
nu ne-ail pästrattl documente despre hotiile slujbaOlorii marY
§i fàrä nicl o indoialä cand Domnitorii se hotärescii de a urmäri vre-un
slujba§ti hola, acela nu este din protipendadä, ci din slujba§il inferiori.
A§a e casulii de care se ocupä anaforaoa din 24 Martie 1793 pentru
polcovnicula Dinu Bolintinénu, acusa:hl cii aú prädatil pe una tigand
ahí miinastirel Cdsciérele. Domnitorula Al. Constantinil Moruzi urmdresce
pe acestil fosta slujba§ü de putind importantä, dar nu urmaresce
fapte cu multa mai grave de ale slujbaVora mal inaltY.
sh' nu facetT, i ca intércerea mumbasiruld si i insciintatT DomnieT mele de
OVA curgerea pricing, i fitY sinitosT. 1794, Febr. 9.
Cond. XXIII, Fila 205.
Io Alecsandru Cost. Moruzi Vvd.
Cinstitil i credinciosti boerulti Domnig mele D-ta vol Spä'taril, arar]. hala
Domnia mea insciintare, cum-ci la 11 rifle ale acestg lunT, in judetulti Dâmbovita,
in lunca ce este intre sataluí SipunarI i Voinesg, s'ati gisitti unil
'mg lungitil josti pe zipadi numaï in cimasi mg morti, carele abia ati pututti
dupé ce s'ah' desmeticittl de ail aretatil de-lti cherna Rada, si de felulti
luT este din Ghebéia, i ci flindi la CLImpultl-Lungii la o sor% a sa, la retatércerea
luT intAlnitti acolea inteacelil locil fecioriT BratuluT carT iarásT
acum de curéndi s'EX' ivitil, i 1-ati desbricatil, 1-ail ciisnituí, 1-ati Finta numaT
In diimaii, pentru care poruncimil D-luT sii oriinduesg poterä' Inteadinsil, care
gisindil rnai Antéiti pe omulti acesta, i lutindil mai buni intelegere de la
dênsulti si iéo urma hotilorti, si ea mare silini umblAndil, i fictMdti cercare
din loca in logi, si le infundeze urma lori, paná-i voril dovedi, si asa negresitli
si prinli acestI hotT, asisderea si facT porancile D-tale nitre polcovnig,
cipitanuld judetulaï, ca si dée totti ajutoruld celti cuviinniosil, urmindil
elti a cerceta si a face silinti pentra prinderea lorti. 1794, Ian. 16.
Cond. XXIII. Fila 195.
1. 'ad actuld relativil la polcovniculti Dinu:
Anaforaoa ca scl aduce& pe untl Dinu polcovnici, ce aü preídatii pe una
ganú alf4, mönastirei Ceisciérele.
Io Alex. Const. Moruzi Vvd.
Orinduimti pe sluga Domnig mole. . . . Armasiui ca si mérgi i prin
scirea ispravniciloril judetuluT, si 16e pe phi:tutti polcovnici si-li aduci aicea,
si-111 infitiseze la judecata departamentulaT. 1793, Martie 24.
Pré Inälçate Démnel
Insciintämi M'aria' tale, ni la inchisérea parida se aflä' douT tiganT aT
sfInteT milnastirl Cisciérele din sud. Vlasca, anume Dinulti sin CArstea si lila

ISTOR1A ROMINTILORt 203
Cu tòte acestea gäsimll acte de condemnare a celorii earl reclamandO
contra judecatorilorii, nu ar fi pututil a-0 dovedi intemeiatti
reclamarea. In Ianuarie 1794 Enache Vacarescu marele Spätarii, care
se declarri protivnicti la geremele, la luärl de mita in judecatl, cere
pedepsirea unui reclamantil Ovanesil, arménti, care, dup6 elf], a calomniatil
justitia spätärésca. Cererea face onóre lul Enache Vacarescu,
dar era acésta o rara esceptiune §i inch !
sin lije, dap.' de la primire fini ecsamenti, prinsI i trimesT judecgteI de unti
DinaRI Bolintinénulti ce s'ati fostti aflatil polcovnicil la acesti judetil, ca pricing
cg in trecuta lung WI Iulie ar fi furatil din casa luT Stang, sgténti de
la Cgsciórele, borfe pretti ca de tal. 200 si le-ati datil maul' cgpitanti de poste
anume Damitru, cgrora tiganI la cercetarea ce li fit'cutui aicea in doui
treT Anduri de fati ea numitulti pä'gubasti, s'atl api5rattí numitiI de cum nu
sunt vinovatT la furtisagulti acelorti borfe, ci de frica si usturimea bgtailorti
ce li s'ati fgeutti in judeti, all mintitti impotrivg-le-0, nä'pgstuinclil pe numitulti
apitanil cg i-ar fi datil borfele, care acelil capitanti aducêndu-se de fatä ea
numitiI tiganI, se apërg cu jurä'mintil cä' nu este atinsil séti împirtuíiti, ne
cum la primintg de borfe, ci nicI mgcar ea sciintg ca acea faptg; plange-si
insusT de acelti numitti polcoNnicti, di nu numaI dupg acéstg pr6stg pirg a
tiganilorti, earl o taggduesci acum, 1-ati prgdati ea 20 galbeni imOritescI si
se afig pggubasti, ci de vreme cg ilia la tiganT, niel la *Rani vre-und semnil
din pagaba pggubasilorti nu s'ati giisitü, niel alta deosebitg dovédil la mijlocil
nu este, de la judecata se gk'sesce cu cale, prin luminatg porunca Mgriel tale
gi se aducg acelti Dinii biv. polcovnicil, ca ori si dovedéscii pe numitiI tiganT
de huff si pre cgpitanti de gazdg, ca sii se implinéscg i paguba pagubaului,
si li se facg i vinovatilorti pedépsg, s011 neputbdu-I dovedi de vinovatI,
d6e galbeniI luI Damitru polcovnicaulí, eu ostenéla lorli plä'tindu.-I, in at si
cheltuiala ce i-ail pricinuitil pang a se indrepta; iarg hotgrirea cea de s'év'èrqitil
rolimane a se face de cgtre Mida ta. 1793, Martie 22.
Dumitrache Clucerü, Iónii Pahar.,. Teodorache biu. vol Sluj., Iordanil
Gram., Toma Spdtarachi, erbanü Andronescu.
Cond. XXIV, Fila 40.
1. EacA actula relativa:
Anaforaoa vel Speitartl de pricina unui Ovanes, arménii, ca sei se
batei i sä dée i tal. 20.
Io Alecs. Constan. Moruzi Vvd.
Poruncimti Domnia mea Damitale vel Spgt. pe acestil Ovanes corp.'
ca bgtaie la falangg pentru mincinása jalbi i defgimare ce ati Until Boerilor
Domniei mole, care nu este suferitg §i si implinéscg i aceI tal.
1794, Ianuar. 10.
Vel Logf.
Pré Inàlf ate D6mne,
Acéstg pricing nu este precum se jilluesce numitulti jihuitortí, ci este
inteacesta0 chipti, ci unti Mancia, logofetelil, danda-§I casa cm chirle la anti

204 V. A. URECHIÀ
Eacd inca o serie de acte relative la proprietate. Dämil una hrisovil
de intärire a unel ven45.11 de case in BucurescI. Aci se va vedé,
cä, la 1796 Enache Vácärescu nu mal e Spätarii ci mare Banfi.
Därnii in nota f;,;i unii alta acta relativti la protimisis. 1
Manuc Arménti, din prigonirile ce ar fi avatil filtre deinOT, erail invrajbitY §i.
intr'o i linde se prigonea acestg Manda ca nevasta chiria§uluT Manuc, aflanda-se
i acestil jgluitorti acolo, atl sliritil asupra numituluT Manciu §i bgtêndu-lii
férte féti i-ail spartil eapulil o i-ati fgcutil §i. alto, 9i viindti la judecata departamentuluT
spatgriet, s'all cercetatil acésti pricing, ant6iii de DumnéluI
boerulti judecatorti, ce este orandaitti, o vgcléndil pre numitulti Manciu bg.tutll
férte féti, f ár vre-o ving, ag ggsitil ca cale, ca sg se carta acesai jaluitoril ea
bgtaie, i sg. plátéscg la doftorti s vindeca pro Manda, de vreme ce niel elii,
niel' o prigonire nu avusese mai nainte, chiria01 nu era, niel trébg avea
intr'acéstg casg, ci mimaï din sineqT ca unti zurbagiti, s'ad invitatti de ati fgcutil
balate, §i insugT D-luT Stolnicaill Alecsandra judeciitorti all chigmatg pe Terahulii
de la Colta, tocinitg de fatg ea dén9i1 tal. 20 ca s vindece pro Manciu
logofgtulti, pe care judecatg i nemultamindu-se jäluitorulti all e§itil i lnaintea
mea, §i vg4êndil cg ca cale aii ludecatti, Stolniculti Alecsandru Grecénu,
are/ mntliritul i amil hoigritti i eg, ca sg plgt6scg numitulg arménd jgluitorti
.tal. 20 la Terahil ca sg vindece pe Manciulti, pe care 1-ati doftoritg, §i-sT cera
plata, qi intr'acesta0 chipti curge acéstii pricing, §i nicT panul acum, niel banil
Terahuld nu i-ati p1/U/ti-4 eati blitutti dupg hotgrirea judecgteT, iar nu
s'a ceru.til séll se metí ace0I banT geremea, §i de vreme ce ati julluitil minciunT,
maT v6rtosil pentru geremea, care una ca acésta niel odatá nu
fostií suferitä, i sunt celi mai mare vriíjma;ii asupra acclora ce obicinuesctl
a lua geremele din tete' féra, me rogfc Mciriei tale sci fle lum.natci ,porunca
Merla tale, sci se [acá de ccitre Meiria ta deosebitä pedépsci, ca sci fie pila fi
altora a nu mai jaini minciuni, i a necinsti boerii Mciriei tale, fcirci a fi vinovati
; iar hotgrirea cea de s'évèr9itti rgmane a se face de cgtre Mgria ta.
1794, Iannar. 9.
Cond. XXV, fil.
Prea plecatg slugg, Ianache vel Spcitarti.
1. Io Alexandru Cost. Moruzi Vvd.
cetitti inaintea DomnieT. mole acéstg anal ora a vel Logf. i ami-1
ggsitil en cale urmarea d-laT spre a lua adecg Medelnicerulii in zaptulti séii
moqia cea vêndutg i a se da baniT la epitropie, ca Sli nu se pretendiriséscg
de piritulti dup6 ce va veni, vre-o dobôndg de banf; pentra care poruncimg
d-v6strg ispravni(dloril aT judetuluT, sa urinaff ca darea zapisuluT, i sll dar]:
mang de ajutorg medelniceruluT a face zapt mo§ia, iarg piritulii cand va veni
de va area alte indreptgrf va da jalbg Domniel me/e, o de vana)." cun6sce cg
face trebuintg §i. de alta cercetare, se va orgndui. 1793 Martie 20.
Procit. vel Logf.
Cod. 24. Fil. 35.
Pre Incillate Demne
Dumnélta biv. vol Med. Damitrache atl jalnitil Mgriei tale, licéndti cg
langg o parte do mo9ie ce are 4-10 la Bgltaff in sud. Teleormanii, cump6randil

ISTORIA ROM1NILORÚ 905
Vënçlare de case. CinstituluT pi credinciosil boeruluT Domnig mete Dumitrapeo
Racoviti1 biv. vol Banil, ca sä' Latí a tinea pi a stepani casele ce le-ad
cumperatil D-lui acum de la Pahar. Hagi Mosculd de aig din Bucuresg, din mahalaoa
Zletarilorti, ea Una loculd pi cu t6te cuprinsurile, dupe cum se cuprinde
In zapisuld celil de venc)are, care caso pi Paharniculd Hagi Moscu le-ad cumperatd
totd acum de la Dumnélui Vorniculti Ionite Damaris, ce le-ail avutil pi
Vorniculd reinase clironomie de la perintele sed Nicalacho Pithar., i tocmindil
Vorniculd acestea case prin zapisil ea invoiale, mai anteiti ca Pahar.
Moscu, i fiindil pi DumnéluI Banalit vecinil de aletarea, avea protimis dupe
pravile i dupe obiceiulti plim.6ntaluI, ea de la vanclarea d'ant6iii se le iée DumnéluT,
la care s'ad pi aretatil mupteriil, i ail facatil multe silintd ca sit faca
banI, dar pana la sorocti nu pututil face, fiindil sume multe (cara la acésta
insupI Dannia mea suntemii pliroforisitT, pi o scim adeveratil), iarä Vorniculd
Ionit vêncretorulil neputandil mal ingedui, le-ad datil Pahar. Hagi Mosca,
und Stand S6rbuld de la Rupi-de-Vede totil dinteacelil judetil cal'-va stanjeni
de moie de la mopeniï de acolo, pi nedandu-T scire, ca und vecind, indate
ce ail aflatil de vêntjare ail pomar' jalbe, Wad la Divanulil Vera in vremea
nemtilord, cat pi la Mafia sa Mihaill Sutuld, cerênclil protimisisfi de rescumperetóre,
ca unti vecinil de aldturea, pi fiindtl orenduitil la d-lorti ispravniciT
judetuluI spre cercetare, dape oranduiale, s'ad judecatil pi s'ad faenaí pi carte
de judecate dreptate, pi piritultl ne remeindil oclihnitil, li s'ad pusil
sorocil a veni la Bucuresd, çi ne viindil niel la acestil sometí, niel' la altuld
ce in arme i s'ad pusti, ci fere de a-pi Risa vechild se, respuncie la judecate,
cjice cit s'ar fi dustl la Agealicil pi cero dreptate ; acéstá jalbe oranduindu-se
la mine ca st cerceteztí, vec,16nclil pi sineturile ce are se aretil MerieI tale ca
anafora; dupe laminate porunca Melle): tale, urmetoril flindil a intra in coreetarea
pricing, pi a-mi areta cartea de judecate ce i s'ad datti de catre ispravniciT
judetulul. ea lét 1792 Maid, iscalite fiindil de armapd Iordache Rusetil pi de d-luI
slujeril ttefanil Grecénu, ce ad fostil IspravniciI judetuluï, pe care cetinda-o
se vecja ce pentru 84 stanjenT, ail aretatil zapisil de cumperetóre de la mopnenI
ot BeltatiI ea 16t 1790 Decembre 11, prin toeméle, stanjenulii cate tal. 1 pi niel
insug camperiltoruld nu a tageduitil cä' se veeinesce ca alta' mopie a D-lui
MedelniceraluT, fere numg pi Medelniceruld ar fi cumperetord, pi ce pirituld
are mere ce o tino pi acum ca stepanire mal veche decat cumperetórea MedelniceruluT,
care stiipanire a morg fiindil in arend11, n'ail fostd niel unti temeid,
jara cumperet6rea Medelniceralui: fiindil cu opta anI mai inainte de
dreptate a intórce banil sit i6e acel. 84 stanjerif ; ad maT %edil cerere D laI
Medelniceril prin vechiluld sed, teta la D-lord ispravnici, pi pentra partea
ung I6ne ca fetele eI, ce o are intr'acéstil mo0e BeltatiT, licêndri ce ar fi
camperat-o prin taine; dar ae6sta titgitduinthí, piripuld at aretatd ce o are zelogil
dreptti tal. 90; cerendu-i-se zapisalii sil se vécra, ad' 4isil ce n'are zaf
ere narval o earte de judecatä ce o ad acole femg pentru ae6ste
amd primita amanetuld spre incredintare, ci pentru cea vandutit ar6ta in cartea
D-lord de judecate, cil zapisulil vêncierei se aflä la condicarald judetuluT, pang.
'91 va primi pirituld baniT, ca sä' se serie in doga, ce' 9T-ail primita baniT, pi

969 V. A. VitEcil.A.
apoI ma): In urmg insa9I Paharniculti Hagi Mosca de bung voia sa ati primitil
qi le-ad vtindutil DumnéluI BanuluI, totil ca acelil pretil ce le-ati campáratil
qi eta, adicg In tal. 96se-spre-lece mii, dandil Paharniculd DumnéluI Banultil
qi zapisti de v5n4are dup6 obiceiti, i viindil Damn(''al' Banalù i Inaintea
DomnieI mele, cera intgrire gi de la Domnia mea la acéstri campártitére; decI
Domnia mea cercetandil pricina, vëamuí attar' zapisuld VorniculuI, ea care
vénduse. maI ant6iii PaharniculuI ungi Moscu, cat qi zapisulil PaharniculuI
Hagi Mosca, ci care maI in "Irma' ail vêndutti Damn('luI BanulaI, §d
9i Domnia mea, cei vénzarea numitylui Paharnictit este bunii, §i. 1°6 rci de nici
unu felu de altà priciná, séu Cu vre-o sud de judecatei, séfi de vre-o allá nevoie,
ci numai vé2zçlare bunci cu voia sa, dup6 cum 9i insu9I in zapisulil
pentru aceea dark' are"' intaritti i amil hottiritti i Domnia mea printr'acestil
hrisovti allí DomnieI mele, ca sui aibg Damn61u2i Banuld a tinea qi a
stapani acestea case ca totti cuprinsulti lord, dup6 cum maI pe largil se arati
intr'amé'ndou6 zapisele, ca bung pace 9i ca desávér9ita stapanire, ca anti bunil
pentru zglogire, sil dée D-luI Medelnicerti banti zalogireI, 9i sil tie D-lal zalogil
partea femeiloril piing voril da baniI i sal"' iée mo9ia, ca sit' nu facá
vre-unti vicle9ugil a o cumpgra iarg9I prin taing ; ImI maI aréta' 9i jalbg ce
all dad la Maria sa Mihaia. Voda Sutulti, ca la soroculd cold pusil de ispravnicI
urmatti a veni, qi so oranduesce anti Vladil Paharniculu ea porunca
Marie)." sale indoitil supt pecete ca sil-lti aduca, i atund maY punêndu-9I 9i
altil scrod'', In locti de a veni la BucurescI, s6i1 lasa dusti
la Agélacil, de unde ca vreme indelangatil are a se intórce ; ded din cele
serse se vede di D-luI Medelnicerulti are dreptate, 91. cad pentra cui piTituld
1-ati indelungatil ca sor6ce viclene pang qi-ati apacatil pasulli de s'ati dasil la
Ag6lacil, dreptatea nu Indatoresce pe Medelniceruld a-lil a9tepta, ce gasescti
ca cale, ca pentru cumpáratóre sil dée D-laI Medelniceril baniI aid la epitropia
ob9tiel' sa stée in pastrare pecetluitI pang va veni pirituld sa-9I i6e, ca
sui nu gasésca in 'Irma pricing a pretenderisi, orI dobanda la banI s6t1 venitullí
i ca laminatg porunca Maria' tale, i cu adeverinta D-loril cinstitilorti
epistati al EpitTopieI de primirea banilord, d6e D-lord ispravnid
ai judetultel zapisulti vé'nlareI ce arétil cti este la condica judetuluï,
adeverindu-ld In dosti D-loril ispravnicI ca ail ráspunsd baniI la Epitropia
ob9tieI pang va veni piritulti ihe, i are sail stapfinésca mo9ia, iar zalogirea
de vreme ce nu este zapisti la mijlocti, ci numaI sinetti, dupti care nu
ese intelegere de a9ecréméntulti zalogireI in ce chipil este, 9i maI vé`rtosil ca
zglogire fiindil nu vatilmg, Ingtiduiala va rámane pang va veni piritula, ca
atuncI inaintea D-loril ispravniciloril, ski se sáv8r96scti qd aceea ca urmare,
dupb' judecata ispravnicésca, de vreme ce urmatorti n'ail fostil a veni la jadedecata,
dupg doui5 sor6ce ce s'ati pusil, ci Inca s'ail sculatti de &ad dust"' la
bou departatti farg de .a-9I lasa vechilil ; pgrerea mea inteacestti chipti este,
iar hotarirea cea de sávar9itil rámane a se face de dare Inaltimea ta. 1'793,
Mart. 15.
Al MarieT tale prea plecafg slugg, Costan. Ghica vel Logof.
Cod. XXIV, fila 80.

!M'ORLA ROMINILORU 207
acaretil alti Dumnéld, ce ati camphratii, gi ca una stápánti ce va vrea sa faca
Cu dénsela nebântaita i nesuphratti de nimenea ; i martarii amti pasti Domnia
mea pe proa iubitiI El al Domnid malo Costandinti Vvd. Dumitragco Vvd.
Nicolae Vvd. Gheorghe Vvd. i pe totI cinstita i credinciogiI veliff boeff aI
Divanulaï Domnid mele, Ienache Vaca'resca, vol Banti. Nicolae Filiposcu, ve!
Vorn, de téra de susti. Damitrache, (?) vol SIAL Rada Golesculti, ve! Vorn, do
tara de josa. Scarlata Ghica, vel Vist. Costanlinti Filipescu, vel Log. de t6ra
de susti. Costanding tirbeiui, vel Vorn. Ionitá Damaris, vol Vorn. Isactl
vol Log. de tan de josti. Ioniii Florescu, 1 ve! Vorn. Lucache, vel
Postelnica. Antonia, vel Comis. Gligorie Ghica, vel °lucera. Costandinti Cantacuzino,
vol Pahar. i ispravnicti Costandinti Filipescu, vol Log. de Ora de
susti ; i s'ari scrisil hrisoveti acesta mira alti patrulea anti dintru antèia
Domnie a Domnia malo, aid In oragalti scaunaluI Domnid mole Bacuresd
la 16t 1796, Iunie 24 de Chirita Logf. de Divanti.
Cond. XXVI, pag. 986.
O vènçlare de msnie i diverse proprietäti ale luT Alexandru Ipsilante
se face in 1794 Febr. din ordinula Divanului turcescii :
lo Alexundru Constantinfi Moruzi Voevodil
Staroste de negustorT, fiind-ca Domnia sa fratele Alexandra, urmandtii
impercitescil ora porunci, ah cartita rugata, gi insugI ca sa se vé'mjá
ca mezata acestea mogiï i acareturI, co pe name sunt aid in tara, care mal'
»sil se vorii numi, gi porancimti Domnia mea, ca duph primirea DomnesculuI
nostru. pitactl sii urinez1 a le face mezatti dupii obiceiti in patru-ejed (jile de
Andii, a Insciinta taturorti, incepéndil a fieg-cáruia strigare de la sama preta-
Inf. ce sunt insemnate josti, gi la implinirea sorocaluI de patra-ded de
obidnuite ale mezatula, sii arhtI DomnieI mole In scristi suma pretulaI
celti de pe urma care va egi fieg-caro dintr'acestea mogiI gi acareturI, ca sii i6I
poranca de armare. 4794, Febr. 18.
Talen
200 0 mogie in sud. Prahova ce a ()ice Gogo, stánjenT. 636 1/2, are o m6ra
ca douh rae, are gi altìl loca de m6ra, mogia este mal' inc6ce de
Ploesd.
15.500 Trd-spre-lece i jamhtate muntI in sud. Prahova ca cagarie de lu.cróza.
cagcavalti, gi ca a patra parte din satulli Comarnicli.
1.400 Doui5 1:141' iara din satalti Comarnicti, i mal rhmâne numal a patra
parte din Comarnica ce s'a stä'pAnesce de M-rea ColteI.
1.400 0 mogie Manasia din sud. Ialomita, apr6pe de UrzicenI, stânjenI 606;
trd-cjed gi douh pog6ne gi jumátate vie la Sarata, sud. Baza.
1. Acesta succedi in demnitatea cea nota de Vornicd ald politiel, lui Fálcoianu.

208 V. A. URECHIÀ
900 Alte un-spre-dece pog6ne de vie la &grata, sud. Buzki, cal:1' se. facti
pogo'ne 43 1/2.
Alta vie nelucrata aprclpe de cea-lattä, pog6no patru-clecT i dout5
j umatate, din carT acestea s'ail lueratti 9i dati rodti.
Cod. XXIII, fila 207.
Familia Cantaeuzinil urmäresce mereil, prin justitia luI Alexandru
Moruzi, restituirea averiloru nemi§eiltelre ce fostri sequestrata
Mavrogheni Vod'ä, ca tradatori de patrie, fiindt emigratf dintre
el la Austriaci. Eacä :
Hrisovulti boerilorú Cantacuzinesciä pentru 7nofiiie i acareturile ce 69.04
inchinate la Zoodohu-pighi.
Dat-amil Domnesculii nostru hrisovti credinciosti boerilorti DomnieT mete
Costandinti biv. vol Serd. Iordache biv. vel Serd. fratiT Milgureni, ca sul allí a
tinea qi a stäpani cu huna pace t6te nioiile, viile §i acareturile carT maT josti
se aréta anume, adicä a b..eia parte din mo§ia MagurenI din sud. Prahova, i
jumkate din mo§ia FlorescT sud. Prahova, i jumkate din mo§ia Dambulil ce-i
dice §i mo0a Buda sud. Prahova, i mo§ia Edera sud. Prahova, o mórit' ca dona
róte in apa Prahova, tigani de vatril, una mie stanjeni mo§ie la Särata sud.
Buzkl, trei-cleci i treT pogóno vie ca case in sud. Buzkl, o mosie ce se numesce
Marginea de zestre a sotieT Serd. Costandinti, junfétate mosia BragrtMsca
ot sud. Saac, §épte pogóne vie in Délulti Bozienilord ot sud. Saac, juinkate din
mo0a Valea-Lungul ot sud. Dttmb. pentru ca la Domnia mea ail data jaiba mai
susä numitii boerl curn-cl acestea moOT, vii §i. acareturI ail fostä i sunt bune
§i. drepte ale Dumnélorri stramosescI i pä'rintescY, cum i zestre ale sotiilorti
Dumnéloril, pre cal.): stapanitä ca huna pace pana in rasmirata aco5sta
din urma, in Domnia lui Mavrogheni, cand atuncT ne maT puténdti suferi silniciile
i neNoile ce patimeta de la Mavrogheni, ahí fostä silitT de mare nevoie a
se departa din patriell in térä' streina, care departare a Dumnélorti ponosluind-o
Mavrogheni in nume de hainacil n'a de niel' o vinä., tóte acestea
mosiT, vil' i acareturT, i iganiT ce le avea aid In téra, i le-ail Inchinatil danie
la biserica ot Zoodohpighi, icêndü boerif MägurenT, ca de vreme ce acestea
n'osa', vii i acareturT, vhduttl pe banT luI Mavroglieni, niel le-ati
datti pe cinuri de boerie, niel ail fostil datorT luT Mavrogheni, sOil visterieT tè'rei
vre-unti banti, sa nu se isterisésca do dreptele Dumnéloril acareturT pä'rintesci
zestrele a sotiilorti Dumnélorti; a cärora jaiba dupll prea Malta porunca Im-
OrAtésca ce ne-ati fostil venitä pentru pricina mo§iiloril i acareturiloril ce in
felurI de pricini s'ail luatti i s'ají stapttnitil de Mavrogheni, ca sä' cercetlimil
pentru ttite ca amtáruntti, amü ortinduitii cu Domnesculil nostru pitad il pe prea
siintia sa pärintele Metropolitä §i pe toti Dumnélorti cinstitI i credincio§I boeriT

tSTÒIUA 110MANILORt (:19
DivanuluT Domnief mole Halea si MaziliT ca sil facii cercetare Cu tófá scumpsetatea
i b'ágare de séma, sli dovedésca Intrit adevérti pricina ell care li s'ati
madi acestea acareturT i s ne arete, de uncle ne-ati venitil anafora, scrisa de
la Iulie 29, lét 1793, cu iscaliturile prini1orü arhiereT si a tuturorti Dumn6loril
boerilorti Intru care serie Cli infatisAndil la judecata pe numitil boerT
MagurenT ca Dionisie epitropulti Zoodoh-pighi unde Mavrogheni ail fostfi afierositii
acestea mosiI i acareturi, all cerutil de la numitulli epitropti réspunsulii
Inipotriva ce are a da la jaiba Magureniloril, i altil féspunsil i alta provlima
n'ftti avutil, fail de numaT ail arétatil cartea a luT Mavrogheni, In care serie
cif pentru cacT aii lipsitti MilgureniT din patria-'i pribegindti In Ora stréina
numindu-i hainT, all facutil lucrurile i averile lorti DomnescY, i le-ati afierosit('
t6te la biserica de acolo de la Zoodoh-pighi, care acésta carto all qisti numania
Dionisie ca i s'ail datil de Mavrogheni la milnile luT, iar maY multti nu
scie, iar pentru ponosluirea ce li se face printr'acea carte de hainT, téta obstea
partea bisericésca i mirenésca ca o gura ne nfarturisescil prin numita anafora,
chl cea adev.érata i drépta pricinti a lipsireT si a deparfaref Dumnélorti din
patriell ail fostil silniciile i pracjile luT Mavrogheni, de earl IngrozitY fiindil
si ne maT puténdu-le suferi afi fostfi de mare novele a se departa ca sui scape
de primejdie, i all cerutil do la Domnia mea numitiT boerT MagurenY mili i
milostivirea aceea-ce s'ati Invrednicitti Ora a cfistiga dupé Incheerea p'aceT, din
bunatatile i nemarginitele milostivirl ale prea puternicula nostru Impératri,
caro prin luminattl i vrednicil de inchinaciune Hati§erifti Impératescti
vestitti spre a se tntórce top.' eel risipitY çi ImpeastiatI la pamênturile sale,
spre a fi toff ertatT de gresalele vremeT résboiuld ; decl de vreme ce prin
amerunt'a cercetare s'aii doveditti, cuí acestea moii i acaretuff ilia véndute
fostri, nidi amanetti, nicT date pentru cinuff de boerif, nicT datorf ail fostil
VisterieT tonel vre-unti banil, ci numaT pentru &fief s'afi fostti trasti atuncT din
OA, din adevératil pricina a sllniciilorti luT Ilavrogheni, a caroril stramutare
impeastiere proa puterniculfi nostru Impératti (Domnulti Dumneqeti sa-I
Immult6sca puterea çi biruinta) din firésca milostivire, de obste la toff ali ertatii,
dupg care Malta porunca sunt i Dumnélorti ertatT ; iatg déra dupg puterea proa
Malta* poruncI, care ni s'afi datil spre a cerceta celea adevérate pricinT ale
acostorti fail de acareturT, i spre a da Domnescile nóstre liriséve celorfi ce li
se cuvine de a li se intórce lucrurile ce li luatil, ca Sli i le staphn6sca,
damii la manile numitilorti boerT M'agurenT Domnesculil nostril acesta hrisovii
ea care sil aibit a staphni tóte acestea mosiT, vfl, acareturT i lucran f miqcatóre
nemisciitóre en bung pace, ea sa se rége pururea luI Durnne4eti pentru scump5,
vi6ta prea puterniculuY nostru Impératil, i sui paz6scrt si de acum Inainte drépta
credinta i supunere catre stapfinirea ImOratieT sale (care harti sui i hgrilzesce
acestti fait de milostivire supusiloril s'éT) i catre DomniT i obladuitoriT Orel
acesteia, si amui Intaritfi hrisovulti acesta cu Domnésca 'Asti% iscalitura i pecete,
Mora Rongintilorii de V. A. Ureohiá. Tom. V. 14

210 V. A. URECHIÀ
cu credinta proa iubitilorti Domniet mele fit : Costandind Vvd. Dumitraqco
Vvd. Nicolae Vvd. niartor flindìl i Dumnélorti cinstitt i credinci4i boerit
velitt aï Divanuld Domniet mele Nicolae Bráncovénu, vel Vist. Dumitraro
Racovitii, vel Banil. Ienache Vilarescu, vol Spät. Ienache Moruzi, vel Vorn. de
Ora de susä. Manolache Brancovénu, vel Vorn. de Ora de josil. Manolache
Cretulescu, vel Vorn. Nicolae Filipescu, vol Vorn. Costache Ghica, vel Log. de
Ora de susti. Scarlatil Ghica, vol Log. de Ora de josti. Nicolae Hangerläu, vol
Hatm. Dimitrie Manulti, ve! Post. Isac Ralet, ve! Clucerti, Dimitrie &bina, vol
Comis. Nicolae Racovitä, vel Pahar. Iordache Palada, vel Stol. i ispravniculti
Scarlatti Ghica, vol Logof. scriindu-se hrisovulti acesta aict In ora§ulti Domniet
mele Bucuresct la 16t 1793, Sept. 14, de Gheorghe Logofkil za Ming.
Cond. XXVI. pag. 146.
Dämti aci unü documenta care se refera la moralitatea publica
precum o Ir4e1eg6ti. stramo§il no§triI, de la finea secolulul trecuta.
Documentulti este din 1794. Eld ne arad cum und cläca§il teranft
§1-a permisii sä4 placa o domniOrti rata de boertinagt §i a cerut-o
de la parintiI el intru insotire. Ace§tia refuzand-o, elü a räpit-o, dupe
deprinderea strabund romana, de cand cu rpitulti Sabinelorti. Fata
desonorata a primita sà i se pratéseel deson6rea ca tot avutulit (ranulu
i ata tdranilorft cari ati, ajutat 'A pe rcipitora la actulii reí pire,
decät sä se marite dupe una opincaril. F6rte curiòse stmt considerantele
justiVel aduse in anaforaoa cä.tre Domnitorii. lata acestil documenta
:
Pricina unei Ufa fetel ce aì hräpit-o una Dragomirii cu 4 tovartul al
/tú, stricatil fecioria.
Io Alecsandru Costantinfi Moruzi Voiv. i gpd. Zem. Vlahs.
Poruncimil Domnia mea, D-ta Epistatule allí Arm4iet, i pe hräpitorulii
acesta i pe ajutorit lui sä-ï aibt la pupärie In butuct, pänä' se va aduce §i
acelti pop, la care oränduimti pe sluga Domniet mole sä' mérgii ridice,
aducä -In cercetarea judeatet, i ap sii ne facett Dumnévósträ boeriloril
judeckort anafora pentru tott de Impreunä vinovatiT, cal* sunt in fapta acésta.
aqa vomil face hotärirea. 1794, Dechern. 15.
Prea Inàlf ate Dffinne,
Insciintámti Mitriet tale, cá la inchis6rea pupäriet so aflii un vinovatil
anume Dragomirii liolteiu (ce se poroclesce Inimä rea) sin Miculii ot. satulti
Pucheni sud. Dámbovita, care ati räpitti i ail silitti pe o Uta feci6ril anime Uta,
fata Mariet vgduva; a09derea se mal afluí cu d'énsultí 9i altt liude 4 holtet anurne

TSTORIA ROMINILORt 211
Rada sin Radu Rogojinil, Ionitrt sin Istrate, i Lepadatu sin Stanti, i Stanti sin
Potro ot. Valea Scheiloril sud. Saac, carf ati fostil hrapitoruluT intru ajutord la
s'bvar§irea aceI fapte, gi durar) jaiba mumel feteI, fliudil randuitä la DumnéluT
vel SOL ail triruisti la aceqtia de i-ati. adunatrt §i. i-ati datil la inchisbrea pn§caria,
carora fäcêndu-li se cercetare cu amäruntulti, intaiti se cam apara, atta
hrapitorulti Dragomirti cat i ajutorif sUT, silindu se a-§I mic§ora vina, iarrt mal"
la arma stramtorandu-i judecata prin mai ca deamaruntulti cercetare, nu mal
puturä' Vagado], ci de a lord "Indo, voTe, i de frita eu patimina féhl, se martarisita,
cuma numitulti hräpitorti Dragomirti, fiindti vecinti do allíturea ca casa
numitei mumeI fetef, la satulti PuchenT, i avandti elil vie pe valea Seheilorti
In sud. Saac, la 8 ale trecutulg Octombte, all mersti cul6grt via, §i des-.
tainuindu-se catre ace0" liude 4, cumea Uta fata if este dragä i muma sa
va sI i-o be de sotie, i-ati rugatti sa mérga impreuna ca dénsulti, s'a-1 fie intru
ajutoriu la hrapirea ei, sigurifsindu-I prin zapisti, cl off-ce se va intampla In
urma sI aiba a trago numaf elti singurti ; aa dará fara de alta grija (ne
socotindil cä intocmelile celea co se facti spre fapte unte i frtra de lege nu se
tinrt in séniii), gatitti cu toti i inteo Sambatil séra catre Duminica Impartindti
armele RadulitY Rogojinii, ati luatti Stand argatuld o pu§cä, i Radu Rogojina
unti pistolti, i Lepadatu uuti pistola §i. dona cutite macelitirescI §i. piecandil
din via hrapitoruluf Dragomirti, lusa patru inteunti carti ahí hrapitoraluT.
iara Rada Rogojinil pe caluld sll, i trecbndti din judetulti Slicnienilorti peste
judetulti Prabova, dupli ce ati intrattl in judetulti DamboviteY i s'ati apropiatil
Duminica Ora de casa mumei feteT, ati trimisti hrapitorulil pe Radulti Rogojinrt
inainte, avéndil cuno§cintrt ca mama fetel i cu fata, ca sä so aréte cu chipti
de cillbtorli §i sit gazduiasca la dansele pana vorti sosi §i. ei ca carulti, ca s'a
mijlocésca sa scbta la vreme pe Uta din casa; acésta urmand-o Radulti, dupé
ce aù ajunsti la casa numiteI vhduve cu chipti de calUorti, §i ati mancatti Ora
cu dénselo, eld s'ati culcatti afara pe prispa casef, Ira pe la treT. cbsurl" de
n6pte apropiindu-se hrapitorulti imprenta ca cel"-l-alti liude 3, ad lasatti caruld
Cu bol' inteo pádure, departe de casa ca de o alergatura de cala, §i. pe josti cate
patru s'ati dusti de ati gä'sitri pe Radulti pe prispil, pe carele de§teptanda-111 din
somnti, ef s'ah datti tuteo lature, iara Radulti strigandil pe fata scbta o
cofit cu aph' sit bbe, dupa ce ail eitul fata cu cofa in uI, Radu all pusti mana
Po &risa, cand navalind §i. Dragomir rlpitoruliu i vrbrulti al. o tragä pe u§a afara
fata ati inceputil a tipa i s'ad trasti In tinda caseI, iarä ei anténdoI trantind-o
josti, mal 'Mitrad ati legat-o cu maulle Indäraptli §i apoI en un peqehirti la gura
ca srt nu tipe, in care vreme tipandil i muma-sa in casa, ad intratti la: dansa
celti numitti Lepadatu i ad inceputil a o bate pe mama fetei cu pltiselele cutitulnY,
inda ah §i ranit-o la o mana; atuncl" Inteacea furie ail scosil §i Dragomir
ca Rada pe llamita fata i legatI puind-o pe caluld Radubill e§i i Lepadatu din
casa, i puindti venga mumli-si la u§rt, s'ad luat dupb dén§if pana ce ati dusti

Q12 V. A. "(MEMA
pe f ata, la cara. In padure In care mergere tipandil fata ati §si lovit-o Dragomirti
cu unti lemnti de i-ati sparta capulil, apoY puind-o in cara cu sila i invelind-o
Cu nisce ipangele, ail das-o aprópe de via ha la una sattl ce se numesce Tatarai
In casa unuI Popa Gheorghe ot. biserica boerinaOlorti Ca'plescI, carele
vrênclil sa-I cunune i fata neprimindil, Popa q'ail luatil preot6sa 1 Cu chipa
de mosafirlica dusli In vecinatate, inri Dragomirti rémaindil nurnd singuril
cu fata In casi, i-ail Incuiatil inele i ati asuprit-o de i-ati stricatil fecioria, din
care aieve se Intelege, crt s'Eta frrcutil fetel hrapire silnicul, precum dati invOtiitura
pravilele carY icui, ca hrapirea cea adevarata se cade sil, alba doua semne,
anal cand va radica pe muere, si o aduca dintr'unti locil Intr'altti loca, i allí
doilea sa-i faca sila spre necinstea el', care §i acbsta se dovede§ce din mirarile
feteY, cii dupli ce s'e"' intorsli Popa din vecinatate, eOndrt fata In ua casei
pentru cunoscinta unora tiganY aï boerinailortí Caplesd i-ail strigatil de q'ati
spusa patima, i aceI tiganT puindri pe hriipitoriu In mana l'art brigatti In fiare
l'ati tinutil de Mari pana JoY, ettnd all sositil pe urma Ionita unchiulti tete):
acela luattl de rail adusil la D-luI vel Spataril qi prin marafetula D-sale
adusti i ajutatorif s'el, de s'ail data Impreunil cu hrapitorulti la purarie
curn s'ail oisti mai susti, pentru a carera fapta cercetandu-se pravilele, s'ati gasita
la celea Imparatesd: cartea 60, titlu 58, unde ()ice: celil ce va rapi parte femeiascii,
(Irisa cu arme), orY de nbmil ver slobodi (adica róba ertata) ski réba,
de sabie sa se osIndbsca, iaril ceI ce-Y ajan,' séti este prin sciinta lora, séti orY-ce
M'11 de ajutoril i-arti da, tun4éndu-se i batbndu-se sa Ji se tale capurile, iara
cela ce va hrapi farkl, de arme, si i se tale mana, cum §i coi ce aju+rt fina arme
sbil este prin scirea lora, séli orI-ce felti de ajutorti i-arti da, tun46ndu-se §i
bat6ndu-se, si se surgunésca. i iaraqI la acel6Y pravilY se poruncesce qicêndil :
e hrapitorulil nu numaY ca se va °morí', ci Inca i bucatele luI se vorti da muYeril
ce s'el hrapitil; aiqderea sil se dbe muYeriT bucatele i ale acelorti ce vorli fi fostil
In sfatil, séti i-ati data ajutorti la hrapire.» Dec1 acésta anafora dupli ce s'ail
ternutti in scrisil pttnä aid la condica acestuT departamenta, s'ail chiamatil numita
Maria Impreuna cu fiica sa Uta, §i li s'ad cetitil In fati fäcéndu-le si
inteléga de °s'anda ce le randuesca pravilele i s'ají ispititti de voIescti rbsplatire
séti de primescil sii iée pe hrapitortí de barbatti fetef, fiinda i elti orni slobodti,
ne réspunserä ca ea este fata de sluga Domnbsca, pogorIta din blitranl cu
moie de baOinä, dupb care se chiama chipa fata de boerina0, ian ela este
tirana, supusti a face daca verY pe a cal' mo§ie va clacui, i nula primira, qicéndu-ne,
ert niel le voril mal' fi pir4e de résplatirea osandeI lora, cànd fata nu
va rémanea necinstita i neinzestrata, ci sil li se vbruja avutulti, ca cu ajutorulti
zestref dóra se va gasi vre-unti omil de potriva el ca si se ; i deosebitil
centra ca si se isgonésca hrapitorulli de pe mo§ia lora, mute la Valea
Scheiloril sud. Saac, unde ail nilscutti, unde Era crescutti, are yi rudele,
sigarifsindu-le mal ântâiuí Cu chezaqI, ca nu care cumvaff In urmil si le erute

ISTORIA ROMXINTILORil 213
viata, ale clirora cereri judecata incg le gásesce cu cale ; pentru aceea atitt avutullí
hrgpitoruluT e-U i allí ajutdrelorti luT, se inscrise in dostl pe anume ; iarg
cea des'évtir§itg hotärire pentru tóte se va face de cgtre Ingltimea ta. 4i§derea
qicemtl, c niel numittilil Pop g sg mi se trécg, cu vederea, ci sil se aduc i s'a
se judece de Prb o-sfintitulti Metropolitá, dup6 pravilele sfintei bisericT; de acósta
lusciintámá M'Aria. tale. 1794, Dechem. 4.
Dumitrache Clucer, Nicolae Sardarú Cuzi, Mateidi Clucerii , Andronache
Hobdénii, Teodorache Fotino.
Ivutulú vinovatiloril :
1 Pogonti vie cu pliméntulti ei lucratil
Pogonti
2 BoT
2 T'aci ca viteil. lora.
2 Pog6ne de vie lucrátóre.
1 Pivnitg.
1 Pogonti vie lucratg, ca pgméntulti. eT
1 Calti.
Pogoná de vie numal" cu o cetfertg
lucratti pe pgméntil stainil.
Iarg Stanti nu are nimicá.
Cod. XXVIII, pag. M.
ale luI Dragomir hrtipitorulti.
ale Raduld Rogojinit'.
ale luT Ionitg vnuc Baba.
a liii Lepädatu.
MaI inregistrAmii aci, la capitolulil justitiesi sub AlexandKu Moruzi,
o serie de cAte-va documente §i anume :
a) Prhdare de Bisericd. 1
1. Anafora pentru a se aduce Sleivula fata Iancului proin staroste de ovrei,
ca sá o infali§eze la judecatil, si Dumnélorii boerii set' [acá siivksire pricinei
Cu inzplinirea cea cuviinciós4 prin epistatulft
lo Alecsandru Const. Moruzi Vvd. i gpod. Zenzb. Vlahscoie.
Poruncimil Domnia mea Dumitale epistatule allí Armäiel, sa trimetT
aducg Mea' de voTe pe Slgvata f ata' IanculuT proin staroste de ovreT, pe care
sä o Infatipif la judecata departamentulul de cremenaliontl, i D-vástrg boerilorá
judecgtori sii datT sftrOttá pricineT cu implinirea cea cuviinciósä prin
DumnéluI epistatulti Armg§ieT. 1794, Octom. 31.
Val Logof.
Pica Inciltate Demme,
Insciiniirnlí MgrieT tale, cg in anult trecutá 1793 la Noemv. 40 ciare
s6ra flindui la vremea de vecernie ati fostil intratil unti hotti In biserica 1JdricanuluT
9i_sascunOndu-se in clopotnitri, dnp6 stiv6r§irea slujbeI inchisil

214 V. A. VRECHIX
Se prädarl nisce giuvaere din biserica UdricanI ;
biserica de preoff, i hotulti r6máindil In lä'untru, peste nópte ail spartil dou6
una a luY Nicolae Logof6tulil alta a luY Iane Ciipitanulil,
l`ddY' dintr'insele sc tle, haine i argintrii, ail 1nchisil lile la locil, i neputêndl
hotiilú eqi din bisericil niptea, cá ua era ca briscä', care fará, de cheie
pe din afaril, niel pe din lantru nu se putea deschide, §.1 all ilmasil In biseriell
ca colea furate, ca unile din haine imbrilcate pe dílinsulil i ca
altele înipreun i eu sculele Invelite intr'o boccea; cánd a doua i diminbta
ducêndu-se preetil ca sll tico de otrilnie i descuindil ua bisericel, páng a se
urca preotuld i a se cobort din clopotnitN, atuncI ca Intunereculil ail gilsitil
hotull aralic de ail eitll co tito celea furate, i s'ati dusil fitel a simti cinevaY,
stilpániI 1liiloruí inteacea vreme erail du0 la Thilil pentru
culesil de vil', i preotulii nefiindil fostá bligatil de sfima el li s'ail spartil
toomaï dup6 ce s'ail intorsil sa-0 soitil de printrInsele
celea ce le trebui, atuncY s'ail doveditil furtia7ulil de prin 141,
pIgubait, avêndil t6til binqiala pe preoff, s'ail strilgilnaal intre d6n§ri multe
judechitY, atat politicesee cát i bisericesce, qi neputêndu-se descoperi niel unil
felil la urma, dup6 trebuinfl s'ail fostil datil de scire la departamentulil agescil,
de s'al porancitil proestoilorti de la bite isnafurile ca sá vestéscil fiesce-carele
In bresla sa cu fóle de ifosul lueruriloril i sä.-lil prindil pe hotil de se va ar6ta
.undeva0 féldándil dinteacelea lucran Y furate ; intr'acestali: chipti all r6masil
pilgubail' de ca adrstare pánI la 16 ale trecuteY lunY. Augastil, adecl
poste nou6 lunY ; tocmaY atund s'ail prinsii hotulil (anume Ionit4 Barbierulti)
de Dumnélui epistatulil Arni4ieY, starastea de l'ail
zaritil ea o candelil de argintil fárámatil ce iimbla sil', o bilrbierY' carilla de catre
acestti departamentil fácêndu-i-se cercetare nimicil n'ail tulgulduituí, ci de bunI
voYe atát fapta cat i fieq-care lucru pe ande le avea risipite
§i «Mute; dup6 a cáraia aretare celea mal multe s'ail adunatil i s'ail datil
pggubaOlorti, iaril din 23 vire m'argilritare, insá 16 m6runle §i 7 hurmuzl ale
lui Nicolae Logof6tull, vêndêndtl ant6iii hotu'il greunte 104 hurmazil la unil
Mihelil ovreiuiù pecetaril, s'ah' glsituí i s'ail luatil, iarg pentru celea-l-alte
afétándli hotulil el ail vêndutil i alto ire asemenea hurmuzil In tal. 14 la
o Slavutá ovrei fata IanculuY biv. staroste de ovreY, 9i peste patru jiLe [di
mal vibdutil Davidil ovrciulti sése irurY de calil m6runtil, cum
§i peste patra s6pt6mánY ail mal vándutil iar SliivuteY i cela-l-altil
taril cttt mal r6mgsese, Disk' o senil ilniratil i alta de§iratil, amestecatil
mara ca micil in tal. 38, s'ají adusil i ace?tY ovreY in judecat4, qi mal finairi
Davidil sin Ianculil ail datil 6 irarl ce le cump6rase i s'ail curllitll tútä
banuiala de a fi alfil márgilritaril mal rnultil &id 9i hotulil [d'ata ail
artitatil cl i ail véndutil, lar pentru 16 pirurY ce maY lipseail, Insá 6 §irurr
hurmuzil qi 10 m6runtil ; iarui. Sitivuta ovreica numaY unil qiru hurmuzil ail
adusil In judecatä.' ar6tândil cl!cela-l-altil l'ail vgljndutti In tal. 40 unuY ovreiti
ce s'ail dusil In Moldova la Ia91', i tlglldainduí el n'ají fostii mal multil decílt
9 vire, lita i acela dice el totil miiruntti, iar nu hurmuzil, ca bite el hotalti
de fata' stiitu impotrivll, icêndu-1 cl elil vemdutil i irffiratil i de§iratil
m6runtil amestecatii cu mare, plinsa nu-ltí va nu pite
eh' 1-1 dup6 a 'uf socotélil pite sá fi fostil ca la qirurI sp6la' 15; dará' ea
i s'ab' datil sorocil de dile 31 sa trimiI sN-111 aduel, i aa peste

ISTORIA ROMANILORt 215
b) Moratorium, ordonatil dup6 cererea debitorulul ;
lile 41 aitt adustí numaY 9 siruff tota raäruntil, ijicêncla c aceld ovreia de la
IasY rail data la altil ovreiti din téra leséscii, i cum-ca cu mare necazil do
abia rail adusil acesta margaritarti, pagabasulti rail primita, dara maY lipsinda
atat dinteacela méruntti anti irtí i din celil mare siruff chief, s'aa intrebatil
ovreica, ca ce cuväntil aü primitil de ail fa'cutil hotalti treY vêmjaff In casa
tatanä-säti Ianculti, adeca fint6iti unti sill la (Musa, alil douilea s6se siruff la
frate-sgil Davidil i allí treilea iara la d6nsa, celil de pe urma ca tatulti Insiratil
i deoiratil fara a da pe hop de hip', i räspunse, cti väsiênda pe hatil
Muchebef (?) i arätandu-I ea este alti uneY jupanese anume Lucsandra Poenär6sa
ce-1 era e): cunoscu.ta, s'ati Incredintatil de rail cumpäratil, (Tara pagabasulti
deosebita ca aduce pe starostea de ovreY care dote tacrirti, ea dupä
porunca ce ail fastil luatti Mandl de la Agie pentru acestil furtisagil, all data
de scire chiar in sinagoga tuturarti ovreilorti de obste, ca sit' fie ca privighere,
off pro cine voril vedea vértOndil acestil felti de lucruff sa d6e de fata, iariti
ma): alesil aduse pro unli lane Calpacci-Basa care dete marturie, merg3ndil
elti en pagubasalti in casa Sliivute): ovreicel: spre bäutura do vuteil,
chiar Slav* le-ati datil i paharulti de cate doua off, si inteacea vreme pIgabwIti
se jaluia de furtisagulti ce s'ati Intimplata, spainduill çi ifosulil a
tóta pagaba; ovreica acestea t6te ascultandu-le i tilgaduindu-le, ii Intetea
euvèntulti ca ea este cinstitit si are marturif, caruia i s'ail data ascultare, iara
pang IsI infatisä miirturia, i dupä ce fu numa. linde 1 si ovreiula spuse
elti adevärulti cjic6ndti ca nic): de cjioa vênre1 séti a cumpärärel: mi. o scie,
nid ati vä4utti pro hotti In unti chipil, séti pe diinsa cand va fi loan märgaritarulti
de la hota, ci ea IntImplaxe aflandu-se si pro acea vreme cu negotti
aicY in Ora, arätatil acestil trOrgaritaril ea spuse cuí rail cumpäratil, ei
acea milrturie nefiinda buna de nimicti ati Inceputa Slä'vuta ovreica a cere ea
sil se cilsnésca hotulti, si de subt cazna de va arta cuí ela numal la d6nsa all
vêndutti, iarti nu si Intr'alta parte, atuncY se va multtimi de va implini la
ptigubasï celea-l-alte s6se sirurY, cincY hurmuzil si unulti märuntil, dupä a
caraia cerere facéndu-i-se pitad tl judecateI, chiä'matil de i s'ati isll ea sa
fie fatil la biltaie, iara ea ail data räspunsti cum-di este suditel chesaricesdi,
§i, di far& scirea agenliei nu p6te a fi de rap; ci dup6 ala ü tacrirti i judecata
ati lilsat-o pang a doua qi, ca iée vole ; déra a claim i viinda
data räspunsti amestecatil, cand ea ea nu primesce a se cazni hotulti, cand
di nu i se da' vole de la agentie ; ea tóte acestea In donä-treï rénduri s'att
data de scire la agentie, i numaY räspunsti aa trimisil cuí va läsa-o de va sta
fata la bataia hotuluY, dérli in 45 4ile pana acum nie): o urma nu s'ati faeutti,
ci fiind-ca prigubapla Içi cere Implinirea, si ovreica se Invinovatesce ca atatea
paradigmata, ant6ia ca fara de tagaduialii ail spusa hotula cuí ar fi margaritaril
ala juptineseY RucsandeI PoenäreseY, care fiindti sciuta de Domnia-sa, i se eavin6
sä o Intrebe si pe loca se putea sa pric6pA pe vilrapitorti de hotti ; allí
douilea, sculele ce se dati spre vênc)are scima di se 16gX de stiipanti subt pecete,
iara acestil hop .dupä ce facu treY veingärl', si-la duse nu /lama despecetluitil,
ci Inca untila desiratti si altula Insirata, nil thin çi patru vile ca
euvéntil ca spele çi apoI drilinuiasca, de unde so cunósce pré bine
cuí rail prieeputil ea este de furatil, ittra peste tóte acestea In destula Ii era
publicatia starostieY, adecti de-la cumpkase off maY Inainte, ski mai pro urma,

246 V. A. URECHIX
c) Pitadü de aducere a unorti tigan1 hotI; 1
se cuvenea sil nu tilinuiascii pro hotti, ci fi data de atuncï do faya' si
in scire cii p6te n'ar fi apucatti sil risip6scá atatea lucruil ce mai lipsescti
páguba§ilorii, si nu s'ar fi pricinuitil pagaba cumprirátoriloril dup*6 lucrurile co li
s'ara. Nata de la maná, ci fiindti su.ditit si párta judecata la Divanti, nu lipsimil
a Insciinta, ca s li se faca hotä'rirea de la luminatti. Divanulil Inaltimel tale.
1794, Octom. 31.
Dumitrache, Clucerii. lordache, bi.v. vol Grtimulticuí. fifatciú, Clucerti. Andronache
Hobdénu.
Cod. XXVIII, pag. 14.
Anaforaoa ce s'afi fcicutft in dosulft jàlbeï luï Hagi Stefanft Arménuta,
cerenda soróce de cei tre datornicii sé-t.
Io Alexandru Costandinfi Moruzi Vvod. i gpod. Zembli Vlahscoe
Cinstitti i credinciosti boeriulti DomnieT mele Nicolae Hangerláu, caimacamulil
CraioveY, aducêndri pe datornicY fatil i pliroforisindu-se de starea
parlejulti 10, sit i se pue de cátre Dumn6ta sorócele coba cuviincióse dupg
starea luT. 1794, Noem. 16.
Vel Logf.
Proa Theillate D6mne,
Cerllndil si pe datorniciT já.luitoruluT de fatil ca s'A ne Inde3tulámil de
starea i parlejulti luT, ni liso já.luitorulil, cá top.' datorniciT lui suut la Craiova;
dreptti aceea cerêndu-i datornicii aicT, nieT judecata nu-I puse sor6cele ce cerea,
pentru crt numaï acoja ca una co ail interesa Infle sá aibá pliroforia bunrt
de starea si pirlegiulti la, i gtisindìí ca cale ca luminata poruncli s'A m6rgii
játuitorulti la DumnéluT Caimacamil, i adudIndil de fatá pro datornicil
va pune soroculti ce-lti va gási D-luT ea cale, dupil halulil jáluitorulu.T.
1794, Noem. 10.
Costandinit Cluceriu, Scarlatit Falcoianu, Matei4 L'écusténu.
Cod. XXVIII, pag. 25.
1. Anaforaoa ce s'aii fa' cutit in dosulfi jaiba lui Dima ot. Thrgovi§te sud.
Dcimbovita, pentru a se aduce ace§ti figani la purtirie spre descoperirea furti§agului.
.Prea Incitiate Dcfmne.
Jáluescil MárieT tale, crt la cercetarea co s'ati facutil una): tiganti alil meti
de &are Armiísie, caro furandu-mi nisce banY ail fostil fugitti, i acam se aflá
la inchisórea puscárieT, aicT, ati afgatti si pro unti Dinulii B6icrt, carciumarti
ot. satulil ViickrescT sud. Dambovita, cii i-ar fi datil i luT banY, i pre unti
Vladti iganu ill DumnéluT SpátaruluT ricárescu, co se afta' la inchisórea ispravnicóscil
de la numitulti judetil, cu carele ati fostil venitti impreunii tiganult1
meil la fuga sa aicT in Bucurescï, pentru care fiind-c6 face trebuintill 40

ISTORIA ROMiNILORtT 217
d) Urmdrirea until potera§ti care a data drumula unorii hop'
aduce mat susti numitit aid spre cercetare, i fiind-cg de care Dumnélui vol
Armasri, mi s'ati (jisti cii färä de portinca Maria' tale nu se potii aduce numitit
de afarä, rn rogri, Luminate Dennue, sg te milostivesd a face luminata porunca
IngItimet tale ca mumbasird spre a merge acolo, si Luanda-1' pe amandout
mat susil numitil, aducg aid, unde sii li se facd caviinciósa cercetare spre
a se putea descoperi acestri furtisagti din care at ticalosulti amti rdmasti ca
totulti stinsli i särä'citti ; i ce va fi mila Maria' tale.
Rob ulti Märiet tale,
Dima ot. Tergovigte, sud. Deimbovifa, ce mé aflu
Dumn6v6strii boerilord judecgtorilorti de la departamentti de Cremonalionti,
sg ne facet)" anafora de pricina acésta. 1794, Noemv. 21.
/o Alecsandru Cost. Moruzi Vvd. i gpd.
Oranduimil pe sluga Domnid mele zapciti armgsescri i prin
scirea ispravnicilorti sii ridice pe pirIT, sg-i aducK aid si sgpi scilta la jadecata
Dam:1.6111T. 1794, Noem. 24.
Proa lnálale D6mne,
Ascultandu luminatä' porunea Ingltimet tale de la acéstä jalbá',
Mgriet tale, ca la cereetarea ce s'ati fiicutti hotalut, atát ca binisoruld, cat si
cu batate, Intocmat tacrirti all datti dupg cum arata si jaluitoruld, cti dupti ce
ati f anal banit tmpreung i ea unti Pladti tiganulti, ce se aflä la grosuld ispravnicescti
ot. sad. Dambovita, prinsti unit Dinulli Cacä'räzed din satulti
VáctirescY, i luandu-le galbent 20 si tal. 20 taut de argintti le-ail datil druci
fiind-cti face trebuintg de a se aduce si aed amtmdoul sä' se Infatiseze
ca hotulil, sti fie luminata porunca Ingltimet tale, ca mumbasirti sii mérgä'
prin marafetuld ispravnicilord sg-i ridice aduch la judecatti ;
iarg hotgrirea cea de sgvérsitti rilmane a se face de cgtre Ingltimea ta.
Ianache Mavrodinfi, Serdarti. Nicolae Cuzi. Manolache Toplicénu, Slugeril.
Teodorache Fotino, Andronache Hobdénu.
Cond. XXV, pug. 26.
Anaforaua ce s'aii feicutii in dosulf.i. Jálbii sectenilorii Roiegti din sud. Vcilcea
pentru untl tâlhariü ce aft muritii in. .. . temnipi.
Io Alexandru Constandinü Moruzi Voivod bojiu Milost.
Intiírimti Domnia mea anaforaua Dumnélor judecgtorilorti, i poruncimti
Dumnév6strit Ispravnieilor sii urinatt. 1794, Noem. 10.
Prea Inällaie Dómne,
Ascultandri luminatti porunca Mgriet tale de la acéstii jalbg, Insciintamti
IngltimeT tale, eg aceld Danciulti c ití muritti la temnitäl fiind fostri sgténti din

218 V. A. URECIIIÀ
prin§T de eld; respectarea zestreT cAnd barbatulii e urmäritii la ave
rea 10;
satult1 RoiescY, ail venitrt tillhariT la clausal, si intrebtIndu-lti pe cine scie s fie
avkda bad' multT, elti art incalecata n6ptea pe o iapa, si fackdu-se calanza
inaintea talharilorti, i-art dusti mg la vale tail Inteacela satti Roiesd, pana i-ail
apropiata de casa unuT Badita Mrtmularultl, carora arkindu-le casa, ail primitti
de la tttlharY talen l 1. bad 30 si s'att Intorsa Inapd, iara tâlhanii calctIndti pro
acelu Baditá Fail prildata cu tal. 65 i o salba banT nemtestT de talen l . . si
alte borfe, ci cat pentru avutulti lui, i a celora-l-alte gazde, ne ar6tit Dumn6lui
Epistatulti ArmásieT, cui s'ati trimisrt luminata portmea InaltiraeT tale ea mumbasirti,
ca Dumnélorti IspravniciT din sud. Valcea sa faca catagrafie de tart
avutultl, miscatoriti i nemiscatoriti pána la ori-ce, deosebinda zestrele femeilora
lorti, i sui trimita catastiha ea sa se véqa de cutre Inaltimea ta, data fiind-crt
aief la cercetarea ce s'atI Matta, li s'ati luata In seristi is ta practica (insa dupe
a lorli ar6tare) attit avutulti i zestrele femeilorti, cat i acelea ce li s'ati
Weil de afro poterT, pentru aceea insemnaramil mai josti i afétarea aeestul
Danciulti, ce chiar ca graiula sìi ail facutti de avutulti lui i zestrea femeoT
sale, pentru a earuia zestre judccata gilsesce ca cale sa fie luminata porunca
Marie): tale catre Dumn6loril IspravniciI judetuld de a 1-o implini de acolo, ca
sa-I fie pentru brana eT si a copiilorti, ci la catagrafie va intra tumid avutulti
bárbatuld sal Dancha, ea sa o dée spre Implinirea pagubasilortl ; iara betarirea
r6mitne a se face de catre Maria ta. 1794, Noemv. 9.
Dumitrache, Clucerti. lenache Mavrodintl. Nicolae Cuzi, Sordartl. Mateifi
Toplicénu, Slujerti. Teodoru Fotino.
Avutulu Danciului ce insug cu graiuN sètt aft arèlattl cei aft
rémasii a casei
Pereche desagY de para.
1 Plosca cositorita.
4 Grtt'sunT.
3 Raz6re de vie parriginita pe mosia Ciocaltenilorti.
20 StanjenY de mosie a MT cumprtrata.
1. Chill porumba.
1 Cara.
9 Celea ce ail arcltatu cá li s'ait luatú de pogerei
3 Bd.
lapa vânuítui cu sétta i ca fraulti eT.
1 Citrlanita negra.
1 Strait"' de lank'.
3 CamesT voiniceset
Cortel nett.
Caciula alba.
Zestrole Toned lui
2 Boi.
1 Yaca si alte borfe i cArpiturY femeiescY.
Cond. XXVIII. pag. 8.

ISTORIA ROMINILORt.T. 219
e) V6ndare de case de bunä. voie prin lieitatiune; i Protimisis ;
1. Anaforaua pentra a se face mezata casei serdaruldi Brdzu de a se
pida de datornici.
Proa Intillate &Mina,
Fiind-ce mil o casa [lid in Bacuresci netrebuincióse, a mea, si atVándttme
foja° multil datoriu i neavéndti altil mijlocti de a pleti, in6 rogti se fie
luminate porunea Herid]: tale cutre Dumn6lul staroste za negustorl', a se striga
la mezatti, ca sit ne i6srt pretil mal cuNiinciosil sil me potti pleti de tori.
Prea plecate sluga NerieT tale, Dumitrache Brézu, Seedara.
Dumnévástre boerilorti judecetoil de la departamentulii de s6pte, sit cercetaff
dupe oranduiale si sii ne facetl" anafora. 1794, Noem. 1.
Io Alecsandru Co4an. Moruzi Voivodii.
Poruncimii Domnia mea staroste de negustori sit faci mezatil acestef case
dupe obiceiti, cum se cuprinde mai josti. 1794, Noem. 1.
Vel Logof.
Proa Ináltate D6mne,
Dupe luminata porunce ami"' cercetatil dupe orânduiale ae6sfa' prieinä',
dupe sineturile ce are si veclif i noue ve4uniti casa ac6sta, cunoscute ce este
bune i dr6pte a Mimad Serdaruld, Mate ca schimbil, i fiind-ce Dumnéld
Serdariu se afluí datorti la multe pertf, gitsimil ca cale, dupe cererea D-10, se
se dée la mezatil casa aceea, ca ca pretulii ce va esi mai cuviinciosti se se 'Ate
cuprinde plata a tuturorti datornicilorti, i Dumnélui starostea prin orfinduiale,
va da de scire la top.' cap" li se cuvine protimisis dupe pravile, adicit la rude
vecid, si de cela mal' din urmil musteriil starostea va insciinta M'Aria' tale
de numele lai ca se se d6e deosebite interirea 111tirie`f tale pentru nestremutata
steptinire ca linisce, hoterilrea remilne a se face de crttre Meria ta. 1794,
Oetomb. 31.
Costandina Baratov, Cluxr. S.artatu Millailesca. S Tutea Löcusténu,
Cond XXVIII, pag. 9.
Ana fora a se sloboyi Lazeirti Grecu sträinft de la inchisére, *jasa de-llt, va
dovedi pcInd in 15 Vile cu vre unii avutu lucru mi§ctitoriu, sétt nemirtitoriu.
lo Alex. Covst. Moruzi Voivod.
In 15 ()He sit dée datornicaluT suí sorocti ca srt doved6sce pe celti inchisti
do are vre-unil feliti de avutil lucra miscetoriii s6ti nemiscetoriti i se ar6te la
speterie, ca se se Implinésce, iar nedovedindil nimicti, poruncimti sil se slob6de
de la Inehis6re. 1794, Noetnb. 12.
Vel Logof.

220 V. A. URECHIÀ
f) Liberare din inchisóre pentru datorit a luX Lazard Grecu ca
insolvabilú;
Prea Inclitate Démne,
Dupg jaiba ce an data MärieT tale Laziirit Grecu stianit cumen se aflii
datoriu talen 140 la vial Ivanit Ghega de Etta' care datornicit puindultt la inchisórea
grosuluY spntä'resen, se afiii de dou6 Writ* Inehisil neavéndn putinta a
piliti acéstit datorie, mi se poruncesce de entre Muíria ta, ca s cercetez prieina
insciintezit Iftirid tale ; veY sci lifilria ta, en ca adev6ratti datorin
duire este nu numal" la elli, ci i la a1il, iar acestti numitil datornicii 'lit tine
la oprélit cerfinda-1 baniI sat cheza§n, i elli niel pgrlegiu de banY avandtt,
cheza§tt pre banY sat pro omit miicarn ; judecata n'art pututii a-ltt slobodi, ci
eum va fi laminatit porunea DirtrieY tale. 1794, Noemb. 11.
Vel Speitarii.
Cond. XXVIII, Fila 12.
Anaforaoa ce fault), in dosulii, jalbei set' tenilora Iom§ani, din sud.
reacea, pentru 3 talhari cari se allá la inchisdrea pu§carici.
lo Alexandru Cost. Moruzi Vvd, boj. mil, i gspd.
Poruncimil Dumitale Epistatule alit Armi4ieY su stobodY acuna cu cheea'§ie
ce se cuprinde mal jest'. 1794, Noemvre 10.
Prea InàlÇate Dòmne,
AseultAndli luminat porunca IngltimeY tale de la ae6stit
Miirid tale, a i mal Inainte, la cite cereettiff s'an Matti gazdelorn, Vasile
tâlharaiuí niel cum n'ati lipsitti dintre d6n§iY i mAcar cuí din lude 4 ce-Y corea
talharulti numaY pe unuln anume hail sin Dinulti Chieftain Fait
arntatn cuí le-ail dattt bite° grit de maneare, iarii pe ceia-l-altI lude 3 ail 4isil
cuí nu-1 cunósee, dupn cum alai mal Insciintatit IntiltimeI tale prin deosebitii
anafora ; d6rii i acam, dupn luminata JitinrieI tale poruncii, mal infiitiOndu-ln
de isnávä', i fä'dndu-1 cercetare fórte cu de am6runtulti, tali asemenea ar6tn
ca i Ant6iii; ca tat) acestea fiind-cuí din lude 12 patru att muritti la temnitn,
treY ce an mal r6mastt din ceI multi le stint vinele maT u§óre, dup6 cum
iartisT le mal arntitimii mal josti, acegti jilluitoff se punti cheza0 pe
ate treY pentru ca A* nu piarn i acqtia In temnita, de vreme cii b6la Engoresi
s'ail Immultitti In puwitrie, de va fi primitn i la audulit lifetimel tale,
judecata giisesce ea cale suí se de pe chez4ia bru, primindu-li-se zapisti in
condien, ca ort-ctind se veil cere dée de fatn, aft lipsinclit vre-unaltt
dintre dênil, A* fie el rnspunIntoff In loculti iarii hotárirea cea de siv6rgittt
fémáne a se face de 6A-re InitItimea ta. 1794, Noem. 3.
Dumitrache, Clucerií. Ienache Mavrodinfi. Mateifi Toplicénu, Clucerti.
Nicolae Cuzi, Serdarii. Teodorii Fotino.
Cond, XXVIII, pag. 7.

isTornA ROMINILORÚ 221
g) Vinovati 4 din 12, morti in temnip. Satenii Iom§ani dad
Ana foraoa boarilorit judeccitorti ot. cremenalionii intaritei flindu de Maria
sa pentru Dafinft, ca set se slob4lei din purcirie pc chezclqia ce au datu.
lo Alexandru Cost. Moruzi Vvd. i gpd. Zem. Vlahscoie.
Dumnév6stra judecatoriiorti de la departamentti do cremenaliona,
féduta Domnia mea anaforaoa ce ne facetl, ci fiind-ca no arkatI Uhl ce s'ati
Immultitti In puscarie, pentru acésta mal multil v poruncimti, ca sa se slob64ri
pe chezä'sia numitilora In treT-decT, patru-decI de ile, OM' Sil se aréte
si dovagii lora ca r6spunsulti celti de savèrsitil. 1794, Noem. 6.
pecete
gospod.
Insciintamti Marie)." tale, ca la Inchis6rea pusctirieI se afla unti Dafinil
cArciumara zet Popa Rada ot. FocsanT, care In trecuta luna le Aprilie s'ati
dovedita gazda unuia din nisce thlharI vestitT, anume Nicolae, ce este alti
beT Paand, care nu este prinsti, gasindu-se la casa le unele lam"): din pradile
Clucerule Costinti Trestiénu i vatavule TomeI Bucovénu, ea cari acestI
doe' pagubasI stândti numita gazda in multe rêndurI fata in judecatä, si
fiinda omìl suíradü, iara prädile pagubasilorti de sumä peste tal 7000 all priruith'
ph'gubasiT, ca sa se dée pe chezäsie sal): vêndh' ce va avea, si din ceea-ce
se va stringe, sti 10e fies-care pagubasti ca analogonti, care acésta arkändu-se
Inliltimol tale, ca condica, fosta poruncitti de chlre Maria ta prin grain,
de la 16 ale trecutule Junio, ch' de sunt pagubasil multumitI inteacestasY
chipa, s dée in scrisa subt isetiuituri, i asa Sil se slob6dh vinovatulti, deal
hind-eh' pagubasiI amèndoe apucase de plecase dial, de atuncI li s'atl fosta
facutti scire, de care Dunn()lui Epistatulti ArmasieI, i numaI Clucerulti
Costea ail trimisa raspunsti in scristi, a de va chezási platniciI sit' se slobachi,
iara vä'tavula Toma niel pana acuma n'ati maI data niel unti rgpunsti, ci
fiind-cä' pagaba sumel' este mare, vinovatula de gasi chezastl platnicti,
putinta este, b6la lingoreI s'ati inmultita In pusearie, i s'ati disa sa-sI gas3sch'
chezasti de oma, si asa aduandti pro doe' mazill' din sud. Siam-Rämnica,
anume Nicolae Proca, i Manolache Proca, i judecateI hind necunoscatI, Watt
cerutti pliroforie de la Logofeta za breslele VisterieI, care dändti in scrisa
subt cum-ca sunt ca adevgratil mazilI din catastilitl, all mal adusa
ea ansil si pro unti Ivanti, c6usil de buciucti ot. FocsanI, de &ail fitcuta chezasti
impreuna ea &lush', cum si pentru eI chte treI all datil chezasa pro unil
Ionith', vatava za plaiulti Rómniculul, dttndti col treI maI susti numiti chezasie
in condica, ca numitulä Dafina, dupi5 co va esi, de nu va odihni pre pägubai,si
se va mal core de catre judecatä, SI ab a.Iuí da de fata, iara dosinda
Dahlia sa riSmite eI f6spundkorI in localti ; ei cu t6te ea chozasiI sunt
panAntenI, dér flindil i suma inane, iarhyi nu ne-amil entezata a dice sa se
slob6da fruit' luminata porunca Inä'ltimeI tale, si de acésta nu lipsima a insciinta
MarieI tale. 1794, Noem. 3.
Dumitrarhe, Clucerti. Niculae, Serdarti. Manolache, Clucera. 7'eodorache
Fotino. A. D. Habdénu.
Cod. XXVIII, pag. 2.

222 V. A. URECHIÀ
chezA§ie pentru cei rërna§I ca scape de a muri §i el' de bòla
ling6rei de care ad murita cel-lalti;
Anaforaua ce s'aii facutii in dosulii jeilbei lui Gheorghe Céu§iI de D'Ilma.&
de a se linde cu mezatii o butcei.
Prea Ineillate Dómne.
Cu lacrimY fierbinV jiiluescii milostivireY, cl ert fluiiduí oránduitti Zapcirt
la cercetarea ce s'ail fácutil IrlinieY ce ah' fostil Egumenti la Milnastirea Campa-
Lungil, ea sit 111'1 ea pricepere ea A' nu dosascá páná o va cerceta i asa parir'
sevársitti cereetarea amtl peritil acolo o luná de ile, rknálndii de agonisita
vieteI mele, i dupg ce l'amil adusti aie1 ca cercetarea ce s'al"' fácittil s'ají
pusil la incbis6rea Metropoliei, si de la Metropolie din luminatá poruncá a Malla
s'art trimisil la Mánastirea Bistrit1I, i mie nu mi s'a datti nimictí trépádil osteneleI
si a periciunei in clt amtl ä'mblatti, ei fiind-cá luatti o batch' veche
unil calá prostil do D-lta vatavu za Divanu, mll rogti Máriei tale s'A te milostivesci
Dómne, a fi luminatá poruncil a Milriei tale de a se vinde acea batel
calti ca mezatii, fiind-ca numai ca atáta alesil i sá se i6e si pretil
mai bunli, i ceea-ce va lamina duhulti sfântil pe Mária ta, sá mi se dée a mea
ostenélii, eum i deosebi, tiT banY ce [mili sit iati prin deosebitil zapisti alil Irimiei
sil mi sil &e si cum va fi mila Miíriei tale.
Robulii Máriei tale, Gheorghe Ciauâ za Divanu
Dumn6ta vel Logof. de t6ra de josti teorisindá jaiba ac6sta, eta pentru
trépildu osteneleY lui, sii se platésert dupé oranduiala ce va fi, iarri pentru ceamalta
madea ce dice ca are sil iée, cereetândii sit ar41 Domniei mete 1794,
Iulie 20.
Io Alexartdru Costan. Moruzi Voev. i gopd. Zeinb. Vlahscoie
Intrtrimá Domnia mea anaforaoa Dumn6luY vel Logof. i porunchnii starostei
de negustori sii urmeze a face mezatri. 1794, Decemb. 2.
Prea Inàlçate D6M110,
Val Logof.
Dup6 luminatit porunca MárieI tale teorisindil jaiba adosta, rn pliroforisiti
cil numai cu acea butcá Teche si calti s'ait ales, dintr'alo Irimieï, t macaril
cit Ciausti Vatavulti are obiceiti de la zeciuialii din zeciuiala vatavului la implinelile
ce se faca prin copila din casá, dar fiind-cii numitulti Ciausri ari
insusi pro acolo ostenitti inteo luná de dile, en cale este ca pentru
tr6padu osteneleY Mi si pentru ca sil se multrimésca i DumnéluY Vritavulii, din
preturd acel butcY i cala sit i6e jrun'étate vátavulti i jumaate Ciasulii,
pentra madea a banilorti ce dice eá are sil Me de la Irimia, rIntine a
se voril analoghisi cei-lalti datornici al IerimieY spre a se ara': si elti ca zapisulti
Ierirniei co dice cil are, decY pentru ca sil se véndá acea butcá si calá
mal cu pretti sá* na pótá tánji niel' o parte, sil fie luminatá porunca Máriei tale
ea sá se strige la mezatil i prefulti ce va esi bez eheltuiala starostei. 17 4,
Julio 5. Val Logf.

ISTORIA ROMINILORt 223
h) Alta liberare din puFärie a unlit' gazdä de boll pentru el In
temnitd s'a incinsil o epidemie;
Judecata D UM21 élui biv. vol Spàt. Ianache Vácàresculü cu Dumnélui biu.
vel Vist. Iónfi Damaris pentru impeirlirea mosiei Beinesei, la care au avutu
stapdnire deavalma.
Io Alecsandru Const. Moruzi Voev. boj. Milos. i gpod. Zemb. Vlahscoe
Citindu-se Inaintea DomnieT mele acéstä alilturatä anafora a Dumn6lorti
boeriloril ce de anitindoui5 pärtile ati fostil cerutT, la care nernultumitti. fiinclil
D-10 Yistieriulti Ionitä Damaris pentru träsura a trea, care all fileut-o Dumnélortl
boeriT pro dinc6ce de aprt, i pentru Hersonisos de dincolo de aprt care-lil
&tit D-loril boeriT In stäytnirea D-luT SpätariuluT Vä'cilresculuT, cu apelatia co
all filcutil s'ail mnfiatil Inaintea DomnieT rnele amilndouil pärtile, unde intrandil
Domnia mea cu. amäruntulti In cereetarea pricinei si cerêncal do la am'èndou'6
pärtile dupe' oranduiala judecäteI temeiurile ce ail sä ni le aréte D-hit Vistierulii
ne-ail respunsti cl sineturI nu are, huh' cererea SpätaruluT YacilresculnI
o verjumil Doninia mea a este cu sineturi Inscrisil, pe care cetindn-le Domnia
mea ca tótll luarea aminte, vOumil ta zapisil ce este en 16tti 7223 Ghenar, dupe
care stint urmätóre, i cele-l-alte zapise cuprinlèndu-se, ert din Mai partea mosieT
ce all avutil la Bilnésa, pe apa ColentineT, In sud. Ilfovil, Gheorghe
en fratiT luT Mateiti i Constandin, fiiT cäpitanulu.T Gheorghe Bäjäseulti sin Banulil
Maresil, ail vêndual junikate (adie'a din. tag. partea toril) ca stanjeuil numitT,
chic): sute la StJlniculti Barbulti Gree6nn dreptil talerT 350, cu casele de acolo,
pentru care case all prinhitü deosebitü.' niste tiganT, care acéstä vindere de znosie
cu casele de acolo este acésta, adia ce o are acum D-luT Spätarulil Ygetiresculil
huh' jumetate din partea bru fárä numire de stânjenT all läsatil numitulil
Stolnicil Barba Gredurt pe cumatulil s'eli pe Gregorio Vistierulti de o
ati cumperatti, care este adsta ce o are acum D-lui Yistieriu Ionitä, Darnaris,
din care acestil sinetti, precum si din cercetarea pricineT luându-se Intelegere,
cl acéstä rnosie a numitilorti nepotiT BanaluT Maresil, all fostil i dincolo apä
dinsóce de apä, una nedeosebitä, din care vândil tIntéal junfétate, adicA din
tótä sanjenT 500 cut casele loll de acolo ( care sunt dinc6ce de apii) /a Stolniculil
Barbu Grednu, i apoI cea-laltrt juingtate /a Vistieriulil Gregorie, anal
cercetatil de este vre-o hotarnicä veche in arma vampire): 1061 despärtit6re, adia
intre acestea dorfe pärti vêndute, una la stolniculti Barbulti Grecénu si alta la Vistieriulti
Gregorio, ca sIl luummìí dintr'ènsa lamina ce trebue asupra prieineY ce este
acum Intro numitiT boeri i podesierT, i v&jumil ea nu maT pentru pricinile
ce s'art int6mplatil dineolo de rya cu veciniT, adicä Intro Socolo i Intro parten de
dincolo a nepotiloril Battuld Haresil, care o numescil hotarnieiT CArstienesa de
susti, sunt frtcute acelea doue hotärnicil, una de 6 bowl. ot. 16t 720i si alta a
Parvultil Cantacuzino ot. I& 1.759. Iar hotarnicá a WW1 prtrti acestia, ce ail
avutti nepotii luT Maresil dincolo de apii, si dinc6ce de apä, care s'Etti vêndutil
la numitiT dout cumprultorT, na se vede Mural; asa dell fildndu-se pricina
cunoscutil, si nefiinclii D-luT Spatarulil opritil de la dreptil, a-sï deosebi
despärti acurn mosia sa de care vecinulti i pat:twirl s6iI, amtl chibzuitil apoT
urmarea ce all filcutil Datunóloril oandttitiT boor): de actim la fata loculuï, si
v'épndil sineturile Dumn51uT SpätaruluT Viicaresculti, lä sentí chiar adin t6tä

n4 V. A. uttEctra
Despagubirea CeaupluT. de Divand Gheorghe pentru zapcilAculd
partea mistra ce avemil la Bilnésa pe apa Colentind amtl vèndatil jumkate,
stänjenI dud sute ea casele de acolo, » eaff case fiindil dincke de apil undo
de inceputil ail avatti starea loril ace): veal' stä'panY in partea ce are Dumn610.
Spiitarulti cump6ratil, gi lâng acésta pliroforisindu-ne cil i stilpänirea all avut-o
Procatohulti Dumnélorti impreunil dinace de apil, precum iusugY din tacrirulti ce
ne dete Dumnéld Vistierulti Ionitä, ne adeverimil, di de la o zalhana ce era
dinace de apil pe malulti helegteuliff, imprirtea venitulti acestea doub" case,
haaalti o parte jumétate, gi alta parte jumetate ; anal gäsitti déril bank' gi
cu cale urmarea D-loril oräudaitilorti b -eft', ce ail fä'cutti la fata loculuï, avéndil
D-liff Split. dreptate in puterea sineturilorti a-vi core suma zapiselorti
ai acelaf Barbalil Stolniculti Grecénulti din Vita partea nepotilorti a la Maregil
Banulti, atät dincolo de apä, cât i dinc6ce de apä, ca unri campéalitoril d'ancu
sumä numitä de stanjenl: 500, in care sumil acelti
hersonisos de dincolo de apä', precum gi träsurile hotarnicilorti s'ati véltit5.
fata locului, amil intrebatil pre DumnéluT. Vistierulti ce fe'spunsil are pentru
acelti hersonisos? provalisitti cavèntalti stilpanireT, 4iandil di din vechime
Pail stilpanitti atilt Du.mnélut câtgi pärinta DarunelaY, avtIndil gi ciltunti
de satil cu locuintä de (mien): ai Dumnélaf pro dénsulti, gi cl pke pärintii
Damnélorti sIfi avatil vre-unil ageOm'èntil ca vre-o dare de schimbil pentra
'acelli hersonisos, IDS& dovédil la acésta pentra vre-unti schimbil nu ava sI ne
arke ; la care acestil cuvéntil alti Dumnéliff de stäpanire, mricar cl Dumnélusi
Spätarulti se impotrivi jicêndtl, di de i s'ati fostil intinsil pärintele Dumnélg
Vistierula in vremea dind ce este lipitil alätarea era in stiipänirea
Dumnélui i petrele despärtit6re lipsl. WA' dup5 ce ail inteles-o, maica Dumnéld
n'ati tlicutti, ci apnrurea ail avutil prigonire cu. fratiT Dumnélul Vistieruliff,
cum gi insugY Dumnéla Spätarulii ail datil jalbä' la Domnti, i s'ati randuitti
hoer): hotarnid la fata loculal care din neprilegirea vremuriloril n'ail
apucatil a se pane in faptä ; ca tke acestea Domnia mea rilvnindil ma. inteadâncil
dreptatea, amil cilutatil pravilele, ca sI vedemti ce povetuire dal la
acestti felil de pricinä, i amil gäsitil la celea impériitesd 4icêndti chiar aga:
(urmézei textii grecescu vre-o optfi renduri); deci ccind Dunn-1.61a Vistierula va
putea dovedt cu vrednici marturi primitY de pravilä gi adiafori, care SI art
sciintä de la angiT, i prin carte de blästemt, eh' ail avutil stäpänire pe acestil
Hersonisos, in vreme de 30 de tuff, cum éste la pravile de Andil, necontenitti,
fä'rti de prigonire gi cu tkere despre coea-l-altä parte, insil nu cu gederea
satului ce provalisesce, cild nu are soroculil pravilelorti implinitil de 30 de
fiindti numaT de 22 de anT, fäcutri din vremea räsmiriltel Rugilorti, nicT
ca sädirea de vie, cädi obidnuitil este gi la MO: vecini de mo9ie nealegY
nedespä'rtiti cu hotarti do park' in mijlocil a sildi via gi a se folosi de réda
sä'diriloril sólo cel ce ail facut-o fail de platä de otagtinä, pan se desparte
vecinii ca 'Atilt' in mijlocti, i dune): pentru sädirea ce se &one pe pìlmêntulul
gi a vecinulni s'étl, se invoesce off cu schimbultí, 0(1 ea dare
de otagtinä, cum ne adeverimti cl se urna6z4 i la Bucovil intro boerii pärtag):
ce sunt nedespärtitY, gi la alte mogi.T. a avea vii miff pe mogia altora
fail de dare de otagtinii, ci ori carciumil cu vêncjare de vinil alil D-liff,
altil fail de acaretti gi co. vre-unti venitil de ail avutti i ail stäpanitti do
réndti necontenitil in curgerea de 30 anY ai pravila Mil de prigonire, Ì cu

säv6r§ittl; are sd se vèndä. o Nitcá a fostuhif Egurnend din Carnpu-
Lunga ca sä i se plätéscä cheltuelile de zapcialicti ;
paten despre ceia-l-altä parte ; atunet va putea care Dumnéhit VistieruIrt
acestil hersonisos dup5 noima pravilelorü stä'panirat Meg de a tinea bag satulti
de 6ment 0. de tigant pe d6nsulti, &Act nu namat nu are 30 de ant al'
pravilelorti, cum amil 001, el act este si v5dutti de fatri acarea si stricgciunea
ce face mosid. Dumn6lut Spätarolut, cu vitele si ea tóte ale lorri,
'Ate msa atunet a cere ci Dumn6lut Spitarulri lipsa stânjenilorti
acelorti 500 stänjenT, cump5rätórea Barbulut Stolnicalti dinc6ce de apti a i se
implini din mosia Dumnélut Vistierulut, ca unlit cump5rItorti d'fint6iti, la cart
all isaitti i ins* v6ncrétorit Dumnélut Vistieralut martorT, precum ail si
cerut-o Dumnélut Spitarult1 ac6sta, pentru care orilnduimil Domnia mea, iaräst
Po D-v6stre cinstitilorti i credinciost Boeriloril Domniet mele ce att. fostä fin-
Ma, sá merget't de isnávti la fata loculut, ca sá puneti in faptg ac6stä D3mnésca
n6stra hotruire, i ca,nd nu se vorti indupleca a r5manea dupg intocmirea
ce att flicutri Dumnévóstril, c,are este cuvii.nciósá si ca sincatavasis despre
am6ndou5 färtile, si va voi si va core Dumn6lut Vistierulil acelti hersonisos,
yeti' intra in cercetarea stápânireï, uncle infätisändli marturit ce va avea längti
unulti. ce all adusti inaintea n6strä' anume Popa Barbolii, cercetatt ca
anf6runtulti, çi egad va patea dovedi, cum clicemri mal mil, stipänirea dupil
pravilg, alunct r5mäindti hersonisos la D-lut Vistier ahí, yeti avea apt a implini
Um, stanjenilorti Dumnélut Spitarulut de dinc6ce de api din mosia
Dumnélut VistieruluT, lipiÇï lângìl moda DumnéluT, abed numat din starea
caselorti D-lut Vistierulti ; dreptti aceea sä datt D-v6strit änt6iti a Intelege
mijloculii acesta, care este mat spre pagaba Dumn6lut VistieruluT, ca indupleandu-se
la intocmirea ce att. fricutil D-v6stri, care esto ca sincatavasis despre
amêndou párile, sk urmatt a pane petre prin trisurile ce 841 fcattí, séti
neinduplectindu-se la a Dumn6v6strii Intocmire, ce att facutti, si urmatt cel-
1-altil mijlocil, si sá (141 sfirsitulti trebet ea izbrilnire In faptg, nerëmaindti mai
multti altä teorie si pricing de crisologhie, iarä' tigänia din hersonisos,
care are a se ridica, ort-cum, sä avetti acurn Indatä dup5 primirea poranee):
acestia, a da mat Ant6iti. scire D-lut Vistieralut de a si-111 ri.dica, s611
nefgand-o D-luT, sä luatt impreung ea D-v6stril pe ispravnicalti Ilfovulut, si
sb-Iti pun*" ca sit ridice acelti satti ea t6te ale loll, sit-I' mute pe mosia D-lut
Vistieruld, undo va ar5ta loculil; iarg pentru acelti sinetti de dou5 livegt care
'Iti cere D-lut Spitarulti Vicgrescultl, sä i se intórcil de la D-lut Vistierulti
inapot, ca tae cá pricina ati fostti alta pentru care s'a5 datti acelti sinetti,
fiindil deosobitä madea, dérul pentru cul voimti izbegnirea i pacea pentru t6te
intro Domnélorti mai susti numitit boerit Domniet mele i , sul rilmae
avea urmarea lut, insg pentru ca nu cum-va dup5 vremi räpuindu-se
acelti sinetti, se va pretenderisi din partea Dumnélut acelea locurt ca cav6ntuld
stlipaniret, si va r5manea D-lut Spätarulti isterisitti de dréptii mosia sa;
indatorimti pro Duonnélut Vistieruld, sä dée acum asemenea sineta la mânile
D-lut Spitarulut, ci am6ndoug acelea sineturt sti se aducti la Domnia mea ca
si se intgréscg, ca Domnésca n6strit pecete, i sit se dée la mitnile fies-cgruia.
1794, Noem. 28.
Cod. XXVIII, pag. 48.
fSTORIA ROMINILORÚ 2q6'
Mork Rotnitniiori de V. 4. Urn/till. Tom. V.
16

226 V. A. URECHIÀ
Judecata SpataruluI Ienache VS.cärescu pentru impärtirea nao-
Banésa ;
Doug asemenea zapise ce aft datii Spettariu Veiccirescu la mana
D-lut Vistieriului Damaris, gi cave au data Dumnélut Vistieru Damaris la
mina D-lut Speitarulut Veictirescu pentru o livede de pe mo§ia Socola.
Io Alexandru Costar.. Moruzi Vvd. Boj. Milos. i gpod. Zem. Vlahscoie.
La acésta Intocmire ce ail fcatli D-lui Spälaralil Vácresculll prosopicosii
care DumnéluT Vistierulil Damaris, flindil arRatii aeum vi Domniei mele,
pentru ca el dup6 vremi pricini impotrivitóre, certmdti amfindoui5 *tile,
ea sä li sI intiréscil zapisele i ea Domnésca n6strä pecete, le-amil
Domnia mea pentru a se arma intocmg. 1794, Deeemb. 1.
I pecete I
gospod.
IarK pentru livedea de fhii ce se afluí curatitii pe movia Socola, care all
curgit-o Dun-maul Cluceruhl Zamfirache pe acésth' movie, care movie o amil
cump6ratil el de la Sultanti-mezatil acumil, fiind-cii Dumnélai Ionil biv. vol
neav6nclii livede de Mil inprejnrulii Bucurescilorti are trebuintii,
datti D-lui volnicie ca acéstil scrigre, ca sk' tie acéstä livede de pe movia mea
Socola, cat se aflä astlt curatI pentrti trebuinta easel' sg. o coséscii
D-lui, incat va avea vial, mcl pentru pretevugulti dintre noi amil daruitil D-lui
dijma cart se va face dintr'acest f ênil pe movia Socola, cum i pentru pgdurea
ce va fi trebuinta sI tab D-lni pentru mára neistrii de la BAnésa, amil
datil vol'e D-lai sI taie de pe acéstl movie, insä' din plidurea sloboda, nepopritii,
pentra care poruncimil Ispravniciloril i pgraabiloril de la moviile niístre
nt)sa vi Socola, la aceste doll() madele, intocmai dup6 cuprinderea acestef scrisoft'
sI fitI urmiitori i nid unti fell de suplrare sit' nu facetI, cad' de aceea
s'ail (lath vi acéstg scrialre a n6strit la mana D-lui Vistierului spre incredintare.
1793, Sept. 35.
lanache Veiccirescu vel Spcitarii.
Cod. XXVIII, pag. 49.
Doua asemenea zapise, unulti de la Dumnélut Spcitarulu ra.ceirescu, la
mitna D-lut Vistierulu Butt Dantaris, §i altulu de la Dumnélui Vistierulu
Damaris, la mana D-lui, Speitarulut Vadirescu, pentru Reslcimdntulfi §i intocmirea
ce boerit hotarnict la Net loculut.
lo Alcsandru Cost. Moruzi Vvod. Boj. Milos. i gpsd.
Dupg hotlrtrea ce s'ail flcutil la anaforaoa D-loril boerilorU judecatori
hotarnici, care in Buiurdizma Downie): mele este pro largil coprincrétóre, fiind-
Vistierulil Tonitl Damaris ail alesil, s'ail multtimittl v't al primal
mijloculü intocmirei ce le-al fostil fäcatil ântlití D-loril boerii ceruti de améndouti
plrile, precum se coprinde In anaforaoa Dumn6loril, i printr'aceste ale
D-lorti zapise in scristi ce all datil unulti la mtina altaia adeverite cu
rile Dumnéloril orAnduitiorti boeff, i cu alte mä'rturil, argtandrt multilmirea

ISTORTA ROMINILORt 227
k) Acte relative la stabilire de conace pentru wherlil;
invoirea ce ati Monta de bona vole, atat la stripanirea mosieT, cat si la alte rnadele
ce se arel, mai josa, ail cerutil i insusT. Dumnéloril intarirea DomnieT mole
de a fi bine odihnitT, la acésta Intoemire, ce s'ail facut infra Dumnblora,
intaritil dar si Domnia mea zapisele Dumn6loril, ca intoranaT i infra téte sa-st
aibil urmarea i nestramutarea lora pururea i in t6tri, vremea. 1794, Dec. 10.
I Pecete I
gospod.
Viindil Dumnéloril boeril hotarnici aicT la mosia Banésa, ande ama prigonire
ea DumnéluT biv. vel Vist. Ionita Damaris, s'ail cetitti luminatá porunca
Mafia sale MI T'oda de faya infra angula nostru amèndoura partilorti, care
Ituninata hotarire fiind-ca coprinde, cái de va fémanea D-luT Vistierula multan-útil
si odihnitil pe alegerea ce in anaforaoa Dumnblorti boerilorti hotarnicï se
coprinde, sil urmeze dup6 anafora, iara de nu va fi D-liff multilmitil pe alegerea
Dumnelortl, atuncT sa aiba a Se urma luminata hotarfre, care este data ea intarire
la anaforaoa Dumnblord boerilora hotarnici, s'ad Intrebatti DumnéluT Yistierulti
de catre D-lorti boeriT ca sä raspunqa, care din cloral; voesce i primesce
a se urma: alegerea Dumnélorti boerilorti, ski luminata hotarire? i InsusT do a
Dranisale bunil-vointa, ail primita i tia odihnita a se urma si a ne fi stapinirea
la mosia Dumisale M'asa, de catre mosia mea ce se numeste iar Bilnésa Intomai
i asemenea precum in anaforaoa D-lorti boeriloril hotarnieT se coprinde ;
dreptil aceea, pentru buna dovada, din MI vremea i pentru incredintarea ea
ama remasti odihnitT, ì cu buna-vointa nástra, amé"ndorura, ama primita a Se
arma alegerea ce in anaforaoa Dumnélorti boerilorti se coprinde. Incredintezil
printeacésta la mana Duran6lui Vistierului Damaris, si a mo#enitoriloril Dumatol
in vecT, ca stilpinirea sa ni se urmeze intre irania Ban6sa a mea de catre
mosia Banésa a D-sale IntocmaT i ehiar dup6 gasirea cu cale ce In anaforaoa
D-lora boerilora se coprinde, dupe care cu bunil cugetil i cu telta vointa, am'éndota,'
partile arati primita de a se puno i petre hotare prin locurile unde se
a.réta, in anafora ea s'ail gentil trasurile, ca de acum inainte sa, se urmeze
deosebirea mosiilora printr'acelea semne si potro i s'a lipsésca tal prigonirea
dintre noT; dar fiind-ca la mérri eare este din doul; fratesee cum si helesteulti,
mosia este a mea yi pe de o parte si pe de alta; ati ceratul DumnéluT Vistierulti
ca sa pela a, vinde i DomnéluI vinti, fiindil méra fratésca ; dop`é cererea D-sale
prin mijlocirea Dumnéloril ne-ama invoita, ca ei1 sä facti carciuma de isnévil
com la méra, si in carciuma mea, sa, aibä sa vìnil DumnéluT o bote de vinil
si eti o bute in t6trt vremea, care butT sa fie Uta de o suma de vodre, i eti
sä amti grija binale): earciumeT, ad este mosia mea, iar D-lul: sä pue butea
la careiuma mora noma)", ad este partasil po méra' pe din dou6, iar carciumarula
EA nu aiba a face niel un mestesuga deosebita afara din vétijarea vinuluI
pentru interesulil niel' a uneia 041', chi asa amil remasil multamitT
odihnitT, i amti data acesta zapisil la mana Dumnéluì VistieruluT Ionita Damaris
s't a D-loril boerilorti judeeatoff aT acesteT pricinT, i asemenea zapisil
ari data si DtimnéluT Vistierulti Ionita la mana mea; acésta deosebire numaT
sa se faca, din ceea ce coprinde anaforaoa D-loril boerilorti hotarnicY, ea la hlsura
capattliuluT mosieT BilneseT de dindee de Colentina, despre BueurescI, infra

228 V. A. URECHIÄ.
Anafora i resolutiune in pricina luf Dumitru Ceauplii de slujitoi
aI cApeteniei Oltetulul;
casele nóstre din stanjenT douti sute cineT-4eeT i patru, ce serie anaforaoa ea
sä fie aceld el-101W' alti mosieT mele i alti D-lui VistieruluT s sca411 stanjenT
doa-cieeI si nonti, dinteai meT, care Insumi eti T-amti häräzitti, i sil fémae
mo§ieT mele mima de stanjeni 225, unde s'ail pusti i petre. 1794,
Deehem. 2.
lanache Veiceirescu. Manolache Bretncovénu vol Vornieti, mrtrturie. 16nu
Caragea vol Hatmanii, märturie. Grigorie Hrisoscoleo biv. vel Paharn. märturie.
Alecsandru Cocoretscu biv. ve! Paharn. miirturie.
Inteirirea ce s'aft datit D-lui. Speitarului Veicirescu la hoteirnicia mosici
.13cinesei, de nitre Dumnélui Vistierult1 lonifei Damaris.
Io Alexandru Const. Moruzi Vuod. boj. Mil, i gspd. Zenit.'. Vialtscoie.
Damn6luT cinstitti i credinciosti boeralil DomnieT mole Ianache Väertresealti
biv. vol SOL aducgadil Matutea DomnieT mole acéstrt altituratä hotar-
/alelí a Damnéloril boerilorti judeciitorI, i hotarnieff ce tal fostil oranduitI
poranca Domniell mele, dup6' cererea Damnélal si a Damn6luT Vistier alta Ionitrt
Damaris, de atí hottirItti moiiIe D-lorti do la 1311n6sa, i atí deosebitti partea
unuia de eitre partea si ati pusii potro si hotaril prin multrunirea
amêndurora pärtilorti, art. cerutti Dimnésca nósträ intärire asupra acesteT desávérsite
izbränire i savérsire a pricineT ; dad vil46ndri Domnia mea cum-ca
D-lorti boerii judecátorT ail fostil urmittori intoemaT por unceT DomnieI molo
ce s'aii datü in anaforaoa Dumn6lorti, i cum-a Dumnélui Tistieralti Ionitä
Damaris ail r'émasil multämitti dessáv6rsittl, du.ps6 intoemirea ce se arétä in
anaforaoa Dumn6loril a le %case ant'élil, care ac6stii mdltrunire de a se pune
petrel() hotarelorii mosieT Damn6lui SpätaruluT Vácárescat dapC cam i-art
intoemitti Dumnéloril baeriT ce): oranduit1 prin anaforaoa Damn6lorti, ea osobire
de stanjenT 29 danda-o in scrisil i insisT Dumn6lorti ambdous6 pgrtile
prin zapisele Damnéloril, anula' la mana altuia, adeveritil í ca
Dumnélorti oranduitilorti boerY, care iaräsT dup6 a Dumnélorti cerero amèndorara
ptirtilorii, intäritil i ca Domnésea nóstra peeete, cum se vHil
deosebitil, ama gäsitii en cale cererea Damn6laT SpätaraluT, i atnli
dup5 euviintä i ae6sta hotarnieli, pentra ea sit aibä' Damn5Int si mostenitoriT
Dumu6luI stäpani dap6 dreptate mo?ia Dumisale Bänésa pe hotarele si
petrele carT s'ati pusti, atila : din Valea Ría si din capalti mosieT ce s'ají
Impietritil acurn dine6ce de Colentina despre BucurescT, çi dineolo de Colontina
In lungti pa ande merge, si In lata dineke de Colentina din mosia
HerásträulaT panä In helestert, si ca helestealti jul./II:late, si ea m6ra cea de
langä case jumxtate, si pe dineolo de Colentina, din peatra mtnieT HerästrauluI
panä In mosia Sonia' ea hersonisulti Dumnblui çì ca tótli mosia SocoleT ce
o ati cump6ratil de la mezatti, dap6 hrisovalil DomnieT mele, pana in mosia
Sfinteï Ecatering, unde pusti çi petre acum, ca vadulii de m6rii in Colentina
çi ea helesteulii totti, dup6 cartea de hotilrnicie de la 16t 7204, ce are
la mana Damnélaï pentra acbstri mosie, si asa sti-T fie Dumn6luT strtpanirea

ISTORIA ROMANILORt 229
m) Anastasia Fälcoianu urmarindii platá de datorit
acestorti doud mosti ohabnici in vea, dupd dreptatea ce 0 de Insi-ne Domnia
mea s'ati cercetatti In Divanti i s'ati viiclutti a are. Tolco pisah gspd.
1794, Decembre 12.
I pecetea I
gospod. gospod.
IIscilitura
Cond. XXVIII, pag. 51.
Durnitru. Ctipitanutii i Tadorache pentra conacele ce çlice Dumnélui ea
le-aii tomtit la Floresci eta
Io Alexandra Const. Moruzi Vvod. Boj. Mil. i gspd. Zemb. Vlahscoie.
Da isn6vä' Infitisandu-se la Divanti Inaintea DomnieT mete aniênclouti
unde félêndti Domnia mea din cercetirile ce s'ah ficutti ca Indestulare
la fata locu lui, uncle ati fostd MO 0 totT locuitoriI satelord, carT ail milrturisituí
adevdrul lucrurilord, cum-ci mutändu-0 Ascherlil dramulti
mergereY la Boazuff dupd ande erati oránduitele conace, la poduld Vilenilord
0 la FlorescT, asupra luT Dumitru, ati fostti trebuinti negresitti de a li se face
conacti la satuld BotenT, pe unde le era trecerea, care conacti allí Botenilord,
cum-ci l'ail fitcutìl Tudorache Contesculti, orT pusil de ispravnicT, séti de nevoie
silitrt de AscherliiI Turd., ca un allí ce s'ati aflatil cipitand, firri de a se
da do la ispravniciT judetuluT coba trebuincióse a le Implini Ascherliilorti,
cum-crt Dumitru. Cipitanuld all fémasti folositoril en conacti, de la poduld
Vilenilorti 0 de la FlorescI, mutrindti i AscherliiT trecerea pe drumulti Botescilorti
çi pe alte sate, acestea déri t6te fiind-di s'ati filcutd cunoscutti, este
datoril Dumitru Cipitan till a Implini luT Tudorache baniT conaculuT ce all
flicutri Ascherliilorti, care era datoria 1111 Dumitru, ca unulti ce iarii0 din
cercetare s'ati doveditt, cum-crt ortinduiala conacelorti all luat-o eat deplinti;
uJÌSut nicT Tudorache Contesculti nu are mill.' multi dreptate a cere de la Dumitru
implinire, decat pe coba ce all datti dintru ale sale; iarii celea ce
datil locuitoriT de la &mil' 0 nu li s'ati plititti are a lua locuitorti; pentru
ceea &xi hotirimti Domnia mea, ca Inaintea DumnéluT vel Log. de t6ra de
josh Infìtiândul zapciulti cold orginduitti pe amêndou pìíribe, unde puindd
inainte catastihulti cercetireT ce ad tarnish acum ispravniciT ca mirturia tutturorti
sitenilorti, In care ari conicitti Ascherliii, si se strIngi dupii weld
catastiliti condeieie lucrurilorti ale mirturisescil locuitoriT ci ali datti Lidorache
dintru ale sale, 0 la acelea tóte paindu-se pretil, dup.6 cum era pretulti
lucrurilord atunci, cittI banT se va face a lua, si-Iti apace orânduituld zapcid
pe Dumitru si le Implinésci lili Tndorache aid ; ian pentru ate IncrurI rhmänd
date de locuitorT de la dênsiT §i nu li s'ati plititti, apoi oranduitulti
mumbasird pe Dumitru duci la ispravnicT, uncle poruncimil
ispravnicilorti, ca acelord locuitorI ce ati data lucran l 1a acelea conace, ce nu
erati datorT i na li s'ati plititil, si puneff pe Du.mitru si le Implinésci dreptuld
lord; era pentru done vile care se jilui Dumitru ci i le-ati luatti alma.
Tndorache, ce nu le Mead niel Tudorache, poruncimti ca cu pretuld acelord
vite precum era atuncT, fin l de altti prisili, si se scali Dumitru din huff ceT
ce este si se dée lui Tudorache. 1794, Decem. 15.

230 V. A. URECHIX
In note dämii lncä o serie de acte din sfera justitiei. Sunt unele
ca referintä la clironomil, la tutela, la rènduirI de epitropI peste
Pré Inàlafe Dffinne,
Din luminatä' porunca Mirla' tale oránduituld mumbasird all Inflítisattí
pre améndoud piírtile inaintea néstra, si celinda atát larnirLath hotärIrea
tale, prin care s'ad ortinduittl a se face cercetare la fata loculuI, cum si acésta
alilturatä Insciintare a DumnéluI Paharniculd .A.lexandru ot sud. Dámbovita,
dupd cercetarea ce deosebitil mai filcumil çi noi In parte, mäcar cá Durnitru
Crtpitanuld totil se tinea cu tilgäduire, cá n'ar fi fileutd Tudorache atuncI
und conacd la Poduld Bärbierului, i di tte conacele fácutd elti deplind
la FlorescI, dérá acéstil prieinuire a MI este neadevdratä, pentru cit márturia
ce prin deosebittí tacrirti adeveritil de Durnnélui Paharniculil Alexandru, se vede
cá datil prin carte de blastemii, säteni): de la Oornìteluí, i säteniI de la
Contescl: i sä'tenil din satultí BotenI, cum-eä dupe ce s'ati Inchisti drumuld
Florescilord i s'atí facuttl drumuld pe la Podult Bárbieruluï, Cate baieraee
trecea de la Bucuresci la Câmpu-Lungii tala totil la Tudorache le-ati dustí,
eI ali rdspunsil conacti, iar la Dumitru niel und baieracd n'ad dustí, flindd
Ascherla ail spánzaratil pe Tudoraehe, i bätêndu-lil ca sit le dée conacd, dupd
cum si din condicile judetuluI s'ad gä'sitrz oranduialá de conacti in luna luI
Martie lét 1789 nurnitä chiar pe satulti BoteniI, afara din doué conace ce eraú
cunoscute la podultí Válenilorti si la FlorescI, i deosebitrz de acestea dovec)I,
acum de fatá inaintea nésträ arta DumnéluI biv. vel Cluceril Scurlatil Campinénu,
ett in vremea crind all fácutti çi DumnéluI cercetare pricineI acesteia
din luminatä porunca Máxiei sale, atándu-se ispravnicil judetuluI, s'ad adevezätignindu-se
drumulti trecerei: Ascherliiloru pe la FlorescI si pornindu-se
trecerea lord pe la podulti BarbieruluI, Insiï coi de atine): ispravnicI aI
judetuluI alt rtinduitil pe Tudorache conaccid, aflându-se i cápitand acolo la
poduld BärbieruluI; din care téte acestea se face Indestulä dovédil, crt Tudorache
ad facutil ce adevdratil conactí Ascheliilord, fiindil atinad cápitand la podultí
BärbieruluI, conä'cindu-i cand la satulli GherganI, ce este aprépe de poduld
BärbieruluI, cánd In satulti Condesci: la casa sa, i pe la sätenT, i cand la satuld
BotenT, cure este aläturea cu Condesci, i deosebittí se mal dovedesce dintettcéstä
cercetara a DumnéluI PaharniculuI Alecsandru, totil dupé märturia sätenilord,
cit ei intr'acea luná a MI Martie n'ad datti dourl oránduelI de conace,
ca sil.' fie bänuialä ca dattí i aceld conacil numitti pe satuld BotenI, ei
numaI unti conact all datil pe fies-caro lunä la Dumitru cápitanuld, atát cánd
era conaculti la FlorescI, cát i in vremea alud s'ad mutatri conaculd la satuld
BosarI, pe alud era trecerea Ascheliilord pe la podulti BärbieruluI, cu téte
de la dreptate niel mai rémâne cuVéntil, a se cero luI Tudozache dovédit de
all fostd eld rânduitil de ispravnicI conaccid, fiind-ca inchicAndu-se drumuld
tronera Ascheliílortí pe la Florescl i pornindu-se trecerea Aschelii/ortí pe la
podulti BärbieruluT, unde acolo se afla Tudorache cripitand, se vede a dupd
iutga vremeï ce era atuncI bälea spánzuratil i cerea sä le dé° conacti,
eld ahí fostrz silittí de nevoIe de le-ad si datli cum se dovedesce din rartrturia
de attitea sato, ci fiind-clí Dumitru cápitanuIti se dovedesce cä' ati luatti deplinti
de pe la sate téte oránduelile conaceloril, si chiar pe vremea ce contenise trecerea
Ascheliilord pe la FlorescI si se pornise pe la podulti BärbieruluI, cu

ISTORIA ROMINILORÚ 231
orfan1 de catre obtésca epitropie, la clironomil ab-intestato; sunt altele
relative la mezaturi de mo0, cu publicatiune de douè lunY, in favòrea
dreptate este sa plat6scé Dumitru la Tudorache aceI tal. treI sute tra-cjecI si
douI, ce dupcl acésta alegere a D-luI Paharniculd se alege pretuld oilorü, panilord,
orzuluI ci fkuluI ce ail datti Tudo.ache la Ascherlii ; hotárirea cea de
stivèrsitil rclmane a se face de catre Inaltimea ta. 1794, Noembre 30.
Vel Vornicii Briincovénu.
Cod. XXVIII, pag. 54.
Anaforaoa Speitarnlui Hagi Moscu pentru stäpcinirea une case.
Io Alecsandru Const. Moruzi Voiv. i gsp.
Infarimti Domnia mea ca sä stäpanéscii Paharniculti. Hagi Moscu cu huna
pace. ca und cumpb.rétoril de la mezatti. 1794, Augustil 16.
Prea Ineittate &Irme,
DumnéluI biv. vel Comisil Mihalache Impreunti cu sclera-sa i Ecaterina
sotia Dumisale, fiindll datorI talen): 1000 la unti Iond Dimitriu Suditu, ci facéndu-le
mare sila de banI si neavêndti altil mipoeil de plata, prin jaiba catre Taltimea
ta, all cerutd cate treI de a'sI vinde ca mezata o casa ve o ad aielIn
BueurescI, In mahalaua Balacénchl, cu care banl ce va lua sé' plétésca datoria,
celea ce va maI prisosi iée deosebitti alta casé pentru locuinta, dupti
a arora jaiba mi se poruncesce de catre Inaltirnea ta, ca sé faca mezatil aceI
case dupé obiceid, urmétorti fiindti luminateI ponina', arad pusd telalI de ad
strigatil la mezatd casa cu pravalia ce este In fatti i cu pivnita de sub casa,
ce sunt t6te intr'und Invelistlx irisa numaI binaua liindìl loculd alti juptineseI
Mufa' Balacclneál Cu (lirio pe and cate tal. doI pentru pthnêntll, i In diastima
de lunI doucl ce s'ail strigatti la mezatil, prin tot loculti, dandti uniI si alta
dupcl obiceiti, la celd din urmé pretil ail rclmasil asupra D-luI biv. vel Paharnied
Hagi Moscu, Cu tal. una mie nouil sute noue-cjecI i noucl, c ne mai evindil
altil musteriti ca sui inalte maI multil peste acesta, le-amil datd D-luI dreptil
acésta sumé, mal banI prin mana mea i-ati numclratil totI baniI deplinti si fiindca
cumpclratoruld cere Intarirea de catre Inaltirnea ta, sé, fie luminatil porunca
IntiltimeI tale a se da intarire la maná de huna stilpanire. 1794, Aug. 15.
/6n Starostea.
Cod. XXIII, pag. 76.
Slugerulú Iordache Neculescu cu Alexandru Dedulescu pentru stridiclunea
ce face apa Ramnicului Bisericei i caslorü Dedulescului, din abdteitura Neculescului.
Io Alecsandru Cost. Moruzi Vvd. Boj. Milos. Zem. Vlahscoe.
Neodihnindu-se slugern Iordache Niculescu a11 esitti la Divanulti Domniel:
mele faté ca Alecsandru Dedulescu, ilickidti Niculescu ea apa RömniculuI fiindti
din firea ei nestatornic4 la curgere când vine mare In vremï slotdse de ploT

232 V. A. URECHI.X.
celorti cu dreptil de protimisis, Altele (buna-òrä actulti din 18 Aprilie
1793) arétil cä se tiné o «condicei a mogenirilorri,» In MCA regula.
rumpe malurI IntregI i e§indil din matca eT se Imparte 0 face deob§te striciciuni
çî acésta este idulti striciciunel care-Iti piitimescti cu totiT, nil% nu este
striciciunea din pricina abititurel ce ail filcutd la mdra sa,pentru care micarti
ci ca cercetarea ce s'ati f iicutü acum la fata loculuI de citre oranduitiI beef,
s'ati doveditti înpotrivii, eh' stricticiunea mo0eI Dedulesnului este cbiar din abiltitura
NeculesculuT, &A de la loculti de unde a luatil Neculescu apa i ati
totulti la rnóra sa ficêndti perierghie In josti, i viindti oranduitiI boeri pe
malulti aceI abititurI la vale, s'ati v6dutti de fati strieticiunna i manatura ce
all filcutti moiei jäluitorulaI, adicii In arma abätitureT, care acésta se dovedesce
adeverati 0 din alai cereetare ce s'ati maI fiicutü asemenea la lét 1784
cind s'ail i misuratil locula ce era mal' naintea abitilturesí sdravintl en livede
de pomiturI pe d6nsulti i ca case, care dupg abititura NeculesculuT In urmit
cu totulti s'ail surpatti i s'ail gisitil stanjenI §6seded, cum 0 de 18 anI trecutI
In care ati fostrx opritil NeculesculuI aI lisa móra de sta pirisiti i netimblati
inteatata vreme pang acum, iarti maI v6rtostl se dovedesce acésta din insu§I
tacrirulti NeculesculuI, care singura ail qisil cit firea acesteI ape fiiinda rea §i
nestatornicil surpi malurI intregl 0 face stricilciuni de ob§te, cu atat mat vartosti
cand va fi 0 siliti o api nestaternici ea acésta a se face curgerea ei pe unde
n'ail maI fostti, dar cu tóte aeestea Dedulesculti se multimi i I§I cera de la
Divana numaI ,siguranta mo0eT 0 easel luI a nu i se face stricticiune din abiltiltura
apel NiculesculuT, i cand striciciune nu-i va face, nu este davagiu pentru
mára NeculesculuI; a ciruia cerere finch"' cu cale 0 primiti la dreptate, ama
Indateratti Domnia mea pe Niculesculil: ori sii dée unti zapisti cu bunä. legituri
In Divanti, care sil se adevereze 0 de Dumnélorti velitil boerI, cii orI-ce pagubi
stricticiune se va Intampla la mo0a i namestile DedulesculuI din apa abititureI
luI, fin k' de nicI unti fela de profasis, si fie datoril Neculesculii a le
Implini DedulesculuT, i si-I plitésci i pagaba livedeI de pometurI ce i 8'01
Intamplatil Vilna mama In urma abititureI i a§a sii fémile slobodi apa pe alaititura
co ati Until, i sti'0 tie 0 Neculescula inóra sa la acela§I 1°61 ce 0-o
avea ficuti, ne opritti, saU neprimindti a da acestil felti de siguranti DedulesculuI,
atuncI si fie datora Neculesculii cu a sa cheltuiali a astupa abititura ce
ail Malta, ea sä Intórch' apa la matca (II, i móra sti-I fie opriti i pentru acésta
amil data vreme de socotinti a'§I lua sérna la una din dour), ca sii hotilrIniti,
unde dupi fro)." (jile s'ail adust rispunsil ci a da acestil felil de siguranti Neculescula
DecI amti hotiritú Domnia mea, ca Neculesculti si fie
datorti cu cheltuiala luI a inchide 0 a astupa en titru§I §i cn lucru de temeiti
Meta ce Fail desehistl pentru abitituri, ca me§terT moran, prin marafetulti
PaharniculuI Petrache Ispravniculti judetuluI, canna i poruncimil si epistarsci
a stiv'èr0 Neculesculti lucrula acesta i móra fie opritä ; pentru aceea ce
dicea Neculesculti cumcil i móra DedulesculuI pricinuere strieiciune la mo0a
sa i la alt1', pentru acdsta este slobodil a'§I ciuta, i sii d6e jaibll ca
prin cercetare de judecati si se faci cuviinciósa indreptare. 1794, Ghen. 14.
Prea Inallate D6mne,
Pe aceste cercettirI i alegerT ce s'ati Malta, eat la fata loculni de D-luI
Paharniculti Petrache Ispravnicti 0 de D-luT Serdarulti Andonie Fotino, cum 0

ISTORIA ROMiNILORt 233
CAte-va acte ne arétä diverse procese pentru mo§ii, ori cumpèräri de
aid do judecata departamentuluT, ne rrnâinduí odihnitil Slugerula Iordache
Neculesculii, yiltavu de aprodI, din luminata porunca Marie]. tale Part
adusì i inaintea nóstra frith' cu D-lui Alexandru Dedulesculti si dupe cercetarea
ce deosebitil facumil i noï asupra acesteT pricinT, cetindti atilt celea de
mai nainte cercetarI ce s'ail facutil la fata loculuI, cum i tóte prigonirile amendoura
partilorti ascultandu-le i fédend si hartele ce ni se arkara de amêndoif6
partile pentru curgerea apeI Rfimniculdi i pentru starea locula garleT ce ail
sapatil Slugerulii i ail luatri apa la acea rnerrt a sa, care acum nu luereza, fiindft
de insusT Slugerulti lasata i paräsitil, cum si de starea loculuT caselora si a
biserecel Dedulesculd, vedemil c nid unii cuvéntil vrednicil nu IT remain, Slugerului
de a nu astupa InsusT cu a sa cheltuiala gura aceT garle care ail siipatil
in matca ItemniculuI cea yeche, i ail deschisil ea sa vie la mera sa apii,
apoI pe acea desehidere de garla apa RanniculuI a gasitii aralicil i läsandu-sI
matca lui cea veche, abittutil ca totula pe cursulti aceI garle deschisa de
Slugerulii si face Oita stricaciune cu mancatura din mosia DedulesculuI, ineat
cii putina vreme if potil fi namestiile ciiminuluI seit, adict casele i namestiilo
do peatrii In prirnejdie de a le surpa de mala, cacI acestä stricaciune i pagubil
a Dedulesculul este vedita nu fume prin ins* yederea boerilorti earl: ail fostti
la fata loculuï, adica D-lut Paharniculil Petrache i D-lui Serdarulil Fotino,
ci i prin cunoscinte aplos a fiesce-caruia, ca de nu se apropia Romniculii pe
acea abatatura deschissa de Slugerulit ci s'artl fi ayuta curgerea luI pe matca
cea veehe, nu putea sit aiba. Dedulescula acesta veduta pagahit i stricaciune
la mosia Ii namestiile sale; dar la cuvéntula Slugeruld, ca stricaciunea cea ma):
mare s'aril fi pricinuita din móra co o are Dedulesculti 'artist ca abataturil din
apa Romniculul, niel acésta pricinuire a SlugeruluI nu are pia' unit temeig,
iiindil deserta i neadefératii, pentru-ca de la insusi ne adeverimil cit acea garla
pe caro este Mail', mera Dedulescultil este pro dincolo de apa RomniculuI hurt
nu este pre dinc6ce, i loculfi uncle este deschisit i hiatt garla acet moil este
cu diastima de 600-700 do stanjenI, mal in suit de loculti u-nde ail deschisil
Slugeruld acea garla a morel sale, pe care s'ail abatutil Rfimniculti ca toted',
asa fiinda deschiderea Oriel' ce mergo la móra Dedulescula ca atata diastimit
departata, mill In susil de gura unde ail deschis-o Slugerulil, pe care s'ail abatutil
Romniculil cu totula i mat vartosil fiindil acea gárla a morel DedulesculuT, nu
numiii pe dincolo de apa RfininiculuI pe unde curge acum, ci si pe dincolo
de matca cea veche a RomniculuT, care este pririlsitä de cand mutatil curgerea
pe deschiderea garleI SlugeruluT, nimica nu 'Ate prinde locil pricinuirile
Shigerultif, Crl dOrt aril fi pricinuitil acea móra a DedulesculuI yre-o stricriciune
namestiilorti DedulesculuI; ci dreptil acestea ma): susti aretate, striacittnea
i paguba DedulesculuI flindit v6duta i cunoscutii, cii curge numaT din
pricina aceI deschiderI de garlä, care ail facut-o Slugerulil pentru móra sa, si
pe care acumil abritutil Romnicula ca totulti, ca dreptate gitsimit acesta
alitturata alegere dela fata loculnY si a departamentuluï, dupe care si noi asemenea
si intocmai grisimil en cale sa se urmeze; iar hotarirea cea deseversitri
remane a se face de catre Inaltimea ta. 1794, Dechem. 9.
Vel Vor. Brd ncovénu. Costaudinii Caragea vel Hatm. vel Logf. Filipescu,
Gostandinú tirbeiü vel Logr
Cond. XXVIII, pas. 79,

234 V. A. URECHIÀ
mo§il, precum hrisovulti prin care Spätaruhá. Enache Vacarescu a
cumpèratu la mezatil mo§il de la Cantacuzinescl, etc. i a cerutil nou'a
Ana foraoa ce feicutii. in dosulu jaiba. lui Dutnitru céuodu de slujitorii
capitàniei Oltefului din sud. Valcea pentru jafulu ce i s'au fácutu dupë
pira Clucerului Bcilénu ispravnicit, i inchis6rea ce au pcitimitu Cu prepuncre
de gazdei de boli.
lo Alexandru Cost. Moruzi, Vi:di"( Boj. Mil, i gspd. Zemb. Vlah.
Cinstitil i credinciosil boerulti DomnieI mele Alexandru Calfoglu biv.
Cluceril caimacamulti Craiover, fiind-cg dup'6 cercetare s'ati doveditil jgluitorulti
nevinovatti, 'ti poruncimli dérä ca srt-lti judecI pe Clucerulti Brilénulil
pentru cel ea ce ail patimitil de la dênsulti, i s'aii pggubitil flirg de ving
frträ de niel' o dovédil vrednicg, i su-lti indestulezi la dreptatea lui. 1.795
'anuario 25.
Prea Inälate &hurte,
Ascultândü luminatg porunca Mgrier tale de la ac6stit jalbil, insciintezii
Ingltimei tale, cuí Dumnélur Clucerulil Radulti Billénulti ce s'oil aflattl ispravnicil
la sud. 1711cea, din luminatg porunca Algrier tale esindil insusI in judetil
cu o sutg si mai bine de poterasi pentru prinderea celoru vestiti tâlhari, le-ail
data in urmg, cuí subt via a3estur jäluitoril ati sedutti talharii ea o septemâng
de dile, i dintr'aceea ati bànuitìl cuí va fi fostii i prin scirea numituluI jilluitorfl,
i fiind-ca jàluitoruluí dimpreung cu cgpitanulii suíuí Gregorio Pargiannit1
a1t1 slujitorT plecase la Bucurescr, i aii datil maI mare bgnuialg; d6rg ver sci
Ingltimea ta, cuí dup.6 ce s'al" uusil in mana optti tfilharI si 13 gazde ale lorii,
de fatg ea Dumnélort1 ispravnicir din sud. Valcea, Dumnélur Cgminaril Petrache
Cluceril 13g16nulli, li frtcuttl cercetare cae unutti-unulti fies-chnia deosebr,
i iarilsI tuturora dimpreung, [Wat talhariloril cgt i gazdeloril, i niel de
cum numitulil jiiluitorti nu s'Eta pututil dovedi de impgrtgsitii la vre-o
ci niel mgear cu sciintg de popasurile lorti, séri ile ingscaria gazdeloril ; pentru
aceea top.' cer ce ali fostil ca bgnuelr de gasde inchisr la Viticea de
D-luI Clucerulil Bg.16nu, indreptandu-se s'au sloboditil cm. Vote ale lortl, intre
carI prepusl erati i doni feciori chiar acestut jilluitoril, pe mil deosebI eil
insumi cercetându-i, de i-aii disnitil pe el, sétI pe niscaI rudenii sóuí satenT ai
1°1'5, si de si ati primejduitil vre-unir vi6ta, sai de s'ati prgdatil cu
ceva sg-mi aréte ? i chiar cu graiulii acestI dour feciorI ai jäluitorulur
arkatti, cuí niel el', nieT altiI din rudeniile loe" s6ii din sgtenI pgtimittl
casne, fgrg numar infricosgrI i inchisoff, i niel* cuí este vre-unulti din el prgdatil;
tipo' de s'ail sflitil a mkturisi adeverulti fiind-cuí se afla Clucerulii
acésta etl sluga IngltimeI tale nu o pociil sci, agita numaI cuí
jäluitorulti, niel copiiI luí nu s'el putut dovedi nieT tuteo ving, niel' acolo in
fata locular, nieT ala' In departamentil de cremenalionti, la cercetarea ce li
mai fiicutil, ara talhariloril, cat i gazdeloril; si de ac6sta nu lipsimìí a Insciinta
Ingltimei tale. 1795, 'aullar. 23.
,erbanu Andrei Medelnicerfi.
Cod. XXVIII, pag. 88.

otArnicie i ocolnicä in 1794. Alte acte din cele ce dbrnii in note ne
aréta, c5. in Alartie 1793 au arsii o parte din tèrgulii Slatina §i
Ana foraoa ce s'au feicedfc in dosulii. jàlbe lui Nicolae Caporaru, i knu,
Radulti, Amza, Alecsandru Gheorghe i kintt stujitorii Ccipitaniei Oltefului sud.
Vtilcea, pentru jafurile ce s'au feicutu de ccitre Clucervlu Radulu Beilénu ce
au fostu Ispravnicu i inchisorile ce au pcitiviitu cu prepunerea de gazde de
hoti.
lo Alecsandru Cost. Moruzi Voiv. Boj. Milos. Zem. Vlahscoe.
Cinstitti i credinciosti boerulti Domniel mele Alecsandru Calfoglu biv. vel
Clucerg Caimacamil alil CraioveT, fiind-di dupe cercetare doveditil
nevinovatT, poruncimil dan, ca jaded pre °lucentlil BiIlónulü cu
pentru celen ce all pritimitil de la dénsulti, i s'ati ptigubittl färi de vinil
0 Mil de niel o dovadi vrednici, ì si-1 indestulez1 la dreptatea lorti. 1795,
Ghenarti 25.
Prea Inallate Démne,
Ascultandil luminatil porunca Miriei tale de la ac6sti jalbil,
InillthueT tale ca dupi ce s'ati pusti in mâni optil tillharT 0 13 gazde, amil
mersil cu eT la Il26mnicil In sud. Yalcea 0 de fati cu Dumnélortí IspravniciT
judetuliff, D-luI Ciminanhi Petrache i Clucerulti Radulti Bii6nulti de iznóvil
cercetare s'ail filcutti fiq-ciruia deosebT, atat talharilorti cat i gazdeloril, si pe
niel unulti dintre acestI jilluitorT n'ati datti de vinovatti, pentru eh' totT ceT co
s'ail doveditil in vini de talhirie i gázdie prinOndu-I adusti aid, WI
coi-l-altI totT ctitT ahí fostil la inchisóre cu binuelT, indrepttindu-se s'ail slobm)itil
cut Vote ale loril; apoT aceOT jaluitorl ce ahí fosttl pridatT i inchiVf in treT lunT
co amil eutll eti la Craiova i in VAlcca, de arti fi fostil precum jiluesctl, cum
de n'ail venitui si-mi aréte, di era do fati celti de care jiluescti acum, pentru
cii eil sluga Iniiltimei tale in tóte pumrile trimit6mil insciintiri, ca off-cine va
fi pridatil sell ciznitil fari de vini de citre potera§I, si sole ci pentru aceea
sunt trimisil a le descoperi dreptatea 0 a le implini pricjile ? i cftti ail venial
amil urmatil luminateT porunci ca implinire, inri acesti jAluitorT, niel de cum
n'ail niel de vinovaff nimeni nu i-ati datti, i pentru ac6sta nu lipsescil
a insciinta IniltimeT tale. 1795, Ghenaru 23.
Cod. XXVIII, pag. 93.
ISTORIA ROMINTLORt 235
,..Serbanit. Andrei Medelnicertl.
Slugerulu Miho Saudi cu. Chiriacti Buluc-Bagt pentru unti Capodu.
lo .Alecsandru Cost. llforuzi Voiv. Boj. Milos.
Rmíuindtí filri de cuvéntil de apelatie Slugertilil Miho Stiuci, dupi cum
adeverinta sa in serisu sub iscalituri-I ail datil la logofetia DivanuluT Domniei
mele, întirimìí anaforaoa Dumn6lorti veliÇilonil boerI ca si aibi Chhiacti
buni pace. 1795. Febr. 1.

236 V. A. URECHIX
tèrgovelif au urniiiritri despägubirea loat de la una slujba§il pe care-lü
bAnuiail cä ar fi datii foca. Nu mal putinü insemnate sunt actele din
Pré Indllate Mime,
Pe acésta alegere a judeciitet departan-lentilla')." nerémitindil odihnitil
gerulti Miho §tiucii, vittavil de Divand, din luminatg porunca 3/aria tale, l'amti
adusti si inaintea n6strg fa til cu Chiriacti Bulucti-Bas, mide dup6 cercetarea ce
fricum i not asupra acestet pricinT, in cea de pe urmä, insust Slugerulti cunoscéndti
di nu are niel o dreptate la cererea ce face de la Chiriacti de aceld
capodu, se va aiestisi a nu-lti mat cere, dup6 care si fémáne Chiriacti a fi In
pace si nesuperatti ; iarg Potilfirea cea de sävérsitti fénittne a se face de cutre
Inältimea ta. 1795, Ian. 29.
Vol Banti Brcincovénu. Vol Log. Filipe.cu. Ve! Vorn. 816-N1161u. Vel Log.
Stirbeiu.
Cod. XXVIII, png. 93.
Anaforaoa ce (cicuta în dosul Anastasiei ledtcoiencei venir a
ca sa ap uce pe mi, datori rèposatului ornicu Prácové,,u sa se imptinéseci
baila jalvitdrei (urm6zg intrégg anaforaoa in grecesce).
lo Al exandru Constontinù Moruzi Vvd.
Cinstitti i credinciosil boerule Alexandre Calfoglu, caimacamulti Craiovel,
fiind-cii t6te surorile celea-l-alte fä'curg ar6tare, dupe cum va vedca mal
jostt, cum-c i zapisele datoriilorti dimpreung cri nahtulti de bani se allit la
Clucer6sa, poruncimil Dumitale ca luttndu-se de la Clueer6sa zapisele datoriet,
sit apuct D-ta prin cercetare de judecatg srt implinescI de la acei ce sunt daton
dup6 zapisele lord, din mil sil facl tacsild dreptulut Medelnicereset jaita-
Ora., dupe hotitrire, prin zapciliculd sluget Domniei mele, aprodd Vatrirscu
1795, Febr. 8.
Vel Logo f.
AscultAndrt luminatrt porunca Mrtriet tale de la acéstii jalbg, insciintdinti
InältimeI tale, cg dintr'o catagrafie co de mal d'inainte ne-att intratu in mäng,
se vede cd r6posatuld Vornicu Stefand Präscovénuld
. . .i cate fiice de ale reposatuldi Mote gicu cit sunt in zapisele altei suma
a Dumnélord Clucer6sa Dumitrache /arfara, ce so aflä la Craiova ; iarg suma
ce s'ad hotaritil de Mgria ta ca sit iée jaluitérea sunt talen l 7000 ; de ac6sta
insciintiimil InältimeI tale. .1795, Fevruar. 2.
Cod. XXVIII, Pag 97.
Biv. vel Baniz. . R. G. biv. vel Log. A. 1. Cimera.
Tal. 9875 cu zapise pe la una alta
225 galbeni Impdrrtteset
22 galbent veneticI
260 bant nemtescI
In nalitit

ISTORIA ROMANILORt 237
1793, Mniü, din cari se vede ct dei cununiile i divorturile eran de
dreptil bisericesca, totus,1 Domnitorulti 10 reserva dreptula de apela
§i de intervenire. Din actulii de la Iulie 1793 se va confirma informatiunea,
cä, pereusiile, adecä clironomiile ce nu reveniail directa
orf ['fiord mortulai, se fäcéu in 3 partl, din cal-1 una se
versa in cutia milelorri. Pereusiile se recunoscén §i la copia adoptivf,
chiar décä aceia eran dintre tiganl. Proprietätile dotale eran nealienabile,
dar din acte ce se potil ceti in anexele generale la capitolulu
justitieT, se va afla, ea cu invoirea Domnitorulin (in 9 Augusta 1793)
s'a patata' inlocui o proprietate dotalä cu o nouä cumpOraturä, !acata
in anume conditiuni. Cum o femee divortata de sotulu el, ceind mai
acela era din vestitulti némii Filipescu, péte reintra in venitulft
dotaln i in ce conditiuni 1:Me ea fi i epittópa minorilortl copiT, se
va vedé din alte acte, din Tulle 1793, ce reproducemn in anexele generale
ale capitolulta nostru acesta. Din alte acte, totii din 1793, se
péle vedé aplicatiunea de paragrafii.
Insemnatatea justitiel se vede mare cbiar fati cu Biserica. Ama
veclutii intervenindil Domnitoruln in procese de divortn. In acte din
anexe se va vedé cum unii protopopii este adusil cu mumbas,iru, la
infatiViri de procese. Procesele dintre monastiri i particularl nu
sunt influentate de faptuln ca una din partí e o monastire.
bunä-611, actele relative la procesulii dintre Monastirea St. Moral de
la Focprii cm chiria0 unoré. prävalii ale el ; véda-se actulu din
1794, Aprilie 47, prin care Monastirea Glavaciocil este condamnata
a perde 60 talen: din 65 cu cati véndase lui Anastasia Ionitis dreptuill
de a Sine bilcanie i carciumä pe mos,ia sa Cernatesci §i apol
mal cedase acestu clreptil §i la altulu; §i procesulii hil Socol ca Monastirea
Rada-Vi:1dd, din N-bre 1793. S'a invelitil din non M-rea Mihaï-
Vodä ; mek;teruln a fostil denuntatil cá a gasitn nisce averi in coperi§.
De aci procesa, care se péte vedé totu in anexele capitoluluI Bisericei.
Fórte curiése sunt nisce catagrafli de lucrad din o clironomie...
dar lectorulii, doritorn de a cunósce mersuln justitieï sub Alexandru
Mortizi. va patea insusj dea séma de acésta din documentele ce
lo publicaran in anexe.
XIV.
Comerla, industrie, bresle, fiopte, etc.
Numer6se acto ce posedemn de la Alecsandru Moruzi cu referintä
la acestil capitolil aln lucrarel nóstre, ni-ln aréta s'a fie fostil unn

238 V. A. tIRECHIX
Domna care a intelesd Importanta cornertuliff *i a industriel nationale.
A. Moruzi a purtatu atentiunea sa asupra Nizamuliff, de care aiurea
amti vorbitü i prin care in urma Wei de la Kuciuc-Kainargi, Turcil
ai fostii opritl de a maT intra in Ora, decal numai cu speciale permisiunl.
Moruzi a urmaritii egalmente netrecerea färä de Invoke a
cerealelora §i vitelora poste Dundre. Din acestil punctii de vedere este
cu deosebita atentiune asupra djerepilorii, car]: adunati of pentra Tarigradd.
Pre ace§tia negre§itti if ajuta in implinirea misiunel lord, ca
atat mal bucurosti cà djelepii erati cre§tinf, organizati sub unti §efti
sal &Wt.'
Dam( in note aci unele acte cart' ne arétá, cá daca, pe djelepf
Moruzi if ajuta intru indeplinirea chemdref lord, pedepsia insä it'd pe
totI acel carY, fie Omni', hoer.' séú impiegati ajutaii, orI cdlcau, inii
contra Turcilora. 2
Iatä o carte de scutire a lul Nicola Djelep-ba§a peste 11 judete:
Zemb. Vlahscoie. Fiinda-ca Basil Gelepilora pentru slujba cu care se
oranduesce la tréba °flora de t^ebuinta Tarigradulta, atilt aidf pana a se
strange, i la pornitula si la chivernisitulti mergerel ca inlesnire la drumil, cat
si in Tarigrada, Oat a se face teslimil la vremea acea orinduita suma deplinti,
aa avutü mila Domnésca prin cartile fratilorti Domni: de maI naintea rRistra
precuma ne-amti pliroforisita din condica Divanulul, cat i prin cartea DomnieI
mele de la létil 1193 Aprila 19, a scuti la vremea erbarituluI oI notte-spre-qece
mil', la care acésta epistasie aflandu-se mama Nicola Gelepulti randuita la unspre-4ece
judete pentru stringerea °flora de tr6ba Tarigradula, facut'ail rughchine
Domniel mele prin jaiba, ca sa-la miluiniti cu acesta scutéla de 01; decl
ea sail pue Mfg silinta de a nu se face vre-unil casual la acésta tréba delicata
ea caro este instireinatti de catre Domnia mea, spre a respunde la vreme
suma °Horn cea oranduita care se cere de a se face teslimti la Tarigradil, amu
bine-voitti i amtl datil acesta Dornnésca n6str11 carte Nicoli Basu Gelepilora,
ca sà aiba a scuti de erbaritii ol noua-spre-zece Ina, la vremea erbaritulta, precum
ati avuta i coi mal naintea lui, pentra care poruncima Domnia- mea
von6" erbarilorti, ca sul nu facetI superare de erbaritti pe acésta suma de oI,
ci sa le dap: bung pace. 1795, Aprilii 17.
Anaforaoa pentru nisce locuitori dela Gaujani ce au trecutu zacherea
in léra turcésdi.
.To Alecsandru Costandinu Moruzi Vvd.
Dupa ruggciunea ce deosebita i prin euvêntti facutti aci DomnieI mele,
dumnélui vel Spataril, pentru ertiíciunea Lora, ca pentru unil lucra Menta, iatii
Domnia mea ac6strt data ertama de alta pedépsti, Era
numaI pentru zapeiI, poruncimil sul plat6sca améndoug- trepedele la doI mumbasiri
ce ati fosta, cate talen l c)ece, i sul lipséscul i din tr6ba zapciretului de

ISTORIA ROMINILORI.1 239
Daca cu aceste mèsuri Alexandru Moruzi protegia pe locuitori In
acum Inainte en totti; pentru care D-ta vel Vist. sii facI porunca Domniel mele
catre Ispravniculti judetaluI de a lipsi, precum si pentra biicanï iaräsI sii facl
porunca Domniel mele de a-I muta din acelti satil, iar pentru acelti odobasa
ea neferil luI porancimil damitale vol Hatmane, lipsitl dinteac6stä
1793, Maiti 9.
Vel Lagar.
Prea lnallate Démne,
Din luminatä porunca InältimeI tale amil fAcutti cercetare de graulti ce
all vêndutti locuitorii din satulti Gánjeni la caice turcescI de decind6, i m'ama
domerial cii ca adeVératti ati f6ndutti, cAcI ant6iti satulti GiujenI ati märtarisitti
singar, cii ail vêndutil unulti o chal, altulti dou13, pentru care-mi ar6ta
crt socotéla acesteI sume de grati ce s'ati vêndutti mai pe largil o scie Hatmetu
odobasa co. unti neferti allí luT, ci prin marafetulti luI s'ati vénduth i elti In
locti sii plizéscii de a lisa sä se apropie caiculti de tara turOscli acolo la margine,
elu care spondarisindti ea Turca ati dusti cácele acolea i altti mijlocitorti,
fiind matti grää de la dénsii si de la caicele acelea, ca t6te acestea, grati aun
di s'ad vé"ndutti de cätre acestI s'aten! nu este tägtiduire, pe zapciu pläseI
t6te ci slujitorit de la Cacalet1 ati márturisitti Inaintea mea, crt ati vêndutti grail
elti i Inca' ei ved6ndu-lti pe elti cii ati v6-ndutti, de aceea s'art Indernnatil a
viudo; clpitaniI ce ad fosal mumba§irI in douë ranciar): pentru aceste pricint,
iaräsI asta ariStari, cii s'ati Incredintatti, cii ali vêndutil si zapciu; elti lusa ea
totttlil se apera si tä'gálduesce dichdti cumeä putinti grart stricatti ce ati avuttl
Fati vènduttí la untl parnênténil dincolo din GiujanI, ca faca rachirt
säteniI din Gäujanl iaras1 as dará nu pottí sii icu1 de fact.]. acéstil
aretare, cadí: se aflä, altti zapciti acolo, dará curn-cä grâtl s'au vílndutti panä acum
nu este o indoialä si cuma totl sunt Invinovititl la aceste pricint, este lucru
de fati; clara' ca unil lucra ce nu-sI avea pang acuma nizamulä pasil In lucrare,
remane la milostivirea Märiei tale de a fi trecute en vederea astä-datä s6t1
nu. Nizamulti ce ami s'ail datti la acéstä, pricinii din parten mea, este acesta :
cipitanulll dula CacaletI i slujitoriI s'au pedepsitti co. bitaie, satulti Gä'ujani.
ce era poporti alti ctipitäniei Cacaletitorti, datti poporulti cipitanieI Odivoin,
i d'anda-se crtpitanulti Odivoiu aicea, i-amti datä tóte povätuirile, cura
se urmeze de acum Inainte. Nizamulti ce se cuvine a se mal face este acesta
Ahmedu odobayt cu neferulti acela de tot si lipsésc6 dintr'acea plasä i celti
ce se va orandui si nu se mal arnestece In trebile t6ranilorti ; pentru bacaniI
ce sunt acolen, care ati fostä odatä streinT, i acum sunt ptiméntenl, de este
unti atril Inc6ce, fiindti impotriva nizamuluI SpätarieI, eAcI ea numire de bäcrtnie
strIngti untti vêndil in Ora turcésert, sa se scadä satulti GaujanI co.
dajdia toril; t6te acestea Inteacelasti chip se partirá cuviinci6se, la patina socotéla
mea; inri hotärirea cea de srtvé'rytti fémane a se face de catre Mina ta.
1793, Maui 9.
Alti Mafia tale prea plecatti slugil, lenache Vaccirescu, vol Spat.
Cond. XXIV, fila 131.

240 V. A. tTRECHIÀ
genere, oil comerciantil romani in contra abuzuritoril turcescT, pe de
Davaua ce ait picuta Haueivii aga zabitti, Oltenifel asupra edmetraului
Anghela pentru pricina ce s'au
Io Alec.sandru Cost. Moruzi Vvd.
Mrteard cit fapta numituld Angheld este vrednicti, de mare ped6psii, do
ac6str data* osändimil sil, se pedepséscr ca o sutil toiage pe talpT la p6rta
cartel DomnieI mele, si lipsitil flindrt de slujba citmitruíiei, srt se trimitä surghiand
la ménastirea Snagovil; pentru care-ti poruncimil vätafe de aprodI
le sévérsesd acesteft. 1793, Augnstil 22.
Vel Logof.
Pré Inaltate Dchnne,
Pentru davaua D-sale Havrzti agrt zabitti OlteniteT, co ad fiicatti asupra
ermrtrasulaY i asupra luT lamia cOpitanti, Sprtarti de la Oltenitr, curneO el ad
datti crtrff odobaseT allí sill, ca viindti la Bucuresd sit cérti zabitlìcultí Oltenite'í
cum ert pänr ìí intérce pe odobasa din cale ca acele crrtI, iatit numitiT ati
trimesti órnenT. In acea parte la Turtucaia de ad adusrt Turd dinc6ce la ()llenita,
ande mal' ântèiil cuprinOndil pe neferiT ce-I avea acolo, apoi sosindti
insusI ftirr, do vasta l'ad cuprinsti TurciT i 1-art legatd si l-ati brttutti, ca !ami/lata
poranca Milriesí tale ad hostil oränduitti D-lal alti 2-lea portarti ca sil
facil cercetare la fata loculuT, si pe eeld vinovatd sil-lit aducrt la Märia ta ; daal
adue8ncld mumbasirald pe numitil Anghelii Climrtrasuld si Viuda ctipitand,
ciirtile ce le-ad grititti numituld zabitil dupe lurninatä porunca Mirla tale, ad
infrtosatti orénduitulli mumbasird pe cfite-sl treY inaintea n6strrt spre cercetare
s't mai antéid pe Vladti crpitanti l'amil intrebatti ce are a qice la aceea si dit
pentru crtrtT cit ail scristi n'ají trgrduitti, iar pentru chirmarea Turciloril de la
Turtucaia de tot se aprtrO cr n'are de scire nimicti, farrt numaI dete acestti tacriril
in scristi adicr, eh' la 17 ale luneT acesteia ati véçlutti 17 Turd turtacrienT
dreptti la ertmrtrsie, unde mergêndti i elll ca srt cerceteze prin crmiirasI
cine sunt acel Turd, si ce cantrt? i intrebandri pe Anghelti cruntirasuld
I-ati réspunsil cumcr trimesti Hagi Mehmetui Aga Ciumbruciuld, ea sä fie
de pazit cämärasid, iaril pe la vreme de chindie viindd i Havrtzti zabitalti ca
unti mesterti de ande all fostil dasti, ahí vé4utit pe acei 10 Turd turtuctieni
sculändu-se deodatr asupra nurnitulttI zabitti, i biltända-lti intreba unde este
odobasa? orl 1-ati morad? si peste doué césar' viindil i odobasa s'ad potolitti
pricina. Alti doilea alud intrebatil si pe Anghelti cilmärasulìí ce are a réspanda
? si de tot s'ad apartad, crt niel carte n'ad datil odobasa, niel. 1.-art trimisil
elli ca sr chirme pe Turd de la Turtucaia, ci unti frate a celuI odobasa
merad de i-ail chirmatil, fiindu-I témil s'A nu prtiméscrt frate-seil de crttre zabituld
sed; amil cerutti crrtile ce s'art cerutti la acelil odobasa, care arétändu.ni-se,
amil gulsitìl numaY doné, cele serse de ctipitand, fiind-cr pre noi améndoné
slugile Mitriel téle filtra care ar6tr, cum-cti, 1-ad spusti numituld zabitil
cr, nu va sr, se schimbe, II (Pea cit schimbändu-se bine ar fi sr rémfie in locti
Ibraimil odobasa alit numitului zabitui, fiindil omit bländil i petrece bine ca
totiT, i macard cr alta ciirtl nu s'ad maT grtsitti asupra acesteI pricinT, cum si

ISTORIA rtombar,ontr 24 t
alid parte Moruzi retntdria familief sale hrisovulu data. de Ipsilante
luI Enache Moruzi, vel Vornicil de 16ra de susti, pentru stiipanirea
PloeOlortt, brisovii desflintatil de N. Mavrogheni. Prin hrisovulu
Anghelti camiirasulti Cu tke cil se ap6ril ert n'a trimesil elil ca sil vie Turd de
la Turtucaia, dara atta Yladil cilpitanti dice cil i cu povata luT Anglield eilmarasulti
ati trimisil de i-ail chiamatil pe Turtuciled, darii. i instisI numitulii camarasil
Anghelil i-aii spusil ca elil i-ati chiamatil fiindu-I frica, ded numittdrt
Angheal cuma, se invinovilt6za si se osandesce spre ped6psA esto lucra vedutu,
de vreme ce ail Indraznitti sa achica Turd asupra zabituluT MarieT tale ; ei pedépsa
lui fémane la drépta hotarire a Marid tale; nu se invinoviltézil lusa mai
putinti i aceT Turd TurtuciienT, ce ail indraznitil sa calce in t6ra Milrid tale,
sa ridice arma asupra zabituluT MilrieT tale, pe vorba unuT eilmarasri, In vreme
ce acelrt zabitti este oranduitti sil paz6scil acea margine de besliI si de faptele
toril cele netrebnine ca acestea; ci i pentru ac6sta nadajduimii, ca ca ajutoruld
huzmetulil Mard tale li se va face si acestora cazuta ped6psa, pentru a so
pazi dreptulti patria nóstre, i can6nele nizarnuluï, (lupa, cuprinderea Impgratesciloril
porund; ci de cercetarea ce ardí facutil de t6tii, curgerea acestei pricinT,
printeacésta a n6stra prea plecata anafora, ar'étamti Miíriet téle; iar ltotilrirea
férnane a se face de catre Inaltimea ta. 1793, Augustil 22.
AI Milriel téle prea pleeate slugT: knache vel Spat. Nicolache Hatmanrt.
Cod. XXIV, Fila 388, 389. 370.
Alzaron' pentru ca sci se ridice pe unft Tudose cu familia lui sa-lu daca
la Tergovilte (rapta fdia).
Io Alecsandru Costandini Moruzi Ved.
Dumn6ta vel Spat. sit tritnetT zapciil spiitiirescìl, sil ridice pe acestil Tudose
en familia si eu t6te ale luT daca la réxgoviste, unde poruncimil
D-v6stra Ispravnicilorti Dambovitd sa-lil asedati cu numele luT la dajdie Inteacelti
judetil, si sit-lit asedatI la Yisteria DomnieT mele, i In loculti ha la
slujba poruncimil Dumn6v6stril Ispravniciloril de Ylasea s'a datT pe acelti Mama
cu carele s'a fiti scitdutl la dajdie, tnsciintandu i aretandu porunea ac6sta la
visteria Domnid mele spre a se sertdea ca numele liii. 1793, Octombre 5.
Proa Inallate Dcimne,
Unti Teodosie sin Ivano ce ail fostil ceausii de slujitorT la ciipitilnia Daia
sud. Vlasca, fiindrt omit en urmiirT netrebnice la ale nizamulul oranduelT,
acea capitanie este de margine, Impotriva serhatuluT Giurgittlut, acestu
ceausil de slujitorl datoria art fostil ca maT vértosii srt se atle silitorti cu
la al& nizamuluT trebeT i pricineT, ca srt i6e pilda i cel-l-altI slujitort i locuitorl
In potrivg, sil, nu faca' si altil maT multe pricinuirI Impotriva nizamulta ;
de aceea gasescil cut cale sil fie luminatrt porunca Milrid tale, ca numitulii Tudosie
sa se ridice de acolo ea familia, si t6te ce este ale luT, si sil se mute la
Urgoviste In judetuIrt Dambovita, ande srt se inearce judetttlil cu numele luT
la dajdie, i In loculil lui sii se d6e un lfiirza, carele iarasT ceaustt de slujitorT
fiindil la numita cripitilnie, de astil primilvétil s'ail datil la dajdie, prin aretarea
Morid Romdtailoril de V. A. Urechid. Tost. V. 16

§42 Nt. A. LIREt1111
acesta, din 24 Maid 4793, contra-semnatrt de boeril din Divanti, ora-
1116 infiintatil de Miliaiii-Vitézulti devine lar proprietate privatä, cu
tòta lupta sustinutä de Ploeteni In trecutti §i care se va repeti §i in
viitord. 1
mea ce ama Menta catre María ta numal pentru ca /La fasta atuestecata la triSbil
pentru atata s'ad fosta data la dajdie, i pentru numele lu Incarcandu-se
judetula Dambovita, pentru Tudosie ce ati fosta ceausti sí sil dbe la dajdie la
acelti judetil, sil se descarce judetulti VlasceY, si acestil Marzea s'A rgmae In
loculti lui Tudosie sa slujacri, la capitanie; iar hotrtrirea ceo, de safèsitti ri5inane
la M'aria ta.
lenaehe, vel Spiltara.
Cod. XXIV, fila 456,
Hrisovulii Duna/Id/ti Vornieulfi Moruzi pentru mofia Ploe§ti.
De vreme ce dup6 asem'énarea nevNutet intocmirl a celara cerosa' si
celara pamêntescl, ail luata buna oranduiala i bunulti asedlimêntti, ca dice
Dumnedeti In sfanta i Dumnedeiasca scriptura : prin mine Impsératii Impgratesca
i DomniI stapanescti, carera li s'ají harazita de la Dumnedeil a griji
pentru buna stare a celorti lumescY Inteamaidoull chipurile, adeca bisericesee
politicesce, iar mal alesti i antéai a fi supusT la Dumnedeescile pravile,
printrInsele sti lucreze celea folositare de obste némulul omenesca, dandti tuturorti
celea dup.() vrednicie, etici dupg cuvè'ntula inteleptula Platonti mare
nedreptate este sa se aréte cinevasI drepta, fara de a fi ; decT dup5 Damedeésca
pilda a sfinteI EvaugheliI, Intru care Domnula aü Incredintatti talantu/u
slugilorti sale celorti bune, judecrunti eu dreptulti, a Impartasi cu celea ce avema
acum In manI pe fies-care dupg slujba sa, poruncindu-le a l'aman° neclatitti si
novata/nata Intru stápanirea MmuluI lorti, ca unora ce bine metahirisesca facorle
de bine, cadí de este cu dreptulti sil se ajute tor'í scapatatiI, ca ca't
va.tosil ar fi mal' ca dreptate, urmandti Dumnedeescilora ci apostolicescilora
pravilI, sä ptizimü bunatatea lumin6sa, cu atat mal multa cat Impotrivirile s'ar
Immulti din réua naravire ce salasluesce intru col ; pentru aceea i 6reslcarele
fintar/ barbattl de cinste, de nana Imp'ératesca, miei lucran l cersinda,
s'ati castigatti de la Alecsandru Machedonénula, dreg6toria stranosilora lui, chi*
cine cauta pe ea vrednicI lauda dobandesce, cum si Darle stapanitorulti
Persilorti- ca mare cuviinta fiinda asupra facerilorti de bine, ati visti eti mal
ImOratescti lucru este a adauga, decat a scridea; pentru acésta dar cate ati larazittl
cel mal d'Inaintea /lastra fratI DomnI, celoril ce [di impartasire la celea
politicescY, Intru celea de fruiste obraze, cut /ata pentru striMucirea nbinuluT,
eât pentru resplatirea slujbelorti, ea féd'Ondti ceI-1-alti de obste stti urmeze faptelar
lorti, si noI Intarima acelea damn i hartul, ca sa fémae nemiseate si
nestramutate, fésplatindti ostenelile celea catre patria lorti, i coi de acum catre
noI ca credinta, si cut tate ca se cuvine sIt //iba Oree-ce mai multa decat acestea
acela ce ea nestriimutare este ea totula i cu Mula data la bunlitatea
politicasa dreptatea ómenilortí, ca Intru acestasT chipa vointa obrazulta aceluia,
avaldti ajutorula pricinile celora din afara bunatatf nezatignita IsI aréta
prin agoniselele sufietescT, pornirile catre celen bune ; Invrednicindu-ne dará
milostivula Dumnedeti ci eu Domnia acesteI tal pravoslavnice, ama socotita

ISTOMA. ROMiNILORt1 243
Narturile de asemenea nu patina' , alraurea Cu monopolurile,
confinad sub Alexandru Moruzi, sá paraliseze In cat-va comerciald
mostea ca o d6torie nettigaduitá a obrlduireY, i grtsindti t6til mosia PloestI, i
cu satele ce se aflh pe dênsa hártizitii de Domnia sa fratele Alexandru Vodil
dupli volnicia ce ail DomniT pe lucrurila DomnescI slobode, la Dumn6luI
cinstitulti si credinciosulil boerulil Domniel mele Ienache Morazi vel
nicti de téra de susti intra desávé'rsita-I strtpánirea Dumisale, procura din hrisovulil
Domnieï sale de la lét 1775 ne adeverimil, eum i Domnia sa reposatuluI
colae -Poda Caragea ca aceeasI volnicie Domnéscil ail intruitti i ati hilrázitti
acéstá mosie PloestI i ca totti «astil(' iarásI Infra desrtv'èrsita stapanirea
Vornicului, dupli celea ca amruntulti cercetarI ce ati fácutrt Domnia sa atát
In fata loculuI cat si la divanu oráseuilorti de acolo'
precum iar din hrisovultt
DomnieI sale, cu lét 1782, ne pliroforisimil, care acésta danie art mai intárit-o
Domnia sa fratele Mihaiti T'oda Sutulti in Domnia d'ant6iti, prin hrisovulil
f64umti cu létulti 1783, lásándil i mosia si orasulli cu t6te veniturile,
dupli privileghiurI ce art alti stápárá Intru desávársita stápánirea Dumnéliff,
-cand viindti oräsenif din PloestI cu jalbá si ceréldil slobogenia ceea-ce ail avutil
mai Inainte, Domnia sa i-ail rênduittt in cercetarea spre a se dovedi, cáti
carY se tragil din némurile celea adevlirate vechï, CálárasiI-RosI çi CámárriseiI,
si pe liude nouli-spre4jece ce s'ati doveditil i s'ati insemnatil numele loril In
scrisrt prin catastiliti iscäuituí la Divanti, art Watt" Domnia sa privilegheatI ca
sil nu d6e dijrná sért clacá, çi asa s'ad urmatti ránit cand ail venitti Mavrogheni
cu Domnia aicea in térti, cand macar cá Mil de cav6ntil ati anerisitti acera'
hará ce s'ail grtsitti de trei Domn1 si isterisinda pe D-luI maI susil numitulil
boorti de orasulti Ploestilorti, ati data hrisovulti tuturoril oráseniloril din numitulti
orasti Impotriva de obOe a fi privilegheatT, si celorli ce s'ail cá4utuí, si
celorti ce nu s'ail cljutti cu care att datil priciná orrtseniloril de a porni jaiba
si In 4ilele MilrieI sale Mihaiti -Poda Sutulil intru allí douilea Domnie ; dará
fiind-crt cu prea Inaltil poruncil Implirátóscil pecetea lui Mavrogheni s'ail anerisitil,
nu s'ail tinutti in sémli, d'anda hrisovulti Domnia sale de alá douilea ot
lét 1792, Cu care anerisesce acelti hrisovit si intilresce iaräçi darulti Dumn6luT,
dupli cum si mai Inainte la ceI-I-altI fratl DomnY s'ati urmatti; acum dará orrtseniI
ce sunt set)litorY acolo pe acea mosie, venit-ati cut jalbá si la Domnia mea
ceréndti °reptil cut totulti in stitpánirea lord, çi mácar ch' acestá dar ce s'art
hgezitti Dumnélui" VorniculuI este f6rte ca dreptate dupli vrednicie aflandu-se
DumnóluI de n6mil prea si chi-Iterad intlfac6strt toa çi fárá avutrt
de mesh' cu care slti pótui tinea casele boerescI Inteacestil pám6ntil; noI dará
nu ne-amti grabitil cu a Intifri acestil dupli dreptate dará fárá a nu cerceta
mai ci amti Infittisatil la Divantl tnaintea Domniei mele ca Dumn6luI
Vorniculil fint'6irt'Moruzi,
ande dupli ce &n'U cititti hrisovulti ce are D-luI Vorniculil,
careto arlitrunti maI susti, anììl cerutil la (tasen' sá ne aréte çi eI hrisóvele de
ID DomniI ca vedemil de fostil hárrtzitrt loril mosia ac6sta mal' de
mtinte, ca cu vechT' acósta s'O' cunóscemil de ati pututil Domnia sa Alexandru Vodil
Ipsilante a faca ca cale harulti acesta la D-luI Vorniculá sal nu ? i mä'car crt
numaI nisce copiI de poruncI Domnescl' vechli ale Domnia sale Mateiti Vodrt
Basarabti, si a DomnieI sale Grigore Veda Ghica, neincredintate çi neadeverite
de nimenea, ne arlitara, dar celinda-le Domnia mea cu amliruntulti ami-1 vlitjutil
cá nieT Intr'una nu cuprinde c'a fostli si mosia cu plímé'ntulti dimpreunii. data

244 V. A. VRECHIÀ
orelorii. La anexele acestui capitola, cetitorula va afla o serie de ade
relative la narturT §i monopolurl. Aci in note aducemil numal cate-va
lord ca sit o stripan6scrt, ci Impotrivri o numesc prin tóte cäri1e toUl slobodii,
Domn6scri, i numaI hrana s vi-o fad, CRraii, RosiT çi CtimirriseiT pe dénsa,
fruit diima i frtrii de chi* nic cii scrie Intr'acelea copiT do a fi privilegheatT
Po langil Cìflhírai, RosI si CrimirriseI ortisera totT veri-catI voril fi, si
se voril aduna str6inT dup6 vreml In Ploestl en locuinta, si pe acelea liudo
nou6-spre-qece ce s'ail doveditti e se tragti en adev6ratil dintr'acelea nemurT,
atilt la cercettirile fratilorti DomnY, dup6 cum maT ar6ffinti, cum si la cercetarea
ce si Domnia mea ca aingruntulti amti fileutti In Divanil, i-amti
ca si nu d6e nicY clac, nicT dijrn, dup6 cuprinderea cartilord Domnieï
mele ce s'ail datil la manile lord. Asa dar, pliroforisindn-ne Domnia mea cìí, ca
und hiera slobodil Donmescti, ad pututti i ati avutil volnicie numitulti fratele
Domnti Alexandru Vodil Ipsilante a hirtizi uncle ad fostil buna-vointa Domniel
sale, care hard ce s'ati fìleutil °data ca dreptti euvêntti allí volnicieT ce ail
avutti, neptitadd eel din urmti a-lti anerisi funi pricinil vrednicti, i Inci
rinda-1 In urnirt reposatulil Nicolae Yea' Oaragea, cum si Domnia Sit Alihid
Vodi Sutuld, Intru am6ndou6 Domniile, n'amti putu tut Domnia mea acnm cu
cuv6ntil dreptil a strica patru hris6ve a treI fratI DotunT, ci aind Intrtritti si
Domnia mea aced dupti cuviinti hard i stipanirea DumneluT Vornicultfi, atfit
pe orasil, cat si pe mosie, i pe satele celea ce se afirt pe dónsa, spre a fl
luandil de la toff dijma, claca, adetulti
dup6 ase4rim6ntu1ti ce va face Dumnélg, vénOndri numaY vinurile i rachiurile
Damn61uI dup6 privileghiurile ce ad totI striping' mosiilorti, i amil datil la
manile Dumnélul hrisovuld DomnieT mele pentru stripanirea si volnicia Bumn6luT
cinstituld i eredinciosil boeruld DomnieI mole Ienache Moruzi vel Yornicti
de Ora de susti, nu numaI pe mosie, ci si pe °rapid Ploestl, ca Intru t6te
IntocrnaI sil urmeze ca stipartirea dup6 acelea hris6ve ale fratilord DomnI de
maI nainte, si sil aibti tilte venititrile i folosurile pe deplinti, precum
tocmitil i s'ail hotititil de Domnia lortí i de noI; careia hotruirT poruncimrt
Domnia mea si ispravnicilord ot. Prahova, sii supue pre PloestenY, i fill de
YOTE1 lOrri a fi urmitorY, citindti hrisovuld Domniel rnele In aqulti tuturoril de
obste la ()rasa, spre a Intelege, ca sit scie hottirtrea, si spre a se astamp6ra pricinuitoriT
de WM' çi amesteciturT ; asemenea sit aibrt Dumnéltil Intru acestti
mai susti nurnituí orasti PloestI patru scaune de carne scutite i apdrate de
erbriritil, de fumiritil, de vami si de t6te angariile ce dad alte scaune, pentru
cil acestil privilegliiti Id are Dumn6luï, atilt de la Domnia sa fratele r6posatti
Nicolae Vodil Caragea, i prin cartea Domnia sale Mihaii Vodil &quid de la
ant6ia Domnie en 16t 1783, Mart. 2. Asisderea sii aibit volnicie a face pe ac6sta
maT susti mosie a Dumisale tórgil In lies-care anti odati, la 23 (hie ale lima
luT Aprild, In ilioa sfantula Gheorglie, care t6rgti se tie o s6pfémilnii de r6ndil,
si la acestil t6rgti si nu se amestice niel ispravniciI, niel vamesiT, nicI altI
6inenT DomnescI Ultra nimicti, ci sit aibi D-liff a lua vama cea obicInuitä
obiceiurT la térgulti acesta, dup6 cum si latí si la alto asemenea
targuri, cum si vinti i rachiti sit nu fie volnicti a vinde la acestil t6rgil Intru
acestil s'épt6iMinri filril scirea °mule. Dumisale, pentru cli i ac6stil vole o are
Dumnelur dati i Intìmniti, atilt iarilsT prin cartea Dumisalo reposatultif Nicolae
Caragea, i priu cartea DoninieT sale Mihaiti Vedil Sutuld de la antaia Donmie,

ISTORIA ROMANILORt 245
anume: Anaforaoa lui Enache Va'carescu .5i a altorti divaniti, provocan.'
de jaiba negutitorilortí piim6nteni, pentru pricina luminiirarilord.
Se fixézd nartuld de 23 de parale oca de lumindri i diverse
regule in privinta adun'Arei se'ului din judete i de pe la macelarii din
orasii.
cat i prin hrisovulil totti allí DomnieT sale de la a dona Domnie ; deosebitu
de acestea, maT mntlirimü Domnia mea printeacestti Dornnesculti nostrn hrisovil,
darulti co ah maI avutil DumnéluT, prin dotth chrtI ale Dumisale fratele
Vodii Sutulii, de la antèia Domnie, i prin hrisovulti totil ahí Dumisale de alti
dottilea Dornnie, pentra tart, vhttisia tiganilorti DomnescI ce se atla la Ploestt
in sud. Prahova, ca sh-T fie Dumn6luI clduiti ca tutti darti duph dreptate
duph cuviintrt, ca aibrt a-i tinea i a-I sthpani pre eT, nevestele bru, copiii
loril, atat Dumn6luI, coconiI DumnéluI i totti némulil DumnéluI, cu bulla pace
nestrhmutatT, i cand dinteac6sth vtithsie de tigant ce se aréth, mai sush se
va intèmpla a lua en cununie tiganil pie tiganch, s6i1 tiganch pro tiganil din
altI tiganI Domnesd, sui remae i aceTa iaruii Durnnéluï, faril a i se cero schimbil
de crttre nimenea, pentru ch asa se cuprinde si in chrtile fratelaI Mihaiií/oda
de maT nainte ce le are Dumnélul, adeverindil hrisovulii ac6sta cu însuíï credinta
Domniel mete Io Alexandrn Costandinil Moruzi Voivodti, si cu credinta
proa iubitíloruí DomnieT mele III : Costandinti Vvd. Nicolae Vvd. Dumitrasco
Vvd. i cu toth sfatnlil cinstitiloril i credinciosI boerilorti celorri marI aI DivanuluI
DomnieI mole: Nicolae Brancov6nu, vel Vist. Dumitrasco Racovith, vel
Ianache Vachrescu, vel Sprit. Manolache Brancovénu, vel Vorn. de Ora
de josri. Manolache Cretulescu vel Vorn. Nicolae Filipescu, vel Vorn. Costache
Ghica, vol Log. de Ora de sud'. Scarlatil Ghica, vol Log. de Ora do josil. Nicolae
Hangerlrtu, vel Hetm. Dumitrache Manu, vel Post. Isac Ralet, vol
Dumitrache Schina, vel Cornis. Nico!ae Racovitä, vel Paliar. Iordache Palada,
vel Stol. Iordache vol Suj. Dumitrache Costandache, vel Pit. si ispravniculti
Scarlatil Ghica, vol Log. de Ora de Osa; si s'ah scristí hrisovulil acesta aict in
orasulil scannuluT DomnieI mele, BucurescI, la anufil de la nascerea Dominara
Dumnecjeti i mantuitorttlil nostru Is. Hr. 1793, Maiti 24, de Partenie Monalti
Zugrivuld.
Crd. XXVI, pag. 39.
1. Anaforaoa DumnélorU velifilorU boeri ce au fautil la jaiba negustoriloru
pcimenteni pentru pricina lunzincirilorn §i, intdrirea Mdrici sale Ni Voda.
Io Alex. Cons. Moruzi Voivodit.
Cu sartalli acesta, spre a lipsi adich orandaelile de gil, (fiindil cunoscuth
greutatea ce se pricinttesce dinteacésta) i eu aceste pontarT caro legrunil
Domnia mea pentra buna oranduialá, curatenie i dreptate a politia, primimu
Domnia mea cererea negustorilorti, i &hui" asuprrt-le luminarile de shu, inteacestasT
chipti adech: antaiti lucrarea seuluI si a luminhriloril sO' le faca dará,
la marginea politieT, iar nu inhuntru, do unde sa aduch luminhrile gata in
orasti, unde sti tie prrtvaliI cate voril trebni, indestuld pentru ajungerea i nediscolia
dephrthreI noroduluT ; alti doilea, negnstoriT aceqtia carI iiuí asupra toril

246 V. A. URECHIÀ
Anaforaoa in dosulti jälbei Gheorgte i Dimitrie,
himinarile, sit li se serie numele in condica VisterieY Domnia mole, chezasil
unula pe altulil, ca sit scie fies-care in partesY di ail a raspundo, nu numaY
pentra sineÏ, ci i pentru tot): ; alit treilea, nartulti de dotté-deei §i, Ira de
parale ocaoa, sit urmoze in tart curgerea anului, de plinil, cu Luz-lab-16ff din destullí
spre imbelsugarea obsteY, lucrate bine, curato, fä'rii de alto arnestecaturY,
fara de nicY o lipsä la dramuri ; i alti patrulea, cea mal: de pe urmil : ori-ce
intatnplare de cusuril va fi a lipsa lummnulriloruí, verY a nu fi curate, lucrate bine,
intocmai la dramurY, s6i1 a nu pazi vre-una din tóte aceste sarturI, ca
co dupö a toril cerero i siguranta ce del la Domnie, sit i6 de asupra luminararilora
acestä aliperisti vechiti alti Lora, si se da asupril-le pentru folosulti
de obste, sä' scie cit nicY o ertare nu aura avea, nand nu le vorti prizi acestea
tato, ci vora fi osanditY si ca pedépsil si ca paguba avera lora ; inteacestasI
chipti mntitrimtí anaforaea velitiloril boon i primima provlimata ale
nogustorilorti, si cat sail aa venitrz dela judeto din oranduita cisla sil-lti
negustoriY, afarii insa din cat sail dinteacesta va fi cheltuitti cii adevaratil
luminarariï pentru politie, iaril pentru seulti ce so va gäsi la lumtnararl, care
ail a lua tot negustoriI, de va fi plätitti lumintfraniT nescareva banY po acela
sail inainte, la aca banY sit li se d6e i dobanda, ca pre langa mestesugulil
alisverisulti ce-la isterisescti din besisnicia bru, sit' nu fie si pitgubiti acum
la acésta schimbare ; asi§derea i pentru setzlil do la mitcolari, de ail fostrz obicolulii
acesta de a lua numaY asemenea sa urmeze ; deci poruncima
Domnia mea, D-tale Epistatule alti Agia, toile acestea sit le puY in fapta fara
de zabavii, ca nu cumva In dilele intocinireY acestuI nizamit sä se intémple
vre-o lipsit. 1793, Decemb. 31.
Vol Logr
Pré Inditate 136mne,
UrmiltorY flinch.'" luminata poruna a Maria tale, no-ama adunata cu totii
la una beil i infatisanda inaintea nóstrri pe tofi acestia jaluitorY negustorY
prunantenY, amti intratil in cercetare, ca sii ne plireforosima: antaiil de este adevarata
provlima ce aratil a, inteacéstil WA, cit n'ati fosta obiceiti mal: nainto
spre a da a luminararilorti din BucurescY oranduiala de sari pe totti anula,
aduandil d.ela Vist. pe Medelnicerulti Manailä Logf. calemului de capanti, no
aréta, ea in Domnia Maria sale Alecsandru Vvd. Ipsilanta, ail avutil
rarii din Bucuresci acestä obiceiti, de li s'ail fitcutìi oranduialii de a lua cate
o sumil oca de sea dela negustorii prtmantenY, pentru trebuinta politiel, precum
din condicile VisterieY in poruncile ce s'ari datit dupa vrenfi, de la Domnie, so
ar6til, insä dice ca nu in toff anii: de randil s'ati urmatil acésta, ei numaT
limal in anii cand ati fostil trebuintä. ]Jupa care le-amil aratatil jaluitorilorti
negustorY, ea a se Mica e peste putinta, fiindil lucru de trebuinta politia, de
obste, lark' pentru crt se fä'gilduescil ei ca sit ie si sit priméscii asupra lorti a
implini tótä trebuinta Ma are politia de lunitnarI de sail, facandu-le cu multa
maY curate si mai drepte la cantarti de cat dansii, i sil le vana dupa nartil
Domnesca i sil fie tot-d6una bulucti de luminiírl, fara de a se face cea mal
mica lipsá In politie, la acésta le-amil aratatil, cit cererea Lora este primitä,
fiindil la bile maY ca folosirea obsta; i ca acesta mijlocil se ridica i obiceiulti

ISTORIA ROMINILORt 247
prin care 11 se d'a, vole a cumpèra din Ora, ca monopoltä, 500 oca de
do oranduiala ce ati, a da el' sea la luminararf Insit le-amil arétatti, ca seulti
cumpere O. de dark' ea Rizébazarti, fara de oranduiala dela Domnie,
precum CapanliiiT i asa aducêndil deosebita inaintea nóstra pe
luminarariT din Bucuresel, i-amti intrebatti in douti-treT réndurf de voYescti a
tinea of lamînitrile, precum avutti pana acum si a vindo la obste ocaoa
de lurninarY de sea po parale 23, dup'6 nartulti celti hotiíritil de Maria ta ? totf
Cu. anti graiti data féspunsti hotaritil, cit niel intr'una chipti nu le da
mana a vinde luminiirile ea acestti pretti; i asa ramane sa fie primita cererea
jaluitorilorti, langa care cerero a lora ma): arkama Maria' t6le i alte
cate.'a provlimata ce mai facti, care iarasT le gasimil cu cale, si se cuvine a
fi primite. Corti sii li se d.6e cat sea all venitti din judete din oranduita -cisla.
Cell srt li se dée tot off-cat seti se va giísi la luminiirarI si sa-lil
platésca dupé pretulti ce vorti incredinta ef. cumpératti.
Corti sorocti de patru-decI dile in care vreme sit se póta capatui de
pravaliT, de cazane i de Ilte trebuincióse ergaliT si &ire ale lucrarel"
Inteac6sta vreme de 40 de dile sit li se d6e lorti chiar
luminararilorti, earl lucr6zii asta-cri, sii lucreze el luminarile intr'énsele, si sit'
lo pliftéscii china pravalieT i a cazanelorti, cum si simbria cillfilorti, pe cat se
va socoti ca cale, ca sit' nu se facii cheder la acea din 'OW pele trebuinta
obstei, i dup6 40 de dile sti rémtle pritvuuliile i ergaliile iariísl pe séma Lora
adecii a stapanilorti celoril ce le ail, de nu vora vrea A' le vénda ergaliile
In priivalif sa faca alto alisveriquil, iar sit nu vénda luminiírT, nicY sti fie altula
nimenea slobodti a vinde luminitri, decat numaï tovarasulti acesta.
Acésta oranduialii de nartil, ocaoa Po parale 23, sa li se urrneze numaT
pe acestti urmatorti anti ce se incepe de la Ghenarti viitorti 16tti 1794, lar pe
celii-l-alta anti sii li se faca deosebitti narta, clupé dreptate.
Totti seula de la macelarl sa nu aiba voIe alta nimenf decat numai
jaluitoriT acestia precum ilti luau i luminarariT pânil acum si din mardaua
seuluT ce va prisosi, sit aibit voYe a lucra sapunti precum lucrati si
rariT, care aceste tóte cereff ale lora fiindti en cale si primite, sii fie luminata
porunca MarieT tale care DumnóluT biv. vol Epistatulti AgieT, ca prin marafetulti
D -sale sii se pue tóte in lucrare, si A' se urmeze in faptii si do Luni
sit se incépii, véndarea luminarilorti de catre jaluitoff; iar hotarirea cea desóvérsitti
rè'mane a se face de catre Inaltimea ta. 1793, Decem. 30.
lenache Väceírescu vel Spat. . . . vel Vorn. . . . vel Logof.
Cod. XXV, fila 211.
Ana foraoa Agiei pentru nartulfi lumindrilorti de sétl.
lo Alecsandru Constantinü Moruzi Vvd. i gpd. Zem Vlahscoie.
Dupé anaforaoa Dumnólorti nazirilorti EpitropieT si a Dumn6lui Epistaturld
AgieT, sil urmeze acesta nartti de dou.6-4ecT i treT parale ocaoa taintnärilorti
do seil curatti frira de alte amestecaturf, insii pana la anulti noti' cand
/dirndl de se va maT efteni pretulti seuluT, aibii a se face cisniu, ci dar Damn6luT
Epistatalti AgieT, de vrem.e ce pentru ea sa' nu pricinuiasca neptatori

248 V. A. URECHIÀ
néra §i apoi a vinde luminarile de néri larhi ea monopolti, pe pretil
di ad pagubil li s'ad fileutil acéstii musaadea, sil le [lid §1. sa grijeseT ca sil lticreze
luminifri din s'el curatti §i de plinti, a inpotrivil aria Oto musaadelele
riimfinti josti. 1795, Ghen. 26. Vel Logor
PM Ineillate Dònine I
Asculttindil luminati porunca l'aria tale, ce este data la anaforaoa D-lord
velitiloril boell, care prin cercetarea ju.decitei ad Itternut-o in dosuld jillbd
luminirariloril celoril veda', ni se poruncesco §i nona, ca adunandu-no la "mil
locd, do impreuni §i en D=1161111' Epistatuld Agiel, si facemtl cisniii pentru
nartulti luminirilorti ca care se envine a se viudo estimpil, la care cisnift s4
avenid t6t4 cercetarea inteadinsil cu scumpitate desiivêrqitli, ea niel negustoriT,
niel' norodulii politiel" sil nu so niipilstuiascil, ti dreptil sil chibzuimil qi sil arétämil
Mida- tale in scrisil. ad urmiltorI fiindil luminate'l 'Agria tale porcina',
mal anti'Ail amil fileutil cercetare printeaseunsii de pretulil seulta, cum i s'ad
ruptil estimpil, §i de vén4area bumbacultif de a treia mâni, care este pentru
treba fitilurilord, i dupd ce ne-amti indestulatil curatd de pretuld lie§-eiírnia
idasii, apo'l ne-amil impreunatil la unil leed pi ca DumnéluI Epistatuld AgieT,
unde adunandu-se de fati qi negutiltoriT Epistat'i de acum ale cherchilnela lumtnifrilorti
politieï, amil a0ernutil socotéla, dupii cum mal josil se va vedea
de inilltiraea ta ; cu tóte cuí dup'é dreptate era si le punemil la clece 'anula
c4tigi, déril noT llama' o para le-amil datil la oca, cum O dobinda banilord
nu le-amil pusd nicidecum; a0§derea qi la cheltuelile lord, adici la lennte,
i la simbria &Alfilera, i slug, &TIA starea vremilord nu le-arnd pusil intocmaf,
cum qi la scidiméntuld sedal ce se irosesce la topitil, §i la filcutuld lumtniírilord,
ci ea sincatavasis, ca sil ni" trécil peste suma vén(Pira luminilrilord
din anuld trecntd, §i dup6 t6til sciinta, amil mijlocitil de ail fémasil sil se vônqii
ocaoa de luniiniirl t)t pe parale 23, insil luminilff de sed de capril cantil de
zalhana, iar nu ca vre-o amestecituri de seil de vacil de la micelarli, sal sil
pue sliinini, cid ori-cand se va descoperi in MOL' o urmare ea acbsta, sil li
se facil cortare, anda qi gh5b4' la cutia milostenieI spre infrilnare-le, qi micaril
04 no arétar4 numitiT negutitorT 61 sunt niip'istuitI dupd scumpdtatea vremilord,
la cheltuele lemneloril, i la simbriile argatiloril O la debinda banilorti,
(hui i-amil indemnatil cuí penfru cele-l-alte distiliff ce sunt, si ni" fie qi luminiírile
prea scumpe §i. si sluj6sci O nu.mitiI firil de c4tiguld edil cuviinciosil
§i milostivulil Diunnedeil i va milui de altil parte, §i dupd indemnifrile, ce le-am
ficutti ei ail primita., de care §i nu lipsimil a insciinta dupd poruncil, §i cum
va fi luminati porunca MiírieT tale. '1795, Ghenaril 22.
Dumitrache Banft. Isaac Raletft, Alexandru Gheraehe.
BanI
Cisnift pentru lumincirile de seú
56 oca de sed analogond din tal. 460 banI 8 ce s'ad ruptii mia de oca.
3 bumbaca ce infra' la una oca, dramurT 44.
7 cheltuiala la lemne, la Maitu unei oca mi simbria slujitoriloril.
3 ca§tiguld negutiltoriloril.
69 se cuvine a se vinde ocaoa de luminárl: de sed curatd.
Cond. XXVIII. pm V, partea II.

ISTORTA ROMANTLORt 249
de talen 3, banI 60. Neindoiosii cä asemene monopolurf, mal alesu
nepomenitulii actil de mal sud], altt macelarilorti, eari sunt substituiti
Io Alecsandru Cosiandisii Moruzi Vvd.
D-litI vel Vistiera' poruncimil Domnia mea, ca sii li se mal' adaoge lurninirariloril
la ocaoa de luminiirI spre a viudo pini la numita vreme, &Ate talen'
trer qi treY-cjecI §i cala de parale ocaoa, pentru care si grijescY Duinnéta Epistatule
allí AgieI a lucra luminirile cu c6ri curati fila de alte amesteciturI.
1795, Glienarie 5.
Vel Logf.
Pré inâllate Dcimne,
Prin luminatti pitaculii Miriel tale deja 29 ale trecululd Dechembre ni
se poruncesce, cuma de vreme co din pricina seceter ce s'ail intimplati estimpii,
pitirnindui i stupii i nediindu-§I rodulli loa, este cunoscuti lipsa ce
aii fostli de 01.5, din care lipsi urinkil a fi sciutii tuturorli i scumpetea ce
trebue sii t'iba pretulii cereI, pentru aceea dOn si ne aduniimil la unil locii,
unde aducêndil §i din negustorI ceraff fati, s't pliroforisindu-ne de pretulti cerel"
eu care ail a o cump6ra lumingrariI de la luminiiria Domn6scii, sit chibzuimil
apoI pretulil en care trebue si se dée nizamulü luminirariloril, de a vinde
de...obste, i si afétimli M'Aria tale in serisil prin anafora; dupe luminata
porunca MilrieI tale IntocmaT fiindi urmitorI, amtl adusil fati si pe starostea
de negustorI cu ciitI-va din negustoriI cenad, i dup'6 ce ne-amil pliroforisitil
de pretulil cum umbli cump6ritórea cereI acumli, amil ficutui i cercare,
ca sit vedemli câtìt ne aretä numitiI negustorI cii aril merge choltniala la
una oca de córii? §i asupra acestora ficèndil chibzuirea cea cuviinci6a,
cu calo, ca pe acestil armitoril anii si se mal adaoge parale dotfé-
(pa la ocaoa de ficliI do céri pesto (cate-va rendieri: nu se rota Mi)
J 795, Ianuarie 3.
Vl Vistierfi, Costandintii Caragea vel &imana Vel Logor
Vel Vornicii Vel Logof.
Cond. XXVIII, pag. 49-b0 II-a.
Pentru unü /vawil ot. BatiOe lucrutii /umineírä impotriOa poruncilora
Doinnesci.
lo Alecsandru Cost. Moruzi. Vvd. Boj. Mitos. Zem. Vluhscoie.
Fund-a acestii Ivanti inpotriva DomnesculuI nostru hrisovii a cugetatil
a face lucrare §i v6rOare de luminifi, poruncimil Duniitale Epistatule allí AgieI
ca Inaintea caseI séti magaziei luI, pedepsescI cu done sute bete la
si Vote luminiirile cite inindu-i-se si le ImpartY pe la inchisori.
1795, Ghenarie 10.
Pré Ináijate D6mne,
Insciintimil Mirla tale, a negustoriT ce ail epistasia luminirilorii de seil,
larii§I all venitìl inaintea proa plecateT MrtrieI talo slugr, aretandil pe uni

250 V. A. URECHIA.
fabricantilort1 de lutnIntiri de sell, aü trebuitti sA fie pldtite ca bune
surni, ori Domnitoruluï, ori cutdrorti bojen divanii. VédA-se In note
Ivanit ot. Batiste ce all fostil mat dinainte 1ummnraril, cl impotriva laminate(
Mariet tale porund s'ad pug' de all lucratti luminiírt de sed si printeascunsil
all vindatil i vinde, Inca si cate 25 si cate 26 in oca, si cerd afla clreptatea,
cl din pricina unora ca acestora li se prieinuesce pagubit. Dect trimeténdil
zapciulil Agiescil la casa numitulut ca sI fad( cercetare all gtisitil acum in gata
lumîntirï ca la oca 25 si sett ca la 30-40 oca, care pecetluindn-le in magazie
unde lucra, pe dênsulil ridicatti i Fart adult la Agie, caruia facéndu-i-se
cercetare, i insust prin graiulii liii märtnrisi cl ail lucratd, i cu kite cl elit
aréta ca n'ail lucratrt mal multtl ca la 200-300 oca, dard dupd cercetarea ce
ca améruntulit amd facutil, m'amil adeveritd chiar do la o slugd a WY, ce ail
marturisitil de fata cu dinsulit, eti in 7 fèndurt all scosil luminärt, in fies-care
randil.... ( vre-o patru randurti nu se pail citi).
Cond. XXVIII, pug. 51 II-a.
knaforaoa ce s'au facutfi in dosula jalbei luminürarilorii vechi.
lo Alexandru Constantinii Moruzi Vocv. i Gpd.
Dupd anaforaoa Dumnélord volitilord boert, poruncimil Domnia mea, Damnévéstra
cinstitiloril i credinciosiloril boerilorti Domniet mele, nazîrilorll Epitropt,
impreunit i cu Dunindut Epistatuld Agiot, sil facett cisniu pentrn nartaiii
luminariloril en care se cuvine a se vindo estimpti, la care cisniü sil averf
D-v6stra téta cercetarea inteadancil en scumpOtate desgvarsitil, ea niel negutittorit,
nict norodulil politiet sit' nu se nitpastuiascil, ci dreptulit chibzuitt i sa
ne ar'étaff in scrisil. 1795, Ianuarie 14.
Logf.
Pré Inedfate
Dupé luminatrt porunca Maria' tale infdtisandu-se inaintoa aistrit jiiluitorit
luminarart vecht ca negutAtorit epistatt de acum a cherhanelet luminitrarilord
politieT, mutt cetitli jaiba acésta a luminararilorti vechT, amil vOutit i acestli din
potriva ponturile luminattilut hrisovil, eu care s'ail datO asupra numitiloril negutrttorT
Epistasia lumîntinilorul i chibzuindil dreptatea, arCtlmuí Mitriet tale, ca
insust jäluiterit luminitrart vecht nu tägaduescil cl chiar de la et all cumpäratit
negustorit cherhanagit seulil ocaoa Po parale doa-tject i dotfé i und banil, cum
si alte séT-tject de mil de oca de set arkara numitit negutatorT cherhanagiT, ca
ail cumpératil de la Silsovil si de la Turca cap. ocaoa Po pantie 23 si o latcae,
parale 23 si dot banT, i lticrandil acelil sett luminararii ca cheltuiala, att
vèndutri ocaoa de lumtnarT. la obste Po parale 23 dupd nartultt celil hotaritil
dupe" care este invederata pagaba caro atl suferitti numitii cherhanagit, fiindil
cunoscutit si marturisita ac6sta pagubit i chiar de jaluitorit ltuninäraff, prin
insust acbsta a lorit jaiba data catre Mana ta ; dect in vreme ce frail tdgilduiala
a fascist jilluitorilorrt este vecluta, pagaba cherhanagiiloril, ca nict un cuvéntil de
dreptate, nu gdsimtl ca cale a se stramuta acésta bunit intocmitä oranduiala a
cherhanagiilorti, care prin anaforaoa néstrd, de obste, i prin chiarti luminatil hrisovulti
Maria tale, s'ail legatú i s'ail intaritti, fiind-ca not nu avemil in

ISTORIA R OM 'ANIL 0 Rt 251
refuzultii Domnului de a asculta reclamatiile nedreptdlititorti luminárarl!
pämäntulti nostru alte maI mare tomcat do Intrtrirea legrtturilorti i aseqiiminturilorti
ce se face, decitt Domneseile hrisóve, maI v6rtosil di este seiute de ob0e,
cä din prieina huninärarilorti vechT, In totl aniI era Indatoratä Visteria sil face
oranduell de see pe dark', i apururea se peeetluia smile negutlitorescI, de li
so pricinuia atatea pagube, iar mai alese ert la euvantulti ce pricinuescil lurntnärariT
vechI eumetti aü remasil grit' chivernisal, noi intrebartime pe nogustorif
eherhanagiï, de primesce la toviiräsia cherhanelil §i pe numitiI lumtntirarI vechI?
totl respunseriti ert ca bunä-voIe Ii primeseil sil intro fie§-care tovar4t1 eu
särrnaia sa, iarrt numitiI lumingrarI nicI cum nu primirti de a intra la tovitiril§ia
eherhanaleT, cerêndrt srt fie slobotrf a face §i a vinde lumintirT pe la easele lore ;
a cärora cerero fiincle impotriva ponturilorti luminatului hrisove allí Maria tale
la dreptate nu póte fi primite, flirt numaI de yore voi, dupe insu0 primirea
eherhanagiilorti all sti-I . . . . intre tovartiO, la cherhanele, punadti fie-eare
eapitalulti ce-I va da 'liana, iarä intealtti ehipti niel cum nu gitisimti Cu cale a
se striimuta ortinduiala luminatelore ponturI a hrisovulul Maria' tale, ci maI
vitirtosil qicemti, ca Infra tole sä se prtzésciti i sti se urmeze intoemaT, §i. fend-
CA pe acestil urmittorti anti ce acum se fncepe este trebuinte a se face cisniu
spre a se da numitilore negutitorY nartulti eelti euviinciosti pentru v6n4area
lurninitirilorti pe acestti anti, pentru acésta dupe cuprinderea ponturilore ltuninatulta
hrisovil allí Märiel tale, sit' fie laminate poruneti eätre llumnélorti boeriï
nazirI aI eutieI, ca srt se facti oranduiala pentru nartulti eu care se euvine a
vinde estimpe eherhanagiiI lurningrile la ob0e; iar hotärtrea cea desev6r§itti remine
a se face de eiltre Intiltimea ta. 1795, Ianuarie 13.
Dim. Banii. lanaehe vol Fist Vet 'from. Costan. Caragea vel Iletmanu,
Vel Logo f Fel ro r n Vol Vorn Vel Logof.
Cod, XXVIII, pag. 58 II-a.
Anaforaoa ce s'ati feicutfi in dosulii Abel, lui Dimitrie i Gheorghe, lumineirari.
lo Alexandru Cost. Moruzi Vvd. Boj. mil. i gspd. Zembl. Vtah.
Pe eineI sute oca 01.1 sil le fad Dumnéta vol Vist. porunea DomnieI
mele de slobogenie, a avea voIe sti campare din Ora. 1794, Noem. 10.
Pré Inaltate Démne,
Dupe luminatä porunea Mitriel" tale ce ni se dit la acéstti jalbit, urratorI
fiinde, aretämil MärieI tale, ert fäcèndil cercetare cererilorti jrattitorilorti, &At
pentru ea sil tart vole a eumpera c6rii din Ora la ae6sta nu at slobotjenie,
fiind-citi estimpti all e§itti prea putinä cérit, o cu poruncile Afraid' tale sunt
opriff de a nu campera nimenea, ei nol le-arati isü ea sit' trimite In téra
turcéseti ea sit cumpere, i giserä: cit vorti trimite, d6rä mijlocult1 de a-§Y
plini trebuinta In grabá, nu ail, ci acum de o cam datä de ar avea cam vre-o
mie oca céeä, i ar gäsi pärlegitl, pant sit poftéseti din alte plirtT, la care ca
tóte citi nimenea nu este datoril a-I parta grija, ei fnsuqI a luI datorie este,
d6rä ca se nu ajungli politia la lipsä de tote, remitne cum se va socoti do

252 V. A. URECHIÀ
Mal iatà und actd din care se vede monopolisarea luminärilord
de sed §i confiscarea in folosuld apaltierului a lumindrilord fabricate
de und negqitorti, care nu av6 dreptuld de a fabrica acesta articold:
Ana fora pentru ca elite luminâri lucrate se va gag sà aréte, ca sci se dée
pe la inchisori, iar seulú nelucratft set se dée Epistalilorú lurnindrari ca
plöttéseli cu baya, qi Mista sà-1, &di certare cu beitaie.
lo Alexandru Const. Moruzi Vvod. i gpod. Zembli Vtahscoie.
Cate lunimniirï i s'ati gilsitìl lucrato impotriva poruncd, poruncimil Dumitale
Epistatule allí Agio): sä le facT zaptil, si ar6tandu-no cate sunt, Te): avea
porunci a da dinteemsele pe la inchisoil, iaruí souli cat va fi avóndil nelucratil
si se dée Epistatilori lumtniírariloril cantäritti, care plit6sci nogustoril ca
bara, inri lui pentru vinovitio facT cortare mi. bìltaio. 1794, Docem. 23.
(Pacato Gospod.) Vel. Logf.
Pré Inallate .136mne,
Insciintezi MirieT tale, ci fea la 22 ale acesta luni" ail venitii inaiutea
prea plecatei Mina tale slugl' negutiitora co al asupri-lo epistisia
de seil do aid din orasulii Bucuresciloril, jäluindu-se pontru unii Hristea ot.
Mailialaua Scauniloril, ce ají fostil maT nainto luminuirarli, eh' poste porunca
hotirtrea Iniltima tale, ce este prin luminatll hrisovil allí MIneT talo ce li
s'ail datil, cand ail luatil ac6sti epistisie asuprti-lo, filtra enrole cuprinde,
do vorti cuteza alta a lucra luminiff, sil fie subt pedépsa Intiltima tale, numituli
Hristea, nu numa Impotrivi ail inceputil a lucra, fic6ndii sumi, do oca de
luminiff, si cate 25 In oca, si mai are sumä de oca ser', ca sii mal' Inerme,
ci mal" v6rtosti &I si vindutil, aducéndu-se fati si unil bicanti ce ati cumpirati
lurnintiff de la &Instila, d'impreuni cu lurninirile 25 la oca, canelo ail
ail cumpäratil de la acestil Hristea cinel oca, si fiindil ea urmarea
acestuia, Incep6ndti i alta a lucra luminiff, vorti avea mare pagubi, numitiI
EpistatI, ceril afla dreptate, cii indestuli pagaba ail asti una datiti si din
cheltuiolele ce ail ; decT pentru a lua mal' bunh' pliroforie, orinduindi Po stegarulti
agescii, ca si m6rgi la privilia pIritultif Hrista, si de va vedea
catre Inalti Intelepciunea Milla' tale; iarii pentru pretulti ce ceril a-li
la ac6sta nu all cuvêntil, fiind-eii de la cochil vechI cand ail cumpiratti apalto
allí lunilniirilorti, acestii hotirìttl prelí, i s'ail datil ca sii v6mji oca do lumtficute
Po talerT 3.60; détorii este dóri, ca totti cu acelti pretil si tie si
v6n4area pani la sfirsitulti anuluï, mai v6rtosil cii all rimasti patina vreme
pani la inceperea de anulil noti ; inri hotirirea rimane a se face de cifre
ta. 1794, Noem. 9.
Vet Vist. Moruzi. re/ Log. Filipescu.
Cod. XXVIII, pag. 7.

ISTORIA ROMINILORt 253
are larninrui frteute qi seil. pentra Mental lumînitriloril, sh-T pecetluéseh
§i pro dênsalh a,duch inaintea mea ea sh-I fach cercetaro. Dapá ce all
marsh stegarul la prilvillia luT, ah gitsithl o sunlit de luminarT Mute gata cato
25 In oca, 0 deosebitii i alth suma de oca soli, i pecetluindu-I prhvhlia, pe
dénsulti Fah adusil inaintea mea, care filcêndu-I corcetarea, i InsaqI ah nuIrturisitil
cit sunt fh'eute 0 'aerate de déusultl, de carole Intrebandu-lti ca a cal'
porunch all inceputil a hiera luminiirI? ail r6spansil ch de sine-§T, neavénda
altri meserie ; negustoriI EpistatT se vede ch all dreptil la plangerea co fach ;
0 de vreme ch acestO Hristea, Impotriva i vointa MHO.' tale s?ati aretatti de-aU
Inceputil a hiera lumInarT, theênclut-le i cate 25 In oca, care vinqèndu-se cate
o para so fach 25 parale oca, ca doa parale maT. multh 0 de cath orInduitta
mirth, ca cale este a se face alata pedépsh spre pilda i altuia ea clansulii,
care vorti cuteza a urma Impotriva poranceI InhltimeI tale, i fiind-cil mesh%
de o cam-dath se art pusil la Inchisérea agieT, sh am luminath poruneh: In ce
armezti? 0 cum va fi hothrlrea IniiltimeI tale. 1794, Deeem 23.
Costachi Gherasi Post. Epistatulii AgieI.
Cod. XXVIII. pag 67.
Vama de orne, institutiune care §i adi democratia o prefera la
institutiunea acciselorii, se preleva sub Moruzi la carvasara, it-npreuna
cu vama de importii a marturilorri. Peste vama ornului ma' erau
cate-va däri aid carora venita, perceputù la cutia Vorniciei ob§lirilora,
servea pentru cheltuelile edilitatef.
Orl-cat, cum diseriimil, democratia moderna ar fi multamita
se substitue clarea vamalà de orne in locula acciselorri, nu mai putinil
aulitmil reclamatiuni in contra acestui sistermi de dare, sub Alexandra
Moruzi. Locuitorii din Gherghita nu se supunti a plati varna ceind
vindti vite. Intervine in 4794 reclamatiunea vamnului intreprimjetorii
Domnitoruld da deslegare, in 20 No'embrie 1794, ca vaina de ornil
o platesce cumperatorulu, lar nu vinqutoruhl, afara insa de cele ce
vindil i cumpèra paméntenit unit de la altil, cart n'ail a plati de locii
vama, dach este cumpërätura pentru hrana lord *IL nu pentru negotit.
Vrea sit çlica ALexandru Moruzi a indulcitti rnultü vara de ornfi.
1. Vantesii Gherghilei, cci nu se supunü locuitorii etind Vinci)! vile séu
allele a le pläti yam&
Io Alexandru Costandin Moruzi Vvod. i gpod. Zembli Vlascoe.
Fiind-ch Catalogulil serio, cit vama la colon de negustorie, bucate séil vite
sit o plhtéscil cump'étiltorulri, mar nu. vimuyetortilti, afarui Irish celea ce vinde
cumpifail phmantenit unulti de la altulh pentru hrana lent, la care vamil nu
este, poraneimil Dmunnévéstra ispravniciloril ai judetuluI, ca, fitruí de a face

254 V. A. IIRgCHIÀ
Sá anuntiimil ate-va dispositiuni, carI celil putinti th aparentä
s'aril at-Ma de natura ddangtóre comertului, dar care se justified feIrte
lesne din punctulil de vedere de o ordine superielr5..
Aceste sunt urmilicirele : Alexandru Morazi (MCA nu face obligatoriù
repaosuld de Dumineca pentru toti prävàliaii, dupè pida
DomnI, ob1ig5 ins5 pe orkseni sä nu cumpere nimic Duminecä dimin6la
strainutare coprindera cataloguluï, s Indatorati pro vincrétorT de a arta
anume pro cumpértitoriT acoja ce pentru matrapazIfic i pentru negutitorie ail
cumpératil, de la cari acoja sii avetT Dumnévéstri a implini dreptulti vamequid,
avéndil ajutoruld Dumn6véstril la acésta spre a nu se pggubi, iar pentru
vainevulti de la Ciocinesa, sti unnaff Dumnévéstril a face corcetarea ce se
eoprinde ma josti, vi iarila la dreptatea luI si-I facetf Indestularea. 1794,
Noembrie 28.
Vel Logof.
Pré Inallate Dénzne,
Dupti luminata porunca Maria tale, ce ni se di la acésti jalbi a vaineiloril
din sud. Ilfovil urmitorf fiindil, arnil v'édutil din condica
Divanula catalogultit vìtmilorìi,vi se coprinde, ca bucatele i alto ce Vindil locuitoriT
la negutitorT, sul plit6scrt cumpérlitorulti 4eciuiala, iarii cea ce cumpéri vi Timid
piméntenii unuld la altulti pentru brana lord, sil nu se supere de varni; clod'
fiicêndu-le Intrebare de ceril vamil vi de la locuitoril ce cumpérti pentru trebuinta
caseloril lord de brani, i tliserti a la acestil felti de obiceiti nu certi frirrt de
numai la ceea ce curnOrrt pentru ehearulft i negustoria lord vi facti matrapazlicti ;
decT la ac6sta ca cale este cererea vamevilorti, i st fie luminati porunca
Maria tale critre Dumnélorti IspravnieiT judetuluT, ca pe vitele vi bucatele ce
va dovedi jìttuitorii varnevT, cum a arendarif i altif art vindutli la matrapaa
pentru dearulti lorli, i ori a nu Pad lisatil sit i6e vama, séti cit ati vindutil
pre ascunsil de saunavuld ce all In satti, apuce sil dée pre cumifériteri
ea sil-vi it* vama, sea nedandil arendavii pro eumpiritorT, vi va dovedi vamevulll
et vigaren aìl vindutti prin tainrt, iar nu de filth', ca st ptigub6sci pe vamevil,
atuna apuce inplin6scrt de la el, pre ceea ce ea bunt dovadi va
paten tlovedi vamevulil la D-lorti boerif ispravnicti ; pentru crta de a cliiima pe
vamea vindétoruld and vinde nu este datorti, darit and va tilinui vigarea,
se invinevitesee a da off pe cumpkiltoril, sOil vaina ce ca viclevugti all trtinuit-o
spre pagaba vä'mel ; asemenea ç1 pentnt vamevuld de la Ciocrinesa, ce
aretil eh' ail vilmuitrt ate-va sate din cuprinsulti vimeI lui, Va sci Mina ta
Gherghita se vinde la Cocbtf-vecH ca dou'é-spre-Oece sate sciute,
pentru aceste sate al fostil i judeciff, i sunt i hrisóve intitinte ca pecetea
gospod. din trecutele vremT ; decT urmézi si o cerceteze Durnnelorti ispravniciT
acésta, cit dovedindrt cIt vamevii ot. Ciock'nesa ca adevératil s'art intinsil de
ati vimuitti vi din sable lord, srt-T apace, sil-T faci vi de la acelea cu
dreptuld lord, co iarttivi prin buna dovadi se va Incredinta; iarrt cea desévtrviti
botirfre rgrnine a se face de atre Inititimea ta. 1794, Noembrie 25.
Vel. Logof.
Cod. XXVIII, pag. 4, II-a.

tSTORtA nomiormoRr, 255
panä nu vord merge mal antéitt la bisericä. Mésura privesce
Curtea de Arge§d, d6r a fosta intinsä peste WA téra.
Ana fora pentru locuitorii ordseni, ea sá nu fie sloboli face aliperipl
peinet etind nu vorii merge la biserieci, insei dumineca.
lo Alexandru Const. Moran i Vvd. t gospd. Zemb. Vtahscoic.
Dumaw6stra ot. sud. Argesil, fiind-ci iubitorulii de Dumne4ei pirintele
Episcopuld Argesuld, dup`6 datoria ce are, grijindi pentru celen sufleteseI ale
noroduld pä.rte'l loculul, ne face acéstit aretare, curncil locuitoril imprejured
de urmarea adunird targuld ce se face, des-de-n6pte manecandu-se la alisamanil
tot-d6una totl frtri do biserici, care este unit pëcatil la crestid;
poruncimi Dumn6v6strä, ca sil dap.' la ac6sta unii nizaniui targuld, spre a nu
fi adicrt deschisil i slobodii maT nainte pani a nu se s6v'èrsi sfInta leturghie
In bisericI, ca ca acésta sit' fie indatoratI a merge fies-carele sii asculte ant6iil
sfinta leturgbie i apd sii iasii In 01.01 all face alisverisurile fies-care, Durninica.
4794, Dechem. 23.
Pré Ind*de Nmne,
Cu smeritii anafora insciintezi MrtrieI tale, cii aid la chipulti de orasi
Argesuld, fé4 c'ä se urmézi lucru fill cale de se face férgil Dumineca, i locuitoriI
imprejureeI col mal de departe pl6crt de Sambilta ca srt fie Duminicil,
la vremea targuld, iar eel mol de apr6pe se maneci pang. In 4ittii, i asa Duminim
aand-o pentru têrgil i cele-l-alte 4ile pentru Incrurile caselori Loa, poth
4ice ea' niel-odati nu merg la biserici. Pentru care in'6 reel Mina tale, ea sit'
fie luminati botifire de a se muta t6rguli In 4i de MartI, d Dumineca si
rëmie pentra paza biseried i pentru odihnìl, dupi porunca legoI, i strasnicti
sit se porunc6sci prin boerif IspravilicI a nu se indrizni nitnenea
facri alisveris In (Ana Dumineceï, ca dóri s'arti desata de acestrt art obiceirt,
se obicInuiascii a merge la biserici, i rnare pontenire va A ilirtrieI tale
pentra Indreptarea acésta ce se va face ; de ac6sta na lipsimrt a Insciinta,
aniI MineT si fie de la Dumne4ert ImmultitI Cu fericire. L 1794, Decem. 18.
Alti Mana tale smeritrt rugäloril clitre Durnnecleil i pima' Ana,
Iosifü Episcopulií Argeplui.
In interesuld moralitätel, dupe mijlocirea MitropolituluI Dositeiti
a unorti boeri din Epitropia ()Wire!, Alexandru Moruzi opresce femeele
de a servi prin carciume, orl de a locui acolo, chiar de ar
rude ale carciumarilorii.
Pré lnà4ate Dennne,
Datoria pistorid nu m slibesce a nu ocarmui i celea trebuinci6se ale
tunnel', dupit poruncile bisericesd, care sunt pentru folosulti celti sufletescil

256 V. A. URECHIÀ
tunnel', did in kite prtrtile se Wit cercetre cu nevointit, i totrt felulti de
mijlocirT, spre celea bune orinduelT vi tutoemirT la celen bisericescl, ca sit' le
aducil la bunk' stare, vi precum oblanduitoriT urmézrt cu silinil spre folosulii
celil trupescil, care vi instivt Inilltimea ta facT totil folulti de silintil, pentru
odilma repausuluT vi binele supuvilorti Nadel tale, dup6 cum este v6(jutil vi
cunoscutil la totY de obvte, pedepsindti pro ceï rit, adeci pre hotT, ueigavT, pre
ceT ce miirturisescil strimbulil i nedreptT, i mingiindil pre ceT bunT i dreptY,
lark' 'del' In puírnêntuluí acesta ca o mare slobocjenie se obicTnuesce p6catulti
curvieT, celti care este mat mare decal cele-l-alte piicate i fruit de voTa loril,
care p6catil se intetesce vi se Immultesee din vinti, pentru cit vinulìl la mintea
omula vi nu scie ce faee, i intetesce aravulti loril, ca sui Wit eu maI
porn;re, dintr'o armare a slobot)enieT ce ail muTerile de vindil vinil pe la dirciume
cu folurimI Indéma 6menil la curvil vi la biuturt, care amindoui unindu-se,
adecii curvia cu betia, turb6zrt mintele omenescT. vi aprintjéndti simtirile
lorti ca vripaia vinuluT, nu seal ce mat facti, vi orT-ce pirere IT vine trf ctigetil
vi In vederea cea intunee6sii, so pornescti la totti Multi de fapte role: curviI
peste m6stuti, uciderT i alte multe asemenea; ci cui ca unil pistorti, vi not ca
nivce nazIrT ai Epitropiet de obvte, nu lipsimil a insciinta MrtrieT tale, pentru
Inpotrivitére rea armare ca acésta ce fétjtunti cii se metahirisesce In prun6ntulti
acesta pravoslavnicti, care este vtitimiltóre i trupesce i sufletesce, aceeavI
parte, adidi atilt din neveste cat vi din fete sin6t6se, zdravene, care sunt vrednice
de slujbil vi de munci, vi In loci sit se pue pe la stipint ca simbrie, s6i1
Imbricruninte, orI-cum vorti putca, si se ajungi dup6 starea fiev-citruia, ea cu
ostenéla niìtnilorui si-vI tie viata i Imbricimintea trupultif, de ande vi Cu vremen
purtandu-se ea Intelepeiunea lorti, mitcarìl i sirace sil fie, tiara décrt ail
minte v646ndu-le unit vi altiI potil srt se vi cisitor6scrt, et ele lulsíìnthi VA') acelea
ce aril fi spre folosulu loril, dail nivali pe la carciume, obielnuindil desfiitrtrI
in betiI i curvit vi de a lorrt buni-vointrt ponosluescil numele, vatiimit
sufletulti, bolnivescil trupurile, féranti slute vi pocite, dup6 cum
ne-arnil Indestulatil vi de la dolitorulti politieT, cIl cea maI multa adunare de
patimI la spitalil numaT de fete vi muTerI betejite din curviT este, v't deosebitil
crt aducrt rintate numaI bnl, ci prelesnindrt vi In bilrbatI, cirora la unit
se pricinuescil i spargerT de case, pe acevtia-T betegescti, i
secatt i desniclijduindu-se maT multT cu totuli, i ajung6ndil la préstii,
stare vi sarricie, cu CO sit se caute i ava li se scurtézi vi viata Intr'acelil
felii de patimT, aduc6ndti vi politieT osmndit Dumnujeéseit in multe chipurT, ert
do acésta ne vine bAtaia cer6scii, and cu fémete, cind ca rismirrtti, cutremure
i béle de tot felulti, ciura ; pentru care una ea acésta with socotitti di de va
fi primiti vi la auqulil IniltimeI tale, sit se popréscrt sloboOnia muTerilorti,
fie luminatii poruncit cutre D-liff vel Spitaril, i cutre DumaluI nazirulii Agiet
ca srt orinduiascil pristavil sti strige priu tirgii i maltalale, crt de acum Inainte

!TOMA ROMINILORTI 257
sii lips6scd ca total parea femeeascli de pe la carciumi, cercetandti i priveghindil
ca ori-unde se vorti afla din neveste si fete, srt, se ridice fdandu-li-se
cereetare, atat lord cat si colorti ce le primescil prin carciume, i vinuluí sti-111
vindd tot-déuna bdrbattl, care barbati de vorti fi cristitorig sd nu-VI tie sotia
la carciumg séti fata, nicI pe alte streine sd nu le priméscti In carciumg, ca nicT
anti felt" de pricinuire, did care va cillca porunca si se va dovedi, sit' se pedepsésel
add carciumarulti cat i celetnica cu bataIe prin targti ski mahala In
vederea ómenilorti si sii se facii surghiurnii, spre a se pargsi de acestti felt." de
urmdrI netrebnice i vdtdmgt6re, maI vêrtosti la o vreme and se Intémpld
ndpraznica bag a ciumei cu aducerile ce Merl pricinuescii i molips61ii multi-";
asisderea i mahalagii): sti fie datorI cand vord vedea fapte ca acestea urmanduse
In mahalaua lord pe la carciumil séti intro veciniT lord, numaI cleat sd
dée scire zabitilord, ca sit:4 ridice pe uniI ca aceia, i sg, le fact" certare cu pe-
"Mpg", iard dad vor vedea mahalagiil cii se fact" adundef la carciume de muTerY,
si fete si vorti tgcea, nedandrt de scire, cum s'ati disti maI susti, sit' se pedepséscli
i aceI mahalagiI, ca sii se desobicInuiascii, o pricind rea j catigerisitg ca
acésta In prea fericite dilele Maria' tale, caro dupd cam s'ati facutti j alte multe
bungtgtI i Indreptgei caviinci6se la multe fapte cu bung, oblgduirea IndItimeI
tale, si acestd pgcatil a curvieI sii se pue la nizamti, ca sii i se rumpa rä'dticinele
mrejele vointeI DiavoluluI ce s'ati Intinsti In OW piiribe, ca sii se mal: oprésdi
slobodenia In care s'ati fédutil uniT ca acestia si a se face piirdsire cu tot, ca
Mfg IL va maI Intdrce milostivulti Damneder' fata si mila spre noi, i ascultandti
rugdciunile n6stre, ne va trimite ertdciune ; i deosgbitil de anti bund
nizarnti ca acesta, va fi si EdrieI tale vecInicii pomenire Inteacestrt Memlechettl,
pusti In oranduiald ì faptii bung und pgoatti desfrdnatil ca acesta, In
proa fericitele dile ale Maria' tale ; de acésta Insciintiimil i cum va fi luminata
penned. 4794, Neemb. 25.
Dositeä alü Ungro-Vtahiei. Durnitrache Banä. Isaci Raletä.
Cond. XXVIII. png. 38.
Otärtrea pentru ca s'á lipsésca' de prin carciumi fete WI mueri sträine
de a nu mai fi, ci numai arciumetrésa séü carciumarurd (tea cärciunzi.
Io Alexandru Costandin Moruzi Vvod. i gpod.
Cu cale este anaforaua prea sfintieï séle pgrintelaI Metropolitti si a Dam-.
n6lorti näzirilorti EpitropieT, spre a lipsi acestea netrebniciT, pentru care poruncimd
Dumitale vol. Spdt. i Dumitale vel. Aga, ca fat% de a da voie si slobodenie
zapciiborlí Dumnévóstrd spre a face cu pricina acésta vre-unti catahrisis, i frird
de a face catil de patina' urmare de la dé'nsiT, sii orinduiti" acum maI Intaiti
pristavuld ca sii dée in scire la téte carciumile Bucuresciloril, si In téte mahalalele,
puindti ci solved de trel dile, ca Inteacestr" sorocti sii lipséscd, çi sa se
Istoria Romanilorti de V. A. Urecha Tom. V. 17

258 V. A. IIRECIla
ridice ca totulil fetele nemgritate de prin carciumT, spre a nu se afla mal multil,
niel cu prieing de slujbg, s6g poslusanie, nieT ca pricing de rubedenie cardamarulaT
sóü cárciumgreseT., niel cu prieing ch este strging si na are unde seden,
precum i alte felurT de femel: vgduve i freé de bárbatti, sil nu se afle
multti sepndr" in arciurdi, frìt numaT arciumarulii, fie si sotia lui n'una,
dará si cárciumarulg sòti carciumgrésa de va avea fatg a lorti s'A nu se afle
intr'acea etire.iumg, ande se face vin4are de bguturg, de ving, niel mulero vgduvrt
cárciumgrésit sg nu se afle ; i dupg co Yeti face int8ig hotgrirea acésta sciutii
cunoscutä la top', apoi eänd dupg intelegerea porunceT, si in urma acestui
scrocil, so va afla la vre-una dirciumg fatrt orT muere seqêndti sért primindu-se
In ettreiumg la adunare de bgaturg', atuneT. Dumn6v6strá insi-vg sui facetl aceeasI
eercetare, frug de a da pricina acésta in maulle zapciilorg, precum qicemil
susg, si p1iroforindu-v sui avett pre aceeasT fatá sOil muiere vgdavg srt o cercetatl
de rudenie, si pro aceeasT rudenie sg, o indatorati: a o ha la Ruta',
sért fiindrt streing, Mi% de niel un ertpgtiliti, off sil o indatorati a intra la stgpänti
ea cu slajlog curatg suit aibg chiverniséla lorg, sal set' le trinzeteti la fabrica
de postavii, ea sg lucreze ea plata ce li se va cgdea. 1784, Noem. 28.
Oprirea suditilord de a cumpëra case, se pare, la prima vedere,
(laundtbre estinderei ora§elorti, dér cugetandd asupra greutatei ce avé
statuld de a administra pre supu§ii strèlnY, intelegi pe datrt cd mal
mare era c:I§tiguld, decdt paguba, 1in aplicarea acestef proibitiunT, care
pe de allá parte era i protectclre comerciantilord ron-1(MT.
Cu multd stdruintä s'a aplicatd, sub Alexandru Moruzi, acéstd
mòsurä de proibitiune.
1. lo Alexandeu Cost.aMoruzi red, i gspd. Zom. Vlah.
Porancinal Domnia mea D-tale einstitg i credinciosg boerti DomnieT
mole vol Spgtarii prin scirea AgentieT aducèndg inaintea D-tale acelii Lateo,
ungur6ng suditil, ande flindg i oránduitil din partea Epitropiei s1 i se dea
acea talen l una silla l'entra casá i sil r6mäe casa pe séma EpitropieT pang se
va ggsi vrc-unti pgmênt6nil sg o iea i sá-lrt faci D-ta, sg inteIngá, crt dupg
oränduiala cangnelorg nizamalat nu se envine a avea eilt casg i piimêntrt
subt stgptinirea luT, nici di so indraznse:i a se intinde impotriva Domnescilorg
ngstre por t'ud. 1794, Februnrie 11.
Vet LogoRtu.
Proa Indllate Ddrnne,
Cu proa plecata nústrg anafora argtárurt Mä'riel' tale, pentru cg vedeing
Impotriva poruncei i nizamuluI p3 multi din suditi'í strginI cumpgránda case
eii locurile bru, cam si pe podulti Mogos6eT, impotriva striljel spittgresd este
unti Lateo ungar6nri, &Edita austriecescri, i ati cumpgratrt o casá ca loculd ei

IStOItIA RomiNiLoRri 29
Privilegiile ciobanilora Ardeleni sunt respectate, macar ca
ace.,tia eraa supu0 austriacescl. Totu§i ei continua a fi oprill de a
exporta ca§ula de la caOriile din muntj. Numai dupé finea lui Augusta,
ciobanif Ardeleni aü vole sa facä brttnza de trebuint,a caselora
lora.
de la o Maria, sotia DinuluT Siim6nu, In tal. 100 si nemultamindu-se pe eta
locil art cump6ratil, s'ail intinsti ca ingralirea Vonil in marginea poduluT undo
altii-datti gana"' n'ail maI fosal; pe care ceneetaindu-lit i dovedindu-111 de suditil,
l'amil zitticnitil a nu-VI face gardil, i dup6 luminatele porunci i nizamurI
ce sunt, sil fie luminati porunca Manid tale de a se aduce acestii Lateo ungurénti
inaintea D-lu.I vol Spatarti i fatit hindu i unit boeril alrt EpitropieT,
sit i se dea de la Epitropie aceI talen)." 100 pe casa. si pe locil si In arma"
grtsindu-se omil pgmênténti i se va da casa subt st5pilnirea aceluia, ca sil lips6scil
a avea suditti cas5, i pitmêntil subt stìipânirea luI, care multI si din ceT
mat marT suditT si din col" maT miel", ce nu vede Visteria nicI t6ra folosil
ajutoril din uniT ca acestia, ati asemenea case ca loculil lorti camOrate si de
nimenT nu sunt cercetati niel" zilticnitT. De ac6sta insciintAmti M'Ario): tale, si
r6inâne ca cea desitv6rsitil hotitnire sil se faca de Inaltimea ta. 1794, Fevr. 11.
Dumitrache vel Banfi , Scarlat û Dvorniculu.
Cod. XXVII, fila 44. VetlI i alte acte In anexe.
1. lo Alexandru Cost. Moruzi Vvd. i gospd. Zemb. Vlahscoie
D-ta vol Vistieril anal v64titil Domnia mea anaforaoa D-tale pentrtt caro
sil facI dup6 caidu Visteriel porunca DomnieT mele, ca atat IspravniciI jadetulaT,
cum si vittasiT de plaiil s'A nu slob641 pe pinitT a trece branza lorti mal"
inainte do vremea ce le este ortInduitit precum niel prisosulil peste trebuinta
caseloril loril, ci s'A fie indatoratt si ara-latea obiceittlul si ponturiloril DomneseT,
spro a'sT duce casulil la asitriile din muntl, ande isT pasea oile si ande se lacrézä
caseavalulti pentru trebuinta capanuluT Imp6riltescil, iar maT vêrtosil pentru
until sil ntt fie ingilduitT a face armare inpotriva obiceittluT si a ponturileed.
1794, Februarie 34.
Cond. XXVII, fila 4, II-a.
Dinu §i Paraschiva neguldtorl Cu loruitorii ce aâ oi i le pascii pe munfi
di nu dual telemnéua la ccqdriile dup6 aprdpe, dupe vechialu obiceiu.
Prea Indliate D6mne,
CostandinU si Paraschiva negutiltorI pilm6ntenI ce tinrt crtsitriT In plaitilit
LovesciT, sud. Argesiil ail jäluitit Milriel." tale pentru uniT din locuitorii ce art
oI si le paseti pe muntl, avandit atine, cA nu urinézit dup6 vechiulii obiceiil
aduce telemnéoa, si frtcénd-o briInzii o trecti peste hotaril, asemenea si antilla si
ceru ca dupe vechialti obiceirt ce este si s'ail urmatit, tótit acea tolemea si until
ce ail, sit le aducrt la citsrtriile dupe muntT; care jaiba a lord flindil orAnduitil
la mine ea sit cercetezti i sil arétil Mitriel tale obiceittlit cum se urin6z4" la

260 V. A. URECHIÄ
In interesula comerciuliff, Alexandru Moruzi s'a preocupatil de
Menzil-Hanele.
Una factora importanta aTri comerciuluI sunt cdile i mijiòcele
de comunicatiune. La capitolulft edilirátei se va vedea multula-putina
ce A. MorUzi a fäcutrt in interesula inlesnirei comunicatiunef. Aci
dama numal, in not'd, unele acte §i a§ecyárnentula menzilhanelelora
(po*teloril) din G Martie 4795, dup6 cod. XXVI, fila 247. De putina
ajutora in definitiva era serviciula po§teI, de care nu te putéi folosi
decAt in virtutea unui pitacü sub semnätura- DomnitoruluI, precum este
cela fac-similata mal la vale. Deocamdat& Domnitorula Moruzi, in 14
Marta 4794, dà, cu referintá la menzilhanele, urm5teirea anafora a
llatmanului, de care tin6a po§tele:
ac6stil madea ; dupg luminat porunca Märiei tale, intrtindil in cercetare mé adeveril'
din condicele VisterieY, de la lét 1778, In Domnia M'aria sale Alexandru
-Poda Ipsilantil si la 161 1782, in Domnia MarieI sale féposatuluI Nicolae Vodil
Carageal cum si la lét 86 s'ati datti poruncI DomnescY de obste, ca totI
toril ce ail ol i se pascil pe muntiI Ora i alt staril prin munli, datorI sa
fie, ca totti cauIìi lord sa-lti daca pP la casariile ce sunt ptnteace munti, unde
se aduna si se face suma cea tTebuiuciósil a cascavaluluI, fiindil i vremea oranduita
pana cand sunt datorT a aduce casti la ctistiriT, adica pana despre sfarsitulti
luI Augustil, de atunci dupé stricarea cliltriilorlt sU aiba voie i barsaniI a face
branza numaI, pana le va fi de trebuinta caseloril lora' si sil o tréca iniluntru,
iar prisosil de voril avea sil nu fie volnicY a o trece, ci iarUi aid In Ora srt
o vêm)a la negutatorT. Ea de cercetarea ce M.O arétil Marie.1 tale caidulti
teriei In ce chipa este, iar hotarirea cea des6vérsitti Amane a se face de catre
Maria ta. 1794, Februarie 15.
Vel Vistier.
Cond. XXVII, fila 5 (II-a).
1. Eaci acte relative la pote:
Dumnéta vel Vist. i Dumnéta ve! Hatmane i D-ta vol S'Atará, cu t6te
amil v'e'clutti Domnia mea ponturile, ea carI cere Paharniculti Gregorie cu
tovarasa sei Minzilhanelele asupril-le, i ama si Menta Domnia mea la miele
Indreptarea ce s'ati socotitil spre folosulti tOrd 1 allí buneI orandnelT acesteI
trebl, &n'a ca teite acestea poruncimil Dumnévástra, sil v6 adunatI cate-si treI
la unil locil, ca InsesT aceste pontarT sil le vedetI, sa le cercetafl i sil le chibzuitl
bine, ca tóta luarea aminte, i prin anaforaoa D-vóstrii in scrisil sá ne
arkatI celea de bunil folosulti de obste alti féreI, 011 de sunt unele impotriva.
1795, Febr. 20.
Io Alecsandru Costantinù Moruzi Voiv. i gpd. Zenz. Vlahs,
Cinstitilorti si credinciosT. boeriloril DomnieT mete D-ta vel Vist. D-ta
vol Flatmane i D-ta vol Spataril, citind.u,se inaintea Domniel* mole ac6stit anafora
a D-v6striti, ama v6dutil Domnia mea buna intocmire ce atT. filcutil la

ll
Facsimile dupg mac pitacii, ori podorojnii .
4 ,1 3/../V,e9 o A- s trt-to
Ai 14 a 6/A4/ cii 44/1
,A...1..yor" dg 5 yv v t .e/g el jfi A
A
7 a
7frT: duz. Arlis 3 ¡V;114-----A-VC-- ;-------saylit4 tip I; eii 7
if isaut;c6.4045.,ad
ILPt-3----" cAl
A44 ,3 47,0 a 4 ., 1 . 1 u
' A)al0_ 5 ____________ e). 6 f `3 4 5
I ..aa; ;
4 j '1441--(1 4 0 -e,-- ----
kg _g
Z(1-4A4 Pt4W'
i fzj
ivty
0(0,
n
Pe pagina din dosa este vorba : trecutei in condica" a§Ia :
,,0
09

262 V. A. URECHIX
Anaforaoa D-lui vel Hatmanü pentru 300 cal sd se ampere, ca sci se
pue la nzenzilhanele, unde este trebuinIci.
Prea B6mnc,
Cu prea plecata mea anafora Insciintez MArief tale, mácar cit acestA rea
stare la care se aflA menzilurile este sciutAltimeY tale, si de aceea nu prelungimii,
a pliroforisi pe largil pe InAltimea ta, ch," esto triibuintä cel putinti de
numitole mal josti dou6-treI madele ce era de prigonire, earele le si
ci der chiAmändti Paliar. Grigorie cu tovariisiI sêï, sä le luatl la Visteria
Domnescii zapisli iscAlitti de totI pe t6te acestea pontuff cu carI se 160, care
zapisti si ca ponturile impreunä fiind-cA este a se intiíri apoI si cu Domnes-
Gatti nostru hrisovil pentru statornica urmare i nestriimutare acesteI trelif
care este do folosulii i odihna Ora do obste, sä se arete si In Dumnelorti
cinstiti i credinciosI boeri veliti al Divanuld Domnie'l mele, fati fiindti
Durnnéta spro a vedoa i socotindu-se si do D-lorti de foiosil i binelo acesteI
trebT, sA se adevereze i ca márturia Dumnelor, arkändil si Domnia mele
anafora, ca sil se dee i hrisovula DomnieI mete de intárire.
Prealate Ddmne,
Dup5 luntinatA porunca InAltimeI tale ce mi Wail datil In anaforatta Dumisale
Grigorie Hrisoscoleo biv. vol Pabarnicii ca tovaräsiT Dtimnólul, prin care cu
rugAciune ati cerutfi de la InAltimea ta, ca s'A so Incarce cu t6te menzilurile
adunându-ne aid in Visteria Mkiriel tale, dup'6 luminata porunca Maria
tale ce ni s'ati datuí, amtl cercetatti ca tótit scumpRatea cea caviinciósä ponturile,
prin care certi a se da acestti nor', cum si Indreptarea ce s'ati socotitti
de cutre Intelepciunea MiírieT tale, a se adauge la unele pontuff pentru folosulti
Ora, si In adevbril le-amti cunoscutil cit intocnua sunt alchtuite i pentru
cileI dupb' acestil nizamil, are s'A rémäie nebäntuitA de cererile
trebuintele menzilulta si de argAlaculti altorti mosafirI maI marl, i pentru Inlesnirea
a Ambletelorti obsteT, prin care are s'A se Imrnult6scii si comertulti in toril,
din care iarAsI se folosesce Ora; la a dotta, a treia madele insii ce ni s'ail pä'rutti
a le deslusi mal bine pentru dreptulti interesil alti Visterieï, fäcôndìí impreunä
cu Dumnélorti cerero i prigonire, In cea de pe urmil cunoscêndti i Dumnéloril
&A este Intocmg cu cavil* a le primi, ca buna voia Dumnélorti le-ail primitfi,
s'ati intoemitil si acestea, asternêndu-se in deosebite pontuff, care cu tart
pleciicittnea lo arkiimti InAltimeI tale. Madelelo cobea co ail fostil de prigonire
sunt acestea: cerea D-lorti In pontuel, ca surugiI sit li so d6o o mie, si ski fie cu
chezkisia satelorti, i dajdia lorti s'A o rfispunciA Dumnelorti pentru inanturile
DomnescT. Li s'ail respunstl DamnMort:I:din partea nóstrii, cit acestI surugi'l a fi
numal scutitT, si a nu avea i hrana lorti mid 13110115, nu are dreptate Vistoria
ca ski silescil satele sit iée In sémá, pro numitiI surugif ; a-I da Visteria
de chezAsia satelorti, nu 'Ate fi Incredintatä ca nu vorti dosi de nevoie; s'ati
Dumn6loril ca dosindti acestia, i fAcèndil cerere de alti'l la Visterie, nu
póte suferi Visteria, ca sit d6e de apururea surugiI In loculti celorti fugiff, si
pentru ca ski fie intélti Visteria siguripsitif, cit &Dena' ce se va da surugil
avea Inlesnire si de hrana lorti7 si de óresI-care dobandirI si nu vort1 dosi)

ISTORIA R OMINILORt 263
una mie cal, ea si se pue la bunil oranduiali, dark' socotimil cele-l-alte multe
tribuintI i havalele eu care este insircinati Domnésea MirieT talo téri, care
nu drt rägaztí i de acel prostichiu a greutiteT; asemenea niel Yisteria Marie)."
tale nu este la stare ca sii pótii iconomisi acésti tribuinti; nu lipsimti a arbla
InältimeT tale, mijloculil ce mai josti se vede: niaI ântèiìi yeq6ndil cii estimpil
nu vorti fi cele de multi trecutti grele treceri prin Ora AlirieI tale si nidijduindli
cii dórii se va iconomisi intr'ae6strt vari, eu acestii mijlocui, adecii si se
vorti fémanea i Dumnélorti sigurI si In odihni despre partea surughlorti, am
fuícntìí ac6sti Intoemire eu D-sa, adeei: toff caiT eiruteloril si aceI ce Inealecii
surugiii pe d6nsiI, si se plitésci de elitre Domnie, antditi cu ugeretti, cum si de
cutre totI eel ce vertí avea trebuinti, i caiI ce volt' fi pentru trebuinta DomnieI
datI ugeretele, si f6mrtie In socetéla Dumnélorti, iari caiT ce se vorti da
si la 'Joel.): si la obste, pentru totT sii iée ugeretti dup'6 eererea Dumnélorti
hotirirea MilrieI tale; iari pentru unti callI, sOil di:a, ce vorti fi eiliff surugiii,
la eiruti însii, acel ce vorti pliti ugeretulil, si nu plit6sci ma* cal cu bani
dou*6-4ecT i eincI-spre-cjece precuni plitesee si pre ci plitéscil
cate bani einci-spre-cjece i ece pe ciasti, la casa menziluluT, iar cinel bani ce
prisoseseil dée sarugiiloril cu ciasulti, peinuí, fiesee-care, socotindu depärtarea
loculuï de la fiesT-care minzilhanea, i pentru acésti dobandire ce vertí primi
Dumn6lorti, si o dobaudésci surugiiI din pagaba Dumn6lorti, si fie datorÌ i et
a face fiesi-care surugiil Cate unii carti de f6nti la menzilhanea WA de plati;
acósta socotind-o i Dumn6loril, ei le este de folosil, ail primitu a se urma, andil
ya fi si bunk' hotirlrea Marie tale; ail mal.' canal msi si li se mil faci adausti
cate o junfétate chili de orzil de calti, totti eu mizloculil ce ceruse ântâiìl celea
doug, care si no]: v646nd-o ei este de trebuintii, ¡trail prirnitti, si dupi5 ac6sti
simfonie scriindti de isnóvi ponturile, ca plecata néstri anafora le aretrunti
tale ; iarti hotirIrea se va face dupe cum se va gisi Intelepciunea Muriel tale
ca cale. 1795, Februarie 22.
AI AlirieT tale prea plecate slugT, lenache Veídirescu vel Vist. Costandinu
Caragea vel Hatmanii, Dumitru Manu vel Spätarn
Cod. XXVIII, pag. 6, III-a.
Hrisovu de qeycimintutii minzilhanelelorn.
lo Alecsandru Cost. Moruzi Vlid. cu mila lui, Dumneqeu Domnu §i, steiptinitoru
a Wei Ora Romeinéscel
MA de 'lid unit felti de Indoiali, In cea de pe urrni stipanitorii de tel.
si de noróda sunt aceia ce dup*6 tot euvêntulil adevératil, de cat toff alti mal
multti se indator6zrt si Imbritiseza paza dreptitel, si nu numaI pentru datoria
la care D.' supune i urea i legea, precum supune si pe toff &Penh' si pe totl
crestiniT, ei mal vartosti pentra ciel se euvine, i si gand6sci si sii er60 ert
atat sunt mal multti de supusT la acésta decal altiT, cat Kitt i cunoseti ei niel
ail pe nimenea altiI ea si-I póti sili i Indernua la ackta, i mal v6rtosil fiindti
incredintatti de-apururea, cit precum oglinqile eelea mal et" iscusire i cu scumpitate
ficute descopere aretirile obrazeloril, IntoemaI ea arhetipa ce se Infiiti-
,6zi la d6nsele, asa ch6vtri judecata. luI Dumneleti asepAnandu-se cu ansele

2611 V. A. URECHIÀ
cumpere acum deocamdatI 300 cal, din care 168 sit' se impartá la nisce none
menzilhanele, care sa se facii pe la unile locurY, ande sti depärtézii o menzilhanea
veche din cea-l-altä' mal =Ltd de optil i ece ciasurY, i dinteacéstii pricinä
nu potil tinea calif de Menzilli, hied 132 cu. 941 cal ce se aflä acum bunT inpreunä
i Cu vre 150 cal ce se vorfl indrepta din eel' pro§tY, odihnindu-se acum
primlivara, nädiljduescti a se vorii iconomisi ac6stä vat% cum mal sus se arétii ;
iar aniI MärieY tale sä fie de la Dumnedert mu1íai tericit1. 1794, Hartle 14.
are a féspläti faptele nóstre intocmaY precum s'ati lucratil i s'ati inffitisatti &Are
dinsa ; dreptil aceea i not in sfera nóstril, in fótit vremea cugetândrt, a la artrile
cele bune ce ni s'art härrtzitti de la pilrintele luminelorti, de undo se pogórä
si tot darulf1 celti ; mal nainte de at t6te, ca intocmirea i paza drépt5
si care norodulil ce ail incredintatti sub oblilduirta n6strit, se cuvine srt aducemti
adevkata mulitrnituí, Ina In Domn6sca oblfiduire a Ora MoldovenescY
afiändu-ne otarmuitoriti o v6Ondil multa nedreptate ce céra i sufere acelrt
norodil, ce era incredintatil atuncY sub stápInirea nósträ, din pricina orändueleY
menziluriloril, ce era intocmitä 0115 in acea vreme, amtl grtsittl cit i la ac6stä
precum si la altele izbä'vimil de nedreptfitile ce sufere intocmimli
orânduiala i curgerea ca dreptatea cea cuviincioas5, care intocmire §i
sucesorulfc nostru Domnult1 Moldavid, fratele in urma nóstrii o
ail prizitti qi o pAzesce nestrAmutatil pana astädI, ca mult5mita a tóte obste'l
dinteacelti principattl. Dup5 ce Dumnedebsca providentä art bine-voitti a ne incredinta
Domnia Orel RomänescY, din césulti ce arei sositti la Domnesculti nostru
scaunil alti acestel bine-credincióse stuipâniri, vélèndti cit acéstil trebuinciósa
pricinrt a menzilurilortí t5rel, curge si aici ca asemenea nedreptate la téril, ca
multa paguba la Visterie §i cu nesuferitä greutate la totY ceY silitY de tTebuintä
a cglatori si nu art mijlocti afia inlesnirea, ca i in Moldavia antaiii,
n'amti 15satil i ca sit nu ceramil a face asemenea indreptare i sit tä'macluitnti
§i aid ac6stii nedreptate ; dup5 Vet' dar indemnatórea silintä, ce amti facutti in
tótá vremea pentru acésta, afitindu-se acum dintre Dumnélorti cinstiff i credinciosY.
boeriI DomnieT mele, D-lul Alecsandra Väertrescu biv. val Cluceril, D-Ita
Grigorie Hrisoscoleo biv. vel Paharn. D-lta Ianache Mosca biv. vel Pahar.
Iordache Nicolache biv. val Slagerit. D-laY Ioantl biv. vel §Atrarti. D-luI Cestache
biv. 3-lea Logof. i Gheorghe vel cáp. za Menzilti, earl' cunoscèndil folosulfi
ce ravnimtí sit facemrt patrieI acesteia, ca a-vi afla repaosul5 i dreptatea,
nildfijduindti cuma pe langui ac6sta se peal folosi i insusT Dumn6lorti, ca o
dr6ptä obläduire, ail cerutil ca rugäciune, prin anaforaoa cu ponturT °randuite,
ca sit bine-voimil sit facemil o bunä intocnfire menzilurilorti i aid in
tea' Ora DomnieY mele, care anaf ora fiind5 bine primitä la vointa Domnid. mele,
s'ati cercetatti ponturile acelea ale Dumnélorri fintaiti, la audulil Domnia mele
ai dup6 ce 8'115 indreptatil unele din madele, ce s'art cuvenitil a se indrepta,
pentru mal multä dreptatea locuitorilorii térei DomnieY mele o pentru maI ea
mult5mitä folosti alit Dumnbloril ; dup'6 acésta atät anaforaoa at o ponturile
Dnmnélorti Wei hotiíratri de isn6vä' la Dumnéloril cinstiff. i credinciosiI
Domniel mele, D-lui Ianache Yitarescu, vol Yist. Costacbe Caragea vel
Hatm. Dumitrache Manu vol Spitt. ca s5 se mal cerceteze ai de D-loril
madelele cele ce sunt legate la dregiaoria Dumnélorti, i sit se fad'', indreptarea
cea cuviinciósk' i adunindu-se dup6 poruna in Yisteria Domniei mele; fatii

ISTORIA ROMKNILORI) 265
La ce locurI face trabuinta sa se aseqe nousé menzilhanele i sa se oranduiasc
i surugiI dupti obiceiultt Visteria gospod :
Cal Surtign
60 24 Sa se faca menzilti la sud. Slam-R5mnicil, filtre FocsanT i Rémnieu,
fiindil cale de opta césurt
40 16 La MartineseT, Intre FocItnI i Gradiste, fijad diastirna de 9 c6suff.
boeriI ce ail cerutti menzilurile, dupli ce la doug adunarI datil nizanndu
celil caviinciosil ca multamita tuturoril partiloril, care nizamil aretandil D-lorrt
Domnia mele ea deosebitrt anafora i ea ponturI de isnévrt asternute, o amil
Intaritil Domnia mea cura s urmeze IntocmaI i poruncimil Dumn6luI vel Vist.
antaig srt iée zapisil de la Dumn6loril maX sus g Imanta boerT, primitoriI menziluriloril,
iscìílitü prin ponturI, la Visteria Domnia mele; amil data porunca Domniel
mele la cate treI Dumn6loril cereetatoriI dintaia, ea atatil zapisulil cat
anaforaoa Dumnéloril, ca marturiiile Dumn6loril, sa mi se ar6te ca deosebitg anafora;
decI dupiá porunca Domnia mele facéndu-se téta acéstg silvêrsire si la
cercetarea Divanulut ni s'ail acta-sil anafora la Februaril 25, adeverita de Prea
sfintia sa Pgrintele Metropolitulg Ora, chirti Dositeiti si de Dumnéloril cinstitiT
credinciosiI velitT boeff aX DivanuluI Domnia mele : Dumitraehe Ghica biv.
vel Bang. Nicolae Brancovénu vel Banü, Ienache Moruzi biv. vel Vist. Nicolae
Filipeseu vel Logof. de Ora de susit, Costache Ghica vol Vorn. de Ora de josil.
Rada Slatinénu vol Vorn. Manolache Gradisténu vel Vorn. Costandinti
vel Logof. de Ora de josil, i cu rugaciune ca stl bine-voima a Intari acestg
folositort1 lucra i ca Domnesculil nostru hrisovil, dupli care anafora prin Intarire
s'ail data porunca Domnia mete Domnia sale cinstitti i credinciosti boeraid
DomnieI mele Ienache Vorn. vel Vist. ca de la Visteria Domnia n'ele sa
se d6e hrisovil prin ponturT, Intfiritti, Dumn6loril boerilorti primitoriloril menziluriloril,
prin care hrisovil sa se mnipIinósc i s'a se urmeze tóte aceste ponturI
ce se arót maT josil intocmal precum s'ail scrisil, si s'aii hotarItii ala in téta
curgerea vrema ceI oranduite i ponturile cele intarite de Domnia mea, cu hotärire
de a se implini si a se pazi nestramutatil, sunt acestea adecg:
SI li se dée sépte sute cal de Ora ca oranduiala de la histeria Domniel
mele, fila de platil, la a caruia alegere srt fie fata si Dumnéloril 'sprayniciI
judeteloril, pentru ea sa fie numaI caI bunI, sangto, vrednici pentru trebuinta
menzilurilorg, de aceea carI se afla pe la locuitorI i teslimulil acestoril
cal sa ineépa a se face la Dumn6loril, de la cji antaig a luí. Aprilie, ea sa aiba
vreme pana la Inceputulil luna luI Maill, a griji pentru Mito celea trebuinciése
ale menzilulul i pentru Inlesnirea cumperatuluI suma cailoril ce mal josil se
aréta, ca la vadea sa intre in slujba menziluluT, Mea a se face cat de putinil
casara. srt li se mal dée mima): eau eel veda ai menziluluI ceT ce ail r'émasil
pe la téte menzilhanalele Ora cate se voril glisi
Sa se faca Intocinire tuturoril menzilhaneleloril ce se aflá gata ca oranduiala
din Ora, adecg: cosare de cal, orzara', fênuiril, spre incaperea cailora ce
ahí a pune la fies-care menzilhanea, i odae mica pentru mosafiri, iar unde va
fi trebuintil sa adange menzilhanale none, sa se faca si la acelea locurI cosare,
grajdurI i altele obiebuite, insg fara de a ni" se insarcina t6ra ca cherestele

266 V. A. IMECHIX
Cal Surtigii
30 12
10 4
10 4
6 3
6 3
6 3
La Slobodia gpod. filtre Unturcisa
Fiind-cA se supra satele de coi ce vinil de la Dije i Nicopoie.
Targovistea Pentru LipeaniT ce qe trimitil cu cartI de la Vis-
Campulungil teria Gospod. la 3, 4, judete, adeca lipcaniT ce se
PloescT trimitil cu cartl la sud. Dambovita, illuscelti i Argesti;
ajung6ndil la Floresei cu caiT ce T-ati de acolo
merge la T6rgovisce, PitescY i Campu-lungil; asisderea
i lipcanulti ce se trimete la sud. Prahova,
Saac i Buzeil, carel cu caiT ce i6 de la puntulti
lenilorti merge la PloescY, la Saac si la Buz6ti.
Allí infiel' tale proa plecata slugii, Vel Hatmanit.
grele, piltra care dandil Dumnélorti Antilla m6surile iicea duip6 trebuintele ce
se veril socoti de a fi eu cale.
F6nulti i orzulti trebuinciosil pentru treY mil treY sute s6Ideci cal, care
(NO catastihult1 Dumnéloril sunt s se pue pe la t6te menzilhanelele tereT,
li' se dée din judete, adica cate dou6 i jrimetate care fénti de mesura si cate
dou6 chile si jum6tate orzil, i acestti f6nti i orzu platéscri casa menziluluT
adica cate trei JeT carult1 de f6nti, socotindu-se unil leti ciiratufti i doi facittulti,
si cate dol leY i julatate chila Brailei de orzti, i baila acestia de 011a sil
fie datorY a-Y r6spunde, unde vortl fi oranduitT spre plata locuitoriloril, iar cand
nu voril cere Dumnélorii a li so da de plinti, oranduiala M'Elida' si a orzuluT
si plata sri o faca numaT pe cata suma vorti cere si vorti avea trebuinta, iara
nu mai multti ; randuiala fkulni si a orzulaT, inlesnirea caratului la locurile
trebuincióse, sri se socotósca si sii se faca de la Visterie, ca vreme, ea sii nu
se pricinuiasca zatignire la trebuinta nienzilului, cu intardierea i Dumnélorri
nu peda faril de scirea Domniel a face toemelT cu judetele cele departate Wanda
banY de la acelea ca s'a nu faca f6nulti i orzulii datoriei toril ; ca acestil felti
de bitirmele, si de se va dovedi cii s'alt abatutti la nisce armad ca acestea,
poruncii, sa fie datori a piad indoitti ceea ce voril lua prin chipurile acestea ;
pentru milsuratórea fkuluT si a orzuluT de a se lua intocmaT, atat f6nulti cu
carti de mesura, cat i orzulti ea banita Inhieratii, la vreme ce vertí primi de la
teranT, sii grijésri DurnnéluT vel Vist. de a se face mesurat6rea i primirea drépta,
de a nu se face catusT do putina asuprire de catre D-lorti, teranilorri locuitort
CincT sute carute s'a se faca din judete, i s'a li se clec) féndurT, remdurT
ca panii la sftrsitulti luT Augusta viitorti, si se implinéscil suma acésta si sil le
platóscri pesinti Po tal. cinc): cartita; acésta s'a se urmeze i pentru aniT viitorT,
iara acum sii li se maT dée si tole carutele vechT de pe la minzilhanele.
Una mie 6menT sa li se dée cu pecetluitti Gospod. pentru surugii
rotar, carT si fie prin cheziísia satelorti, i pentru d6nsiI de-a pururea srt fie
r6spunOtorT sateniI lorri 6meniT de slujbli; de va muri vre unulti, sii li se dée
altulil In locti; ceT doveditT betegY i neputinciosT, ce adeveratti netrebnicT, s'A
se schimbe, i Dumnélorti sii plat6sca birulil lorti la Visteria po. tal. do,16-decT
patru pe anti pentru fiesl-care ; plata si o r6spundri pe tótä luna, dup6 cum
Duron6lorti pe tótti luna el stt-si prim6scri plata ugeretuluT, i afarrt de ace§tI

Domnitorulti holdresce :
ISTORIA ROMANILORÙ 267
lo Alexandru Const. Moruzi Vvd. i gospd. And). Vlahscoic.
Cat pentru treI menzilhanele ce ni se arati a se pune in judetul Slam-
Ramnicil i Slobozia, Dumnbta vol Vist. sil fad antbiti porunca DomnieI mete
Paharniculti Petrache Ispravniculti, arntanda-I trebuinta acestorti treI !octal,
ca socotbscii do nu esto mijlocti ca din surugiil co stint la Monzilhanelele
vochI, a se iconomisi do a se chivornisi acestoa treI drumuff, si and acésta
nu va fi ca putintii, sit chibzniascti apoY, in ce chipil p6te sil gris6scrt acesti
una mie 6menY, Ind ca cuvintti de surugiu, nicT do rotoriti, suí nu aibä a cere
alIti ointi ; sIl nu fie niel slobodI a face tocmerf cu satele prin Wei de banI, ca
sil tie 6meniI Dumn6lorti surugiT, sbil sit Ora de la surugiI cheltuclI pentru
menzilti sbil poelbne, si dovedindu-se cu urmärI de acestea sä fie datori a pliiti
intreith oil ce voril lua cu acestti feln de asuprirI, la cutia de milostonie,
deosebith de acbsta sIl aibä, dup6 cum s'atl legatti prin zapisil, cuí dark' din birulu
surugiilorn ce ail sä-lti plätbseti la Visterie, sit dúo i surugiilorti ugeretulu cancel
ce incalecrt surugiii la citrute, numal de la beef i negustorY, iarit nu de la altiI
ce mergü cu inamurile Domniel mele, cate cinci bani de coin, ca sä fie acésta
spre hrana surugiilorti, i sh' iée casa menziluluI niel de la boerI, niel de la
negutntorti, acestl cate banY cinci de la calulti surugiuluI, ci sti-I laso la mill
ce merge in menzilti, ca Sil plittbsa surugiuluï pesintl de la menzilti in menzilu,
faril surugiiI luandil acestil ugeretti nestramutatti, Sil fie datorrt a face cate unu
cart"' de fan de mtisurrt pro tali anulú färä platá, la menzilhanaoa bru, i acestu
nu se scadii din suma orêndueleI; orzulti sil se milsbre ca banita inforag
de la Visterie.
Ugeretulti Sil li se plätbsch' de ciítre Domnie pentru tóte menzilurile ce
se voril da eu inamuff, atatti din BucurescI, de la märginI si de la judete, cu.
menziltirile DomnieT mole, iscillite si de DurnnóluI Hetmanu, buiurdisitìí i de
cutre Domnia mea, cate dece banI de ciasti pentru fiesi-care calti, cuprindêndu-se
calulil surughtlui fárà csebire; si de la acestil ugeretil alti Domniei nu aro
sthugiiI nimicti Sil i6e, Cl Sil rämile deplind dobandirea la casa menzilulut ; pe
tag, luna Sil li se caute socotbla prin H6tmanti, iée plata doplinti
ftia vre-o prelungire, de la Visteria DomnieI mele.
CurieriT Sil pliltóscIl ugeretuld cate dece bull' de ciasti, boerii ceI ce au
imbrticatil caftane po. banI eind-spre-dece de ciasti, iarii negutätoriI i allil cate
dotte-deeI bani de ciasti de fiesi-care caRl, fiindti IndatoritI a plati i calulti
surugiuluI, din care ugeretti precum s'ati dish mal susti, de la boon i negutiltori
pe bani cincI are sit-I ibe fiesT-care surughl, i seiindtí cu totii vorti popri
aceI cate cincI banI asuprille ea dbe in manile surughlorti, iarit casa menzilului
pentru calulti surugiilorti do la boeri are sä ibe numaI cate 4ece banI din 15,
si de la negutittorI nnmai ate cincI pe ciasti din 20; InsIl totl sit fie dater'
eel ce voril vrea sIl 'amble In menzilti, sIl iée citrti de menzilti Domnesa iscälite
de celti dup6 vremI Hatmanti, i col din BucurescI sit' le iée de la H6tmanie,
iara eel de la Craiova de la Caimacantl, ceI de la FocsanI i CernetI de la Ispravnici,
eel' de pe la SerhaturI de la Capichehaele, afarä numai de eel ce wail
veni de la Ora In Bucuresci i eel ce vertí merge de la unil judetti la altulti
luttndil tescherele de la IspravnicY, cIl suntil ennenI ce nu-I opresce nicI o pricin4

208 V. A. URECHIX
menzilgiï, catI trobuescil de as e tocmi la noile menzilhanele, si de se fggiduesce
la acesta si Insciinteze DomnieI mele antele, apoT se va da chizesI lorg ; iar
la cele-l-alto cincI numite locurT, poruncime ca acum negresitil sil se intocmescìt
aceste menzilarT, si si( se orênduiascrt de la Visteria DomnieI mole, acum acestI
septe-spre-cjece lude surugiI, i DumneluI ve!. Hatunanil sii campero acestI
300 de cal, si si-I as* la numitele locurI, i baila sa-T he de la Visteria
DomnieI mele rêndurT. 1794, Martie.
Cod. XXVII, pag 8, IV.
din ciletoriT, sii 0E1 lua cal i fina' menzilurl DomnescI, neavénde de la cine
iee, iarg din BucurescI si Dutnneloril insuff vrendil a esi ca menzile, se
indatorezg a lua menzilg de la 116tmanie.
La tete menzilarile stapaniI moiilonll se se indemne a tinea si a avea
de vil-14re de ale mancareT trebuincióse, ca si &ésa si si campero drumetiI,
atatil stapaniT aceI mosiT, cate si Dumneloril boeriI primitoriI menzilurilore,
acolo in prejma menzilhaneleI si nu aibi voie a face vinqare de vine si de
rachig, i vinc)area vinuluI i rachiula ca totulg sti fie oprite, pentru ca sa
se urmeze dinteacesta felurT de pricinI pe la menzilhanale, si stapaniI mosiiloril
sil fie indemnatI a tima, pe la menzilhanea cate o previne de biciinie, iara cand
stapanulil mosief dupe indemngrile ce i se va face, nu va vrea si faca acolo la
menzilhanea pravglie de ',Actinio, atuncI prin scirea Dumneloril beerilorti ce atl
primita menzilurile si aibg voie menzilgiiI a tinea
La fe-care menzilhanea si fie orkduitil de la Domnie cate un Besliil
ca si nu póta lita cal drumetiI, ca si plitésca depling ugeretule, ca si nu se
abata la urmarT Mil* cale ; iara lefa besliula si se dee de la Tisteria Domniel
mele. Pe cal din boernasT, seil si din col la orênduiala nemuriloril si a
mazililoril veril avea in slujba menzilhaneleloril, d'ande catastivil de numele lora
la Visterie, i plitindú aceia depling dajdiile lora cate se veril cidea, si de nu
veril fi foste in slujba menzilhandlorg, sa nu sil supere la niel o havalea.
CaiI menzilhanelelore, dupe vechiul obiceig, asemenea i acum si aibri
slobodg pasiune pre mosia din prejma menzilhaneleloril, precum s'ati urmatil
mal nainte, fära a se supera ca cererI Impotriva obiceiuluT de catre stapanit mesiilorti,
insg i menzilgiiI fea° si se feresca, de a nu manca si a nu pasee cu
caii menzilhaneleI livedile stgpaniloril mosieT, cum si curgturile locuitoriloril ce
veril fi imprejurule aceT menzilhanele, ci pasea in locule slobodil MI de
a face catusI de puting stricaciune la live4ile de fene, in cele care veril fi vechi
sciute i cunoscute livedI, iara si nu pricinuiasci a face acum livedl i curatul
nene. Cand se veril intempla cal mal multi la fiesI-care menzilhanea pentru
alisverisuld Dumnéloril, si fie slobodI i neopriff, derasi nu Póti cere ou acestil,
s011 surugiiI maI multi, sea orênduiala de fene, i orzti.
Candil se veril intimpla agarlacurl marI si va cere Domnia cal si fie
datorI a da cate o sutg cincI-decI cal din menzilhanea in menzilhanea, ca pretulil
aretatti mai susil po banT qece de ciase, iarg fiindil trebuintg de maI multI si
se faca osebitg simfonie, i la asemenea aggrlacil ség s't pana la o sutg cal, candil
veril trebui, si li se (lee insciintare ea cincT dile maT nainte ca si grijascg.
Si nu fie silitT niel' de catre Domnie, niel de catre alta einevasT a

'STOMA nOMÁNILORti 269'
Fiind-cä vorbirdmti de pote i de rnij16ce de comunicatiune, sä
inregistr6mq urmatoruld actii prin care se acordé. plata a trei cal de
cartiu0 inecati in apa Mostistef
primi vre-unti tovartisI la slujba menziluluI, afarä. din Off Cu buna-vointa
Dumn6lortl se vorti aser)a cu Dumn6lorti si se vorti primi.
Talen patru mil s d6e pe totti anulti in doue rênduri Dumn6Itni
manuluI dal:6 vreml, insä sä aibä totti ajutorulti de la Damnéluï, sä caute
socotéla Dumnélorti cu. Vistierulti, sä, nu se supere nici: inteunti chipti de Dimnóloril
Ilkmanulti dupä vrerne, ca vre-o cerere de leciuialä ski Cu altä pricinrt
si numire, i Indatrt ce vorti arka Dam-1610 vre-o supärare a Dumnélorti
Impotriva ponturilorti, sä fie Indatoratti, ski prin graiü, ski prin anafora Dumnélul
a arta pricinele Dumnélorti la Domnia mea, a le sc6te räspunsurile Indatä,
sit' nu li se fact!' cat* de patinil silk' de &are trecetorY s011 altiI, si sil fie sniff
Damn61orti prin jälbI a supra pro Domnia mea; eel' ce volt cere cartl de
menzilti, ski din partea negutkorilorti, ski si altil ce voril avea revasele
trtrieI de slobo4enie, A' nu se zilbov6scil catti de putinii, din care sä le pricinniascrt
zilticnire la trébit, ci ltihndli Ilkmänia de la fiesT-caro din cm ce vorti cere
minzile si vorti lua chte douä parale (16 call'', sti dée indatä si in t6tä vremea
fall de nicI o greutate, sOil pricinuire.
Cu acestea ponturI s'ati legath' a tinea t6te minzilurile din t6tä t6ra
In curgere de cincI anT, cu suma cailorti ce &ail clisti mai east, si niel in anulii
alti doilea niel in eel mal de pre urmii, phnä la implinirea vadeleI sä nu aibrt
a cere cal séui altele, filed numaI Mutt, orzrt, ctirutele i surugiiI ; hill dupe
Implinirea vadelei sä férate tóte acelea ale Dumnélorti, atatti cail, f6nulti, orzulti,
cum si cele-l-alte, afar% numaI din binalele menzilhaneleloril, i dupä cum
Dumnélord s'ail supusti In strajnicti pedépsii prin zapisä de nu vorti avea cal
doplinit,si nu vorti prtzi askliimintulti nesträmutattt de-a pururea, si Domnia
mea amil bine-voitti dup6 tótä cuviinta si dreptatea Intäri cu Domnesculii
nostru hrisovil; dreptti aceea t6te acestea maI susti arätate si bine asetlate orkidueli,
ce prin 17 ponturI s'ati intocmitil, dupä butte cercettirI ce s'aii Montt' si
la Visterie si la Divanti si Inaintea DomnieI mele, ántkil pentru cä, se pricinuesce
la tag Ora dreptate, apoi pentru elícI se aduce la tóth' obstea folosulti, si In cea
de pe urmil si dupä WA' cuviinta, si dupe cum si top.' Dumnélorti veliff boeil
ne-att fricutti rugticiune prin anaforale, le Intärimti si hotrtrimti printeacestil
Domnescti allí nostru hrisovil, prin care si poruncimti a se urma si a se ptizi
totil acestil aseclämtntti, de ciitre deI ce se cuvine a le Implini, §i a le sävir§i,
si a le urma färä schimbare si nesträmtitatti; rugämti si pre toff lurninatil flat'
Domni ce In urma DomnieI mele vorä fi sucesori al DomnieT acesteI
sit bine-voiascrt a intrtri si a pitzi acéstä dréptil si folosit6re la ob§te bunä Intocmire,
ca si hottiririle Domniilorti sala sä se pAzéscil dupä vrentY de eätre altiI
in urmä ; si datil acestä bine inchipuitti Domnescti alit nostru hrisovti, intilritti
ca pecetea si iscrilitura nósträ de la Visteria DomnieI mele; marturI puindil pe
prea inbitiT nostri fil Costandinti Vvd , Dumitrasco Vvd., Nicolae Vvd., Gheorghe
Vvd. si pe totti sfatulti cinstitilorti §i credinciosilorti boerilorti celorrt marl al
Divanulul DomnieT mele: Pan. Nicolae Brancovanti vel Banti, Ienache Vrtch'rescu
vol Vist., Manolache Brancovanil vel Vern, de tara de susti, Costache Caragea
vol Hätm., Dumitrache Mann. vol Spät., Nicolae Filipescu vel Log., de t6ra de
susti, Costache Ghica vol Vorn. de t6ra de josti, Raduluí Slätineanu vel Vorn.,

270 V. A. TilItCRIX
Ana foraoa ce s'au feicutu in dosulii jälbei lui Stanu i Oprea,
din satutu Beldadu din jud. Dtimbovita, pelara 3 casi ce s'ají inccatei.
lo Alexandru Costan. Morazi Vvil.
Poruncimti Dumitale vel Spiltarti, din baniI socotelilorti, ce sunt asupra
D-le, a saragiilern, s'a' le dai tal. 30. 1793, Aug. 5.
Proa Indllate &irme,
Asapra acestorti cu adov6ratil inecatti 3 cal* in apa
MostisteI de la AgescI, unde dupa ce ati sositti cu calabalaculti
cail' la apA, i intrilndu in holqteil inecatil ; se cuvinea ca suí grijéseil
jilluitorir sil nu lo &a drumulil do o-datA , dar! i-ail scitipatti i ca adev6ratil
san prigtiba0, i fémilne la milostivirea MilrioI tale. 1793, Aug. 3.
Vil Spettaru.
Cond. XXIV, Fila 310.
Breslele i fabricele contintit relativil destulil de prospere sub
Alexandru Moruzi. Asia eh l inoesce hriseivele ormalAre:
a) IIrisovuld iIicanilorli i bascalii cojocari din Bucuresci, din
Martie 1794. 1
Manolache GrAdiqt6nu vel Yorn., Costandinti .5tirbeitl ve! Log. de Ora de josil,
Mateiti Fillcoianu ve! Vorn. al politiel, &micha Arghiropolu vel Post., Dimitrache
Hangerlilli vol Comis., Dumitrache Racovitti ve! Clucer, I6n Cararnanlítu ve!
Grigorie Bal6nu vel Stol., Atanasie ve! SiIrd., 1.6nti vol Medilniceril, Costandinti
Carripinénu vel Sluger, Grigorio vel Pit. Ispravnicti flindti DumnélnI Ienache
Yilcilrescu vel Yist., la 161 1795, in luna luI Mahìl, scriindu-se de credinciosu
boerulti Domniel mole Costandinfi Chitoranti biv. vel §iitrarti §i Log. calemuluT
remriqitilorti.
Cond. XXVI, Pag. 251.
1. ffrisovulu ilicariloru i bacatii, cojocari din Bucurcsei.
Io Alecsandru Const. Moruzi Vvd. i gpod. Zernb. Viahscoic.
Intre alto rufetuff trebuinci6se ob§tioI fiindil i ilicanii i cojocariT brqcalil
din BacurescT, qi avêndti hris6ve DoninescI de la fratiI no§tri
DomnI de maT nainte, de orandaiala i obiceiurile lorti, ce ati avatti, carT prin
jalbA °orada a li se inoi qi de catre Domnia mea, mal fintaiti i-amil oranduitti
la D-liff ve! Logf. de Ora de susil, de le-ati teorisitil hrisóvele i cartile,
§i ne-ail arkatil in scristi prin anafora oranduiala i obiceiurile, carI v641ndu-le
i noI intocmite ea buril ortinduialii ii cu cale, lo intraimil i Dornnia
mea, la li se priz6scil intocmg precum maT josti poruncimil
1. Adecri i§licariI i cojocaril baraliT fie rufetil osebitI de br6sla
intru t6te, mi aibil a face l'Ara niniicú chiurciubaa allí cojocarilord
ca d6n§ii.

YSTORTA ROMANILORt 1'271
Intervenirea in judeatile breslei a Cämiiia,w1ui este o imputinare
Sit' aibl unit staroste dintre 4licarT, carel sá fie a'esti §i de ctitre
cojocart, bacaIi, cAruia i se va da la maul. 0 carte Domn4scit de strtrostie spre
a fi sciutrt i cunoscutti de staraste.
Ei intro d6n01: a16gra ca totit patru me§terT, cari-i vorti avea maT
do ispravrt, ca me§te§ugg mai bunti §i mat vrednig, insg dual dintre
§i don't dintre cojocarif ba§caliï, i aceia s fie epitropt i purtgtort de grijä
rufetulul: lore d'impreung cu. starostea.
Cat): vertí li me§teri trednicT primitt de proesti §i bréslg, sti &OYU dupe
oranduiala rufetulut lord all trece nurnele in catastihultt bresleT lore, la ellmara
Domnéscrt, ca sri fie sciutt §i cunoscutT, spre a nu fi volnict altit afarg
dintr'aceia a hiera me§tepgulti ilictirioi i ale cojoceriest ; i su.bt (16110 sg
aibg uniit ciau0i pentru stringerea banilorti la cutia lore, i pentru cei cari
yore fi chirtmatI la judecatit and se va intémpla pricinI intre dén0I, adece :
4licarri ea ilicaruí, s6t1 cojocarti cu cojocarti, orT cand va strica lucrule cuiva§T.
Cand se va int6mpla intro d6n01' pricinI §i judecatT pentru ale me§.te§uguluI
lore, i pentru ucenicY, i calfT, i pentru ceT cart' vertí face stricacittne
lucruluT cuiva0', i pentru cot ce nu yore fi urmititort la vre-una din ate
sunt legaft §i hotitritI a le pitizi printr'acestil hrisovti, sit se stringiti la unti Lodi
starostea en ceT patra epitropT, pentru a face lonja dupe obiceiulti rufetulut
lore, uncle sit chame pe coja du. pricina, çi and aceT-1-altI de sin* nu vertí
urma a veni dupe sciinta ce-T va face starostea cu epitropiT, atuncI siti
volnicie a trimite pe ciau§ultt lore sg-Iti aduciti We de vole, i sg-I iée tre-
Ode ban): patra-lecT i srt hotärascg pricina aceea in scristi subt iscgliturile
lore, dupe dreptate si dupe obiceiulti me0e§uguluT lore; 0 pe ceI ce vorti fi
cu pricing de indreptare, sg-I indrepteze, iar pe eel' ce yore fi cu vine, §i de
be va fi vina lore mat mice, srt le face §i cercetare §i dojang, dupe obiceiulti
rufetuluT, feel de a se amesteca zapciiI politieI intra nitnicti la pricini de jadectitt
de ale me§te§ugultit lore ; iar pe ceT ce yore fi ea ving de ped6psg, sit
aibg a-T areta la D-luI vel Cemgra0i, d'impreung cu alegerea lorti I scristi,
ca cercetandu-li-se pricina vineI pedeps6scg, bash' pe unft. ca aceia vinovatl
sti-I laotitrascrt a da 0 óre§-care geremé la cutia de milostenie a bresleT lene,
dupe mesura vineT, in bou de pedépsg.
Siti aibil a tinea cutie cum ail i alte rufeturt,in care sit stringg in t6te
Sambetele septemanilore, de la fie§-care me§terti en pritivglie, orI
cojocarti, cate banT 6se, cum 0 de la alfile cobea cu simbrie mal bung cate
banI treT ; a0qderea §i celti ce va deschide pritvglie, ori 4licarti, orT cojocarti,
sit lag a da la acéstil cutie a lore pa. tal. lece, care cutie se se pecetluiascg,
de staroste 0 de aceT patra epitropi, i sä.' se pgstreze in sérna lord pecetluitti
purtandit de grijä: ca sit se stringg venitulti ce este oranduite, 0 and din
br6sla lore, se va inté'mpla a muri vre-unulii in scrtpritticiiine, s611 vre-unulti
din vre-o bólit indelungotg, oil din sliibiciunea b5tranetelorti trecute nu va fi
vrednicti de a se chivernisi, WI de alte intimpliírt va cä'dea in lipsiti de sever-
Otti, atuncT din cutia ac6sta sui i se d6e ceea-ce i se cade sg-lti Ingrópe ca
coba trebuincióse i sgraculti sä se ajute; insi acea cutie sit nu se deschicjg
de aluluí, ci fate inaintea starostel: 0 a celorti patru co art avutil pecetile se
se doschiclit, i luitindil bona' ce va fi trebaintä, iarg0 sti se pecetluiascg.
Cojocaril bavcaliT sui lucreze numai ntarfg grósg, care este trebuinci6sa

272 V. A.
a autonomid vechI a bresleY. Amü arkatil cum prin asemenea
la mevtevugulil Lora, iar marfa subtire care este de trebuinta mevtevaguluT
ivlicariloril, sä' nu aibii voYe a hiera spre a face adia ori caciulT cazaclieseT
s66 boznicescI, iar dovedindu-i ivlicariI a ail lucratil, sii aibra a-I aféta pe
acoja la D-luT vel Cämiirauí, ca sg iee acea marfg lucratg pe serua amgra,
derg niel iIicarii sii nu fie volnicI a lucra marfg grósg, de care lucrézil cojecariT
bavealiI, ciici dovedindu-se se va lua i aceea pe séma cgmáriT.
Gel earl' vol. fi sä iasi de la stä'panI ca sä deschiqg prilviuil, ori ivliorT
cojecaff, sii nu alit' vole de sinevI filet de voïa stäpitnuluï, i a stgrostieT,
i a epitropiloril vi a rufetuld, ca sit cerce anteirt de este vrednicii a
avea priviuie i a se numi mevterg, vi de scie mevtevugulti de sgvérvitil, iar
dupe' ce se va vedea a este destoinicil i i se va da wile, sit dée Antéiti tal.
10 la cutia lorti, i ala sii lag voTe a deschide
MevteriT priivgliavT, off ivlicaff, orI cojecarI, sit nu fie volnicT a lua calla
altuia pang nu-VI va implini soroculti tocmeleT, vi and va fi slujitil aeea calfg
piing la sorocil ava va evi din simbrie, dup6 toeméla aceea ce va fi avutil cu
zapisil, prin irea mevteriloril bresleT.
Uceniculil sä' nu fie veinier' sit' iasg de la stgpitnil Ong la &weer', egtil
i'vT va fi tocm61a, niel sä.-16 primescii altil nimenea ; avivderea i dupe' ce M va
fi implinitri ucenicia, iarrtvi sit nu fie veinier' srt iasit, niel primésa nimenT
pang nu va sluji stiipânuhul Seri ca simbrie null anti, care simbrie sg i se hotgrasa
de bresig at sg iée ? precum ail fostil obiceiult1
Ciind se va Intémpla a veni neseare-va ilicarT séil cojecarT dintr'alte
tea, sl nu fie volnicT a deschide prä'villie aicT, piing null va lua etntgiil
Intre ceT-lalff aT rufetuluT loril i atuncT apoT flindil i vrednicT cu seiinta mevtevuguluT
pe deplinti, cu seirea rufetuluT sg aibit vole a deschide priviuie, &litchi
vi haul la cutia lorli.
Fiind-cii ivlicaril prin jalbg ati fostri argtatri la Domnie, cum crt cojecariT
bavcaliT nu-vi lucrg numal mevtevugulil Ioni, ci se amestecg de cumperg
de pe unde gasescil hìlrii albastre, de facil citciuli i le vindri pe la muvteril
pricinuindu-le 'erg pagubil, earl pielcele albastre, adeverindu-se Doinnia cum ert
dintru Inceputil lucratil vi se Melted de ivlicarT; ea unri lucru ce este dar
din treba poruncimg sii nu fie veinier cojocariT bavcaliI a campera
iteestg felt"' de pieicele, a le lucra seg a le tinea prin prrtvgliT, ci cu totulti sg
fie popriti, ca de net lucru ce nu este de treba mevtevugultiI bru, i numaT
iticariT sä art voie a tine pielcele albastre vi a le lucra.
42. Ltingg acestea, fiind-cg ivlicarii i cojecaril baraliT ari datti jalbg DomnieT
mele, cumcg unil dintrInsiT cump6rg marfil vi o lucrézg Inteascunsil prin
mahalale, de le aduce atät toril pagubg, at vi amara Domnesa o pggubesce
de fumgritri vi de altele, hotgrlinti darä', ca ivlicariT i cojecariI bavcaliT, ce nu
voril avea prä'vgliI la ulitg, sit' nu fie volnicI a cump6r6, marfil de afeirg.
14. Fiind-cl cojecaril bavealiT niai nainte ag fostil ung rufetil ca cojecariT
subtirT vi le era lor peste putintg a fi es6bitT de cgtre ivlicarT, pentru cii ivlicarii
avéndil privileghiu prin hriseve Domnesa, ea numg el sg stringg sterpiturT
de pe undo va ggsi, vi fiind-cg maría de cojecgrie esto amesteeatä cu pielcele
sterpiturT, care mocaniT nu le dii mfina sg o despartit a o vinde deosebitii,
de nevoTe erail silitT a o lua Impreung i iiicaril neInggduindu-I, multe olcevuif
pagube 11 se intémplii la alivverivurile lori, i pentru ca sit lips6sert tole pri-

ISTORIA. ROMÁNIL010 273
a autonomiei lojelorg, corporatitmelorti, släbitil din ce in ce acégii
cetate a comerciului si industrieï romAne.
cinile diutre d6n0I, ca mijloctt de a se pgzi §i dreptulti 4licarilorti i alti lorg,
In Domnia dintgig a frateldi Doran ti Mihaiä Vodit Sutulti, s'ail apdatil i s'art
Invoitti ca brésla içlieariloruí, prin zapisil de a§eqgm6ntil, spre a fi amhdou6
breslele acestea unti rufetil, adia urmandti cojocariT dup6 hrisóvele i oranduiala
obiceiulti ce ati i§licarri, sä aibg i eI voTe a camp6ra de pe la mocanT marfit
subtire sterpiturT, pe care marfit ca una ce este de tréba ilicarioril, s'ati ayedattl
ca sit se vêndit la i0icarT ca pretalt1 celti cuviinciostl, séti neputéndu-se
invoi Cu br6sla i§licarilortl, sit fie volnicT a vinde ca ritdicata, iar a o vinde cu
perechea la mu§teriT sit' nu Oa', farg de numaT marfa ce le va remänea nevhdutit,
aceea numal sit' o lucreze pe la prävilil, iar earl' dinte6n0I se voril
dovedi cli. Inpotriva asestul wdrunfintti ati v6ndutti pielcele ca perechea pe la
mu§teriT, sti dée gl6b1 la cuba lorti tal cincT-decI; asemenea çi and va fi vremea
a e0 afarg la mara ca sg string, sit dée scire starosteT i epitropiloril spre
a lua adeverintä ca sit fie sciutl col' ce all e0tti, precumil amti ve4utrt Domnia
mea i neat zapisti de a§edilm6ntil ot. 16t 1786 Februarie 1, cuprind6torti intoomaT;
care acestil a§edgm6ntil cerêndil am6ndou6 *tile ca sit se intgrésa
de nuT, Domnia mea i-amil otänd.uitti la Durnnblul vel Cilmgra01 de le-ail filcutti
cercetare §i intrebare, de s'ati filcutti adia acestri asedgmêntll ca vela i primirea
am6ndoura partilorti, cum 0 de se urm6zg Intre d6n01 ? i all aretatti Domniel
mele, cuma cu voia ì primirea am6ndorora pgrtile s'ati filcutti i ck' se urmkg
intre d6n01; dreptti aceea dará intgrimg Domnia mea ardgmäntult1 acesta,
ca intocmaT sit se urmeze Intre fin01; 0 de vreme ce cojocaril bacalii s'atl filcuttt
unit rufetti ca i0icariT, la cutia cojocarilorri subtirI sä nu se supere a da nimicti,
nefiindä ea cale a da in clout; locuri.
15. Precum Domnia mea mutt pasti rufetulil bru Inteacéstg bunä or6nduialit,
aft'a 0 el' sg fie datorT in Wit vremea a vinde marfa lorti ca pretti
dreptä §i a lucra meOqugalti borü, curatä, f urti de a strica lucrulii cuTvag,
schimba, §i pretalií sg-ltt cérg ruling pe at se cade, fgrä' de a se lgeorni
la astigti spre Inpläciu.nea cumpärgtzulal, acT dupg cercetarea ce se va face
In t6tit vremea, care £33 va dovedi cil ati luatti pretti mal multä, na numaT cg
nil va perde, ci Ina se va 0 pedepsi, i ca sit h se urmeze i sit li se pitzéscit
nesträmutatil orênduiala i obiceiurile lord, ce printr'acestea ponturT de maT
susti sunt ar6tate, amti Intgritti hrisovulti acesta cu insgqI credinta Domniel
moleIo .A.lexandra Costanding Moruzi Voivochl, i ca a proa iubitilorg DomnieT
mole Costandinti Vvd., Dumitrageo Vvd., Nicolae Vvd., Gheorghe Vvd.
ca märturia Damn6lort1 cinstitilorti i credinciog boerilorti velitY a! DivanuluT
DomnieT mele, Pan Dumitra§co Racovitä vol Ban, Ienache Morazi 'vol Vist.,
Man olache Brancovénti vol Vorn. de Ora de susti, Costache Caragea vol Hatm.,
Dumitrache Manu vel Spt., Nicolae Filipesca vol Log. de t6ra de suit, Costache
Ghica vel Yorn. de Ora de josil, Rada Sratinénu vol Vorn., Manolache
Grä'dt§t6uu vol Vern., Custandin 9tirbeitl vel Log. de Ora de josh', Lucache vol
Post., Dumitrache Hangerlig vel Comis., Alexandra Vgaresca vel Clucer, Mug
Comtin6na vel Paharn., Grigorio %Mu vel Stol., Iordache vol Sluger, Durnitrache
Costandache vol Pit. i Ispravnicri, Niculae Filipescu vel Log. de Ora
kdoria Romattilorii de V. A. Theohiti. Tos. V. 18

a74 V. A. tIRECHIX
b) Hrisovuld blAnarilorti cojocari subtirY, din 2 Martie 1794. 1 Prin
de sus ¡1; i s'ail sensu hrisovulti ac,.esta la allí doilea and dintru ant6ia Domnie
a Domniei mele [tia in orasuld scaunului. Domnioi mele BucurescY, la anil de
la zidirea lumeï 7303, iar de la Domnulti Dumnecleil i Mantuitorulti nostxtt
Is. Hris. 1794, Aprilie 12. De Radacanu Poenarti. biv. 3-lea Logf. Condicarld
1. Io Alecsandru Const. Moruzi Voeu. boj. Milos. i gpod. Zemb. Vlahscoe
Intre alte rufetuff trebuinci6se politiel Bucurescilorti, fiindti i rufetu.16
blanariloril adica cojocaril subtirl", i avOndti hrisóve i carti Domnesci de oranduiala
i obiceiurile rufetului lorti, ad cerutti ca sll li se Intìirúsc i prin
hrisovulti Domniel" mele, care acestìt rufetti, fiind-cl dintra inceputti all tinutti
de Cä'mara, i mai nainte art fostti in rufetil ca colocaril bascalii i ca
iar de la o vreme inc6ce s'ail deosebitil colocar"): bascalii i 41icariï factindu-se
am6ndou6 acestea bresle unu rufetti, si ail r6masti cojocarii su.btiff deosebitY,
mai "antaiti i-amil orênduitti Domnia mea, pe Dumn6lorti cinstitii si credinciosii
boeril." Domnia mele vel Log. de t6ra de susti, si vol Crimä'rasti, de ad acata
intrebare acestorui treï bresle, de voIescii atila a fi osebitf, si de aduce osebirea
lord vre-o stricgciune ? Dup6 acésta teorisindti hris6vele ce le-ati avutil breslele
acestea, i v6I6ndil obiceiurile i oranduiala lord intocmita" ca bu.ng
amd datti hrisovulti Domniel mete deosebit6 islicarilorti si colocarilorti bascaliT
pro obiceiurile lorti, cum si la rafettati cojocarilorti subtiri ama datti acestti
Doninesculil nostru hri3ovil deosebitil si singuril pe rufetuld brui, prin care
Intuírimü t6te obiceiarile si orancluiala lorti, ce so caprinde mtei josil, prin
ar6tatele ponturT, ea sa li se urmeze intocmaY, adia :
Sa se fada'. f6ie de chiurciubasi pentru cal)." se afta intr'acésta vreme
la metesugulti i negustoria ac6sta a blanariloril, adecti a colocarilorti subtiri,
matrapazii primiti si ales): do rufetti, cari ca s fie cunoscuti si sciutf. de
acum inainte spre a patea nu.maï el" a metahirisi mestesuguld si negustoria
acésta, jara alta' de sine-sl." sa nu se amestece a se face insisT blanari, si
cojocarri subtiri sg ar6te acea f6ie la Dumn6lui vol camarasti, ca sa li se dúo
sinetti si s'a tréca la condica Cämiiril spre a fi sciutT.
Dintr'acestia carl" veril fi mal de ispravg", b6tranï i ea pracsisil s'a fie
cinc): proestY a rufetula lord, ca ea dansii impreung s'a aibg chiurciubasa a-sT
povetui br6sla lord si a parta de grifa peste t6t1 vremea a se urma si a so
pazi celea ce orónduimil mal" josil anume.
Sit aibrt chiurciubasa ca acesti proesti de impreunii a cauta pricinile
judecatile bresla lord, pentru ale mestesugului lorti, i pentru ucenici"
calfI, si pentru coi" ce voril face striciiciune la lucralti cuivas1", i pentra coi
ce vorti fi neurmiltori la vre-una din cate sunt legal i Ilota-L.41 a le prtzi
printfacesta Domnesculd nostru hrisovti, de care cand va fi trebuinti, stringéndu-se
la unil locti chiurciubasii ca acei proestY, ad.ecti candil va fi in pricina
blanarti ca blinanuí, s'A triméta sii chame pe aceitl ca pricing, i calad acolas!
din sine-li nu va urma a veni dup6 insciintarea ce-ï va face chiarciubasa
ea proesti prin trimis, atuna sa alba volnicio a-lti aduce si MI do
voie ca c6usu1ti rufetulul lord si i6e tr6pridu hui" patru-4ecT, i hotarindri
pricina acea inscristi sub iscaliturile lord, (hipé dreptate i dup6 obiceiulti
mestesugului lord, pe mi ce va fi en pricina de indreptatil sa-4. indrepteze,

IsTonrA ROMINILOR ni5
acest hrisov nu numat se confirmd separatiunea nu de mult facuta a
iarti pe col" ce va fi cu vinii, de va fi vina facrt i cerce tare si
dojaná dup5" obiceiul rufetalta lord, iarti pe ceY ce va fi cu vinä de pedépsil
sh aibii a-1 arta la Daninélai vel Cämärasil de impreunä ca alegerea loru in
scristi, ca cercetandu-li-se vina sa-i" pedepsésca, insä pe unii ca aceia vinovati
hottirascii a da si cate óres-care gerem6 la catia de milostenie a rufetu.luT
lord dup5 m5sura vinei in locti de ped6psrt.
Ca sit' aibil a tinea chiurciabasa du.0 obiceiuld ce ati avutti, cum ati si
alte rufetuff, cutie, in care sh' se string, de ogre or6nduitulti céusti alit chiurciubaseI
in tole Sarnbetelo s5pttimane1orti ate treI banI de fies-care prävälie.
Asisderea i celä care dintr'étisff va cumpka marfil de blnaiirie, or)"
päm6nténti off str6inti, s6tl samuff de la vre-unti negastorä ptimilnténti, orT
sii aibti a da la catie o jumätate de leti la suta de lei, atat cumpkiltorulti,
cat si vim,16toralti iartisl o jumiltate de leh, iar candu vindötoralil
neguttitort1 nu va vrea sit" dée acesti haul' la cutie, nimeni dintr'énsiI Malian
sä nu se cuteze a campera marfil de la acela, panä nu va da acel bani la cutie,
iar cumpkandrt impotrivä sii dée séma acelti campkätorti.
G. Asisderea sii stringii la catie i óresI-care geremele de la unit ce
voril fi hotäritI dup5 cum amtl isuí pentra vinele 1°1.5, cum si de la altiT
earl' deosebitti le vorti da maim a face de sine-VI vre-o milostenie i vorti vrea
insisI a arunca la cutie.
Asisderea sii stringii la cutie ì eel cate talen dece de la col ce va
esi mesteff a deschide prävälie, precum mal josti se cuprinde, caxe acéstil
cutie in care este sil se stringli acestil venitti de banT, sil se pecetluiascr, ca
pecetile aceloril proestI, i asIa pecetluitil sä se prtstreze in sérna chiurciabaseT
purtandti elti de grijä ca sil se stringii venitulti ce este orênduitil, i cand in
bresla loll se va inttunpla a muri vre-unulti %tilt scilpätäciune, séti vre-untillt
din vre-o b614" indelungatil, ori din sltibiciumea bkraneteloril trecute nu va fi
vrednicrt a se chivernisi, ski din altä intimplare de la Dumne4eti va crtdea
In lipsrt desävirqith, ganef din cutia acésta sti se d6e ceca ce se cade ca
mortulti sä se ingrópe ca cobea trebuincióse, dup5 orênduiala crestinóscil, si
skaculti sit se ajute dup5 datorie; Insii acea cutie sä nu se deschid4' de
ci iar de fatil fiindti inaintea celorti dad ce ail pusil pecetile sä se deschidil,
si luàndìí banit ce va fi trebuintä, iaräsT sh." se pecetluiascii la locti, si de nu
vorti fi eel' d'ant6iii earl' ail pasti pecetile, sh" fie altiI in loculii lorti a o pecetlui
iartísi duel' de ispravii din rufetul lorti.
CazacliT cand aducti rimeit din 16ra cilzAc6scil sh' nu fie volnicT el a o deslega,
ci antaiti sh" d6e de scire chiurciubasiT, carele Improunä ea acei proesti
srt m6rgh" ca &A fie fatil la deschiderea mìtrfeï, i tilindu protulil ce so cado
prin tocraéla ce voril face intro dAnsil, titg-care dupri acelrt pretu sit" cumpere
si sii i6e cat le va fi trebuintil.
Muhl de Ramele sti nu fie volnicI negustora col' ce o aduch, niel
sil o deslege i fifth' de scirea chiurciabasa si a celor-lalti" proestI, nid sii o
lucreze el' aid, séti sit o vé`ndä ca blana i ca pelea, ci antaiti si dée de sciro
chiurciubasiT, sii mérgil impreuná ca proesti sil o tocmgcti, i thindti
pretuiti, sit o iée tail" ca rä'dicata ; asisderea i Cazacla cum si Lipscanil" tot
ca rtídicata sIL o vélurt la bresla blänarilorti, iari sit nu fie volnicl: a lucra et
mad rt

216 V. A. URECHIX
blänarilor subtid de colocad' §i de islicad, ci se impune §i un nart
Vulpele, jderiT, pisid i alte märuntáT de cojoarie s nu fie volnid
nimenea din alte bresle a campera i a lucra i pentru a le vinde i a le face
negutätorie, adicit nicT abagiu, nid brapv6nti, nici mittisarti, nid croitoril, nid
arménti, nid ovreiti, nid breslgil slujitorti, nicY slugi, nid altri nimenT, flirt(
de mima a se strInge, i de va cumpä'ra pentru trebuinta sa a-1T face
haine de purtatti, iar chipil de se va amesteca In brésla ce este a birtnarilorti
va dovedi chiurciubma ca isnafulii ski, sil o iée pe s6ma CtitnIreT
DomnescI acea martä.
Coi car1 veril fl sä iasá de pe la stá'ptinT ca deschidä
vde de sine-vi färä de vda stáptinulur, i frirä de ad° de la ciliarciubw
i de la rufetti, ca cerco Antiiil de este vrednicti a avea
a se numi me0erti 1.1 de cio me0e§ugtt des6vèrOtti, iar dup6 ce va lua
voTe §i se va vedea cá este destoinicti la acésta, stt dée Antaiti talad' (joco la
cutie, dupä cum ati fostti obiceiultí, i aqa va deschide prrtvälie.
Uceniculti sii nu fie volnicti sil, 1st:ti de la stäpantí pitnil la sorocti, cát
i va fi toeméla, priméscii alt nimenea din rufetull lorá, tffillerea
dup6 ce-Vi. va implini ucenicia Incit sii nu fie volnicti sit ¡asá, niel
priméscl nimenT, Osa, nu va slaji i staptInuluT stiti ca simbrie unti anti, cum
le-ati fostä Când se va int6mpla a ven! cari-va cojocarT subtirT streinl de prin
alte pärtY, sit nu fie volnid a deschide privilil aid, pAni nu-li veril lua fintítiti
birti aicT intre ceT-l-altI cojocarT i sinetá la mána ca iarit dupi6
ce-VI veril lua birulti i sinetulti la m'Allá', de va fi i vrednicti pe deplinti, atta
ca scirea chiurciubaii i a rufetuluï, sit aibä vde a deschide prävälie, dândil
baniT la cutia lorti
srt aibit chiurciubayt deimpreuná' ea rufetulti luT purtare de grijä
t6tit vremea a cerceta i a gilsi pe toft coi ce vertí vrea sit mituiascrt vama
Domnéscrt dinteacestil rufetá allí toril, vi pe care va dovedi Inteacéstit faptä
sit aiblí a-lá da la vol Vaineu ca sä-§T pliltéseä vaina obicInuitá, pe deplinti,
incit sit i se facä i certare, ca sä fie spre pilda altera.
De se va intênipla vre-unulu din rufetulti acesta a mari, atund sinetultt
acestnia sit aiblt chiurciubapt aduce la Clamara, unde s'ail datä ca
sä se tie, atat Oondica din hrisovulti i oránduiala rufetuld acestuia catastihti
de sineturile lora, ca sá se salta' din catastihil numele aceluT mortti, sóuí vreunuia
ce atí lipsîtil, i intrindti altulti In locti din ceT ce veril e0 meqterT, se
va preface sinetulti pe numele stiti i celti vechiti se va sparge, indreptánduse
yi la catastihti asemenea, cum i altiT ce se vertí adäoga dup6 vremT la rttfetti
vred.nicT qi primitT de rufetti, arkfindu-se la vel Crtmiíraìl s va trece In
catastihti i se va da sinetti de la amará* ca ami rufetti.
Sä urmeze i sil prtzéscit lucrulil, i nitisura blaneloril la orT-ce felti
de felurird, dup6 orttnduiala ce ati fostti prin hrisóvele lorti, fusa blana Intrégli,
de caeomil o sutä patru-ded de tanele, blana Intrégri de nurd 70 tanele
ca cafalile lord, blana intrégli de singepT negri 225 tanele, blana intrégit singepT
de Misirti 240 tanele, blanä Intrégil de singepT pro0 250 tanele, blana
Intrégli, de pántece de vulpe 16 tanele, blana intrégti spinärT de vulpe 18 tanele,
blana intrégti de carsacT 30 tanele, blana Intrégti de carsacT cu bogazurile
lorti 90, blana Intr6grt de dihorT pestritT 60, blang intrégrt de jderti 80 tanele,

ISTORIA ROMINELORO 277
pentra vèn4area diferitelor specii de bläni. Boierimea, care purta blänile
scumpe, era interesatä sä. faeze asemenea nart.
blani intrégi de zardavo pacea 90, misada intrégi pacele de samurti o suti-opt-
4ecY i doue ca sépte froT, blana intrégi de zardavolesI o sutti-done-4ecY,
blana Intrégi de veveria 200 tanele, blana de ialangieuri 430, blana intrégi
santrace doue-sute blana intr6gi pintece de singepti negru 120,
blana de r4I 60, blana de croen lungulii de palme eineY i jumetate, iar in
Ole de sése palme, asemenea s't blana de Ursa tot acesti mesuri si aibi, t6te
acestea felurimI de blane, nu trimaY s le aibi a le face pe mesura ce poruncimil,
i nicI putrede si nu fie. séti nepotrivite, séti necusute bine, si cutup&
rä'torulil cind va cumpera sii aibá a le numera cii de va gisi lipsi din mesura
aeestia i etit de putinti maI mica, sii aibrt a areta la Damn()luI vol Cinairasti,
acelti blä'narti care a Matti acea Wang, tutorandi baniI eump'eritorulaT, sri
se si pedeps6sci, iar blinile co le facti miel pentru panighiruff, de acelea srt
nu se cuteze pia a viudo aid in Orr', orY de fatii sea printr'ascunsti, nicT. In
prìlvìulil si nu se soli la vedere acelil fold de blane miei, ei iniuntru In casa
luI si si le fag inchise, de unde riclicanda-le la vremea ce va fi a merge po
la panighirurI, i incircindu-le, acolo numaI le voril deschide, ian aid orY de
se va gisi In privilia unuia aceld felt"' pe blane micI, orY de se va cuteza si
vendi la einevasI, nu numaY se va lua acea blani pe sema Mara DomneseY,
ci Inca acelti blinarü si se sc6ti din rufeti, si so pecetluiasei prävilia
se si pedepsesei.
Orinduimil si plata lucritorilorti iarisï dupe ränduiala hrisovuld ce
ail avutil ; mnsui contisulti de samurti i euburulti cum si giubelele femeescl
cum si cuburalii de cacomi tal. 3; blana de nurci i naf6, tal. 2 cuburulti ;
titarca de intilia mini, tal. 2, binisulti i giubea de singepi tal. 1 banl 30.
Prefacerea mutindil blana pe anti fati, unti ; tivilichia de caeomil unil
zlotil ; tivilichia de singepti ski prestri, und talerti rearca a doua mâni, unil
lotisi jumetate; deosebitil clicemi mal: ca strasnici porunci pentru pretalil a
t6te felurimilorti de blane cite s'ati numiti maI susti, si se fer6sci orY-care
blinaril a nu cere pretti maY multi peste ceea ce se cade, dupe niravulti ce
ail luatìl, ci numaI ca pretuli celti dreptil sluT ventji marfa, pentru cticI se
va face cercetare, i pe care dintr'ènsil i vornil dovedi cit. ail cerati i ail luatil
preti mall multi peste ceea co Wail ciiutii, na numaI Na perde ci se
va si pedepsi fórte.
Acestea tóte cite orenduimti maI susti pentru numitulti rufetil strasnicil
poruncimil ca si aibui chiureiubasa de impreuni cu proestif al rufetuld, a le
pizi, nu numaT eI, ci i pentru toff aft: se allá in numerulil rufetuluI ca
mestesugti, sit tag parlare de griji in tag vremea spre a-Y cerca ca si le
urmeze, ca uniI ce ail eY a respunde si a da semi pentru totY
and vre-unuli In potriva porunceI va urma cevasY, aceY proestI i cu
ehiurciubasa, ca nisce InsusT vinovatI vorti avea a se pedepsi ì ei fin l de a
nu avea cuvinttl de Indreptare, sOU si aréte pe melt' vinovatti spre a reminea
eI indreptatI, crtcY pentru aceea sunt orenduitl proesti, come si
povetuiascit rufetulil in t6ti vremea, i 6meniI rufetuluI si fie alesI
ci pentru aceea li s'ail Monti de citre Domnia mea privilegiti ca musadea
la cite scriemti maT susti.
Cap: tiara lucrézrt acestil mestesugil si ail sineturI la mâni, de mesterI,

278 V. A. URECRIX
Hrisovulii luminArarilorti din 27 Aprilie 1794.1 Acestil acta a
acestia ají a se cumisce de mesterY blinaff la rufetti ì di ati a cundsce de
mar marele bru i povituitorli pe chiurciubasa a se sci pe sine-sl fies-carele
oli sunt legatT la ruleta si supult: chiurciubasir a da aseultare In tal-1 vremea,
lar pe celil nesupusil sil aibi ehiurciubasa ar6ta ca si se pedeps6sci do
cutre Domnia mea, si amti Intiiritil hrisovulil acesta ca InsisT iscilitura
pecetea Domnier mole, i ca credinta proa iubiÇilorti DomnieY mete fiI,
martorT Rinda i Durnnélor einstitiT si credinciosir boerir velitT aT Divann/uT
DomnieY mole, si Ispravnicil fiindti facerel: acestuT hrisovil Fanti Nicolae Filip.
vol Logof. de Ora de susti, scriindu-se hrisovulti acesta la ala doilea anù infra
ant6ia Domnie a DomnieY mole aicI In orasulil scannuluT DomnieT mole Bu-
°fuese): 16t. 7303, iar de la Domnulti i antuitorulti nostru Isusi liristosti
HA. 1794, Martie in cica. De Chirita Logof. do Divani.
Cond. XXVI, pag. 211.
1. HriSovuill
O favila de siivarsitti avêndli Domnia mea do a afla yi a siv6rsi bite
mijlócole cate sunt aduchíre folosultil i indestultireI a tuturord locuitorilorti
t6reI Domniel: mele, nu ami trecuti ce vederea de a face Indreptarea ce s'el
cuvenitil, si la cate ami viduti cargad-ti cu netntoemire i ca rea oranduial,
amtl Inlesnitti i amtl descoperitil bite aflirite cate sunt pricinuitóre de Imbilsugare,
si mal =IRA fericire obsteI cu cugetirile ce ami ficutti In Ji i in
n6Fte, numar i mima ca sii vedemti pe supusiT nostri folosindu-se tntru tóte,
fies-care din roduld ostenelilord cu care se silescil de a se indestula; drepttl
aceea dará intre bune oranduelT si intocmirT ce amil ficutti Domaba mea
alisverisurilorti obteï, v646ndil i negustoria lumtniriloril de seil ce se'viudo
aicI in orasulti DomnieI mete Bacurescl pentrn trebainta noroduluI curgandtt
eu unil mijlocil fórte neintocmitti, In catti maT tot-déuna pricinuia
neajungere orisenilortt, alte orT i stenohoria de scumpitatea ca caro se vindea
pentru multele felurimT de pricinT ce gisea lu.mtniraril, de multe orI çi mahnire
la ceI mal multY, flindii lumìniirile próste i eu alto amesteciturl inteansele,
curn i VisterieT supirare de cobea firi de cuvIntil cereff ce ficea lumtnitrariT,
ea a li se face orênduelI ca sii 16e ea cisle de pe la negustoriI col' ce strIngil
de trebuinta TarigraduluT, i acelorti negutitorr chederti luandu-li-se in vreme
de trebninti marfa ce avea strinsi pentru capani, Incat era siliti acestia de
cumpira alba marfil (putemil (lice si ea mal mare pretil) si o dée la capanil
pentra ca si-ll indeplinésci datoria bruí, nefiindil ingrijati din vreme a stringe
sett 11 pentru trebuinta orasule, ca lucra ce nefiindi a toril trébi, nu-I silea
datoria la acésta, i asa en acestil neIntocmiti mijlocti curgandil acésti negustorie,
de aceea niel ociará nn se putea pizi nid hota'rirea pretuluï ce se ficea,
indestularea orisenilorti, i tot-d6una necontenite jiilbi ne vinea pentru acestea
pricinI ; tóte acestea cercetandu-le Domnia mea, ca si ne pliroforisiniti din ce
pnicin curgil si se urm6g, ne-amil adoveritil ea' sunt numaï i numaT din
becisnicia luminirarilorti, nefiindil 6meni de credinti i ca grifa de InsusTfolosulil
toril, cipuiasci cu slrguiali din vreme de sermaiaua seuluT ce artt socoti
crt ail trebuinti, ca si le ajungi peste toti anual, ci nidijduescil mai multa
ajutorulii ce le faca lsteria pontru pa ah' nn se obid6scá noroduld ; acum clara

ISTORIA ROMANILORt 279
trebuitil sä fie fostil plìltitü cu sume marl de catre ceI cdrora li s'a
acordatti, cad prin elti se substituia o cdtà de specular* la al:le-yd.
viindri la Domnia mea ca jalbil uniT dinteaceI negustorT, ce mal sus ti s'art 4isu,
aiétandil pagube i supèrarea ce cargo pe totti anulti tuturoril negustoriloril
piitnéliteni, ce se negustorescti in tótul éra Domnief mete, ea cererea acésta ce
full pe totti anulti lumintirariI, ail cerutti de la Domnia mea a se 1ncerca
ins* el ca sii indestuleze orasultl Bucuresciloril ca lumina'rI de seh, färä de
a mal supra catusl de Mil pe negutätoril' ptimanted cu vre-o cerero de
oranduialä, de soil, ci ca a lorti sciintäsul oranduiascI gmenI de a face luminäri
ate Norti fi de trebuintä °rapid, peste totti anulti ; a carom jalbul oranduind-o
Domnia mea la Damn()lord voliiI boeff al Divanuld Domniel: mole spre
cercetare i chibzuirea de obste, uncle adunandu-se i toff luminiirariI s'ah.
Intrebatil in dour) si tre'l randurI de voescil a tinea totti eT lumInárile precum
le-ati avutil panul acum, i sui pgzéscti nartulti cola hotäritti de la Domnie,
lipsindil oranduelile de sal, si toff ca unti graiti ail datti Inaintea Dumnéloril
hotiíritä rgspunsil, cii nu le dti maim; asa darä primindu-se si gásindu-se cu
cale cererea negustorilorti, ati fä'cutil anaforaua care Domnia mea, ariitandu-ne
cul este de folosulil obsteI cererea ce fach numiil negutátori, care anaf ora amil
Domnia mea cu acestti sarth, spre a lipsi adecä orênduelile de soh,
fiindil cunoscutti greutatea co se pricinuia dinteacésta, si a se prtzi buna orancurätenia
i dreptatea politieI, de obste, amt."' datti asupra negutätorilorti
luminárile de sell cu acestea mal josti numite ponturY.
NegattitoriT acestia catI iati asupra lorti lumtnärile de sett', sii li se
serie numele in condica FisterieT, spre a fi sciuÇ i chezasI unulil pe altulti,
ca st cie fies-carele in parte-si, di la vre-o inti)mplare impotrivä ati a rgspunde
na numaI pentra sineí, ci i pentru toff.
Nimenea altulti afarä dinteacestI neguttitorT sti nu fie volnicti, niel sit
lucreze, niel srt vinlä luminärI de seti, ftirii numal: gmenfl ce vorti fi minduitT
de el, ca pretulil ce s'ai1 hotäritti de cutre Domnia mea, po parale 23 ocaua,
panti la sfarsitulti anuld armtitorìí, i atilt la inceputulti anulut viitorri 1795
cat si la alfi anI inainte, sä urmeze pretulu luminärilorti dupti ceptiu ce se va
face atund, pe totti anulii, si duph nartulti ce se va da de la Domnia mea ;
apururea sa grijascii a fi Indestulare de litnainsarI, lucrate bine, curattl frtril de
alte amestecgturf, i ftirrt de ilia' o lipsä la dramitri, iarti caro altul se va
vedi lucrandil lumintirsi de fatä seil prin tail* va fi sub ped()psa Domniei
mele, ca null nesupust1 porunceI i hotärirel: DomnieI mete.
Pentra ca sä lipsóscul primejdia i putiírea din orash, sil aibit all face
o cherhanea la unil locuí depärtatti de WO, cu a lorti cheltuialii, uncle acolo
sä ail a se lucra luminärile i sti so aducä %cute gata in targu, undo BA fie
prävilliI ate vorti trebui din destultl, spre ajungerea i nediscolia departa'reï
noroduld; iar Inläuntrul politiei sä nu lucreze
South de la miicelariT pämantenY ce taie vite aid in orasulil Bucurescilortl,
st ailati a lua ei tot-deuna cu riza-pazaril, Oi din mardaua acestd
seti ce fémane, st aibul voie a lucra si stipunii de t 611 dupg cum lucrati
luminärarI pang acum, ca sä nu se pä'gubescil.
Fiind-cä numitif negutiltorl ati citeltuialä la filcutultl cherhanaleI si la
alte trebuincillse, acum, earl' i prin alil doilea jalbil ce ail datti, arátará
dupg) nartulil ce li s'ail datti Inteacestil urnatitoril anti nu potti avea nioï unil

280 V. A. URECHIX
rufeat alü furnInArarilord ; sub cuvinte inchipuite se face o
adevëratä espropiare a adev6rati1oril me§teri, panä tg de pr6viiiiile lord!
caqtigti, osgrduindu-se numaT pentru folosulti de obre, pentru acea darg ca
Ii se pgzéscg acéstg hotgrtre, i sí fie 01 el' odihnitI qi bine ngclajduitY la acésta,
qi spre a griji pururea, din vreme, de tridestularea politieT, amü bine-voitti
Domnia mea de le-amg datti i acestil Domnescultí nostxa hrisovti de intgrirea
acesteT Epistä'siT, ce mail clan' asupra lord, spre a li se urma i spre a Ji se pgzi.
Iarg cand vertí pretenderisi alta de a primi Epistasia ac6sta, sil fie dater'
de a le paid acestora tag cheltuiala ce vertí face pentru acdstil cherhanea. Ong
la isprilvirea eT, dupg catastihultt ce vortt arta, i dupg prquirea ce se va
face de Malmar-ba§a 0 de altY me0erT cu pracsis, cum gi a se da lucrurile
ce se va ggsi intednsa, luandu-le sii fag a le
Mud piing la douT anT de clind ag luatil aceria Epistasia actsta, voril
cauta alta a pretenderisi Epistasia acésta, pentru eâttl pagubg li se va 1nt6mpla
acestora, cgcT Meg de veste ail luatil acéstg Epistasie i ail luatti inaifil cutn
ali pututti gilsi, atuncT suí fie datorT aceia a le Implini tart paguba, care pagabil,
ce vorg ar6ta, stt fie teorisitil de negustorT 6mera cinstitT i cu pracsis de acdstil
Epistasie; iar dud dup6 douT anT li se va lua de la mâng acestora, n'ail a pretenderisi
pagubg.
Asemenea i call marfil de sett se va gilsi strinsil atuncY de ace0T
epistatT pentru fgcutulti lumingrilorg, stl fie dater)." aceia a primi cu bani gata,
cum 0 dobtinda banilorti de ctind art fi cumpgrattí aregl epistatI seultí ce se
va giísi atuncT, asemenea sg fie datorI acoja ce veril pretendirisi a lua Epistasia
acésta, A' le r6spundg pang la untí banti, fiind-cg i lumingrarilorg celortí vechT
când li s'ail luatg acéstil epistasie de asupra lortí, attit marfa de sell ce s'ag
ggsitd la d6n0Y, le-ail r6spuns-o in banT gata acerT epistarl, ctit i doblinda
banilorg de ciind all fostti cumpgratil marfa ce s'ati &HU la d6n0Y.
Si aibg, aceOT epistatT aiT ggsi liude doug-clecT pentru trebuinta lucruluT
la cherhana, 6menT streira i MI, de pricing de dajdie, a cgrora cercetare
A' se Nat fnaintea DumnéluT Vistierulti. i Inaintea Dumnélaï vol Vernier'
aid politieï Bucurescilord i fiindti strilinT, filrg, de pricing de dajdie, s se woje
In catastihu Vistieria cu dajdia lord' de liude Po talen l 10 pe anti, earl bara
r6spun4g ace$T epistati. la Visterie ; decT sg, fie datori numita epistatI a
urma ponturilorg cu earl' sunt legatY, pentru cg off.-ce int6mplare de cusurti
va fi, verT lipsg de lumintui, verY a nu fi lucrate curattl i intocmaT la dramuff,
atuncT ca miff ce ins* dup6 a lorti cerere i sigurafie ce ail dattl DomnieT
mele, i art luatti de asupra lumingrarilorti Email a1iveriú vechig i s'ati
data asupra lorg pentru folosuld de obvte, se vorti est.-Judi 0 se vorti pedepsi.
Poruncimg Domnia mea 0 Dumitale vel Agg, sä grijescT, ca sg se urmeze i sil
se pilzéscá acestea precum portincimil ma sus; 0 mil intgritil hrisovulli acesta
cn însili Domnésca nóstrg iscgliturit i pecete, martorI fiindil i proa inbita
DomnieT mele fiT Costanding Vvd. Durniiraqco Vvd. Nicolae Vvd. Gheorghie
Vvd. i pe Dumnélorti cinstitT i credincio0T boerT velitT aY Divanului DomnieT
mele Pan-Dumitraro Racovitg vel Bang. Ienache Moruzi vol Vist. Manolache
Brilncevénu vel Vorn. de Ora de susil. Costache Ghica vel V ornica de Ora de
jest'. Luc.iche vel Post. Hangerlig vel Comistí, Alexandru Vgarescu. vol Clucerti.
Ling Comilnénu vel Pghar. Grigorie Billénu vol Stoln. Iordache vel Slugerg.
Pumitrache Cestandache vel Pit. 0 Ispravnictí .Nicolae Filipescu vol Logof. de

ISTORIA ROMANILORt 281
d) lIrisovula bilrbierilorti din Bucuresci, de la 22 Martie 1793.1
Ora de susti; i s'ali scristi brisovulti acesta la alil doilea mili dintru antéea
Domnio a Domnieï nóstre, aicI in scannulti DomnieI mele BucurescI, la aria qo
la facerea lumeI 7302, iarii de la nascerea Domnuld DumneqeuluI i mantuitoruluI
nostru Isusil Hristosil, 16t 1794 Aprilti 27, de Iónil biv. 3-lea Logof.
Cod. XXVI, pag. 214,
4. Hrisovulfc bärbierilorii din Bucuresci.
rufetulti brabieriloril mesterT, carY locuescil ala In oresulil Domniel
n'ele BucurescI, ail avutil obiceiurile i asediírnênturile ce se cuprindti.maI
jos, incii de mal' nainte din asisderea ail avutil proto-mestern maI
mare peste dênsil, adicn staroste vechime' pentru purtare de grija i chivernisirea rufetuluI
1°111, carI obiceiurI ceréndti a li se M'AH i acum de ciare Domnia mea,
dup6 ce ne-amil plirofmisitil ântâiuí, cit le-ail avuth acestea, s't amu vecjutil
sine la mana loril hrisovult1 DomnieI sale frateluI Mihaiil Vodi Sutulti dintr'a
doua Domnie cti 16t citruia i-amil data Domnia mea acestti hrisovti allí
DomnieI mele ca sit fan a fi staroste i purtntorti de grijil peste totI
de Hiel si allí Impreunii cu Ose epitropI mesterI ai bresleI acestia mai 136tranI
si mal: de chiste al lora ce vorn fi, sa pilz6scti oranduiala ce ail futre eI, adecn:
1. Toff caff lucr6zil mestesugulil acesta aid In BucurescI, ori ptimantenI Oil
strainY, din off-ce parte arti fi venia', Oil altiresti, dorobantil, sérbti séti orIce
fe16. de slujitoril arti fi, sii aibit a asculta de stalostea si de aceI 6 epitropT
la celea ce va pov6tui pentru ale mestesugulul lorti. 2. Pentru ucenicI cnnd
vorii vrea sn iasii de pe la mesterI, sit fie datorI a da de scire starosteT i epitropiloril,
ca prin scirea i voTa bru sit iasii, iar de sinesI sil nu fie volnicI,
vre-unulti din mesterI sil' nu Indrnznéscil a lua uceniculti altuia. 3. Carol se va
int6ropla vre-o gres61it sil faca, vre-unil bitrbierti de a nu lucra bine, orI de a nu
pitzi Dumineca, sOil alte OrbelorI, sOit judecatn sit aibil anual cu altultí pentru
ale mestesuguluT 1°1.0, sit nu fie volnicil boerulti mare Aga sOit alff zabiff a-I
judeca, Sra llama starostea Impreunit cu epitropiI sti.21 judece i sit indrepteze
dupé obiceiulti lorti, cercetandil i dojtinindu-I dup6 vine lorti ce voril face.
4. Pana nu-sì' vorti deschide mesteril: eel mal de cinste pritvitliie 1°114 Bit' nu
aibit voIe ceI-1-altI brabierT a deschide. 5. Pentru cutia de milostenil ce MI avutil
obicein a tinea brésla acésta, sa se iée de la tot mesterulti din Duminicil In
Duminicit banI treT, i de calla' banI cate douT, &ludri acestI banI orI-eine arn
lucra mestesugulti acesta, i sil se stringil In cutie la care cutie sti se
tie pecetluitri, atat de starostea cat si de epitropT, ea pecetiile starostea' lorti si sil se pil-
Osen peste tot aman, ca dintr'aceI banl sn se cheltuiescil la prazniculii prapad6mneI
Paraschivii ce priiznuescil el, i la mértea vre-unuI mesterti din bresla
lorti, ce nu va avea cu ce sn-I fac'n' trebuinciósele IngroptireI si ale pomenireI,
dinteaceI banf sit slujéscii pomenirile lorti, cum si de va remanea
vre-unti mesterti de ai lortt la sliibiciune si la siiriicie din bélti, Oil din altit
Int6mplare, iernsT dinteaceI banT si" se ajutoreze Cu ceea-ce va fi cu cale, dupe
starea Ittl; pentru care aceste cheltueli cand se va Intêmpla trebuintii a se face,
cu totif de impreunn sil deschhjil cutia, i cu sfatti de obste allí epitropilorti
sil se cheltuiascil, i atat din baniI ce volt strInge la cutie, cat i cheltuiala
o se va face la acebo mal sus arétate, In toff auff sn giba starostea da

282 V. A. IIRECHIX
e) Hrisovulti croitoriloril, tot din 22 Martie 1793. 1
socotéla inaintea acelorti 6 epitropi, ca s i se cunósca de-I este slujba cu credinta
sal nu ? Deci arnii intaxitti Domnia mea hrisovulti acesta ca insasi iscalitura
i pecetea Domnier mele ea sil se urrneze precum poruncimil mai sum'',
s'ati scrisil hrisovulti acesta la anulti 1793 Mart. 22. aid in orasulil DornnieI
ntele Bucuresel.
Cod. XXVI, pug. 6.
1. Ilrisovulú croilorilorg.
. Intr'acelea-l-alte rafeturi trebuincióse 0900, fiindil qi brésla croitoriloril
ca cale do a se puno la orêncluiala lorti, spre avea privileghiurile celoa
cuviincióse, orênduita-s'ati de care Domnia sa fratele nostru Domnti Ipsilante
Voila, ca jaiba ce ail fostil datil Domniei salo, la D-loril boerii epitropi al obstei
de le-ati cercetatli orêncluiala si obiceiurile loril, spre a li se intari colea ca
cale; uncle mai ântèiul facênclu-li-se cautare do cati. sant buni mesteri, s'ail
alesti inteacea vrenle 30 si trea6nda-li-se numole lortt in condica rufeturilorli
li s'all dattl pecetluiturile gospod tipetritc pe chipulli ; dupli ac6sta apol
s'ati cercetatil ce obiceiti anume ail avutti rufetulti acesta? i macar ca hris6vele
Domnesci co ail avutti rufetulii acesta mai nainte, ail arlitata ca s'ati
riipusti in vremea razmiratei, Aiwa arRindu-se numele cereriloril leril, carl
qicti ea art avutti obiceiti, si cereetandu-se cate s'ati gasitti ca cale si li s'ail
urmatu i li s'ail pä'zitil i mai nainte, arlitandu-le D-lorli boeri epitropi prin
anaforaoa D-lorti Domniei salo, le-ati intaritli Domnia sa prin hrisovula Domniei
sale cent vlicjamti, ca I.& 1781, Decem. 10, ca sil li se armeze ; care or6nduiala
i obiceiuri ce ad avuttl ac5stil brésla le-ail intuiritil in lama si rliposatuni
Dominant Nicolae Costandinti Caragea Voivodil, prin ctlrile Domniel sae, co
le-amil vliqutil Domnia mea la manile lord. Deci invrednicindu-ne Dom:runt
Dumnegell si pe noi ea Domnia acesteI pravoslavnice uinï Romanesci, i ce
r6ndil brésla ac6sta intarire si de la Domnia mea, iata i Domnia mea
si Innoimii orênduiala i obiceiurile ce all avutil, ca sui li se paz6scii nestramutatil
intocmai, dupa cum se caprinde mai josil inteacestli Domnesculli nostra
hrisovii, precum s'ail 'Azar' si mal nainte, adecil : 1. Nimonea
din alte rafeturi sa nu fie volnicti a lucra mestesugulti croitorieT, adica
sil croiasca, sat sit cósil materiI ca Err], i alte cumasuri, ori cate sunt de
miltasa, i de bogasie, i alagele, i de postavil bunti, afara mimal din postavil de
t6rii, ce lucr6za rufetult1 salvaragiilord fachdu-le haine si le vélidti, i afarä
de rufetulil abagiiloril, earl' ahí a hiera nurnaI marfil de aba, cum si zabunariI
earl' ati a face numai haine de bumbacti, iarui t6te celoa-l-alte felurimi de haine
'lama' do rufetalti croitorilord sa so lucreze. 2. lAnga Tarzi-Basa sil fie patra
mesterT din col mai ales): al rafetalui, numindu-se epitropi at breslei
ca Sil caute socotelile i judecatile ce se va intèmpla a avea intro ansii
pentru ale mostesugulal bru, i Tarzi-basa fara de scirea opitropilorti s'o' nu
fie volnicli a isbrani s6i1 a cerceta pe cine-val ca bailie, cam si pe eel ce
veril crtdea in vre-o gres6la pentru ale mestesugulai toril, iarasi sil nu tag
voie slob* f rirIl de scirea epitropilorli. 3. lar Tarzi-ba5a ca acei (psi
epitropi sui ie catie de milostenie, precam si din vechime ail avutil, puindil
fiesce-eare mesteril pe sliptlimana o para, i sa tie catastihli orattl, atat de

ISTORIA ROMANIL0111) 283
Hrisovula rufetului cojocarilorit subtirr, din 29 Ianuarie 1795,
venitit catil si de cheltniala pe anume, i acea milostenie ce o vorii face din
cutie sil se urmeze darea ca obstescalii data, unde vorri gìsi cu cale acolo
dée.-4. sit tie rufetula uní 0110, carele s'A aibO putere prin volnicia Tarzi-baseT
si a celorti patru epitropY aï bresleI lord spre a duce la judecatri pe eel ce vora
avea pricinI de ale mestesugulaY loril, cum si socoterl. 5. Niel uni croitoril si
nut deschitii prOvalie Era de scirea i longé rufetuliff lord, big si pe cola
vora alego de mesteril ant6iii sti i se trécrt numele in condica i luandu-sl pecetluitulti
Domnesca, lash' si fie veinier' sit' desbbit)O privìulie, i unulil ca acola
pue la cutia rufetulig titter)." eind si jumUtate, dandil si Tarzi-baseI pentru havaetali
luY talerl 2 V, banY 30, dug numaT de feciorulil de mesterti ce va riimanea
in loculi tritane-seil mesterti, acela sä' nu se pue a da niel la o parto aiel la alta,
ci s'A urmeze a pane si elil partial' pe s6pt6man'i la cutie cum ail purl tat'A-s6i.
6. Ucenicii sii aibi a sluji spre buna invelritura a mestesliguluY, dup6 zapisulil
si tocm6la ce voril face cu mesteril, standi pan5 la soroca tea' la 'liana ace-
!Alias)." stripanti, iar sii nu se prefacO din mesteril in mesteril, cum si toff mevteniï
se feréscO de a loa orI primi ucenicula altuia, purtandi grijii stilpanulti
uceniciloril ca silintO spre a infela mestesugula des'Avérsitii, dup6 soroculii
voril pane ca pOrintiI copiilorti, iar neinvandu-I desevUrsitil sri (Me
glart la cutie talen ): (Pee. 7. Ucenicula dup6 ce va esi din ucenicie sri satja
anti anti tail la mana aceluiasI mesteril care Fart invataili mestesugulti,
strtpanulti sal sirnbrie precumil se va gOsi ca cale do cutre Tarzi-basa i aceI
epitrupY al rufetuluI. 8. COltile, bascaliiI ce vertí lucra haine co platO in
prOvriliI, si intru a cOrora nalejde st'Apanil dughenilori croescil musteriilora
haine din destulil, iar la vreme dup6 ce se prefacti la altiI Ii lash' in necaza,
de aceea sO nu fie slobolI a esi de la acelil mesteril panO se va cerceta de
Terzi-basa si de epitropiI rufetuluI, pricina i sfarsitulti esireY, iara intealta
chipti sä' nu-lil primésa, cum si mesterY sit nu-1 priméscii tali de
dovadA, cä' off prin voia, séti prin scirea rufetuluI aü esitil. Langg acestea ail
mal testa cerutil croitoriY, ca praviuIiail cOrora le este alisverisula cu alte feluff
do milrfurI s'A fie flume de acelil ali lora ativeriuí, cOdf lìteomindìl, croescil
si tacit haine gata do le villa"' prin priviuiele Lori ; asemenea i telaiii crirora
acéea le este hrana ca haine gata date de obste, 84' se tie numaI de acelil
alisverisil ala mentuliff, iar sil nu croiascrt niel sit dsti din bucatO, mricar
ce felli de materie va fi; sing fiind-ci norodulil de pe afarii viinciti la orasil
spre imbracOminte nu se potil zUbovi cu asteptare pe la croiterf, trebue dar
ca pe lAngri coba gata haine veciff ce tinil telalif, sii fac4 i rufetulti croitoriloril
parurea de totil Multi de haine trebuinciase tUraniloril i aletorilorti, cum asa
s'ail prinsil croitorrf inaintea boeriloril epitropT, cand prin cercetare li s'ail
fácuta hrisovil pe obiceiurile loril, cum cä' voril urma i pOzi el acésti legOtura,
ca dreptate ca si se zOtignéseii prOvriliesiY ceI ce tinil marfa, spre osebiti chiarul
lor, ca inteacestil chipil si se p6th' hrOni i acestil rufetil prin osten6la aculuY,
nartuli cusutulusi dup6 felurimele haineloril ce veil croi; dreptil
acea ca sit li se priz6scii t6te mai susuí numitele privilegiuff nestrOmutate,
le-amil datri acestil Domnescula nostru hrisovìí, mntitritìl ea instissf credinta
DomnieI mete Io Alexandru Costandinil Moruzi Voivodil, i cu a proa iubitiloril
Domnia mete flu: Costandind VodO, Nicolae Vodit, =toff puindil si pe
Dumnélori cinstitiI i credinciosil boerif Domnid mele eel marl aY DivanuluI

284 V. A. URECHIÀ
care in tiírte putinu difertt de hrisovulü ce li s'a datil deja In Marttl
4794. D'ama in nota nuniaï articolete diferit6re.,
DemnieT mele: Pan Nicolae Bráncovenulti vel Vist., Pan Dumitraseu Racovitá
vol Banti, Pan Ienache Väeäresculti vol Vorn. de Ora de josil, Pan Manolache
Cretulescu vol Vern. alti treilea, Pan Nicolae Filipescu vel Vorn. al patrulea,
Pan Costache Ghica vol Log. de Ora de susä, Pan Scarlatti Ghica vel Log. de
Ora de josti, Pan Nicolae Hangerlirt vel Hatm., Pan Dumitrache Mann vol
Pestelnicti, Pan Isacti Raletti vol Clucerti, Pan Damitrache Sch na vel Comis.,
Pan . vel Pah., Pan . . . . vel Stolnicti, Pan Dumitrache Costandache vel
Pit. si Ispravnicil, Pan Costache Ghica vel Log. de Ora de susti; scriindu-se
hrisovulti acesta aieT in orasulti scaunnlui DomnieT mele BucureseT, la anea
do la facerea lumeT lét 7301, iarli de la Domnulti i Mantuitorulrt nostru basa
Hristosu 16t 1793 Martie 22. Do Onitä Rafallä biv. 3-lea Logf.
Cod. XXVI, pag. 7.
15. De se va intampla vre-unulti din rufetulti acesta a muri, atunci
aibä chiurciubasa a da in scire la DumneluI vel Ctimtiraì1, unde s'ati datti ea
sä se tie atilt condica de hrisovulti i orénduiala rufetuluI acestuia, cat si catastihulti
de numele lorti, ea sä se saga din catastihil numele aceita' 'porta ; sóil
a vre-unuia ce ati Iipsitìí, i intrandti altultí in leal de ceT ce vertí esi mesterY,
iaril sui arete la D-lui vel Cämärasti, ca srt se Indrepteze la catastihti ; asemenea
altii ce se vertí adrtoga dupe vremurI la rufetti vrednici, ci primitI de rufetti,
aretandu-se la vel Crtmilrasti se va trece in catastihil.
-16. Sui urmeze i s'A *esa' lucrulti si mesura blanelorti la orT ce felti
de felurinif dupe orenduiala ce ati fostit prin hrisevele lord; insä blanä intrégti
de cacomii, o sutil patru-clecT de tanele; blana intrégli de singepT negri, done sute
doue-geeT si cincI tanele; blana intrégä de nurei, septe-sjecT tanele cu cafalele
blana intrégrt de singepT de Sibirti, done sute patru-clecT tanele; blana intregg
de singepT prostI, done sute eincT-4ecT tanole; blana intrégil de pantece de vulpe
sia-spre-clece tanele; blana intregli spinärT de vulpe, optti-spre-c)ece tanele: blana
intrégil de carsaci, treT-(jecI tanele; blana intrégli de earsael cu bogazurile
noue-gecT ; blana intrégil de dihorT pestriti, salAecI; blana intrégii jderli, optti-c)ecT
tanele ; Mana intrégil de zardavo pace neue-qecT; misada intrégipacele de samurti,
o sutil optil-cieel i done, ca septe faschil; blana intrégli de zardavolenT, o sutil
doue-cjecT; blana de rilsT, s6I-(lecT ; blana de crocti lungä de palme cine): si jumetate,
iarä pela de cose palme; blana intrégii de veveritä, done sute tanele ; blana
de jalanficurT . trel-qeeT, blanit intrégri de satragea, done sute cincT-cjecT ;
blanä, intrégI pantece de singepT negri, o sutil doue-cjecT; asemenea i blana de
harsie totti acestä mesura sui aib, tete acestea felurinif de blane, nu Duma' sil
aibil a le face pe numerulti ce poruncimtl, ci si marT sit fie dupe mesura cea
cuviinciesä, cum niel putrede srt nu fie, ski nepotrivite, sOil necusute bine, dicI
devedindu-se cojocaril in vre-unti felti de viclesugil se vort1 pedepsi, ci cela ce
va eump6ra, sä aibä a le- numera, ca de va gäsi lipsä din mesura ae6sta, si catil
de putinti mal mica*, sui aiba a areta la DumnéluT Ctimärasti, ci acelii Manara
care ati fileutti acea blanii, intorcendti baniT cumaräteruluT, sui se si pedepsescrt,
cum si blanele ce le faca miel pentru panighirtifi, sil fie volnici a le vinde 9i
insä duph pretulti

ISTORiA ROMINILORt 285
g) Hrisovulii rufetalui zabunariloril, din 6 Iunie 1793.1
Art. 18. §i amil Intä'ritä hrisovulti acesta ea InsusT iscalitura si pecetea
Domniel mete, i cu credinta prea iubitilorti Domniei mele Costandinti Vvd.,
Dumitrasco Vvd., Nicolae Gheorghe Vvd., martorY fiindil si D-lorrt einstitit
crodinciosT boeril velitT Vvd.' aT DivanuluT Domniei mele: Pan Nicelae Brancovénu.
vel Ban, Ianache 1Täcärescu. vol Vist., Manolache Brancov6nu vel Vorn, de t6ra
de susil, Costandinil Caragea vel Hatm., Dumitrache Manu vel Spät., Nicolae
Filipescu vel Log. de Ora de susil, Costache Ghiea vel Vorn. de Ola de josti,
Rada Slätinénu Vorn., Mauolache Grädisténu vel Yorn., Costache §tirbeiti vel
Log. de Ora de josil, Lucache vel Post., Dumitrache Hangerliu vol Comis.
Dumitrasco Racovitä vel °lucera, Iordache vol Paliar., Grigorie Brilénu vel Stol.,
Iordaehe vol Slujer, Grigorie ve! Pit. si l Nicolae Filipescu vel Log.,
si s'ají scristi hrisovulil acesta la alti treilea Ispravnici' anu ant6ia Domnie a DomnieI mele,
aicT In orasulil scaunuld Domnia mele la aniT de la zidirea lumeT
7303, inri de la Domnulrt t'ostra Isusil Hristosrt BucurescI' 1795, 'anuario 30, do Bridacanu
Poienaru biv. 3-lea Logof. Condicaril.
Col XXVI, pag. 214.
1. Cartea rufetultei zabuttari/ortl
Zem, Vlahscoie. Fiind-ck rufetulti zabunarilorti pä'méntenT de aicT din orasulti
DomnieT mele Bus urescT, privileghiulli ce se caprinde maT josti,
atat de la 810 fratT DomnT, i de la Domnia sa fratele Doinntl Mihalil Vodt1
Sutulti, prin cartea Domniel sale ce o fOurnil, ca 16til 1785 Maiti 2, ca la mestesugulti
ztibunä'rieI, care este off-ce s Imple en bumbacil i en lanä, atta alta
rufettl su nu se amestece a lucra, cat niel arménil, nid giurgiuvanti, niel croitoril,
nimenea srt nu cuteze a se amesteca si a lucra mestesugulti zäbunariloril,
filfa' de numaT el lucreze i sä véntyä marfrt de zilbunarie i aja' In BucureseT
si pe la térgarite de pe afariti, adica antiree voinicescl: si zilbune femeescl
si copilarescT si alt-felä de zilbune marl, i orI-ce lucra se Imple ca bambacil
s6ti ca lantl; numal" i el Si! fie datorT ca apuraren stti aibä haine fácute gata
spre véngare si indestularea teraniloril ce vinti de pe dará, cari nu se potti
zabovi cu asteptarea panil se va face haina; si asa tot lucrulii zAbunilrieT, numaT
eT sil-lti lucreze, lar la mestesugulti altorti rufeturT s'a' nu se amestece i pentru
del pentru altti rufetti va avea acestä feld de marfil, sä aibg numitiI ziibunarT
volnicie, ca ori s'A' le pite sorocti ca sä si le vêncjil, sé eT sil le campero cut
banl, art cerutti de la Domnia mea intarirea privileghiulul ce ati, care privileghin
nu nume. liti vroimti Donmia mea ea srt li se urmeze IntocmaT, dupä cum se
cuprinde maT susti, ci Inca' dupb" eererea lord, ce prin jaiba ail filcutil Domnief
mete, le oranduimil ca sä staroste pe ce InsusT &Té alegerea
tot rufetuluI loril, oranduitti a le fi staroste, careto Impreunä ca ce]: mat
fruntasI srt aibä a cauta pricinele ce se veril intêmpla Intre dénsiT de ale mestesugultil
toril, ca dréptrt si cu bunä oranduialä, dupé obiceiulti mestesuguluT
loril ; sä tie i cutie, In care sä se pite de mesterti si cidra' pe fie-care gpfémanä,
cate o para, cm i col care se va dovedi In vinil eu stricarea vre-anal lucro,
se ti va cal,ma legätura breslei a lucra la prä'väliesT, sti dée la cale cate tal. tret,
iar alti doilea cand se va prinde In Tina' sä i se Indoiascil darea; celli ce va
deschide prilvillie dé° tal. cincT ; eare acestil venial de cutie 81 fie pentra

q86 V. A. 'MEMA
h) Pana i bucataril continua a fi in rufetil §i reclama dreptulii
(le ali alege starostele, ceca ce li se invoiesce Cu resolutiunea din. 10
Iulie 1793. 1
ajutorulti celorrt scapatatT, i cand va muri vre-unti saracti din brésla lora, din
cutie sil se ingrópe ; i nid una mesteru séti can sit nu fie volnicT a lucra la
altI din alte bresle lucran l de vêndare; la trebuintele cartel cand va fi sa se
céra de pe la starostea ce l'ama oranduitil Domnia mea si clii en dreptate si
ca randil sa dée fies-carnia, care mesto rufeturI sa fie i eu scirea fruntasilora
spro a nu se napastui vre-uniT, iar caro nu se va supune off randuiala bresleT
séti la randurile ce va fi (nedescif.) in potriva poruncilorrt DomnieT molo, sri fie
poptita de acesta mestesuga a nu mal lucra; si asa aiba i el acésta orandup.()
cum ail si alta rufetuff ; pentra care poruncimil Domnia mea D-tale
vel Aga,, i vel capitana za dorobanff, ca pe col ce se va ar'éta rufetulti zabnnarilora
cIl urméza impotriva mestesugulul lora, niel* inteunil chipa sit nu-T
ingliduitI, i ca sii Ii se pata ingaclui privileghinlii acesta intoemaT dupil cum
se cuprinde maT susa; asisderea poruncimil i Dumn6v6stra Ispravnicilora do
prin judete, pe unde vera fi balcitut, sit cantar]: mal multa decat rufetalii ziibunarilorti
de Ora, pamantenT, s'a nu ingaduitt pe nimenot, altil a vindo litera
de zilbuniirie, ca s'A se pita chivernisi fiosce-caro ca mestesugula lui. ii saam
receh. gmvd. 1793, lunie 6.
Cod. XXVI, pag. 62.
1. Anaforaoa bucatarilorii din Bueuresei pentru vatasia lui Panaita.
Pré Inalfate &Mine,
Jaluimil l'aria tale, ca noI vr6ndti a ne pune brésla in oradttialii, ama
cerutrt prin jaiba, la Mafia sa Alexandru Vvd. Ipsilanta, i t'inda orénduitY la
Dumnéloril boeriT Epitropf, prin anafora intärita, s'au pusu in oranduiala, a avea
noT vatavii, i ne-amil alesti de vatavil pe un Panaitil, pamênténti, irisa nu
pentru alta, ci a nu se face inselaciune noroduluT, si a nu se strica bucatele cuTvasT ;
de la cutie sa iée 6res-ce de catre viltavil avénda legaturil, i ceca ce se va
stringe sa so aja° vre-unil bolnavil i scapatatil, i vre-unti mortu saraca din
bresla n6stra sa-si aThrt din co se ingropa, cum si la paraclisulti de la Curten
Veche sil p6rte grija, do unta do lemna, cu trimae, luminarT i altele, avAnda si
pornelnica brésla n6stra la acola paraclisa, caro la acésta orênduiala de viltasie
do la totT luminatiT DomnT intaritu po numele lui Panaita, i una Petro
ce se afluí In slujba CurteT puinda mana pe sineta, umbla ca vicbengìí, fan lt de
scirea bresleT nóstre, sa-la inoiascil pe n amelo le, ati pisa mana i Po acesta
putinil venial de Fati adunatil, lira de a da la locurile ce arétamil, ci ne ruganni
M'aria tale, ea s'a cerceteze urmrtrile acestuT Petre i s'A se inoiascrt sinetula po
numele luT Panaita, ca pe Potro nu-lil poftimil de viitava, si ce va fi mila
MarieT tale.
RobiT Harief talo : Vintilti, Niea, Marinu, Staneiu, Barba, Vtada, de inpreunti
cu icita brésla buceitarilora. din Bucuresei.

IsToRtA ROmINILORt 287
Ded, brésla era o insitutiune minunatA de apërare a comerciuluf
Domnitorul di pe petitiune acésta porunel:
(Damn&&tea boeriloril nazIel aY.EpitropieT de obste, sil teorisiti jaiba ac6sta
s'A datl pliroforic DomnieT mele, ant6iii de este trebuinta a avea br6s1a bucrttariloril,
i pentru care pricina ski cuvIntil vrednicil s'aril cuveni una ca ac6sta?
si pe care dinteacestl dol Ilü pohtescil de a le fi vatafit?-1793, Haiti 19, 3-lea
Logof. de josa.»
Pré Inàlate .115mne,
Ascuitândui luminata porunca MarieT tale de la acést'A jalbil, ama fricutil cercetare
i amil vetjutil ca cerea lorrt este cu orênduiala a avea bréstrt Intro dé'nsiT,
una ca orT cine ail trebuintii, de bucataril la praznica si la nuntt ca efholie fst
Inlesnesce trebuinta, cacT merge la vatavu lorri do cere, iara nu urnbla Inctice
incolea, nesciindil la cine srt mérga, si ca cine s'a vorb6sca; a delta cti de se
va intrèmpla sil strice vre-unil bucataril bucatele cuIvasT, vatavulil le platesce
a treia, cal, ail si eT cutie a lorti de strInsti bant .ntr'ènsa, i off cand se bolnitvesce
vre-unulil dinteksiT, sat more, sat este strenti din altil Oral, si va ca
sii caletorésca la alta parte, i este scapatatit, sat' betranil de nu mai póte munci,
t6te aceste le sevIrsesca cu din cutia lorit, de i miluescil, de i Ingr6pa, i cauta
la bOlii; deosebita de acestea ail arelatil si aitti evlavie la sfinta bisericit ot.
curtea gospodit cea veche, crt cu a lora cheltuiala ail Impodobitil unit paraclisil
cu candele de arginta i alte trebuinte, avênda i unit omit tocmitil i orênduitit
do porta grija a le aprinde totil-déuna, ca until de lemnil i luminarY de la
dOnsiT, avêndil i tesghea cu luminarile de c6ral care totti norodula catT merga
la biserical cu In/esnire gasescri de cumpera i aprindit In sfinta bisericA; pentru
care una ca acésta bunrt orênduiala, i noT gtisimut cu cale, ca sa se urateze
dupe cum si panii acrun; darrt fiind-cilImpotriva-le vequmil i alta jalna buiurdisita
totil catre no' ce o art Petre Acci-basa, cerênda ca sa, fie eat vatavil,
ariltandu.í elti sineturT DomnescT alit MalrieT sale Mihairt Veda, facutil cu numele
luT Panaitìi, iarti nu pe a le, i fiind-cil Inaltimea ta ne poruncesci ca sii vedemii
pe care-lu pohtesce brésla de vdtavii, de care vel, sci Mária ta, ed tori Matra
cererc asupra lui Panaitii grecula buctitarii, "arele s'au insuratti aid i se afici
peinientenii, i acesta a fostu indemnatortz silitora dintru anteliu a se face
acésta orenduialti intro dénsii si pe acesta-lu cere si Ota brésla fiind-cd se
sirguesce Cu dureee de inimá, i far& de virlesugti, 'Lard pc Acci basa nu-la
pohtescii, cacT pe ce banT pune mana Ii mitnanca eta farri de a nu urma Die(
unele din celea ce se arétai mai susil; pentru care veòndil noi sil no pliroforisimu
rnaT curatil de adeverti, am cantata In condicile EpitropieT i amtl Olga o anaforea
cu 16t 1782 Inuit), a boorilora EpitropT, prin care si Dumn6loril ail gasita
cu cale a se pazi ac6stit or6uduiala i ca primirea a tuturora, sat a le fi vittavil
totti Panaitil, ci fiind-crt i actin' brésla total pe dénsuIrt Ilit cere, sa fie luminata
porunca Mrtriel" tale a se innoi sinetulti knit pe numele lui, dup6 cererea breslef,
cad' unti Açi basa h este si ca neeinste a se numi din Acci-basa viltavil pe
bucatarT, fiindil ce( maT rnuIi robT ; huh' hotarirea cea des'évèrsita rernane a se
face do catre Inilltimea ta. 1793, Tulio 40.
Filaretii, al Ungro-Vtahiei. Dumitrache Ban. Scarlatii Grecénu, biv. vel
Varnicii

288 V. A. URECHIÀ
§i a industriel pämèntene, nu In tot-déuna §i nu táte breslele se folosiall
de egala protectiune a Domnitorilorti. Brésla mäcelariloril mal
alesil era strinsu tinutd, tri interesutti indestuldrel publice cu carne.
ttá nisce acte din care se va vedea, cum se pedepsea cu grépa ocnei
pe unil InAcelarl vinovati de neImplinirea datorief lorA:
Azzaforaoa pentru n'encelara ce null, fin& scaunele cu carne, ce
näpustitfi, trimete la ocnci.
PrdInállate Dénzne I
Inscinilmìí In'tatimcT tale, pentru lude sépte mácelarT ale cárora nume se
arkä mai josh, c'ä dela Pasa' vi pfinr, acumti, niel cum n'ati venitil ca srt aducrt
vitä ca sll taTe pe la scaune, ce se aflä singure, precum all tatil si maT dinainte
care Rinda impotriva portinciloril Märiei tale, aduce zátignire i celor-l-altT ce
haba acumn taie, ci aceT ce ail r'émasil de taie, prin jaiba ce mi-ar
datil facrt cerere çi rugliciune, ca sä se aduca ceT nesupusT srt se pedepséscrt, si
sil fie si1ii de a tria impreunä ca UnsiT, precum te veT pliroforisi Märia ta din
insäsT acéstä jalbä a 10111, de aceea nu lipsimti a insciinta MärieT tale.-1794,
Aprilil 1.7.
Vl Agn.
lo Alexandru Costandin Moruzi n'ad. i gpod. Zenzbli Vlasroe.
Dumnéta vel Agil, fiind-cr, intr'atAtea rêndurI datil poruncile DomnieT
mele strasnice mrcelarilorá, çi li s'ati datil hotrrirea Domniei mole la top',
si de fatä prin cuvêntil, cl art sil se pedepséscá pAnä la mórte, i dupg t6te
acestea itträsi sunt neurmátorT, poruncimil darä, ca sr. orânduescT zapciti
prinlit pe acestl lude sépte, si aduandu-T In pazá, sa-i facI toslimil la puscárie,
de unde poruncimil ca Sil facg carte DomnieT mele de a se trimite la wat, de
acéstä' datä, spre pilda si Inv4ätura 1794, April 17.
Vel Logf.
Numele meice/aritorii pedepsiti
Gheorghe sin Patrasco ot. Batiste, Petrasco sin Petrasco, ot. tam., Serbanti
Surche ot. tam., Anastase Cureman ot. Dichiu, Potro Epure ot. Otetariu, Dumitru
Grrttoiu, ot. tam., Stefanii sin Zamliril ot. Batiste.
Cond. XXVII, pag. 97 V-a.
lo Alexandru Constantinü Moruzi Vvd.
Intrrimil i Domnia mea dupë anaforaoa Dumn6loril nazariloril EpitropT
dupil cererea bresleT, ca sil fie numituIrt Palmita si de acum inainte viltavrt
peste bucátariT din Bucuresei dup6 cuprinderea crtrtiloril Domnesci ce are, si
srt li se urmeze nizamulil çi orêndniala ce ati avutt.i. 1793, Aug. 31, vel Log.

ISTORIA ROAIINILORt 289
De o deosebitä insemmitate este modificarea introdus5 de Moruzi
in ponturile Isnafulut lemnarilott, alu zidariloril, c5rdmidari1oril §i
nisiparilord. Sd se observe in aceste modificart cele can privescd trebuinta
infrumusetare a Bucurescilord. Sä se observe ì mal marea
usurintä ce se face de intrare de me§tert streint in acéstä bréslä. Sc
simtia in Ducuresci nevoie de mai multt zidart i lemnari de cdtt
Se deschide pe t6ta ziva mal mare p6rta prin care meseria§ii
strilim dad na.'valä in brésrd pdnit ce vorik ajunge a scdte din ea pre
meseriasji romAnt !
2cä actele cari ne-ad datil ocasiunea la aceste reflectiuni :
Io Alecsandru Constantinti Moruzi V"vd. i gpd. Zem Vlahscoie.
Primimti Domnia mea anaforaoa D-lorrt oranduitilorti trei boerI asupra
rugaciuneI si cerereT ce facti isnaturile aeestea pentrtt Intoemirea acestoril sése
pontarT, precum so cuprinde mal josti, ca sa-sl faca si el alisverisulti mestesugaluI
lora cu lesnire si oblea sall aib tndemnarea la trebuintele lortl, cum
si mitia sa-sT aibri folosul siguranteT si din ajatorulti acestora banT, care banT
poruncimti, ea prin Dumnélul Epistatula AgieT, sa se implinésea de la isnafurI
In vrem.ea care poruncimti Damitale Val Logofete de t6ra de saga, ca prefacêndti
cartea de nizamulli acestora isnafurT, 1-'1. o intocmesei la aceste ponturT Cu mijloculti
ce se caprinde maT in josil, si una pecetluindu-se de Domnia, mea sa o
(lea la manile starosta, iar alta facènda-se copio asetnenea adeverita de la Logofetia
Divanului Domniel mele, sa se dea la manile isnafurirora acestora.
Decernbre 2.
Logf.
Pré Inältate Mínale,
Isnafulti lentnarilorti i ala zidarilorti i caramidaril i nisiparil, de aicT din
Bucuresd, art jilluitti MarieI tale, (panda, crt el ea nisce robT sunt supusT la
nizamulti ce s'art data de n'intima ta asupra rufetului lora, de a avea staroste,
dar fiind-crt zica cuma li se pricinuescti chederti si zaticnire ca intitula tescherelilorti
de la starostea, &Ad cand potti de giísescti ate una meremetti, sért alta
lucra i fiindti sederea lora pe la locurT departate, panil a merge sa gas6sca pe
starostea i still jOe tescherea de sloborlenia lucrulta, li se strica ghindeliculti
si so pagubescti, i pentru ca sa nu se zaticnésca nicl el, niel Epitropia de dreptutti
el, cum i Starostia s'a fie dup'et cum s'ají oranduitti, se rógii MarieT tale
ea sit dea pe tot anula cate talere 1500 havaetulti cutieT si a Starostiet si a
sil fie slobotri a lucra unde vorti gasi lucra, filede tescheréoa starosteT; intru a
carora jaiba ni se dit laminatti féspunsula Mariel tale, ea cererea eare o face
aebsta brésla, pentru a fi adica si Epitropia folositil, cum si Strtrostia 9i pentru
Istoria Rontfiniloril de V. A. Urechid. Tom. V. 19

290 V. A. URECHIA.
a nu se stenahorisi niel ei cu unele ponturI, care le dä sup6rare i pagubit la
aliçveriultí mestesugulal" loril, este primitii Nrarie'l tale, si ne poruncescI ea adunandn-ne
la unit locil, uncle f6ndil cuprinderea cartel DomnescI, ca ponturile
ce sunt date pentru aceste isnafurT, srt chibzuimtl cate din cele cuprinse sunt
care aducil zitticnén de pagubit alisveripluT lorti spre a se face unit' schepsisti
de indreptare, de a'sI avea i ei lesuirea alisverisulta loril si a so face 0 trebuinta
obsteT far'de ziltienire, i srt facemti MHO.' tale arkare in scristi, pe largti.
DecY urmAtorl fiindü luminateiMel tale poruncY, ne-amtl adttnatti la unti locti,
Linde adanandti i catI-va din bresle, le-amil citituí maT itntêiti 14 ponturT, earl'
se cuprindti In luminatit cartea AlarieI tale, cate unulti pe rétulti, si la ttite celel-alte
sunt multamitY, hied° cat la sése ponturT cerrt milostivire a so face Indreptare,
La poutulti alti treilea, srt fie slobolI a tocmi lacra cu ceI ce art trebuinfa
si flail de scirea starosteT, i suí luereze, nefiindil indatoratI a lua tescherea ;
iar &Ind cel cu trebuintii care va vrea facil easii din noil, séti alte acaretuff
meremetuff, cu ghiotura. sért oil cum va voi, i pentru siguranta luT va Yrea
srt fie si starostea de filth' la toemélii, se multámescti i vreati ca sä' urmeze.
La punctulti alit cincilea, in leer' de trei parale la leu sit dea talere : 1500
pe anti In 4oui5 castiurT, prin marifetul stiírostieI, dup6 zapisulti ce Pail datrt la
Epitropie, insa la Ianuarie ant6iti talere 750 si la 6 lunT, adica la Iulie antelti,
alti talere 750, din caro banI gitsimui ea cale .,a talere 900 sit-I dea starostea
la cutie i talere 600 sa-I proprésca pentru ostenéla sa:
La pontulti alti septelea, uncle se vorbesce pentru meten str6inT, co vinil
din alte piírtT, dupè' ce se ya aféta mai fintélti la starostea si se va asega la
condica si la dajdie, rb.maindil in br.:)sra', are apoI sit urmeze i pentra acatt ca
ceI-1-altT mesterT.
La pontult1 alit gecelea, fiind-cii de la brésla päm'éntenilorti s'ati rädicatil
datulti tesehereliloril, asa i p'a 10111 ca ceT-1-altI nemtI srt fémaie nosup'ératl.
La puntulil alit unspre-4ecelea, de Yreme ce art fe'masti mesteriT slobocjI
pentru Iuatulti teschereleloril, a lacra unde vertí giisi de hiera, sit se indatoreze
dale zidanI i lemnaff, cum 0 mesterri, a nu se intinde pe podu cu binatta ce
vorit lucra pe la unii alii, séu a face case din dipettetiulu podului inainte, pe
unja drumului, ca set se lungesdi podurile, nici afarei din hotarele ce sunt puse
pe marginea Bururescilorft, ci de ilu va sili stetpcinulii casei, séu alii, set fie
datorft, ca numai deed' t set dea de &ire la sturostea, ca sit urmeze dup6 cum
este porunca la acestil pontii; daril fiind-cii din prostime si din eel fugal dupe
dell, care se ascundti aicT, casele ei si le facil de gardil, farii de mesterI
lipescrt cn pain-61a i cu sovaril învelescü, pentru unii ca aceia
facti namestiite cu mesterY, sit privegheze starostea, i preotil. mahalaleI ca
ca Indatit cum IT voril yedea pe orI-care cit Iï cladescii casa, orI In
crtp'étéiulii podurilorii, sétt dell din hotarti, numaï decatti sit fie datoff a da de

ISTORIA ROMINILORÚ 291
scire la starostea, spre a-ï popri de lucrulti acela ce este Impotriva porunceT.
La pontulti allí treT-spre-ijecelea, unde ()ice ca starostea sit nu thInniascrt
venitulti cutieT i a face adicliiI celorti Cu binalele, s6i1 insu0 brésleT, ca
de rnit.ui, orI a face vicleniT i hatärt1 in parte, a orêndui nurnai pe uniI me*teri
la lucra, *i pe altiT a-I ziibovi i a-I discolepsi, ajungéndu-se ca una din me§terI
sil, faca nedreptate, acusa se slobóde brésla a lucra care
unde va gäsi, nu 'Ate starostea a face niel unele de acestea §i fémane a se
indrepta acestil pontii. De care nu lipsimii a tnsciinta Miíriel tale cererea
ea care nu aducil niel o impotrivire la luminatii cartea Maleï tale
pentru orénduiala starostiI de binale ce ati fitcuttí, ael t6te cele-l-alte le voYescil
§i se multiimescil, mima)." la luatulii terhereleloril, flind-cä se ziibovea i se
intilNia de lucru loril, de aceea primescil a da talere 1500 pe anii, in doif6
cti§titirT, cum s'ail 4isil maT susil ; care de va fi primita, la augulil IniiltimeT tale
cererea bru, se N a face cea degvir§itii hotärire de catre Malta Intelepciunea
M'Aria' tale. 1795, Noemvrie 20.
lanache Moruzi,biv. vel Vistier. Scartatii Ccimpinénu. Alexandru Gherache
Cod. XXVIII, fila 89.
Fabricile care in deosebY preocupa pe Domnitorti, furä acele de
postavd §" de hartie.
Fackidd cunoscutil boerilord, cice Aarond Floriand1, ace§tia s'ad
temutil a intreprinde de ast-feld de lucruri » Ca s'A lini§téscd temerea
boerilord, ea prin creatiunea de fabrici displa'cute Austriei se va
putea supdra Turcia, Alex. Moruzi stärui, prin 6menii se, la Constantinopole
i isbuti y atine firman(' incuviintätord stabilirel din nod
a fabricei de postavii. Spre a face acésta, trämise la Viena pe boeruld
Dumitrache Ilatmanuld, ca sä studieze organizatiunea unef fabrici §i sä.
aducä. unelte §i me§teri. Cu acela,T. scopü trämise §i la Bra§ovii
unde prospera industria acésta pe Mihalache fost cäpitand de arnäutif
La 18 Augustd 1794, Al. Moruzi dote hrisovuld se'rt pentru infiintarea
fabricei de postavii. Numal in Aprild 1796 firmanuld Porte' fu acordata
pentru fabrica de postavd. Acestd firmand, dupd ordinuld 'uf
Moruzi catre vel Postelnicii, se cite§te in §edinta solemnä in 19 Maid, in
coprinderea urmätbre :
7'61mb:cima a Impera tescului fermanü pentru cerei vrednicii de infelciciune
Hat. Impéreitesc re s'au data pentru fabrica postavurilorft.
Lauda ighemonilorti al &mula' cre§tinesdi Dornnule al Orel romänescT
Costandinil zade Alexandre Fvd. s'év6r§irile tale sil se Thcheie mi bine ; ajungênd
1. Manuala de Istoria Princ. RonaftnieT. Bucuresci 1893, pag. 168. Vedi hrisovula
In nota nóstri.

292 V. A. URECHIX.
acestil Inalttí &anti" Impt5riltescti allí metí semnìl, seintd sit fie tie, ca In
ponturile canonamela ce ma inainte prin obvtesertld data i hotartre, s'atí
Matti vi s'ati infrumusetatti ca sfântil plinti de milostivire Imp5rdtesculti alt1
metí Hat. pentru randaiala vi nizamuld Oritorti Romanesa vi a Moldova, este
scristi vi se cuprinde, ca sa se pae ttitä silinta vi purtarea de grijii pentru buna
stare vi fericirea a numitelord nï, i mai '6ntt)iti pentra intemeerea fabricelord
de postavti, cumavarl" i altor lacrilrY, caro dup5 vreml vertí pricinui mare folosil
la pIzita de Dumne4eri stä'panirea mea; spre ac3sta s'atí fostd dattí mai nainte,
vi s'atí trimisti tie prunctí caprinOtóre celord treb duckíse randtterf pentru
st5v8rvirea mai susti numituluI nizamti; acum dart, tu numitule Domnti, ca colea
In scristi ariAtiri: ce aI trimistí care proa Inaltultí i proa Faterniculd metí
Devletd, facT insciintare pe largti, cl dup5 ponturile nizamulut celuí n)tí, afarä
din fabricile ce s'ail flícutti In préjma Bacarescilord pentru tesataltí postavarilorti,
nu numa te-aI silittí a face vi doui5-lea (AV., dout5 menganele, magazil
pentra 'anti i maestri): ale mevtevugaluI acestaia, i ai purtatil de grijä a trage
vi a aduce mevterI din partea Europa, (Tara, dup5 tae aceste cheltuelile ce
s'atí fracuttl pan4 acum pentru zidirea cherhanelelord, ddruitti negatiltorilorti
ce all primitti as ipra lord ac6sta ch.orhanea, vi aI ar6tatit ota musaad6ua
dand 1.-le lord vi hrisovd ea cate-va pronomiY, trimitandtí vi tttilmacirea numitale
hrisovd Inpreunq' ea cat3-va probe de pastavil la proa paternica vi prea
inalta mea Imp5rdtie, fad' cerero a so da malta mea prima impodobitti ca
sfantuld metí InalOrtitescd Hat, fiindtí trebainciosti spre tntemeierea ptizireï ca
neclintite Intru totti a acestii nizamti, ce s'ati datd pontru cherhanele vi de
ciltre urmaviT. me!; intru acest)a in scristí arätä'rI se cuprincle ca aï ziditil
cherhanea i pentra hartie, i aí trimisil omtí ca srt tug! din partea Europa do!
meter!, silindu-te vi pentra bana ave(Jare a acesta cherhanele ; acostea dara
ale tele inscrise arattirl' aduanda-se la prea Inaltulti Impgrätesculti metí pragd
prin inteleptald Epitroptí vi de mare cuviintd, plin do putere vi alesultí sfetnicil
celti ce cauta pricinile lame! vi Indreptéztí nevoile noroduluI El hagi Izet
Alehnzet Papa (nemarginitti sä' fie dela Dumnecjed slava sa, i sii i se adauge
puterea vi fericirea sa), 9:1 aa ajungtIndil noimile la Imp'hlitésca mea Intelegere,
dat air]. Inalti Impkänscil poruncä' imp)dobita cu sfantal Impkiitescri
aid metí Hat. coprimpt(tre ca sä' te silesa, atat pentru a se aduce In maT
band lecrarea postavurilord, cat vi pentru bana s'évärvire a hartieí ; flindil (lard,
cii atat acéstti banä avetjara a faced! pstavaritorti, cat i Incepatulti
bier:A.1' a hartia sant arStila co tntdrescil vi Incredintézi Intelepciunea vi
istetitnea, co se a3téptl de la tine, s'ail Matti dup5 cererea ta hrisovuld caida
la calemul Imp5rätescaliu metí Divand, vi datil i s'atí trirnis tie alta
ImOratésed poruna impodobitd ca sfantuld vi plinultí do milostivire Impiirkescaliti
al metí Hat, c)prinptijre ca sä' se cheltuiascii tóti silinta i protimia la cea
Intra tJtil lucrare vi paziro nestrdmatatI a nicamuld ce s'ad dattí pentru

ISTORIA ROMANILORt 293
cherbanea ; dect tu numitale Ighemonti, dup5 firesca ta adancri istetime si intelepciune,
te vol sili si de acum la t6te celea folositóre si trebuinci6se la
Impgratia mea, si spre sáv6rsirea tuturortí celorti ce ti s'atí orênduitá trebt a
prea inaltet si prea puternicet mete Impkátii, dup6 imperatésca mea vointá
plácere, si vel arka protimio, ca intemeiezi si sil intáresct acea atre
mine banti ipolipsisti, ce pázesce Impkátia mea, silindu-te dapá sfäntalil Imp6rátescultí
allí metí Hat. i dupa celea in scristi ale tale aretiirt la iscusiroa
cea mai bunä. a postavulat, ce se va lucra si de acum inaiute, si la buna
lucrare a hártiet; spre adsta s'ati filcutti i s'atí dat acestil pentru plricerea
slajbei tale inaltil Impáriltescultí allí metí firmanil i s'ati trimisü tie; dect
dup6 ce vet intelege poviltuirile i poruncile ce se caprindil infra prea inaltalti
firmantl inframusetatti ea sfäntalil Imp6rátescult1 meti Hat. arkand.ti protivaie,
la slivksirea tuturorti trebainci6selortí folositóre chipurt, ved pri:eghea pentru
buna aplare i imbunkátirea a lucriíred postavurilorá de acum inainte, pentra
buna orênd.aiallí i punerea la cale a hartieT, pentru buna stare a táret, pentru
colea de folosti straoiIorui Raiale, si In sc;urtil arkändt1 acea nä'dájduitá de la
mine actáncli intelepciune, sil te silesci spre s6v6rsire, duprt plácerea Impiirätiet
mole a tuturorti pricinilor trebuinci6se, a proa inaltet i prea paternicet mele
fiindtí ca coa mal scumpti luare aminte a nu so trece ca voclorea
cat de patinti lucrarea molerá porancite tie, dup.6 noirna sfintoï Imperátescl
poranct co s'au dattí, care cere netr6cutá supunere si ascultare, deptirtändu-te
f6rte de tail urmarea cea impotrivil cátre sfäntallí Impkáitescalrt &maná ;
sii san"! credo Impkiltescului metí S'all scristí la 1209 veleatil la
incepatulil luminet Ramazantí.
Io Alexandru Const. Moruzi Vvd. i gospd. Zemb. Vlahscoie.
Poruncimtí Domnia mea Damitale cinstitti si credinciosti boerule allí
Domniet mele vol Post. acéstii tälmácire a firmanulut Impáriltesculut Hat,
pentra fabrica de pestavart, la ad.unarea de plinti a prea sfintiet sale pkintelut
Mitropolitultí teret, si a D unnélortí cinstitilorti i credinciosi boerilorti velitt
at Divanulut Domniel mele, sá se citésclí intru auchilu tuturorti, afetandli si
insusi vrednicultí do inchináciant Hat. Impkátescti, ca sil se intelégá de top',
ca sil se facil urmarea i silinta de cátre ven' care dregáteriti artí fi la trébil,
fiind-eh este poruncil si vointá Impáräléscá, si duplá ce se va face acesta sciutrt
la tott, tipa. Dumnélut vol Vist. i Dumnéta vol Log. de Ora de sustl, s'a punett
sii trécá acesta allt in cmclica Divanulut, da si in condica Visteriet, si dupe
ac6sta sii le aduct Dumnéta vol Postelnice iariísi la Domnia mea. 1795, Maiti 19.
Cond. XXVI, pag. 260.
Vel Logof.
Pecete
gospod.

294 V. A. URECHIX
Mal este und firmanti relativa la fabrica de postavd, in coprindere
apròpe identicd cu celd maI susd adusd. Se adaoga numai, ca
negutitoicil cal-ora Domnitoruld le-a &ad fabrica vorti. plItti 35 pungi
de bani pentru pretuld latid §i altord trAbuincidse, ce se afiä in fabrica
in trei terment Negutitorul intreprinOtord este numitil Arbuth, din
Tho. Se scntesce postavuld fabricatd de vamä, pe 5 anT.1
Hrisovitifi fabricel de postav.
Find-eh' cea d'ântêirt Indesiulare a una Oil este Immultirea negustoriet,
§i mal' virtosil a felurilorti de inqtergurt qi lucran t de maní, inctitti nu numart
eh nu are trebuinth Ora aceea de lucrurt, ce vin din phrtf str6ine, s piarcit
atatia bant, ci Inch sil d'Oigo trimitêndil la alte phrtf acelea ce arti putea pune
la stare In faptil ca sh se lucreze i sh se faca inteksa, §i cu acestil mijlocti
atat Indestularea ei i mijlocirea chiverniselet se Immultesce, cht §i slava numelut
lauda cil§tigh; dreptil aceea intre alte folosit6re care ne sirguimil spre a
izvodi i a pane In faptà, Inteacésfa t6rrt a Valahiet, unde din pronia Dumne-
(Piará' sthphnimil i oblânduimil, fivnit-amti i pentru me§tergulti lucrAret a
felurimiloril de postavurt, care este nutt trebuinciosil tuturoril de ob§te Inteacesth
t6rh, pentru care inteadinsil ami" avutti i Inaltä poruncrt de la prea puterniculil
§i milostivulil nostra Imp6ratil, carele voetsce a vedea chelerultt Imperätiet sale
Inpodobitil de tole; ande macará eh fusese mai inainte fabrica de postavurt la
Pociovalire, darh la acéstri vreme amti Osa-o Domnia mea ca totulii pustie,
philisith de multt ant i fria' niel unti felti do fiintri, §i aqa ch din Incepatil amti
pusti Domnia mea sirguinth ea a nóstril cheltuialii de a o izvodi §i a o puno
In fapth, §i dup6 ce amil poruncith de s'all lucratti i s'ah preinoitil ântêiut Vote
zidirile, acareturile cele lipsh i stricate, aducêndii i me§tert streint ca qciinta
me§tergulut a felurimiloril de postavuff, i sttingéndil din phnAntent sama
cea trebuinciósh de lucriltort ca sciinta acestoril me§tergurt, torc6tort, tesatort
yeti catt ati fostti trebuincio§T, atitt din bréslh, cht §i din dajnict, ca pagaba
schderea Yisteriel Domniet mele, pentru folosulti t6ret de obqte, s6vir§ind-o
la intrégil starea i fènduiala et ea lucrulti in fapth, cum se vede, amri chibzuitil
apol atht pentru buna chiverniséla ei cea de peste tótä vremea, de a se episthsi
de biirbatT practico0, cu bunti ipolipsisti, cari sil aibá §i sciinta de a le negustonel,
cât i pentru privilegiurile i ajutorurile Domnesct ce i se cade a avea,
ftifii de care nu pote fi vrednich de a'§I avea starea i armarea ei, i iatit
ofènduimil mal' fintéiti Epistatti pe §i hotrifimil Domnia mea acestea
ponturT, care pentru ca sh se prizésch i sh se urmeze In tóth vremea, ca la unil
hiera de binele i folosuld patria, intocmitti §i fácutti din ponina Imperiitósch,
le intririmil Domnia mea prin Domnesculti nostril hrisovil
Postilvarit col ofènduitt pentra trebuinta fabrica, cu pecetluiturT Domnert,
cae]: sunt la num6rri dou6 sute piltra-4cl' i tret §i 6 vrita§T i unti sphtaril,
dup6 Domnescile pecetluiturt ce ah la mánile loril, sit fie nelipsitt i nestrilmatati
totti-déuna de la lucrulti fabricet, clup6 cum ati loa:4 i pInä ami].
MaT susri numitit dou6 sute patru-lect i tret sä fie nedajnict de chtre
Visteria Domnesch, slobogT i nesup6ratl In tóth vremea de off ce augur': ale
1. Cod. XXVI, pag. 259 verso. Cu data turc6sc5 1209.

ISTORIA ROMANILORÜ 295
Mersuld fabriceI de postavil, care pe la 1793 este sub conducerea
lui biv vol log. Slätineanu, preocupii multd §i adese pro Alex. Moruzi.
Inch' de la prinnuld anu al d domniei lui, p0,na ce nici nu dedese
brisovuld relativ, Moruzi i§1 manifestä interesuld ce puné pentru asemenea
fabric'á, prin diverse acte. Ara in '10 Aprilie 1793 adresézä und
Ora, flinch.' datoril Epistatulil fabriceT ca sil d6e pe totrt anulti pentru de*:
numaï Cate tal. oece de fiq-care °mil la luminata Dómna Domnieï mele, pro
care banI sa-I alba aT réspunde in orkduite vremi, dupe cum esil i samile
la Visteria Domnésca, fret unil spAt. i 6 viltasT ai lorti, sti fie nesupératz Oat
de platti la acei bani, cat si orl ce angarie a téref, iar And vre-unulii dintre
ace§tT postavaff nu va arma poslusania lui, WI va lipsi, sal va muri, sit Etna
a se da la fabrica in looniti aceluia
ScntelniciT ce stint rênduiff pentru trebuinta fabriceT ca pecetluiturl
DomneseT, därvarT la numkil patru-c)ecï, i sa fie si acestia nelipsitT si nostrilmutaff
de la fabrica, ocrotindu-se pururea, si sa fie nedajnicI de orl-ce
sloboc,11 i nesupératf in Ora vremea de off-ce angarie a térel, huh' cand vre-unulti
dinteksil: nu va arma slujba luï séA. va lipsi, sat va muri, sa se d6e in localil
acenzia altulit cu pecetluitil Domnescti.
Osebitti din eel' orênduitY i sciuff la numsérti postavaff i darvari aT
fabricez, sa d6e wife orkduituluI 1+7,pistatil sit adu.ra din stréinatate de va putea
pang la 50 de 6menT pentru lucrula fabrico!, ale carora nume A' nu fie scrise
In Visteria Domnósca, care dupé co se voru aseqa la fabricil, sil se serie numele
lorrz in Visterie i sA li se d6e pecefiniturI DomnescI, indatorindu-se Epistatulti
fabriceT, sit platósca pe totti anulti i pentrn acoja cate tale .1 6 de fies-care oral,
dupe maï susti arétatulti mijlocti, i asa sA rémae i acestia nedajnicT de catre
Visteria Domn6sca i nesuperaff intru tóte, si de oft' ce angaril, precum sunt
scutelnicI, [aka numaT cand i va aduce Epistatulti cerceteze insusT
Dumn6luT vel Vist. de sunt stréinT adusT de curkdti, i dupé cercetare sA facit
anal ora catre Domnia mea, cum-cit i-ati cercetatil insusI Damn61u1: i asa s.1 se
intar6sca, sa se fer6sca Epzstatulti a nu primi atti 6menI Mara din eel maï susti
numitf MA de §cirea Doranieï.
AceI orênduiff ca pecetluiturT DomnescI postavariT, Spatarulti i vatasiT
i darvariT, impreunit cu ace!. 50 stréinT toff sit se afie la lucrul fabricoï,
indatorindu-se insil postavariT sa lucreze or6nduinclti loril tortrz pentru fabrica
sa-lit d6e la vreme la Epistatulti fabriceY, urmandil dup6 orênduiala din anulti
trecutil, jara pentru cat tortti va trebui maT multrz la fabrica, sit c6rit de la
Domnie ajntoru Epistatulul, ca s'a i se lucreze de catre eel' din BucurescT postavarT
cu plata, prin tocm6la invoita, dupé cum si ceT-l-alff platescil la ocaua de tortil,
sa i se dée la ac6sta ajutorti, iará spatarult), 6 vatasT, patru-decT darvarT
50 stréinT, srt fie indatoratT si el: sit urmeze slujba loril, dupé cum ail fostti
pAnA acum, supuindu-se toff la Epistatulil fabriceT, carele sit le cauto i sa le
al6ga pricinile ce vorti avea intre d6nsiT and se vertí multami, iar nemultamindu-se
sit d6e jaiba DomnieT si la oil' ce judecatrt se va or6ndui, sit' se caute
pricinile Innäuntru la fabrica altA zapciti sa nu intre, Era numaï de va fi trebuinta
sa se orkduiascit ornil Domnescil alit Cartel, chiar din poruncli Domnésca
acela sit m6rga acolo spre a face cercetare impreunii ca Epistatulti fabriceT.

296 V. A. URECHIÀ
pitacü cdtre vel Spätard i cätre Ep'statulil AgieY, prin care le ordonä
ca pre eel inchii pentru datorii inärunte de 10, 20-30 lei e ce sunt
säraci, ca sä nu pérrt pe la inchisori, cäci plittéscd, trämild
la Pociovalisce (la fabrica de postavti), unde sä-I facii teslin-i la
Epistatul fabriceT sit aibil voTe spre a ar'éta insusT 6:are Domnie pricinile
ce sunt ale fabriceT.
Pentru lana subtire, ce ese de la oile din 5 judete: lalomita,
Teleorman, Tlasca i Oltil si se protimisésert Epistatulti laded papa la orênduita
vreme, what de la sfirsitulti luI Mauul Oat la Iulie int6iii ci cu or6ryluita
sumil, iar nu maI multui, cumpkandil antaiti eut lana cea trebuinei6sii pentra
fabriert sumil numitil de Rini oca patru-decI de mil cu pretulti ce cumOrrt si
alt1 negustorT asemenea snmi, iar dup'é ce va trece orénduita vreme, atuneT sti
fie slobodI la fite$T-care cumperibire i vandarea land, dar pentru ca sil lipsésci
oa ce pricinuire la acésta, poruncimil ca sit nu se d6e la nimenea all de a
campera lama pang la orénduitulti sorocil de cumOratulti fabricel.
pece mii oca viipsea patachinii sit aibìl ail da Domnia in vreme cuvinci6sii
Cu purtarea de griji a Dunni6lorti boerilorti pentru trebninta fabriceT,
ca pretulti ce aril cumOra i aIi negustoil de la locuitorI.
Cate att. DomnescI aril fi trebuinci6se la fabrici, atilt pentru stringerea
liineY, cat s't pentru alte trebuinte, sit aibi a pliti Epistatulti pentru fie-care
éarte eke parale patru-decT, fitri de a nu i so face alta niai multi cerero.
'it. Oil ce felti de postavil atilt bunti, cat si de t6riti lucrandu-se la fabrici,
orT ce alai felti de Ittcru de lanä, ce aril putea Epistatulti sil lucreze la fabricä,
si fie slobodil a viudo, atilt iniuntru in Ora ac6sta, cat si afarii, la ea co parte
a ImOritesciT stipanirT aril vrea Epistatuld fabricei sit se6ti si sit vindä, i totti
acelti lucru de lani, atta in téri vindêndu-se, cat si la alte partI ale ImperittesciT
stripanirl, ducêndu-le, sit nu fie sup'6ratT, nicI de vami, Ilia de alti dare orI cu
ce nume, flindil datoril insit Epistatulti ca sit iée ctirtulie de la Carvasaraua
Imp6rit6scti pentru marfa ce va merge la pirtile ImOrtitesceI stripanirT, si cat
pentru marfa do tang, a fabriceI, ce se va vinde in Ora, totti-d6una sII fie nedajnieti
de vamil si de off ce alti dare, cum se cuprindu mai susti, ptizindu-se
acestti obiceiti in t6tri vremea, iar pentru marfa ce va esi din téri, si aibrt
privilegiulti de scutell numaT parai la cincT ani, inri dupe cincT anI sti pl5t6scrt
Epistatulti fabriceI numaI Tama, dupg cataloguld Domnescii, iarti de se va vedea
ca bune dovedT, cum ci Epistatulti trece si marfil streini ca nume de lucratii
la fabricii, atuncT si péri acelti privileghiti c srt plitései pentTu tótil marfa
dupi5 catalogti.
Pentru lesnirea vinOreY a mirfeI de lani ce se lucrézi la fabric's', A'
aibti Epistatulti fabrieeT done prilviliT in liuntru In (wapiti BucurescI, cure si
fie in pace c nesupirate de ori ce dare si angarie.
Pentru china fabriceI s'ail fuícutut tocméli intre Epistatil si
stipanulti mosieï DumnéluT vel Vorn. Rada Slitinénu, c filandu-se Intre sine
douè inscrise ased'éminturI prin 641 iscitlite ci pecetluite ce ail datil unulti
mana altuia, spre a se una intoemaI dupg acea toem615, ce se cuprinde in
cartile de asecjimintil.
Ergaliile, uneleltele ci alte avandalácurI ale acesteI fabricT si cat Inca
s'art &art dupi5 osebitulti catastih pentru dregerea celoril vechï zidiri c pentru

ISTORIA ROMiNILORt 297
orinduitulti D-lui biv vel logf. Radu Slätineanu ca sä.21 pung sá lucreze
pe bala ca platrt pánd vorri plliti datoria loril i apol" de vorá mal vré
pentru cástigil i folosula lora, vora 1-6~ a lucra iaráll Cu platá,
lar nevrandil, vorá fi slobodi. Asisderea si pentru unile muleri, cari
pentru netrebnicile i unte faptele lord sunt rénduite de a se trámite
pe la monastirf si pe la locuri ea de osindd, pe téte acele muleta iardst
acolo la Pociovalisce sä aveV a la trrImitP, ca sá, le pue sii lucreze cu
platti, la lucru fabrieef, flinda pázite sti nu closésca! »
In acea0 di de .10 Aprilie '1793 Al. Moruzi serie pitacri boierilorá
Spátarti i Aga, ca ri gäséseá in Bucuresci vr'o 20 de copii de cAte
15-10 ani i sd-i tramita la fabrica de postavuri bune si de alte mestesuguri
streine ot Pociovalisce, a, D-lui bmerului biv vel logof.
neanu, * este de folostl a se inveLa din copiii paminteni, fiindrt
noua zidire ce s'ati fäcutii la fabricii, plätitil de ciare Epistatti en
tal. 7189 si ati tiliatil atata suma, de va cgitta cine-va, dupe vremT, sg-I iée fabrica
do la miing, sg fie datorti unulti ca acela sti-1 int6rcti banii se al-1 datrt
datil numitul Epistatti pentru acostea, dup6 catastihil, cum si a cheltuelii ce art.'
face la fabricg, i paguba ce i s'ar intfimpla.
Col co primesco actun fabrica adicrt Epistatulti el, de va voi pentru
maT mult fotos i adaosul ei a o lea la orT-se iocil alti Ore', co va giísi maT
bung, sil tie slobodf sa so mute lugnd t6te ergaliilo i uneltelo et §i a se da
locurile el, iar pentru zidirT va arma dupg aseqgménturile ce s'ag facutti prin
cgrti.
Cgnd va avea trtibuintil fabrica ea sii stringg niscare-va ot de la caro
sit pótti nimeri bungtatea lana, sg se de° Domn6sca nóstre carte de vote ca sii
stringit Epistatit el ca Riza-pazar, phng la el' una mie, caro sti fie scutite de
oieritil Po fie-care ang.
Numitulti Epistatil srt fie datorti dup'6 filggduiala ce art datil, a se sili
In tot chipul si a pune t6lá purtarea de grija i nevointa, ca sil m6rgrt tréba
fabricei spre imultire i adaus, Incit din qi in (ji sg, se inlesnéscg si s'a' imbunatateze
lucrul spre a esi postas-Oil cat se va patea de henil, lacrând fabrica
nelipsitg, ca unula ce nurnaï pentru acest sfgrsitil i data fabrica asuprg-I,
sil, se sil6scii, sil se nevoiascg de a sc6te plticut postavg, in vreme ce pontru
intocmirea eT in oblastia Impärgtescei stgpftnirT art. Domnia attite pronomiT
perde atAtia 6menT, cerêndg ac6sta insust de la prea puterniculti nostru Imperatti,
si din porunca Impárátéseá fäckdti Domnia acestri hiera do folosii, la a crtruia
bung stare, d'Hui numitulii Epistatil nu va pune cuviinciósa sin*, remane la
grea invinoviitire, cum si cei ce s'ar impotrivi la acestil Domnescil hrisovil
pentru aceste sfar§ituri, si s'ar face pricing de discolie §i de lipsa acestei
netndoletnicindu-se totT spre lucrarea ponturiloril, ce se coprinde inteacestg
hrisovg, care pentru ca sil se urmeze intocmaI precum mat susil so
coprinde, amrt adeveritil hrisovulil acesta ou insgsT iscglitura i pecetea DomnieT
mele, i ca credinta prea iubitiloril Domnia mele fiT: Costandinti Vodg. Durnitra§co
Vodg. Nicolae Vvd. Gheorghe Vvd. marturi puindti §i pe D-loril cinstitiT
1. Cod. XXIII, fila 38 §i verso.

298 V. A. URECHIX
nu numaf bincle lord, ce §i de poddba patria » Ace§t1 copa afle
ori la parinn car1 a cdte 2-3 arètandd parintilord lora, ca pana
se vord afla invOtAndil, vord sá aibd hrana mancaref, imbräcamintea
pe deplind de la fabriat, rëmaindd §i cu mes,te§ug; lar dupd ce vord
inveta bine me§te§uguld des'év8r§itil §i vord e§i destoinici, ati a se
folosi §i a lua el plata ce o iéd me§terii strèini sa-I
indemnatI, ca din bund-voia lord. fara de a li se face vre-o sud s6d
hrtipire, Cu tragere de inimd i cu bucurie clée la in vetätura acésta,
§i ala, din cei cu parinti: §i din cef /Ira parintl, carl se védd atAtia
Ambldndil in Bucurescl, rara de a nu fi supu0 la neci una me§te§ugd,
sá alegen vord 11 cunoscun §i cu chezd§ii, pana se va
implini suma acésta, sa-i tramiten la fabric5.»
Domnitoruld adaoge terminAndd : t insä, acéstd trad.' înuï D-tre
credinciosti veiiÇí boorT al Divantilul DomnieT mele : Dumitrasco Racovitil,
vel Banil. Ienache Moruzi vel Vist. Manolacho BrAncovénu vel Vorn. de Ora
de susti. Costache Caragea vel Hatm. Dumitrasco Mana vel Spätaril. Nicolao
Filipescu ve! Logof. de t6ra de SUSti. Costache Ghica vel Vorn, do t6ra de josti.
Radu Sliitinénu vel Vorn. Manolache Grildist6nu vel Vorn. Costandinn Stirbeili
vel Logof. de t6ra de josli. Lucache ve! Post. Dumitrache Hangerliii ve! Comisd.
Alecsandru Viictirescu vel Clucerli. Ilinli Comlinenu vel Piiharnicli. Grigorie
Balénu vel Sto!. Iordache vol Sluger. Grigorio vol Pitarii i Ispravnicii. Nicolae
Filipeseu Tel Log. scriindu-se hrisovulti acesta In anula de alti doilea dintru
Antéia Domnie a DomnieI mele, niel In scaunulti orasuld Domnia mole Bucuresol,
la latí 1794, Augusta 18. de Ionitil Rafail biv. 3-lea Logof.
Cond. XXVI, Pag. 232.
1. Anaforaoa pentra do! Come!, ce s'aii datu a fi in tréba fabrico! de
postav, scvtifi.
lo Alexandru Cost. Moruzi Ved, i gospd. Zemb. Vlahscoie
Pentru ca sit nu aibg pricinA Epistatulti fabrica' de nolesnire de lucra,
poruncimti sli, fio ama dol covacT scutitI i ertatl de birti.-1894, Decem. 6.
Proa 'atilde D6mne,
Vol Logof.
Dupe- luminatii porunca IngltimeT tale, amil corcetatil pentra acestl covacT
de trebuintä fabriceï de postavil ; acestia de la asedlimé`ntli sunt asedatti ruptasT,
dupli cum mal' josii arétd, ce sunt sêrbi, 6menY strìjinï, lucrézil mestesugulti
covacid, tin prtivduie ca chirie. 1894, Decem. 4.
Vol Logof.
talerI
2 Stoianli Covaciu sin Zlatu
Ivanti sin
Cod. XXVIII, pag 20 II.
ot. sfanta Ecaterina.

s'o punetI in faptil, s'A o energhisitI, sa o sévèlTitI, lar s'A nu o dati
pe mana de zapcil, ca s'A nu se faca vre-o siluire cuiva§I, ski s'A aduca
tréba la catahrisis.
In 31 Augusta 1793 Domnitoruhl repeta ordinea catre Aga §i vel
Spatarti, de a gasi vr'o 10 copil cu vèrsta de la 12 anI, din copiil
sërmanI, séri §i din cel ce aü parintl, §i sa-I tramitä la fabrica, cut
vointa parintilorti, una pentru bunulit fabrica, i alta pentru insc10,
invèratura lora. » 2
In 20 Septembre 1793 Alex. Moruzi imputa lui vel Aga, biv. vel.
vist. Epistatti ala Agid, ca sunt 20 de cjile aü poruncitil sa afle 40 copil
pentru fabrica, dar « s'ad facutii amelie la urmarea §i sévèr§irea »
poruncel. a lata de ism5va porunchutt stra§nicti §i Cu acestù de allí
douilea pitad]. alri D-niei mele, ca negre§itil, fara de a mal a§tepta
alta porunca §i farii de a za'bovi, s'A gäsesci acei 10 copii.
Din una aLtü pitacti ahí Domnitorului, de la 26 Aprilie 1793, catre
vel SIAL §i vel Aga §i la top: ispravnicii, se vede di biv vel logofkri
nadu Slatineanu datú. incredintarea, « ca pana' la 15 Maiti va s'evér§i
tend tréba fabricei de postavii, a se pune in fapta. » Poruncesce
deci tuturoril « ca ori-ce va aréta ca are trebuinta, s'A-1 dé totù feluld
mana de ajutorri la cele ce va fi cu cuviintä asupra acestei trebi. » 4
In fine, ea referintá la fabrica de postavii, mai aflämti unü
din 2 Septembre anula 1.7935 din care constatamü, ca biv vel logofetulá
Slatineanu §i vel comisulil Dumitra§cu sunt rénduiti Epistay al
fabricel domnescI de postavuri §i ca ace§tia aú facutri intocmire «celord
122 postavari ce s'ati Menta pana acum in Bucuresci» impartindu-i
in 4 cete, dupa starea lorii. Gel din ceata toredorii, ad a
da cate 39 de oca toral lacratil pe anü, luandtt lana de la fabrica ; lar
tesétorii, dintru acéstà d'intaid ceata, cate 36 oca tortil lucratti. Cei
din a 2-a céta torcetori, cate 32 oca torta lucratil, lar ceI din a 3-a
tcéA torcdtorl, cate 29 oca §i tesétoril dinaceea§I a 3-a céta cate
26 oca §i iara.§I ceI din a 4-a cétá toratorl, cate 22 oca torta'
§i tesétorii de la aceea§1 céta a 4-a, cate 19 oca tortii
Domnitorulu ordonä, ca sa se execute intocmaI acéstä organisare §i
la vrerne, ca sii nu se priméscä cheder la domnésca néstra fabrica »
pentru ca de vor urma chipa se vorii pedepsi. lar tesetorii
impartindu-se in 2 cete, sä vie pe réndri la fabrica §i sa tese, pla-
Cod XXIII, fila 39.
Cod. XXIII, fila 130.
Cod. XXIII, fila 145.
Cod. XXIII, fila 46.
Cod. XXIII, fila 133 verso qi 134.
ISTORIA ROMINILORt 299

300 V. A. URECHIA.
tindu-li-se cotuld de postavd cate parale 3. *i fiind-ca la fie-care resboid
lucréza, doui tes'étori, sa aiba a lua amèndoul 6 parale pe un cotd
de postavd.
Fabrici de hartie, vegurdm6 ca ail existatd hi trecutd, dar parca
nu s'ad pututil mentine.
Fabricile de hartie infiinkate sub Ipsilante nu mal existad, in
urma rézbolulut. Nu Austriacii al protejatil aseme»ea fabrici, ci de
siguvú le-au facutu sii inceteze de a mal funciona in timpuld cat al
ocupald Ora e,ti ot;tirile lor. In decursuld anului 1795 se or.upa Alex.
Moruzi Cu reinfiirgarea fabriceY pe care o promisese Portei deja in
1794, cum s'a putut vedé din firmanele ei, mai sus aduse ori citate.'
La 1796 Ianuarie 16, Domnitoruld aréth, ca fabrica de hdrtie s'a
sirguitii a o isvodi din nefiintet i din inceput Cc, ca propria sa cheltuiala
ridicdndil zidirile i t6te cele trebuinci6se, pe apa Sabarului.
Urméza privilegit §i seutiri. Scutire de varad pe 5 ani. 2 Prin acestil
brisovil Moruzi dä fabrica pe séma Mitropoliei.
Deja in 48 August 1793 se lucra la aseçlarea acestei fabrice
mori de bailie, cum resulta din cartea legara la vétafulti de Divanit,
*ce este orinduitu epistatu la [acerca more de hartie pe apa Sabarului
( prin care caite Moruzi II insdrcinézd sa cerceteze de Ole
apa canalizatii pentru m6ra, sd innece in josula fabricei mo§ii ori mori
bmeresci, cum ad reclamatu unii 8
Cod. XXIII, fila 133 verso §1 134. Vedi i volumul de anexe
Cod. XXIII, fila 124 verso. Vedl actula mal jos.
Iatä. hrisovul important din Ianuarie 1796, pentru Indintarea fabriceI de hartie pe
apa Sabarulut L?.ctorula va afll cum vederile economice ale lul Ipsilante, continua a
se manifesta In redacOunea Lcestui actil :
Hrisovulu fabricei de hti rtie.
lo Alexandru Constantinù Moruzi Von. i Gpd.
Fiind-ca este cunoscutil folosulil, indestularea, podóba si cinstea uneT törT
ce aril putea isvodi inteensa felurimI de mestesugurT ate i-ar fi in putintii,
ca nu numaT sit n'aibg trebuinta Ora aceea de lucrurT ce viral din partf striline,
ci mnc sr' cAstige cu vreme, trimitendil si la alte part'l acelea ce-arn putea pune
la stare, si sit pricinuissca i In lanntru el eftinatate noiodului, de obste; asemenea
impotrifg fiindh cunoscutil i defaimarea, ce pricinuesce tériT aceea pentru
unil lucru folositoril obsteT eT., co i-arti fi inputintii, cand va fi silinta desevèrsitil
a se lucre intr'ènsa, sit nu-ltt pentru aceea dara, de cum pronia Dumne4eiasca
ne-ail facut obladuitoriT t6reT acesteia a Valahiel, nu amil lipsitil ca
osiidie a chibzui unele ca acestea trebuincióse i folosit6re obstei, a isvodi
Inteacésta tent i a le pune In faptii, ca sa se lucreze inteensa i sa o facerati
indestulatil i ImpodobitN, pentru care si Inaltit poruncil amtl avail de la prea

ISTORIA ROMANILORO 301
Hriaive de fabricI parliculare maI aflärml de la Alex. Moruzi :
Din 4. Tulle i793. IIrisovultit tabricet de arpraca§il a boieruluï Vornicti
Grecianuld, pe tn4a CornescI.
puternicul i prea milostivuld nostru Impë'rat, care voiesce a vedea chelerula
ImOriltieI sale impodobitti i indestulatil de t6te; i Po langa fabrica de postavil
care aura isvodit-o ea di.n. 710U i amil pus-o in faptit aducênd-o la starea de
lucru a felurilorti de postavuri, cum se vede, sirguitu-ne-arna do Rita parte a
isvodi din neflinfa. §i din inceputil, si fabrica de 'Artie, care de asemenea este
mult trabuinci6s6 si de folosti la tag obstea, i insine facêndil inceperca
cu a nóstra cheltuiala rädicandil zidirile eT ca tate celea trebuincióse acareturl
i ergabile eT, cum se vede, pe apa Sabarului in sud. Movie'', aduckda i mesten
streini ca eiinta mestesugulul de baffle, si gvarsind-o la intr6ga stare de
lucru, amil etimp6rafil apoY pentru folosulti obsteY, cu bani de la Domnia mea,
mosie aläturea, care prin bung invoire i cu asedilm'entil de multämire s'ail
datil sehimbit pentru rnosia pe care sta. fabrica Domnésea, et' t6te imprejmuirile
fe'reasi1 i mosia sleboda a fabricol, care mosie cu boeriT de la Divimul
Domnia rnele, velitiT VornicI i Logofeff cj ca portarulti, dupe obiceinlii Orel
s'ad i botarnieitil; amil ehibzuita apol dupe s'ëv6r§irea tuturord acestora cele
trä'buinci6se, atat pentru buna chiverniséla el cea de peste tala vremea, spre a
fi in stare si a merge Meru inainte, cat i pentru privilegbiulti i ajutorulit
Domnescil, ce se cade a avea acestil Went folositoril obstei, faril de care nu
OW fi vrednica de a avea starea si urmarea ei, i iatli hotarinui aceste ponturt
maT josil nurnite, care pentru ea sit se prizéscil si sit se urmeze in t6ta vremea
ea la unit lucru do folosulti si de cinstea patrieT, lo intarima Domnia mea prin
Domnescula nostru hrisovii, adecil:
PafrudecI de liude scutelnia i darnti de la Visteria DomnieT mele ca
pecetluituri DoinnescI, care sa fie de-apururea nestramutatl de la
luerula fabriceT i pentru slujba lord sa fie nedajnieI de bird si pururea ocrotitT
i slobodt nesupeiatl la t6tä vrernea de orI-ce angariT ale t6reT; iara (Ind
vre-unalid dinteènsil nu va urina slujba lui, s6i1 va lipsi, sat va muri, sri se
dée in loculti acelnia altulti cu peectluitil Donmeseti, care acestI scutelnieT
se d6e do prin satele cele de prinprejuril, mal aprópe de fabrica, ea sa p6ta cu
inlesnire a urma slujba i datoria lora.
Patra alas() de tiganT mesterY de bieril iT afierosimti Domnia mea
fabrieeT, a egrorti numo esebitil se va arèta, en care sil armäsia a face
intru nirnictí, ci sit fie do aparurea la lucrula fabricei, fara plata si nedajnicI
de bird, clan la-li-se numaY Menial celil trabninciosil de lucru, preetun i cate
o din de bucate la tot salasula po anti pentru hrana lord, cand vora lucra,
iaril clind nu va fi trebuinta do lucru la fabrica, isT vorti face singarI el munea
si brana lord.
Ma bailie va fi trebuinci6sa a se ebeltni la Logofetia Divanulta si la
Visteria DomnieI mete, i la departamentu rile judecUtorilord, i la Divanulti CraioveT
si la t6te Ispravnicaturilo terel' Domniet mele, sil aibä Epistatula fabriceI a da
dinteac6stit fabrica, ea din hartia fabriceT sil so elieltuiasca la tato acestea calemuff,
caro sa o vénda insit :]pistatula cu maT josil pretil decat hartia co vino
din alto piiry straine
1. Cod XXVII, fila 102.

3O2 V. A. tfAtcriii
Hrisovult: fabricei de sticla a banuliff Ghica.
Sub Alex. Moruzi continua a esiste fabrica de sticlärie la *otanga
judetulti Dambovita, cum se dovedesce oi din pitaculti domnescil
din 26 Aprilie 1793, prin care Moruzi cere ispravnicilorii sa-i tramita,
prin protome;terulti fabricei, probe de t6te felurile de sticle ce lucra&
OarneniT fabrieei carl vorti fi oranduifi pentru strinsula ptinzaturilora
de trebuinta lueruluI fabriceï, sa se ajute in tréba aasta de catre dregatoriI
zapciiI tèreI DoinnieI mele la cuviinci6sele trebuinte ce vora avea.
Pentru catä Hito a fabriceI va scóte din Ora pentru a so vinde aiurea,
sii alba, privileghiu a nu plati niel o vama, in soroca de cinci anI,
dupli cincI anI sil platéscri vama dupë cataloga.
Nu mima vre-o stricaciune séa paguba i seadere (éreI neprieinuind
fabrica acésta, ci inca de rnult folosa i binele patrieI fiindü, dator1 sunt dar
Dumn6lora dreettoriI, Ispravnicil i zapciil Domniel inele, carT itibesca patria
lora, ea una lucra de folosulti obsteI, nu numaI a se impotrivi la ate prin
Domnesculti nostru hrisova intoctuima si orênduimil, ci inca srt indeletniceze
sil inlesnésca fie-carele in parte lucrarea i urmarea pontariloril, pentru latina
intemeierea i nescaderea ei, frtril de a da pricinI de discolie i de lipsa la vreunele
din pronomiile eI.
Fiind-cil dupsé cum ama cjisti maI susti, izvodirea in Ora asta a numiteI
fabrice de barde este insusT pentru folosulil i binele patria de obste, si fiind-ert
sfinta i Dutunetjeésca Mitropolie a Ungro-Vlahiel7ca o maia ce este, cum si
alesul de Dumnetleil sfiintia sa Mitropolitalt1 Ore'', ea unti biserieeseti pastoril,
ata noroduluI téreI acesteia este indatoratti spre colea ce sunt do folosula
de binele patrieI de obste a se sili a ingriji impreuna si a se ostirdui ; pentru
aceea dari. ama gasitii Domnia mea mi cale a da numita fabrica de hartie asupra
proa sfintiet sale parinteluI MetropolituluI Ungro-Vlahig chir Dositeirt, fiind-cit
are sfinta Metropolie si tipografia sa, care lucréza si tiparesce cartile trebuineiúse
obsta, ca deimpreuna sa aibii Mitropolia si fabrica facereI de baffle asupra,
si s'A dée prea sfintia sa la amara Domniet mete baniI cu care s'ata cumparatil
mosia, ce s'ail data sehimbil pentru mosia pe care sta fabrica, cum si
din cheltuelile ce s'A Menta la isvodirea si 1ntretinerea fabriceT, sii d6o prea
sfintia sa jutnetate banI la amara Domniel mele, si asa m'ama hotaritil si ama
data Domnia me i nurnita fabrica ea tal:, ale el', asupra prea sfintiel sale Mitropolituld
férel cu acestea sarturT, adeca: ca sa fie prea sfintia sa datoril a orandui
poichimenti alesIl, omil de midejde, practicosti, carele sii epistasésca numita fabrica,
eut ttita silinta de a lucra apururea, in tóta vremea, faril de amelie, oArduindu-se
prea sfintia sa in tot chipula de a merge inainte si de a se6te hartie cat
de bunrt, spre indestularea obsteT, sciinda maI vêrtosil, crt acéstLt este isvorita
cerutii din inalta poruna Imparatbscrt aicI in oblastia ImparatieI sale, adiert
ca atát niai multa trebue prea sfintia sa a pune silinta i osirdie de a se intemeia
si de a mergo inainte, dupti cunt ca acésta nadejde, adeca de mal' multa
silinta, si de mal' huna ehivernis6la, i pentru acesta sfarsita numaI s'art
data asupra proa sfintiel sale, dand voIe prea sfintia salo, ea sil adtte la
Domnia mea, prin anaforalele proa sfintiel salo, pricinile celo cuviincióse pentru
Manuala de istoria Princ. Romaniet Bucurescl 1839, pag. 168. Vedi anecsele
Codex XXIII, fila 45 verso.

ISTORIA ROMANILORÙ 303
Prin pitacul din 6 Maiti 1794 ciite6 Ispra.vniciI din Dambovita, A. Morazi
le scrie, cli Moise ovreiulti a intocruitil ea cheltuiala sa sticlärie in acestii
judetil, filgaduindu-se cti va lucra felurimI de bune sticle, atta pentru trebuinta
Curte): DomnescI, cat pi peutru trebuinta i indestularea obptiel, pi ail cerutil
de la Domnia mea miluimil pi ajutämil ca privileghiulti acela ce ail
avutä mal dinainte ac6stä sticlärie de la frata noptrii Domni, pentru 6 ámenI
scutiff, pentrn lucralil sticläriel ; citruia cer-6ndn-I Domnia mea acola privilegbiu,
ne ar'éta de fédumil, cil anaforaoa epitropiloril en intárirea Domnia salo
MihaI N'ab: Sutulti dinteatandouil Domniile, pe numele a 6 locuitorI piimèntenI,
carI se mullescut sticlarI domnescI vechI, ce del sticle de trebuinta Cartel',
scatitI ea pecetluiturY DomnescI, drora li se dit voYe a fi slobodI de deschide
sticlärie, ca una ce ati pciinta acestuI meptepugti de la pitrintit lorti ;pre
a se chivernisi Cu ac6sta i a'pI da la Curte trebuincitisele Miele, in vrenae ce
niel' in brisovulti ce s'a fostä datti lul Mina Cuiungiulti pentra deosebitä sticliirie
a luï, nu se zätieneseu pämênteniT de acestti felti de laranä ; pentru care
fäckdu-so din porunca DomnieI ruele intrebare numituluI ovreiti cum pi in
ce chipil s'a apucatil de stieltiria ac6sta, in vreme ce in privileghiulil Domnescil
nu este numitti, ne fä'cu afétare, cit aceI 6 sticlarl, mäcarti di ail sciinta
meptepuguluI acesta, dar nefiiindil putinciopI a face fabricil, s'ati ajunsti ea délasalti
av6ndti el pciinta maT deAvérpitä a meptepugaluI acest ia i av6ndil
trebuintele fabriceT, spre a avea ajutorulti acela ce va fi cu cale, ca sit spor6scrt
pi sil cresca rodulti fabriceT, prin osirdia i silinta prea sfintieT sale; iarit cand
impotrivit se va face vro-o amelie i urmare de nesilintá spre scaderea acestuI
lucru folositoril obsta, co s'a(' fileutti din poruncá imp6rät6sca, pentru folosulil
patrieT, la care Dornnia ati truditti ea multe cheltuielI de le-ail intregitti si ati
primitä a pägnbi çi atatla 6men1 pentru folosulil tereT, se va da multä scarbii
Domnieï mele, care acésta nicl-o-datä nu o nädäjduimil de la prea sfintia sa
pärintele Mitropolitti, sciindil buna rivnä i ferbint6la ce are prea sfintia sa spre
celea de folosulu patriei ; deei mticar di i Domnia lorti fratil noptrit cara in
urmä vortí donmi i vorti oblädui Ora acésta, socotindil ca intelepeiunea Domnilloril
sale, bnnätatea, folosulti i pod6ba co prieinuesce pi va pricinui
tinerea i intemeierea acesteT fablacI, care din poruna Imperiltescil, in oblastia
ImperiltieT sale, o amil isvoditti Domnia mea ea trudil i cu ostenélti, nu ntidiljduimil
niel o datti a o scädea, pi a o striea din starea i orandmiala el, ca nipce
inbitori i ravnitori de colea de folosulti f6reI, dar cu tóte acestea rugámti pe
dragoste, sil bine-voiascil a intriri pe säntia lorti pärintiI MitropolitI
ce vorti fi duffé vremT, puirurea la ingrijirea si nepregetata silintii a acestuI
buena, pi a Intitri acestil privileghiu al fabriceI de a se päzi pronomiile °I, ca
sil se pótil spori lucrulti el imante, pi ea pi ale Domniilorti sale ispriivi pi ostenell
sit fie in urmil, de altI frati päzite i tinute ; i amil adeveritil hrisovulil
aeesta cu instiT iSertlittlra i pecetea DomnieI mole, i ca eredinta prea iubitilorti
Dornniei mole fit pi Ispravniculti hrisovuluI acestuia Stefanil Viíctirescu
vol Log. de t6ra de josti. 1796 'anuario 16.
Cod. Xxvr, png. 271.

304 V. A. URECHIX
gatirea de cele trebuincioase ale sticlarieT i ají cheltuita de la dasulti de ati
Muta, la care fabrica lucra pana la o vreme i rica 6 sticlarl prunktenT pi
Ii avertil pi scutéla lora, pentru care îI respundea ola in bani sticlelo ce °rail
datori sil dea pentru curte ala: la starostea de ovrei i starostea r6spundea
pentra clènpiT la curte datoria loril in st:cle, do aici de la pravillia luï; iar do
la o vreme indico luandu-se acel 6 sticlart de ispravniciT ce ail fo3t pi do
zapa' la alte orandueli si lipsindu-se de acelil privilegian ala scutelei, s'ail
trasa pi el' de la lucrula fabricer pi Eind-crt tia remasil ovreiultí singura filr'de
ajutorti, nu pa° sine singuril sticlarie, i ca acésta zilticnindu-so lucrula mestepugu:uT
caro ail inceputil i rOrnaindil de a se strica, plgabesce si ()la manca
si cheltu6la ce i s'a pricinuitii, ceraulti cum ama disti mai susrt, ar.6sta mira'
ajutoril de la Domnia mea si fagaduinda a sc5te felurimi do sticle maï brin°
decat probele ce ne art adasil de ama vóutuí, precum pi tablo carate va
sili de a sc5te, spre eftinatatea i teebuir4a de &nto. D3C1 flind-ca privilegia:da
domnescrt, dupe cum ama disu mai sus, ida vedumil Domnia mea, muna)" pe
numele aceloril 6 sticlari paménteni carI acuna dice, ca lipsescu intealte oranduelT,
in care privilegiu ovreiulti nu este pomenitil, poruncimii DamnOvástra
sil cercetatl maI ant6iil ce turnare ati -Pacata rica' 6 sticlaff domnosni dup5
privileghiu ce li se dedese? De ad pasa el' in faptil lucrul sticlarieT, séu de
este precum aretil ovreiulti, cti singar art facut'o ? Si de esto ncurn inteacésta
vrente acésta fabrica lucrilt6re in fapta ca adeveratu, séti de niel inainte are
a se apuca de clansa ? S4' cercetati i acOsta : la co oranduiala se afta acum
rica 6 sticlari ? De sunt adicrt dajnici iu VisterieY, ori scutolnicT, s Tus)" gil
poslujnici aT cuivapi ? de este ea scirea loril ac6sti cerera, ce face Dornniet
mele ovreiulil ? i ce era datorI acei stivlari scatiff se dea la curte pentru
loril ? cum §i de apedilmantula ce va fi avénda acestil ovreiri ea acei
6 sticlarI p4'mênteni privilegbiati? Pliroforisinclu-ve pe larga de t5te, srt insciintati
Damniei mele i litT senritopt 1794, Maiti 6.
Prin pitac domnesc din 27 Noembre 1793, Alex. Moruzi a ordonatil
inflintarea, in 25 de 4ile, de 14 morl cú cal, de cgtre monastirile
principale din Bucuresci din apropierea ora§ului.
1. Iatà acestil pana i actele decurgdatlii din :
lo Alee andru Costandinu Morazi Ved.
Prea sfintia ta plrinto Nlitropolite i D-vOstra veliWora LogofetT,
In 141 timpi1 pote sir,' se intample, orT a ingheta morile, din iutimoa cruel,
precum asta una data se atla, ori feréscii D-dert din seceta, i patirnesce
rodulii politieT pentru lipsa do hrana coa trebuinci6sil obptei; ama socotita
Domnia mea, ca mtina'stirile celea marY, atat ale tkeT, cat si colea inchinato,
cate sunt numite mra josa, earT aa venituri de acareturT, si osebitil venituri

ISTORIA ROMINILORil 305
Epitropia ointésch a fostù i ea ordonatä. de Alex. Moruzi
construiascá douë mori de cai la capulil podului MogoOel. Acésta se
vede din actulii de mal susil, de la 27 Noembre 1703.5,i mai alesu din
acestil urmatortt :
Io Alecsandric Costa ndin a Moruzi Vvd.
Dumnévlstril boeriloril nazirï al EpitropieY obOeI, primindil Domnesculii
nostru pitacii, s tearisitY socot6la cheltueleT, care din porunca Domnia mele
filcutil la doulj morr din cap.115 podulu'i Mogq6eI, care socot615 a0ernilindu-se
in socotelile cheltueleI Epitropiei i dandil barril', va fi tinutil in sémil
la inchierea socotelilorti EpitropieI, iarii morile sti le datI in chirle, a carera
chirle s'A o treceff pe totti anulil In eatastihrt i condica venituriloril Epitropiel.
1794, Mema. 22.1
Cod. XXIII, fila 193, verso.
de mal i privileghitiff Domnesd, sunt dat6re la o trebuintii de o4te ca acésta,
a faee ajutorultt colii caviinciostí §i iatO ea hotiirire porancimil Domnia mea
ca pre sfintia ta prtrinte Mitropolite, i D-v6strO veliti logofetI, aducêndil inaintea
prea sfintieI tale pe toV Egumenir i EpistatiI mónlístiniloruí acestora, s'a' le
daI strapica ponina', ca acum pe inuí sil se apuce fieq-carele a face cate o
rn6r5 ca cal, ori innitiuntrult1 moniístirei sale, s011 unde va fi curtea strimt6,
In deosebitil loc5, care pat. in 20 de lile, s6i1 multti in 25 sil fie gata
des6v6r§itil ea t6te celea trebuincióse do mkinatil, care sil Amae i s5, se afle
acurn i totu-d6ana acestit acaretil milnAstiriloril, de a se afta In vreme de
trebuintO qi pentru folosulti §i ajutortilii obOeT, asupra cOrora sii orônduescI
D-ta vel Log. qi cate unti logofetelil de divanii, mumba*, de a sta napristanil
asupra-le, fadndu-ie strins6re de a le ispriivi inteacestO sorocil; pentru. care
peruncimil §i Dumitale Epistatule alti Agiel, sii dal i D. ta ajutorulil
cuvlinciosil, iaril carele nu va fi urmitoril srt-Iti ardti Domnier mele ea anaf
ora, ca A' se rrt,Iice §i. sil so isgenáscii din monOstire , orI piimhténil
strainil de va fi. 1793, Noembro 27.
Santa Mitrop o lie,
Rada Vodrt,
Santa Gheorghe noti
Mihaiu
Santa I6nu,
Sitrindar u,
Sfanta Ecaterina,
Cod. XXIII, Fila 183.
Arhimandritulil,
Santa Spiridonli noil,
Greca,
ZiuitarI i Stavropoleos
Vhcilresci,
Carmen'
Miírcuta. 1
1. 1793, N-bre 27. S'att frtcutti volnicie cu unil boeril dintre Epitropr allí
doi lea sii mérgit la Darnbovita, i cate potro de morI va gilsi gata sil le incarce
In caro de ale judetuluI, cit chirie, qi sil le trimitrt cut grabrt aicea, cum qi pe
petrarT si14 pne a mal face pana la 12 piirechl, i ispravnicii sil dée tottt ajatorulti
a nu se face
Istoria Romdmilort1 de V. A. UrechMi. Tom. 20

306 V. A. M'IMITA
Amintindti despre aceste multe mor' construite din ordinea luf
Alex. Moruzi, pricepemd bänuiala, ca constructiunea lord s'ad facutil
mai multa in vedere cu pofta de c4tigil a Domnitoruluf, cAci Dionisie
Eclesiarchulil aü pretinsil, ca in timpula fúmetef intèmplatä in Domnia
Moruzi monopoliza' pe séma sa vindarea grauluf §i a porumbuluf.
Acésta nu se dovedesce din documente.
'Mea Alex. Moruzi intelegea, ca protegerea inclustrief nationale
era in interesuill sporirel avutiei tèrei, elii era totu0 neimpacat
alt lucsului neinfrénatu. Este unulil din raril Domni, care da o lege
somptuarie. Amil veduta pe Gr. Ghica din Moldova facéndu-.7,4 haine
din postavii ordinarti, ca s'a indemne pe boerii Divanului spre a'l imita.
Alex. Moruzi merge mal departe : elu opresce pe negutatorn lipscani
de a aduce pentru vindare in Ora unele materii i obiecte «ce sunt
lucrurf ce pricinuiesc o cheltuiala zadarnica §i o stingere de oWie.»
lata intréga cartea Domnésca din 11 Martie 1794, relativa la
acesta cestiune :
Io Aleesandru Co.,tan. Moruzi Voivodti. 2
D-ta ve[ Cámárasti prirnindil Domnescultí nestru pitocii, sii chirula pe bit'
1ips2anfi: la Chmará, ca sii da" poranca Dmniei mole pentru fiado si linaz
sadedica, i in cusaturY si basmale, ce sunt lucran l care pricinuescii o cheltirialá
zadarnicii si o stingere de obste, ca cftte dintr'acestea se afta acurn la pràviílieb
bru, acelea munal sh' si le vìnjii ne popritY, iarh de ida inainte sg, scie
ch na sunt slobell a maï aduce spre virujare rúa' altele de acestá felii de
lucran l zadarnice iará carele nu va fi urmátoril, sil scie cá fáril de a avea
voie sh le deschicjii si sil le vimjá, se va pecetlui, i facèndu-se zaptil la Camara
Dornnéscri, se va sc6te din t6ra D3mniei mele rifará, si mal multh nu verá fi
lo Alecsandru Costandinu Moruzi Vvd.
Cinstitti si credincioki boeralii DAnnig. mete D-ta vel Spht. fiind-cá ne-amh
insciintatd ch afarri la cismea raí fostri trel mea: de cal, si douh de vkitil si
din nepurtarea de grijh a Egamenule, co este acolea, s'ah prápáditil, pentru
care porancimii Domnia mea, sä, aducl pe Egumenulti de la Cismea si sh
cetezi pentra cind pgrecid de potro ale morilortí ce olí fostil, ce le-a fhcatil ?
cal- le-a datil? si ski de le-a vindutti, ski de le va fi luatá cinevasT in silá, de
unde si la cine voril fi sá le fria' zapta, si incárctin.da-le in cara, sil le facT
teslirnti la Epitropia obste)", insh astáV sh si5v6rsescl porunca Doniniel: mole,
tel. pisah gpmd. 1793, Noembre 27.
Cond. XXIII, fila 183 verso.
Vecg Dionisie Eclesiarchulft In Tesaurii de Documente tom. II, pag. 184.
Cod. XXIII fila 219. A mal fost publicatil acestil document& la 1860 In Documente
Istorice" date de P. Teulescu. Ve41 art. D-lui Papadopola Calimichü despre legile
somptuariI In Revista Nota."

Vecll anexa dupd cod. XXIX, fila 218.
Cod. XXIII, fila 179 verso.
ISTORIA ROMINILORÚ 307
IngilduitY a le deschide si a le vinde aicT ; dreptá aceea, ca sri n'aibá priciná de
indreptare cá nu ati sciutil, slo: le arátI porunca DomnieI mele hotáritii, ca
scie ; aqisderea sá arátI Damnéta porunca acésta la vol Vame0 alti Carvasaraid,
ca de ac im inainte, ori elite de acestil felil numite maT sud lucranT
zadarnice va gási intre márf arito ce aducil lipscanii, pecetluindu-le de fatil
stripAnulil aceI milrfT, sil le trimitii la Cámara Domn6scá.
Remarcabild este .5i mesura luatä de Alex. Moruzi contra marei
risipe de Bant ce boerimea, ba §i negutitoriinea facea, intrecèndu-se
care de care sä aibd earete §i butce mal luxòse. Cea ce Sulzer spune
in batate de jipa', despre boeri, cà cumperau pe multI bani carete
vindute de comitI §i baront din Viena, inciírcate Cu armoarit str6ine,
era lucru adevèratti. Alex. Moruzi a oprit importarea de butm §*1 carete
i, la 8 Augusta 1796, a reinoittl oprirea importalui de asemene
mufa, poruncinchl Vames,ilorti, Vätafflont de plaiu t7;i Crtpitanilord de
margine, sä nu permità introducerea in Orä, sub pedépsli de spAnzurare,
mdcaril a uncí careta' ort butcd, horarinda §i glóba de 500 le'
pentru lspravniculu prin judetuld cdruia se va fl importatu asemene
marra de lux.
De cate ort putea sä se indestuleleze cu fabricatele din Ora, Alex.
Moruzi se adresa la me§teril pämèntenT. 4-4,a ilu vedemii in 1794 dAnd
urnAtorulti pitacti
Io Alecsandra Cost. Moritsi Vvd.
°instad i credinciosti boerult1 Domnia mele, D-ta biv. vel Spat. Epistatule
ahí Artná0e1., flindrt trebuinta a se Picra pir,ine In formii pentru vasole
celea trebuinciiise, si dupë toembla care MI primit-o mesteriI herarT a li so
piad ocaua parale 10 qi scAcyéraktil din celd lucratil, la oca una 'ara, poruncimil
Domnia mea, D-ta sá ImpartY florida pe la test): mesteri21 hieran, tesghetarY,
tiganY si sérbl, ce se aflä in Bucuresd, ca s'a lucrezo dup6 forma ce ti s'ail
dan, ca fä'ra* de zábavg sil iée sfársitil. 1794, Ianuar 18.
In privinta tèrgurilord §i a balciurilorti, posedemil de la Alex.
Moruzi cáte-va acte proprii a ni-ltí aleta patronandu-le §i immultindu-le,
de i nu in acea mesura in care , pentru scopurile ce ama
aretatil, se inmultirá, sub domniile anteriOre.
Puterna cita hrisovulti pentru tèrguld sèptèmanalti de la mo0a
Slimnicului a soreI lui Mihaiu Sutulti; 2 asernenea cela din 23 Martie

308 V. A. IJIIECIIIÄ
1794, acordAnclii tèrgu septemanalu la inoia Cotofeni (Dambovita) a
lut ve! Clucerrt Alex. Viicarescu.1
Toemai pentru ca s'A puna regula. In privinta tèrguriloru i in vedere
§i cu cunoscutula de lectora nizamu alu balciurilora, din causa
veciniitatet cu Turcia, Al. Moruzi dete, in Februarie 4794, urmat6rea
circulara:
Publicalinni la 17 judefe pentru ordnduiala térguriloru
Dumnúvi5str Ispranicilorit ot. sud ... sh6tate; vr`61ulti Domnia mea ca sí
scitnìl t6te targurile cit oborii si tira de oborti ce sunt urrnilt6re odatti pe septemanii,
cura si billciarile ce se facrt cale odata, ski cate de dou'6 orI pe ami,
iatil ve poruncimu, c4' pentru celea ce sunt in j Idetala Darnn6v6stni, sil, no
facetl: f6io de t6te cate sant, anume: In ce locil? cari sunt noue, en ertrtY. DomnescT,
§i cart sunt veda'? in ce di so facii, i cal' deptirtare ati unalil do altulu ?
si pe ale cal: mosiT aname? cum si cara diastimg au pala la marginea
cele ca ob6re si cele frtra ob6re? Asisderea i pentru balciurt asemenea f6ie
sii ne faceff, de cele vecln si de cele noue, can sunt ca Ciirtl. Domnesci si In
co dile ale anula'? i cari sunt de la sine obiclnuite ? i pentru t6te sil
fati DomnieT n'ele. 1794, Februarie 10.2
Dintre hris6vele neme ski reinoite in fav6rea particulariloru,
detniat-le drept de tèrgil sëptamanalti, ort anualu, sért de arnbele categorit,
pe la mos,it, pe langa cele ce vomu mai da in anexele acestut
volumil, aducemil chiar aci, pe cele urtnat6re:
a) Domnitorulu relunoesce dreptulu de balcia ala mo*ieI SEMIculut,
posesiune a Ecaterinei Suii, sora fostulut Domnrt Milial vutirt
sutu. 8 Dup'6 obiceiu, monopolulti spirtóseloru la acest t6rga septenánalu
(Lunea) este reservatil proprietarula inoiei « dupe cuviniulri
dreptater ce are pentru alcarea inqiei, ce i se face.»
Vecli si la volumulil de anexe.
Cod. XXIII, fila 204 verso.
3, Zenz. Pahseoie. Fijad-oil Domnia sa fratele Mihat Voda Sutulu, prin
cartea Domnid sale, care o vecianiri Domnia mea, do la Marta 9 a anulttt
trecutri, au fostil orancluittl, ca sa se faca t6rgil, pe septilmanil odatri, la mosia
Sliinicula", in sud. Slam-Romnicii, a Dumnéei cinstitei, iubitei sorei Domniel
sOle, Ecaterina Satina, adicii Lunea, cancl na se zaignescil alba t6rguri vecht
din partea loculat i cand este si locuitorilorti i negatitoriloril ca inlesnire,
fiindu in di ce nu se face alta tòrgil la partea.loculuT; ama bine-voitti i Domnia
n6strg pentra folosulil i castigan' si indemanarea locuitoriloru i pentrrt alis-
\Tripla negatitorilorti, care-lti voimil Domnia mea. a se face ca indestalar?,
dama printeacósta a ndstra DoninéscA carte de intariro slobodenie de facerea
acestui t6rgii la numita mosie; pontru care poruncimrt Dornnia mea Dumn6-

ISTORIA ROMANILORTI 309
Una t6rgu noii sè'ptèmánalil (Duminica) i und sbor anuala
in (flua de Sr. Nicolae (6 Decembre) autorisil Al. Moruzi pe m'a&
Cotofenh a lui Alex. VacArescu vel Clueca', reservAnda proprietAtei
nunieí monopolula vinulul §i rachiuliii.1
Cu actuld din 23 Februarie 1794, Domnitorula Alex. Moruzi
autorizä. din nori facerea de tèret septemAnalil (Vinerea), invoita la
1787, pe mo§ia Brezóia, a fostuluí Vistiera C. *Urbe]. Se reserva proprietarului
mo§iel" monopolula carciumelor. 2
vtistril, Izpravnicilorti aï judetuld, s insciintatt la tott do obste in partea lenegutátoriT
i locuitorit, cuinci este slobodd do Domnia mea a so faco
acestd t6rgil, i inclemnandd pe fites-carele pe,ntru adunarea cine ca co va avea
a vindo séti a cump-ra, i silindu-vi5 de a se arma in fapti intocmirea acestta
ttlrgti, pentru folosuld i aliperisnlil fies curuja, unde slobodi sunt a vinde iiescaro
alti su, afari mima)." din v6ndarea vintiluT si a rachiultd, care fiindit
droptil alti stiptinulul mosieY, poruncimd ca acestti alisveristi ald vinulul
altt rachiultif, facii nurnat EpitropiT, staptinill de mosie, dupti obiceid
culpe cuvêntuld dreptiteI ce are pentru cilcarea mosiet co i se face. ii saam
receh pind.
Cod. XXIII, fila 179.
Zem. Vitts. Dumn6vistri Ispravnicilord ot sud. Datubovita, siniittte
S'ay' cetitil inaintea DomnieT meto insciintarea co facett, do la 20 ale lunot
acestia, do eercetarea ce a'ti ftitutti dup'i prunca Dornitiet inele, pentru
gula ce cere D-luï cinstitulti si cretlinciosi boerulti Domniei mole Alexandru
Vacirescu vol clucerd, a da DJmnia mea vote, ca sti faci la mosia Cotefenit,
dintr'acestil judetil, pe s Ttimâni ()data, Durninica, si sbRulti in i
sfantulut Nicolac, la 6 dile ale hit'. Dentubre, sidra care scrietT, cti alte tòrgurt
imprejunt na mú" sunt dectLt orasuld Virgovistea in diastimi de 4 ceasurt
carnea esto cut vom i coreroa trituren' heuitoriloru i negutitoritont partet loculi'',
procura tti adeverinti in scrisu au (tau; deci (hipe pliroforia ce ne datt,
fiindii de binele folostild locuitorilerd facerea acestut Orgu, care voimil
Domnia mea allí avea spro a fi indestulati, iatìí dula voto i slobodenie a se
face tilire.,rt pe soptemilni °data', Duminica, i deosobitti sbn.ti in 6 ale huid
Decembre la ditta sfAntultit NicolaP ; pentru caro perunchnu si datt in scire
tuturorti partit loculut si la negutitort, spre a se aduna la obicInuita di a t'II.guita
si la sbord, ca sti'st faca alisvorisulu fies-carele, grijindd D-v6,itra in t6tri
romea do a na se tice unari i pricint inpotrivitere, la caro blrgii si t'Aleja
poruncimu ca dup6 obiceiiuhu ptiméntulut si dupe dreptuld co are stapttnit monje',
sii aibii a se viudo numat vinurilo i rachiarile staptinulut nusieT, firti a fi altit
volnict ii saam receh. gvmd. 1794 Mart. 23.
Cod XXIII, fila 224.
Zem. Y1ahsoie. Dat-atuti Domnésca n6stri carto cinstituld i crectinciosti
boterulia Domniel" mole Constantini tirbeiti, biv. vol. Vistiern, prin
care arad voTe i slobodenie ca si faca ten-gu pe mosia Brez6ia, sud.
DtimboNita, pe s'épfémfinti, odati, adici Vinerea, tiind-cii, pentru facerea acestiff.

310 V. A. URECHIÀ
Smaranda Bujorénca clucerésa, in 40 Aprild 1793, jäluesce lul
Alex. Moruzi, CA este v'eduval si mi casa grea, cu copil §i n'are chiverniséla
§i se rógá ca, osebittl de shorult1 de 23 Aprila, la mo§ia el
Tärtá§escil, sa se mal facä §i tèrgil séptémanalil. Vodä ränduesce cercetare
asupra jtilbeï, ca sä se védä clécä prin invoirea ce s'ar da Bujorencii
de tOrgrt séptëmânald nu s'arii aduce daune altora tèrgurt.
Pentru cunoscinta acestorti formalitäll, le dämti in noté.
t6rgti aréta D-lnf vol Vistiera de v6(juniti Domnia mea sinetti, prin care ar6ta,
ca din poruncti faandu-se cercetare de catre Ispravnicii judetaluT, s'ati doveditti,
ca nu muna nu aduce niel o pricinii impotriva la nizamti, ski alta
stricaciune i pagubii la alta t6rgtiff, ci inca' este de folosti i trebuinciosti
locuitorilorti, dup6 care s'ati ai data slobo(jenie a se face acesta Oiga Vinerea,
inca', de la anula 1787, Octom. 4. Drepta aceea poruncima Dumnévcistra
da0 de scire locuitorilora inprejuranT, ca srt vie la acesta t6rgti, ca celea co
vorti avea de v6mjare ai de cump6ratti sa'al' faca aliaveriaulti lora, purtanda
grija Dumnévóstra, ca s'a nu se faca niscare-va pricirif ai gAlcevitrT; jara' vénqarea
vinulni i rachiulul are a fi mima a stripanulifi mosier, dup6 obiceitilfi
ptim6ntuluT, adicii ala VistieruluY. 1794, Febr. 23.
Cond. XXIII, fila 211.
4. Smaranda Bujorénca Clurerésa spre a i se face Verga la nulia sa Ten.tei§esci.
Prea Inàlàta Dennne
Jaluescii M'aria tale, ca in judetulti Ilfovti ama mosie ce se numesco
TartaaescI, pe care moaia se face inteuna anti odata,' t6rgti la giva sfAntuliff
Gheorghe, clara flind-ca duo', cum sunt sciute de multe obraze, do multa vreme
m6 aflu v6duvii, cu casa grea i copii si alta chiverniséla de nicairea nu ama,
ci pentru ajutorulti casel mele me rogil MarieT tale, sii te milostivesd asupra-mi
a mi se da vol'e prin luminata cartea Mariel tale, osebita de Out sifintulifi
Gheorghe sa se mai faca t6rgil la Damita ino,Oe ai pe septemana °data, fiinda
acésta i pentra ajubrulti greutateI casa mele, cum ai alti vameailoril Domnescl;
i mai vértosti cui niel' o stricacinne la alta t6rgurT de imprejurti, ctind
se va face acestu t6rgti, na aduce, iiindti cale de BucurescI, departata de Opte
césar, ai de Ghergliita (jece Osan.
Smaranda Bujorénca Clucerésa
D-ta vol Logof. de t6ra de josti sii toorisescI jaiba ac6sta ai s'a facl: ar6tare
Domniel mele de nu se afla vre-o impotriva neoranduiala la cererea co
face jaluitórea. 1793, Aprila 10.
Biv. vel. Stoln.
Io Alexandru Gestan. Moruzi Vvd.
Dumn6v6stra Ispravnicilorti ot. sul. Moya sii urmatY a face acésta cercatare
pentru tóte i sa insciintaff DomuieY mete, 1793, Aprilie 16.

ISTORIA ROMINILORI71 311
e) La mo*ia Balaciuld (Teleorman) Alex. Moruzi invoesce facerea
de tèrg s'épt6mAnalli (Duminica), dupe ce i se dA, incredintarea de
Prea Indlfate Démne
Ascultândh luminatrt porunca Märiei tale ce mi se dh la ac6stii jalbit' a
Cluceresef Smaranda Bujorénca, nu lipsimri ca plechciune a aröta Miirid talo,
crt acéstii corcetare trebue sit' se fach de cutre Ispravniculti judetulta, pentru
care su fie luminatii porunca Märieï tale cutre Ispravnicii Ilfovului
fach acbstä corcetare, döert nu este de vre-o strichciune facerea acestiff ?
de este departatti de alte törgurI de prin prejurti si nu aduce vre-o pagubh ?
si de face trebuinth a se face acest törgil séti nu ? i de este de vre-unti
locuitoriloril? i in ce chipti se va pliroforisi sit' se Insciinteze Afärid tale adeverulti,
i Maud römâne cum te va lamina D-leti la cererea ClucereseY, iar
hotiírhea römäne a se face do cutre Mìíria ta. 1793, Aprilti 14.
Scarlata Ghica vel Logof.
Cod. XXIV, fila 105.
Ana fora pentru a se face tergil pe mo§ia Dumndel auceresei Smaranda
Bujorénca.
Fiind-c11 dupä pliroforia ce dart Dornnief mele D-lorti Ispravnicii jadetuluT,
cunich fäcêndti cercetare, nu numg nu este de niel o strichciune facerea
acestul törgh, nicl nu aduce vre-o väthmare la alte tèrgurl, fiindti deprtrtate,
ci inert este de folosil i alisveristi locuitorilorti p11rte1' loeultif, care si jalbä,
deosebith aü datti Domiel iiiebe, mntrimü anaforaoa acésta i poruncimil sil so
facil acestri törgil Po töth söpthmäna odath, Dumini-a, pentru care Dumn6v6strä
Ispravniciloril s insciintaff la top.' de obste de a se aduna cine ca ce va avea
de vènduth si de campöLacil, si de a'sli face alisverisulti seti neopritti grijindti
Dumnév6stra de a nu face pricinT si tirmh'ff impotrivä. 1793, Raiti 24.
Cod. XXIV, fila 460.
Prea Dòmne
Cu prea plecath anafora facemti scire InältimeT tale, c la Maria ta ati
data jalbil Dumnéel.' Clucer6sa Smaranda Bajorénca, eh la mosia ce are Intea
cost judetti, ce se uumesce Tärtäsesd, se face inteunti antt de dour) off törgri
slobodti la cjiva sfilatuld Gheorghe si la Vinerea cea mire si pentru ajutorulti
easel sale cere mila Mirie'l tale, ca sLl aibh slobolenie de a face törgti necontenitti
Inteo ;li pe söptemäni, Duminica, ca sit' fie si de ajutorulil sah i allí
cilmiIrel DomnescI, a chruia jalbit fiindh oränduith la DumnéluT vel Logof. de
Ora de josti, cu porunch de a teorisi si s facä aretare A.IhrieT. tale, prin anafora
arétrt Dumnélul vel. Logof. gäsindri cu calc ca sit' se fad' cercetare do
catre nol. IspravniciI, de nu este de vre-o stricä'ciune facerea acestuI törgti, si
de este departe de alto törgurI de pria prejurti, si nu aduce vre-o pagubh
cum 0 de face trebuinth de a se face acestri trgtí s6ti nu, si do este de vreunti
folosti locuitorilorti? si in ce chipti no vomri pliroforisi, s 1nsciintämii
InáltimeI tale adevörti si prin hotätire intärith cu luminatä pecetea IntiltimeT
tale, mi_se poruncesce a arma de a face acésth', cercetare pentru OW, i sa

312 V. A. URECHIX
catre Ispravnici, In Mairt 1793, ch prin acésta nu se aduce vätämare
«la traa nizamuluiv niel la alte tèrgurI din apropiere. Prin nizannii
se intelege vechiulu regulamentu oprindil tinerea de tèrguri §i sboruri
In apropiere de Dunäre, ca sa se evite ilmblarea de negutitori turci
pe la asemenea 1ocaliIäi, conformil tratatului de la Cuciuc-Cainargi.'
insciintlimil ca anafora; voi sci Milria ta, c filcèndri cercettre ne adeverimil,
eä nu este de vre-o stricliciune facerea acestut tòrgu, ci de folosu locuitorilorti,
ca alisverisulä toril, cum si de folosti Cilmilrii, i este depärtatil de
alto tèrguri de pro imprejurti cale de G césuri si este si Cu vointa locuitoriloru
fäcèndii cerero de a so face acestil tèrgil Duminica, avòndti slobodenie de a
veni cu vite si alte ce vortt avea da- vé'ndare, eum si a se face &m'O' baldan
unulii la (Ana sfäntulut Gheorghe i altulti la Vinerea cea mare, cum din vechime
obicbuitu de se faee ; iarä hotärirea cea des6varsitti r6mtine a so
face de catre Mirla ta. 1793, Maitt 9.
Alexandru Vciccirescu.
Durnnévósträ Ispravniciloril, amtl védutrt Domnia mea anaforaoa ce no
faceff pentru care voimti Domnia -mea sä ne insciintatt si numele t6rgulut
celea ce die* ett sunt deprirtate, cari férguil sunt anume si ctite césufl este
diastima fies-crtruia in adev'érti? 1793, Maiu 11.
Prea Inallate &note
Din luminatä porunca MarieT tale, &camal cercetare de targurile celea
ce sunt inprejurnlä Tartiisescilorti, linde este Dumnéot Clucerésa Bujorénca,
a se face tèrgil, i dovedimh inteadeve'rii depiirtarea tilrgarilorti de acestil satu
athcui Potlogii din sud. Dämbovita, ulule se face têrgu Daminica, cale de sépte
c6surT, Tofirgoviscea unde sP face tésrgu Vinorea, cale de sépto c6surI, BälenT
unde se face tilrgil Joia, calo de S c6surY, Glierghitrt se este inteacestil Motu
unde se face Vinerea, este cale de 12 césurt, Bucuresci cale de s6pte césar,
pentru mat burla' incredintare crt este ea vointa locuitorilorii a se face aeestu
t6rgil, satele de prin prejuru fäcurä jalbä catre Mina ta, in care aréti ea' le
este en indemanare acestti Unza cand se va face, iiindil cele-l-alte departate,
nu_aduce vre-o stricäciune impotriva luminatelorti porunct 1793, Maiii 12.
Vintila Prijbenu.
Crd. XXIV, fila 161.
1. Anafora pentrit a se face tergu la mo0a Balacittlu in sud. Mico).maitu,
pe septenuina odata.
Io Alecsandru Const. Moruzi Vvd.
Dupli pliroforia ce Mea atta reposatul stolnicu, Radu Filipescu prin
cartea sa de la Aprilti 17, din anula trecutu, and era Ispravnicu, cat i D-loru
IspravniciT de acum, cunicä vre-unrt felti de Tatämare nu p6te aduce, niel la
tréba nizamulta, niel la alte fèrgurY Tecla, ci inca de folosulii locuitoriloril,
dämil Domnia mea slobodenie a se face la nurnitulti locti tèrgu pe septemitnä

ISTORIA ROMANTLORII 313
f) Locuitorif de la mal multe sate din Moya dobandisera dreptuld
de targd, Duminica, la mosia Tärtäsesci, de siguru nu fdrá indemnula
stäruinta proprietarului accstei mo§fl. Marele Yornicd Manolache
BrAncovénu gäsesce cá acestd tèrgil de la Tärtä.sescl este in dauna
tèrgului de pe mcnia lul Potlogif. De aci se nasce conflict, dar lucra
de mirare, causa e ca§tigata de locuitori ì li se lasä tèrguld de la
Tärtäsescf, probändd cä distanta de la Tärtä§esci la Potlogi e de 6 ore
cu caruld §i cA deci tèrguld din Tärtäsesci nu e däunätor celui de
la Potlogii. E probabild insá, cä triumfuld teranilord asupra Marelui
Vornicl asiguratd vre-o influintä a boerului pruprietard mal influentil
derät chiar Marele Vornicd Bráncovénu.
(n'ata, Durnioica; pentru caro porrincimil Ispravnicilorti, sii insciintatT locuitorii
i neguttitoriT, spre a se duce si-st faca' aliveriuluí lorti, epistasindi do a se
isvodi si a se pune In fapti. 1793, Maui 9.
Prea Inältate &j'une,
Cu. prea plecati scris6re însciiniimi IniltimeT tale, ci la acestu judetti
fiindi numarbälciurile cele obianuite antime si nefiindfi t6rgi ca ji orinduittt
a se face pe tóti s'épt6mtina, cum si pita la marginea DunireT, cale depirtati,
pitimescil locuitorii neavêndi undell face alisverisalti de vérn)area viteloru si
celor-l-alte ce mai ai, can' sunt spre folosulti toril i fiind-cil satulti Balaciului
cade la mijlocul judetalul, inca din anulu trecutti In vremea and se atla
Ispravnicu reposatulti Stolnici Räducanu Filipescu, au fost ficuti insciintare
Mariei sale Mihaiti Vodi Sutulti, de a se face tärgu ca i hotarttil pe tótii septemina
si se si hotilrise a se face porunci sa se urmeze, ca pe t6tg, s'épt6mina
Duminica, si se faci adunarea t6rgului fiindil i i do serbätóre, clara intilmpländu-se
b6le niprasnice, ciumT, s'ail expodisit; acum cu mila luí D-jotí
eu blagoslovenia Inilltimei tale, se aflä' liniste i ca uniI co scimil cit ac6sta
este spre folosulu locuitorilorti, nu lipsimi a insciinta Marier tale, ea' de so va
gilsi cu cale si de citre Inaltimea ta, sii dée luminatN porunci de a se urma
aniT MarieI tale de la D-qeil sil fie multI.
Plecati. slugi, Costandinu Baldeénu Paharnieu. pfanu Slugeru.
Cod. XXIV. Ida 132.
1. Anaforaua locuitoritor stiteni Cosoba, Postavari, Popesei, Gioedne.,sci
alte sate, Mi din sud. llfovu, pentru de a sd Alee tergu la satulu Tartctqcsel
sud. llfovu, Duniinica.
pentru izvodirea acestul Cergti i pentru (filia Duminecei. s'ab'
Maitu întâii cercetare, i Mandil pliroforie de depirtarea i nevitilmarea altorti
targurY, s'ati fostu datil i intarirea Domniei mele, In urma areia Intärifi
musaadea ficôndi, ami mal rîiiduitìí spre cercetarea Dumn6loril velitY Boeri,
de unde hindu cii totti celea dintfiii ni se aréti, cumcil este departatu si cumca
este de folosulti i inlesnirea siracilorti locuitorT, Intiirimul Domnia mea, ca si
urmeze porunca i hotileirea dintâiuí, spre a se face Duminica. 1793 Sept. 4.
Vel Logof.

314 V. A. URECH1X.
g) Fostuhí viitafu de aprocli Radu Fiircäsianu dobandesce, in r
' Prea Ina'late Name,
Locuitoril din satele ot sud. Ilfovii, Cosoba, Popesci, Ciocänesci, CocaniT,
Buti-Manu, Stirieni, Cretulesci. Thrthsescit, Burtea i F1umnniJanii ati jäluitit
Miirie't tale, dicAndd ch' ei neavênclti tArgti aprópe de satele loril, ail cAstigatil
mile märieI tale, d'Anduse vole si slobodenie a so face t6rgil la mosia Thrtäsesca,
care este upr6pe de satele lurti, insä Duminica, fiinclti a in alte qile do
lucru nu potti su-sY lash' lucru, sä vie la térgri, iaru acum ati auditti, eü ac6stii,
milä ce O. fäcutti milria ta ca eI este s li sä strice, din pricing awl' Damn610:
Vol. vornic Manoladle BrAncovénu are tilrgil de se face pe mosia lui PotlogiY,
fiinclti eti i acolo se face iaräsT Duminica, dice cu i se strich t6rgal Dumisale,
la care 4icil cti alte Organ: ce sä facti totti Duminica sunt mai aprópe
de Potiogii, fiindti d6rrt Ogrägenit namal tel cesuff pitnil la Potlogi, unde
acolo ianisi Durninica se face, si pentra a.cel t6rgti nu bänuesce, i cent ca
fie slobodi, a se face tArgul la Trutäsesci si in diva Duminice, ea tare sá se
pótìt folosi i ei, vindAndu-si vite ì altele ce vorrt avea de vindare; intr'a
carora jalbit cu vätavu de Divanti ni se poruncesce de Inältimea ta, sä vedernti
asa-T anaforaua cos dintAiti, cAtti si cea de al doilea ale D-loril Ispravnicilorti
buiurdisite de Märia ta, de cercetarea ce ati fitcutti, ì araarea ce. facti, sä vedemil
apot de davaua ce face DurnneluT Vornicu BrAncovénu, cum si jaiba
locuitorilorti, i a Bujor6nchi i pliroforisindu-ne sii aretilm Mrtrid tale ea anafora
cele cuviinci6se dupä luminata porunca MineT tale, za Agie infätisandä
inaintea nóstrii pe jäluitora i pre Grigeregial si vechilul cluceresiI Zmarandill
Bujoréneja, amtl fédutil amindoue anaforalele Damn61oril Ispravnicilorti, cum
si luminata intärirea Domniet tale, cuprindet6re intra uni, ch corcetandti
adeveritil, eh' nu este de vre o strickiune facerea acestaT tArgti la Tartäsescl,
ci de folosulil locnitorilorti, i alä cilmärff, si este departe de alto tArgurI de
pro imprejuril cale de sése ciasuff, lar cea de alti doilea, arkil cit dupä lurni-
Data' poruncil aí mai filcutil do iznovil cercetare cAtil sant de departo cele-l-alto
Organ care sunt imprejarti Tärtrisescilorti, i ail dovedittl infra adeveril,
Potlogi1' din sud. DArnbovita, unde se face fèrgulti Daminica este cale de spte
ciasun, Tärtäsescil: ande se face Vinerea, cale de sapte ciasurT, Bäleni unde so
face Joia, cale de optä ciasun, Gherghita ande se face Vinerea. cale de donespre-dece
ciasuri, i Bucuresci cale de sépte ciasuri. Duph' ac6sta Emil introbatil
pe Dolman): vet Vornicti Man°lache BrAncov6nu, ce are a dice la cererea
ce facti numitele sate si Clucerésa Bnjorérica ne arath ch.' dela mosia Dumisale
Potlogif si pang la Tártilsesci, nu p6to fi maY multil diastimä decAtti douc
ciasurl si jurnätate, multil tra, si ca tóte a este asa de aprópe, dér Dumnélut
nu bänuesce a se face acestil tArgil la Tärtäsesci, insh nu Durninica in
dial' care se face si la PotlogY, ci sit se feel in alti di, fiindti cri ftlandu-se
In qiva DuminiciI, se räspAndesce si se micsorkä negotul dela fergul ot Pocu
acésta i se pricinuesce pagubh ; iara numaY diva schimbAndu-se si
orAnduindu-se alta pentru a se face t6rgulti la Tärtilsescl, despre Dumnélul
nu maT este 'lief o bänuialä; impotrivil räspunserä si jäluitorii silenT, di dela
Thrräsesdi si 'Ana la Potlogl este cale de Ose ciasurì si mai multrt, undo ca
carulti urmézä inter, i sit mérgil si intealta sä' se intórcii, si le este mai
multti de pagubä decatil de folosil, si cumcii Potlega fiind in alit" judetrt,

ISTORIA ROMINILORT:1 315
Februarie, 1794 invoire de a face tèrgti sòptemanalri Duminica, pe mo0a
sa Coenii din VlaFa.
ad. in Dambovita, voescil s aib i el In judettil lor adeca in Ilfovii, neavêndti
niel unit amestecti satele din Ilfovil ca satele din Dambovita, si in coa do pc
urm iseril, ca dela TärfasescI este mal aprcipe la BucurescI de catil la Pot-
; dccI de ce sa mérgrt la Lodi mg departe si nu la BucurescI, ande este mal
apr6pe, and va ran-Ikea insa a fi popriff sa nu-si aiba t6rgulii lorti la TartasescI.
Ded tóta prigonirea iiindti pentru. diva Druninecil , adecti Vol
Vornicti dice, ca facéndu-se la TartäsescI t6rgil inteaceiasI ji, se rrtspandesce
si se micsoréza alisverisul UèrguluY deba PotlogY, cum si locuitoriY din nuniitele
sate, oicti crt a se face intealta di nu potti fiindti ca-sl strica din dilele do him,
candri nu potti sa-sI laso lucrulti i munca lori i sa se duck' la térgil, cum
si a se duce la Potlogi dicti cii facui dous6 oile ru dusu i ca intorsu, i fiindil
cii i facerea tièrguluI PotlogY este ca carte Domnésca, cu iji randuita Duminica,
i facerea targuld TartasescI este chiarti ca luminata porunca DIrtrieI
tale iarilsY cu i hotarita Duminica, remane dar la porunca Maria tale, pontru
hotarirea dileI. 1793 Sept. 2.
Vel Ban Bráncovénu , Vel spätar Vaccirescu , Vet Vornicu Manolachc
Cretulescu, Vet Vornic Nicolae Filipeseu, Vet Logoret C. Ghica de Tera de sus,
Vel Logofet de Tema de jos Scarlat Ghica.
Cod. XXIV, fila 421-422.
4. Prea Inediate D6mne,
D-luI Radu Farcilsanu, biv. Vistierti za aproz1 prin jaiba ce ail datil
timeI tale, face rugilciune, ca prin luminata porunca sii i se dea voIe a se face
targil pe mosia D-sale Coen1 dinteacestil judetti, pe tóta gpt6mana, du** obiunde
este atatti de alisverisil locuitorilorti, cat si folosil stä'panulul mosiei,
aflandtt-se acestti satil Coen! In departare de locti de 7 ciasurl de Giurgia
si de BucurescI de 6 ciasurI, cum si de alte tftgurY de cate ciairtrI 12, ni se
poruncesce de care Mina ta, ca si cercetamil ea deamaruntalii ce t6rguri
stint prin prejur ? si de aduce cererea jìilaitorulul Tre-o stricaciune la alto
tèrgurY de aprópe i catA diastimti de locil este de la unulti si panil la altulti,
si in ce chipti ne vomti adeveri, sii insciintamil MilrieT tale; cum si catti de-
*tare este de margino? SciuttI fie prea inalteI intelepciuniI Maria tale,
dupii luminati porunca flindil urmatoff, amtl cercetatti si de la schela Giurgiovulul
papa la satulti CoenY, unde este mosia jtiluitoraluI sunt 7 ciastirI
o unti sfertri, si de la CoenI pana la Bucuresci peste 6 ciasurY, iar dinspre
alto OrgurI este In deptirtare de locti de 10 si 12 ciasurY, unde nu OW aduce
t6rgulti acesta niel una Mg de stricaciune altorti targuil i mal v6rtosti
este si de alisveristi alil locuitoriloril, si de óresI-ce folosti atti stapanulul mosieY;
la care dupe luminata poruncti nu lipsimu a insciinta Mine! tale si aniY
Inaltima tale sa fie ea fericire. 1794, Ianuarie 49.
AI Mine! tale proa plecati slugf. Constantinu Caliarchi, loanidtt Stir.
Dumn6v6stra Vehtloruí boeri sil teorisitI ac6stä insciintare isprävnic6sca
ne afétatT Cu anafora prin ceausti de aprodI. 1794, Ianuarie 27.
Biv vel

316 V. A. URECHIÄ
In 10 Mala 1794 A. Moruzi Invoesce facerea de tèrgil, Duminech
§i sboril de Santuld Durnitru la schitula Crasna, plaiuld NovacT,
Episcopiei de Ilamnicii '
In 9 Iunie 1794 Domnitondli invoesce sborulii de qiva InMtarel
i tèrgil septëmanalli Dumineca, pe mo§ia Mondstiroi Zlatari, numit5.
Segarcea, langa Monastirea ca acestri nume, metocii ala Monästirel
Zlatari 2.
lo Alexandra Const. Mor uzi Vvod. i gospod. Zembli Irtah
Dopti afétarea ce face IspravniciI judetulul" si d ip5 pliroforia ce (Mil
DomnieI mele D-lorti volitiI boen, printz'acósti anafora, damil Dornnia mea
slobodenie i poroncimil sri so facg t6rgti pe ac6strt mosie Coenl, in stiptemana
odatti, Dominica, si D-v6stra Ispravnicilorti s insciintatt la tot" de obste at
pilrtet loculta negutaton, spre a se aduna fies-care sri-.Y faca"
1794, Februarie 26.
Val Logo f.
Prea in& fate
UnnlítorY fiindil luminateI ponina Mana' tale, amo toorisitrt acóstit insciintare
a Dumn6lor Ispravnicilorti ot sud Vlasea, pentru caro de vreme co
insusl D-loru printeacésta facil csátro Mìria ta aretare, cuma, (1110 cercetarea
ce ati Muta, de la schela Giorgiovule pana la satu Coeni, und.° esto mosia
jriluitoruliff Fiircilsana sunt 7 piasori i unu sfertti, si de la CoonI si pinii
in BucureseT sunt peste 6 ciasnrI, iar despre alte t6rgorl" este deprirtare do
loa, cale do 10 si 12 ciasurI, ande nu p6to aduce Mrgu acesta niel [mil Mil
do strichitine seo embondionti la alto Mrguri" si mal vtirtosti ar6ta cii, e si de
alisverisn locuitorilorti, la noi mi mal rentarle a se face vre-o altri cercetare,
ci urrnéa cli de va fi si bona vointa Manef tale, prin luminata' intilrire sA se
dea vote a se face lirgti pe acea mosie Coeni in sò'pfémantt odata, in 4itia
Duminecil, iar hotririrea cea desriv8rsita' remalle a se face de catre 1nlìmea ta.--
'1794, Fevruarie 6.
Ianache Moruz , vel ornicu ; Nicolae , val nicu ; Constantin Gliica,
val Logofetu.
Pitacti Ia Hatmanulil N. Hangerliu, Banulti Craiovet, respondèndu-I la
insciintarea ce au filcutti, in 19 Maiti 1794; invoesce facere do Mrgil Dominica
balcinel de Sf. Durnitro, dupa, aretarea Clocerulut Geanoglu Ispravnicti de
Gorjti, in plaiulil Novaci la schitulti Crasna, mitoc al sfintet Episcopit de R6mnicti,
nefiindri pe aprdpe alte tfirgun i fiindil de folosti locuitoriloru ptirteI
facrt alisverisulu toril.
Cod. XXIII, fila 296 verso.
Carte la biv. ve! Hatm. N. Hangerlin Caimacamulti Craiovet Din
anaforaoa ce au facutil DomnieI mele D-lot val Hatmanu Costache Caragia,
pliroforisindu-no pentru balciulti ce cere sf. sa pgrintele Defbaidiosil Meletiosti

ISTORIA ROMANTILORII 347
In 21 Iunie 1794, se dd vole de sborti, la Dumineca tuturoru
Sfintiloru, pe mo§ia Rojisjea (hulu-de-josu) a eluceresel Maria Cotofeanca,
in folosulti Monä.'stirei dup6 acea rm*e 1.
Cu pitaculd din 13 Septembre 1794, Al. Moruzi dä vole de a
face tèrgri s'éptemanal (Vinerea) i balciii 1a giva Sfintilortl Voevo(11,
pe mosia Logresch a Slugerulul Ion Argintoianu (Jiul de sus), neaduc6ndu-se
cu acésta vatdmare la niel un altit trg, crici este deptirtatil
de orf-care
Cod XXIII, fila 275.
1) In 29 Septembrie 1794, Al. Moruzi lnvoesce rudel sale ve], Vist.
Enache Moruz t'acere de tergii sèptemanal(1 SAmbata la mo§ia sa SitIciile
(Ialmnita). Domnitoruld acordii esceptionalu rudel sale i vaina acestui
tergu, la care va fi i obord de vite . 2
nastavnicu M-tirei ZIrttarT, care au fost obiceiii de se filcea la qioa Sf.
pe mosia M-reI, la satalil Segarcea de langa M-rea Segarcea, ot. .sud. Doljil,
metoculti M-rel ZIAtafi, unde este de se face si obicinuitil té'rgu pe t6til septomarla,
Duniinica, cumca dup5 porunca Domniet mele, ce ati pritnitti In vretne
cand se atla caimacarnu, ail fiicutu cercetare i ati aflatil 61 do niel' o stricilchute
nu este facerea aceitut alte billcittet sóuí t(Irguri, la niscarera
sate prin prejuril, nu se face si cli este do folosil locuitoriloril.
Domnitortail acordil IttY vol Hatinanti bâlciulti i tr_vgulil sept6milnalii la
satulu Segareea. 1794, lunie O.
Cod. XXIII, fila 253 verso.
I. Vote de billcirt Cluceresa Maria Cotofénca la mosia sa Roj4tea (Doljii)
la Dominica tuturoril sfintilorrt, pentru ajutoralti sf. Monilstiri, ce are la mosie
allandu-se (les coperit i darilpilnatil.
S'a Menta prealabilil cercetare crt nu va fi in dauna altor ri billctuif,
1794, (lupe 24 Initio.
Logor
Cod. XXIII, fila 257 verso.
2. Ditt-anitt acés6i Domnéscii a nústrfi carte D-lttY cinstitulta i credinciosrt
boTerulul Domnier niel° vel Vist. Dimite Moruzi, prin care (lilintt voTe
slobm)enie sa se facii pe mosia D-sale Setleiile (din sud. Talomita) ttlrgil pe
gptemanil odat, adicrt Sâmbäta, la care ()i de têrgil sui alba i oborti de
vite si tot venitalti vIimei, ce se va aduna de la stringerea acestuT tèrgil si
oboruluI de vite, Ilu htirgzimu Dorunia mea sil fie a D-lul" cinstituluT boerrt.
miicarii cil la acest locil nu s'att mai obidnuicii, niel nui fostil maI nainte
adunare de tèrgu, dar Domnia mea dilmu acésta slobolenie, nu numai dupiá
rugkiunea ce ne filcu dupe pliroforia ce lurtmc MIMA nicI alte férgurl
pe apr6pe de acéstil mosie a D-sale ntt mat sunt ca sil, se facil tot la acéstil
orilnnuita i nu se pricinuesce cut facerea acestiff têrgil nim vre-o alta neorinduiala
impotrivrt, spre a vatitma i ziitigni aliveriulìí altoril térgurI, ci
vêrtosti crtcY Oto aduce folosu i Inle,snire la alisveristilil locuitoriloril, care

348 V. A. URECHIÄ
IVIonästirei Sfintilorn Apostoli hied art acordatil Moruzi asemene
varnd de la sborut din Istad, dupe hrisóvele anteri6re. Acestd
sbord se Mcea mal inainte in 3 dile de rèridd la Tohani.1-
Pitac din 7 Noembre 1794, contrasemnat vel Logof. dri volnicie
lui Alexandru Gherache, biv. vel postelnicd, epistatd la Agie, sfi
facii pe mo§ia D-sale Slamnicd (jud. Siam-R6mnicii) und balcid pentru
aliveripld locuitorilord §i ald negutätorilord §i pentru 6re,si-care
folosd de venitd alit numitet mos,ii. &Heinld o datd pe and, la 21 Mai.
Cod XXIII, fila 292.
In 16 Ianuarie 1795, dupe' cererea sateloru Genienele, Voinescii,
(Andescii, Dragodiineseii din judetuld DAmbovita, de a se race t'ergii
la Voinesci, pe m4a Mondstirei Raduld-Vodä, ii dupe raportuld ispravnicilord
de Dambovita, cit este trebuinciosu acestd têrgit i
prin infiintarea lui, nu se aduce daunä tèrgurilord vechT, fiindii depdrtate,
Domnitoruld incuviintézd o (.11 de tèrgti pe séptèmtind la
Voinesci, la care sä se vèndd numai vinurile i rachiurile mondstirei.
Cod XXIX, fila 12.
Pitacti din 21 Martie 1795, dandtt volnicie locuitorilorú de pe
moja Corcova (MeheclintA) a D-lui biv vel Barbu Stirbei, de
a face balcid odata pe and a iiindu acësta §i cu cererea numitului
boierd, std.panulu mo§iei
Cod XXIX, fila 53 verso.
voimii Domnia mea a face fe-care. Dreptil Vodrt ordontl. Isptavniculut
judetalui sit publico In sate deschiderea acestuT têrgrt i sit stilrae la
realizarea lui. 1794, Sept. 29.
Cod. XXIII, fila 302 verso.
EIrisovald M-reT Sf. Apostoll, intdrindri brisávele Domnilord de mai
naiute, in 6 Junio 1794, de a avea muri t6trt vaina de la sboruld ce se face la
iva Sf. Apustoli in &el' dile de rdndrt, care sbord se fäcea in vechime la Milani,
apoi mdcartt di dupe vremi se mutaril, din ddele rdposat dui Domnd
D-sa Costandind Cehand Racovitil V.V. la Istai, dar monAstirea nit s'ad interisitu
ca pricina mutdrei de vaina acésta, ce i s'ad fost data hottirire prin hri-
&lye Domnesci, ca orT ande s'ar muta sborulti acesta dupe vreml, tot mondstirea
srt iée vaina lui. Dreptil aceea dicemu, crt ori-unde se va fi fitcéndrt actun
s6d se va face dupe vremr, mondstirea sä nu fie lipsitit de vama acésta, ci
vi-o iée pe deplind, fltii de a se ames-teca vame9ii niel de cum. Amti datrt
acestd Domnescil carte la netna luI Ilariond Dicheuld monä'stirei ce este ()randuitti
de Sf. S. pdrintele Stavropoleos ndstavniculd acestei Ante morfästiri, ea care
srt aibrt volnicie a stringe varnd de la acestri sbord care eoprinde mai sus-d,
fret de niel und feld de stinghir614. Pentru care porbncimil D-v6stre IspravniciT
judetului, sit datI mind de ajtttord ortinduitului m6niistireT, ca cd p661 string°
acéstil vandl. 1794, Iunie 6.
coa. XXIII, fila 252 verso.

ISTORIA ROMINILORil 319
q) In 3 Maiii 1794, A. Moruzi acordd. prin una pitaca, Vornicului
Radu SlOtinénu, sa facä tèrgil cn oborii la mo.5ia sa TomFscif
din Vlaca, unde a fostti. pänd la rèsmeritil, candu stricatu
satulti i tèrgulu. Cod. XXIII, fila 281 verso.
A trebuitu adeseori sä fie luptä. de influintà intre proprietarii de
mo§ii cu tèrguri pentru ca sil dobandéscii oprirea tèrgulul, ori sboruta',
care le fOcea concurentä.. Diferite ail fostu pretextele invocate
pentru a ajunge la acesta rezultatil. lin pretextil cu care s'ad cercatù
in 1794 a se opri 2 tèrguri de la satele LOpu*ata §i S'Oyesen din
Välcea, ail fost Crt acele sate eran loca de intälnire a cete de hoti.
Domnitorultt n'a desIlintatü insä niel unul din aceste tèrgurI, ci s'a
märginitu a rändui sträjuire de cäpitAnie, in 27 Noembrie 1794.1
Cu refe,rintii la acéstä cestiune a tèrguriloru lectorun't va afla in
anexele din vol. specialu VI-le incrt o serie de acte. Aci terminända
acéstä enumerare de acte, mal inregistramti cele din Marte 1794, relativo
la strOmutarea tèrgului din Relmnicil la cämpu, dupe cererea
Episcopului, cerere ce nu s'a pututil realisa opunèndu-se negutätorii. 2
1. La vel Speitara. Facemil D-tale in scire, ca ainul luatil Domnia mea
insciintare de la IspravniciT ValceT, cuma Inteacelti judetu se face doue têrgurt
untilii la satala Lapusata, Duminica, i altulil la satula Slavesct, ce se numesce
GalgemescT, Joia, cut aceste douZi sate fiinda la loca strimtorat i in mijloca
de 'Adral, bota' i facetoril de rele, la adunarea azestor tèrgurt tst gä'sescil
pricina de mergere acolo si vorbescil ca altt tovarast i gazdele ce'st gasescri
si apot puízinduí drumula locuitorilora, Ii prada de vite i altele, pricinuindu-se
multa pagaba si altera sate de prin prejurn si cuma cuibula aceloril 4 tilhart
vestitt de 2-3 alai le-aa fost acolo in plídurile din prejitrula aceloril tèrguri,
cerêndu porunca Domniel mele de a le strica, ca s nu se mg faca, fiindil
t6rgurt numal de adunare, b6uturt, iar nu de alte alisverisurt spre folosula
~ea Domnesct ; pentru care, macar ca ama poruncitu Domnia mea 'sprayniciloril
ca sa cerceteze intêia, ctita vreme este de cand ari inceputil a se face
aceste tèrgurt ? si din sine-fi. s'a& obicinuitu a se face, 011: prin porunct Donanesci?
Cum i mosiile pe cart se faca, megievasct sunt ori miinastiresct ski
boeresct ? i sul insiinteze Domniet mele ca Sil dama porunca de armare ; dar
jata poruncima i D-tale, ca off-ce cgpitanie cade acolo in partea loculut apr6pe
de acest3 terguri si de padurT, sil tramitt poruncii la acola capitana, ea nmenit
sul mérga la aeeste tkgurt, sä' s1.6e si si paz6scrt privegliinda i luinda Orna
a cannsce si a dovedi pe coi ce 'átala inteacele feluri de urmärt spre a se
dovedi, a le ha urma i al. prinde, desradicintindil cuibula fac'étorilorri de
reti dintr'acele pildurt. 1794, N-bre 27. Vel Logof.
Cod. XXIII. fila 298 verso.
2. Anaforaua dela Rdmnicu pentru a se muta tergula din oralu.
Io Alexandru Cost. Mouzi Vvd. i gspd. Zem. Vlah.
Cinstitn i credinciosil Boerulii Don-miel mele Duinnéta Hatmane Nicolae
Hangerlau, Canuacam CraioveT, faandil Dumnéta cercetarea ce se cuprinde

320 V. A. URECIIII
Cu referint5 la tèrgurY, mai aducem In fine de la Alexandru Moruzi
urmatoralu acta.:
a 1793 Octornbre 22, s'ad facutil räspunsd Ispravnicilord ot sud
Muscelu, ea s'ad glisitu in condicile Divanalm, cuma obiceid este s5
se ié de pravalie, la tèrgil de sub D6luld Pitescilord ce se face túmna
numai cAte tal. anula i asemenea s5 urmeze a lua, iar nu mai multd.»
Amil ardtatil mai susa (pag. 270) ce aU fAcutil A. Moruzi In privinta
brestelord, i ama adusil cidard o serie de brisifive din caro
lectoruld a pututil aprecia cum considera acestu Domnitoru insemnätatea
breslelord.
AcéstA insemndtate scfiqu pe t(ltä

!STOMA ROMINILORÚ 321
de care so bucura la vama de importare, at si la diverse scutiri
la vama de °rasa si in genere la diverse dart:. In Bucuresci itcrdiseset,
adica clad navalä strein't de Vac, neatnurile, cant Una a se
substitui meseriasuluT i comerciantulul romand. Intre aces,tia trebue
a se numèra evreif, earl bucurandu-se de sudetia austriach' , devinti
pe OM (film concurenti anevoie de invinsd pentru Romani. De aci
ura cresc6ndá a präväliesilord romani raçil cu acestd neamü, iar nu
din plinctil de vedere religiosLl, cad Romanulti a fostd totd6una tolerantil
din respectuld credintef.
Immultirea peste séniä a streinilord, cart iéü negotuld din mAnile
Romanilord, obliga si pe insusi Al. Moruzi a da Ind pitacd de oprire
a aiurdisirei» lord in Bucuresci. Nu e vorbä, Moruzi prin acelasT pitacti
opresce si pre Oran": a se muta la Ducuresci.
Domnitoruld se ingrijesce, v6(16ndil mal alesti dificultatile cu agentiile
streine din Ora, de invaqiunea de locuitort stréini. Eta d'a Spätarului,
in 26 Septernbre 4794, und pitacd, contra-semnatd de vel Logofetuld,
(licèndu-1 :
suntem pliroforisiff Domnia mea, cii ail inrdisita gi ea necnrmare
vinil din sträinlitate, tot felulä de 6menI, spre locuintii aice, earl tot In politia
Bucuresciloril se oprescil i fémanil prin mahalale, prin targil i prin hanuff,
cum si de prin satele Oral: iar vinil unja si se vlrä prin mahalalele té`rgaluI,
care acésta nesuferiti fiindrt DomnieI mele, de a se ma urma, poruncimil D-tale :
pentru ceT stOinT, orI câti veril veni do acum inainte, si nu fie primitI aice
In politie, ci si mérgä sédi prin satele judetelorli, indestuld locil de locuitil
fiindti märimea Ore):; cat pentra Orani.i ce vinil de prin sate, nu namal srt
nu fie primitl, ci Inca indatli ce se voril dovedi ci ail picatui, ficêndrt scire
DomnieI mele, sä se trämitil la urma loril. DecI dar in. tótrt vrernca sII aibI
D-ta acésti purtare de grijä, dandil strasnice por and pe la sträjile cele orinduite,
ca sii nu-I mal: Ingiduiascil a veni spre locuinti ale): in liuntru politieI
ci, precum clicemrt, mérgi prin satele Ord, ando vorti voi. Asemenea si grije3cI
D-ta, a cerceta prim m-thalale, CI nu carecumvasI pe ascunsä si fie prirnitI
uniï ca acestia, dandil strasnici pruner,: vittäseilor, mahalagiiloril, cum si
hangiiloril, ca indati ce voril vedé pe unit ca acestia, sii facä scire zabitilorú
politiel spre a nu urma impotriva Domnesce): néstre pommel' ; i asa sä se ferésci
totT a nu-T primi In locuintä, nici prin hanuff, niel prin dughene, si niel
prin casele lorti, aid off-care se va dovedi täinuindu-I, pe uniI ca acestia srt
scie di se vertí pedepsi strasnicii. 1794, Sept. 26.
Vel Logof.
Cod. XXIII, fila 277 verso.
NB. In aceeasT coprindere i en aceeasT datä este pitacil si la Aga.
Istoria Ronsfini/ord da V. i. Ureohicl. Tom. Y. 21

322 V. A. URECHIX
Existenta acestel tire contra ovreiloril o documentad actele ce
dama maI la vale, din 1794, pre cat de alta parte acelea§f acte documentad
§i trecerea, la care evreif ajunseserä pe längd Domnie, ca sd
le iea apèrarea In contra negut.itorilorti romdni, in modula urmatord :
lo Alecsandru Costandinfi Moruzi Vvd.
eDumnéta vol Spritarti si Dumnéta Epistatule allí Agiet, fiind-ca ne-amil
tnsciinatuí Domnia mea pentru basla ovreiloril, carT Cu voTa DomnieT ail fost
sant primip.' a sallislui In politia Domniel mete Bucurescl, earT pPtreca
orinduiala 101.5, fileêndu'sT alisverisulti i hrana, fati de vrc-o urmare Impotriva,
cuma unir alta din prilvaliesT si din orasen): IY supara a ntefl face dreptul('
alisverisulti 101.5, kiwi: de chipurT IT Injusa si le batjocoresce copia ca
vorbe hulittire, pe ulite si pe la pravaliile lora ; eari aceste nefiinda suferite
DomnieT mele, poruncimil Dumnév6stril, ca sil dati strasnica porunc í insciintare,
ca nu mima): priivilliasiT i oraseniT., isnaf séh' mahalagiti, ci i zapciil:
siujbasiT Domnief v6stre s5 nn aiba a face vre-unti Rail de supurare, orT In
chipa de zatienire alisverisuluT lorlt, Oil in chipil de bula i batjocora, ea ea-vinte
de InjuraturT, loril séul copiilorti lora, ei Inca pe cine va vedé impotriva,
sala ar6te zapciiI pe miela la Dumnévóstrii, ea sil i se faca de catre Domnia
mea cortare, si asa s aiblí odihna ovreiT a petrece In orasulii DomnieT mole
nesupéraff, ea nisce primitl, ee'si platescri dajdia lora la Visteria DpinnieT mole,
a se hrani in pace,. 1794, Ianuarie 16. Vel Logof.
Io Alecsandru Const. Moruzi Vvd.
g Cinstitii ì credinciosa boerulil DomnieT mele, Dumnéta vel eilmarasil
Lucache, fiind-ea ne-amti Insciintatti Domnia mea, pentra brésla ovreilora, cum
patimeseil de cutre prilvaliasil i oraseniT Bucuresciloril, supru.andu-T a nu'sT
putea face alisverisnla lora i hulindii cu oduin i injuraturI in cuvinte netrebnice,
pe dénsiT si pro copia lorii, pe unta si pe la priivalil, care ac6sta nesuferind5
Domnia mea, ata datil porunca nóstril, prin deosebitil pitacti, at5t catre
D-lui Spat. da-si...catre Epistatulil ala Agio): pentru acésta inteadinsti, ca
d6e nizamil Etes-ertruia de a se parasi Etes-care a nu-Y mai supra, ei
srt chiltmt D-ta si pe ovreT sa le aretT porunca ce ama data si sil le gicI,
de eare cumvasT, i dupa ac6sta veril fi maT mult sup6rap: de catre einevasT
sui vie sil aréte pe intuir' ea acola la Dumnéta, ca sa diim5 ponina a se face
çt cercetare. .1794, Ianuaril 16.1
Cod. XXIII, fila 184.
1. E posibilii ci favérea acordati ovreilorii, sl i u se esplice numai prin fiscal mituirl
Cu ball' de la el a beerilorti din Divanti, orl a Domnitorulul, ci §i din imprejurarea
ea Domnitorulil se servea cu ovrel pentru a spiona mersulii afacerilorfi din Polonia §i
din alte Orl. (Ve4I Hurm. vol. II supl. I pag. 94). De altmintrelea, dup6 ce Moruzi cum
vomd vedea trecu lar Domml alfi Moldovel, la inceputulti secululul XIX, se publici la Ia§I
Infruntareajidovilord asupra lega §1 obiceiurilorit lord,cu blagoslovenia Mitropolioulul
Iacob°. in 40. 1804 Februar 8.

ISTORIA ROMIN1LOR6
Intre pedicele carl ingreuiazä, pe l_nga toate cele-l-alte, desvoltarea
comerciuluf romarnl, sunt de a se cita urmät6rele:
1. Abusuld de dreptuld Corònei de a acorda moratorium color('
cari datoresat haul% Inregisträmd ad j le d'Amtl in note cate va din
aceste moratorii:
a) In 30 Martie 1793 Domnitoruld acordä lui Dinu C:ojocaru, care
e datord 290 de talen i luí Saya ahí II-lea pitan, esonSce indelungate
a puté pläti in rä.nduri-zandurb
1. Io Alex. Cons. Moruzi
De vreme ce datorniculti le nu Fati pututti dove& eti are, §i dupi ce a
pitimitti MAU inchisóre Indelungati, nicI vre-unti feli de cheza0ti nu are,
si a mal qedé inehisti et-te fit% de nicl unti folosti allí datorniculuI, luci de
mai. multi sgrieie qi pericinne aceluI ce n'are si plitésci, poruncimi ca si se
dee In chiziiia eelorti dintalti a bresliI cojoev.rilorti, çi sil i se pue sor6ce indelungate
a putea pliiti randurl-rgndufl ; cu acesti mijlocti poruncimti srt se slob60.
1793 Martie 31. Ve/ Logof.
Cod. XXIV. fila 68.
Prea In&late Dómne
Dupg jaiba ce ati datti Ingltimel. tale Dinu Cojocaru de aid din Bucuresd
cti fiindti datord taleff 290 la dumnéle Saya 2-lea Pitarti de pe nisce vinurI
ce i au vénclutil in dilele cere de la mila Mdriei tale sorocu indrlungatu,
ca sci p6te plâti bani, 0 se poruncesce de Ingltimea ta, ca sg se cerceteze
starea i ptirlejulti 10, §i de i se cade sorocii la p'ata datoriei lui; inscintezit
incIttimii tale, ei judecata aui fantail feluri de chibzuirI prin cereetgrI, §i niel
unti cuprinsti sett perousie nu s'ati putut afla, 0 pro d-n6le Pitariti Saya Pali
Intrebatti de ail pututti dovedi ceva01, firg de cgtil numaI cii Bra fi pusti amanetti
o casa, care §éde'Anse, dari si acea casi nu este a le, ci a anal unchiti
allí muieril sale, care fiindti ci se aft' la podgorie Métoriti Fag lgsatti de Ode
de pomani integusa, ea si o mg. prtzascg, i pentru ca mal sgfdisasci
datoria §i Inchisorile i-aii folositti ; ami cereetatil de hrana ea ce si-o agonisesee
0 este seiutti de eel' cunosei, eh' luerézi cu ()hut cosindi pe la blinarT,
0 piing era sloboda, eu munea chivernisea meerea i copiff, iar deand
a p4util la inchisoarea agiel. 13 luni de cple, la d-le biv. Tel post. Sutulti,
acum de ettnd se piitimesce iar41 de alte 4 lue tot la aceea0 Inchisére,
muierea j. copiii lui aunt muritori de f6me ; i s'ati cerutti ea si d6e cheza§I
pe bae cu. sorocti Indelungatti, ea si plä't6scg, 0 nu are ; i s'a jisií sii caute
macarti chezasi pe omti, 0 niel a§a nimenea nu 8'01 gkitti ca iée pe
semi; datorniculti nu-lti sliibesce ceréndu-§i baniI s611 siga] antrt ea ehezti0e,
stg la inehisóre de atilta tndelungati vreme i nicI un folosti nu este; el alti
ineredintare nu are sit' dee deattil numaI cu gura se ehezilsuEsce 0 se Aga ca
se slobNi sii muncéscrt pe la blanaff, si pótuí agonisi brana inuieril si a copiilorti
srt dée 0 din datoria lui cu incetu i cdtu de putinu, sii plettéscd, Mud-di
se apropie luminatele dile ale Invierei D-lui noNru ls. IL istosii, i ar geisi de
lucru pe la negustori; fi de cercetare amii fault-4 arétare Mciriei tale, iar
hotdrirea cea deacivérfitei remline la mila Mcirici tale. 1693 Martie 30.
Cod. XXIV, fila 69. loan 6trariii.

224 V. A. URECHIX.
b) In 6 Aprilie 1793, Domnitoruld acorn, und nod sorocd de 6
lunI lui Iordache Niculescu medelniceru, care e datord 430 taled cältre
Tudorache Lipscanuld. Datorniculti ceruse sà pidtéscd ate 100 de lef
pe fie-care and. Prin acestd moratorium Domnitoruld impedid véndarea
silnid a case): amanetate pentru datorii. 1.
1. Iordache Nirulescu Medel. cu Tudorache Lipseanu pentru datorii.
Io Alexandru Costan. Moruzi Vvd.
Fiind-crt Iordache nu a ttiggduitti la judecatä datoria, fgrä de numaI all
cerutil : de ce ati datti de la judecatil soroeil de §6se lunT, peste care ail maT
trecutti i alte patru, i niel ati plgtit, niel vre-o apelatie nu ne-ati data de la
venirea DomnieT mole ping acum, tu patru-deeT qi sése de dile, ca primirea qi
a medelniceruhel Neculescu, 'I mal drtmti i altti sorocti, Inert de §6se lunT, ca
neplgtindti atuncl, srt se vklä amanetulti; dreptil aceea, ca acestti mijlocti intgrimti
Domnia mea anaforaua ju.dectiteI Departamentulia, i porunclinti zapcialuT, co
este ortinduitti, srt aréte de actun luI Tudorache, ca sä grijascg, a face banii,
la sorocli i se va Thule amanetul. 1793 Aprilie 6.
Prea Inallate &me)
Din luminatä porunca IngltimeT tale, prin zgpcillicu d-laï vataf. za PahárniceT
se Infati§arä la judecatä Iordache Neculescu Medelniceru, prin vechilulti Alexandra
nepotulti d-lul, cu Tudorache Lipscanu, unulii din datorniciT ce ati aretatti
IntiltimeI tale eg are sä' Me tal. 430 dupg o foaie ce o are datä la mäna luT iscillitä
de d.umnélul, care f6ie cerändu-o, ne-o arkg Tudorache ca 16t. 1792 Maiti 20
pe care i se vede de socotéla Meath' de cáte vinurI ati luatit, i ce ati datti din
bani 0 ce i6mane sä maI d6e tal. 430; pentru care intrebändu-lti cg *Multi
Tudorache, ce are sg r6spundg ? na o tggggui, ci o primi bunk', numai 41* cera
sorocti, ca ea incetu plgtéscg, ad. pe anti tal. 100. Vechilulti féspunse, cg
pentru ace0I banT, s'ati mal pail multe sorke, puindulT i zapisele cash' zglogti,
ea neplgtindri v8ndg casa 0 corea ca ca sorocti de lunl. treI s6ti mutt
patru sä'-iphiteasch, iar de nu, sui i-se v6ndil casa, ca unti amanetti ce o are pusg
pentru ace0i buff, dupä cum prin zapisulti luI se cuprinde amanet ; decT din
cercetarea pricineT ace§tia, tal. 430 dupe f6ia Model. ce se vede la mina luT Tu.dorache,
eari mal josti se vorti arta anume, sunt netaggduitl, numaï i coma soca
ca Incetti pe anti tal. 100, care sorocti fiind detotil indelungatti,
&hull ca cale : paritulti Tudorache sui plrit6scrt cu sorocil de 6 lunT, iar
ne plätindti, atuncl sä fie laminaig porunca Inifitimil tale, sg se strige casa la
mezatil i din suma ce va e0 A' se Implin6sa D-luI MedelniceriuluI tal. 130,
iarti ceI-lalt1 ce vor prisosi, se vorti da luI Tudoraehe4; iarg hotrairea cea de st;vé`r§it
rsémâne a se face de ligria ta.
Dumitrache Clac. Dumitrache Brazea Sgrdariu. Barbul Ciorogdrlénu Slugerti
Grecénft Vatavil.
Cod. XXIV, fila

c) In 2 Iunie 1793, Domnitorulti acordä moratorium de 3 anI dascalulul
Atanasie, pentru plata a 604 talerY cdtre mai mulg creditort
Socotéla ce amu feicutil cu Tudorache de cale buii eu Vit11.1 ce dat, dupe
cum in jos arda'.
Tal. BauT
185 Pe bute ca ving, co. pelle"' vedre 100, vadra po. tal. 1 §i 105,
afarg din dou6' vedre ertriciune.
194 30 0 bute cu viril"' albti pritocti, de vedre 111. Vadra Po. tal. 1.90
afarg do 2 vedre ertgciune.
291 90 Dup6' dou6' buff ce s'el datil, cum rb'spunde zapisulti luY.
671 Dintre ace§tia
ISTORIA ROMINILORt 325
Tal. Baui
40 Irreal
496 ipactl en rgva§
240 4 -- pe o tocitóre
430 30 Adecg' tal. patru-sute-treI-4ecY i trol'-cjecY do banY, ati r6mas bunI
sg-i r6spunT6 Tudorache.
Cod XXIV, fila 114.
1. Anaforaua pentru sorocu ce s'ail pusfi Das Atanasie, a avea de
cidra datornici.
Io Alecsandru Costandin
Acestil sorocri de 3 anI i s'ati datil ltrY Atanasie Dascillulti, din bung' voia
datornicilorti lui, prin infatiorea inaintea D-110: cinstitil i credinciosg boeruld
domniel mele biv. vel. Vist. EpistatuluT Agio)", precum mai josti sg, arati intru
acésta anafora a Dumisalo, ce o intgrimti i Domnia mea, ca pang la implinirea
soroculu'l sg fie nesup6ratri de mitre datornici.-1793 banjo 2.
Prea inclltate Dómne
Dupg jaiba atre Ingltimea ta a luT Atanasie Dascglul, intru care jgluesce
Mara' téle, cui se Ora' sctipatat §i datorill tal. 600, §i datornicil ilti supgrg ca inchisorY
i ni se poruncesce de Ináltimea ta, ca sg-i cercetea jaiba de impreung
ca datornicil lui, clupg laminatg poruncg am orgnduit a se cerceta jaiba lur, de
impreung cu datorniciI, Intairt de crttre judecgtorul departamentuluI AgieT, §i
cand nn se va multgmi vre-o parte, sg intru §i. Insu§I in cercetarea ac6sta ; clec):
adunandu-se In fatg jäluitoriul ca datornicil la judecatg, pentru multgmirea ce
facutfi Intre eY, atat de sorocu de treY anY ce s'ají induratti de i-ati pusti
jaluitorulul, cat §i de condeile datorieT luY, ce s'ag alesti curatI, ca primirea a tuturora
a pgrtilor, anurne, ce se adung suma de tal. 604, prin anaforaua jadecritorulu'i
mal' pe largil s'ati aretatti IngltimeI tale, darll pentru mal bung
dintare mi s'II poruncitti de cgtrg Ingltimea ta, ca sg intru i insu-mi in cercetare
§ica anafora dreptul adevgrti sg-fil afétti IngltimeT tale ; dupg luminatg poruncg
a IngltimeT tale, de isn6vri amti adusu inaintea mea pe jgluitorti, ca afétatiT
datornicil lui, i intrebandu-se totT impreung de este ca adeVératti multgmirea
lorti, soroculg de treY anY ce i-ati datti jAluitorulal, i. de este cu multrimirea

326 V. A. URECHIÀ
In 26 Augustii 1793 Domnitorula acordä. 4 aml §i 1. 1/2 sorocil
luT Gh. Jarca, pentru plata a 5 pungl de banl, scoOndill din Onlare
casa amanetatä, de la Foc§anY 1.
La 4 Ianuarie 1794, Moruzi acorda sorocd de 1 and luI Gh.
Jitiarü, ce aü foshi vätafrrt de plaiü, in plaiuluí Arefului, din Arge§ti, care
«din intamplarea vremiloril ail fernasti datoril pe la unii Acestù
moratorium vine in urma altora de la anteriorif Domnf. (Cod. XXIII
fila 196).
t'Aurora p'Artilorti suma condeilor datorieT de tal. 604, precum arétil InilltimeY
tale judeeätoru prin anafora,ua sa, top' dintr'un graiti respunserti, atAt do visa
sumA di este adevgratA datorie i primittl de toff, dit qi pentru sorocti de trei
anY ce i ati pusil irti fiind-cA este omil scApgtatti, i ca adevkatil i-s'ati
pricinuitti acéstá prgubil, pusti numitul sorocti, ea pana atunci sa nu-lti
mal' supere, ea sil p6 11 a'§I veni in stare cu procopsóla invkAturd §i a strildanier
luI s'A le OVA plAti; i pentru buná incredintare ffiluitoruliff fileurA i acestil
felti de fo'va &Atril mine, intru care 'mi scriti, eA pentru datoria Atanasie
Dascálulti, ce mai josil se coprinde, anume cu suma de tal. 604, i-ati datil sorocti
de treY anY, inaintea departamentului AgieY, ca s'A OVA sA-of vie in stare de ale
ati iscihitú fieve care in "'Aya§ la condicho sumelorti de datorie ce ahí
sil i6e, care se adudi sumA de tal. 604; de acésta nu lipsimil a insciinta L'intime!
tale.-1793 Maiti 25.
Costantin Filipescu Vistieru
Cod. XXIV, fila 193,
1.. Anaforaua lui Gheorghe ce urméz4 ca sà e apératii de catre datornicii
sal in doui ani.
Io Alecsandru Constan. Moruzi Vvd.
Unti anil i jum'étate d'A Domnia mea sorocil, in care acestil sorocti poruncimil
Dumn6lorti Ispravnicilorti, si nu fie volnicti niel a vinde din lucrurile
ne m4eiltóre, niel a zillogi.-1793 August 26. Logo f.
Prea Ineiltate
Cu prea placer' serisdre insciintám Maria tale pentra urdí Gheorghe
care afiându-se la mula' datorie i grao fórte, datornicif stenahorisindu-lti ca
le implinéscil banif, i dupA cercetarea ce arnti fticutil de halulti neputintei luY,
fécpndu-Iti cii mijlocil nu are ca s'A le pltitéscA, s'A fie luminatA porunea MiírieT
tale, ea cu sorocti de duo! anY sA fie ingilduitorY datorniciI, ca sii le plátése6 ca
acésta pitsuialá, eA de se va sili acuma s'A le d6e bala, numaY o cAscióril are in
Urgid Foc§anilor, pretul ca de tal. 200; datoria este pentru cinc! pungY de bani;
cAnd se va scdte casa la mezatti, se va priciuui scAdere i pagubA i datornicilorti;
de care nu lipsim a insciinta MA'rieY tale, qi anii InáltimeY tale dela Duinnedeti
multY i fericiti.
AY M'Ara tale prea plecatY slugY. Petrache Vistieru
C011d. XXIV. Fila 382

ISTORIA ROMANILORt 327
f. Una specimen de moratorium este cela din 5 Februarie 4794,
prin care Domnitorula acordd lul Petrache biv cäpitanil za Dorobanti,
päsuiald de plata datorieI catre mal mili creditorl, In suma de 2.968
talen, färä soroca, märginindu-se a gice, cd va pläti numero§iloril säl.
creditorT «cand 1f va da Dumneleil vre-una ca§tigti», iar pana atunci
se va servi creditoriloril 'la din venitulá une! vil de zestre a datornicului
gcu analoghie, dupä suma baniloril ce ad sä iea., cealaltà 1/2
rämänéndil datornicului pentru a sa chivernisélä 1.
Cod. XXIII, fila 196.
1. Ana fora pentru sorocu celui ce l'ale. pusi.i. Petrachc biv. cdpitani
za Dorobanii de a pleiti pe la datornici.
Io Alecsandeu Cost. Moruzi Vvd, i gpd. Zem. Vlahscoc
Dupa pliroforia ce ni s'ati data de prbsta starea i halulti numituld proin
capitana de DorobantY, cum ca este deslivársitil neputinciosti de plata, si de a
se trage in judecatl, sòa a se inchide esto l'ira de nicl. un folosa al datornicilorti,
gásima Domnia anaforaoa judecatil departamentuluI, mi cale, care o si
spre a se apara, ca Impotriva acestia sti nu fie sup'érata. 1794 Haití 23.
Proa lnáltate Dffinne,
Dumn biv. capt. za Dorobantl Petrache ail jraaitti InaltimeT tale, ca
din intamplarea vremiloril curganda in paguba la slujbele ce aii milita, tú"
remasti si datoriii tal. 2968 la ceI mai josil numitI, i ne avandil putero de
plata, cere ca s i se pue un sorocti ca datorniciI, ca sil le platésca cate putintelti-putintelii,
pana cand se va isbrani cu (Musa' ; in desala careia janga
ni se poruncesce de catre 1naltimea ta, ca sä cercetamti de starea i parlegiu
de fatä' ca datorniciI, i fiind saracti ca adevkattl, sä''I punerna sorocu ce se
va gasi cu cale de la judecata, si s'a aretamI Mariei tale ea anaf ora prin vatava
za paliiirniceT; decI dupa luminata poruncii infatisandu-se jaluitorulti inaintea
n6stril ea unula din datornicI, DamnéluI biv. vol. Medel. §erbanli, ne respunsa
medelniceriu, cä are s'a la tal. 120 casara de la nisce vinti ce i-ati y-adata,
iará de este orna cu chivernisélX, s6a saracti nu-la scie; ne adase ca mum-basir
si un ergrafonti in scristi de la Dumitrache Teoharu, vedemti ca are sil ia
tal. 950, in care scrie eh' el se multinnesce pe soroculti ce i se va pune de la
judecatä', iaril alti dabrnicI nu s'ail mal ivitti, si arkamil Mariel tale, a acestti
jaluitoru este sciutti obsteI de strainti aicI in Ora, si s'Eta insuratil blanda o
casa si vie de zestre, si na-1 arbta hala a avea alta chiverniséla, chibzuindu-se
de la judecata, ca din rodula vieI de zestre, ce va lua din anti in anti, sa-sï
oprésca jumkate pentru chivernisala casa' luT, ci jumkate sil se dee la datornicY,
cut analoghie, dupa suma baniLora ce ati sä fa fies-care, iara mal' multa sup15rare
sa nu i se faca filtra zadar, pana cand i va da Dumneleti vre-un castig,
ci atuncI le va plati mal' cate multa ; de care nu lipsimil a insciinta MiírieT
tale chipa porunca, ca s'a i sä faca cea desavirsita intarire de catre Inaltimea ta.
1794 Febr. 5.
Costandin Baratov clucer, Stefanù medel., Mateiu Cantacuzino
vol. sluger, Antonie Fotino, Costandin Otopeanu.

328 V. A. URECH1À
Ama mai adusd, la capitoluld justitiel (cap. 189) cate-va acte de
pasuiell a datornicilord. Asemenea la pag. 215. Vomil mal da §i in
volumuld VI (Cu anexele.)
II. Privileghi ile i scutirile acordate prin hris6ve boerimeY mal:1
miel pentru carciumr, scaune de macerara*, monopojurl de bacanii,
sentiri de pivnite, etc. nu putin faca imposibilâ, pentru miculd comerconcurenta
Cu cei ce se bucurä de asemenea privilegil i scutirl.
Se va vedea in volumuld de anexe acte de natura celord aci aratate.
Sä mal addogimil aci a lice, cä pe !Miga pedicile de asemenea
natura, miculd comertd era isbitii §i de diversele monopolurl in favórea
Statulnt, orl a Cämärel Domnescl, enumerate de noi la capitolulil
darilord.
Amintimü numai in trécald §i despre oprirea bacanilord de a
vinde unele articole, acésta in interesuld sigurantei publice.
Alai cum5sceinti casurl cand boerif influinti inchidéti prävaliile
negutitorilorii, carI flindd negate aprépe de ale lord, le facéd concurinta.
Dama aci in nota casuld oprireI unul Todorache de a'0 face
.ca§dria, lana a boierulul Banuld Racovith. 2
Tal. Datornicii, ce atii sá ja fiteq-care de la jeiluitorii
950 La Dumitrache Teohari,
400 La Logofetii Vasile ce se Mili la Iasi,
500 Ienache Vatav ce se afl6. la Tarigrad,
250 Portarla Arabogla ce se aflrt In Tarigrad,
100 Stolnicu Andrei ot. Focsani,
250 Cosma Sudita,
120 D -lai Medelniceril §erban,
50 Colceaga,
40 Musatu Croitoriu,
100 Cripitan Draghiciu,
44 Costandin Blänara,
54 Lafda Blharu,
100 State Negutiitoru.
2967 adicii doub. miI Roa sute s6T-leci i optri.
Cod. XXVII, pag. 9 VIII-a
In 6 Martti 1794 Alex. Moruzi opresce prin pitacil pe bicanl de a tine i vinda
praffi de pu§d, fi§;curI si sorici6ici, spre evitarea accidentelorti cum intamplatfi
Vele trecute §i mórte, deotebitti ca aIi1 carI cugetandfi In Ondulti lorti a se porni M
fapte rele, aú§i acéstä lesnire de a cump6ra slobocjI iarba de pu§ci §i fi§icurl. (Cod.
XXIII fila 217 verso).
Ana foraoa D-lui Banulti Racovilei, cei ámblä unti Tudorache se-00 facel
ceigtria langà càária Dumisale, ce o are in sud. lifovü.
Jo Alexandru Constandinfl, Mortal. Vvod.
Damnéta cinstitri i credinciosil boerule Domniei mele Tel. Yist. de s'el
datti acestai negutitorg carte de la Visteria DomnieT, ca slobocjenie a'sY. face

ISTORIA ROMANILORt 329
III. Capanläil sunt, cum vNurdm, o altä plagä a comertuluT internil,
Cu t6tä rinduiala adusä prin tratatulil de la 1774 §i cele urmät6re pänä
la 1792. Alexandru Moruzi cautä, pre cät posibilü, sä imblanléscd acest
rèü precum se póte vedea §i din actulO ce dämil in notä.
asärie la amidloch, sä' arò'ff DomnieI mole; iarrt do nu i s'ail datii, s na i
se d6e pfinil nu. Tel face Dumn6ta intrebare pentru acksta atre Domnia mea.
1793, Haiti 25.
Vel Logof.
Prea 11141101e D6nzne,
Ca prea plecatä a mea anafora ar6tti MärloY tale, a aid In judetulil 11f ová
ell sluga Milriei tale anal mosie, ce s'6 numesce DobrenT, pe care mosie
si o etisilrie din vechime, i acum ail venitil unti Tudoracho negustoril i umblä
s fach altä asärie acolea aläturea lngh asäria mea, do care mi se pricinuesce
pagubrt, si nu numaY pagubä, ci inert trebuo sti inch* de tot asilria mea and
so va face asilria acésta, caro ac6sta esto de tot Impotriva poruncilorti DomnescI,
ce s'ail fäcutti in trecutiI Eta, pentru acestil felli de cilstiriï, dupë cum
mg pe largil se cuprindil in anaforaoa ce cu sfatil de obste earl fäcutil i s'ail
intäritil de Märia sa Alexandru -Pula Ipsilantil ; si aeolea undo iimblä acestä
Tudorache EA faeä crtsärie lfingä asäria mea i mie mi se prieinuesco pagaba
mare si satulul multä stenahorie, a nu ail locuitoriT locil ea WO pasa vitelo,
si mai vtirtosli aci nicI-odatä crtsilrie acolea nu ail fostä ; Ina intfacéstil anaf
ora se cuprinde i acésta, ch off-eare Ta merge sä faa asärie inpotriva
rid. ce are einevasI i ahí i se pricinuiasca pagubrt, unulil ea acesta si
pedepsésa i nicI sä fie volnieti sil facii cässárie nouä', ca all pri-inuiasa pagubä
la vecinT ; ci muí rogil Mä'riel tale, sä se faa luminath poruna, orI anaforaoa
acésta sit se intrtrésa, s6ii prin deosebitii carte Domn6sa, sä nu mi se pricinuiascil
acéstä mare pagubä', maI v6rtosil aeum in 4ilele MAriol tale ; i cum Ta fi porunca
Ma'riel talo.
Plecatii sluga Maria tale, Dumitraro flacoviä Bawd.
Cod. XXIV, fila 171.
1. Io Alex. Const. Moruzi Voivod.
Citindu-so inaintea Domniel mele ac6stä anafora, cât pentru sluga capanlä'uluï,
i pentru datti Nizamulti cell"' cuviinciosti, iar pentru Noise
Vätavu, orinduimti pe sluga DomnieT mele, sA mérgä i prin scirea einstituluT
i crodinciosil boeralil Domnie mele vol vornicil de téra de jos,
ridice, ah-lil aduett aid, ea sii-sY dea séma la pricina acésta, si ea ah nu r'émilie
plaiulil deschisti fruit ingrijitorti, sil se orInduiaseä' vechilii in loculil vatavului
de eä'tre d-luY vol vornicil, pänä i-se va hotilri pricina acésta.-1893, Maiil 19
Vel Logof.
Prea Indliate Dennne
Sluga Märiel tale eä'pitanil de la Lichiresd, TH6ndil a o sumä de marfä
all smitil la schelä ca sii tr6ert la Siliera, lush' marfa' de eapanä o sutrt

330 V. A. URECHIX
IV. Narturile irisa sunt, mal presus de ti5te, nefavorabile comertuluf
mic, precum mai sus ardtärna, dand mal mult ocasiune de abuzurl
patrn-qed i nou5 schimbele sü, i 400 de batirla pastramil, si vi545ndil ca
pentru acéstii marfä nu este vre-o tescherea de bJerit ispravnicT a vre-unta
judotti, fnrä n.imaI o tescherea a unta Moise vtitavil de plaiil din sudil Saacil,
art pricinuitti cum di acéstil marfil este faratn, si nu este pentru acésta vreunti
sinetil a vre-unia capnnläti datil nicnirT ; ded 1nsciiutándil si Intrebandti
cum srt urmeze, i-amil respunsil sit trimite marfa aicT, i ali trimis-o, i amil
dat-o In paza starostiT de negustorT acea malla' din SäcuenT, dupti teschereaua
v5tavulta de plait. care si de dar° viltavil este dan' en inselticiune, c5cI nu
ar6til niel suma MrtrfeI, fiind aridicatil de douT insT ce sunt numitT in teschereaua
de vätavil, n'ají mersti tus* 131' cu marf5 la LichirescI ca fi
trimesti si pe &risa cäpitann aii. DecI amtl trimisti cu mumbasiril, ca sn-mi
aduen pe aceT douT ilmenY, ca sn-si dea gula de ac6st5 faptri, si no
la Secuela, arnti doveditil pe unulti aicT, si Pernil pusti la poprélti, i l'amti cercetatil
ca sit märturiséscil adev5rulti ; 'mT spnse cit elti vrêndil ca sit radico
marfa, ati mersti la vtitavu de plaiti i i-ati cerutil voie, si acestil vtitavil de
ne fiindil tr6ba lui, Mi data voie sit ritdice marfa, i i-ail datil si rilvavil
luandu-T. tal. 6, proa= singar 11 ail mnrt trisitti ; (lea In vreme ce Nizamulti
.este, ca negustoriT Capanlia vrèndil a-sT rndica marfa din térn, sä iea porunc5
domnéscrt de la calemn VisterieI entre Ispravnicil: judetaluT, de ande are sä'-si
iea marf it, i mergêndil acolo sá dea sinetti la mlna ispravnicilorti, pe cata
malla are sil radico, si asa sn I dea tescherea d-lorti ispravnicilorti, i ea acea
tescherea poate sit trécn Dunärea, Po unde va vrea, ci dar se Invinovtit6z1
sluga captintrtuluY, -ce se aflii la Inchis6rea spntririeT, de ce sti mérgrt ea acestil
mijlocil s'a radios malla? sit invinovntézti, Ins5 mal multti vntavulti de plaiti : cu
ce alvina:1 sit dea teschereaua luI de a ridicatil marf a, nefiindti ispravnicti jadetuluI
? ci pentru ca sn nu se strice nizamulti a märfeT capanlauluI, rèmane a
se face drépta hotärtre de catre Inältimea ta, i pentru unulti i pentru altalti
cum si pentru marta. 1793, Haití 18.
Alti Mariel: tale pr6 plecatil slugn, Ianache Vacdrescu, vel spdtarti.
Cod. XXIV, Fila 150.
Io Alecsandru Costantinii Moruzi Voiv. i gpd.
Dup5 cum s'el gitsitti ea cale de entre dumnélorti velitiT bobff prin socotéla
de ob0e, ap, sil se urmeze, si d-ta vol vist. s'A facI dup5 acéstä hotä'rtre
poruncile DomnieT mele cä'tre ispravniciT judetelorti. 1794; M irtie 29.
Prea lndllate &infle,
Dupli luminatn porunca Mitriei tale, ce ni s'el datti, ca sá' ne stringeruti
la unti lodui, sá chibzuimil pentra vin4area untulta, iprin cercetare sit facemil
socot615 ca cät sit vîn4it locuitoriT ocaua de until la negutritorT, crirora negutntorT
pilmêntenT, lorti -socotéln, s'A le punemil si 101.11 pretil,
ca ctit sn vintin cântarulti de unti la capan10, la care aretrtmil MiírieT tale, cá,
viindtl starostea de negustoff ca negnstorT plimêntenT, din ceT ce cump5r5

ISTORIA ROMANILORt 331
de cat puteatt favorisa pre consumatorY, cäc'f prelurile fixate se urca
adese dupd interesele vènOtoruluI, cand acesta §cia §i avea putere sil
mitueascä pe boerit a§eTétorl nartulul.
Inaintea mistrA, qi fAc6ndri cereetarea din Insu0 graiulil negutAtoriloril,
ne adeverimil, crt In anulil trecutii and aril fi vrutil locuitoriT sit vin4/1 negustorilorli
ocaua de until cAte parale, Indestulli le era §i loril a vinde la
capanlAT cfintarulli pe tal. qépte-spre-qcce, dupg cum era poruncitY, dar neTre'ndli
locuitoriT a-lli vinde cu acestil pretil, ci ridicAndú pi quirt ODA la 15 §i 16
parale ocaua, de aceea i eT la Thularea ce art filcutti capanlriilott, s'ati ptigubat
uniT ; mutt' fAcutt chibzuire §i sccotélA eu CO mijlocii aril putea locuitoriT
fie multAmitT, Mil de a care miff multil pretli, cu cale a fi
acésta, adicA in anulli acesta ca sA nu maT pricinuescA locuitoriT iiimicìî, cA le
este pretuili putinil, sui vîmil locuitoriT ocaua de until Po panic) patru-spre-c)ece,
adicA cu trel parale mal multil decAt In anulti trecutil, i socotindil cui cu
acestil pretil voril fi multlimitT a-lil vinde, care dupit analoghia acésta
§i negutAtoriT päniéntenT vinde la capan111, cântariti Po tal. doif6-4ecT ;
de se va grisi Cu cale ei do eiltre Malta intelepeinne MilrieT tale, aceastil socotélrt
a nóstrA, ce amil fAcutti, se va face luminatA porunca MAriei tale &ere
dumn6luT vet vist. ca sui facA poruncT dare dumnéloril ispravnicil judetelorli,
sA dea In scire tuturoril locuitorilorti, ea sit' scie cu totiT pretulti ea cat stint
datorT a lii vinde la negusLrT pArantonT ocaua de until, fug arRAndu-le
acésta, cui §i negustoriloril li s'ati datil tare poruncil, ca niel unulil s'A nu IndrAznéscA
a da mal multti, cleat numai cAte 14 parale pe oca, &TA cum Cali
hotAritti de rária ta, iar care va da mal multli sA-111 ar6te la d-loril ispravniciT
ce negustoril este acela, i d-loril IspravniciT s'A aibA purtare de grijA dAndil
poruncl çi la zapciT, ca pe orl"-care va afia, s'A InsciintatT la dumnélor, §i d-lorli
aréte MAriol tale, ca sui i se facrt &ION peclépsA; asemenea d-loril IspravniciT
sui dea de scire tuturort1 negutAtorilorti pAmèntenT de pe la judete
ca Sil scie cu totii, cA att §i ei a vinde until la capanlAT ce vorti veni ea eratile
MArieT tale cant. Po ta/. 20. Asemenea iarri§T ca sui nu gAséscil pricinit
negutiltorii pä'nféntenT, cA' vint criruta§Y de cea parte de cump6rA untli, i acoja
'IA scumpescil, deosebitil se va da §i pentru acéstA luminatA porunca
tale, de a nu fi slobocrf a Teni In taril sui cumpere until, noT de cercetarea ce
facemli argtAmil MArieT tale, iar i proci. 1794, Martie 27.
Vel Vornica Breencovénu, Vel Vornicii Costache Chica, Costandintl Caragé
Hatmanii, Vel Log. Fiiipescu, Vet Spa- t., Vet Vorn. Cdmpinénu, Vet
Vornicil Greicli§ténu, Vel Logf.
Cod. XXVII, pag. 32 1V-a.
Anaforaua in ce chipez sei cumpere negustoril peiménteni cantarulti de
untu de pe la locuitoril gi apoi cum veno §i ei la vegustorii capeinläi,
cu hoteiritu
lo Alesandru Cost. Moruzi Vvod.
Dupg, anaforaun Pré SfintituluT pArinteluT Mitropolitli çi a d-loril velitilorli
bowl, care s'at cetitil Inaintea DomnieT mele la Divanil, poruncimri Domnia
mea d-tale vel vist. sui facT poruncile Domniel" male &are ispravnicil judetuluï,

332 V. A. URECHIÀ
DArn in notele acestei pagine o serie de narturi, din earI unele
spre a da de scire tuturoril locuitorilort, sui li so facti ennoscutit ca ca acestrt
pretil sä-sT virnyä untulti la negustorrf pilm"éntenI, iar nu ea altil mijlocil de
silui; asisderea sa facl poruncile DomnieI mele, ca i cárutasri ce timbra prin
sato, stringêndil until, sui lipséscá i sä o optitI. 1793, Aprilie 3.
Pica Inàlt ate Dónme,
Proeit Vol Logf.
Din luminatii porunea M'atinad' tale ce ni s'ah datil prin Pitactí, ca
ne stringemil la unil locil, unde aducêndil si din negustoff prun'atenT, cärora
negustorI pam'éntenI fáckulu-li-se i lorrt socot6la, atat cumphrlitórea cat
bite cheltuelile i eastigulli ce veni, sä le punemil i lora' unil pretil en
cat sä vincjá cantarulil de untri la capanrai, argthmil lirtriei tale, cuí frte6ndil
chibzuire i socotélä, vligandil cuí inaintea acesteI trecute rezmerite era coalla
de untii la locuitorY Po han): 30,1a negustoril" pám6ntenl, si-15 vindea la eapanläl
cantarulil po tal. 15, iar in anulil trecutti 16t 92, flindil lipsri de vite,
clup5 rezmeritä, cu sfatil de obste s'ah fá'cutil o cas'a de until, a vinde locuitoriI
ja negustoriI primênteni o oca parale 12 si jumbtate, si el' vinlä la capanlill
cantarulil Po tal. 18. Acum dar ca ntila luí D-4eil vitele s'ail mal' immultith,
i amil frientti socotéla dupii starea ce se afluí: a vinde locuitoriI la
negustoriI pánAntenY ocaua de untg Po parale 11, eu o para si jumiltate
jos decat in anual trecutil, dar mal multa ca o para peste dece ce era
inaintea acesteI frente resmerite ; aval fa'cutil chibzuire i pretulti Ial cu cat
sä-lil vincrá negustoriI päníantenI la capanlia, unde flindil de fatä i cal-va
din negustorrf pa'mênteni, i fácéndu-li-se socot6la cumpárät6tel" po parale 11,
care vine cântarual Po tal. 42, parale 12 si cele-l-alto cheltnolI obisnuite,
plata cantaruluT, seäMmIntultlbordufuluI si castiga la 10 unulh, care t6te acestea
vinil tal. 4, banI 108. Se envine i elil a-lil vinde la negustorii capanln eantarulit
Po tal. 17, en scHere de tal. 1 la cantara din anal trecutil, i s'ah' multámith
negustorii" la cele-l-alte, färä nimia la bordufg, clicênclti ea se vinde cate talerI
13 si 14 unulil, dar nu ail temeig la vorba bru, cea d'intaiil cui in anulg
acesta urmézä de a se mal eftini bordusile, Bine% i vite uní' multe, s't negustoril
cumperätorI mal mu1T decat in afluir' trecutti, alil donilea elt de si
s'a scrOutti cate tal. unuld la cantaril, din tal. 17 ce era in anulti trecutil, dar
el s'ah servjutil cu o para si jumgtate ce era camOrát6rea in anulti trecutil
de la locuitorI ; care face de la unh eantaril de oca 44, tal. I banI 78, scácj6ndu-se
tal. unult, din tal. 18, mal remane castigatí negustoriI pilm6nteni la
cantara 18 barif i indestulil le este preturile si la locuitori si la negastorI pämêntenI
a vinde la negustorI capanlät ; pentru care la acestea améndoue madele
ski fie lurninatä porunca MilrieI tale clure D-10 vel vist. ca sui. facrt poruncile
Máriel" tale, eátre ispravniciT judeteloril, sui dea in scire locuitoritorti, ea srt scie
ca totii, en cat sunt datorI a vinde locuitoriI la negustoril pltm6ntenI, färä
niel mai multil, niel mai putinti, si care din locuitori se va indrázni a cere
mal multil pretil, arblandu-I negustoriI pä'mantenI la D-loril ispravnid, i friti
de voia loril sä-I sil6scit a vinde cii acestil pretil, cum si negustoriI pä'mentenI
sti scie pretult1 ea eat srt vinqa la negustoril capanlitï, ne mal" Mandil cerero

ISTORIA ROMINILORti 333
ail provoca-Vi reclamatiuni din partea negutitorilora1. In tomult1 VI
Cu anexele vorti urma mal' multe altele.
peste acestil pretil, si care se va Indrrizni, si se va lgcoini a cero mai multri,
srt fie datorti capanlgulti a ar6ta, ca sil se faca pedépsg acelnia de catre Mgria ta ;
iar hotà'rIrea desgv'èrsitil rgmfine a se face de catre Mario. ta. 1793, A.prilie 1..
Filaretti alti Ungro. Vel Vist., Fel Ban, Pi Speit., Vel Yorn., Vet Vorn.,
Vel Vorn., Vel Logf., l'el Logf., Fel Pit.
CA. XXIV, fila 60.
1. Negustorii, peimäntenti pentru &t'Ovil, de a i se pune prefti la telenzea
Din luminatg prunca Mgril tale am ascultat jaiba ce-ail dat Muni tale negutitoriT
pginktenT, ce atl cgsgriT, ceradti de a li sll pune pret la Telemea,
mi se poruncesce ca sil argtil 3.1griT tale; pentru acéstrt pricing, ati mal pina
11gril. tale Negutitorii i alta datrt, i prin vrttafu de Visterie sll poruncesee, cg,
D-toril VeliI Boeri stringéndu-se la unti locil, stt facg cereetare, si se vede
zapciulti cal orgnduit dat lenevira i nu s'ati fticut energhie porunciT, pentru
care sg fie luminath porunca Mg,riet tale crarg viltavil de Visterie, ca dupg porunca
ce are si cea 1-altá jaiba sg dée In scire D-lorg velitilor boeff, ca stringèndu-se
la unti locil sg energhis6scg porunca, flind-cg ail venit i vrem ea a se
lucra cgsgriile. 1793 Iunie 13.
Ve/ Vist.
Anafora pentru preultl mierii, cum s'ad, hotàritü estimp sä fle.
Io Alexandru Const. Moruzi Vvd.
Citindu-se inaintea Domna mole acéstrt anafora a dumn6lor velitilor boeri,
care v6dèndu-se crt cu bung orgnduialg le ail fost chibzuiala ce ati Menta asupra
pretultif mieriT, si ati Amas multrimitT atat negustoriI pgmentenI, eral i capanlaiT,
Intìtrini Domnia mea anaforaua acésta si poruncim Dumitale vel Vistti,
srt facl poruncile Dorania mele de obste. ea sii se urrneze dupil oranduiala ce
se cuprinde maT josti. 1793 August 17.
Peca Ineiltate Dffinne
Din luminal porunca Milrif tale, ce ni s'ail datil, prin pitacil, a tgia pretulii
mieriT, ca cht Sil vandIS locuitoriI vadra de miere la negutitorit pgnAntenT,
cura i negutitorilor pgmèntent fge6ndu-1i-so socotgla cu cât srt vtindIS cantorulti
de miere la capanirti, scotènd.u-li-so cheltuelile cele obisnuite, i dAnda-li-so
castig la dece annul, aretgrnti Mgriel" tale, cg stringèndu-ne la unil locg, unde aducândil
si pe starostea de negutitorT ca catt-va din negustoril ptimêntenT, din ceI
ce string miere, i intrgnd In cercetare, dupg starea stupiloril si a mieriI ce se
aflg In anul acésta, arma a se pune pretrt maT jos deefitti in anul trecutil,
pentru cg In anulti trecut era miere mai puting si se cgdea a se pune pretil
mal mult, darrt ggsimil ca cale, ca si in anulil acesta si cargg vintjarea miereI dela
locuitorI vadra po. tal: 4, crtindestul pretil le este, fiind-cg o dii dela casele toril;

334 V. A. tilltCHtX
Nu ne putemd indoi ea o mare nedreptate s'a facutd luminärarilord
de s'ea, cari neputèndil vinde dupti, nartti, aü fost lipsiti de
meseria lord, dAndu-se privilegiulil altord negutitori streinf meseriei.
Acéstä, nedreptate mare se vede ca paila in 1795 ad recunoscut'o
Moruzi, care serie pitacul0 din 5 Decembre 1795 d'are nazirif Epitropief
ama fecutil socotélg vi negatitorilor pementenT, ca cata s'ara cuveni se valide
cantariul de miere la capanleT, i dupil socotéle se vede ce intre 10 vedre in
treT cantare, vadra po. tal. 4. faca tal. 40. i sail pus vi eheltuiala, de vadrg po.
banT 90; tal. 7 vi banT 60 li s'ati data vi cavtigil ()eco la un tal. 4.84 vi vine
peste tota tal. 52 bani 24, din caro se scad tal. 27.90 pentru treT cantare de
micro ce iese din cJece vedre, cantariul po. tal. 9 vi bala 30; reman tal. 24 vi
bani 54; acevti banT se scada din ceara ce o ie, m'ice din 10 vedre de miere,
11 oca ceare vi dramurT o sute, de vadre a oca una vi drarnuri 50, socotindu-se
ocaua po. tal. 2 vi banT 30; vi dupg ace istä socotéle ce s'ad multlmit vi negustoril
pementenT i capanlgiT, gesima cu cale, ca vi negnstoriT pemantenT sä ven4i1
la capanlilli cantarulti po. tal. 9 vi banT 30, cum vi mierea de prigon iargvT gesima
ca cale, ca se o vanc)rt locuitorii la negutitoriT pementenT, ocaua po. pgrale
41 vi negustoriT plimenteni se vancjit la capanlaT antariuirt po. tal. 13. Dupe
aceastrt socotealg se' iie porunca MerieT tale ceta D-laT vol. Vist., de a face poruncile
MeriT tale &Are D-loril IspravnicI, a fi insciintatT cu totiT preturile; asemenea
vi pentru putinele de miere iaril sá dée poruncile AferieT tale Catre
Dumnélor IspravniciY, ea se dée porunce negustorilor pilméntenT, ca se le faca
potrivitil a fi de Oca oca una vi se iée intrinse o sute oce miere, crt ova ahí
fost obiceiula in t6tri vremea, dará fiindil ce ati aretafil uniT din capanleT, ce o
grua din prtmenteni negutitorT le faca mal marT vi se pagubesc la dara; pentru
aceea la putinile cu iniere, 86'0 pue negutitoril prtmentenT dangaila 'Uf vi
capanleiT se vcie ce dela cine este vi a cui este ? iar hoterirea cela de sevarvita
remane a se face de ciltre M'Aria ta. 1793 August 14.
Vel. Vist, Vel. Bar, Ye,. Vornir, Logf.
Raspunsulii Domneseii ce s aú datù' in dosul jaiba lumineirarilor.
Fiind-cii acevtI laminalrarT impotriva nartuluT Domnesc se cutéze a viudo
ocaua de luminerT cate 25, 26 vi 27 la norodula seraciloril de obvte, vi numaT
la cate un omil muvteriti de loca, veinte vi cunoscutti, vinde dupg Nartii cate
23 de parale, i 1110 acésta na lipsea tot-déuna pe deasupra Domnia de le fama
oranduialg de sea cu nume pentru trebuinta politieT, i ca t6te era le rema vi
orenduelT, iarevT urmetorl nu era nartului; pentru acea dará, ea se lipseseg
orenduelile, vi acestea tate, ne maT putencla suferi Domnia ale lar réle urmerT,
ail redicat luminerile deasupra lorrt vi le a clAtil asupra negustoriloril, iare
pentru paguba ce qicti mi li se pricinuesce acum la acesta, Domnia ail purtatti
grije la acésta vi ati data poruncile cobea cuvincióse de armare -vi a nu li se
face niel o nedreptate, atata numaT, vol luminkariloril, ca dreptil adefera, in frica
luT D (lea se aretaff suma sedal' ce avetT, vi o va prirni negustoriT ; acésta
este respunsti vi porunca DomnieT mole, fiind-ce maT mult este cuventulti
dreptatea a und multime de norodil intregil caril puitimesdil, dedil a putinT
lumingrariloril acestora. 1793 Decembre 30.
Cod XXII!, fila 100.

ISTORIA ROMINILORt 335
epistatulii Agiet ca sä infáti§eze pe lumintirarit vecht cu negutitorit
ce tinü acum cherhanéoa luminärilord de sëil §i sri intrebe pe
lumtatrarii vecht de primescil conditiile din hrisovulü acordatti negutitorilord
i primindri sä se lase fabr.catinnea luminarilortit de s'U'
tot la vechii lurnmnrirari, iar neprimindil sä se faca chibzuire pentru
pretuld luminärilord de sed cu care se cade a se vinde -Inteac6stä
vreme.,
Pitacti la Mitropolita, la boeriI DivanuluT impreunti si ca vel Vistiera, sil
se adune la un laca tunde adunand D-luI cinstita i credinciosil boerulil DomnieI
mele Constan tin FiUpesctt biv vol epistatalti agieI pre brésla lamintirarilor de
cérti, s'A lnatI sérnii si sil s)cotitI ea deamAnuntul, adicri cand cine-va va da ama
ca sri facii fächl, CAVA cheltuialA m rge la una oca si cata platil se envine laminiirarilorti
a lua pentru lucrulti facliiler la tina oca?» Cere Vodti sil se ficseze
(pro/ pe dreptate». Moruzi ordonl epistatului agieI, ca chiar astä41 s'A se faca
Adunarea «si sri ne aducI anafora». 1793 Martie 4.
Cod XXIII,
Pitara catre boerii epitropi de a se pune narta lumincirarilora de sefi.
Io Alecsandru Costandinti Mor azi Voivod
Dumnévästril nazirilorti epitropT, facemil DumnévástrA In scire, cii ditprt
destularea de sea ce din mila luI Dumnecjea ati fost In timpulti de estimpil,
trebuintil e de a so socoti si a se pune la socotélä si nartulti luminririlortí ca
un pretil mal' cuviinciosa; poruncima D véstrti, ca adunandu-vé la una loca,
unde adacênda D-luI epistatul AgieI si pe lurtaintirarI, çi fácênda le socot611
chibzuitT nartulti luminärilor ce so cacle inteacéstii vreme, dupI) indestularea ce
este de seti prin cumplirare dréptA; si s'A arlátati Domniel mete In scristi ea anafora.
1793 Octom. 17.
Cod XXIII.
4. Io Alecsandru Cost. Moruzi Vvd. igprd. Zem. Vtah.
Cinstita i credinciosti boerule al DomnieI mete, Dumnéta vel logf. de téra
de susa, facêndu-le Hrisovula Doraniel mete clupe cum ama poruncita Dumitale,
sri intre in Hrisovil i acestea ponturi, care se gAsescti de caro Domnia mea
ca cale, Insä cercetarea acelor liude 20 poruncimil s'A se faca inaintea DumnéluI
'[el Vornicti al politia Bucurestilor. 1794 April 21.
Cod. XXIX, fila 131 verso.
Prea Inedrate Dcimne,
Vel Logof.
Dupé jaiba ce ari data InAltimeI tale epistatii Mum-HanagiI, ce &I
epistasia lumAnArilora din BucurescI, fAcélida ruglíciune ca in Hrisovul ce li se
va face de calre InAltimea ta, sri li sil pue si acestil pont il, adicA : calad alta dula'
vreme a lua epistasia acésta, sil ala a le intárce t6tA cheltuiala acestora ca

336 V. A. tIRECHIÀ
Din causa de secet5. pátimindd stupif, a fost lipsd de céra. Domnitoruld
ordoná Divanului sä aduca de l'ata negutátori cerari §i sá,
Ilxeze pretulá cuviinciosil al cerei §i al vinderei luminäritord de cerä.
29 Decembrie 1794.
Cod. XXIX, fila 7 verso.
Asemenea narturf se aplica nu numal in Bucurescï, ci i in judete,
precum p6te vedea lectoruld din actele ce aducemil aci in notA §i din
volumuld de anexe. 1
pagaba ce li se va Intampla, de impreung cu dobilnda banilor, i sil aibg voie
a ggsi qi liude 20 6mera str5inT pentru trebuinta chervaneli, cgrora sg Ii s5
plgtéscii dajdia lord la visteria Mgriei tale, cate tal. 6 inteun anil de liude, mi
se poruncesce de cgtre Ingltimea ta, ca sil le teorisescil jaiba ca cererea ce facli
pentra acestea madele, i sII arisArt IngltimaT tale ; In§ciintezil MgrieT tale, Cil la
cererea ce facil, pgrerea mea este inteacesta§rt chipa: intaid pentru charban6oa
ce de isn6vg o facil ace0 epistatT, afarg din targil, numaT §i numaT de trebuinta
pentru douil lucruff, ce putea da zaticnire orwluT, una ca siti nu
se Intample vre-o aprindere do focil la facerea lumìmnilriloruí, i al doilea pentru
putórea ce se film, dad vor pretendirisi alta ce se vor scula a primi epistasia
acésta, sá fie datorI a le plgti acestora tari cheltuiala ce vor face pentru acéstg
cherhanea pang la isprgvirea ei, dupg catastihu ce vor ar'éta i dupg pretuirea
ce se va face de lifeimer-baa i de altI me0e11: lemnarT cu. pracsis ; asemenea
. . , . . . ce se va ggsi inteinsa, sil aibg a le plilti; al doilea,
cand pana la dila anT de &id ail luatri ace§tia epistasia acasta, vor crtuta altl
a o pretendirisi acéstg epistasie, pentru cata pagaba li s'ar Intimpla acestora,
día fgrrt de veste all luatil acéstrt epistasie, qi all luatil marfil cum all putittd
atunci sg fie datorT aceia a le inplini tal pagana, care pagubg ce vol.
arta sa fie teurisitg de negutiltorf 6menI cinstitI i cu pracsis, de acestg epistasie,
iar cand dupg duol: ara li se va lua de la mana acestora, n'ad a pretendirisi
pagubg; al 3-lea cand toti: acoja vor cauta a se impgea cu epistasia acesta
pentru catg, marfil de sed se va ggsi strinsil atuncI de ace0 epistatT pentru
facutul lumgngriloril, A' fie datori: aceia a o primi ca banl: gata, cum i dobanda
baniloril de cánd ar fi cumpgratil ace§tf epistatI seul ce se va ggsi atuncT. Asemenea
srt fie datorT aceTa ce vor pretendirisi a lua epistasia acésta, sg le o
respunzg pana' la un ban, fiind-crt i lunigngrarilorr celor vechT, cand li s'art luatil
acestg epistasie de asupra lor, atat marfa de seil ce s'ad ggsit la d.6-n§it le ad
rèspuns In banT gata ace§ti epistatT, d'A i dobanda banilor de cand ail fost
cumpgratil marfa ce s'a ggsit la (.1.6nOT.; al patrulea, pentru liude 20, ce qicti ert
all trebuititä la cherhanea, eI vor fi 6menT. str5inT §i fgrg de pricing de dajdie,
le va plgti dajdia lor la visteria Mgriel tale; iarg, hotarirea cea desgvar§itg,
r6milne a se face de catre Ingltimea ta. 1794 April 21.
Vel Aga. Pand polcovnic Pitar.
Cod. XXVII, pag. 6. VI.
1. lo Alecsandru Costandin Moruzi Voevod.
Credinciosil Boerule DomnieT mele Alecsandre Cocorescule biv. vel Serdaril
ispravnicil judetuluT Ialomita, sgngtate! ama vèjutil Domnia mea in§ciintarea ce

ISTORIA ROMINILORil 337
Brutaria in DueureseT nu era tot-déuna o blind spec ulatiune,
asemenea niel mAeeläria.
Pe deoparte, in 4 Iuliu 1794, Domnitorul conv6e-a adunarea yell-
¡flora boerl halea i mazill, sub pres.edinta Mitropolitultd i le trimite
fad pentru Têndarea panel de acolea, la care-tl féspunderuti, cii prieina ce argri
cumca acésta curge din mieèlia acestorti duoT brutarT ce se ung aeolea, nu este
euvanta de indreptare, In vreme ce putear a lipsi pe aceT miel de meptepugulti
acesta pi sil oranduescI altiT, pentru ca nu este suferita in jud. Ialomita, acolea
unde este indestularea grauluT, a se vinde acestil fela de pane mica pi prósta,
ci darti de este pricina aceasta, itY poruncima Domuia mea, sii gäseseT alti dmenT
de intelesti, ca sit i puI sit luereze meptepugul aeesta, ca sa vèncla panea dupti
nartula ce tuna randuitti, clri nu potti srt se plangil de vre-o pagubtl, co va
fi folosula pi alipveripula bnl, iar pe aceT srt-I lipsescI din traba acésta ; acéstalT
poruncimil. 1793 Noemb. 18.
Cod. XXVI.
Carte legatei la ispravnicii de lalomila pentru pöne, ca sà se vendci cu 20
dramuri ntai nzultú de cum set vindea fit Bucuresci.
Credinciosil Boerule DomnieT mele Alecsandre Cocorescule biv. vel Serd.
Ispravnice ot. sud. Ialomita, 1i facema in scire, cii dup.() ce din acestil judeta
iese t6ta. zahareaua cea maT multa care hranepee pi politia Bucurescilor, pi din
care se trimite pi la Tarigrad, a vedea Domnia mea acesta fela de pane mica
pi prósta ventOndu-se acolen, nu o socotim aittí, f Ara de numaT cii orT aT cadutti
la lenevire si nu grijeseT de tréba dupti datoria slujbeI, sOil di ar &Weil la vre-o
pleonecsie si te-aT ajuns ca brutariT, luandu.-le rusfeta pi pentru interesa
lapT de vèndri acestri fela de pane mica pi prista, de care se jalnesce pi za
bitulti de acolea i alti cal'étorY ce cal6toreseti ; pentra care hail ca
deschidi ochrT, ci cusururile ti s'ali prea immultitui, i Iti poruncimti
strapnicti, sit daT nizamulti brutarilora, ca t3t-c1.6auna ca dotn5-4eci de dramurT
mat multa sä se vênda acolea panea, &cat panea Bucurescilora, i sit nu
andimil iarapT Intealtti chipti, ca na ti se va maT trece ca vederea nicY un
cusir, ci veT eadea In urgie. Acésta. 1793 Noemb. 9.
Cond. XXIII, pag. 179.
Carli la tóte judetele, cari trimìsü impreuna Cu narturile.
D-v6stril Ispravnieilorti ot sud . . siingtate! facemil In scire
pentru t6te lucrurile mancariT, la felarile baciniilora streine i la cele de aicT,
i pentru plata lueraterilorti i pentra cherestele, i pentru t6te altele cate sunt
trebuinci6se obptieT, fackdu-se nartO, precum se envine, ca clreptate a se vinde
a se plati Inteacésta vreme i pecetluindu-se de ears Domnia mea, iata se
tritnite pi la D-vdstra copif asemenea. Dec1 v.6 poruncimil Domnia mea, ca acest
nartti .sit'la facetT sciatil i cimoscatti tuturora de obptie; pentru care sa i grijeseT
ca luare aminte porunca, In t6tii vrernea, ca nu nu numaT impotriva
nu aflamti vre-o scemp'étate de maI mare pretti, ci Inca. unite dintr'acelea ce
sunt lucran l do Ora care dupa afana so aducti in BucureseT, trebue pe afara de
unde se aducti in locti, sti fie maT eftine dead vinde in BucureseI, undo
Mori% RomAnilonl de V. A. (Nola. Tom. V. 22

338 V. A. URECHIX
plangerea brutarilora, ca nu pot face indestulare politiei din pricina
CL nu mal sunt bucate la térga §i cate putine ce Nina sunt fórte
scumpe, indemnandu-1 sa faca chibzuire ce este pricina nevenirei bucatelor
§i a scumpetei? §i sa aréte Martel sale mijlocul inlesnirei, pentru
indreptare, §i pe de alta had cum pedepsea pre un nonerocitti
brutaril la 14 Tulle acela0 anti pentru ca scosese pane lipsä la oca :
Pitac la Vel aga, ca pe brutarula Christodor, ce i '1 tramite cu vataf al de
Visterie sa-1 pi mane in têrga la trd rasptntiT sä-1 bat): ca cate 50 toiage
la Wpï si apd din mijloculh rèrgaluT srt-1 trimetT la ocne pentru ca a scos
pane lipsh' la oca si «din nartil impotriva strasnicelora porund ce avernil date, »
e brutariT din Bucuresd nu se parasescil de r5u naravnlil i netrebnicia Lora,
dupa atata silinta ce se face la nizamulti acesta i dupti atatea musaade co ail».
Veda mai ordona, trimitindti agal' cartea de ridicare a luT Christodor si de tramitere
la ocnii, ciar dupa acésta sa string' pe toff brutariT i sa le arsétT hotarirea
Domnid mele, ca de se va maT gasi la vre-unul lipsa macar un drama
din nartulti ce le este data, inaintea pravalid lui pe acela liii voma spanzura
si nu se va putea indrepta Cu cuvtintil cA s'art inselat, ch'd Inselticiunea
gresala sa o fi filed si sti o faca si la maT multi iar nu llama la patina.
1794 Julie 14.
Cod. XXIII. fila 263 verso.
La finea anulul 1794 Dommtoruld face until. felt% de monopolfi
din brutariT, cum am vOutti mat' susu, ca a fticu LA Cu lumindrile de sèui:
12 brutar): dintre cad' numal Vasile Väcaralti, NeculaT Gropesca si Dragomirti
Ciohodarulh' stint Romani, iar sunt armenT séti grecT, se léga
prin zapisti, din 24 Decembrie 1794, cA vorti tine p011th ca indestulare de
pane si cA vorti pazi nartulti, vind6ndti panea cate dramtui 50 de o para.
a5 deosebire cu adusulti, ce se incarca la pretula nartuluT. Bocurescilorti ;
fies-caraia sA daff nizamulti loro a urma dup5 acest narta.-1793, Aprilti 13.
Cod. XXIII, fila 43.
1793 Decemb. 20. S'ati Matti porunca legata la isprsvnicil Sacuenilorti
trimitandu-Ji-se si o pane ce s'ati trimisti din acestti judetti, care dupti ce este
mica de totti, apol i prásta, si cum ea brutariT s'ati indreptata aruncanda
pricina asupra ispravnicilor, cum ca le da chila de grau ate tal. 19, si deaoea
urinòza a vinde i panea inteacestti chipti, poruncindu-li-se ea sit dea nizamula
cola cuviinciosil spre a se vinde panea alba, curatä' si mare, cad acum era
a tTimite Maria sa ridice pu urgie pentru urmare ca ac6sta, dafl ail mai
trecutil cu. vederea, iará dad i dupa acésta se va insciinta ca nu se urméza
acésta poruncit fauna vor fi aridicaff.
Cod. XXIII.
1. Cod. XXIII, fila 162.

ISTORIA ROMINILORO 330
pan la 15 Martil viitoril, de cand Domnitorulä are a da acelorit brutari
zaherea de grill pe batir'. Acestil zapisil HUI dar' brataril, Domnitorulti
concesiunea de-a le reduce nartalti, panä atuncT lucrlitoril, din 55 dramurI
de pane la o para, la 50 dranturT.
La 25 Decerribrie 1794, Domnitorulil vestesce acestä regulare luT vel Agal.
Deja in 19 Marfil 1791, Domnitorula cercase ì monopolul maceprecum
se dovedesce prin actele ce ama' aci in notä. 2.
Este utilti sd reproducemn aci actele unuf ajar dup6 care se fixa
nartulii cdrnel. latá-le:
Anaforaua naziriloril cutieT, din 5 Octombrie 1794, vestindä cil, dupe poruna
ají fäcutii ajar pentru hotärirea nartulul ami de yace', deci prin unti
boerinasä credinciosil dintre al II-lea epitropT si unti zapciil reprezentandri pe
vol Aga, s'al cumperatil la oboril 3 vite, care de vä'taf al de mäcelarT,
fiindä de fatil brésla si 6nuniT epitropieT si a luT vel Aga. S'a Menea socotela
urmätere :
Tal. Bani
Cumpérdiérea
41 60 camperätórea a 3 vite, insil:
Tal. Baza
17 105 boulal celil d'intaiii
12 60 ala II-lea boti
11 15 o vacrt
41 60
2 42 se incarcrt cheltuéla la cate 3 vite, insil:
I. Cod. XXIX, fila 6.
2. lo Alccsandru Costan. liforuzi Vud.
Cinstitilorit i credinciosiloril Boerilorä Domniel: mole, Dumneta biv. ve!.
Spätaril Väcärescule, i D-néta ve]. Hatmane Caragea, i D-néta vol. Spittarti
Mana, i D-neta biv. vel. Tist. Epistatule al AgieT, i D-néta vol. post. fiind-cii
MilcelariT politieT Bucuresciloril prin juílbile ce ne-all data aretil pricinuirT de
ne-urmarea nartuluT celll curgetoriii la vénlarea chniT de in lestularea politieT
fiind-cii pentru alisverisulti acesta se gäsescil i aIí negustorf, carl voril
ióe asupra loril treba, ca urmarPrt nartaluT, unde i ca sii nu-0 p6r4iti milcelariT
aliveriLtluí acesta din maná, cand vor fi urmatorT, de aceea oranduimil pe
D-v6strii, sti ve adunatT aicT la Dotunesca nästrit Curte, unde aducenclä D-neta
Epistatule al AgieT pe catT-va rnaf chliirghiä din brésla milcelariloril, si aretandu-se
fatil i cei cari se afluí primitori trebii acestia, sII cercetati D-vestril,
si sil faceff pe nulcelarT sii intelégil a fi urmiltorT si primitorT, ca
p6r46 acestä alisveristi din manele sale si se veril cgi in urntrt, de care sil
arätatT DotunieT mele in scristi nizarnul ce atI datil.-1794, 161.0, 19.
Cod. XXIII, pag. 223.

340 V. A. URECHIÀ
oca *dramun
300 400 ati Iesitti carne de la cate trole vitelo
45 se scade scä'Onlêntul clima de vitrt cate 5 oca
285 100 Aman() spre vb'nciare
19 ail l'esa ser' de la cate trole.
Tal. Bata
Tal. BanI
70 Yerbaritulti la cate trole
30 vama scaunelor ti
1 15 simbria argatiloril.
2 42
Carnea §i séulti ce aú e§itil de la cdte trele vitele.
Aiarubi
21 48 pe oca carne 285 si dramurI 400, bez oca' 15 scil0m6ntu1ti,
socotindu-3e ocaua pe parale 3.
47 60 dup6" 3 pel, ce s'ail vêndutil una cu alta ca arestil pretil,
5 84 dup6" 19 oca seil a cate 12 parale oca, dupr) cum véndil mricelaril
la luminaria de seil,
45 pe 3 limbI, una cate 5 parale,
54 pe 3 perechi de rinichi, a cate 6 panda,
54 pe 3 perechI ficatI, a cate 6 parale,
45 pe 3 perechT bojogl ea mima lorti, a cate 6 parale.
18 pe 3 schimbele, una a cate 2 parale,
18 pe 3 muro, a cate 2 parale,
9 pe 3 fundad, cate 1 la para,
18 pe 3 spline, una cate 2 parale,
48 pe 12 picere, a 4 banI unulli.
47 21
43 402 se scad capetelo ea tóte cheltuelile lor.
3 39
Adica tal. treI i banI treI-(jecT i noug r'émanil macelarilorti
citstigil de la 3 vite.
EpitropiI maT adaugil, ca" acestil castigli va fi mal mare, cacT nfacelariï
vorti castiga inca cate 2 parale de la matele de vacg, ce le usucà si le v6ndil,
asemene si de la ctírnele framúse ale vitelorti, mi se vèndil pentru peptenT,
imamele, plasele de cutitli, s. a. Mal. vêndri si din códe, carI sunt maT bune,
asemene i ficatulti nu'lli vêndil deosebitil cum e la ajar, eT l'Urea impreunil
ca carnea, la cumOrlitoff. Apoï mai castigli i prin faptulti crt cump6ril vitelo
pe afaril ande sunt mal Ieftine. Decl propunil, ca sa se véndil carnea cu nartil
de 3 parale la ocil.

ISTORIA ROMANILORt 341
Domnitorulti aprobit acestii nartil la 5 Octombrie 1794.
In 20 Septembrie 1794 epitropiT deja aretase Domnitorulttl, cii din causa
secetel vitelo se vfindil fórte l'eftine i cii clec): macar carnea s'a' fie ieftinä la silräcime.
Propunti el nu maT e trebuintä de atar i sä' se ve'nflä carnea de bott
§i de vacä cate 3 parale ocaua.
Domnitorulä incuviint6a, la 23 Septembrie 1794, acest nartli.
Cod. XXVII scara 16 fila 77 verso.
Narturile pentru lemne de focil i cherestea §i alte producte aduse
de téranI, se impuneatt de catre anume functionarl cu modalitalea
prevëcjuta in urmatorulii acta:
Prin pitaeuRi de la 5 Octombrie 1793 Moruzi poruncere nazirilorìl epitropieY,
ca srt ränduiascit 4 dintre epitropii mal" miel', srt m6rgä cate unulit la
cele 4 podan Y marY ale Bucurescilortí, in pele cand este obiceiii a veni ,la
Bucuresdi lemas de focil i cherestele; i acolo, la margine, av'endfi fie-care
cále unit catalogit do narturile felurimilorui, sä insomne ea tibi§irtt [pe loitra
caruluT, pretultt fie§te-cärni carit; asemene sii Insomne qi cele-l-alte lucrad ce
aril voni in Bucuresd, tot ca pretulil prevOutrt in catalogalit de narturY; asernene
§i in lä'untrulti t6rgultd, sii tal grijä' boerii nazia a privighiea &di se
päzescri narturile de cätre v6nOtorT. i cumph'rtitorl, i pe cine voril gäsi nepäzind
aceste narturT sä'l insciinteze ]Jomnitorulu.i. Domnitorulä le mal' spune
cä a insciintatti pe Spätarulti qi pe epistatulti .A.giei, ca sii punk' slujitorT aT
spatärieT pe la marginile Bucurescilortt, aci s'ail aflat cii una TestI afaril din
Bucuresd inaintea careloril §i Inandti ca felurite chipurst pe Orad in cóce §i
In colo, ne urmändil a cimpèra din t6rgil de unde se cuvine fieq-carele
cumpere §i ea acésta fac ca multY. sä ducii lipsii; poruncesce ca i ei, naziriT,
srt grij6scrt de acésta.
Cod. XXIII, fila 155.
Narturile impuse la productele ce toranii aduceaft de v'èrlijare
in Bucuresci, nu eratí de ajuns ca s5.1 impedice de a veni ci mai
5. In iarna anuluI 1793 tèranil nu mal veneati Cu lemne In Bucuresd, precum se
vede din urmät6rea anafora:
Prea Inälfate Ajmne,
Insciintrtmti M'aria' tale pentru locuitorii t6rani, c acum fie§-care
isprävitil manca hrtinii §i din ce pricinit nu §cim, fä'rä de cät vedemä,
cii§i cale lemne se aducea de focil pana actitud, ati contenitti, i pätimere
norodulu din orasil pentru lemne; pentru care gäsimil ca cale, sit fie ltuninatä
porunca M'aria Tajo critre Dumnélorti ispravnicil acestorti trei judete : Ilf ovil,
Dambovita §i Fiara, ca sä d6a porunci pe la zapcia pIuíi1ori, sii porn6scil pe

342 V. A. URECHIÀ
Intimpinati §i alte greut541, ba §i AfuirY, a§a incAt lnsui Moruzi nevoit
fu sa dea urm'At6rele pitace:
lo Alecsandru Cost. Moruzi Voiv.
Cinstitilort1 i credinciosT boerilorti Domnief Mole, Dumnéta vel. spat. i
D-néta Epistatule al Agia, ea pricina nizarnaluT ce s'ail datpentra vèndarea
lemnelorti de focti, ca sil fie oranduiti, atat de epitropie, cum si unti cima
pentra pa la 4 marginT ale podurilorti marI, cat si de la D-v6sIre zopeff,
spre a nu ingada pe locuitoril Orara a intra pe alte locuff, s'a adusa tréba
la catahrisis i u7milff nesuferite Domnie'l Mole, s'a data porunca Domnig
Mele catre D-lorti Naziril EpitropY, ca s ridice pe fies-care oranduitil al epitropieT
de la tete podurile, a mi mai fi, si s'A lipsésca din tréba scésta, ca sil
fie slobodf locuitorii a intra vinde lemnele, care cum va patea, la norodulti
de obste ; dar si D-v6stra va poruncimil deosebitil, ca sii datf strasnice
porund zapciilor I si neferilorti D-v6stra, cum si capitaniloril de pe la respintiile
marginilora, sa le pon/mesa' D-néta vol. spat. strasnica, ca nu cum-va
si cu slobodenia icésta despre oranduita epitropT, zapciT i neferff D-v6stra,
faca vre-unti feld de urmare, off a iesi inaintea carelorti si a le trago in sita,
Ineoace si In eolaa, off vea-ce alt-felti de superare in vre-un felti de chipti
si silii locuitoriloril, ci si fie slobodT, precum icemìí, a'sì: aduce lemnele in launtru,
si a vinde care precumti va putea, filcendu-le zaptil negresitti, i cercotanda
de urmarile bru, ca si le aflaff si s'a' le venitf de haeti.--1793, Noom. 23.
Cod. XXIII, l'ag. 181.
Pitacii la Vornicu Grecénu, ca set reidi.e pe cei oreinduili de Epitropie
de la poduri.
Cinstitti i credinciosa boerti DomnieT Mole biv. vol. vornice Scarlat Orecene,
Nazirule al epitropief, fiind-ca ne-amti pliroforisitti Domnia Mea, ca en
locuitorff de prin tete satele, a veni pe teta septemana ca lemne la Verga, ca
sil cumpere toi ceI ce ati trebninta, i sa, le platósca dupe asezarea nartului
ce este intaritil ca luminata ponina, subt pecetea M'ara Tale; de aceea Insciintamil,
si cum va fi luminata porunca Inaltimil' tale. 1793, Noembrie 13.
Scarlat Vornicu, Constantin Vistieru.
Io Alecsandru Cost. Moruzi Vvd.
Dumnéta cinstitil i credinciosti boerule Domnief Alele vol. vist. sii fadf
poruncile DomnieT Mele la acestea trei judete, catre ispravnia, ca sa indemne
pe locnitoff a aduce lemne de foca pentru trebuinta politici, fiindil acesta si
spre alisverisulti lori. 1793, Noembrie 13.
rel Logof.
Cod. XXV, filo 90.

ISTORIA ROMINILORT:J. 343
pricina Nizamului: ce dupii anaforaua D-t6le s'atí datil spre a fi oranduit): de
la epitropie la patru margin): ale podurilorti marl: cate und om, pentru carele
Cu lemne co vinti de v6ndare in BacurescI ati adusti tréba la catahrisis
urmtirI nesuferite DomnieI Male, IV poruncimil sg rididipe fiN-care de la kite
podurile a nu maI fi si sil lipséscg de la tréba ac6sta, ca sul fie slobodf locuitorn'
a intra i a'): vinde lemnele, care cum va putea la norodulti de ob0e.
1'793, Noembrie 23.
Cod. XXIII, fila 181.
Pitacu Mire D-lui vet Agd i Mere vel Spelt. a da nizani rapciilord
D-loru i altora, curi iesü pe la ndirgini inaintea careloru cu cherestele
iéÜ §.1 dau pt. la prieteni.
S'a insciintatti D-torulti cg mill' din zapcia breslelord i alta din politic
obidnuescti a iesi din Bucuresei afarg la campti inaintea carelorti ca cherestelo,
Cu lemne de focil, cu yard, etc. le tragti inc6ce si incolea pentru prietenI
pentra aid lord folosti» sub pretexte felurite eh' sant DomnescI, ea beeresdf
; pentru acea D-torulli poruncesee numitilorti boerI gdupii cuing no pliroforisimti
Domnia mea, cti 0 In anulti trecutti ati fostil datti acestti nizamti»
ea sil dea strasnicg poruncg zapciilord din breslele D-loril, cumil si la toff de
obste, ca sg se pgzéscti de unele ca acestea; apol: Spgt. sg dea poruncti capitanilorti
de la strgjile dupe marginY, ca off pe cine va afla in acéstg urmare, fie
oniti domnescil, boerescti, m-rescii, zapcia aid breslelorti, etc. stilt.í pnin(ut i suí'lul
dea pe mana D-rulua tea venimti de hacil ; apoI le recornandg ja
ei cate unti catalogti de narturf ca sg priveghieze i ei ca boeril nazi"): al
epitropieI.
Cod. XXIII, fila 158.
Pitacii din 16 Octombrie 1794 la biv. vel. Post. Epistatul
pliroforisitti Domnia Mea, cum cg Delia, i Tufeccia
alti neferI de afaril i arngutT, la Vole de térgulti ()borate., orgulti co vine spre
vèn4are liti luipescti i atatil la mgsurgtóre facti locuitorilorti nedreptate, cat
siluire, luandu-lti MI de voia lorti; porancimil D-téle, ca sul oranduesdi unti
zapciti agiescil inteadins la ()Rao de Wrgti, ca sg se afle acolo de fatg, pitzindti
ea sti nu inggdu6scii ilia' de cum pe nimene, nief de a face niscare-va
nedreptatl la m5surgt6rea locuitorilorti, nicI de a'f lirtipi i lua bucatele in
silg; iar pa carele impotriva poranceI n6stre va face herechet ca acestasT, sg-lti
primp' pe unulti ca acela i sul ne insciintezI.-1794, Octombrie 16.
Cod. XXIII, fila 295 Terso.
Pitadi la Epistatul Agiei biv. vel. Post., din 4 Oct. 1794.
ne-amti inseiintatti Domnia Mea, cum di unit' din nefera Agiel
precum ci alta îmbräeândul porta de neferI si de dela, lad 0 hrtipescil In slid

344 V. A. URECHIÀ
carele táraniloril ce vinti i iesil din Bucuresa, ca nume de trebainta curta si
le diirvilrescil la ale lor trebuinto porancimil D-téle, ca tuturor neforilorti
srt le daT nizamuld i sr le poruncesa strasnicti, ca sä se fer6scr do unele ca
aceste, a nu mai supera vre-unti locuitorti i crnd va fi porunc i trebuintr
sil daT tescheréoa D-t6le sub iscrliturr, pe cite caril sunt trebnincióse si co
podvildil ati s facil, ca mal multit armare sil nu fria peste trebuinta ce va fi
poruncitr. lar carel altuld se va grtsi inteacéstr armare, streinil, Mil de tescherém
01 a D-litl" ve!. Spatar, séii a D-lui vol. Uretras, trilgêndil si
superandti carele locritoriloril, darvilrinclui-T la trebile toril,
insciintezT Domnia Mete. 1794, Oct. 4.1
NB. Asemenea ordinti s'a trilmisti ca aceeasT datil la vel. S'Atar, pentra
coi din brésla spiitrria, si la ve!. Cilmitras (biv. vol. Post. Epistatatil cilmirrtsia)
pentru ónieniï cartel: del i tufeccil
Numai grAdinarii pretindd a nu fi supini la nartd, pe temeid
ard avea asemenea privilegia din vechi. A Moruzi, pAnd in fine le
recunósce in parte acest privilegia, dar ca una temparamentd careld
va putea vedea lectorulti in actele de la nota de aci. 2
1 Cod. XXIII fila 280
2. Grildinaril se jäluescil luT Yodr, in 26 Iunie 1795, cr zapciiI le iea
'Anea lord si a copiilorti, cui veril sil le faca nafta la zarzavaturi, lucru ce
alta datä n'a maT fostd «tupe cumti avenid si carti de la luminatiT DomnY
In cari ne aprirr de nlrtil la zarzavatuel». Se 1.60 csä fimil sloboli si de acum
inainte a vinde frr ne nartil cil filr de nartil mal' bine se eftinescri» iar
Mandil-se nartti, fites-care Içi aseando zarzavaturile si le vinde pe ascunsti,
niel o dará, nu sunt ef tino ».
RobiT milria tale, Noi grd dinar*. din Bucuresci.
Domnitorul pune pe acéso5. jalbi unnit6rea resolutiune :
«D-ta biv vel Post. Epistatule alti Agia, de ar lì urmatil jaluitoriT grrtdinaff
viblarea zarzavaturilorti in pretil cuviinciosti, mai v'èrtosil acum cfind
din mita tul' D-4eil verdeturile sunt indestute, nu ar fi fostil tmbuintii de
nartil, dar pentru tricomia lord, dreptatea i trebuinta armézit de a nu-T ingrdui
sil v6'110' camil vorr vrea d. Ca tole acestea sil vec;11 sinetinite Dornnesci,
ce cjicti cil ad vi s'A facTDomnia mete anaf ora inscrisil. 1795 Junio 26.
Epistatuld agieT Al. Gherache, la 1 Iulie 1795 presenta anafora, in care
spune, di a cerutti gradinarilorti sil presinte sineturile DomnescT ce 4icil cil
ati, dar n'ad infiltisatil dedal o anafora de la 1782 Miff. 25, a D-lord boerilorti
EpitropT, ce era pe acea vreme, intilritit de M'Aria sa reposatalti intru
fericire Nicolae VodIt Caragia, in caro serie, cil in luna laI Aprile scotêndii
verdeturT in tèrgil, milcarti de si era trafanda, dar la v6rilare cerêndd pretil
nesuferitil s'ad socotitti atuncT de li s'ad pusti nartli, iar la urmii, fiind-cil tole
sernintele prin crescere s'ad ajunsti si cele puse in nartd ca sume de fire ce

Sd nu se créqd c narturile se märginescii la articolele de in
destulare mai sus enumerate. In noth ddmil un nada general, propriu
a ne da oglinda intregei activitati comerciale i industriale, ba §i a
situatiunel muncei teranula
are adäogindu-se inca putine le pricinaesce pagube (?) ; iar cele-l-alte zarzavatuff
coboritti fäcéndu-se jum6tate din pretulti nartulu çi eät merge
se tot pog6r5; deacea aú Osad cm cale, ca nartulä bru s lipsesca. Asisderea
mai ar6,trt i altui anafora ca 16tti 1787 Initio 30 iaräsT a D-lorti boerilorti EpitropI,
intra care çlice, cä t6te cate sunt trufanda sä le V6nrjä la obste dupg
starea vremeT, adicii cum le va fi crescerea, clic! une-orI fiindri timpult1 bund,
desinesI se eftenescil, fiindil multe, iar alto off nefiindti ploI la vreme, se facti
mai putine i li se mal' suie pretulti ; numaI el sii fie datoff de a nu le precupi
cu v6n4area mai multti peste ceea ce se cuvine la fiesce care vreme ; iar
alto legume ce face prin grädinT, adicK usturoiu, fasolea, mazärea, bobulä
sl orI-ce alte, acestea t6te sil le v6nIti duprt nartulti ce se va hotilri de Domnie....»
Domnitorula ordonä :
geändil insiT griidinariT vorti aduce vordetuff in tèrgu, de véntjare, sa fie
lob* a vinde fär de martti, iar precupetif, fiind-ch le campera si le precupesa',
porancimti sä fie urmiltoff nartuluI, ce primindulti, precupetia A' le fie
slobodä, iar neptimindultt sä" fie ca total popritI. 4795 Iulie 8.
Cod. XXVIII, scam 6, fila 70 verso.
1. Pituft la epistalii Epitropici a se punc nart lacrurilorit ce se vendu
in politie.
lo Alexandru Costantinft MOrtiZi, Vvod. etc.
Pr6 Sfintite pärinte Mitropolite i D-trä cinstitT i credinciosilorti boerilorrt
DomnieI mele : Dumitrache Ghica biv vol Banti, Scarlatti Grecttnu biv
vel vornicti, nazirilorrt al* EpitropieT. trebilorti de obste, fiind-ca ne Insciintämti
D-nia linea curn cti unele din lucrurile ce se v6ndti in politie spre trebuinta
noroduluï de °Me sunt la pretulti lorti scumpe peste mkurä i fiind-ca voimrt
Domnia mea dreptatea si buna orênduiala in t6tP, porancinill, ea adunändu-vi
la mili locti, fauí fiindä i D-laI cinstitil ci crel:nciosti boeruld DomnieI mele
Cosfache Filipesca biv vel vist, naziralrt Agiel, sä cercetatI ca deamánuntulti
pentra t6te felttrimile, atit cate sant pentru tirana de mancare, at si la cele ce
sunt trebuinci6se noroduluI de obste ce nart au avutil pänä acum fiesti-care
felurime de lucrar! si care si clt dintr'acelea este co. caviintä i totil inteacéstä
vreme a se indrepta si a intra in nartulti lorti celri dreptil ? la care acelea srt
facetI o bulla chibzuire, socotindti pretulti cu care se envine a se pune nartti
cale cât fiesä-care i pentru t6te cite sant trebuincióse noroduluI de obste pe
larg, filc6ndl unti catalogil ca nartulti celti dreptti la fiesce-care felurimI, farä
de zibavä sii ar6tatT DomnieI mole in scrisil, ca iscilitiirile D-v6strä, ea prin poruma
DomnieI m'e srt dimuí nizamulti lorti de turnare. 4793, Martie 7.
Cod. XXIII, fila 10 verso.
ISTORIA ROMANILORÜ 345

346 V. A. URECHIÀ
V. Lipsa de mijk5ce de comunicatiune §i de corespondent& 1 era i ea
o pedica a desvoltard comerciulut. Pentru a remedia acést&
Al. Moruzi purtatil atentiunea asupra organisärei po§telor ( Ve0i,
Ou anaforaua din 6 Aprilie 1793 iscaliti de M'aren" allí Ungro-YlahieT,
Dositeid Buzal, Nictarios ROmnicil, Dumitrache BantI, vol Vist., vel BantI, vol
vol Spät., Tel Vornicil, vol Vornicii, raportOzrt D-torulttI, ctí s'irti conformatil
porunciloril acestuia: adunándu-se la unii locil boerif velitT de obste
hala i ma.zilI i al gäsitil i eT ca cale si bunil a se urma catalogulil de telte
felnrimile (narturile felurimiloril de lacrurT in vênciare.) cAtat ale bricilniiloril
cát i altele care sunt de trebuintä le alilturämil totil aci, adicil : legumT,
muncitorT de pliméntil, china vinurilort, cheresteaoa.1 ApoT cit .zde veril fi
primite aubluT InältimeT tale precum ni s'ail pärutil eh' este ca cale sti se
publicuiascii si pe la t6te judetele &Ore ispravnicT ca si pue
se citésa narturile ce sunt pentru dinsir prin bite têrgurile. at priv esee
pontru BucurescI sä se facil 6 asemenea narturT, (caro sä se pue Po la riáspántiT
duph' vechiulil obiceiä, Insul unulil la hanulil luY §erbanil
la altulii la ZliltarT, altulil la Oral din sus a curo f Gpsd.
cei vechI, altulil la pórta din pzis i altulti la oborulil TárguluT de afarrt»
promitil D-toruluT cul voril cerceta meret D-lor nazariT EpitropieT de abun-
.denta lucrurilorù i märfurilorti i vorti Insciinta D-toruluT care 'Va hotriri in
consecintä de scäderea preturilorii. 1793, Aprilie 6.
Cod. XXIII, fila 36 verso.
lo Alex. Cost. Moruzi Voevod etc.
Dupä cum s'ail gäsitil ca calo prin cercetare i socotúlä de obste a pärintiloril
arcliiereT si a D-lorä cinstitiloril i credinciosiloril boen veliff ai DivanuluT
DomnieT mole, Intuirimtí ca la telte sil se urmeze nartulil i pretultilorti
precum se vede intocmittl; Mandil irisa D-nia mea deosebire la patru condee
ce se T'edil coprinse din nartulii ce ail fostä spre a se vinde, adicä totil ca
pretulti acola allí nartului de anula' trecutil, fitirä de alfil adaosti adicä ghiadenultl,
sugiuculti, pastrama bunä %cata de aicT, oca talen l unuld icre de
stiita, oca banT 60; icrele de crapä sail cosacil, oca banT 30; casulä saramuiä,
oca banT 24. DecT D-ta cinstitü i credinciosil boeruld Domniell mole biv vol
Vist. Filipescule, nazárulil agieT, acestil nartä sul puT in faptil pe
In scire si fäc'endu.-lti cunoscutil la tOtä, obstea atát vôndetoriloril cat i cumpgrätoriloril,
fricándu-se i altele asemenea acestuia sOse catalogo ca sä se tintuiascil
la numitele trebuinci6se locuff spre valerea ; pentra care
poruncimä sul i epistäsescI atat D-ta, cát çi D-lui cinstitil i credinciosilboerulii
DomnieT mele vel spätaril pururea, ca na nurnaT acum sul se pridescà nartulil
acesta, urmindu-se i in cumpene i in dramurT dreptatea farg, de vre-o
ci sul i grijescI ca maT in urmil %calda-se belsugä de aceste felurimI
viindil cu indestulare aräff slujbä' Domniei mele i protimie la folosulti
obsteT, cu a se mal scálea pretulil folurimT. 1793, Aprilie 7.
Cod. XXIII, fila 80 verso. Procitu Vel Logofétil.
1 E de observata c'á termenula Corespondenta i ase Corespondarisi, pentru Intaié§1
dad e Intrebuintabl sub A. Moruzi. Va sä qicä nevoia de coresponclenti era realá, de 6re-ce
termenulil s'a bnprumutatl

ISTORIA ROMINILORt, 347
la pag. 200 dtn urmet f i anecse tom. VI). Tot comerciulul ail servitti
frum6sa organisare de flotilä pe Dunäre (Vefli la pag. 79 f i 96 din
urmet"). Cät §i organisarea breslei harabagiilorti cu anume viitavd, cu
obligatiunile arkate in actuhl urmätora ce ad i :
Prin alcgerea vel Spätaruluï, Domnulrt nurnesce staroste de harabagiT
asupra carelord mociinescT, cum i asupra arutelorrt de harabagiI din BucurescI
oil en naärfuttl de ori-ce folti séfi secT. Obligatti este starostea, ca in orI-ce
vreme s'arti cere la Domnie, s fie care 9i clirutte, orT-crite se vorti core ; asemenea
9i la trebuintele boTerilrrii i ale negatitorilorti, ea s nu se intômple
nicI-odatä lipsä de caro 9i cärute, nicY sä se intèmple alto fapte netrebnice de
Care niscare-va mo^adi i harabaga la niscareva ennera i märfurY ce voril
purta cu carel lorh.
Narturile felurite co s'art gäsith cn cale a se urma inteacéstä vreme cum
aròtä.-1793 Aprilie 3.
Baceinia
Tal. Bani
Anasonnlil celil bunt"' de Ora turcésa oca
lar de Ora 1e9éscil 2,
Alunile »
308
72
60
Alicile felurite » 96
Bureteln bun de mare dramurT 2
Iar edit de a II mina 2 dramurI 3
Ghiudenulti sugiukti, pastrama a bunk' Meath' aid . oca 1 30
Gogo,ile do rästic * 4
Zénni de läralle » 48
Zmirnä 1 dram 6
Zahäral de Venetia . . oca 3 60
lar celti de Ora turcéscä » 2 90
Iementi cafea » 3 60
lar cea sfrantozéscii A 2 30
Euibaar » 3
Icre tescuite negre » 1 60
Icre negre indulcite * 1 90
Icre de chefalrt in pesce » 4
Icre de 9tina , 90
Icre de crapti sari de nosaled , _ 90
Ca9u1 in saramtträ , _ 36
Cofeturile » 3
Caracatita b anti » 3
lar cea de a II infinä » 1 30
Coconarile » 1 30
Caperile de Venetia » 1
Asemene 9i cele de llilisir * 4
Cu9zum, stafide negre märunto 1. 1 30
lar cele 'mal mall negre 3. 60

348 V. A. URECHIÀ
HarabagiiI mocara sunt obligaff la intrarea loril In Bucuresci, «la orl'-ce
vreme, sa &lie do scire vätafulta do Imabaga, iar s'a na amble ascun0 i till"nuitY,
ca sí nu se int8nple pricina impotriva band oriindtiori i nimen't far
de scirea välavuliff sa nu aiba wife a tocmi mocanY s6ti. harabagit$
Vatafulil sti'0" iée obidnuitula adet, de la mocanY 0 harabagiT and se
vora tocmi 0 vorli lua banY, do la 10 leT parale 20, iar ma mult sil nu supere.
Weil 'mini
Condita » 3 60
Iar cea de a II mrina » 3
Candel bun de Venetia » 5
Iar cela de a II mana » 3 60
Cogile de naramza » 3
Calacanulti , ' 90
Comidulil » 6 60
Camforultt 1 dram 6
Cositorulti oca 2 60
Citivire dra 6
Licurinii oca 3
Lacherda » 3
Mtislinele de Rumele » 3
Iar cele de Tarigrada verql » 90
Iar strirgle adica cele mid' » 66
Migdalele cele fa'ra c6ja » 2 60
Migdalele cu c6ja de sacaza D 1 48
Noscopitele D 96
Nahutula $ 48
Iar cela prä'jitil » 90
Nevrile de morunil » 2 --
Iar cele de Nisètru 1 60
Ni0i0ea » 72
NucOra dram. 24
Ni§adaral oca 4
°reel » 48
Piperulti » 5
Piatra vi5natii 7 3 60
Piatra acra » 60
Puchisa 2 3
Pluta 1 2
Rahat-fficum » 3
Silpunula taraboulti » 1
Iar cela de Crita si de Ismir » 108
Smochinile de cutis » 72
Tar papu§a » 3
Stafidele rasachie i -- 93
Sardelele marT de trel » 3
lar cele mid' de patru D 3
Scrumbita cea mare de Dunare do una » 3
lar cea mica de:doua 2 3

ISTORIA ROMINILORtT 349
Viitafulil e datorii sä grij6scii la tocmelile ce facti cu chirigiiT ceT ce ati
trebninte de a prinde care gil arate ca chirle, de a nu Li se face necazuri
in cereff de chirie peste m'Aura% ce dup5 diastima locultff sti se ajungä qi la
plata aceea ce este cu dreptate. 1795, Aprilli 30.
S'ati repetatli acestil documentil in 1796.1
1 Cod XXIX, fila 48.
talen f ball'
Scrumbia de Tarigradil de una
Iar coa mal' mica de una
»
»
6
3
Sacazulti 1 d r a m 3
ScortiOra
6
Snpile uscate 1 . : 4 oca 1
Silitra » 2 60
Tämttia 5 dramurl 3
Tahanulti e 90
Fidea de Venetia » 1 60
Iar cea de Tarigradil » 1
Curmale cele bune » 90
§ofranulti de Recaí 1 dratn 24
Iar cel de Rumelia » 42
§erbetulii de zahäril felurime oca 3
Iarba de pina palerti » 3
Iar cea turcéscii » 2 60
Halvatta de Endr.me » 1
Untul-de-lemn » 1 12
Samol-Aga » I.
Uleiul » 1 36
Untulti prelspatil » 30
Untalti topitil » 48
Mierea pana la vremea ce se va da nartulti cel desiivirOt » 42
Branzti de oT in fítle » 24
Ca§ulti próspätil » 18
Panea albä de grill spalatil de cara se vinde in tèrg
de brutari la obOe dramurl 200 3
Iar simitul de la simigil dramuri .100 3
Iar covrigiT simigiilor dramur1 90 3
Alt Izarla tot pentru ale mancara ce se vindu de diere precup ri,
tal Ti han 4
Apa sacaua In térgil in ocilul agid. sacaua 6
Iar in ocolulti pätärnescrt la mahalale » 9
Butulii de pastramil de capril » '15
Bobulti uscatti oca 6
Iar celil verde » 3
Grana betranii 30
Gasea 45
Curcanulti maro 90
lar cela miel . 60

350 V. A. UnEcHTI
VI. O mare plaga a comertului mica era camala. Acésta se exercita
mal Cu sémä. de Evrel, Turci §i catf-va Armenf, sub nume de
aslam. Negutitorulil §i nevoinula platal dobamili fabuláse. Péte ea
§i Imprumutatorii avétl 9re-care dreptate sii incarce dobanda, cdcl i
se puté intampla, ca debitorula, bucurandu-se de vre-o trecere Orecare
pe langa vre-unula din boeril divanill, déca nu pe länga
sii dobandésca la termenula platel datorieí vre-uml moratorium, care
de siguril aducea paguba creditorulul.
Curca mare
Iar cea mal: micg
Cgrbunele de mangal 100 de oca
Iar cgrbunit tiggnescI de lucru oca
1
Linb,a
»
talar! BanI
Mazgrea uscatii » 9
Iar cea verde V 6
Mingtarcile D 30
Malaiulti mgcinatil de porumbli V 2
Mglaiti mgcinatil de meill D 1
Nucile suta 6
Otetulri de vinil huna oca 24
lar otetult1 de miedil bunti » 12
Odie treI 3
Lapte dulce de oT §i. de vacI oca 6
Morunult1 prdsp6tii * 45
Iar nisetrubl pr6spiátil D 39
Iar cega próspelg » 40
Iar crapulti 9i somnulil prósp'ettil » 24
lar tilica. prósp'etä 2. 18
lar pe9te1e de hele0eil felurimI » 30
Peqtele de Dambovita próspgai cum : mréna, somnulil,
Crapulg ce se vinde In térg cu copgile, inca viti . . » 60
Morunulti sgrat * 45
Iar nisetrulii sgratti 1, 35
Iar somnulil, crapulti 9i quite(' sgral » 24
lar pliitica sgratg qi cosacalii V 9
Iar cosaculil pr6spetil V 6
Pastrama de vacg de zalhana » 30
Prunele uscate la s6re V 12
Iar cele uscate pe lojnice V 6
Pgcurg curatg » 24
Puiul de gging mal' mare » 12
Iar ceI mal' miel V 6
Racif de baltg suta 15
Iar cosí do heleqteti » 12
Rata . 21
Sgpunul de targ oca 54
45
36
1
3

ISTORIA ROMINILORt 351
MaI gred era just4ieI tèrel sa resolve daraverile bdnesci dintre
RonaAni i Tara Interventiunea pallord §i zabetilora de pe malula
dreptd ala Dunärel ocasiona complicatiuni suparaciase pentru Domnitorii.
De aceea Al. Moruzi la 25 Iuliu 1793 §i la 6 Augusta ace1a0
ama, ad data nizamù oprindu pe Romarli a se imprumuta de la Turci,
sub pedépsa.
lata pitaculd din 6 Augusta 1793:
S6minta de in »
Iar cea de canepä »
Scoicele cele nula suta
Iar cele mal minT »
Fasolea uscatä Oca
lar cea verde »
talen!
Urda särata in bardar' » 20
Iar cea pr6speta » 12
Olária insii cate vase vor fi smáltutte, orT ce fel de idos,
vor fi sá se mäs6re ca apá si sá se phitéscá oca. . » 3
lar cele smältuite » 1
Lucruliz muncitorilort1 de cd ?upa §i de altil lucru
La cósa de fanti fárá mancare, pe 4i
lar ca mancarea stapanuluT, pe 4i -
La stransulti tènului cu mancarea stapanului, pe 4i -
Secerátorì ca mancarea stapanuluT, pe 4i -
Salahorul pe 4i, insá omul mare t6nma pe 4i primesce -
lar vara, pe (A -
....... . Zidarulli de lucru, pe 4i -
Dulgherulil de lucra, pe . -
Dar uceniculil de dulgheril sert de zidaril de lucru, pe (ji
Lucrulti.
-
. . -
La tiliatil, pe 4i .. .. . ...... 24
La hárácitil, pe 4i 30
La cercuitá, pe di 18
Sapa de primávérá, pe 4i _
.....
39
Asemene §i butásitulti pe 4i 36
Plevila la omil mare, pe qi -
.....
24
Iar muerea §i copiT, pe 4i 18
Sapa a doua do vAra, pe 4i 45
Sapa de t6mnä, pe 4i
30
Asemenea qi butäsitulti de t6runii, pe 4i . . 30
Culegetorutti, insá omil mare séri muere, pe (ji
Asemenea i cáratoru:il ea liardqu, pe 4i . 15
Aqiqderea §i. citilcittorulá, pe 4i
18
ball'
6
4
24
15
6
3
48
42
24
36
33
42
60
75
36
9

352 V. A. URECHIA.
Dumnévtistrii Ispravnicilorti ot sud siinétate !
La 25 ale la Iulie vi s'ari scristi poruncile DomnieI mete strapnice ca
nime din locuitorT (afarti numaI de negutitorT) sti nu se Indator6scri ea imprumutre
de banI prin zapise la ca dupä Dunrire, In vreme ce potti la trebuintele
lorti a gäsi sä se imprumute la negutitorI de aice; acum de iznóvti
poruncimil, ca nicI negutitorY, boerT, nia bre3lapI, orI-cine parte biseric6scti
i m5nastiréscrt, s nu fie slobodil a lua banI in datorie de la Tura pi
de la de acindea, pentru care sä (NI de scire la top.' de obpte, ca sti scie
hotärtrea ac6sta spre a nu avé pe urniii cuvEintti de indreptare. §i grijitI
ea nu 'lima sti aflatI pe =Art ce in mum acgsteI poruna va cuteza a fme
tal. Baal
Legatulil una butY Cu cercurile pi fundurile striptinula
pentru ostenéla legëtorula sii se plätescri . .
Iar avêndil butia fundurile cele vechi pe care nu le ma!
ciOplesce sti se dea
Legatulti una tocitori cu infundatulti a - 1
Antia nout, za vedre 150 ce se vinde In tilirgil
Iar za vedre DO
Tocitórea mare nouë
Iar de a doua mänä,
Pogonulti de porumbil de aratti
Pogonulti de prapä la porumbil.
Haracil bunI despicas! za palme 12 Cu adusul mia
HaraciI obliI Cu adusulä »
6
4
2
2
1
5
2
60
45
30
60
90
Dogclria
Ilärdtia de stejarti za vedre 5 90
Vadra de stejarti pentrn ciiratulti nisipula 30
HArdtiu de bradti 40
Madan de stejarti za vedre 10 1
Cerculti mare cu pusulä in pivnitä la butea ea vial 4
Iar mepterulti sä campero präjina 3
Cerculä de buriti za vedre 10 ca pusulti 2
Cofa mare de bradti 12
Cofa ma midi' 6
Lopata 47
Albia sail ciipesterea mare 30
Copaia de mijlocti 15
Iar copaia maI micä 9
Lingurile de lemnil testeaua 12
Rogojina mare 60
Rogojina de a 2-a hifinii 36
Iar cea de a 3-a mänä 24
Testeaua hula* teiä topit 45
Testeaua funiI teiä netopitä 42

isTORIA ROmINILORU 353
Impotrivli, ce i acum sli doveditY pe acela ce are aliqveriqil pentru imprumutare
de banl prin zapise ca vre-unü streinti de decindea, qi sii ni-lli afétafi
anume, pentru &A de se va face vre-o urniare Impotrivli la acéstit peruncli,
scitY cli negreOtil aveti a vli peciepsi voi Ispravnicit
cod. XXIII, fila 123.
China vinuri lo it
talen bani
Dela FocqanI de vadrli 15
Dela BAnnicil , 12
Dela Buzli ti » 9
Dela SlicuenY » 6
Dela Targovisce , 6
Dela Pitesd , 9
Nartuiu felurimilor 4 de cherestea
Varulil nestinsil cu adusulli de la tOrii la Bucuresd, 100 oca 5
Nisipulti, hardliulii za vedre 5 6
Muelle cele de palme doa-spre-dece suda 2 60
Ulucile cele po palme dece . . , » 2
Ulucile po palme opt » 1 30
Latil de aninti Po stanjenI &el unul 6
lar de a doua mana » 4
Latii de teill Po stanjenY treT. » 4
Iar de a doua manli » 2
&rinda latulli 1 palma, grosulli 1 clii6pil stg. 24
Asemenea 9i clipriorulti latulil 1 palma, grosulli 1 qch. » 48
Grindi le qi cliprioriT de a doua mana adicli latulii 4 qchilipli.
grosulli pe muche de degete patra , 9
Tillpoili de uluce latulli 1 palma i jumetate, grosulli
pe mucho degete 4 » 45
Scandurile de stejarli Jatulil palme 11/2, grosulil pe
mucho degete tra. » 12
&andullo de teiil pentru itql lusa de 12 palme . una 12
Scandurile de ulmii , 24
Coqaculd adirli stinglna de uluce unul 9
Talpa de casa latulil palme t1/ grosulli, pe mucho 1 ych. stg. 40
Parulil despicatli de 42 palme unid 4
Para oblii: sala 1
Bulamace Unul 15
Nuelele curlitite mia 1 60
Nuelele cele necuratite . .. ) 1
indrilli de bradil mere » 2 30
indrilii de a doua mana » 1 90
indrilá de stejarli . . . . . » 2
rodina de stejaril sail de fagil ulacituí pentru tavanli. » 2 60
Carulti ea 4 boT cu lemne pentra focil, incrircatli bine
de certi mil de tufanli de Vlwa 1 90
/stork' Romdni/ortl de V. A. Viachid. Tom. V. 23

V. A. URECHIX
VII. 0 alth pink' a comerciuluI mictl romänescil, ald tòranului,
era céta precupetilord, mai toti sträini. Aceia eiai inaintea tèranului,
Cu multi roetri inainte de a intra in ora§ti, cumpere Cu viclenie §i
in§elaciune, pe nimica, t6te productele ce aducea de vènOare. Constatil
c6. §i in privinta precupetilor, A. Moruzi, ca§i alti domni anteriori,
luattl m6suri, nu atät in interesal tèranutui comerciantil, catil in
consumatorilorti Bucuresceni. In cod. XXVII (scara No. 15 fila 74 verso).
ami aflatil anaforaua lui Alesandru Glace. Post. din 9 Octombre 1794,
prin care spune lui Vodd, ((ea a fostil obiceiula vechiu de se sfia (precu.petii
) si nu cumpere aici in tèret de la tèrani pesce sea legume, ci
dupä ce intra tèranii in térgd Cu de acestil feld de zaherea,
vindért bucatele dupd cum se putétl tocmi, iar ce mal rëniané
téranului prin care, ca si nu mal adaste tèranulil aid perçl6nduli
vremea, atund acea I-611144d o cumpèra precupetil, ca si se afle la
din01 de brand peste tad vremea.»
talen banT
Caruld Cu 2 bol ca acestti felti de lemne IncArcatti bine
de Vlara 1 30
Carulti de lemne de criingti Incärcatri bine 1
lar cióclele 75
Carulti de eit'dgeinT tnarcatti bine . - . 1
lar cióclele de riidseeini 75
big la We carele de lemne de acum inainte, si lipsésca
a0ernuturi1e ce se obicinuescrt de se Tacit inAnntru zgrtaluT
caruluT i adicti Wernutti pe scandurT 0 pe alriturea ca
loitrele de strämtézti carulti ca si incapti lemne patine
Trunchiultl de teiti uscattipentru lucru,tn crestit de o palmti stg. 4
Caralil nog 0 mare ca rótele qi Cu dricurile strAmbe de
tréba cimpénuluT, NA de fierti 12
lar carulti s'èrbescu ca dricurile drepte 7
Iar cinta noug färii de fora 5
Rótele de cari mare prtrechea 2 60
R6tele de crirutil , 1 60
Crtrilmida ca adusultl, Insrt sti se dea calitpult1 dela Domnio mia 2 60
lar cea mai mica; cu calttpulti tot dela Domnie, ca adusulti , 2
Ciiriimida dupii Lodi, tot dupg calitpulti dela Downie . . 1 60
lar cea maT mica;, tot dup6 calftpultt dela Domnie . . 1 30
Tämplaralti de lucru pe li 105
lar ucenicultí luT ue 4i 50
lar pentru vial qi rachiti nicl o dab', n'atl fostti acestil obiceiti de a se
pune nartti, ci eel' ce n'ati avutti vinu all cump6ratrt cu Invoialä 0 ea tocm6lii
ki i vtallarea pe la arciume fie0I-caro art véndutti cu pretulti ce ail pututti,
maT v'èrtos cI 0 la tumult-1 viilorti fórte multil s'ati scumpitrt plata lucedtorilorti
qi de aceia i pretulti vinulul" s'ati scumpittí, atilt la vin4area ce se
vinde ca rä'dicata cat 0 pe la carciume 0 dupii starea vinuluT se vinde qi cu
ocaoa r la arciume.

ISTORIA ROMINILORU 85t
A supra acestei anaforaleVodd pune, la 5 Octombre 1794, resolutiunea
cnimPril din precupeti sä nu lash inaintea carelorit afard,
spre a le intimpina si a lua mai inaintea tèrgului lucrurile ce aducn
de vAncjare la obste, ce dupd ce va intra tèranulti ca cele ce are de
v'émjare Induntru si dupä ce va vinde la ordsenf, acele ce vorti r6mane
prin care, dupä 10 ceasuri din çii, sá aibti voie precupetil a le cum-
Ora, ca sii. p6tá ordsenii, cel ce n'an proftacsitil sèri n'ail pututn la
qiva térgului, a gäsi si in cele-l-atte dile cele trebuinci6se caseloril lorn».
V6(luriinin din espunerea de ma' sus care era sérta tnranului,
care voia, cu sudórea fete]: castige panea de t6te Oitele, si care
era súrta si a comerciantului si industriasului.
Deja la 1785 Comaele d'Hauterive In «Journal d'un voyage de
Constantinople et Jassy», descria trista stare a tAranului si a comerciantului.
« Eti molcloveann, terane? acopereti casa cu noroin, nu
ara de cat cat ÎÏ trebue pentru ca sá träesci, nu face multil
nici prea multa porumbil, nici boi, nici cal; copiii lasäti:i pe jumétate
gol, pérta baina cea mal carpitd, cand vei vedea pe v'étafulil
boerescn, ori pe zapciulti ispravnicului. » Aceste despre térani. Cat
despre negustorit meseriasi el adaogea, cri Itomilnii nu fact.' nici unft
casil de arte si a se ocupti numai cu vênclarea de cuie, de sceinduri,
de àlbil, de brcinila, de icre « avec un air et des maniéres analogues
et la gualité des marchandises gulls débitent
Dar intrebanin i noi cam ce rémanea Romanului ca c.re
fadi negotil, décd cunosci lista tuttirom monopolurilorn si mat tii séma
si de narturile obligatoril, de care, cum arétariinan, mai mulin slujbasil
se folosian ?
Nevoia orilsenitorn ne satisfäcutil de greva tèraniloru, mai aclucé
asa dar nre-care libertate i inlesnire comertulul téranitoril, ciar comertultl
indigenn nu era prin ac6sta maI imbunktitittl. In arltivulil
municipiutnI de Brasovil si de Sibin sunt documente probandil, cä.in
secoluln XVXVII maY tnte numele de negutitori earl importau ski
exportail din tCrrt, ca comercianti, eran Romani.
Sub Al. MOrliZi deja negulitoruld romanu se vede silitil a face résboin
evreului, precum apare din actele de mat sus. Acestn rèsboiu
ilu fäcea deja de mult grecului i arménului. Apoi eatä in ce modn
sunt descrisi i neguVtorii greci si nemii i ovreii de cätre d'llanterive
la 1785:
c NegutitoriT gred cu fa ta subtire, ca glasulti de miere dar vicl6nti, cu
aparentele fidele, care exprimrt filrte bine calitiitile morale ale acesteT specie de

356 V. A. URÉCHIX
corsarI, care profita de prostia localnicilord ca potlogar6scit cu t6ta
politeta
Nemtit, Mee bunt uvriert, cart s'ard Imbogati ca totit, d6ca n'ard fi ea des6Vèrqire
gogoman't, betivi, insolentt, exorbitanfi i detestatt.
EvreiI, cart de departe se deosebescil dupli fata lord, con mat extraordinaril
care se póte vedea in vre-o parte a lumet, cu capuld patratti sus, ascutitti jos,
ca nisce arict din causa cuvmei de blank' negra de sub care lama dot zuluft
f6rte lungI, In timpti ce Indaratuld capulut sunt raql i ca o mica barba pe
tugniuld barbiet le lungesce fata, de sémb"na ca nisce capre de Angora.
De altd-felil numat din pricina nemtilord nu sunt eel mat mart potlogaff
din Ora
In favórea acestuf felt] de negutitori intervine Domnitorulti A.
Moruzi! Ace§tia, mal top suditi, se immultescú cu atat mai mull,
ea in urma ocupatiunei Austro-Rusescl de panä la 1792 sunt singurit
earl impreunä ca net-nth profitä de noua fastt culturalä 1 Luxuld introdusti
in casele boeresct era la ciliate. 0 mo§ie se dddea pe o blana
de samurii. cLes Moldaves se ruinent en étoffes et en pelisses» (lice
d'Hauterive. Noile mode in tofe i mobilare de apartamente duct'
pe Wá çliva comertulti pe [liana streinilora §i In deosebi a evreilorit
Schimbärile produse in traiulil boerimeI sunt primele introduck6re
in WA a evreilorti. Profitandti de nouele gusturi ale acestei boerirni,
industria§ii i negutitorii streini, favorisati de consult §i de conventiunile
comerciale cu Turcia, se substituesat pe fle-ce qi mai mutt
industria§ilorti §i comerciantiloril pärnèntenf. CaVigulti acestora devine
pe tOta giva mat slabu §i mai anevoiostl. Et nu potti concura Cu
streinii pentru fabricarea ski importarea articolelor de trebuinte noue
ale societätit din principate. Lovitura finala 'fled nu e datä, d6r nu
suntema departe de qiva, cand schimbarea portului §i a modulul de
traitt aid boerimet, va face srt Inceteze numerbse O. importante bresle.
Deja in judete breslele eratt in parte desorganisate §i numaï acestel"
imprejurdei se datoresce, credernu, lnlesnirea cu care s'ati introdustt
In Ora industria§i i comercianti streini, mal ales evreil.
Este a se adäugi la dificultätile de mat sus, intampinate de comereiulti
§i industria nationalä, i acea imprejurare ca te)te angariile
cadeati asupra comercian tilorti ; unde nu mal exista brésla, Odeatt
greti numai asupra anona din negutitort §i inclustria§T, *i in total casulti
nu asupra negutitorilora §i me§terilorti suditi. Asemenea imprejurare
silesce pe negutitorif din Pitesci sä reclame de la Alex. Moruzi reintlintarea
brestel i alegerea de maimarie care sä pòtä reparti mar cu

ISTORIA ROMA.NILORt 357
dreptate därile i angariile asupra comereiantilort1 §i industria*dorii
roma,n1
1. Anaforaua in &silla jálbii, ca seiiée inapoi tal. 180 de la insi: ce col
merla cu Mdria sa Mihaiu roa, si sù se dee la acesti: breslasi.
Proa lnallate &Inane.
JluimüMáriei tale, c no] acestl" 5 breslasl", carT ne aflámti cu locuinta
In orasuld Pitesci unde este si starea IspravnicieT, cate porunci iesti asupra ndstrá
de angariT, fiirá a maT indatora booril" ispravnicT si pre coi-l-altY breslasi
carT sunt cu locuinta prin judetil, pe noT ne insärcinézá, a le féspunde, pentra
cä anteiti la plecarea MdrieT sale Mina" Vodti Sutu la Moldova din poruncit
amtl datti dota 6menT. purtátorl" de grijrt, unulti la care si altar] la cal", pre
cari tocmindu-i cate tal. 200, pe deplin 'I-arnti rdspunsti; al doilea din luminatá
porunca Mdriel" tale mal dämti altt doT timenI de ad mersti purtiitoff de grijä
la carele de judet ce ad m.ersil la Ismailti, le-amti datil, si acelora tal. 42, si ald
treilea iaräsT anill mal datti tal. 15 de cheltuiald la doi insi, co ad mersil ea
carele de judetti inaintea sommi Muscacescd ce vine, care &di peste totti tal. 257;
care acestl banT, numai noi 5 insi din casete ndqtre can"
scie i d-lorti boerii IspravnicT. Ci ne rugarnti Anillei tale, fiind-crt
datd in datoria a tuturorti breslasilord acestuI judetd, ne rugamil MitrieT tale,
sit ni se faca luminatit poruncrt, ca sit se cisluiascii mesh banT pe top*, si din
ce ne va ajunge cisla, coi-I-alti sil ni sq inplinescd, cit va fi cu pgcatti sit rtiminemti
ptigubasi. i deosebit ne mal rugámil MárieT tale, ca ca luminatit porunca
Mar e1: tale, si-1 ni sti pite untan dintre vol proestosu, precum inteunil rAndì.1
ni se &case, ca in vreme cand ne venea vre-o poruncii asuprit-ne, pe acola
indatora i al pe nol" si se sávarsa porunca, iará sti nu fimil smácinatT fárd
r5nduiald i ea dare mima)." unii, si altiT si aibá odihn6; care acestd proestosil
sed staroste ce ne ragilmti a ni se orandui si aibti volle a ne cduta i pricinile
de ju.decittl", socotelile ce vom avea intre noT, &vi cum vedemil ed se urmézil
si la alto bresle acésta ; si cum va fi mila Máriel" tale.
Robh Máriei tale not 5 breslasi din orasula Pitesci.
Resolu/ia Domnuluf :
DumneluT vol Vist. teorisandil jaiba, si ar'étT Dimniol mele pricina, in
scris ca Anafora, prin ala 3-lea logofetil de tara de jos. 1793 Maid 16.
Conform resolutiunel vel Vist. prcsinti urm6t6rea anafora :
Proa 'm'afeite Doamne,
DILO Iuminatìí porunca Iniltinlil tale alud cercetatti, i cat pentrn talerT
200 ce aren' ei clt" ad datil la dota Capen], ce ad mersu cu caiT i ca carde
imprettat ca Mária sa Mihaiti Vodd, pentru eá deosebit de acestT banY li s'ad
mai datil si de aicT de la Visterie la plecare cate tal. 15, li se va fi datti
de catre Mina sa Mihaid Vodit i indestuld le este acelora, srt opresa' din douit
sute tal, 20 cate 10 de omil ; ce de li se va fi datd tal. 200 precum arétit ei

358 V. A. URECHIX
VIII. Cuimmultirea evreilord incepd a se inmulti i fal§ificärile de
monede, decat, ce Mal, ce dregii, ace§ti abill calpuzani, ei scapa adese
de pedépsii.
Dama in notä una documenta din care se péte vedea acésta.
s'A fie porunca MlirieT talo cutre d-lorti dee tal. 180 inapoT,
iarA pentru tal. 20 ce rämänti banI dati si tal. 42 ce s'a-ti datil celorti ce ati
mentí la Ismailti si tal. 15 ce ati datli la dotd ca care la tréba conaculuI
slävituluï solti alti Rusiei sunt cu cale; iar hotArirea cea de siivérsitil fémane
la InAltimea ta. 1793 Maiä 19.
Vol Vist.
Cod. XXIV Fila 159.
tfa ultima resolutiune a DomnuluI:
lo Alexandru Gong. Moruzi Vvd.
Dupg cuprinderea acesteT anaforale poruncimti Domnia mea, d-vóstal Ispravnicilorli
de judetti, stí cercetati fatä cu amândouil pArtile, i eänd se va
dovedi cu adeverat ea' aä luatit acel douI trimisI tal. doué sute de la jAluitorl,
atuncI läsindu-se numaI talen l doult-ojecI, cate 4ece leI de °mil, cei-l-altI tal.
una sutä opt-zecI sä li se implin6scA jäluitorilortí negresit de la (Musa, cárI
este in destulA platA coi-l-altY, ce se aréta cl ati mai luatti d? aict 1793 Afaiii 22.
Cod. XXIV Fila 158.
Vcl Logf.
1. Avramii Ovreiu Cuiungiu steg dee chezasii pe orna, ca ad se alle aici
la vre-o intrebare.
Prea Inàlate Darme,
Avramti Ovreiti Cuiungiu de la sfAntu Gheorghe celii vechiti, n6mulu
din satulti $neatinului ot. lira le§éscd din tinutulti Chesaricescli, carele se afirt
venitti aicI mal inainte de patru ant i VI luerézii mestesugul DA de niel o
defiiimare, acum darA trei lunI de 4.ile de calad a venitti la 015 unu alta ovreiti
léhü,clicêndu-I cl scie unti mestesugti: a fura argintu din caragro§i nemte,sci,
i asa Inaintea luI a fä'cutti acesti optil caragrosi cu mestesugire de
fura din totti caragrosu cate unti tenchiu de argintu, i dupä ce 'I a arätatil
mestesugulti 'I a datä i banif aceia vi a plecatti, dar unde se va fi aflandti
()ice CA nu scie; asia a tinutti acesti banI la elti pita acum, filfa de a mal
face alta ; acum dar vréndil ca schimbe 'I a datti la m'A Bohoril Ovreid,
acela 'i a schimbatti la unil crescinti, care aretându-I la uniI si altiI 'I MI
(lisa el sunt calpi, de ac6sta s'a adusti numitul cuiungiti la Agie, curuja din
luminata poruncA a InAltimeï tale, 'I s'a cAutatti in prävAlie prin 1I lucrurile
séle, i alff banI nu s'el atlatti, mestesngirY i lucrurI ea acelea ; de care nu
lipsimti a insciinta InAltimeI tale. Alti Muriel tale prea plecatA slugA.
Cod. XXIV, fila 415.
Constandin Filipescu Vistierid.

ISTORIA ROMANILORI1 359
dreptuld nu numai evreit, ci §i tigarn ad fostd adese calpuzani.
Décti in anil no§trif perseme din societatea cultä aü crecjutii
póte sä se faca bani cu a§a qisa apd de aura, nu ne putemil prea mult
mira cä 4 tiganl pe la 1794 ail gäsit pe cine sä in§ele, ea dinteund
hand le va face doLl
In 1796 Aprilie, nisce ciobanl ardelem ail introdusd In téra romAnésed
o importarad suma de bani fal§t, in§elatI [linda §i el de cätre
und bancheru ovreia din Dra§ovu. Ciobanit furd arestati de vame§if
§i ispravnicii judetulul Prahova, dar afacerea se termina prin
liberarea mocanilord, sciutt de catre autoritätile romdne de ómeni de
trébd, cu conditiune sä. inlocuiascd banit calpl prin banl buni. Ace§tI
calpl adunatt de vame§i §i ispravnim, din tot judetulil, aü fost pecetluiti
la und locti §i trimi§i pum agentia austriacd la Dra§ovd, unde
lucruld de sigurd s'a Mcutd musama.
Cand nu fdcéd monede calpt, evreit stringéd banii de aurd §i de
argintu din térà §i 1 exportad in Austria §i pe aiurea, unde cd§tigail
Cu agiul, aducèndu in térd monedä, care represinta o valóre fictivd
lar nu reald. Deja, cum vOurdm, muscalit ridicaserd din ambele tèrl,
dup6 pacea de la Kuciuk-Kainargi, auruld §i argintulil (veçli T. I al
seria 1774-1786). Al. Moruzi fu silit sd iée m6suri Irn, edecdtbre
acesteI scettert din térd a banilor veda, prin urmäldrele pitacuri cdtre
vel. Cdmära§d:
«Fiind- ca ama 'nata Domnia Mea insciintare, cum c uniT din ovrd, ce
se aria' aid in Bucaresd, nu cauta de alta tréba i aliperiqii, dedil numaT a
lo Alexandru Cost. Moruzi Trvd.
Poruncimti Domnia Mea D-vástra judecatorilorti de la Departamentulli
do cremenalionli, acestti tacrirti i acésta cercetare a ltlf Avramil Cuiungiri,
s'a se scrie in condica aceluT Departamenta ahí cremenaliontl, si apd sa se
slobenja in chizesie pe orna, ca la vre-o intiImplare de trebuintá s'a' se afle.
1793, Septembrie 6.
frel. Lgf.
1. AnaforaualuT Cost. Slugearoglit, epistatulii ArmásieT, din 6 August 1794.
Vestesce Domnitoruluï, dupli raportula ispravnicilorti de RomanatT, ca 4 tiganT
In trecuta luna Tulio s'ail gasitil in MehedintI ca 2 sárbY de peste Dunarea
luata de la acestia 400 taled ca sui le faca din el' banI indoitY ; i-ati
inselata mi o suma de banT calpI i ca 3 ocrt varsatura cositortí cu plumbù si
apoT ail fugitil numitif tiganT calpuzanT ca baniT cd bunI i ail trocad asupra
BuziáuluT. Ispravnicif de Romanati al" pusti la inchis6re pe s'érbil ca bariil
calpI, iar epistatiT ArmasieT all luatii niésuel pentru prinderea adeveratilorti
calpuzanT i aducerea sèrbiloril in Bucuresd la judecata.
Cod. XXVII, scara 13, fila 16.VeslI gi cod. XXVIII, scare. 6, fila 66-68.

360 V. A. URECHIÀ
stringe banT vechI i srt-I ducti In férile str6ine, pentru ca taie la taraphana,
spre a 'I aduce aice cheltuésci, care acésta hind lucru de vitimare, étrt
poruncirntiDomnia Mea, si aduci inaintea D-téle, atitt pe starostea de ovreI cu
catI-va din fruntavT, cat vi pe starostea negutitorilorti cu cáff-va din negutitoil,
si le daI porunci stravnicil vi si le aretI, ca sit o scie vi el' vi si o faci
cunoscuti vi la toff altiI, c sunt opritI vi srt se piriséscrt negrevit verI-cine
de unit lucru ca acesta, iar earl' din negutitorI vor avea banl vechi" vi va vrea
pentru alivverivulu loril se6ti din térit, acela duci la Tarigradli, insiti
s'A fie datorti a'l pecetlui sub pecetea vel-vamevuluI i pecetluiti va avea voie
WI duck' la Tarigradii, iar nu In ter): str6ine ; pentru c Mg ce dup6 ac6sta
In urmi se va gilsi ca urmare impotriva porunceI acesteia, unulii ca acela
scie, Cil cu t6rgulit se va pedepsi. insciinntatti érNvI a in
urmi, dup6 poruncile ce s'atl data spre a nu fi nimenea slobodti de a sc6te
In t6rile str6ine maI multil decát la tal. 500, monedd a prea paterniculd nostru
Imp6ratti, ati mevtevugitti a fa:te altrt mijlocti de vicleuie, cu a ascunde In
Ora, la vremea topituluI, ca ca acestri mijlocil s póti s6v6rvi scoposulti hail, a
sc6te sume din Ora vi a trace firg de bigare de s6mi, sit dal &iv!' D-néta
poruncä' stravnici, prin starostea de negutitorI vi de ovreI, ca si fie datorf
vremea ce vorti topi céra i vorti aveda-o In vase vi srt se pecetluésci cu pecetea
vel- vamevuluI i ava vorti fi slobodI a ridica c6ra aceea, iar de sinevT si
nu fie slobodi. avemd Domnia Mea a orándui 6menI teftiKii inteadins
mum in patine dile a face intr'adins cercetirile acestea i amt.' &Ail
poruncile DomnieI Mele vi pe afari de obvte, s aibit dar fiev6-care mal inainte
stringe 6meniI Ion ce-I a ránduitT in tréba acésta, ca povituéscit a
se feri vi a nu metahirisi urmä'rile acestea, ori a imbla dup6 stringere de banI
vechï pentru duce in tenle str6ine, ort a face printeascu.ns topirea cereI
firti de a nu fi vi ornulti luí vel Tamevti de fati cel co se va prinde in fapta
acésta impotrivitoril vi neurmatoril prunceI, unulil ca acela orI negutitortl raja
or): &Witt'', WI veil ce felt.' de omit aril fi, se va primejdui negrevit ea mare
pedépsi. 1796, Maitt 8.
Sá nu inchidemil acest capitolii al cornerciuluT, industriei i corporatiunilorii,
fard de a anunta, ea, pentru antaea§I datä, la sciinta
nòstra, un Baltazar suditti austriacil incérca in Iulie 1793, sa introducä. in
Muntenia o loterie. Ca unii pitactt curiostl, aduceinii ad i pre acel din
9 Iulie 1793, prin care Ales. Moruzi autoriza acésta loterio, sub 6recare
controld al cärnarapluI domnesca.
Pitacti din 9 Iulie 1793.
Fiind-dl Baltasar Suditil austriacescti i s'all datti vole de la Domnia mea si
devchizit o loterie num."' ea bileturI aicI in BucurescI, care are a tino 15 dile

iar nu mai mult, poruncimd Domnia mea Dumitale val cdmdraqii, dupg obiceiut
sit ortuaduesd i omulii camtird credinciosd pentru. Inchiderea cutid
In tetrt sera. Poruncimd i D-v6strà; zabitilorti politieI s fifi insciintatI c are
mesa vde de la Domnia mea, spre a nu fi opritil inteacestd sorocti.
Cod. XXIII, tile 101 verso.
Mal éta unfi casil din 4794:
ISTORIA ROMANILOR11 361
Pitacti din 13 A.ugustil 1794, autorisandil pe Michel Beceru ca sul deschidd
o loterie cu biletarI, care are a fine 15 ()He iar nu maï mult. Poruneimil
Domnia Mea D-tele vel. Oàmrauí, ca dupe' obiceiti sul orinduesd i omulü culmulrei
pentru inchiderea cutid loturilord In t6ret sera. Poruncimil
D-v6stre' zabitilord politid sul fiff insciintaff cd are acestä voie de /a Domnia
mea, spre a nu fi opritil inteacestd sorocd..
Dupd ce trecuramti in revisiune actele läuntrice relative la come*,
sub A. Moruzi, acte niel banuite panä astä-4-1 de istoricil no§tri
ea ar 11 existatil, vom Incheia acest capitolti amintindil unele negociatiunl
ale Orel' MuntenescI ca guvernulti francesti, relative la stabilire
de relatiunI comerciale intre aceste doue t6ri.
Emile Gaudin, personagiil cunoscutil, deja in 1794 scria luI Raymond
Verniniac, envoyé extraordinaire al Republicei franceze pe langa
P6rta Otomanä, ca a fost primitil de Alex. Moruzi, la Bucuresdi cu
multä buna-vointa. Dragomanulil Portil, Gheorghe Moruzi, incA inainte
de plecarea din Constantinopole a lui Gaudin, scrisese Domnitorulul
§i'l indernnase, sa favoriseze comerciulii francesti In Muntenia. Gaudin
discuta cestiunea ca Spatarulti Ena'he Vacärescu. A doua lmpartire
a Poloniei de catre Prusia §i Rusia, la finele anulul 1793, de§teptase
intru cat-va pe Turcia i Gaudin scria cu dreptul :
cLa succession des temps a amen6 des changements dans les situations
respectives. Dans l'ordre politique c'eat la France qui est devenue
nécessaire, des Ottomans dégénérés et, surtout depuis son heureuse Révolution, ils
peuvent la regarder comme tear plus sincère amie, comme leur plus ferme
appui. Mais en echange de l'existence qu'elle lear donnera, ou si l'on veut,
qu'elle leur assurera, elle a droit, il est de son devoir de reclamer de lour
reconnaissance tout ce Tells peuvent faire pour sa prosperite....»
Le sentiment de sa faiblesse (Turcia) a rendu le peuple turc, si non
entierement civilise du moins plus doux. La Republique it l'aide d'une marine
formidable saura faire respecter ses trait& »
1. Vorbele dupd obiceitt" ar läsa sa se créda ca loterii ail mal fosta, dar Dina la 9
Iulie 1793 no! u'ama Intftlnita Una asemene pitaea nicaiure.

362 V. A. URECHIÀ
Gaudin cere negotiärl pentru libera navigare In Marea Négra a
vaselord francese i dreptulti de a negocia In Iduntrullitérilorii,
311/0 vamä, la o singurà vamä.
el:Tne fois que nons aurons pénétré dans la Mer Noire, que nous aurons
pris quelque assiette sur ses bords, Bucarest je comprends par là la Valachie
et même la Moldavie pout devenir un point intéressant pour notre commerce,
non seulement à raison des objets assez importants qu'il pout lui fournir,
mais pout Atre comme entrepôt entre les régions orientales de cette mer et les
parties septentrionales de la République.»
In asemenea sensii a vorbitil Gaudin cu Vdcdrescu, cerèndu-i
ca Francia sä se bucure de capitulatiunile turceFI pentru märfurile
streine importate; dar acele capitulatiuni nu dädeaii dreptuld acesta
elecAt pentru märfuri, «Du cru du pays.»
Gaudin a tratatu merett cestiunea anit urmAtori, dandu-0
titlulu de «Agent en Valachie de la legation de la Republique franfaise
pHs la Porte Ottornane». A§ia §i prin scrisoarea de 1a25 Februaril 1796 1
Domnitorulti insä pare di, profitändit de cjilele grele ale Republicel
francese, in timpulu teroarei, mai apoi de neintelegerile, ha chiar de
resboiulu dintre Turcia §i Francia, tot refuzä de a primi propunerile
lui Gaudin. Un ti momenta Gaudin primi sii nu i se acorde cei 3 04
din conventiunea Turcief cu Austria §i Rusia, ci a nurnitù tariffri vamal,
care In realitate tot acolo ie§ia, deck doarä salva autonomia
terel. FrateleDomnitorului, dragomanuld Glieorghie Moruzi, stäruia
elti In acestil sensti, dupä care negutätorii francezi aveali sä fie tratatt
«A l'instar des Russes et des Autrichiens.» Primele avantaje, dècä s'aru
ti realizatil aceastà conventiune comercialä, avea sä le aibd casa de
comer td din Bucuresci Pellet Hortolan.
Gaudin promitea Divanului Wei roindnescI, in casil cänd i s'arìi
acorda avantajele economice, protectiunea Republicei trancese pentru
Principate §i de a face din ele o adeveratä barierd despre Ru§i: «La
République francaise regarderait non seulement comme un devoir de
son arnitié, mais comme une consequence nècessaire et un appui de
son système politique, de rendre cette barrière assez forte, pour r0,sister
aux torents de l'ambition la plus effrenée et la plus dangereuse.v
1. Vecji Hurmuzaky, , Tomula pentru anit aceltia.

ISTORIA ROMANILORÙ 363
XV
Cutia mildo,.
Duph ce ne-amii ocupatil in cap. precedentil despre cel cari apartineati
societätif romäne muncitóre, este indicattl srt aducemil aci
informatiuni §i despre acei membri al socletatel romäne, can, boeri,
ski neboeri, aveail deprinderea de a trdi din milostenie, ca vechil strä.mo§1,
din sportula. Nu vorbim aci de cer§etorI ; despre aceia arml
adusti mal sus regulärile luI A. Moruzi, care ca §i Mavrogheni, ori
Mil ca §i Tepe§-Vodh, DU 'i voia pe la Biserid §i pe strade, §i décä.
nu le dädea foca inteunti singuril ospètii ca Tepes-Vodä, h confina
Irisa prin anumite mônästiri si 'I intretinea din fonduri speciale (ve(li
in urmä la pag. 45 si 46 a acestui vol.) 1. Aci ne ocupämti de organisarea
mendicitätel simandicoase : boerf scäpätatl, vkluve de boeri,
favor* al boerilor de Divanti §i at Domnitorului Ceata acestora a
fostü tot-déuna numer6sh §i insu§i Alex. Moruzi intfunil pitacil ala
s'éti, de care mal la vale ne vomil ocupa, recumisce cá adin tembelie
§i din rki naravù multi se lash pre sine§1 la periciune §i la una hala
de milostenie, cari numal in ajutorulti Cutiei nädäjduescti hrana §i
chiverniseala.)
Despre aceastä. minunatä, Cut ¿e, din care se revarsh milostenie,
nu la cer§etori, ci la fete simandicdse, ne propunemll sá tratämä aci.
Din capult1 loculul s'A, nu uitämti de a adhogi, cä tot din acéstá
cutie se as:leal §i meritate, dar parcimonióse pensiuni la bAtrini, fo§tI
mici functionari §i la o§teni schiloditi in rèsboaie, oil urmarindti hoti.
Din acestii punctil de vedere Cutia de milostenh meritä toath lauda.
Organizarea Cutiel ami% amintit'o inch in tomulti I ala seriei
1774-1786. Aceastä. Cutie a fostil datä in seama Epitropiei ob§tirei.
Treptatil i s'atí constituitti diverse venituri séii slujbe, cum se numeaa
pe atunci (veçli si pag. 187 f i 188 din unnei).
1. Iatä. Pitaculti domnascii din 3 Maid 1794.
P. S. Piírinte ala Ungro-YlahieT, fiind-cil pentru nevolnicia cersetorilorit
este datll pitaculti Domniei mele catre Sf. ta, de a se pone la un Nizamti, spre
a 'si" avea, catT sunt vrednicI, oranduiala euviincioasA de hrana lor si spre al
lipsi dnpo'n ulite si dupe'n biserieï, s'a' ne ar6f1 dar P. S. ta in seris ce urmare
o ce oranduialg s'a Wat de la P. S. ta, asupra pricinif acestia, dupii
cuprinderea PitaculuY Nostru, de caro asteptiimr1 féspunsil In serle' ca afétare
de ce O fácutri I'. S. ta,

364 V. A. URECHIÀ
Aceste slujbe se percepéil arendeindu-se la «cochii veachl», afarâ
di5ra de taxa ce se preleva de la clironomil §i dup6 diete §i cate-va alte
veniturt lard pitacurti data de Al. Moruzi la 9 Octombre 1793 in privinta
acestuf venitii de la periusiT séri clironomii:
P. S. ta *jute Mitropolite i D-v6stra cinstitT i credinciosï boerT DomnieT
mete, naziriT ;:pitropieT de obste, stinatate !
Fiind-ca din socotelile epitropieT ce le vrdamti, no-amt.' pliroforisita Domnia
mea cum ca nu se urm6za, nu se cauta veniturile Epitropiei ca siIin i cu
sirguiala, IntocmaT dupa domnescile hris6ve, ce cu sfata de obste s'ati alcatuitti,
saracimea ce are 1mpartrsire patimesce, pentru cà nu vedema trecute la venita
fiscal clironomil de la ceI ce isT dati sfärsitulti vietei; pcntru care ca o datorie
ce este Intria a P. S. tale, pentru folosulti saracilorti, trebue sa se paz6sca
cele poruncite i scrise prin domnescile hrisóve, dupre cum dice, chiar asia :
Din ceT ce morti mil de clironomT ski so ja avutulti sü totti, din care
facêndu-i-se pomenirile dupa obiceiti, prisosula sa fie alti CutieT, impartindit-se
pe la séracT pentru sufletulti luï.
lar din eel ce morti fara de clironornI, ci ca rude dealaturea, sit se
ja a 113 parte.
Dér eel ce morti cu clironomY ce se numescu aniondes §i caliondei,
lase din bung voia lorti prin diéta o mina maT buna, analogon din periusia Lora.
DecT P. S. ta sti cautT s dai porunca tuturorti preotilorti din orasulä
DomnieT mete BucurescT, de la MonastirI de prin mahalale i duhovnicilorti
celoiti randuitT, ca de aciun inainte eel ce vorti muri ca iietä s aibti a urma
intocmaT dupa povetuirile hristivelorti donmescl, i acele dieff sa le aduca la
P. S. ta ca sa le cercetezl i ñindii intocrnaï dupr ponturT sa le iscalescI, iar
care nti va fi dupa ponturT sa le indreptezT i lidt milostenieT sii nu se pagub6sca
i Indata sil daT In scire si Dumnélor nazirilorti EpitropieT obstieT. lar
ceT ce vorti muri fail de diéta, de vorti fi cu clirononfi, s6i1 fári clironomY, numaT
decal sa oranduescl P. S. ta un vechilti despre partea Mitropolief. i D-lora
boeriI nazirT un Epitropil al CutieT, din preuna cu starostea de negutitorT i ca
2, 3 din cupeti, ca sr, faca catagrafie din tate lucrurile mortuluT miscatóre
nerniscatare, la care catagrafie sä fie si rudele mortulitY, de va avea, iar de nu
va avea, sil fie veciniT i mahalagiT fata, i acea catagrafie sa se ar6te Domniei
mole cu anaforaua P. S. tale si a D-v6stra boeri nazirl
Cod. XXIII, fila 160.
Cum cii acestil Pitad il '§i-a avutti aplicatiune, potii proba urinat6rele
acte, din multe de aces-rä naturil, ce omitema, §i din cari unele
se vor afla la Cap. Justitiei §i al Cutiei (tom. VI):
1. Pitac din 9 Octombrie 1793. Fiind-ca insciintatti Domnia mea
cum ea murindti sotia Lick'T Sgpunarn, de la care a Omasti periusie indestulä,

ISTORIA ROMANILORÚ 36
atilt In nacht, cat si In lucruff nemiscilt6re, si In diétä nu 's`f-art athisü aminte
de Cutia milostenieI; pentru care poruncimil Domnia mea sii apuce
Epitropii ce ati hlsatil mCirta si sii dea dreptulil CutieI de milostenio talen f 500,
caro din acestia sunt a se Impritrsi sracisi si ceI pentru suflotele mortilorr,
cil asa este porunca Domniei mele. Cod. XXIII, fila 160.
2 Una dascähl, Ilie Epidavreosa, omil streinii, iar de multa vreme
traitora In téra, iar de la o vreine ins casa lui Const. Vii§orenu fostil
vätafa de curte din jud. Argeü, aa mural la 26 Augusta 1.794, dupe
ce '0 fäcuse dieta care ail §i trimis'o Episcopului de ArgeVi s'o adevereze
t§i. S. Sa v6c.lànda, ea de Cutie nu pomenesce nimica, serie (Mitropolitulul)
ca i-art trimes'o inapoT, aretAndu-í ca de nu va imparta§i
Cutia milosteniel nu i se va tinea diéata in séma. Apoi prefäcèndu-i
numitula deseäla diéta, 1§1 imparte avutula intr'acestala chip(': adicä,
mo§ia Negrescii-de-Sus ce 'I art remasa danie de la reposata sèrdaresa
Stanca Cälinésca, V, o lash' Saftei, fiica D-lui Pah. Clrigore Grecenti,
nepeta de fatä serdareseí Stancrif...., iar 1/2 o lasa satenilora din
Negresci, ins& celorfi ce se trawl din nemula celora ce ail vêndut'o
la boerií Calinescl; i 8 rezere de vie, ce le are tot danie de la numita
siirdaresa Calinésca in jud. Muscel, le lasä BisPricei din Calinesci, ca
sä'l pomenesca ; dar ino§ia Draganula din jud. Arge§a, ce o are de
cumperatere cu zapise o lash* tetä locuitorilora Omni ce se allá §e(letorí
pe dònsa §i serie in dieta: fiind-crt nu i se intèmpla bani sa dea
la Cutie indatoreza pe locuitorh eel cu darula rnoiei Dräganul, ca
sä aibil a da la Cutie pe tot anula cAte taleri 20 din venitula
mai imparte generosula dascala o vie la o slugil a sea, liberezá o
lamilie de tigani ce avea §i imparte §i borfeturile ce lasa in Lama.
Nazirií epitropiel, prin anaforaua din care estiagema r'endurile de mai
sus, recunosca cä averea mortului fiinda ab intestato aril fi urmata
remänä intrekgä epitropier, der propund Domnitoruluí totu.51 respectarea
vointel mortului, cu adäogire, ca &ea locuitorii, carora a läsata
motja, nu voril fi urmatori Cu plata anuald a celoril 20 de talen, tot
avutula acestuí reposatil il va face Cutia zapt (fiind-cä au murita fiird
de clironomi i färä de nici o ruda, 16 Septembre 1794.
SomnatT: Dositheiu al Ungro-Inahiei, Dumitrache Banii i leac Ralet
Domnitorula la 25 Septembrie acela§a anti, aproba acéstä anarora
a naziriloril Cod. XXVII, acara 16-a, fila 64.
3 Pitacr la Epitropie sr, opr6,sca' 500 tal. din periusia, EgumenuluI de
la Allircuta, dup6 diéta luí i altt 750 tal. sa se Impartil la siíracI
1795, Nair 4.
Cod. XXIX, fila 40 verso.

366 V. A. URECHIX
Fár'de arendare se percepéri taxele caftanelorti i havaetuld de
la Ispravnicil de judete, de la judecAtori 1 sj de la arherel, i preoll
4. Pitacfi din 15 Octornbre 1794, catre vol Postelnicii.
Fiinci-ert D-néloril medí Epitropia all arRatil DomnieT mele, cu anafora,
cuma/ boeriT ce all Irnbrácatü Donmescile n6stre caftane, cal:1 pe anume se arétá
in acktá aláturatil f6ie, niel Ora acum n'ah' datri la Cutie baniT ceT orind.uitY
clup6 hrisovii i tot-déuna piítimesce Epitropia discolie la implinirea banilorti
caftaneloril ; pentru care s'ail fostil datil porunca DomnieI rnele catre D-néta,
incá de la luna luT Mairi trecutil, ca atilt remita ce era atuncT sà"-o implinescI
D-ta, cat si de atuncT panrt acum si de acum inainte, cáll se cinstesch cu Domnescile
n6stre caftane, sri grijescI ca prin epistasia D-tale, sii se faca taxillí
sit se dée la Cutis de unde sil, D-ta adeverintá de teslimatá....
Cod. XXIII, fila 285 verso.
Pitacti din 1794 Oct. 15 crttre D-luT vel Vistieril, ca sit iniplinéscrt havaetulti
CutieT de la IspravniciT de judete, dup.° hrisovii.
Este o repetir° a altei ordine din Maiti 1794 si e provocatá de o noma
reclamare a nazirilorti EpitropieT.
Tot asemenea s'a datil pitacti Domnescil la Logofkulti de t6ra de sus si
la celii de Ora de jos, in 16 Oct. 1794, pentru baniT cutieT de la judecátori.
Este iar repetire a ordinitlitT din Maiti 1794.
Cod. XXIII. fila 286.
Proa, Ineillate Dffinne,
Cutia milostenieT ca hotraire prin hrisovil are de iea avaetil de la t6te
boeriilo ce se cinstesch en Domnescile MiírieY talo caftanurl, milcar de orT-ce
tr6ptá arti fi, de la D-lorii boorii ce se orkduescil pe la departamenturT si de
la ispravnicT, i judecAtorT ce se facil pe la judete ; pentru care havaetti, dupe
cum este a da fies-care, fricêndil dou5 foT, una de boerT cu departamenturile do
si alta de ispravnicl cu judecátorT, en numele dregiltorieT, i cu banT ce
este orénduith dupá hrisol11 a da. Ne ragrimil MárieT tale sä se intgr6scil aceste
doné foT cu luminatrt pecetea MiírieT tale, cu poruncI ciare D-luT vel
ea sií opr6scil top.* acestI banT. : do la boeff, din lefile ce ari sa iea do la
Visterie, de la ispravnici si de la judecátorT din simbriile ce li se dati ; carI
totT acestI banT sil se faca teslimil la Epitropie intocmal i dupil orênduiala ce
s'ail urmatrt i pAna acum; de ackta insciintiimii Mirla' tale. 1793, Martie 17.
Domnitorulil dete resolutiunea urmat6re:
lo Alexandru Costandinfi Moruzi Vvd.
Asa sá se urmeze; pentru care poruneimti D-tale vol vist. ca tofi acosa'
banT, dup6 osebitele foT ce le-amil avutil, din lefile i simbriile D-loril, Manda-lo
tacsilil, sá-l* facT D-ta teslimil la cutia milostenieT. 1793, Martie 20.
Cod. XXIV, fila 85.
Vol Logr.

ISTORIA ROMAN1LORU 367
Din er6re de impaginare anal plisa la pagina 148, din urrna, doné
acte din carl lectoruld a pututil i péte §i acum vedé, cum in 9 N-bre
4794 Epitropii Cuila reclama de la Domnitorulh M. Moruzi, 7000 lei
datoritl de Eparhia Metropolid, numal din sfertulti S-tulul Dumitru.
in 1793 Mala 2 Melropolia avea s'A dée la Cutie, de la 1700 preott
al eparhiel", cate 2 talen de sfete Gheorghe. 3400 talerl §i 40 talen t de la
noull egumenl Cotrocénu i Campulungénu *i 30 lel de la Epitropulh
Cilsciérelorti din nou randuith. Totalii 3500 lel.
Cod. XXIII, fila 46 verso,
Episcopulti de Ithmnich, la aceemI data datora:
2640 talerI de la 1.320 preoti po taleri 2, sferth Sf. Criteorghe.
500 » pentru ridicarea sfIntieI sale in scaunulti Episcopiet
300 pentru hramulil Episcopief.
20 pentru Egumenulii miinastirel Rucovèlultl.
3460
('od. XXIII, flla 47.
Iar Episcopulti de Buz8ui este solicitatu a trámite, la 2 Maii11794,
la Cutia milosteniet, dupé orinduiala hrisovului :
960 talen de la 480 preott, po taleri 2, sfertu Sf. Glieorghe.
45 » rernä§ite preotilorh din sfertil Sf. Dumitru, afarà de
taleri 350 ce ali mal datii.
200 » pentru hramulu Episcopiel, dupé
1205
Cod. XXIII, fila 47.
1793, Noembre 23. Pitacti catre D-lusi vel post. pentru r6masitele avaeturilorti
Miel' de la caftanele boerilorti, ca din tal. 4285 sa faca tacsila dou6
041 de la fies-care, iar a treia parte sunt scaclutT, si sa-T aduca inaintea
gospod. dupa f6ia ce vorti da Epitropiei.
1793, Noembre 23. Pitacti la Dumnélui vol vist. pentru avaeturile cutieT
de la ispravnicY, ca sa faca tacsilil din simbriile lora, sa-I aduca' inaintea gospod.,
(lupa fóia ce vora da Epitropii.
1793, Noembre 23. Pitad' la D-lora logofetT pentru avaeturile judeciitorilorti
ce sunt datori la cutie, pe jumiátate 5a-1" faca tacsilti, lar jurn6tate
sunt sc4uti, atat din BucurescT, cat si de pe afara.
1793, Noembre 23. Pitacti la D-lift" vol p)st. pentru tal. 144, rginasita
din cartile negustorilora de Vilea zaheré, aI cutieï, 864 faca teslima i sti-T
aduca inaintea gospod.
1793, Nombre 23. Pitacti catre DumnéluT cgmarasulri Nicolache pentru
tal. 3127, ri5mIsita de baniT preotilora, sfertulil de sfientula Dimitrie trecuta, carI
sunt datori proa sfintia lora Arliiereif Eparliiilorti la cutie, faifa de zilbava con
mai putina sa-T. faca teslima, sa-T aduca inaintea gospod.
Cod, XXIII, fila lfit.

AOA v. A. URECHIX
Se mal percepea i rasura de la dajdia bresleloril.1
Asemenea se percepea o taxd pe ami de la negutitorit carl
prin térfi pentra cumpèrarea de zaherele2
Ori cât, precum din actele de mal' sus se vede, se stdruia pentru
1. la Alexandru Costand. Moruzi Voivodii i gospod. Zernb. Vlahscoie.
Poruncimil Domnia mea, D-ta vel Vist. sit daT de la Visteria DomnieT
ntele acestI banI aI Cuba, dup6 ortnduiala hrisävelorti. 1794, Afaiti 5.
Vel Logof.
Prea lnàllate Dcirrine,
Trebuintele cheltueliloril ce are Epitropia pe tóte dilele, Tul ne sliThescti
a cauta çi veniturile fitrit pregetare ; filtre care alto iraturT are Cutia milosteniel
si de la Visterie rasura breslelorit, dupò cuprinderea hris6velorti DomneseT;
ci perviI sémil a breslelorii ati eitui, ne rugrunti Mirla tale sti fie luminatti
porunert de a ni se da de la Visterie, ea sä Mema si noT säyttrsi
en inlesnire trebile EpitropieT si ea s'a nu supere niel audulti In'-altimel tale,
de eiltre eel ce vinti eu poruneY sii li se dée, si nu avemti de mide; si cum
va fi luminata MärieT tale portineti. 1794, Maiti 3.
hoce Ralet.
Cod, XXVII, png. 28 mara VI-a
2. Anaforaua pentru banii Epitropiel, ce sunt a se lua dr la Milite ce
se dan negulitoriloru, de la Visterie.
.To Alexandru Costandinù Moruzi
Cinstitti i credinciosti boerulti Domniel mele, ve! Vistierti, dapä andoraua
prea sfintieT sale Metropolitultil si a D-toril einstitl i eredinsiosT boerilorri
DomnieT melo: Dumitrache Ghica biv. vel Banti si Scarlatti Grecéna biv. ve!
Vornicti, naztril cutieT, ah urmeit D-ta cum se cuprinde maT jos, spre a merge
acestri venitti la Cale ca socotélii in scris. 1793, l'obr. 24.
Procitä vet Logof.
Prea Inällate Mune,
Insciintämä )(facie'''. tale, 61 Epitropia, filtre alte iraturï ce sunt legate la
Cutia milostenieT este si acesta, cati negutitorT prinAntent iati de la Visterie
crtrtile Intiltima tale, ca volnicie, ca sit strtnglí prin jadee zaherele, de fiescaro
negutitorasä Po tal. unulti pe anti; ci a,cum este vremea a se da
Domnescile ctirg celoril ce vorti avea trebuintä, sit fie luminatä porunca Märiei
tale catre DumnéltiT ve! Vistierli, ca sä (Me poruncá Medelnicerultfi Mhlnìuilìt ce
este asupra eapanuluT, su. strtngrt acestI banl de la top.' pilinênteniI ce voril lua
crtrti de la Visterie si ca socotélrt In seria atlante, sit ni-1 (lúe la Epitropie ; de
acésta insciintrunti InältimeT tale.
Filareta allí. Tingro-VlabieT. bumitrache Banii. Srarlatii Vorniert.
Cod. XXIV, fila 5.

ISTORIA ROMANILORII 369
regulata percepere a venituriloni Epitropiei, aceste veniturl intraù cu
greg, ccï nu era niel o sanctiune pentru obligarea, de exemplu, a
boerilord la plata taxel caftaneloni. Acésta ne explicti i urindtèrele
2 acte:
Palia ce se vor putea arenda veniturile cutieí milelora, Domnitoruld
ordond Epitropiei : «85. iconomisiti Dumnévòstrd de a cla orènduitele
lefi», unele din jupdnese ved uve i alti scdpätatl, can
primescii lérâ de la Cutie, supèrd Domnia cu jälbi pentru lipsa ce ad.
In 5 Ianuartt 1795, Domnitoruld repetd acestil ordinil i adaogd,
cii Epitropia sii facd mezatd «tuturord sluibelord Cutief, dupd obiceid,
in amplil tutulord, i sd ardati Domniel mele cu anafora pretuld ce
atie§itti de fie§-care slujbd».
Cod. XXIX, fila 7.
Adevërulii e, eh chiar de ar fi fostil incasate regulatil veniturile
CutieT, tot nu ar fi *lisa sii acopere nevoile. La inceputulti anului
4795, veniturile cutiei ki in genere ale Epitropid ob§tiref erad cu deslivetrWe
insuficiente; de acea A. Moruzi convOcd nu nurnaf
dar i pre boerii bivi divaniti E5i le cere sii creeze nuod venituri prin
urnidtorultt Pazca din 5 Maid
Catre Mitropolitti biv vel Banii Dumitrache Ghica, vol nana N.
Brancoveanu, biv vel Banti Dumitra§cu Racovitá, vel Vist. Enache ViiParescu,
biv vel Vist. Enache Moruzi, biv vel Vornica Manolache Brancoveanu, vol
Vornicil de t6ra de sus Manolache Cretulescul, vel Vornicil de 16ra de jos Rriducana
Golescu, vel Logof6til de tara de sus Sc. Ghica, vel Vornicil Const.
Filipescu, vol Vornicti limita Damaris §i vel Legorkii de Oa de jos Stefand
Vacarescu: gfacemil Domnia mea in scire, cit Epitropia ob§tiei ali ajunsii intr'adev6ril
la o mare trebuinta de ajutorii, pentru cit osebit de cheltuelile ce are
la partT neputinci6se ea adev6rata ai la locuri vrednice i trebuintl folosit6re
de obSo, vedema niel cit i din tembelie i din r611 naravil mulff se lasil pre
sine la periciune §i la un hala de milostenie, care mima in ajutorulil Odie):
midajduesca hrana i chivernis6la lor ; de aceea í ne maY avêndil putero Epitrop:a
de a'T iconomisi i a fi eispumf6t6re nufl mult ca veniturile ce are,
faca catre Domnia mea acest5 anafora, care ca un lucra obstescil o alä'turamil
spre chibzuirca i a P. S. tale i a 1)-v6stre §i ortmduituti D-v6stre §i 4i de
adunare, Martf, la ceadärurile ce sunt intinse in curten, de sus, unde poruncimli
Domnia mea, ca sa nC i adunaff negresit, §i puandu inainte anaforaua
sa chibzuití t6te aceste madele, ciite una-una deosebit: de sunt ca cale?
de nu aduce In vre-un felil de chipti v6trunare vre-una din aceste ? Socotinda
'stork Rom4nilonl do V. A. Urechid. Top'. V. 24

711 V. A. tiRkciiil
urmirilord cu care trebue de a se pune in fapti de a se urma,
pentru fe-care si facetT DomnieT mele anaf ora deosebit, care ca un lucra
obqtescii de sufletil folositori i mult trebainciosti, acum dupre cum v veff
pliroforisi qi D-v6stre din anaforaua EpitropieT, a0eptimil de la Dumnévéstri
osirdie la acésta i sivirOrea acesteI trebuinte fárà zabavi, cu bunä chibzuire,
la fite-care madea in parte. Drept acea acista este o fapti de binele
insu0 a Patria D-vistre, sh' socotitI cele cu cale §i de folosti, unde erl fie
D-luT biv ve! Vist. Isacti Raletti fati qi si le aritaff ; la care orinduimil
zapciti pe vitafulti de apro4T.
Cod. XXIX, fila 49 verso.
Nu este gred de a ne esplica sleirea veniturilord, destul de importante
de altmintrelea, ale CutieT, déca vedemil disproportiunea in care
Domnitoruld acorda muele i ajutórele, cari se märead, sé d se micprad
dupa trépta la care apartinea rniluitul i dupä favoruld de care se
bucura acesta pe Litiga cutare boerd din Divanu, séd pe Muga Domnitord.
A§a. buna-óra Preotesel Maria, care are a-§i malita o t'ata, Domnitoruld
il acorclä, 30 de taleri, pe cand logoretului Mateid pentru acelqd
11. da 100 1.
1. Prea Indltate Doamne.
rogi AIirieT tale, fiind-ci arda o copili de vristä', i amti facatil §i
Invoiala Cu unii june de a o cäsitori, fiind- eh' din celen trebuincioase ale
sitoriel Imi lipsere, i alta mijlocti de ajutoril nu ami, dupi milostivalti D-4ett
nizuescii la induritórea mili a Miriel' tale, §i mi rogii si fie revirsati i asupra
scipiticiuneT mele, qi sii fiä §i ea imptirt4iti din noianalii miel baria' tale,
precum multe obraze sapätate, de la Cutia cea rinduith de ciare Iniltimea ta
de milostenie, si mi vitjti ridicati dinteacésta mie mare grentate qi stenahorie
a lipseT, §i. mare pomani va fi MirieT tale ; de ac6sta m rogii, i cum duhulä
sfäntil va lamina pro M'Aria ta.
116ba Mirla tale, Maria Preotésa, sotia reposatuluT Popa Gheorghiescu ce
m6' afta in Mahalaua Sf. Ilie de aicT din D'airosa
D-vistri boerilorti NazirT aï EpitropitropieT de 04te, sii. teorisitI jaiba
acista. 1793 Noem. 11.
Prea Iniii¡ate Doamne.
Ascultändil luminatä porunca IfärieT tale de la acisti jaibi, amti
cercetare ei ne ami adeveritti, cii ap este precum se jäluesee, si duprt starea jäluitéreI
se envine a se ajutora ca tal. treT-clecI, de acésta
tale. 1793 Noem. 28.
Dositeia alt1 U agro- Vlahiel, Searlatii Vornieu.
Cod. XXV Fila 144.

ISTORIA ROMANILORÚ 371
hid cAte-va pitace prin care se acorda mili lunare la diferite fete :
Pitacil catre boeriT nazirT aT EpitropieT, sá dea cate 20 leT pe lunii do la
cutie a.trareseT. Zoita PitistMca, fiind-ca se afluí la prústa stare, vrednica de
1794 Fein. 14.
Cod.XXI1I, Fila 207.
Tot asemenea s'a data pensiune de 20 talen pe lunä Bàlaei, sora
luI Anastasie, proin-iuzba ,sa de Divang, dupë jaiba ac6sta:
Prea Inàlate Ddmne,
Jaluescii cu. lacrimY, MarieT tale, ca m26 aflu insarcinatk' cu 6 feto si duoT
copiT, do care unele sunt in virsta de casatorie, i nu numaT vre-o &ire de
casiltoria loril nu potti avea, i nicT hrana din tilt° qilele nu arnti, pentru care
socot6sca Inalta intelepciunea Maria' tale, de este putero la mine ticill6sa a
brani intfac6stri vreme 8 copil, si de a märita din virtutea mea vre-una; ci
m6 ITO pentru numele ILA dupä cum t6te altele de potriva mea
impartasescil din mila sa te milostivescT Maria ta, a mi se or6nd.ui si
lo Alexandru Constantinft. Moruzi Voevodil
Poruncimil Domnia mea d-v6stia Nazirilorti EpitropieT, din cbeltuiala milostenieT
sà dafi tal. 30. 1793 Decem. 3.
Ana foraua ce s'a facial:I in dosulu jáibi luI Mateifi Logof. ca set i se dée
tal. tina siaci.
Io Alexandru Constantinii Moruzi Voevoclii
Cinstitil si credinciosulii boerulti DomnieT rnele biv. ve! cämarasil Nico'.achi,
sà ailaï a da tal. una sutil. 1793 Noeni. 23.
Vel. Logof.
Prea Inäif ate &nine
Ascultandii luminata porunca Maria tale de la acéstil jalba, amil facutil
ceicetare i ne-amil indestulatil, cuí jäluitmilil este Boerinasu la Némuri, i cuí
adev6rti esto starea luT asa proem se jaluesce: °mil scàpätatuí, ca casä grea
Insàrcinattí cu ciad fete, din care una fiindil ca venitil in varsta all si
logodit'o si din pricina ca nu are ca ce-T implini celea trebninci6se ale zestril,
se zaticne$ce casatoria el, i jaluitoritlil alfil putero i naclejde ne avêndil de
cat a nrivrili la bogata mila Märiei tale, rifnane cum D-deil va lumina pe IWOtimea
ta asupla saracieT luT ; de acésta insciintimil, si cum va fi mila mariel
tale. 1793 Noem. 49.
.Dositciú Al. Un gro-Vlahiei. Scarlatu Grecenu Vornicu.
Cod. XXV Fila 125. VedT l pag. 153 din urmd.

372 V. A. IIRECHIX
mie o léfil dupti starea i trebuinta hranei, c i bä'rbatulii mil a slujitil curta
Domnesci Mil de niel unti cusurti, si mare pomanli va fi Märiei tale. 1793, Tulio 16.
Rata M'aria tale, BillaN sora tui Anastasie proin-iurbaqa
Divanu/ui Domnesctl.
Cod. XXIV, fila 331.
Alte d'AV Al. Morazi sporia pensiunea °ti mita, ociará acordatii,
precurn e easultsi de t'ata:
Prea Incilate Dómne,
Cu prea plecata n6strii anaf ora arètrunti InältimeT tale, a la abiaritura
alta' Dambovita, ce merge prin orasulti Bucurescilorti, dupli cate-va bloc:Mari.
ce rnai inainte s'ati intamplatti, puindil In rinduiala de a fi in tart vremea
una boerinasti epistatti i purtiitorti de grijä, ca 6menT oraduiti a pä'zi In t6tii
vremea napristan, sil curete santurile, stti slob64 apa dup'é mësurui, ca niel
Inectitura orasului sä nu se mal fila', dar niel lipsa apei stí nu mal fie la morl.
Acelti epistatil de cati-va ahí este Pantazi Pastia biv vol cuipt. za Medí, care
In t6tä vremea do cand s'ati orènduit i panä acum aflatil Cu t6tä buna
chibzuire i silintä a pit'zi intru t6te pe deplinti, curgerea acestei ape, in cat
niel innecare vre-o datä nu S'arl intamplatä, dar niel sciidere cu lipsti din
apa morilorti n'art fostii, ci In tótil, vremea ati plizit-o si o päzesce ca mare
purtare de grijä; carele micarti cuí dupl arätarea ce s'ati facutil InältimeT tale
pentru dênsulil s'ati revrwsatti din bogatele mili ale Inältimei tale si asupra
lui, çi l'aI miluitui printea MárieT tale luminatti privileghiti, atat a-si avea nisco
ornenasi de poslusanio, cat si a se numi, ea unida din slujbasi, frträ de a nu
sluji, i sui i se dea acea orènduitä mili din suma simbrieT slujbasilorti din
Dambovita; inelt si de la Cutia de milostenie oranduitti pe luna cate
tal. 10; dar omti scripiitatti flindlí, ca casrt grea, ca cheltuiall grea, ca muna si
Intru a se afla acolo tot-d'a-una di si n6pte, fitrii a nu-si putea
cauta de vre-o altä muncrt séti agonisire, ne rugarart Ináltimei tale, ca cu cat
va lamina milostivuii D-tjeti pe Inältimea ta, eh ca cat s'ara soeoti pe luna,
peste orênduitele lui mili, celea de mai inainte de Wiria ta lui hotruite,
fiind eh are si feciorti de este mil harnicil de a-lti ajuta la vreme de trebuinta
immultirii apei, iaräsi facemil rugg Inältimei tale, ca sIl i-se dea luminatti
porunca Inältimei tale crttre D-lorti brverii ispravnici din Dambovita, si in
partea acea ande este ablarttura Dambovitei, ca sui or'énduiascrt zapci6,
ea en acea orènduitä.' infla a Intiltimel tale de unti zapciti, sil se ajute i elil, ca
sil p6tä in t6t1 vremea sä se afle infra ajutorulti tätane-grt la slujba politioI
orasului Inilltimei tale, si cum D-leli va lumina pe Itilltimea ta. 1793, Tulle 18.
Filaretu alu Ungro-Vlaltiei, Dimitrache Baritt, Nicolae Vet Vietieril,
Vet Vornieu,.Vel Vornicii, Vel Logf., Vel Logf.
Cocí. XXIV, fila 313.

ISTORIA ROMÂNILORU 373
Asupra acestei anaforale Domnitorulú dete resolutja acésta:
«Poruncimg Domnia mea Dumn6v6strii booriloril NazIri aT Epitropiei de
ob§te, incg tal. 10 sg avetT a da po lung de la Culto numituluI Pastia cgpt.
ca ac6sta se va scgdea Epitropia la socot616. 1793, Iulio 20.»
Ve/ Logf.
De ordinar nazirii Epitropiei eran chiarnali sä faca cercetare
prealabild asupra meritelorfi, orf demeritelortt celui ce cerea sá arbà
lea [à de la Cutia rnilehrü. Eacii unu raportil alt epiiropiel, de asemenea
natura':
Prea lailfate Doamne,
Din luminatil porunca MiirieT talo amti cercetatti do starea greutatilf caseT
ace§til jäluitoare, cum qi de lipsa Intru care so allá, §i cu adeváratti este vrednicg
de mili', pentra care de va bine-voi milostivirea MárieT tale, sg so oranduiascg
cate tal. 20 pe lunà de la cutie, ea sii-§T p6tg chivernisi viata i ticglo§if
copiT, care pomang veT avea Mária ta. 1793, Iulie 28.
Fitareta ala Ungro-Vlahiel, Dumitraehe Ban, S.arlatu Vomita-t.
Resolutiunea lui \roda :
lo Alexandra Costandinü Morazi Vrd.
Poruncimg D-v6strii nazirilorg EpitropieT slí avetI a da pe lung de la
cutia milostenim ca,te talen 20 §i se va tinca In s6mà la socotélg. 1793,
Iulie 20. Vel Logf.
Cod. XXIII.
O pensiune de 10 talen i pe luna se acorda de A. Moruzi, Sultinicf,
«copita de sufletu a M'Aria sale keposatutuï, Stefan Veda V))
Anaforaua Saltanel, copita do suflet a Marta. sale riTosatula
roda, sà, i se dée de la eutie cate taleri yece pe lunit.
Io Alexandra Costandinu Moruzi Trud.
Poruncimg Domnia mea Dumn6v6strg naziritorti EpitropieT, Sà avotl" a da
cate tal. dece pe lung. 1793, Decembre 21.
Fc1 Lgf.
Prea Inaltate &huno,
Ascultandti luminatg porunca MgrieT tale de la ac6stg jalbii, amti
corcetare, §i Epitropia fticutg nicT o anafora pentru ac6stg eerere a el, filrg

374 V. A. URECHIÀ
dedil i-s'ail datri rIspunsti, a s'a sensu i numele el In f6ia de prostichi co
datti la Märia ta ca plicultí socoteliloril EpitropieY, ale tal. 5 pe lunuí, i
acea f6ie de prostichi co s'ad arritatil MitrieI tale, dupä jälbile ce ati
datii una' altiT, ni s'ail poruncitil s li se dee triminia, niel" s'all pecetluit, ne
intimphIndu-se niel bara la cutie, i fénittne cum Domnulti Dumneleil va lamina
pe M'aria ta. 1793, Decembre 11.
Scarlatil Vornicu.
A Inregistra aci tae acorddrile de mira' §i pensiunY, nu pòte a
se cere de la noi, orf cdt t;i aceste acte sunt oglinda societätel, a cdreja
istorie o schitdmii aci. Aceste acte sunt multe t;i varif, preserate
in marele codice Domnescl ce am trebuitd s'a studidmil §i s'A decopidmil
in curgere de mulp aril (Cod. de la 23 la 31 inclus.) ale domnief
lul Al. Moruzi.
AtAt eral de multe cererile de mild, cd, v4,1urdrail, Insu§I Domnitoruhl
se sperie de atembelia §i de näravulti red» al societateY, de
a nu voi prin muncd s'AV cd§tige 'Anea de tòte pele, ci a se sili sd
capete o la, de la Cutia milosteniel.
Acéstä cutie nu mal avea de unde subveni la tae cererile, a§a-cd
Al. Moruzi fu silitll a face In vr'o douè rènduri revicjiunea lefilor (veVi
in Tomul VI) §i, une off, a da mili lttnare din cdmara Domnéscd.
Ap, de esemplu, cun6scemil pitaculti din 23 Aprilie 4794, prin care
acorda 5 tal. pe luna unel femeI din mahalaua Mihaiù Vocla 1 Cu
esecutarea acestui pitacu e Insdrcinatil vel cdmdrapl.
Termindmii acest capitoili cti urmätoruld acta din 20 Oct. 4793,
achi probatord sleirel bugetului cutiei incd de la acéstd datd :
Prea ineiltate D6mne,
Ascultändil luminata poruncil a Mumriel tale de la acéstä jalbä, am
cercetare, si adevérti este yrecum se jäluesce, ca fete de verstA si putere nu
este, bärbatu-gil iartisT omll scilpatatil i lAtränil, tine viata ca putina
lefa ce are de la Epitropie, pe lunä cale tal. 10 si dupii altä jalbä' ce ail mal
datil lliärieT tale, arkändil halulil luT, i s'ad mal facutil prostichiti lila tal. 10
pe luna, care f6ie de prostichiti nefiindil banT la Cutio, nu s'ail pecetlaitii de
Tifilnia ta ; Epitropia nu are cu ce inplini lefile triminief de funie, ca citt maT
värtosil la acest felil de jaita:, care pe tete i1ele necontenit vinil la Epitropie;
ei fe'mane la mare mila MiirieI tale. 1793 Oct. 20.
Cod. XXIV, fila 456.
1. Cod. XXIII, fila 235.
Dositcos al Ungro-Vlah, Scarlat Grecén

ISTORIA ROMANILORÜ 375
Domnitorulli dá resolutiunea urmätOre :
Anaforatia ce s'a Picuta in desata jedbei Mariòrei sepia Reíducanulta
Postelnicf.t.
Io Alexandru Costandinii Moruzi Ved.
Foruncirnit Domnia mea peste tal. 10, ce ag avutu lea do la cutia de
milostenio, sá i-se maT dee pe tart luna cate alff tal. 10, en care sg fie lefa pe
lung peste totil cate tal. 20, 0. Dumnevestrli naziri1orí Epitropiesf sg--i dati
acestil oranduitit lefa. 1793, Noembre 10.
XVI
Bucurescii In hotarele lut. Pavele.
Aòe ,Mesurt de orciine higienicä pi de siguran(a .publicd.
indestularea fiublicei. Fdniete.
La pagina 83 din urmä ara" afirman'', contra aser(iunel luI Fotino
§i din Vechile institu(iuni a D-luY Drezoianu, ca. Al. Moruzi n'a desfiintatü
ObOirei In primil ani, al DomnieI luí. Trebue sa limil
mal categorici §i sâ çlicernù, cii acéstá institutiune a fost.in tòtä. viffirea
In intréga Domnie a lul Al. Moruzi. \T'Out-a lectoruld destule documente,
in anteriòrele capitole, emanändii de la Epitropia obSirei
de la Cutia rnilosteniei.
Dar eata-ne ajun§i la und capitolii, care atingèndil o bunä parte
din atributele Epitropiei obtirei, ne da ocasiunea sá cuni5scema mal
de aprópe, nu numal continuarea existenteI el, dar §i marea el importanta
in organismulii Statulul munt6nil §i In speciald ala CapitaleY
acestui Statil.
Atributiunile date acestel instituLiuni, incä de la a el organisare,
continua a fi acelea§i sub Al. Moruzi. Boieriï naziri ai Epitropiel,
ajutati de ald 2-lea Epitropti, de unu Vornica ala §i unu
Polcovnica alu podurilora, se ocuprt rnereui:
de oraplii Ducuresd, de estinderea lui, de pavelele stradelord,
de podun pe Dambovip, de ing§i acésta apä;
de indestularea ora§ulul cu ap'ä, Cu ajutorulti unui Suiulgia §i
a 6menilord lui ;
de indestularea oraplui cu de ale mancdrel §i de narturile
Cu carI acestea ah sii fie vèndute ;
cl) de mèsurile de luath pentru enlátenla ora§ulul ;

376 V. A. URECHIA
de precautiunile de observatti pentru evitarea incendidorti ;
de còle in genere;
de spitale, doctori i farmacii, si
de impartirea de left, pensiunT i ajutfire din Cutia milelor.
In 1793, aflamil ca prima Nazirt ori Epistatil aid podurilora pre
Scarlata Grecénu, dei Mitropolitula ests nelipsitti presedintele Epitropic!.
IIotarul Bacurescilorü. Estinderea orasului a fost rèft vOuta
Inca de maT multi aril, din causa cd se ingreuia spesele de payare
de pazd. Ca si Al. Ipsilante .si ca .si Mihai *utula, Al. Moruzi pune
hotar ü Bucurescilora, peste care nu va fi permisa a se construi
case. A hoLiiri ca sä nu se. OM intra i esi din Ducurescl decat pe
podurile mari, car' eraft in nuraril de patru, era de signal a usura
administratiunea din mahalale a Spataruluï, si a lui Aga din centrula
orasului.
In acesta intelesti Al. Moruzi dà, in 5 Septembre 1793, Cu contrasemnarea
marelui Logof6tu, unu pitacú adresatfi nu numai Nazirulul
prima alá Epilropiei, dér si SpritaruluT Väca'rescu i Vornicilorfi. de
Ora de sus si de jos. La acestia se adreséza fiind-ca afacerea hotarelorti
era de atributiunea 'oat in genere.
1. Iac.1 actulil In Intregimea lul :
Pitadi la Spat. Veceeireseu i la velifii Vorniei de féra de sus §i de féra
de jos §i, la fostulu Vornicii Scarlatii Grecénu.
facemil Domnia mea in scire, cii trebuintti fiindil de a's`t avea politia
Bucuresciloril hotarulil ski jurti imprejuril cunoscutti, insemnatti i pAzitti, de
a nu se intinde si a se Ititi nimene cu facere de case afara din hotarti; ciicT
niel podurile earl se facti ca attlta trudil i cheltuialA nu p6to a maï ajunge
ca lungimea, i s'ati filcutti si se vertí mg face pe la marginile lorti batacurT,
unde pitimescù i dmenii i vitele, carT nevomscil la intrarea in BucurescT,
strimtortmdti ltirgimea drumuluT din cfiptittlile podurilorti, pfinil a Tesi la locil
limpede de -ctImpti, cu casele ce facti de o parte si de alta; nidi se p6to cun6sce
care este de Bucurescl si care este de ten; in vreme ce ea neoprirea
srthisluirel pe marginea orasuluT, spargfi tgranil i satele de pe afara i vinti
de se autan lângii orasti, cum si ceT din ntiuntru orasuluT, iesü inteadins
de se sältisluescti pe marginT pentru a fi apëratI de datoriile lorti, ce aril fi ca
si le fe'spurojti BucuresceniT in orasti i t6raniT la satele 10111; si HMO
acésta niel paza cea cuviinciósfi nu se pote face Bucurescilorti de furii de dobi-
Moe, de timeniT rOI i de fugan; pentru care cercetilndil Domnia mea de este
vre-unti nizamti datil pentru acésta, aflamil din condicile DivanuluT, cti incii din
vremea Domniel" sale Alexandra Vodä Ipsilantti art fost orAnduitI 6 din D-lorti
velitii boerT, pe 6 plfisT ale Bucuresciloril, dimpreunti i en boeriT EpitropY si
ca zapciulti domnescil din Divanti, de ail incunjuratil consult.' si pusti
hotaril cruel marl' de lemnil de jut imprejurri, cu hotare date prin poruncti

ISTORIA ROMANILORU 377
Ctl ordinula data la 5 Septernbrie nu se esecutà grabnieu, pro-
Mal. una nett pitacti, din 24 Martie anula urmdtorti1, 1794.
do obste in auqul tuturoril, de a nu se maY sällislui si a so intinde nimenT ca
facero de case afarli din hotare vi din rinduld cruciloiii, ce s'al" niai inoitti Po
urmil si cut alte cruel", fac'éndu-se cunoscutil tuturord mahalagiilorti acelti flotara,
caro hotard n'II-1621i a se afla i in scrisil la Epitropie, dupä cum ad fost porunca
Donm6scli. Asisderea si in vremea DomnieY sale frateluI Mihaiti Vodä Sutuld
In coa-laltä" Domnie, asernenea Véolumil din condicile Divanulul", cä s'ad data
nizamti, iartiI cut boerT rinduitY din Divand de ail incungiuratti BueuresciY, din
preunit cut catagrafia caselorti dup6 margine, ce s'ad aflatil la vremea punerel"
hotarule, dandu-se iarásï ponmei strasnice, ca nimeni sä nu so cuteze a se
mal" sällislui ca case pe hotaril, ski afana din hotarti, cum i Spätäria i Agia
vedemil el"' ail fost indatorate de a griji pentru acésta; si prootilorti, vätasiloril
si mahalagiiloril din t6te mahalalele luce. li poruncitil. Asisderea i Domnia
n6stril, dup6 ce amil venitti, ami"' datil poruncY prin vol Spe.tartí, ca sli
se inchirjä cu gardd pe miírginf tóto locurile i drunmrile ce in tóte pärtile
era deschise, de a fi intrarea i l'esirea numai pe podurile maff, si de a nu
se maY pune unil i altiI" a'sY face case afane.. Deci primindil domnesculli nostru
atat D-ta vel Spiltarti, ca trébll a mahalagiiloril märginil", i D-n6v6stel
VornicT, ca trébil de hotarti, ce este datorie a dregätoriel" D-v6stril,
cat i Dumn6ta biv. ve! Vornice Scarlate Grecene, ca naziril alrt Epitropief
Epistatil alii podurilord, strIngêndu-ve dimpreunä i pliroforisindu-v6 de acea
catagrafle sét" hotarnicii, co s'ad fricutil, sil morgett de jur imprejurulli Bucurescilorti,
ca sit vedetI si la fata loculuf crucile, séti semnele cruciloril, ce ail
fost hotarii, i pentru cate case yeti: gäsi cit s'au flícutti in urniii pesto hotarii,
afarif din linia crucilord, sil facetY catagraffe : cate sunt ? do ce stare ? ale ad
anime, si co 6menY sunt? breslasf ? BucurescenY? ? streinf ? sétí
tonY? Do cand ati flícutil fies-caro ? i ca cat sunt d.eplirtaff din linia hotarulul
afane.? i acea catagrafle sä o arkatI Domnief mele. De altä parte D-nóta vel
Spritarti nu mima): acum sä faci porunca Domniel" mele sciutä i cunoscutä, eit
nu este slobolenie de a se maT säläslui cinevasY ca case si namestil" pe margine
Alfa" din hotard, ci Incit sä, i grijescY de a se päzi nizamalti acesta fro' do
amelie, dandi poruncä, i strejarilorti mä'rginel' ca sä" grij6scI de ac6sta; pentru
cel" ce va face de acum inainte, sit scie cá,' se va surpa la pámêntu, vi va
pierde chelttuiala i ostenela luY. Asisderea i pentru gardurile, carl" anal poruncittl
sä" cercetatY, si insilsY D-v6strä sä le vedeff la t6te locurile cuviinci6se,
co s'ad flícutil ? de stait nestricate i nedeschise ? ski na? i sä pal sä' lo
infär6sclí si sil le facä unde este trebuintit 1793, Septembre 5.
Cod. XXIII, fila 135 verso. Vol Lo go fet
Pitacti la Vel. SIAL din 24 Martie 1794.
«Piind-cif ina de la 1793 Martie 3, este porunca Dornuiel' mole, date. la
Spättirie, dup6 orinduiala i nizamulä, ce ail fosal si mai inainte, ca cate locuri
deschise sunt prin mahalale, pe marginile Bucuresciloril, d'Ira din drumurilo
cele marY, t6te sil se inchiqii, care acesta nizanm vréndti Domnia mea ca
se plízéscli pururea i ca s'a" fie la Off unti drumil, sä' trécä' prin straje; late.

378 y. A. URECHIX
Nici in anuld. 1704 ordinea de a se ingradi Ducurescii de jurd imprejurd
i de a nu läsa decdt 4 poduri, séd strade, pentru intrare
gire, nu se aduse la incleplinire. Al. Moruzi amintesce atuncl Boerilord
Divanului, in 28 Mai 1705, necesitatea hotarelord Ducurescilord
§i a neingäduirei facerei de case, peste zona orgului. Domnitoruld
sprijira teza sa, çlicèndd cä (1'0 in Moldova este opritd, fi lewd de
scire i poruncd Domnésca nu este slobodú nimene a face binale la
politia adecä la marginile orguluï.
Ca unú mijlocú bund de control la zidirile, ce se vord ridica
in Ducuresci, Al. Moruzi reorganiséz6 (cum végurämii) breslele unite
ale zidarilord, cgrämidarilord, lemnarilord i nisiparilord, §i intro
ffponturile» breslei, le pune obligatiunea de a vesti de a pururea la
poruncimil i D-téle sii alb)." a orandu.i zapciI de al: D-téle ca s cerceteze, si
uncle vorti fi deschise i stricate gardurile, sg pul pe mahalagiI, ca voie f rug
do voie, sti le inch* la margine acele locurT, ce lesa la campti, ca gardurT
ea mrtracini, s remanri numaT unti drumil, al podultil, de esit afarrt la campil,
adica' pe uncle sunt strajT. Asemene srt se pue mallalagiI (cm voie, f ark' de voie»)
dr6gil drumurile i batacurile la capkulti podurilorti, cat si pe ulitele mahalalelorti
sit le astupe ca moluzt, pe la care sit' aT a da si D-ta mang de ajutorti
ca 6meniI din brésla D-téle i ea care 1794, Martie 24.
Cod. XXIII, fila 224. Vel Logof.
4. Pitacfc la boerii Divanulta din 28 Maiú 1795.
V6* facemt Domnia mea In scire, cg din vreme In vreme vedemil
orasulti BucuresciI s'atí. tot Intinst si Inca se Intinde si se lgtesce pe mgrginT
juril Imprejurti, de at cuprinsti atata campti, ce era slobodti, in cat ail ajunsil
Riau a nu avea Politia acésta vre-unti nizamil, niel la vreme de Mg, niel
la paza de hotT i 6menT reT, neputêndil niel zapcifi breslelorti, catI stint,
a ajunge, pentru cit trebue o mare suma de 6menT sg Incunjure jurti imprejuril
atata °colt de 1061, care de a merge de la o margine si pang la alta
pentru vre-o trebuintg de nizamti, WI de vre-o sciintg, trebuesce sa fact. atata
zabavg, i ac6sta cargo din pricing cg fiesce-carele, farg de niel o scire i flirt
de nicT o slobo4enie de la stgpanire, se punt unde vorti si pro cat vorti cu.prindti
campulti pe de margine, ca chipti de grading, séti de areturi i apoT
fact cate o casciórg de sedere, care acésta i in Moldova este oprita
de seire §i poruncil, domn6seX nu este slobodii nimene a face binale la
rolitia Doninitorul ordong si se adune Divanulli i sit chibzu6seg
anti nizamil ad-hoc, 'ca farg de scire i porunca domnéscg sil nu fie slobodti
nimene a face binale si a inchide locti pentru cask' de seder° s6ii carciumg,
sal právglie, ce prin cercetare la fata loculuI, unde se va cgdea sit ja voie in
scris, prin anafora pecetluitg de Domnia mea. Care acésta de vet( socoti de trebuintg
a se face si In lguntrulti targuluI, lar maI vartosti la mahalale si pe
miarginI, de jurti imprejurulti orauliii, este negresit trebuinciésil
Cod. XXIX fila 63 61 verso.

ISTORIA ROMINILORÜ 379
Epitropie, cand sunt insärcinati de cine-va sa le construéscl o casa,
ori sä filch' o restauratiune mare. Staros tele breslelorii unite voril denunta
ori-ce ridicare de case peste hotarele Bucurescilorii.
flind-ca pare -- Did acésta dispositiune nu fu de OM ericacitatea,
Domnitorulti dete, in 1796, unù nog pitacii dare Spatarulu
cutre Epistatula Agiei, scriindu-le, ca sa indatoreze pe vaté§eii
ca sä vestéscii directil la Spatarie i la Agie, (And aré afla
CO se riffled o bina noua prin mahala, séa prin tèrgú, lar nu mal ant6i
ta staroste, dupò dispositiunea hrisovului data aceluia (pentru corporatiunea
colon). 4 bresle intrunite). Spatarula §i Aga vorti lmpedeca
mat lesne §i mai grabnicti radicarea de case §i namestil, eontrarie
dispositiuniloru din hrisovulti starostel de, zidari.
Din acela.51 anti, 1797 Marta 9, aflamii Inca unü pitaca la ve!.
Spätarti i la Epistatula Agiel, in urmkérea coprindere :
Domnitorulti le amintesce caprinderea hrisovulai datil starostel de binale,
cam acesta e datorri sa tie lista de téte binalele in constructianT, iar maï vértosil
prin mahalale i poduri, «se indatoresce starostea, cum si lernnarri i zidariï, ca
sé dea de scire la Spétérie, séti la Agie, pe celii ce aril cauta sé se intin0 pe
- pod ca facere de bina, s6A a face bina din cApétilialti poduluT inainte sOil afarA
din hotarole puse pe marginea Bucurescilorti, ca uniT ca acestia prin marifetulti
D-v6stra sé fie opriO.'; precum i pentru unfi, carY nu'sï facti némestiile ca
mesterT lemnaft i zidarY, ci obianuescil de'si facti insif némestiile de gardil,
friede mesterT, sé privegheze starostea i preotil mahalaleloré ca vétéselu, ca
sé dée de scire, pro cell care urmézé impotriva nizamulut (Dedi fiind-cé
însuI Domnid mele ni s'a intimplaté a vedé case si némestil noa fiicêndu-se
In malialale, voimti Domnia mea ca sé ne pliroforisimil de sunt sciute starosteT?
De stint in locurl slobode i de s'ail datil de starostea in scirea D-v6strA ? Sé
cereti starosta sé v aréte cAte binale s'ati fAcutil de la cartea Domnid mole
incéce ? ale cal i unde ? i de unnézé orinduiala i poranca nóstrá, séé nu ?
Ca sin' dap: nizamulti celti cuviinciosil, i sé afétaff Domnief mele ca anafora.,
Cod. XXIX. fila 56.
Pavarea orafulut fi facere de poduri, pe Ddrizbovild. Cotisarea
Cu cislä, de nume, aruncata asupra proprietariloru §i prävtilia§iloru din
acea stradä, care se pava off se restaura, continua a fi lucru normalil,
dei Epitropia dispune de sate, scutite, de podinari,i de§i lemnuld e
tdiatu platä, nu numai din padurile monastiresci, dar cu cislä
§i din cele ale particularilorii, i apoi tot gratisil carate de satele
scutite. Ba sé mai dau la lucrare §i salahorI far' de plata, din mahalalele
J. Vedl acte diverse relative la podinad, In vol. VI.

380 V. A. URECHIA.
oratmluf, dAndu-li-se numai unii adicä bani pentru brand;
se mai intrebuintail in fine i t Vinovatii», &Tia coi de la putp:carie.
La trebuintit se angajaii «ca tocmélei» me§teri lemnari pentru podire.
Cu t6te aceste mijiòce, pavAri din noil, putine se volt face sub
Al. Moruzi, dar se veril restaura podurile principale, incepsendrt cu
renoirea poduluf MogoOei (actuald alii Victoriel), ina. in Feb. 1793. 2
Trci poranci la Ipravnicii dc Ddnabovifa, 'Para §i, Ilfovii legate
pcntru a trimite enneni ce surit meqteri. la (acerca podurilortit.
D-vestrrt Ispravnicilorti ot. sud slinátate ! afarä din
celo marI poduri ale oraquluI DomnieI mele Bucurescï, mal' sunt i alte podurT
stricate, pe alocurea, in läuntru, pe uliteln térguluT, carl qi acestea fiindti trebuinciése
de ob§te, arati poruncitil Domnia mea a se face, ci do vreme ce la
acésta mal tIntéiti unnézil a se chibzui o socotélki de ce cheltuialii péte sil intre
la lucrulti acelorti podan, adicá ca podinI, curtI ca qanturY ghizduite i ca alte
trebuinciése, dupe' oränduialä, precum s'art urmat i alte dili, i in cea dupe
urmä trebue set s^ faca tocméld cu mefteril, podinari ce vorit fi avendu
carI Oto s'A aibrt i podinti gata. DecI dar me§terI ca aceia aicI in
BucurescI nu so aflä, ci sunt prin satele dupe afarä, precum i aicI la acelti
jadetil, precum vetI fi §i sciindti D-v6strä, pentru caro ve poruncimil Domina
mea, indatá ce yeti primi domnésca nésträ poruncrt, »mal dectlt sä facetI
cercetare i sä guisiT acestti felil de meqterI trimitetY aid färä de niel untl
felii de zribavii, ca Insciintare cutre Domnia mea. 1793, Iunie 5.
Cod. XXIII, fila 73 vera°.
In privinta podirei stratieT MogoVIel éca anaforaoa Epin opid ob§tireI, §1 alte acte
relative:
Prea lndliate Drimne,
Insciintämti Märiel.' tale, crt ca mila lui Dumnet)eil i ca ajatorulti IngltimeI
tale, tétti cherestéua cea trebuinciesii pentru facerea poduluI MogoOeT,
s'ad adusrt de pe la judete i o avema gata aicI ; alte trebuinciése argaliI pentrti
lucrAtorI, socotimti cá pftnä Daminicti le vomti gäti i de LunI a viitéreI septemänI
voniti puté sá inträmil In lucru, ci fiind-cil qi alte dätI, and fäcutil
podurile de isnévrt, ca liude 33 podan, ce inträ pe s'éptemänrt In trel cete, din
liude 99, ce are Epitropia podan', nu se péte ajunge a se setr§i lucrult1 podurilorti,
cilcI este greutate de cherestea mare, ci se obidnuia, cu poruncä' Domnésa,
de se mai da ajutoru, salahorT lude 120, Insä : de la Spätärie lude 40, de
la Agie lude 40 i din sud Ilfovri lude 40, afarrt din vinovatiI ce erati la temnita
puKärieI, carI ace§t1 salahori i vinovati era pentru rädicatulti podinilorri vechl',
fiicutulti qanturilorti, indreptatulti pámêntului, amdatulti urOlorti i trasulti
ca acestti mijlocti se lucra podurile din noti tot-déuna. Ci
pentru ca srt putemä intra in lucra maI din vreme, acum dará dupe trebuinta
ce este, podan din lude 99, li se voril face renal cu septemttna i vorti intra
In lucra lude 49, pe jumetate, parlé se va isprävi podurile cele none, §i. in
in urna iaruíi vorti gäsi rìndulü lorti, iarrt pentTu salahorI se va face lurninatä

Dintre t6te stradele, poduld Mogos6ef era pavatii in unCt moda
deosebit. *antuld de scurgerea apelord se fb.'cea aci f6rte addnc, pe
porunca MiirieT tale care D-luT vel Spiltartt si ea-re D-110: Nazirulii AgieT de
a se da din mahalalele Bucurescilortl, fiind-cri niel' o angarie pe BucurescI
nu este ; carera salahorT, dup6 orênduialK s Ii se dée, ca luminatä porunca
MilrieT tale, si emeclicurile cate 3 parale pe qi ; de ac6sta însciinämuí Inilltimet
tale.-1793, Febr. 24.
Filaretit alft. Ungro-Vtahiei, Dumitrache Banu, Searlatù Vornicu.
Cod XXIV, fila 5.
Domnitorulti dete tuminirea rezoluliune:
lo Alexandru Costantinii Mortai Vvd.
Cat pentru podan, bung este socotéla P. Sfintia sale pifrinteluIMitropolit5
D-n6loril boTeriloril Naziff CutieT, ea la acéstu trebuintrtsu intre in lucru
pe jum6tate, ad. cate patru-(jecT i noue, si asa poruncimti Domnia mea su se
urmeze ; lar pentru salahorT, fiind-cil nu voinad Domnia mea, ca locuitoriT de
Ilfovil sil fie sup6ratl i cu ac6stri podv6dri, peste datoria loril, cum si din br6sla
SpItarieT i AgieT, fiind-cil ne ar6tarri D-lorti zabitiT cumcti nu prisosescu peste
ceI trebuinciosT de slujba Spratria çi AgieT, de a da din breslele Dumnélorri
si la lucrulil podurilorti acestora, ariech" s'ail grtsitil eu cale, ca din 6meniT maltalaleloril
Bucurescilortl, carT art i folosti si trebuintil de podurI si este cu eaviintit
de a ajuta eta totiT, s faca si s'a' dúo pe s6pt6man'a D-lul vol Spiitarului
25 de salahorT i D-hif Nazirula Agid iarilst 25 de salahorT, acum la inceperea
Inerulta, liar' mai in una, dup6 trebuinta lucrula, aretandti DomnieT n'ele
D-loril NaziriT, vomil da iariísI poruncil pentru cai va mal fi trebuintil ; decI
ll-ta vel SpUtarti i D-ta Nazirulti AgieT, sil grijesd f6rte, ca la strinsulit acestoru
salaborT sä nu se faca catahrisisti in vre-unil chipti de catre zapciT, ce vetT
cunt i drépta cumpilnire a matialaleloril s'A se p5z6scil la datulti acestoei
salahorT. 1793, Febr. 26.
Procit. vol Lognf.
Cod. XXIV, fila 5.
bita o a doua anafora:
Peca InàlIate Doamne,
ISTORIA ItOMANILORO 381
Prin deosebitii anafora amti mal fost ar6tatii, cuma 'titule Lag vomil
incepemti la lucrulil poduluT MogolleT, i numaï cu salahoriT ce s'art filcutrt
orinduialii i, en podan)' ce infra in rêndil, nu se mal p6te lucra in sport'', ei
su fie luminatul porunca MrtrieT tale, cutre D-111I vel Armasil, ca din vinovatiT
ce sunt la temnitY, su dúo pe fie-eare i macar cate ludo 30, inpreunii ea zapciiI,
ce se va soeoti a le fi de pazil, precum si alte asia urmatil, avèndil
Epitropia i luminatil porunca MifrieT tale, pentru de a li se da de la Epitropie
emeclicti, atta vinovatiloril i zapciilorti, cal i salahoriloril de mahalale, de unu
lude cate Po parale treT; de ac6sta insciintiimil.
Filaretu alu Ungro-Vlahiei, Dumitrache Banfi, Searlatu Grerénu.

382 V. A. URECHIÄ
sub podine, la mijlocil, de una stinjenti. De aci mare perico1 i pentru
§1 asupra acestel anaforale, Domnitorulil date urmätèrea hotärire:
Dup6 anaforaoa Pr6 sfintia sale Pgrintele Mitropolitti i a D-lorti boe-
Morfi NazIei al" Cada, poruncimil Domnia mea D-tale Epistatutle allí Armásioi,
sg urmee a da din vinovatii pa§cgrie)." pe çli cate lude 30, impreung cu
trebuincio§T de paza bru, dup6 obiceiul ce §i alte orI s'Eta urmatii ; a§4derett
poruncirnti i gentru emeclicula acestorti vinovaff, cu zapciri" lorri, i salahorilorrt
din mahala, sa li se d6e de la cutie pe i la unil lude, cate parale treT.
1793 Febr. 27.
Logof.
Pitac fi la boerii Epitropici, ca podalú Mogos6e1, ce Picuta pcinci la
mitocu MitropOliel, seetu faca in grabci i inei untru pina, la Curtca DOM71éSed.
Cinstitilora i credincio§1 boerilorti Domnie): mele, D-v6strgNazìrilorìl
EpitropieT, biv vel Vornich" Scarlatti Grecénu insciinta Domnia mele
pentru podulti Mogo§6a, curaca din loculti, ce s'Ea"' Inceputa a se face 'toa, pang
la margin.ea catre ci§mea, s'e"' gvarsitti, §i ati r6masa acum partea cea de josil,
adicg, de la mitocula sf. Mitropolit in josti, pana in spre Cartea Domnésca
veche, sg se lucreze iarg§T co §antri. Pentru care porancimil Domnia mea, ca
t'Une sii puneti" a incepe i la lucruni acesttfi numitii podrt din josil de a se
face, care sa se lucreze cu Uta silinta, de a se gv6r§i cat mal" frtede zabavg,
fiindri f6rte trebuinciosli, cacT póte sá se inteimple venire de mosafiri §i. trebue
podulti acesta sg fie fa'cutti i ispravita far'de zabava; ci dar Vota silinta qi
epistasia sa facetT napristanil la lucra §i s6v6r§irea acestal podtl, de a nu se
zabovi. 1793, Aprilil 10.
Cod. XXIII, fila 38 verso.
Pitacii la Nazirii Epitropici, ca peinei a se face podulii MogoOel,
meremetisdscci de o camdatei i apa sei o scurgei prin curfi, unde va veni indemetnei.
lo Alexandru Costandinfi Moruzi Vvd.
CinstitY i credincioOloril boerri" DomnieT mele, D-trg, nazirilorti Epitropiel
de ob§te, amtl fédutil Domnia mea anaforaoa ce ne faceti pentru partea din
jos a podulta 3ifogq6eY, §i Inteimplatdrele discoliï ale vremeT, pentru care porancimil
dar, ca de &Asta una data sa, puneff D-v6strrt Inca 81 se meremetis6sca
ca bung sigarantg, adicg de la metoculfi Mitropolia in jos pana la m-rea
MihaY-Voda In tori ac6sta diastimg de rindisi ; ande va fi gaurY, sa se astupe
unde va fi cate vre-o poding de tot stricata i patreda, si o radicatT, paindti
altele nou6 In locil, care in arma la facerea podan"): din flor' voril intra
locula lora la lucra, qi tntemeiaff cum se cacle §i de a se sluji far' de
primejdie i far' de discolie, pana la vremea ce se va lampe a se faca din nott
tot, ea santil pe de lesabt, de a se scurge apa; §i. de vreme ce din nefiinta
antulai, care lipseme acum, staii tole polinele 'Mecate plutinda p3 detsupra iii
tipa, cand este plóie, din care pittimesca toti" ; de aceea dar ca unii lucra ce este
de o4te folositortl tuturoril, trebuinla urmézd de a se desrhide pe alocurea

IsTorktA nomiNiLoRu 883
(Smen1 i pentru vite, cand putreqea vre-o podira, eacl de sigur §i ornti
10' rupea pici6rele in asemenea §anturi adAnci.
qanturi prin curli meinastirései séei boeresri, ande va cádea trebuintil de a se
scurge din pea apa ce se strInge ; ea acistrt orinduiali !mi, ea In reme co
se va face santald podulul si fie datke iaräi Epitropia obstieI a astupa acele
santurI si a face dresurT la leal, fiede a se Insireina stipanil curtiloril cu
dresuld acola. AvIa dar pliroforisindli i incredintandli D-vistri pe stipanii
aceloril locurT, si si punetT lucruli In fapti; asisderea porancimil Domnia mea
pentra poduli de peste apa DamboviteT, ce cobóri la Milaa Vodi: ca, eand nu
va fi cn putinti a se face acun-t vi a se isprivi iot din noil, ca cele trebninci6se
de desubtulli i deasupra lu): i cu cele trebninciise caigele pe marginT
si yeti cunisce crt pite a se meremetisi, cn mijloci de a ntt fi griji de primejdie,
sil puneti acum pesinli 86,15 meremetisései, sii'lli Intemeeze cu siguranta
aceea ce este de trebuinti, ande Bind-ek' este a fi pe dinsulti mergerea i Int6rcerea
la Domnésea Curte ot. i a tuturora de obSe mar): si miel,
cal, carate si gl6ti de norodri, litta i niptea, pentra ca si nu se Intimple vre-o
primejdie, trebuinti este dimpreuni cu meremetulti podalui a face acum
caigele pe amindoui marginele, sigure ; i asla sii epistasiti, si si silil, ca panä
in Pasa si se facrt i sti se isprivései meremetald lorti. 1793 Aprilli 12.
Procit. Vol LogoRtii.
Cod. XXIII, fila 41.
Io Alexandru Costandinii Mor azi I'vd.
judetele i locuitoriT de afari sunt Insircinatl actuu cu altole,
unde este eu grei a se cera si acosa salahori, intfae6sti vreme, remttne ca
D-ta cinstitil i credinciosrt baerulti DomnieT mole Scarlatti Grecene biv. vel
Vornice, prin buni economie si chibzuirile D-tale, si &esa" de aicl din Bacare3cT
acosa trebuinciesT salahorT, dupi cum i Domniel sele EpistataluT AgieT,
i anti poruncitil de ac6sta, deosebitil.-1793, Maiii 2.
Procit Vel Log f.
Proa lnallate Nnine,
Insclintimuí MirieT tale, pentru facerea poduluT MogosieT, crt acumii de
Luni a viitórel siptimani este si ne apacimil do lucra, si fiind-cil pe unde
amil sivirsitti podulti, pe aid Inc6ce se inopia a se face santulti pe unja podula!
pe dedesubt prin mijlocä, arlaneti de cate uni stanjenil si In latli de
o jamitate, ghizduitil pe aliturea ca pedidi de cele veciff, care se immultesce
si se Indoescc lucra dupi cum aii fostti de s'ali lucrati pani acum 1st maT
virtosi cli, cand vomii T'acepe lucrare& si a strica podulti, trebuesce silinti de
a'ltísi sivarsi curandi, spro a nu se ziticni vreme Indelungati runbletele noroduluT,
spre a pitimi thUl obstea, ci din tite colea ergalii trebuinciise, ami
pasa de le faci altele din nori i altele se meremetisescli din celea de mal
nainte, care s'el stricatli, si pana Duminici se gitescti, i rimane pricina numai
pentru lucritorT, adici salaharT i 6menT ea topóre; aicT In Bucuresci salahorT
Inteacésti vreme nu se giseseli, ca prin4T ca banT; m rogi Airtriel" tale,
si fie huninati porunci Catre D lorti IspravniciT ot. sud Illovri, ca Si dée ludo
120 salahorl, i lude 50 toporaT, i cutre D-lorti IspravniciT din sud. Dambovita

384 V. A. URECHIA.
Nu numai de podulu Mogo§6eT s'a preocupatii Al. Moruzi, ci
de alte cgi mari, ba i de unele mal miel. I Poduld Tdrgului-de-afarti
era o artera din cele 4 mari, §i nu cea mal putin importanta. Inca in
ca srt dée i D-loril lude 50 salahorT, si lude 30 toporasY, crirora salahorT
se va pläti de la Epitropie, dupg nartulti ce s'ail filmad de D-lorli relitiT boerT,
care s'ail Intäritti si ca laminati porunca Mafia' tale, pe c).i cate parale 14, s't
toporasiloril, ce lucrézil ca dulgheriT, pe 4i Po parale 25, mima s fie
strasnicil luminatit porunca Mgriei tale cutre boerii IspravnicT, ca sro binechezäsuiasert
de acolo, su nu fuga de aicT din lucra, fiic6ndu-li-se i Anal, ca
sti se mg schimbe, ori la dou6 septemanT odatii, sért pe lun'a,' odatä; mnc dup6
ce Toril sosi ea-laltI In loeti, s'A fie slobocA a pleca ceI de aid, ca s nu se
d6e z5ticnire Incrulaï, si pentru ea sin.' trimit5 mal eurfindil, atat salahoriI ca
sape, cat i toporaliT eu top6re, sit li se oranduiascii cate unti mumba*il, a
s6v6-rsi tr6ba i porunea mal curandil si a veni panä Daminieä; eli ar6t11
tale oranduiala trebeT, cum se 'Ate sev6rsi, iar hotiirtrea cea degvérsitil fémane
a se face de Iniatimea ta.-1793, Aprilti 27.
Searlat
COd. XXIV Fila 114.
Pitacti din 11 Maiil 1793 ciltre Searlatil Grec6nu biv. vel Vorniai, care
a cerutil salaborT i toporasY, ee'I sunt de lipsA la lucrulil poduluT. Domnitoralti
11 spune, eh' a ordonatil laT. Aga, dea vre-o suta de salahoff, iar pentru toporasY
()ice, eä acum nu e vreme s'a.' so mal' supere satele dajnice, ci sa e6riti 40
pana,' la 50 de toporasI de la satele de podinarl, ce sunt scutite (BilleniT, Slobo(jia
i NetezesciT).» Vodii mal* acordil si cate 4 parale pe (ji de omti i pentra
vinovafii, eare lucrézil aeum la podan.
In aceasI Domnitorulti serie si EpistatuluT Agiel, pentru. ceT 400 de
salahorT cerutI pentra lucrarea podaluI Mogos6e1, av6ndii a li se plàti cate 20
de parale pe 4i de fie-care, decl (n'ad cav6ntil de a mal pricinui covasT.D
Cod. XXIII, fila 66 verso.
1. Domniioruld Intreba, In Marta' 1793, cu ce spese se facti pavelele stradelord din
Bucuresd, ala de cele 4 domnescl. I se rdspunde, ca suma necesara se eisluesee pe proprietaril
i pravaliall din fie-ce stradd. Domnitoruld ordona a se face asemenea eisluire.
Jata actele:
Anaforaoa peligra podurile cele mici a le meremetisi d a le drege
Io Alexandru Const. Moruzi Vvd.
Cinstitilorti i credineiosT boerilorri DomnieI mele, D-n6v6stril NazIrilorti
Epitropiei, Inpreunä. ca D-luI cinstitti i credinciosti boerulil DomnieT mele biv.
vol Vistiertí Filipescu, Epistatulti AgieT, fatá aduebdil pe prilväliasiT ulitilorti
Térgulai, sil se faca socotélii de cheltuiala ce trebae la aceste pod.uri ale ulitiloril,
care cheltuialii sä se analogis6seä si sil o cisluiascil InsisI PI Intre
fatit Inaintea Dumn6v6stril, care, primind-o In serisil, sil se ar6ta anuslit DomnieT
mele, s'A vedemil. 4793, Maiti 7.
Proeit. Vel Logof.

IsromA nomiNmonfr 8AN
Apra]. 1794, Al. Moruzi oldonä Epitropiei sa repare celd putin poduld
acesta, de Ore-ce aci Epitropia (pee Ca, dupil ce aft reinoitil pavéoa in
poduld MogoOel §i aid CalitieI,. nu mai are podine i nici mijlòce
de a face din nod poduld *erband-Vodii §i ald TOrgitlui de afar51.1
Prea Inedjate Dinnne,
Prin luminatti Pitacula Maria' tale mi se poranceste sä cerceteza pentru
ppdurile, ce se urrnéza prin uliile Térgului, sisal din podurile cele marl Domnescl
; aceste podan i cand se strica si vr6nda a se face sea de izu6vit séti meremetti,
de cine se CllNine a se face si a se meremetisi ? ea a caT. cheltuialit ?
Insciinteza Mitrid tale, di dup6 laminata poruncli, fädindti cercetare cu de
amgrantulti, luait" cunoscintit : and se facia de izn6vii, cheltuiala aceea o dau
stàpânhi pravediilor '24, ce sunt pe marginea podurilor4 cu stetpetnire, fi la o pdrte
fi la alta, qi intre dengii facu analogic de plata ce se cuvine, dupe tocrn6la
ce fact"' cu lucratoriT, iara dupe vremT fiindri trebuinta de caratatulti santurilorrt,
s6t.i de radicata tina de pe podurl, acea se Indatorea, chiriasil prävaliilorti a face ;
ci, dupe cercetarea ce anal facutti, nu lipsiT a insciinta Marie): tale. 1793,
Martie 7.
Costandinü Filipcscu Vistierft.
Cod. XXIV, fila 125.
1. Io Alexandru Costand. Moruzi Voivodii i gospod. Zemb. Vlahscoic.
Durnnéta biv. vel Vistiera, isacti Raletti, Nadrula EpitropieT, amt."' poruncitti
de a face chefsi, pentru tot podula t6rgalul: de afarii, i sä se meremetigsca
numaI pe alocurea, ande-sil Oral i stricticiunT prirnejdi6se ; asTa darrt
poruncimil sil urmezT Dumnbta, cul unde este numaT gaura i 1ipsi llama de
cat, numai vre-o podina, di o astape si srt o dr6ga, ea sit nu'sï f rngä vitelo
pici6rele. 1794, April(' 23.
Prea Ind/fate ahnne,
Prin luminata Pitaculti Inaltimel tale, ni se poruncesce pentru podula
TèrguluT-de-afara, ea sa oranduimil podarl drege si merernetisi, liind-ca
s'ati deschisa &ref si gropT, ii n6ptea, la trecerea celora ce viral i merga, mal
v'èrtosti la menzila, se Intempla de se primejduesca vitele, capnda inteacele
gropT i gaurT si'sT frangti pici6rele ; dupä luminatä porunca Inaltimel tale, mil
oranduita dintre (ftori) ala doilea boeri EpitropY, ca sii vaqii ea sä numere locurile
ca cata podia trebuesce, si ne aduse respunsii, cii trebuesca la 3.000 podina,
fiindil ea tot praptidita acesta poda. Epitropia i altä putere nu are, neavendil
podia, pentra ci satele de podinarT ce le are Epitropia, sunt tocmite a aduce
réndur" podinä intr'una anti, iarä nu deodatil, si rêndula dintôití, cate le all
adusti, pusti la podula de peste apa Dambovita, ot p6rta din susti a Cartel
vechT gospod., s'ail data si la spitalulti Coltea podine 60, cum si D-luT Vistieralusi
Brancovtinu iarrtsT podine 60, bez 40 podine ce mal suntemil datorsi, i
ca Pitace gospoe. &art pasti si la alte lucrart trebuinci6se ; locuitoriT sunt esitT
la plugarT, fiinda vremea maned, si nu putema peste ortmduiala si
tJcuiéta lora, macar cul i t6trt podina, call este satele sil a.ducti, fiindil de tot
'stork Ronanitorii de V. A. Urechiá. Tom. V. 25

388 V. A. tRECH1X.
Asemenea reparatiune nu se facu pAn5 In Octombre 1704. Atund
Voda serse:
La Nazirii Epitropidi
Fiind-ca la podula Tergulta-de-afarei s'ara putea face, de o camdata, cate
una raeremetri de podine, pe unde este lips i stricaciune, care din nepurtarea
de grija si din neurniarea PolcovniculuI nu se face, si ail ajunsa la stare
de primejdie a vitelora si a careloril In vrenfi grele, jaIl el vlá poruneimil
strasnicil, sI oranduiff inteadinsa pe Polcovniculli de podurI ca podariT,
m6rgli si ande sunt gaurï i lipsa de cate o poding-doug, sI Imp1in6scil ca podine
stricata, nu ajunge sil se faca meremetil, la acesta poda, faril de cat avêndil
Epitropia putina podina veche, ea Tr'o 60-70 cara, o pastramil pentru podula
ce urinéz4 la Mihaiti Vocla catre Curtea cea noug, cacI cand se franga cate
treI podinI, numaI cautil srt o aselama, flindft trebuinci6sci in tot ciasulii
pentru mergerea i intòrcerea boeriloru i altora, ce urdine la Domnèsca
tale Curte; clara ca t6te acestea anal Menta iconomie çi ama inatü cate-vasI
din podina cea veche, orênduinda si pe Polcovnicula de podri de a face meremeta,
cum se va putea si va ajunge podine la podula cat tine santulti, pentru
la acelea; cand se face gropI i gä'urI, se Intdmplit primejdie, iar cat este
filfa santa, pe unde este stricatti podula, amblit Ira de primejdie, cat va fi
bine, dar pornindu-se niscaI ploY, atuncI iaray cu discolie va fi ambletele
de mi se va revarsa bogata mila M'aria' tale, a se face de la Visterie orhduialá
de podina si de ursI, atat pentru podulti Térgului de afarii, cett §i a
tul 6erbanti-Vodei ce se face din non, precum s'ají Menta i aceste dota poduri,
alú Mogop6ei i alii Calicilorú, putere la Epitropie nu mai ramane, si de punema
cate o podina nona sa carpimil, cauta sa o cioplim, SO o subtiemn, ea sa se
potrivésca cu cea veche, fiinda subti6ta i cioplita de umbletula caretelora, i
a carelora si a noroduliff, i asia se slaesee i cea nema ì numaI cinta se
rumpe; punemil si de cea veche, iara fiindrt rascapta si putreda, In patina' vreme
se l'ampo i aceea. íi asIa In tata vremea cauta SI avemil cherestea
podariT sa nu maI lipsésert de la lucra ; de care nu lipsima a insciinta
tale de pr6sta starea acestorn doua podan, i cum Duhula Sfintti va lamina
pe Inaltimea ta. 1'794, Aprila 22.
Isaac Ralet.
Cod. XXVII, pag. 7 scara VI-a
Pitacii la boerii Epitropiei ca sic drégii podulii luti iFerbanii-Vodcl.
CinstitI i credinciosI boeriT Domnia mole, Dumnévnstra nazIrilora aT
EpitropieI de obste, priminda acAsta a nóstra Domn6scli poruncI, Indata slt
orènduiti pe Polcovnicula de poda ca podan, ssá facil cOutare podulul erbanti
Veda, ca in tata diastima poduluI, orI-ce stricaciune va avea, SI se meremetisésea
i sa se curat6seli de norma, si fiind-cl pana mane Ora trebue sa fie gata,
poruncirati Domnia mea si D-tale cinstitti i credinciosa boerula DomnieT mele,
biv. vol Vistiera, Epistatule alti AgieT, srt epistasescI la acésta, druida si ctiviinciosula
ajutora, ea negresitil s'A se isprávésea pana mane s6r1-1793, Aprila 13.
Cod. XXIII. fila la.

4120
ISTORIA ROMINILOrtil S87
9i s astupe gaurile, Manda moremetula negre9it ande este rail stricatil,
pentru a de nu va urma de a savar9i dresula acesta In putini vreme, Sd scie,
cá acolo in loculg acela pe podu, î1Ü. 'coma puna Domnia mea de se va pedepsi
en beitaie.-1794, Octombre 4.
Cod. XXIII, fila 281.
Niel in 1795 nu se putura face din nod cele dou6 insemnate
artere ale Bucurescilorii: Poduiri Tèrgulul-de-afara s: *erband-Voda.
La 9 Februard 1796 Al. Moruzi serie la Nazirit Epitropiei i intréba:
("Cate podine trebue pentru poduld Tergulul-de-afara i pentru poduld
.5.erband-Voda, carI sunt stricate? Care din aceste douë podurí se
cuvine a se drege mal antM.? Cate podine trebuescd la 3/IihaI-Voda,
pe drumuld curtel de acolo, ca i acela a ajunsd in pr6sta stare?»
Cod. XXIX, fila 150
Dama in volumuld VI (de anexe) una num6rd de acte, din care
se p6te vedea cisluiri diverse, facute intre conlocuitorif aceleasI strade,
pentru podirea el, ba si procese de neplata sumel cisluite i implinirI
prin mumbairi.
Este de observatil, ea unuld din rnotivele invocate de Al. Moruzi,
ca sa impinga Epitropia la facerea, orl repararea de pavele, era ea
ap6te sei se intemple venire de mosafirip i ard fi rusine s'a atle stradele
marl ale orasului in prósta stare. Pentru a se activa repararea
poduluT stradel spre Mihaid-Vocla, se cjicea, ca este «trebuinciosa in
tot césuliC pentru mergerea i intdrcerea boerilorii fi altora, ce urdinet
la Domnésca Curte.»
In 1795 si 1796 mal putina activitate s'a posil pentru repararl,
orl facerI de strade nou6. Sa atribuimd acésta imprejurarel, ca ciuma
a fosta mal violenta intre t6mna anulu11794 si pana in aceea a anultit
Pitad"! la Nazirif Epitropiet, din 29 Augusta 1794, sil repare podurile
mart, pana' nu so strici mal tare, tu deosebt Beiliculí, ca unula co este trebuinciosa
atät ob9tiet, ctit i musafirilora ce vinit §i se ducii.». l'oda ordoni
se randuiasei Indata Polcovnicula de podan, sii faca cantare acestut poda
A9i9derea 9i la eapataiulti podulut Mogo9661, si aibli a face óre-care mererneta...
Cod. XXIII, fila 274.
Pitacil din 4 Octombre 1794 catre vol Spiltara, si randuiasei zapcil Inteadinsa
pentru dresulii podurilora de prin mahalale, cari sunt stricate, ca si faca
mumba9ireta asupra tuturora mahalagiilora, ca fite9-care ea totit sil se apuce
cu silin,ìt si le dr6ga i sa lo 1ntemeeze verl-unde se aflä lipsa 9i stricliciune ;
iar carele nu va urma de sine-4 silesct D-ta ca zapeil, si Vira do vota
lora, sil fea' meremetulli cela cuviinciosil.
Cod. XXIII, fila 280 verso.

388 V. A. URECHIÀ
1796. Totug In Februarti 1796 se iaú mésurI pentru repararea stradelord
Mihaiii-Vodä. (fiind-câ de la Aprild are a se muta Domnia iar la
Curtea nou0 i*erbanil-Voda.1
De apa Dambovitel *i de podurile pe ea s'ajá. Ingrijita Al. Moruzi.
*antutil pentru regularea venirel apeI pe malea DAmboviteI prin
ora*Ci, numai In cätimea necesarä, evitandu-se innecàciunile, este de
aprépe lngrijitú, cum se péte vedé din actultl, ce aducemil aci
In notä.2
Desghetul Dambovitei era ocasiune de inundad a mahalalelord
josnice §i de sfdrimare a poduriloril, de aceea era obiceiil, ca li i
népte sä se pazéseä podurile de isbirea sloilorri, prin podari inarmatI
1. Pitacli din 25 Febr. 1799 catre NaziriT. EpitropieT. Illoruzi a cercetatil
raportulil lorti despre starea podurilorti marl§i a botarit5, sri, se faca de o camdata
numg doug maT trebuinchise : podulil de la Alibalii-Voda, cca unult1 ce
la qi äntéitl. de Aprilie este a se muta Domnia a Curtea de acolo» i dup5
ac6sta podulil§erbanti-Yoda, care este celti maT 1-65 stricattl, far'de putinta de
a trece pe dênsuliti vitil s6ri cara.» Pentru materialulli de lucra necesar5, Domnitorul5
spune, sil se faca porunca la Ispravnid, sil oblige pe podinariT EpitropieT
a'15 aduce, grabindil mai alesti ca podulil de la Millairz-Voda.
Cod. XXIX Fila 155.
2. Pitacii Domnescii din 16 lunie 1794.
Piind-ca luhmil Domnia mea insciintare, pentru santulil de la judetulii
Dämb)vita, care este facutil Inteadins numai pentra vremT de plinirT, cand
se Int6mplg venirea apeT DâmboviteT mare, sa se abata prisosulti apeT pe santa,
de a fi orasulli Bacurescilor5 feritil de innecriciune, iar in alth vreme, mal" vértos
muta chut' este seceta, are a fi santuhl bine inchisil çi astupatli, de a cargo
tug apa DâmboviteT pe drumultz el"; cuma acolo, pe numitulti antií, fiindri
doue morY, iar epistatuld santuluT, pentru ca sI lucreze acole morí,
deschisa curgerea apeT pe ele si ail secatli Dâmvovita, cum se vede, pricinuindil
lips5 de alza la morile Bucurescilor5, de nu potil hiera, i aducêndil stenahorie
de obste, lucra care aduce la multa vinovatio pe numitulil Epistatrz, carde,
1mpotriva, altele ati Insciintatil catre D-laï vel Spataril ; &tullí volnicie boerultif
DornnieT mele Vatavulu.T de Curte, ca impreuna cu unulti din al doilea Epitropi,
ca una zapcirz Spätarescrt, d'impreuna ea unulti din IspravniciT judetuluT,
carora li s'arz scris5 porunca Domniel mele cleosebita, s5 mérga drept acolo
la gura santuluT, la stavilä', ca sI vadii insisT In fata loculu.T pricina, i fiindil
alía, numat decht sil Inchida i sa astupe sautulil, ca mijlocrt de a nu'sT gasi
apa locli sil se imparta s'a se risip6sca pe santil s61l pe alhlurea undevasT,
ständri napristan pénit' se va siávarsi acestea, linde sI ducá si pe Epistatul5
santuluT ca orênduitil antarI acolo de tata si sëvhsind-o acésta, sa aduca
DomnieT mole pliroforie in ade ver i anafora de la Isprav. judetului.-1794 ,
Iunie 16.
Cod. XXIII, fila 255.

ISTORIA ROM/o/MORO 389
Cu cAngI §i avéil obligatiunea s5.-1 sfElrime i s6-4 faca a trece, tárá a
se aglomera pe sub podurl.
Pentru lucrarea podurilorti se rechizitionail adesea pe Ung5,
podad §i moran l de pe la morile mönastiresd, ca maI priceputi la
lucrarile pe apä. 2
1. Pitacti catre Nazfrit EpitropieT din 1 Februarie 1795. Fiind-ca do acum
este a se desgheta Dambovita, Naztrit sa poruncésca polcovnicalut de podarT,
In interesulti apararet podurilorti de pe Dimbovitil, la rumperea ghetei, ca de
Indata ce va Incepe ghiata a se rumpe, dimpreuna cu tott 6menit luT si en
ajutorti de la Spatarie si de la Agie, ca cangT si Cu topóre, la t6te podurile
mart din BucurescT, si paz6sca 4i i nópte, ea sil Int6mpine Ion' de ghiatil
pe col mart sa't sfarlme, micsoreze, tréca printre parit podurilord.
§i mahalagiit Imprejurast A' se Intrebainteze la asta muna, clind va fi vre-nnil
zord. Mal v6rtosti podulti ce duce catre Al-rea Mihat-Tocla sil fie priveghiatti,
si de nu se va put6 de o camdatá intretine In stare baila, 'Ana ce va veni
cherest6ua cea nona pentru d'énsulti, sil se oprésea trecerea peste poda prin
f aniT.
S'ad scristi asemenea la Spatarie si la Agio.
Cod. XXIX, fila 13 verso si 14.
2. Prea builjate Ddinne,
Insciintuimil Miiriei tale, ca la facerea podulat de peste apa Dimbovitei,
ot. casele de beilied, ce so numesce erbanti-Voda, Intre lacratorit podart este
trebuinta si de sése morarT pentru 'Mutan" pariloril i asedatulti scaunilorti
allí ursilorti ; sil fie luminata porunca M'aria tale, ca dintre morarit ce sunt
pe la morile monastireset çi boeresct, sil se iba aceT G morart, ce se insemnara
numele lord mat jos, s'a se afle In lucra Onii. se va ispravi podulti, precum
s'a urmattl si alta data la facerea podulut de peste apa Dâmbovitet, s't Epitropia
le va piad pe fie-care cfi; de ac6sta Insciintämti MrioT tale.-1793,
Ianuarie 17. Scarlatti 12-orujo:c.
Numele morarilorft
Ndstase, Rada Bondocil, Mihaili, Pä'trasco, Parase() de la foisord, Dina
ot. Vitanti. Cod. XXIV, fila 462.
lo Alecsandru Const. Moruzi Vvd. Boj. Mitos.
Poruncimil Domnia mea Dumitale vol Spatard, sui orênduesct zapciti
tarescri, ca de Impreuna ca capitanulti de podurt, radicandti pe mal' jos numitit
mortal, sa-T aducil la podulti de peste apa Darnbovitet, din suma 316nastirel
Sfäntulut Iónti.-1795 Februarie 28.
Prea Inallate Ddmne,
Insciintamti Mario): tale, pentru crt tot-déuna ctind se facii podan i peste
apa Dâinbovilei, este obiceiii, de se aduce ctite patru morarl, de cumpanescu

390 V. A. URECHIX
Inca din Augusta 1793, Domnitorula ordond repararea unora din
Pitacii la Forni:ulii Grecénu pentru podurile dupé apa Dcimbovifei, a
le meremetisi.
D-ta biv. vel Vornicti, Scarlate Grecene, fiind-cri podurile do pe apa DamboviteT,
cum este acestil de la Gorgani" i celii de la morile de langii Cotroceni
i podulti de Id de Janga pérta Curta nona', ati &olí-caro stricaciune i lipa
de cate 2 gil 3 podinT, si fiind-cä aceste poduel, ca nisce trebuinciése ce sunt
vi primejdiése, trebue a li se face meremetti in graba. Poruncimil Domnia mea
ca mimar decat acum s rénduesci" pe Polcovnicti eu podan i podine sá dréga,
sil le intrtrésca, implininda lipsa Miedo niel o zabavá. 1796, Augustti 14.
Cod. XXIII, fila 119.
Poduld de la Gorgani (astä-çll nu mai existä, dup6 strämutarea
cursului apel) erail obligate salü ingrijéscd monastirile Radu-Vodä,
Mihaiii-Vodrt i mabalagill. Podula de la Cotroceni ILÜ intretinea EgumenuRi
miThastiref Cu aceld nume.
lamina apet, i asjd,ci paru, §i alta povéluiri daú podarilorú la urzitii
eherestelt in apei, ci fiind-ca moraril nicT-odata nu vorii sil. vie de voia loril,
mal vartosil ea' Epitropia le platesce ostenéla lorti de qi paralo 50, A' fie
lurninata porunca InaltimeI tale catre D-IuT val Spatarri, ca sIl orkduiascri tutti
zapciii vi dimpreuna cu unii capitanil de podil, care sa mérga aréte pe
mevteriT moran, ce se insemnara maI josii, i s'él aducii in lucralil
podulta, ce urméza peste apa DrimboviteI ot sfeti 16nil de vale, fiind-crt dupé
trebuinta ce este vi dupt; luminatä porunca Inaltimei tale ce ni s'ají datii, ca
sä se s'évérvésca mai ca graba, nu lipsimil a insciinta NririeT tale de trabuinta
ce este pentru acevtI mevterT, vi cum va fi luminata porunca. 1795, Feb. 20.
Isaac Ralet.
1. Trinase Morarufil ot méra RaduluT -Poda.
1. Rada Bondocri ot mahalaua Popi-Raduliff.
1. Mihaití ot Palinti.
1. Udrea ot Palinti la mira Cotrocénului.
Cod. XXIII, pag. 30 III-a.
4. Anaforaua pentru podulii de peste Dclmbovifa in dreptulfc m6nastirct
Cotrocent, cu care aú inceircatii pe mönästire taca'.
Io Alecsandru Costantinü Moruzi Voiv. i gpd.
Dupg anaforaua Epitropiel i dupé fagaduiala ce da Egumenulti va
face çi acum din nort i in Vota vremea va parta grija a fi intemeiatti, facemrt
Domnia mea musaadea la rukiteiunea ce ni se da', vi volnicimil pe egumenulfi,
ca de la caru/rt cut sare, cu Tenme, cu caramida sa iée cate o parr$, iar de

ISTORIA ROMANILORff 391
Ac6stá obligatiune vine monostirilorii din Imprejurarea, eti, av6i1
moil pe Darnbovita. Mahalagiii din G organ): erati datori sti contribuésca
caruld cu nisipti clod bag, iar de la altele si de la carele sed ski n'aibg a
lua nimicil, mns pang in 20 de ()He sorocìl, poruncimti EgumenuluI ea ski fie
poduld gata, pentru care sa se faoà,' mìnlstireï i cartea DomnieI mele pentru
acésta. 1794, Aprilil 15. Vel Logf.
Prea 1nàlate Nnine,
Insciintilmti /MHei tale pentru poduld ce este peste apa DamboviteI,
dreptuld sfintd m6nastirï Cotrocerif, din sus de podulti de pgméntd, care ad
.ajunstí la fate préstd stare, Mat o sit' se dgrimo cu totulti, i péte sg so Intêmple
i primejdie cuivasY, apd In urm s patiméscil i obstea la umbletele
lord, crid inteacelti eoprinsti de locti urding card Cu sare, i ca lemne de foal,
i ca nisipti i cgrämidg i proci, i deosebitti c top: acestia vord sil se discoliséscg
la trecerea i alisverisulti lord, dar thiar i atätea mahalale ce sunt
In partea loculuT vorti s ptitimésed pentru lenme de food si alto trebuinte ale
lord, cgd lipsindti poduld trebuesce fe-care sti ocoléscg locti multil i sa le
iée pretd indoitti la off-ce marfil i cu greutate la fies-care mahalagirt a'sT inttmpina
trebuinta la vreme ; pentra care pricing ail fost fIcutrt insciintare Mgrid
tale si r6posatulti Vornicti Grecénu, ca sd se indatoréseg mönastirea Cotrocenilorti
a'lri face acestil podil, i pentru cheltuiala co va pane, sg aibIt a lua
m6nristirea dd hill de card, dar fiind-cg Egumenulti nu i-ati data indemánd,
fiindri putin câte dol haul de carti, si maT Tértosti fiindu'l si fricg de urgia
DIgriel tale, niel nu era cu putintg a se ptizi porunca, &died, a trece anti carti
si a'T lua numal doT banT, o unti band de unde sälti intércg inapoT, si trebue
sil aibá surng de btinisorT, ca sil schimbe paraua fies-cgruia, si asa neliindil ca
putintg ali rdmastl tréba neenerghisitrt, péng acum putêndil de all luptattl
lemnele poduluT, iarg, mum ajungêndil de tot la dörepgnare i putreOciune, nu
are putere mal tie; pentru care amil adusg pe cuviosulti Egumenti Cotrocénu
la Epitropie, si filcutti de ati primitti facg acelti podil de isn6vg,
ofènduindti tot-déana mesterT paznid pentru dresuld luT, ca sit nu se zilticnéseg
nimenea la trecerea sa, i fiind-cg are si montistirea cheltuialg, mal vê.rtosti
la acéstil vreme fiindti scumpe töte, adicg atilt eherestétta si plata mesterilorti,
eat si simbria orénduitilorti de paza acelul podd, i-amü fggilduitti eg
vomil ruga bund,tatea Maria' tale, de va revgrsa milostivirea atilt asupra obstieT,
citt si asupra möngstird a nu suferi pagubg, ci sg aibg vole a lua ate o para
de tot cara ce va trece inciireatti, Insii de sare, de lemne, de ciirgmidrt i nisipti
(iar nu de la altele) i desérte nu are a lua nimic, i asTa incredintändu-se ati
plecatil facil oranduiala ggtireT ; pentrii care de alt.' trage mima mal
mult i filrg de Indoialg a se sili, ne rugä'mil ráriel tale, ea ski' bine-voiascg
Ngstavulti Ingltimei tale a porunci sg se facii luminatg Thmnésca Mgrid tale
carte de volnicie la mina cuviosultil Egumenti, ca srt pOlit stringe si a lua
acestd venitti : de card citte o para i sit se Indatoreze in carte a fi ca purtarea
de grijki a poduluT in 'WA vremea, zdravkinti, bung si flrg de cusurti, ea sit
nu plitimésert obstea la trebuintele ce ad, si ed. ce se chivernisescil la alisverisulti
lord ; de acesta însciinulmü i. römilne cum cluhulti sfintil va lamina
bungtatea MrtrieT tale. 1794, Apriltt 15. Isaac Ralet

392 V. A. URECHIÀ
la poduld din GorganY, pentru ed Alex. Ipsilantd aü donatil loeuld
Anaforaoa Epitropiel pentru orëndaiala i meremetulii podului de peste
Dcimbovita ot. Gorgani.
Io Aleesandru Cost. Moruzi Vvd. i gpdr. Zem. Vlah.
Tacsidulti acestorri tal. 67 poruncimti Dumitale, cinstitri si credit-rakish
beerulti Domnief mele, vol Spiitari, ca sti le fad' acum de la Egumenia
numitelord mtinistiff, i de la mahalagii i sit dal la Epitropie, iar pentru plireforia
ce ne diff Dumnéta, biv. vel Vist. Ralet, cranci cu acestil meremetti se
ptite face acum de acésti dati intemeierea podulul cea trebuincitisi, phi la
tómnii, 'ï poruncimil ianiiT, ca prin vedere i chibzuire buni, sii fif bine sip.rifsitil
la acésti Oil-di:die ce ne dal, crt va tinea si nu se va intèmpla, fer6scil
Dumnegeii, vre-o primejdie, friandu-se acestil meremetil, si de alti parte iarisf
Dumn6ta vel Spitarti sii indatoresci pe Egumenif nurnitelor monlistiff si pe
mahalagil ca sii faci gitirea cheresteleT din nod, si o si care in fata
ping de ttimni a fi gata, pentru cii nefiindil urinitori, vorti fi si
supusT la plata de chide pentra casele si namestiile ce ati pe loculd acestord
mahalale, cam si Egumenilorti li se va face venituld morilorti zaptil, phi se
va impini analoghia cheltuela la facerea poduliff acestaia. 1794, Aprilil 15.
Vol Logf.
Prea 1nálate D6mne
Insciintimil Maria tale, pentru podulti de peste apa DAmbovite'l, ot. morile
de la Gorganf, care ffind-ert au inceputil a se dertipina, incht pa() sii se Intômple
§i primejdie, mf-al. poruncitil Mhria ta ca si facil un d chehu de o camdati,
acum, ca si se vadi co strieiciune are si ca câtii cherestea p6te a so meremetisi?
de care amil oranduitri pe polcovniculd de pilaff de no-ail adusu féspunsil,
ci trebueste 40 podini, 2 ursi si 3 pari la podiserulti celti micti de la
care secotindu-se cheltuiala ce trebuesce la acestti meremetd, cu plata chorestelei
si a mesterilorri lucritori, furl tal. 67, dap6" cam §i miff in jos se insemci
acéstil datorie a faceref podului de acolen este a ministiref
Radului-Yedi, i si a mahalagiilorti ot. GorganT, iar nu a EpitropieT,
86, fie luminati porunca IniltimeT tale Care Dumnélui vel Spiltarti, ca si
nÓscä acestf ban): de la amândoi Egumenif numitelorti mtinistiff si de la mahalagii
1¡;i si (Me la Epitropie, ca srt putemil face acestd meremetti, acum de o
camdatil, ì m'icar ci ea tóti lipsa ce are Epitropia de cherestea si de alele,
darii rand orènduitil de asti-cri: si incépi i lucruld i iaril artitii
tale, cif acestil meremetil OW si tie 'Anil la t6mni, iar nu miff mult, i doesebit
si indatereze, a'1" face Egamenuld i mahalagiii grttirea cherestelef din
nod câti este trebuincitisi, ca eu Mead, péltil la ttimni, si o si caro rónduff
niel la podti, fiind-ci altd mijlecii nu mal rémhne de acorn inainte, child se va
miff strica, chef ah putregitii leinnele si de ce merge se slibescri si nu mal
este do carpitil si cum va fi luminati porunca Mirief tale. 1794, Aprild 15.
Wert Isae lialet
40 pentru 40 podinT
6 pentru 2 ursi
6 pentru 3 parT.
15 plata mepterilorti lucratorI
67 Vod, Xxvii, pas. 18. V-a.

ISTORIA ROMINILORt 393
domnescii din acea maliala la mahalagiii de acolo, cu asemenea conditiune.
Podulii de lAngä beilicìi, fiindüintfo stradä din cele 4 mari
Domnesci, se intretine de Epitropie.a
Pitac la D-lui vel Spettarii pentru podula de peste Dembovita de la
Gorgani, ce sunt dateme douè Radu-Vodei i cu mahalagii
ceta drege ; i podulf.4 din dreptii Cotrocenii scnit dregcl Egumentilu, accatel
MtincistirI.
Cinstitil i credinciosti boYerulti DomnieT mele vel Spätarti, ne-amtl prof
orisitil Domnia mea pentra podulti de peste apa Dilmbovitei, de la Gorganil,
cum si pentru podulli din mahalaua Gorganului, cuma aceste poduri sunt
dat6re a le face si a le drege tot-déuna Egamenalti monristirei Rada-Vodá
Egumenulti monitstirei ci amadouii aceste m-tirï ail mosiile de
acolea, din folosulli si venitalil ce ail de la aceste acareturi, dimpreunil fusil
cu toti mahalagii ce MI case si namestii In mahalaua Gorganalui, vare mithala
fiindil fost lodui Domnescil, supusi a plä'ti chirie la o bisericutá a monilstirei
Cotrocenilorli, care bisericutä präpädindu-se din vechime, la vremea Domniei
Sale Alexandru Vodil Ipsilant s'att hotárItil tot loculli acela mahalagiiloril, ca
sá fie datori a griji de aceste podan i asia sit fie sloboll de china pg.mèntulut
DecI, mäcar cit fricará boeril Naztri ai. Epitropiei, din porunca DomnieI
mele pontru grabA acum meremetulli ce fu trebuinciosil podulul de peste apa
DiimboviteT, dar fiind-cri datoria este a numiteloril m6niistiri si a mahalagiilorti;
iatä poruncimil D-tale, ca sit le da)." In scire t'Aurora, atilt egumenilorit ca
mahalagiilorti spre a arma datoricI larti, si atilt podulti de peste apá pururea,
In t6trt vremea, meremetiséscil, ca sä' fie tot-d6una temeinica i fár'de
primejdie, cât i podulti mahalalei faca, fitcèndu-le D-ta mumbasiretalli
celti cuviinciosti, filede a astepta poruncá Domn6scä', ca nisce datiri ce sunt,
cu cheltuiala lorti sit grij6scá de aceste poduri ; cum si podult1 de pesto apa
Dtimbovitei de la morile ot Cotrocera, asemenea Egamenulti Cotrocénu, care
aro morile acolo, dr6g5, ca sä, fie tot-cléana buntl, precum i alte-orI ne
adeverimii cit ati fost datorti de Fati M'out. 1793, Augustä 15.
Cod. XXIII, fila 120.
Anaforaoa Vornicului Grecenu pentru a se da vinovari tot deuna la
facerea podulni de peste gctrld ot. podulti ?erbanti-Vodd.
Poruncimil Domnia mea D-talo Epistatule allí Agici sä aibi a da vinovati
de ai pusariei ajutoril la lucra numitului podli, Insit cu bunri pazit asuprá-le.
1794, Ianuarli 12.
Prea Inälfate Dcímne
Cu prea plecatä anafora insciintezti Alitriei tale, cä' de Luni, slipt'émâna,
viitóre, este sil 11Q apueämti de podulu de peste apa Dembovilei ot. casele de
beilicti, ce se numesce podulti lui S,erbanti-Vodä', ati ajunsil la o stare
próstil, Incilt 'mi este témil, sri nu se Intámple primejdie värtosti
la olacile impardtesci, ci m rogli A1áriei tale, sä fi.e luminatá ponina cátre
Nadrulti A.rmitsid, ca pe t6te Vele sit ne d6e vinovati de la puscárie

394 V. A. URECHTÀ
Podurile pe drumurile marl din Ora erad fäcute §*1 intretinute
In comptuld «brudinelv arendatä, fie de Statil, fie de cätre proprietarii
moOei, unde vené poduld. Acésta drtdea locii la multe abuzurl, adese
reprimate.
ajutorti la lucru podulut, crtrora li se va da 9.1 emeclicii de la Epitropie Po
parale patru ; de acésta insciintgmti Mitriel tale qi cum va fi luminatii porunca
Mrtriel tale. 1794, Ianuarti 13.
Cod XXV, fila 229.
1. Pitacii la Vel SpcItarii, din 24 Martil 1795.
Vorlä s'a insciintatti cti or6ndarit ce tinti venitulti podurilorli din tag
téra nemultAmindu-se ca adetulti celti obicYnuitti, facil cereri i sup6rtirt a lua
mal mult, fiduindti trecaorit de ob9te (adetulti este in condica Divanuld de
vita mare 1 para qi de cilte vite va fi la carulti cu povaril atäte parale sg se
iée. AO9derea de omti 1 para). VOA ordon sil se dée strapice porunci
ca sii grijéseä de acéstrt trébti i sii, nu tolere pe arenda9T gi pe podart
vert al cut vorti fi, a cere mal mult.
Cod. XXIX, fila 31 verso.
In 25 Martil 1795 -Pea' trimite circulare 9i care Ispravnict in sensulti
actului de mat susrt. Aci adaogii, &A ce vorti lua podarit mai mult vorti restitui
indoitù i intreitil qi vorti avb qi pedéps4 grea, chiar acolo la fata loculta, la
pod. Ispravnicii s. Me copie adevgratä dupe acéstä circulare, la mlna arendaOlorti
9i podarilorti, i sä' se fad' sciutä i trecetorilorti.
Cod. XXIX, fila 32.
Ana foraua Epitropiei pentru podulú Ceilugäreni, i dela Fala§toca care
se venduse unta. Anastaaie §i, acum set se dée tui Paneultl.
Io Alecsandru Cost. Moruzi Vvd. i gpdr. Zem. Vtascoe.
Dumnóvóstr Kazînilortí Epitropt, vè4titti Domnia mea anaforaoa ce
ne facett, 9i fiiind-cil acelù' Anastasio mu9teriti urmatti aqetjämintulut
slitI, prin care s'ati legattl la Epitropie, poruncimil dara, ca Epitropia
socot615 do venitulti ce va fi strinsti, Nil de a nu se pägubi cutia cu
iar cumOriltorului Fancu sui i se dée venitulti numai pe -anti anti,
cii pretultt ce ne ar6tati cui ail dattl, de tal. 500, mg de a se indatori venitulti
pod uriloril mal mult, in vreme ce Domnia mea avemti insciintare, cumcä acele
podan t potti a da venitti pang la patru i cinct pungt de banT.-1794, Dec. 19.
Vel Logof.
Prea Ineilfate Dòmne,
Insciintauti Marie): tale pentru podulti ot. Caluggrent i Zalo9téca, caro
ca luminatil porunca Märiet tale s'ati datti la Epitropie a le avea, atilt purtarea
de grijä pentra facerea i meremetultilorti, cum 9i pentru de a le string() veniturile,

ISTORIA RordIrriLoRt 395
Dupè" ce ne-ama ocupatil de modalitatea cu care, sub M. Moruzi,
se payar' §i se intretinétt stradele i podurile DamboviteY, este locula
srt amintima, cä nu mal patina s'a preocupara Domnitorulfi §i de intretinerea
celora 3 cal principale de comunicatiune, una leganda Ora cu
Ardélula pe la Cainenl, alta in Directiunea Foc§anilora §i a 3-a spre
Giurgiu, pe unde adica att a veni a§ia çliii mosafiri.
In tomula nostru VI, aducema una numèra de documente relative.
Podula de la Colentina, de lana Bucurescl, Oratiile de la vama BranuluI
i podurile i podiscele pe drumulil menzilului de la Caineni,
ati ocasionattl deshila corespondenta intre Domnitora, Epitropie
Ispravnici.
Reveninda la stradele din Ducuresci, trebue sa adaogama, ea Epitropia
s'a preocupata adesea i de neincalcarea lora cu constructiunI
care sunt hotirtte de Intiltimea ta prin deosebiti anafora, ce ati fitcutti Epitropia,
i s'ati întuiritìí cu laminara' pecetea Märiel tale; pentr u care la trecuta
luni a lui Noembre 25 viindil unil Anastasio cipifanti l'ati cerutti de i l'arad
vi5ndutti luT, Inteunti anil drepti talen l 250, care bani (163 In douä
acum Inainte junfelate tal. 125 pi jumätate dbe peste 6 luni,
dar bani n'ail avutti sii implinésea niel eaptiulti dint8iti pi sunt 20 de cjile de
eänd lì s'ail datti podurile asupri-I i panii acum nieT cusurti n'ati
elil s'ati niaï aretatil ; ci art venitil la Epitropie unti mupteriil, anume
Panculti Gheorghiu, care arilti, ea' Mal' sus numitulil cumpäritorti ail Inpelatti
Epitropia ca putinil pretil pi cä' elti di tal. 500 pe anti, pi de va voi Epitropia
sä,' dée pi pe 4 ani lili primesce ea acestil pretil, ea si numere pe fie-care
anil cite tal. 500 pi deosebitil se légi, ea' ori-ce trebuinti va fi de meremetii
la amèndoug podurile, elti sii faba tóti purtarea de griji a o face ca a luI
cheltuialä, afari numaï, feréseti Dumnecjeil, cand se va Intêmpla si se strice
de vre-o räzmiritii, séti si se rurnpä' de vre-unil potopti de api, atanef flama
si nu fie Indatoratti elli a-lit face; cum pi cand i se va Implini soroculti,
aibi a face podurile teslim la Epitropie, drese, bune procum le primesce
acum; pentru care ne rugimä MIURA tale, sii bine-voTeqd a ne da voIe printeactsti
prea plecatg anaf ora a (vre-o dece rOnduri nu se potii. ceti)
Dari odatä ce niel' vreme multi n'el trecuti la mijlocti, ea si intre In vre-o
cheltulalä, nici banii tocmelei, captiulti ântêití, dupä apeijimêntrz nu Fati rgspunsti
pe depiinil, nu se numesce aqecriíméntil sïivèrOttl; apoi deosebitti, acestti venitti
Iiindti allí cutiei milosteniel, pentru Impirtipire a tía stirticimea, iartipi nu se
cade a se pilgubi ; In vreme alud s'ati ivitil çi mupteriti de di mai multil,
Indoitti pretil, nu este ca dreptti a se folosi unti °mil pi si se isteriséseä coi
mai multi nevolnicI i seipitati de atingerea ajutoruluI, ci cum Domnul
va lamina Malta Intelepciunea Miiriei tale, si avenir' luminatil ri5spunsil de
santoral slobo0 a-lii da, séti nu, acestiff alti doilea mupteriii, care folosepco
Epitropia cu pretil indoitti ? ci cum va fi luminatil porunci. 1794, Dech. 15.
Dositeiti alii Ungro-Vlahiel, Dumitru Banti, huele Rulet.
Cod. XXVIII, pag. 32 II-o

396 V. A. URECHIÀ
de case §i pravalif, de catre margina0. De multo orI chiar locuitorif
din o anumitä strada ali purtatii procesù contra acelora cari o incalcasera.
Mal ca séma ulici6rele ail data nascere la procese de asemenea
natura.
Trimitèndil pe lectorulä, curiosti de a cunòsce ateste afaceri mai
de aprópe, la capit. Edilitatei din tomulti VI, ad i vomil aduce numai
pitaculii Domnitorulu1, din 12 Marta '1895 i acola din 12 Maiä 1791,
prin cari directù ordonä despresurarea unorù strade ale orasuluI.
Pitaculd de la 12 Marta e relativli la poclulti Mogo§k1 care s'ad reparatú,
precum v&juramil, in primavéra anului: 1793; iar Pitaculii din
Maiu privesce comunicatiunea dintre Curtea veche, orI arsä. §i Cotroceni,
cale care interesa pe Domnitoril mat inainte de tóte.1
1. Pitacil la vol Sptitarti, din 12 Maiti 1796, sh rénduesdi zapciii harnicti
vi sh mergi insuvl' D-ta pe drumulh ce urmëzh din Curtea arsil, pe din afarti,
spre CotrocenT, unde fiind-ch din strinitorarea ce ah' facutti lArgimeT drumulul
din vreme in vreme ceI ce ali case, grAdini i vil' en narnestii, pe deoparte
pe de alta, s'ah desfundatil ph'm'èntulti i fä' c'èndu-se batacurl s'ah stricatti reti
drumulti, de phtimesce norodulti, neputêndti intra vi a evi afarh din Bucuresct
Poruncimil D-tale, ca mai antélti pe pah. Hagi Mosca sälti indatoresd, ca
drumulti co este in dreptulti vio]: séle sil'lti drégh bine vi sh' astupe batacurile
acole en lucru de temeiti, de a patea trece norodulti fhede discolie, sólí sui i
se ridice ingea'direa, sh vi-o traga In liittntru, ca sui rhmale locti slobodti pe
priniêntti silnetosil pentru drumulti trecetorilorii. Avivderea vi de aidi inainte,
de r'ènelti, panh abra la camph, pe cap' sunt vi de o parto vi do alta sä'i indatoresci
asemenea i pe unil vi pe alta, ca orsi: sa drégh drumulti bine, gil s'a
li se tzle ingrhdirile i sh se facá drumil bunh, de a putea trece norodu,
1796, Maih 12.
Vel Logo f.
Cod. XXIX, Fila 186.
Pitacii la velifii Vornici, ea dimpreund cu ve! Spei tarti i Aga §i
cu Vornicii Scarlatu Grecénu sd facci cercetare pentru cal ce aft cuprinsu
din locula uliteloru, cu binalele.
lo Alexandru Costantinfi llforuzi Vvod. etc.
Cinstitilorti i credincio0 boerilorti Domnia mole, D-n6v6strii velitilorti
Vornidf, fiind-ch D-lu'f cinstitil i credinciosti boerulti Domniel mele Scarlatil
Grecénu biv. vol Vornicti, ce epistiisesce la facerea podului, aréth Domniel mele,
ca anafora, cuma cdf ce stint cu casele i cu prävilliile pe ambdoué mtirginile
ale poduluT ce s'atl pusti in lucrarea facera din noti, s ah intinsil cu binalele
de ati calcátti vi ati luatil in coprinsruile loril cate 4 vi cate 5 palme vi ati
strimtatti lArgimea autel Domnesd, care este obicinuith din vechime' a avé patru
stanjeni largulti, pe care acéstit mesura sunt Mete aduse podelele, precum
vi pe ulitele din ltiuntru térguluT asemenea ail urmatti pruiväuiaiT cu tarabele,
In cat se apropie a nu putea doue care alaturea sui tréch, i fiind-cil lucrarea

IsTottiA ttOMINIL0110 307
Edilitatea ora§elorti judetene inch' n'a fost cu totulti neingrijith
sub Al. Moruzi. La Craiova, Focpm, ba §i Tèrgu-Jiulm, se iOd Ore-cari
mdsurl de imbundtätire a stradelord. Amìl vequtd in urmil, cá ora§ttlu
Craiova dispunea de Ore-care veniturI pentru podurile sale. MOntistirea
Tismana a contribuitil une-ori pentru acesta§I scopti, negrqit in mod
obligatoriu. 1
La Tèrgu-hular, locuitoriY, boerI §,i negutitorT, prin jaiba catre
Al. Moruzl, ardid ea atat véra cat §i iérna se Leú noròie pe ulite, in
cal fi:Me cu gred se péte hmbla la tèrgti. Deci se r6ga, sä. poruncésch
Ispravnicilorti, ca dupd ce va trece vremea lucrulifi de campti, prin
mumba*ird sh fie obligati totl locuitorii TArgu-JiuluI, t'ara deosebire
de clas5, ha i sätenii de prin prejur, sä aduch pétra i sh a§térnh
prin ulitele cele glodor6se. Domnitoruld, in 3 Septembre 4793, serie
CaimacamuluI Costache Caragea sá rdndulasch und bolera practicosii,
sá mérgh la Tèrgu-Jiuldi i impreuna cu Ispravnich judetului §i cu
tdrgovetii si Cu imprejuraO sh faca chefsi (deviz) de ce cheltuialä
pede merge? cate card de Otra? §i catl sunt aceia ce urmdzil a se
analoghisi la cdratuld pietrei, i ce felii de lucru se pote face? Domnitorulti
va da deslegare, primincld raportuld.
Cu ti:Ste aceste reparatiuni de pavele, de podurl §i de drumurl,
Epitropia era silith sä WOrriä pale pe strade, podurl §i ciliar pe drumurl
cand avea sä fie vre-und alaii, ori avea sä vie la BucureseI vreund
deosebitd mosafiril, vre-und personagiti importantd. 2
podu laï urmézA a merge 1nainte pe acele locurl, cero D-néld indreptare
povatuire la acésta. Dec1 ea o trébil a dregdtoriet D-v6stra velitilord VornicY,
orénduimil Domnia mea pe D-trd, I pe D-y6strä cinstitilord i credinciosilord
boerilorrt DornnieI mele, vol Spä'tare i Nazirule allí AgieT, ca zabiff al politieI
ea dimpreand cu D-luI Yornicd Scarlatil Grecénu, adunanda-ve srt mergeff, ea
sá vedetI ande si atil este partea aceea, ce s'ad clilcattí din ulita Domn6sclí ? cine
anume coi' ce ad alcattl? dad este pagaba aceea ce urrnézd la ridicarea acelorrt
intinderI de binale ? si pe largti sá faceff DomnieI mele aretare in scrisd,
anafora, %eh zrtbavrt, spre a da porunca cea eaviinciésii de urmare, ca srt nu
stea dinteacésta lucralil podulat 1793, Martd 12.
Cod. XXIII, fila 14,
Vel Logo f.
1. Carte din 8 Ianuarie 1794 la Cäimtiamia Craiovot, ea sd esecute pe
egantenalii mOndstirel. Tismana a da cheltuiala poduriloril CraioveT, tal. 1000.
Cod. XXIII, fila 191 verso.
2. Anafora pentru dregerea podului, de la Colentina.
lo Alecsandru Cost. Moruzi Voiv.
Porancimil Domnia mea DumnévéstrI Ispravnicilorrt al Movuld, sá avetT
gata trebuincidsele paie, fi la ven.irea marelut Elciu sei se amçle in tocutu ce

398 V. A. titttcHIX ...maraalumin
0 allá preocupatie, care intra In atributiunile Epitropiel ob§tirell
era grija pentru Indestularea orapluI cu apä. Suilgi-bap §:i cu
scut*, pu§1 la dispositiunea luI, este unil factord importanta alá acestuf
serviciu. In 12 Iuniu 1793, Al. Moruzi dá hrisovulli prin care recun6sce
de Suilgi-ba§a pe cdpitanil Dumitru. i Acesta are a ingriji cele dou'6
trebuesat, çi in scurt, atat Damn&6strä Nazîrilorul Epitropid, at si D-v6strii
Ispravniciloril s grijitT, ca sil aibá tótil lesnirea la trecerea acestul: podd calabalacurile,
färä de a nu se Intêmpla vre-unti cusuril cat de putinti. 1793,
Iulie 6.
Cond. XXIV. Fila 287
1. Hrisovulii Jul Suilgi-beqa Duniitru
pentru purtarea de grijá i pentru meremetti i curàia atat a
celorti doné cismele, ce mg nainte sunt fricute, din Domnia fratelui Alexandra
Ipsilanta Veda, una din lifuntru Tèrgulul la boiangiT, si alta de pe podulti
Mogosóel, din mahalaua monilstirei Särindarulti, care ail isvorulti loll din apelo
ot. GiulestI, at i pentru cele-l-alte cismele din Bucuresci, ce in urmä s'ati mal
fricutti, cari: ail isvorulti lorti din apele CretulescI; amtl fä'cutil Domnia mea
Siiilgi-basa pe Dumitrn apitanti, i-amil datil acestil Domnescu nostru Hrisovil
spre a avea orkduelile i milele, ce le-ati avutil pan acumil, precum din Hrisóvele
fratilorti Domn'T de mal nainte ne-amil adeveritti, adia elu si casa luT
sri fie nedajnicti si nesupkatti de off-ce drtjdrf i orënduell: ale VisterieT si ale
CrimilreI Domniei mele, scutindil si ale WI drepte bucate de dijmäritii, stupT i
rimiitorT, i Ville luT de vinäricin si o sulk' cinci-decT oi de oTeritti. Cum si o
prävälie si o carciumä s'a tie si patru lude scutitT de off-ce drijda i orênduelT,
ea pecetluiturT de la Yisteria DomnieT rnele ; asisderea sI aibil i pentru cheltuiala
i ostenéla luT, ce face la aceste doug numite MntanI vechT, leafri de la
Epitropie, din venitulti podurilorti, i dintealti butarituluT, ate talen f s6se-decT
pe lung, i deosebitti pentru cheltuiala i purtarea de grijä a fontanelorti
ce In urmä s'ail facutti, sIl aibri pe lunri cate talen T doue sute din venitulti
melelorti, cum si Ose lude str6in'T nedajnicT, i pentru depärtarea loculul de
la matca apelorti, fiindtí cunoscutä trebuinta ce este de ajutorti, amti orênduitil
Domnia mea cincI föntanarT i unil lemnarti, dol zidarT, unti ulierti i unil olangirt
scutiff ; (led sä fie dater(' a avea purtarea de grijä pururea i In t6til vremea
pentru meremetulil lucruhil i curätenia si Indestularea de Iva, la tóte acestea
cismele vechT i non6, a le tinea si a le apui cu a luT cheltuialIl, dinteacestI
maT sus banT ce i se dil, spre a nu fi stricate séll lipsä i Imputinare de apri',
spre a cumpilni cu mésurri dréptä apele fies-crtruia cismele, ca sä fie la tóte
indestulare, afarä numaT and va fi trebuintä a se face undevasT alte funtan'T
noug, Oil a se aduce altil 110' din deosebitil beil, elti sil n'aibrt a face la acelea,
care acéstri purtare de grijä a taturorti cimelolorü vechT i nous6, i dup'6 m6rtea
luT o drimti Dornnia mea la copiri: sal la rudeniile 14 care va fi cu sciintil de
mestesugulti acesta i destoinici trebiI acestia. Iutlnindü Domnia mea hrisovulti
acesta cu insä'sT credinta Domniel mele Io Alexandru Costandinti Moruzi Vvd.
si ca credinta prea iubitilorti DomnieT mele fif Constandinti Vvd., Dumitrasco
Yvd., Nicolae Vvd. i martorT amti pusu pe tot1 cinstitiT i credinciosiT boerT.

tSPORIA ROMINTLORO SOO
facute de Alexandra Ipsilante, (una in läuntru térguluI de
boiangii §i alta in mahalaua Sririndad, eu ape din isvórele de la GiulescI),
cAt i le alte ci§mele, facute in urmä, cu apa adusd din isvórele
de la Cretulescl. Domnitorulii acordä SuiulgiuluI, cum se v64u, diverse
seutirf, léfä de la Visterie i determind personalulii subalterml aid WI,
cum §i obligatiunile §i folosintele Jul, rezervändii acelea§i drepturY §i
descendentilorti WY. Cu tot decretulti data in 1793, serviciulii apeloru
este re'il Mont. Domnitoruld in 22 Iulie 1795, prin pitaculü Care Epitropia
obViref, (lice, cá «in§ine Domnia mea amii vequtil multe din eimele,
cd nu curgli §i stall fär'de apä », i ordonä indreptarea luerulta. 1
Epitropia la 23 Iulie 1795 raportéza DomnitoruluT pe largil despre
t6te ei§melele i spune, cA nu se potil face reparatiile acum, din causa
darnel. 2 In Octombre acela0 anti Epitropia aréta Dcmnitoruluf ea undo
velilï al Divanuld Domniel mele : Nicolae Brancovénu. vel Vist., Dumitrasco
Racovitä vol Banti, Ianache Vticiirescu vol Sprit. Ianache Moruzi vol Vorn. de
Ora de susil, Manolache Brancovénu Tel Vorn. de Ora de jos, Manolache
Cretulescu. vol Vorn., Nicolae Filipescu vel Vorn., Costache Ghica vel Logof.
de lora de sus, Scarlatil Ghica vel Loguf. de Ora de josti, Nicolae Hangerlia
Tel Hatm., Dumitrache Afann vel Post., Isac Ralet vel Clucerti, Dumitrache
Schina vol Comisfi, Nicola° Racovitä vol Paliar. etc. si Ispravnicti Costache
Ghica vel Logof. de Ora de sus, si scrisfi Hrisovulti acesta la anulti dintéiti
din ant6ia Domnie a DomnieI mole, aid' in orasula scaunuluI DomnieI
mele BucurescI, la anil de la zidirea lumeI la 7301, iar de la späsania eI 1793,
Iunie 12, ue Räducanu Poenariu biv. 3-lea Log. condicarti.
Cond. XXVI, prig. 65.
i. Pitacii din 22 Ellie 1795 di tre Nazmrii Epilropig de obge
V6 facemti Domnia mea in scire pentru r6ndulil cismelelorti din Bucuresci
cit dup6 ce este datoria D-v6strä a parta grijä' si a cerceta In usta vremea de
starea loril spre a fi indestulare de apil, insug Domnia mea amu vNutu mulle
dintr'ensele, cit nu cure"' si star" fär'de apä, pentru care iat v poruncimil
Domnia mea strasnicti, ca dup6 ce veti vedea maI ant6iti dup6 hrisovti cate
cismele sunt or6nduite si In ce locil aflame, sit te seal' insusI D-ta biv. vol
Yistierti Ralet, sit ieI pe cismegi-basa dimprouná, sit mergI pe la t6te sit TOT
care dinte6nsele carga si care nu si pentru ce pricinil nu curer? In vrerne
ce eismegi-basa i6 atatia hill' pe t6trt vremea de la Epitropie pentru a fi
talare de apä i drese in t6til vrernea, avandti pururea purtare de grijä si de
o parte sä puI ca negresitti sä faeä meremetulil lorti, ca Vote sit curgil cu indestulare,
Celli vomil pedepsi negresitil fúrte strasnicil, de MO.' parte sä aibI a
ar6ta cu. anafora DomnieI mele In scristi oranduiala pentru t6te, si care curgil
si care nu curgil si din ce pricinä ?
Cod. XXIX, fila 7 verso.
.2 Anaforaoa Epitropid obstireT din 23 Iulie 1795, provocatii de porunca
Domnitorulul, ca sit ingrij6scI de cismele si pentra indestularea Bucurescilorfi

400 V. A. URECHIX .a
eiTnele nu curgil din causd câ ait scNutit isv6rele din care vine
ca apa. Epitropia constata' cli multe cismele nu carga. Isaac Ralet nazirula
Epitropiei e insarcinatil anume de Domnitoril, ca impreuni ea Suilgi-basa sa
visiteze de aprúpe tke cismelele si sil' faca reparatiunea lora ca sil curga t6te.
Isac Ralet a cerutti mai fint(liti hrisovulil cismelelorti, dar Suiulgin nu i l'a
presintata, qickdrt cit nu'lti are la Indemitnit. Ah' morsa totusT de ail vizitatil
cismele i ati aflata cii sunt 18. afarrt de 2 ale la Alexandru *Veda Ipsilante :
Una drepta Banulii Ghica si alta in salvaragit Din aceste cismele pe unele
le-art aflata frtra apa. Suiulgi-basa ail Intêmpinatil, cit ati scatjutti isv6rele coleetate,
maT bine de juiatate. Sunt 2 cismele in podulti TerguluT do afara carI
nu carga, dé]: Suilgi-basa ati ar6tatti cit ati fost roa construite din capulti loculuT
si cii acum na le "Ate repara, ca nu p6te avea lucratorT din causa ciumeT.
«Pe la alte locurT iarrisT fiinda curtI boerescI §i m6nastirT, start ca portite incuiate
pilzindu-se, si nu lasa pe cismegiT sit intre fiindu-le frica do dn§il ca nu cumva
sa fie molifsii i asTa dinteacéstrt pricina se da zaticnire apelora.» Suilgiba§a
aretii in fine, ca art maT gasita isv6re din sus de CretulescI, ca can' s'ara
putea Imbogilti Bucurescit, vinti apr6pe de matott de unde deja s'ají
adusti apele actuale. Eta va face devizulti (chefsi) si vr6nda D-4eti sit inceteze
b61a, se va putea realiza acéstii aducere nouiá de ape din mila DomnitoruluT.
Cismelile constatate cit curgil in BucurescI la 1795, erati :
1 cistubua de gafa' care este visteria tuturorti celora din orasti.
1 avuzulti de acolo.
1. ipacti acolo In curte o cisma.
1 la biserica alb6, podulti Ifogos6eT.
1 la mitoculii EpiscopieT R6mnicti.
1 in cartea luT biv. vel Baila Ghica.
1 in pórtil la sf. Saya.
1 la D-luT biv. vel Logof. Filipescu, In curte.
I la D-luT vel Vist. Vactirescu
la biv. vel Ban6 Racovitrt.
1 la laniistirea Zlatariloril.
4 la mahalaua
12
Cele carT nu carga, in num'érti de 6:
1 la reposatalil Vornicti Grecénu.
1 la biv. vel Vist Isacil Ralet.
I. la baia de la Curtea-veche.
la ciiminarulil Mosca.
1 pe podula NrguluT-de-afara dreptil casele Haf toT
4 la bivrica cu. Sibilele.
6
Domniturula in 3 Augusta 1795 pune pe ac6sta anafora resolutiunea,
a cercetatil in condieile DivanuluT hrisovulti cismelelora §i alit luT Suilgi-basa
carT se &imita In prescurtare la Epitropie srt le treta in condicil, ca dupii

apa §i propune adäogirea de isvelre nouë. i Spesele pentru césta sä
fie repartisate intre boerif i monastirile cari aú deja ci§mele.
coprind.erea lora srt se Ingripseil de cismele si
repare cismelile far'de apil. Domnitorula ordona
ajutoril luI Suilgi-basa (pentru a eauta drumula
dresula cela cuviinciosil.»
Cod. XXVIII, scam 7, fila U.
sit' oblige pe Suilgi-basa
zabititora politiel, sit' dea
mergerei apeloril ea sil facrt
1. Anaforaoa Naztrilorri EpitropicY, din 4 Oct. 1795, semnata de Dositeiii
Mitropolitalti, Isac Ralet i Scarlata Campinénu. Vistieruld Isac cu Serdarulti
Vintilii, Ispravniculil Ilfovului ail mersti la Crevedia, unde se incepe cursulti
apelora de la cignelele din BucurescI i aa constatatii di, din. 6 isvóre ce erart
captate, 2 s'ail astupatrt i cit cele-l-alte 4 art seiltlutil din voluma. Dec1 tin
este vinovatii Suilgiu, ea nu curga tate cimelele din Bacureset Art mersil
la locula undo Suilgiu ail aflatti isv6re noua ccu putintrt a se impreuna in dreptulil
Oretuleseilora cu cele-lalte ape ce vina din Crevedia», en care se veril eastiga
peste 40 masuff de apa maI multe, eu care se voril indestula töte cismelele §i
va ma): i prisosi §i pentra alte loeuri. S'ati facia devizula pentru acéstil nourt
captare 0 s'art constatatil, ea va trebui o canalisare de 1973 stinj. caro va costa
5 nlii" talen. Se core ca Domnitorulti sit ordone EiitropieI, ea sa dée talen l 3000
ce este sa se iée din clironomia luI Zoe Rachierulil, ce all murita de b6la ciumeï,
iar pentru resta, sit se facä pitad ii D..mnesca pe numele boTerilora ce ail cir
mole prin curtI, ca sa ajute i eI la cheltuell de óre-ce se folosesert din apa
nouil adusa si a careia aducere a costata peste talerT 33.000; ciar cine se va
impotrivi si nu va vrea sa dea din bung voYe, in urmil sit nu aibil crivèntii a
se jalui Maria' tale, cif n'ati apil la cismele». Anaforaoa adaogil a qice cii de la
ob0e nu se pate cere ajutoril, dar ca se va ma): aditogi venitulti apelora, dttndu-se
din rdésurile noua la boeff, m5nastiff i negufatoff «clan sa nu fie nimeni
volnicti a face ei§métia ascunsa in curte, pentru. trebuinta sa, ce sit' fie off la
ulitii, off despre poda, ca sit p6ta lua /1,0 totI imprejurenit»
Repartiliuuea propusit de Naziri asupra boeriloril :
talenl
450 Dumnélui biv. vel Rana Racovita,
200
150
150
150 casa raposatuluI Vornicti Grecénu,
400 mitoculti Ramniculut
300 Dumnéle Pali. Hagi Mosca fiind-ca ara 2 cismele,
250 S6rdarnla Vintitil ca sil i se dea o masurrt do apti,
250 negutitoriI de la ZliitarI.
1700
iSTORIA ROMINILORO 401
» D D Vistierii Vilearescu,
» » » » Moruzi,
» » » Logof. Nicolae Filipescu,
Domilitorula eu resolutiunea din 5 Oct. 1'795 intaresee IntocinaI anaforaoa.
In 2 Decembre 1795 Epitropulil Searlatti Climpinénu arétil eil biv. ve!
Rana Racovita, biv. vel Vist. Moruzi, mitocula Ramniculd, Hagi Mosca yi
htoria Romanfioni do V. A. Urochal. Tom. V. N

402 V. A. URECHIli. ......,..1,»
Sporirea apei din Bucurescf, prin captarea de neme' isvòre,
DomnitoruluI posibilitatea de a acorda privilegif nouë de cimele.
negutitoriT de la Slataff ref usa de a plati suma analoghisitk. asupra lor pentru
aducerea apeT, i ca nu s'ajunga pe Valga ac6sta inca 250 leT pana, la 5000
cheltuiti.
Domnitorula ordona la 4 Decembre implinirea banilora de la boierY, iar
col' 250 leí sa-T platésea
Coa. XXVIII, seara 7a, fila 46 verso.
Cum era sa fie apa la tate ci§melele cand Domnitorubl acorda merefi m6surl de apa
la bocrl? Eata acte de asemnea natura:
Anaforaua Clucerului Isac Raletft, spre a i se da apci in curtea sa.
Io Alecsandru Costandinii Moruzi Vvd.
Proa Sfintia ta Parinte Metropolite, Dumn6v6stra Naziriloril EpitropieT,
ama vatut anaforaoa ce ne facetT i iata, dupiá pliroforia ce ne dati din artarea
Sululgi-Bqa, cuma nu va pricinui la apele civueleloril niel o lipsa, amil
bine-voitti Domnia mea i ama datil Dumn6luT Clucerului Isac Ralet, ea sa
aiba o jumblate de mèsura, din apa calor-alte cionele, pentru care poruncimil
D-tale vel Logof. facT si deosebita cartea Domniei mele la maulle D-luI,
pentru acesta liara ; i D-v6stra Nazirilorui EpitropieT, urmAndil pe Suilgi-boa,
sui arkatT porunca Domniei mele, ca sá urmeze a da la D-lui Clucerula acasta
jumétate mrisura de apii, deosebind-o din haznea. 1793, Iunie H.
Vol Logof.
Prea
D-luT Cfacerulti Isac Ralet, ca jaiba se raga Inaltimei tale, din apa co
se al% la hasnaua apelorti, ce se impartesce in °rapta MarieT tale BucurescT,
sil te milostivescI asupra luT, sa o aduca la casa DomnieT sale, unde, fackda
eimea, sil fie qi pentru trebuinta noroduluY, i ne poruncesci Maria ta ca s'a
teorisimil jaiba DumnéluY, qi sa cereetamil ca sii aflamii catk' apii este in hasnana
cimeleY de afara, din care cata s'aú impartitil, cate masurT, ulule s'ail
data si cata ail fémasil in matea hasnaleY, i ca anafora sa insciintamil Mariei
tale. Vol' sci Maria ta cui adu.c6ndil pe Sainlgi-basa, amìi cercetatil si de cate
masuff de apa sunt in hasnaua de la eimea si cate nAsurT s'Eta data qi s'Eta
impartita, aratamil M'aria tale ; iara pentru DumnéluT Clucerulti ne aróta
()ice Suiulgi-ba§a, ea se p6te a'l da D-sale o jumblate de mgsura din apa caloralta
cimele si va iconomisi de nu va fi lipsa, ci va fi tatk' apa d.oplin, fiind-ca
do o jumatate de masura nu se cun6sce lipsá, pentru care rugaciune, ce da
D-luI Mario): tale, fémane la buna hotarire a M'aria tale. 1793, Iunie 11.
Filarctil atü Ungro- Vlahiei, Durnitrache Banu, Scarlatu Fornicù.
47 Masurl sant aduse la civn6ua cea de afarä, de la care se impartesce
masurile pe la locurile ce sunt cimele acum, ca 7 milsurT, ce lo-ati
adusa ParinteIe Metropolitil, ea cheltuiala Proa SfintieT sale.
5 MasurT la ciqméua cea de afara.

AO.a, in 27 Octombre 1795, acordd luI Enache Moruzi, fost VisliernicO
mare, 2 mOsuri de apd; asemene Logorétului Constantinil Filipescu,
MOndstirel ColteI i lui biv. vel Vist. Scarlatii Cdmpinénu.1
4 » »
7 » »
3 » »
3 a .»
4 » »
4 » 1
2 » »
2 D ,
2 » »
2 » »
4 » »
2 D I
3 » »
3 » V
Cod. XXIV, fila 222.
iStORIA ROMANILORÚ 463
cismeua ce este pe podulli Mogq6eT.
metohula ParinteluT Metropolitil.
D-lui Vorniculti Grecénu.
D-liff Banulti Ghica.
Sfantu Saya.
baia cea Domn6sca, cu ciqineua ce este afarii.
casele D-1111 Rilidescu.
D-lui Banti Racovitil.
meniistirea Mari.
D-luT Spatarulti -Maresca.
D-luT Climä'ra4i1 Hagi Mosca.
mahalaua MancittleOiloril.
pe podula rergului de afaril "in ulita, langa easel() serdaraluT
Falcoianu.
iar pe podula TerguluT de [dug la biserica cu Sivilele.
1.. Milostiv. Bojiu. Io Atervandru Constan. Mor uzi Vvd.
Dumnélui cinstitä i credinciosii boerulii DomnieT mele lanache
Moruzi bis'. vel Vist., Inca de dud s'ail isvoditil aducerea in BucureseT a. apelora
ot Cre'valescY all fost impar14itil precum i alff boeff i man-astir): de avea
la casa D-sale, in BucurescI, pururea o mesura din numitele ape, car): ape mai
adiiogendu-se i maT irnultindu-se acum de Domnia mea, ca osilbite isvóre co
amtl poruncitti de s'aii gasita in partea loculuT, inteadinsil pentru desever§ita
indestulare a politieT, a fi pururea curgat6re la t6te c4mele1e, ce fertilises° lipsite
ale 6b§toI unele dinteensele in Bucuresci, i pentru a i prisosi de a se impart*
i la deosebite °braze din Dumnelora boeriT, la earl' vonìti vrea Domnia mea
a orendui ; amtl bine-voitil Domnia mea, de tuna data Dumnéliff maT sus numituIuì
DomnieT mele deue mesurT din maT sus numitele ape vechT gi
noue ot Cretulesci, care sä fie DurnnéluT volnicti a le metahirisi pururea
In totil véculti, la casa DomnieT sale, pentru indestularea case! qi a 6menilora
easel' Dumisale ; pentru care '1 (lama Dumnélai acesta Domnesca a nestra carte,
prin care intarimil harula acesta i hotarimil, ca niel odiniára sii nu se imputineze,
nieT sä' i se iée aceste done nfesurT, ci tot-d'aurai sa le aibii, intregT, fara
de nicI o scadere, atilt Dumnélui, bleat va avea de la Dumnedeil viata, cat qi
dupe severqirea D-luT, sa remae la casa D-luT nestramutate ; dreptil aceea poruncimil
Domnia mea Epitropiloril, ce yeti fi dupe vrenff asupra hasnaleT
apolora, i tie Suilgi-baqa, i voue me0erilorti SuilgiT §i scatelnicT, ce sunteff °randuitI
pentru qantalii cimelilorti, nu numaT sri ve feritT a nu face dup6 vreniT vre-o
scadere la numitele doue mesurT de apa, ale Dunin6laT ntunitului boTeralui
DomnieT mete, ci Inca i ajutorula celti cuviinciosti sit aveff a da la trebuinta
de vre-unii meremetti §i de caratenie. ii saam receh gprti. 1795, Oct. 27.
Cod. XXVI, Pag. 268.

404 V. A. URECHIX .1116Will..
Nu numai prin cotisarea, Cu greil adunatá de la boYerif cari avéti
ciplele, s'a realisatil captarea de isvóre nouë, 1 ci §i Epitropia
Carte din 49 Martil 1796 acordändii laI biv. ve! Vistierii Scarlatil Cámpinénu
o jumätate mäsuril de apä la casa Id din apele nouli aduse de Itoruzi.
Cod. XXIX, fila 161.
Cartea miincistirei ColIe pentru o 9726ittl'it i. juniétate de apee. ce s'era
data din apele cele t'unté.
Zemb. Vlahscoie. Dat-amil Domnbsca nústril carte sfinteT i Dumnedeesceï
mäniistirl Coltea, de aicT din orasulä DomnieT m'e BucurescT, ea din apele
coba nouä, carT acum adusti Domnia mea din osebite locuri ot. Ore-
Mesa', sil alba numita mänästire una m'Aura gi jumätate de ap5, care pururea
si In t6tä vremea sil nu i se iée, séii sil i se imputineze, acT pentru
tularea politiel cea de obste spre a se Impärtási t)tT, osIrduindu-ne Domnia
mea de amil gilsitä si alte ape nonä, peste cele dintèiii, care se Imputinaserii,
amti giisitul Domnia mea ea cale a Imartilgi si pe ac6stil numitä mäastire,
care are si hränesce Inteänsa spitalti ea atátia arad' bolnavi ca felurT de
patimi, spre a se adäpa, Mea aracil acola de apä curatil, i a'si face gi m6nästirea
tätil trebuinta sa ea Inlesnire, hindu maT vértosil i deartatil do apa
pilmboviteT, precum si altT dimprejurti mahalagiT a se Impärtägéscil ; droptil
aceea amtl datil DomnescnIll nostru sinetli de Intärire, prin care poruncimä
Domnia mea gi tie ca de unde va &fideo, mai apr6pe de mänästire
§i mai cu Inlesnire, sii da): la llamita mänästire una m'Anal i junfétate de
ca sii pótä Epitropulä maT ca usare cheltuialil a qi-o aduce la mänästire.
ii saam receh. gpmd. 1786, Febr. 1.
Cod. XXVI, pag. 272.
Carte din 4 Febr. 1796, d'Anal «din apele nouë, care ata adusil Domnia
mea» lui Const. Filipescu vol Log. de Ora de sus, una l'Asará apil la casa
D-lul'.... N'edil dice a ,tosirduindu-ne Domnia mea de amii giíitui i alte ape
nouä, adaogêndu-le Muga cele de maT nainte, carT ajunse-se la sadere §i Imputinare.
Aducerea s'o facä ca cheltuiala sa de ande va gäsi mai pe aprópe».
Porunca este adresatä laI Suilgi-baga.
Cod. XXIX, fila 160 Terso.
1. De la 16 ale trecuteT lunT luT Noembre primindul luminatä pitaculti
Alliriel" tale intru care ni se poruncesce, ca sii facemil argtare Inilltimeï tale In
scrisä, prin anafora, pentru apele cigmelelord din Bucurescì la ce stare se Ola
si ce urmare ati fácutil Suilgi-baga pentru aducerea apelorii co s'el mai giísitti,
Indestulatil vreme este de and poruncitä de ta, dandi-se
trebuinciésa cheltuialá ; (IRA luminatä' poruna urmätorl fiindti, mutl filcutti
cercetare, i eta pentra apele cigmelelorii din BucurescI, vedemii cii ati inceputti
mal' multa dup5 cum era, iar pentru lucra ce se face la apele ce s'ail
mal' gäsitti, de and s'ail &Vi 1w-innata porunca Inältimei tale §i pânìl acuma
s'ail lucratil si se lucrezI necontenitil de atre Suilgi-basa. De care all i impreunat-o
ca hasnaua, apelorti vechi de la Cretulesci i cargo apa de la anil
isvoril din cele noulli i pentru cele-l-alto neavändil Sailgi-baga banT, nu are cu

ISTORIA ROMINILORt 405
data o sumd de ban): dintr'o clironomie. Domnitoruld dupe' aducerea
nou'élorti isváre in Bucurescï, dá und nod hrisovú generald pentru
apele ora§ului, In care ja dispositjunea nouë i utilá, ca ci§melele concedate
boIerilord sa nu se mal facá prin curtI, la locuri dosnice, ci
la stradh, séti pe längá stradä, aIa ca sä pótá servi la tótá lumea.
In timpulú epidemiel, Domnitoruld, avAndd re§edinta la CotrocenI)
flit luI, Beizadelele Dirnitrie, NeculaI §i Gheorghe intr'o preumblare a
lord, aü descoperitti, nu departe de monästire, nisce isvetre, cart se
captará i devenirá cilméua Beizadelelorit. Acéstä ci§mea a fostd
intemeiata ca urmátoruld hrisovd:
Zemb. Vlahscoie. Fiind-cá prea iubitI beizadole §eléndtí la sf. miinastire
CotrocenT, in vremea niipravnicel bole, ati gäsitil acolo unti isvorti de apa din
josulil Tanastirel, care deschity6ndu-111 i ficêndil ci§mea, cu t6te iroprejmuirile,
cum se vede, 0 ca sädire de vie ca vece pogóne, pentru folosulti indestultirel
ce le s5v6r0 lucrulti lorti, pentru cit Epitropia, dup'6 anafora ce ail Meta. D-luT
biv. vol Vist. Isac Ralet proin Nadel, care s'ati intäritti 0 ca luminata pecetea
MärieT tale, ati nmaratil tal. 3000 in mana Suilgi-baW, din avutulti lul Zoo
Rachieru, iar analogbia ce s'ail facutti sä dée D-lortt boerii ce ati ci§mele prin
curV, numaT patru °braze all datil, insa biv. vol Vistieril Ienache Vacarescu
era pusti s'l dée talen 200, 0 D-luT ail datil talen T 250, care ca ace§tT
talen 50 se ajuri Epitropia la aceI tal. 300 ce'l lips6ii peste analoghie 0 poste
talere 3000 ce ail data din clironomia liii Zoo Rachierulti i D-luT biv. vet Log.
Nicola° Filipescu Were 150, i talere 150 D-4. Vornicósa Catinca Grecénca
talere 250 S6rdarulti Vintila i ma lipsescti talere 950 p5n1 la Were 1700,
dup'6 analoghia co s'ail Matti 0 nu vorti sit d6e booriI ce mal: jos se
arétti. Pentru care sa, bine-voTepi Intiltimea ta a se of6ndui unil zapciti d'aT
DivanuluT, ca sit faca implinire de banii co se vi5dri r6"mii0tY, spre a se s'6v5r0
lucru ce s'ail inceputil ca unti folositorti tuturorti tie ob§te, ea' este 0 Ocatil
sit rtimaie in zadarri cheltuiala, ce s'ati facutti panil acum 0 din putin lucru
s'a r6mtte jos, cum 0 pentru talere 250 ce mai lipsescil pang la talere 5000,
cat s'au facutil socot6la pentru trebuinciósa cheltu.61á cu sincatavasis la t6te
vornti avea luminatä poruna de uncle sä' se dea; de acésta insciintilmti 0 cum
va fi luminata porunca. 1795, Dechemvre 2.
Scarlatil Ceimpinénu
D-loril boorii ceT earl ail c4mele prin curtY, a da dupt; analoghie :
Were
150 D-hfi biv. vel Bang Racovitil,
150 D-luI biv. vel Vistierti Moruzi,
-100 Metohulti R5mniculuT,
300 D-lui Paharnicu Hagi losen,
250 NegattitoriT ot. Maui.
950
Cod. XXVIII. pag. 416.

406 V. A. URECHIÀ
si a mängierd noroduluT de obste, si pentru pod6ba politid; amil bino
voitä Domnia mea de amil fä'cutil optul scutelnid pentru trebninta lucruluI
vid, piltra din matca VisterieT si patru din str6inT, pentru care amil (latí
Domnia mea acesttl Domnesculti nostru sinetti, ca purnrea sul fie acosa optä
6menT scutitT de acurn; si poruneimti Dumitale vol Vist. ea sii-T hiel' si sä le
daï pecetluitarl pe numele si chipulti lora. ii s2arn receh. gvmd. 1796,
Augusta 20.
Cod. XXVI. fila 299 verso.
Domnitorulli in 1796, Ianuarie, pune sä se infiinteze 2 eillmele
noue in rnarginea ornului, la tèrguld-de-afarit i le da in sana SuiulacordAndu-1
pentru acésta, in 20 Augustu, i 4 1ia41.1
Pentru inzestrarea cu apa a Focanilorti Al. Moruzi itittiresce
lirisóvele anteri6re, cu hrisovulil s'eri din 16 Junio 1792, recunoscèndil
dreptultt acestui oraVi la o subventiune din casa Epitropiei
la alte
1. Cartea Ii Dimitrie Suilui-basa pentru done cipncle ot. Térgulu de
afard ce i s'aft data asupra.
Zem. Vlahscoie. Find-c4 pentru indestularea obsta i pentru pod6ba potala
acestia, ca cheltuiala Domniei mete amti isvoditil dou6 cismele de apil in mar-.
ginea politid la Tèrgulii-de-afarä, undo f6rte so discoliase norodulä pentru
apul curatti i curg6t6re do báutti, fiindil multä deplirtafT de Dämbovita, orénduimil
Domnia mea asupra amandorora pe Dimitrie Suilgi-basa, i i lo dimití
asuprii, ca sil le p6rte grija i sä se silóseä do a fi partirea in starea lorti,
cárnia piltra oston6la luT i purtarea do grijii, IT rônduirnti Domnia inca patru
6menï str.6inT scutitl, pentru ajutorulti lucruluT i meremetult1 lorti; docT poruneimil
i sfAtuirutl Domnia mea si pe D-v6stfa,' cinstifiloril i credinciosT boeriloril
Domnid mete, carT suntet1 stilpaniT mosiilorti Po carT stati aceste cismelo, sil
nu Jipsi i Dumn6v6strd a griji si a viS afla ca silintä cu dulero de a nu
strica una lucra folositorti i trebuinciosti obsteT, ca acesta. ii saam recch gpd.
1790, Augustil 20.
Cod. XXVI, pag. 300.
Pitacil la Epitropie, din 3 Septembre 1795, sil repare podisorulti ulifd
care urm6zA la p6rta de din sus a 0ur01 vechT, alitturea pe Ifingul zidil, pitiniti
ce dil in podulti din läuntrulil t6rgulul: (podulti do sub foisorul rosu). Asemene
ordonä sä se repare cisnzena din zidulu CureT§i sil o fach sul curgä apa neincetat.
Cod. XXIX, fila 108 verso.
2. Hrisovulii ci§melei ot. Foc§ani i mila ce are.
Crestinésa datorie all DomniT i obläduitoriT, cilrora li s'ail incredinfatil
de la Dumnedeil stäpinire de Oil' si de noróde, a nu trece cu vederea lucrarito
ce li s'ají Incredinfatil sub a lorti oblidnire, ci maT vêrtos a le intemeia
spre maT bunil indreptare, ca sä, fie bine pädite; drept aceea insciintándu-no

ISTORIA ROMANILORCI 407
Ci§m6ua de la grädina eu chio§cii, datorità lui Mavrogheni, nu
este uitatä de Moruzi. De i 6re-cum, ca protestatiune postumä contra
lui Mavrogbeni, boerimea mal deläsase promenada de la cap6tuhl
podutuf Mogo§6e1 §i -nu mai luati, la ora toceí, rahatulti si caf6ua in
grädina, in chio§culii. §i la ci§m6ua nenorocitaluf Dornnitord ; de
car6tele i 16gänele boeresd, cu arnilutuliä in capra de dinapoia träsumí
(veqí stampa cu promenada de la podulii-verde din se indreptail
de preferintä la laculd Feresträului, tal* Al. Moruzi ingriji
de creatdunea luí Mavrogheni. Pentru acestii scopü acordä pentru
grildina i ci§m6ua de la Zoodoho-pighi 10 liuch §i imbunätilti grädina
prin nof plantatiuni de porni forestierí.
Domnia mea cuma' ftintana din orasulti Domnid mole FocsanY, din caro so
adapti si se indestuléza tot norodulri do acolo, ca pentru meremetulti i pentru
curtitenia el', de a fi pururea dr6sil si de a nu se imputina curgorea apel el',
ati fostil orônduiali Menta de fratiI nostril: Donad de maY naintea nóstrrt prin
hris6vele Domniilorti lorti, care le-amil vèclutii Domnia mea, a se da pe tot anula
do la Epitropie cate talen): doné sute, pentru cheltuiala i pentru plata orônduituld
S iiulgiu, avôndti i doi-spre-4ece lude fontanar): scutiff, ami) binevoitti
Domnia pentru folosulti locuitorilorti, cari voimil vedea indestulat):
frträ, de lipsi de orY-ce si pentru adaparea i multumirea altera trecetorI de
obste, do alud imita i mil Intäritil orénduiala ac6sta, ca sä se d6e pe tot anulti
de la Epitropia obstei cate taler): done sute, avôndiil i do'l-spre-(jece fantanarY
scutitY; decI Dumn6loril boerii Epitropid, ea unri co lùrìgä alto trebY alo obsteY
ce sunt date la Epitropia DnmnAlorti, ail si tr6ba isvórelorti si a fantanelorti
de api asupra-lo si fie in buna starea eY, si amti Intulnitti hotrairea ac6sta
Domnesculti nostru acosa" hrisovil, caro hrisovtl, dupti ce se va trece in condica
Divanuld, Dumnéta vol Logofoto aretY si D-loril Nazirilorti Epitropid,
de sci i a se trece si in condica Epitropid de alti, pazi si de ala enorghisi
Dumn6lorti, adeveritil fiindtl ca bis*: credinta Domniei molo, Io Alex.
Constan. Moruzi Voivodti si en a proa iubitiloril Domnia mele fiiY, Constandinti
Vvd., Dumitrasco Vvd., Nicolae Vvd., martorY fiindti i Dumn6lorti cinstitiY §i.
credincios): buera' col: mil aY Divanuld Domnid mele Nicolae Brancov6nu
vel Vist. Dumitrasco Racovita vel Banti, Ianacho Vactirescu. vol Spat., Ianache
Moruzi vel Vorn, de téra de sus, Manolache Brancovénu vol Vorn, de t6ra do
jos, Manolache Crotulescu vol Vorn., Nicolae Filipescu Tel Vorn., Costache
Ghica vol Logofëtil do téra de sus, Scarlatti Ghica vol Logof. de téra do jos,
Nicolae Thingerliiu vel Hatm., Dimitrio Nonti vel Post., Isac Ralot ve! Cluccril,
Dimitrie Schina vel Comisil, Nicolao Racovita ve! Pah., Iordache Palada vol
Stolnicti, i Ispravnicil Scarlatil Ghica vel Logof., scriindu-se hrisovulil acesta
la lét 1793, Junio, de Gheorghe Logof. za taina.
Cod. XXVI, pm. 79.
1. Zem. Vlahscoie. Fiind-crt pentra lucra griirlind de la cism6ua apeloril
ot. Zoodopighi, i pentru paza i curatenia de sus si de jos, spre poi6ba
mangaerea privelei de obste, art avutil orénduiali prin cartea Domnie): sale
frateluY Mihaiti Veda: §utulti, ce o fOutnil Cu. lét 1792 Aprilti, 30 ca si fie

408 V. A. URECHIÀ
Ingrijirea orapluI de respectuld curalenieI, mal alesd in urma
isbucnirel epidemid de duma, a trebuitd sä preocupe Epitropia obstireY.
Amd arëtatd, in anteriòrele volume, In ce modd se curdtea tina de pe
stradele orauluL inca la 1792 Februarie, administratiunea de atunci,
vèjêndì ca eranii carl aducéd lemne de v6n(lare in ora, pentru ca
sä nu se mal pdtii a li se lua carele la inctireatulii norCielord de pe
strade, ridicaïl scandurile din driculd caruluT ca srt nu mai ot.5. incarca
(Cod. XIX fila 191), hotärise inflintarea a 12 care de därvari
scutitl, din BucureseY, cu bol, s'a fie pentru rädicatuld tinei din cele
4 poduri mari, elegati sub ascultarea Epitropiei». Al. Moruzi, In 19
Mala 1793, d in privinta gum5ielord §i a tinel de pe strade urmiltoruld
nizamd:
Pitacii din 19 Maiii 1793 ceitre Speitarei i Aga
De 6re-ce s'ail fácutil podurt nou6 In Bucuresct, se simte nevoia sil se
Intretinii curate de gun6ie, mal alesti cti aceste gundie se fact.-1 de catre coi ce
vinil ca care cu. lemne, eherestea, butt, milrf uff, etc. pi poposesch pe strade;
putredindtí din aceste gun6ie podurile pi pricinuindh q't ; «deosebit do ac6sta
familiapit ce pedtí pe unja podultfl pe o parte pi pe alta, tóte gun6iele, Igturile
beclucurile ce scoth din casele lora le arana pa peal, niat alesìí bArbierit
i boiangit o alte asemene din rufeturt, ce le rézinfii lucrarea meptepugului toril
In apa, din care nesuferita imputiciune se pricinuesce i putrejunea podurilorh ;
asemenea de la uuele case sunt se6se sghiaburile euhniiloril pe podtí, pi acésta
mat ea deosebire aduce pricint role in dou6 chipurt, una 1961ii la sän6tatea
norodulut pi alta putrej une podurilorti i umplerea panturilorti de l'ami cu.
putort. Decl dar asupra acestut nizamti poruncinal Domnia mea, In t6C.1 diastima
coprinsulta pop6relorti D vósträ', aduchdti pe tott proestit ai rufeturilorti srt
le datt strapnia porund, ea negrepitrt sti se ridice acestil r611 obiceitt i toff
ciitY sunt ca locainta pe unja poduliff facil off. dresurt In curtile lortí
sal tie hitirdae, pentru a'pt vitrsa liiturile pi gun6iele si srt pi le sc6fg-afarrt
lude (jece scutitt, dgmtí o Domnia mea acéstif carte la maulle Epistatulut de
la hiserica cipmelet ot. Zoodoh-pighi, ea sit aibà ace§tt lude 10 timen' str6inI,
fAril de dajdie o rárri de pricia In satele tereT, pe caí.' duandu.4 la D-lorti
Ispravnicit, séti la zabitit Bucutescilortí, srt-I cerceteze dup6 orênduia15, i fiindit
f Ara' de pricinX, si le dée o adeverintA pe numele i chipultí lortí, cu care sa
vie la Tisteria Dornniet mele, spre a li se da pecetluiturile Domniet mole, de
a fi nedajnict seutitt çi nesup6ratt de ort-ce dajdit pi orénduelt arti epi de la
Visteria Dnruniet mele pi de la Camaril, pe care sà-I. metahiriséscg Epistatulti
la lucrult1 grrtdinet. silindu-se a o drege i a o aduce la stare riou6 si la paza
i curátenia a tótg..-- 1793, lunie 7,
Cod. XXVI, pag. 52,

ISTORIA ROMINILORCT 409
iar in podil sä nu se maI arunce aid"; sghiaburile cuhniilortt sì nu le maI Etna
see's° in pociuI. Asemone in tóte Sambetile sä mutare podulti fies-care In partea
sa, cat se va cuvcni si la acestil nizamti su na se orênduiascii nicI do cum
zapciI D-v6strä, funui llama insusI D-v6strä, dup6 ce vetI da porunca D-strii
cutre fie-care proestosti allí rufeturilorti, ca in t6tä vremea sit grij6scit elli pentru
ais6I a päzi ac6stä bunii orônduialli cu curritenia poduluI i ea mäturatuld
Sambilta ; apoI la tiptilacti, and iesitl In poporuld D-v6strä, sit
D vóstrii de se urnAzii i insusI D-v6strii sui facefi indreptare do nu se ptizesce
porunca DomnieI melo, iar sä nu datI acestil nizamil nicI cum in mana zapca
sä nu care cumvasi. sii se amestece el' la ac6sta si in ttitä vremea
A' se ingrij6scI acésta do catre D-v6strä si a so päzi filrä osebire penb:u totl».
Cod. XXIII, fila 82. verso.
La 11 Februarie 1704, Epitropia obVirel propane reinoirea nizamulai
cu Ore-cari modificatiuni §i introducerea amendel; iar In 14
Io Alecsandra Constan. llforuzi Vvd. i gpdr. Zemb. Vlahscoie
Primitä fiindtí DomnieI mole ac6stil orönduiatä de nizamil, o duímtt asupra
EpitropieY, pentru care poruncimii D-v6strii, boerilorti Nazirl, sh' o punetI in
faptä acésta, i sä se urmeze intocmaI precum se ar6t6 inteac6stä anafora, iar
pentru glóbA, a se orêndui cea de la cutie, ceI ce nu vorti fi urmötorY a ingriji
dupë poruncii la acésta, chibzuindti inräsI D-v6stra catä A' fie, si arötI Domniel
mele inscristi ea deosebitil anafora. Dreptil acea poruncimti Domnia mea D-tale
vol Spiltard i D-tale Epistatulo aid Agiei, sii orönduitI i cate unti zapcid aid
D-v6stre.-1794, Februarie fi.
Vel Logor.
Proa inàUate Dómne,
In dotiö réndurI, ea proa plecatti a nóstrit anafora, am arötatil Muíniel tale
pentru cele dou26 podan l marl DomnescI co &ail fäcutti din nor', aid Alogos6eI
si allí Caliciloruí, ca ea luminatä porunca rdrieI tale sä so p`hz6scil
dupö obiceiti ce att fäcutti, ca sil pith' defendisi maY mult, antöitt bärbieriI, i
argintaff, carciumarI, lamaniirarI i bacani, cum si mänastirile
boerli i °II de ce tréptä va fi, de la cold mare pang la cold midi, cat II
tine coprinsulti luI, apil pe podti sä nu arunce, gunoiulil, ce liti sc6te din
cash' si de prin prävälir, sui nu lepede pe marginea poduluI, ci säld sc6tii
podurile A' le mature si si le ränésca tot-d6una, proem i carele ce vinti ca
cherestele, ca lemne de focti si ea Mai de vêmjare, sä nu amble pe podanl
si pe ulite ; secjadd ca car& lorìí, facti malt calabalacti pe podil en vitelo
lord, si zapciI, eel carI sunt de päzescil pe la respantiI si la cäpiltaiultl podurilorti,
and trecil care desEtrte, sii aibä datorie pe col' ca pruiviuiile, séti pe ceI
cu case pue sii arunce cu lopata acelli gunoiul i noroiulti scóta afarä.
PenErn care vedemil cii nicI o urmare nu se face si and se int6mplti de plourt
se face unil noroiti din prieina acestuI gunoiii, incat nu p6te trece eel ce ati
trebuintä, si din pricina acesteI necurtiteniI aduce i WM in orasti si se vorti

410 V. A. URECHIÀ
Martil 1705, sub boldula epidemieI, nizamulii e reinoitri cu mai mare
riere i amenda, in favdrea cutief milosteniei, se urea la 2 le1 pentru
contraventie la zisuld
strica i podurile f6rte curêndil; ci de se va socoti de Intelepeinnea Märiel tale
acestil nizamt, sa se dea. asupra EpitropieT, ea pe tótti séptérnana, cu unti
zapciü ala podurilorti dimpreunä eu unil zapciti atilt de la D-luT vel Spät.
eat si de la D-luI Aga, sä orénduiasca ca ac6stil purtare de grija, sit pue totT
odafa' pe sóptemanti sit mature podu, ca voTa i far'do voTa ioni, i eand va fi
care slobode, sit pue gunoia prin car, iar dud na va fi earé, sil pue pe pritvaliasT
se6ta dell ca cosurile, precum ail fost i mai nainte; i pentru
nesupunerea ce vertí areta do acum inainte, o lurainatä poruncil se va da sä
so orénduiasca a da la cutia milostenieT i glabá cu hotarlre. Asisderea sit fio
himinatit pornnea MHO.' tale catre D lui Aga, ea dupé obiceiulti cola vechiti,
care era sä pue pristavti sit strige pe tola sópteména odatti, Sainbáta,, pe podurT
si pe ante din tèrga, sil'si ran6sca totT pod aril% ce sunt sedatorT pe aceste liniT
ale podurilorti, ervuia pristavti sit aibit a'T da Epitropia, pentra osten6la luT, pe
t6tit séptämana, cate parale dece, i asia socotimil ca se va OA nizamulti
vorti fi tot-d6una t6te podurile i ulitele maturate, pentru cit Epitropia ati vruta
ea sa se paz6sert acestil nizamil inch' si ca zapciti i ati statutti impotriva coi
marl' si col miel, ci deosebitä sunt si case beeresdi i mantistireseT, care cad a
pe unja poduriloril si'sT ail sghiaburile cuiniloril sc6se tocmaT pe poda si cat
raurdalacti se face in cuhnie ilti da in drama pe sgheabti si cargo pe podanl
si tot déuna cado murdalacti pe poda, i podiscele udo in tot anuld putredesca,
caro ac6sta pricinuosee ci maT mare put6re, maT alesti v6ra cit molifsesce,
care pricinuesce i balti la sanétatea n)roduluT, care acesta feat de putére in
tóte partile sunt podurile putrode, care pontru acésta sa se dée luminatä porunca
Aláriei tale, ca ca vole, filed° vole, sil se apace i sit strice acele sgh6burT
si stlipaniT isT vorti face gropT In curto do vertí värsa Muffle cuhnil, séii veril
tinca hardae i naptea ila vora scóte orT la Dambovitä sat la altti locti deptirtatti
; lar hotärlrea cea dosévérsitil rémane a se face do GRP° Inaltimea ta.
1704, Februarie
Dumitrache Banfi, Sztrlata.
Cod. XXVII, fila 58.
1. Pitacii la Speitarii qi la Epistatulu Agici din 14 illartu 1795.
Fiind-eil din prieina gunoiulta si a murdalaculul, caro fosco-caro ila
arunciti pe podurY, in ulitole mahalalelorti si pe drumurl innauntru politieT, nu
numaT stricaciune i putrediciune se face in seurta vreme podurilorti, earl ea
atata trudä i osten6la se sévarsescii, cum si locuitorilorti manciltura si florae,
care ea multä vrerne nu se pota indrepta, ci ca acésta necurgenie ci aerulti
se molipsesce de putorT, ci b6le pricinuesce çi vatamare la sanétatea noroduluT
de obsce, ci deosebitti de aceste tóte, este si o deosebitä defäimare c filra niel
o euviinta, inauntru uneT politiT DomnescI a se trece en vederea una luau
ea acesta de necurätenie ; pentru care iata damil Domnia mea acesta nizamil,
care ca hotilrire poruneima sa se pue in faptä, nu numaT acum, ci i tot-d6una
si in tola vremea, ca sit se scie sa 50 urmeze, sa se prtz6seil negresita, prin

ISTORIA ROMiNILORII 411
Cu referintA la incendii, se reinoesct ordinele de a nu se tine
deposite de fend in Bucuresci, ci pe la marginea ora§u1u1.1 Asemene,
purtarea de grijr i epistasia D-v6strä', ca zabitY aT politiel i a D-lorti NaziriI
Epitropid, ca epistatT asupra celoril 4 podurY marl Domnesct
mal ant6iti sit vestiff cu pristava la t6tä obstea, in térgil i prin tato mahalalele
cele maï din Mantra i cele deptirtate dupé margine, cit nimenT mi este
slobodti a arunca gunoiulti si bäligarulti cailoril i alit vitelora in drumuri, pe
ulite, pe podan l aliiturea drumuld mulcar, niel pe viranele s6i1 locurI
slobode i deschise, in niuntrii politiel, ci fies-care strang6ndu'si gunoiula
bäligarulti viteloril, sc6tii afaril la campurT, in iced deprrtatil de politia
Bucurescilorti, iar nu langii politie, de unde t6tä putórea o trage véntulti in
lruntrulti orasuluI; de care acésta sil daft poruneT. $i strejarilora de pe la ruspantiT,
din Iruntrulti politieT, 0 de pe la margine, pe undo trecti 0 pe undo
iesa ca carele téranfl, ca sit vest6scil de ac6sta fies-ciiruia féranil,
off scutelnicti s6t1 poslujnicti 0 sr o facil cunoscutii, ca sä scie toti nizamul
acesta, cil stint opritT de a mai arunca in litantrulit politieT gun6iele i billigarele,
ce ridicii din curtile stilpanilorti lorti, ci sälti sc6t4 afarr la campurI, in
locurT departate, pentru cit celti ce se va lenevi de Wit scate dark' si se va
prinde fuícôndul urmare impotrivii, va fi osanditil. Apcil dupti acésta sr, indatoritT
D-vóstril cu zapciT pre totT, call se aflii in linia ulitelorti de o parte si de alta,
atilt in Mantra têrguluT, cat i prin mahalale, ca i acum i tot-d6una fiescecare
sit curete in parte podurile si ulita aceea i tate acolo aduraiturT de gun6ie
oft-ce calabalactl, strfing6ndu-le totT grrmadr la una locti, WWI ridice si al
sc6tii, afara din BucurescI, WI sit nulti laso aruncatti pe ici pe colea.
Misderea $i Dumn6v6strr, Naziriloril EpitropieT, s IndatoritT i sä' hotäriti
strasnica polcovniculuY de podurI i podarilorti, ca i oT sil grij6scr, inal vòrtos
de podurilo mari, acum, i tot-d.6una de a fi miiturate, grijite si curate de off-ce
fela do gun6ie i murdalac.... Si la toff de obste sr arétatT, di do acum inainte,
caro din malialagiY, sóil ven-cine, so va grsi aruncéndil gunaie i baligaril de
vite in ulitr sal pe podu.r1, orT in läuntru tôrguluI, sOil afarr prin mahala
nti-lti va ridica si nu va currti, acela are dée la cutia milostenia talen 2,
de la care sti so i implin6scr prin D-v6stril si sr se dea la cutia milostenieT.
iar, ctind se va gilsi cit n'ati urmatil nizamula i porunca, va fi asemenea
iarrs1 osanditti a da acestii strafti la cutia milostenieT, pentru. invetiltura $i
urmarea porunceT ; care acéstr hotärire sr o vestitT acum la toff deobste, ca sr
o scio mal nainte fies-carele. Si acestti pitacti poruncimti Domnia mea sit so
tr6cil, atat in condica DivanuluT cat si la Sparrie i la Agie si la Epitropie, ca
pururea sr fie sciutti, si in t6tr, vremea urmatT D-v6strä' cu purtare de
pentrn di de vomti vedea Domnia mea iarrsi impotrivr urmilrI do nectiriitirea
politiel, sil scitT cii nu yeti avea nidi D-v6strr citvatti de indreptare,
pentru lenevirea i nepurtarea de grijii, insä t6te acole gun6ie i bäligare
orY-ce murdalacti, scotèndu-se afarr departe, sä le dea focti ca sit arlä. 1795,
Marta 14.
Cod. XXIX, fila 28.
1. Pitacti la vel Sprtarti Enache Trainmen din 4 Septembre 1793, reinoinda-se
ordinea veche de a nu se tine fénti In Bucuresel, ci pe afarä de orasti,
de unde srt se care cate putin la grajdurT, pentru trebuinta vitoloril. Ac6stil.

412 V. A. URECHIÀ
fie-cine sd. fte &Jora a avea la casa sa scard i cAte o putinä ski
vasa mare cu apd, sub pedépsd, ea la din contra, sd pliltòsed. 30 lei
amendd.
Pe langd politie ski Agio ama arétata cä. eral alipite breslele
shijitoresci. Dintre aeestea, o bréslt avea stréja oras,ului i 50 din cetlalti
constituiaa a§la zisula stéqü de Toa (pompieri). In 1794, Octom.
acesta stéga era reclusa, prin maltea a vre-o 12 ómeni, dupa cum §i
stéguld strejarilortl, era reclusa tot prin ace4i imprejurare din 30
6medi la 10, iar ala vèndtorilora §i ala cazacilora la cftte 5 i cdte 4
emenl. Epistatula Agiei, Al. Gberache, cere Domnitorului implinirea
amenilora din stéguri §i Domnitorula acordd 35 de ameni din mahahiga
ora§ului, bine sciuti íi cu burla chezd§ie, pentru stégurile de
foca §i de strajl. 2
tr6134' a fost pusa in sarcina S'Atarla i numal ca bilotula SpataruluT sil se
péta a se introduce fati in BucurescI i a se pune in loettrI cuviinciése, nu
pe langti case. Acésta poruncil a fost data (Id la Agie.
Cod XXIII, fila 184.
Pitacii la vel Speilarii, din 22 Septembre 1794.
Pentru radulti fauluT, ce aducti ata in launtra politioï, do-lti
puna pe langa casele Ioni, Bindri lucra ce pote pricinui primejdio de iangemuri
(sic), poruncima Domnia mea, sil ingrijesei D-ta a nu mal 'asa si se aduert
in limara politieT, ci fies-care sit vi-111 tie la marginea térguluT... cum si pritt
laga s'A nu so ingaduiasca nimenT a pune fati pe Janga' casele çi dughenele
101.0, iar mai vértos pe la rtispantiile iilìtelorui colora marT sa nu se ele fati,
ca sit nu se intémple primejdie de foca, i asupra acesteT trobi si daI D-n6ta
strasnice porunci pe la zapciiI strajilorti colora oraduite, do a nu mal lasa caro
cu fati s'A intre in politio i pururea sa o corceteif D-ta acésta, ca srt nu
se faca vre-o urmare impotriva DomnesceT n6stre poruncI.
Cod. XXIII, fila 976. verao.
Pitacti la vol Spartarti din 3 Soptembre 1793 ca sit vestéscrt mahalagiilorti
qi boerilora, la partea bisericéscil i mirenéscrt, ca fies-care in cartea
si la casa sa, sit alba cate o putina, sOl alta vasti mare, gili maT mica, dupla
starea caseT, pururea plinrt cu apta. A.§isderea i seara sit alba fie§-care la casa
sa, iara0: dupé mésura i starea easeT. Veda adauge cit daca la eercetarea co
va face dupli 20 de dile, va gasi cri cine-va ají amelisit la acesta lucra, nri va
condamna la o gl6bli la cutie, dup6" starea caseT sale, de la 30 de leT pala la
10. DecT srt nu lipsescT D-ta, zice Veda Spiltaruluï, a cerceta ea sa afli pe cela
ce n'ah urmatil inteacestfi sorocti, qi sit mi-la aretT negresit.
Cod XXIII, fila in.
Insciintamti María' tale, ca stégurile breslelorti slujitorescI de la Agie
ati ajunsii la mar' derapanarT, mai vértes cele de foca i cele-l'alte ale stra-
¡llora, ea din 50 lude, ce este orénduiala Visteriei a fi la untl stégti de foca,

ISTORIA 11.011iNILOtte 413
Tot in interesal(' ferireY de incendiu este §i urnaëtorulii acta :
Pitacil din 20 lulie 1796, catre Spataril si Aga, sil nu dée vde celoril
earI aducil cherestea de vélulare, sa amble ea ea prin Bacuresd, ci sit m6rgil
la oborulil tèrgulta-de-afaril.
Cod. XXIX. fila 212.
In 8 Noembre 1791 Al. Moruzi da nizamulti urmatorii catre Epistatuth
relativa la politia oraplul :
Cu t6te ca pentra orI-ce nizamil allí orasuld sunt date poruncI la Agie,
care trebue s'A fie trecute si In condiea AgieI i ca nisce sciuto sunt le
veI fi si urmandil, dar ea s'A nu se faca vre-und eusuril In buna
lata de isn6vil poruncimil : 1. sil grijescI ca In t6te serile srt nu lips6scrt
strajile a fi depline si a Inconjura t6rgulil cu strejuire, péna in 4ittit si a priveghea
ca desceptare In t6te partile, frtede a se lenevi si far'do a lipsi fiescanelo
din rèndulii gil, de care pururea s'a' le fad i Insutl eercetare, de urmézrt;
2. de alta parte sil dal In scire tuturorri, ert de la doug c6surI din n6pte, este
dateuil verI-eine a &Ala ca felinaril, lar carele nu va arma niel dupi5 ac6sta
porunca, allí ridicl pe acola, ce se va gNsi n6ptea de la dota; césurI Inainto
amblanda felinaril; 3. asisderea si In 'rumba' têrguluI sa dai porunert
tuturoril pravaliesiloril, ea intru t6te serile sit aibli dupti obiceiii fie-earele la
pravalia lui, inainte, folinaril ca lumina pana In liug, avêndil i D-ta tutti zapciil
se afta acum mima cate 8 si 12 6menI, iar ale strajiloril, vkatorI si cazad,
din lude 30 el fëmasil munaI cate 10, cate 5 si cate 4 6menI la unil st6gil,
fiind-ca ceT mai multI ail murita si altil in loculil toril nu s'ail maT ase(jatil,
&Ad si de se afta mal dinainte vre-uniI filede dajdie in mahalale, se coprindrt
de una' si alta' de s'as44a- poslujnid si de acea ati gmasu st6gurile la acésta
pr6sta stare, din care pricina se da mare zatienire atat la tréba ianganuluI, eat
si la paza stnìíjilorit, nefiindil 6menT de ajuns si putintra nu esto de a se iconomisi,
en niel unil felli de mijlocil ; care, do nu se va intocmi sa se pite la
orênduiala, ci a se maI adaoga slujitorimea, mai vêrtos st6gurile de focil, ce
sunt prea de trebuinta pentru tr6ba ianganuluI, cum i st6gurile de paza strajiloril,
negresit urméza de a se face cheder. i ca t6te ca din suma or6nduelei
VisterieI are lipsa st6gurile Agid 681 ltujI, dar socotindrt discolia ce este de
a se Implini lipsa, sit fie infla MarieI tale de a se da macar 70 lude, din 6meniI
maltalaleloril din &mesa', sil se ase4o la st6gurile de focti si ale strajiloril.
1 Octombre '1794.
Atexandru Gherache Post.
Domuitorulil puno resolutiunea catre.vel Vorniculli politieï Bucuresciloril,
ea din mahalagil orasuluI sit &ve la Agio lude 35, 6menT sciutl si cu brtna
chezilsie pe carI biv. ve! Post. Epistatulil Agid sa't asecle la st6garile de foca
si de striijI.
Cod. XXVII, fila 15 verso, scara 17.

414 'V. A. tirttCHii
rénduitti, ea In t6to serile s. Ineunjure In littntru t'erguid, spre a se face strrtjuiren
cea cuviinciósrt; 4. putine pline cu ap sa se afle la fie-care prrivrtliasti
casnicil, pururea si In tútil vremea ; 5. qi cele-lalte nizamurY ce sant date
pentru buna orènduiala, s5. le intárescil D-ta, ea sil se urrneze filede cusurá ;
6. iar peste ttíte acestea poruneimil Sil daY stranice porunci pentru cardume,
ca de la 2 cbsuff inainte fie-care s5 o Inchi45 9.1 s contenése5 vatularea s6i1
primirea de enneni; de care säçi ingrijescI D-ta i veri a cuY sunt, de va
grisi deschise dupg 2 c6surT, ori mrmástiréscrt, off boerése5, off negutitoresert,
nu mullid pe eareinmaruai acola sral ridicY, ci i pe cola ce veY. giísi In carduna'
la beuturrt de vinti, peste 2 cbsurY de n6pte, verl off-eare arti fi, sil-15
ridieY. 1794, Noembre 8.
Cod. XXIII, fila 292.
AtAt, in interesuld apëriírei de incendia, cilt i pentru a evita
primejdii, Domnitoruld, prin pitaculd din 4 Octombre '1794, ordond
reparatiunea orI desfiintarea sarnarelora din fata piuivóliiloril, cal f
ded(2d ora§ului o infati§are ata de orientalii..1
Clopotnita de la Radu-Vodil se ordonä a fi ddrimatii orI rezidit6,
fiind cräpatd. (Cod. XXIX fila 196 verso).
Ama spusd deja, ca Moruzi a residatd mal mult la CotrocenT.
Curtea veche séti arsä, era mal' mult o ruind, in care totu§i mai era
aledatil departamentulu de criminalion §i in pivnite inchisárea zapciiascA.
Al. Moruzi pare sui fi avutd dorinta de a restaura Curtea veche.
In tot casilla e1 dete, in 17 Decembre 1793, und pitacd cálre !sprayniculd
de curte Manole,
(Fiind-cá ne mnsciinilmti Domnia mea pentru casele DomneseT din Curten
eche, cit off-cuI trebue pietre, cä'rämidg s't lemnu, str;eil i latí din casele DomnescY,
cam i prin pivnitä, i beciuri, i deasupra boltiloril se afla maY mult de
1. Pitucti la bit). vel Cost. Epistatulu Agiei.
Fiind-c5 qandramalele dup5 ulitele din 15untru tèrgului, care le numesert
salvare, veclii iiindti i ne mal grijindti nimenT din právaliasI a le interneia si
a le drege, potil do a se surpa si a faee vre-o primejdie la treceterI, maY yertos
In vreme de i6rnil ce vine, eand se Ingreazá de zApadrt ski sräbescii de intimea
furtunelorri, poruncimti D-tale ea sil dai poruneä straytie5 tutaroril aceloril
earI sunt datori la acésta, ca orY sil le meremetiséseil qi si«i le intemeeze cu
logiiturY bune, séti sil le surpe la palatal, ca sii nu faca' vre-o primcjdie.
AsivIerea se porunceseI tuturorti prävilliasiloru i ulicerilorrt pentru podurilo
ce sunt pe ulitele tèrgulaY BuctireseY, ca fites-eare inaintea casa si. a prrtvrtlieI
unde este stricrteiune, sit facá, meremetulil celä
lipsa ca podine. 1794, Oct. 4.
Cod. XXIII. fila 280 verso.

ISTORIA ROMINILORÚ 415
cincl-ged, gaI.ged de cal arnifutesd, i aT altora, dinteacrtrora udaturii gi aleare,
i murdalicri nu muna put6re se face, ci slaindu-se i boltile, trebue sil
se facrt primejdie, cum gi focurI se facti pe dodesubt gi pe deasupra, film de
orênduialil, din care p6te srt se intèmple gi t6rgulaI primejdie ; agigderea i in
curte do prin t6te pärtile se aduce gunoill ca caféle gi se aruncil, ca tuteo curto
ce s'art." socoti filrti niel o stgpanire, gi In feluri de chipurT este pling de netrebniciT,
ida &al): poruncimti Domnia mea stragnicti, primindri Domnesculti
nostra pitacti, sti mergI InsugY la casele din Curtea Dornn6,scii veclie, unde afarti
din departamentalti judecOlorti de cremenalionti, i din odaia de josti, ce esto
Inchisórea zapciilorfi Domnia mele, pe t3tI altiT, adea : cal, ardiutI s6r1 veacine,
stl-I ridicT calabalâcurile ce ati acolo, sh"-I scotT din case gi din cartea
caselorti; afaa agigderea sil nu IngrtduescI maT rnult a se arunca, filtra aceeagT
Domnéscr" Curte veche,gunoirt gi sil so facil verI-ce felti de rnurdalikti, ci palluca
sa grijescI a fi feritrt i puízituí, pentru crt, do nu veI pilzi nizamult1 acosta,
sciT a te veT pedepsi.-1793, Decembre 17.
Cod. XXIII, fila 189.
La inceputuld acestul capitold ami.% amintitd, crt in atributele
Epitropiei obstirei infra i administratiunea scólelord, ald cárora prim
Nazird fusese mal apoI Mitropolituld Filaretd. In cap. speciald ald
culturei ama Inregistratti cäte-va acte eu referintä la sc6le. O altä
colectiune, destuld de insemnatä, arnd rezervatd pentru tomuld ald
VI-lea, de anexe.
1361a ciumei de siguril n'a fost propice mersuld inainte ald scóler
romäne ; cu tóte aces tea nu putemd qice c'd ele ad incetatti cu totuld
si vedemd c5. si In decursuld anulur 4794 si in anuld 1795 se implinesce
de la mon5.stirf cotisatiunea toril pentru sc61e i Epitropia plätesce
lefile personalulul didactica.
Biblioteca scólel de la Sf. Saya se desorganisézAIntru cAt-va, prin
faptuld c5. Epitropia o baga intr'o imita a hanuluI de la Sf. Gheorghe
nou. Ati Renta rafturY inäuntru pentru cArti, fiare la fere.,tti si la usa
br6scá i ferestl cu lacrtte. Epitropia, din causa ciumoY, au pusil in
aceeasT bofia. a bibliotecei si läcjile el ca amaneturile si banif copidord
sèrmani. Epitropia, cu anaforaua din 10 Aprilie 1795, cere Domnitorului
sä ordone egumenului Sf. Gheorghe, de a 11 cu gajä pentru bolla si
a da ponincä hangiulul sä nu Amble crnevast la zisa boltd «ca
faca vre-und mastrard la avutuld sermanitoril copif, séd la vivliile
t;Ictiletord.» Domnitoruld d'A ordinuld cerutd, dar adaug,e, c5. Epitropia
sut incredinteze cheile boltei egumenulul, ca sä rërntle rèspuntyétord
pentru t6te. 4795, Aprilie J5. (Cod. XXVII scara 4 fila 59 verso).
In 3 Junio 1793, Domnitorutil, cu pitaculd se-Ct acorcländd

416 V. A. UritCHIX
intarindti din notl privilegil luI Ionil Zugravulá de la Ròmniculd-Vèlcea,
infiintézä o adev6ratil §còld de zugravie. 1
In 5 Maiá 1.793 intäresce bisericel Sf. Treime din Cerneti privilegif,
pentru ca sá tina daschlá de invèlátura copillorti §j de trebuinta
cAntArei in biseric6.2
In 16 Octomare 1793, Domnitorutil ordond Caimacamuld de
Craiova, dup6 anaforaoa Episcopului de Rijmnicil, a se adáogi léfa
daschlulul elinescii, i unii ipo-didascalil. 8
Dupe rugaciunea ce ad datil Domnia sale frateluI Mìhaììí Vodtl Sutu
Sf. Sa cinstitil i iubitoruld de DiunneOrt Episcopri. alil RámnicaluT, arntandil
cti sciindll mestesugulil zugrilvia, are trebuintá S-ta Episcopie de agá avea
filtra poslusanie.... cu mestesugulil seil, cánd va fi trebuinta de zugrilvitil,ent
de a Inv6ta copli la mekitesugulll acesta, ail avutil mutt prin cartea Domniei
sale sale, ce o vilqumil ea létil 1785 Maiii 30, ca s'A fie apgratil de radulil diljdiiloril
bucatele co va avea, sil nu se supere de dijmnritil, de vinilricid, ca
sil fie cu tragere de inimn de a Inv'éta copiff la mestesuguld sed, cal! vor Toi
de a Inv4a. Drept aceea, ne-amil milostivitil Domnia mea de ama intnritil
ac6stn milil ce ad avutil, pentru caro poruncimil Domnia mea D-trri boerilord
IspravnicI al' judetulni, i boerY dijmari i vinnricerT, dup6 aun mal: sus so
cuprinde, intocmaI sI urmaff., el asa esto porunca DomnieT mele.
Cod. XXIII, fila 75 verso.
Cartea bisericei din Cernell, pentru seutelnici, de la 5 ilfaiti 1793.
Moruzi amintesce cl la acéstn' bisericá, cut hramuld Sf. TreiinT, Mihaiti
Sutulil att ase4atii co sean cu dascälil pentru invátntura i luminarea copiilord
orasuluT si a imprejureniloril, carT sunt deptirtatI de sc6le, pentru trebuinciúsa
Inqtä'turEl, cum §i pentru trebuinta cantäriloril in Sf. Bisericá». Ail filmad
acestei biserieI i eca ajutoril, in 1792 Noembre 2, de 20 de scutelnid. Moruzi
Intilresce din noil acéstil, (din care sil se lis dasceilulu de inveleitura eopiiloru
fi de trebuinla cdntetrei in St. biserieä, unde acolo in Cernefi, Find-cit D-lui
tnai sus ~Ruta boorulii Domniei mete (biv. Tel Bah. Ispravnicti Al. l'arfara)
all fácutil o casá de pétrii pentru sederea dregtorilorti DomnieY n'ele i Ispravniciloril
judetului, poruncimn Domnia mea, ca orl'-care dregiltoril i IspravnicI
va sedea Inteacea casn, al alba a da pe lunil Cate tale'. 6 la numita
si san ca si acosa bara sn se cheltuiasca iarnsI la trebuinta bisericeT, de untdeleinnil,
férnae c1 fáclil si la simbria dascttlalul sedlei si a cantrtretuluï. §i fiindcil
la ac6stit fapti bulla' a fost incepRorti çi isvoditorá sus numitulil
boerd A. Farfara, de aceea iarrisT. asupra diimil acésta purtare de grijil,
ca dintre negutitoril ci ornsaniT, pe acela pe caro 1111 va socoti omIt ca bunil
ipolipsis c cu frica luI Dumnelad, oraduiasen Epitropti a strange acestil
venitd si a cheltui la trebuinta scaei ci bisericeI, cum poruncimil mal sus.
Cod. XXIII, fila 52 verso.
S'ah' fitcutti poruncá legatn Caimacamuln CraievoT, cit dupZi
anaforaoa 8f. Sale Párintelut Episcopil alti Romnieulni, peste taleff 360, ce
avea de luatil paná acum dasenlidil elineseti, ali mal' filman adaosil inca' talenT

ISTORIA ROMANILORU 417
In Iulie 48, 1794, Domnitoruld scrie Man-LunnluI Hangerlid in
favelrea gratuitätel invèl5mntului :
Pitacula din 18 Iulie 1794, catre Hatmanula N. Hangerläu, Caimacamulu
Craiovti 0 catre boerii divanifi de acolo.
VetY vedea jaiba ce ail datti DomnieT mete Ilinca Zritrénca A.rmrts6ia, din
insusl revasulti el, caro ilti trmitemìí inteac6stil carte. Pentru care la mare
mirare fuse Domniel.' mete, a atuji, cutter dascalulti Craiovel nu invafei copiii
far'de plata, in vreme ce Domnia mea avernii orèndtiituí 16f rt dascrtlului CraioveT,
spre a fi sc6Ir Domnéscr de inv.6tiiturr Riede platil, care se si dii dela cutie,
pe tot anulil, cate talerl 500 nelipsit si cum D-v6strií o treceff cu vederea
nu o prtnefi la cale acósta! Ci (lar antéiti, pentru copiiI jilluit6ret Ilinca Ziltrénca,
porunchnti Domnia mea, ca aselati la or(Induitulii dascrIti, sil invete
frede pia% Asisderea sr' datl nizamulti celti cnviinciosti deplinti ali trebeI
acestia, ca of6ndaitulii dascalti, carel i6 acesti taleil 500 pe anti, sii tie sc615
Domn6scr, spre a Invsela copiiI friede platr; si sr' averrril respunsti, cli atI pusti
tr6ba la orènduiald si atT Intocrnitti sc61ti de Inv'éttitur3, grijitulti a so urma
apururea cu orkiduiala cea cuviinch5sii. 1794, Filie 18.
La I. Ianuarrt 1795 Moruzi inflintézd examenele publice de iérnrt,
cad in presenta MitropoliluluI suL aibrt locil la Bobotéz5, in fie-cave and
ki ordon5. premiarea elevilora silitorY.
140 si sti se dea cate tal. 500, cut care sti se tinr si flat ipodascillil çi e6la
sti se pue in ofènduialii, ci i D-10 dimpreunti ell boeriT de acolea sil so sil6sciti
pentru ase(jarca sc61eY 1793, Octomvre 10.
Cod. XXIII) fila 163 verso.
1. lo Alexandru Costandinü Moruzi Vvd.
Prea Sfintia ta, Piirinte Metropolite Ear Ungro-Vlahiel, i Dumn6v6stril
cinstitiloril i credinciosilorti boorilorr Domniel' mele, NazIrilorti EpitropieI de
obste, esto cunoscutil cii cugetulii acela pentru care Dontnia mea cheltuesce de
a tinea si a Intemeia sc6l4 de invetrturr aice, este pentru a nasce rodil de
invettiturti si de folosulti patriot ; ded. fiind-crt cercarea isteciuneI ucenicilorti,
este pricinr de indemrare si de ma. multa silintri ucenilorti, de intrecere la
invettituril, amil socotitil Domnia mea de trebuintr i arnrt hotrritil, ca pe tot
anulti sr se facil o cercetare ucenicilorti scóleY DomnescI, inaintea Prea &MOO.'
tale, Pilrinte Metropolite si a Dumn6v6strä' boerilorti Naziri ai EpitropieT, fatil
ea daserliI lorti, acolo In Mantra scóleY, spre a se vedea carI sunt acoja earl'
ail silintr spre procops61rt i spre mergers inainte, i earl sunt aceT ce nu
invatti ; i acéstr cercare sr se facti ca i. hottiritr, adicr a doua (ji. de Sfintultl
Botezti, care sti se si incépil de acum, de estimpti sil se pue in faptil; de care
poruncimil Domnia mea, ca la numita (ji, ce vine acum, a doua de Sf.
Botezil, mergéndu insusI Sf. ta, Prrinte Metropolitti i Dumnévóstrrt beeriloril
Naziff a! EpitropieT, la sc615, unde Iiiindti fatr or6nduitiI dasciiII ai cóleI
btoria Ronanilorti de V. A. Urechid. Tom. V. 27

418 V. A. URECIII1
La 20 Oct. 1794 Domnitoruld incuviinlAzìt a§ecjarea lui *tefana
iro-diaconula, de Invètfitoru la §c6la de la mönästirea Obedénu, din
Craiova.
In 15 Decembre, 1794, Epitropia ob§tireI propune personalala
§c61ei Domnescï, intre cafi, pe lAnga cunoscutula .Lambru, §i una
filosofa, pe care Epitropia iRt recun6sce deopotrivá invëtata ca dascälul
Lambru. Pe lánga ace§tia mi este §i al 3-lea dascäla
Glieorgb e. 2
DomnescI, s'A adueetI inainte pe ucenieff aI fe-card tréptii de inv6taturg,
carora su li se faca cercetare prin talcuirea matimelorti ce le vorti da dascaliI
lorti, ca s vedetY silinta bru i rodulti ce dial alti invétliturei, i v&Andil
pe ceI ce ati isbutitti la inVétatura, sa alegl dod din trépta invOliturilorti
dintéai, i dod din trépta Infétaturilorti alti doilea, car'i. ati isteciunea mergerei
inainte, carera sit li se cumpero de la Epitropie i s'A li se dt3e cartile ce le
sunt trebuincióse pe anulti viitorti de inveTátura, ca sayi urmeze silinta si
osirdia nelipsit, carora sa le facetI Duntnév6stra çi cercetarea de starea lorti,
ca de voril fi din prostI i scapatatT, ce nu ati putero de la dénsiI de cele tebuincióse,
sit ni-I ar6tati ca anafora in scrisu, ca pliroforie de silinta inv'étatureT.
ca sa li se oranditiaseri si o caviincielsrt mfri, dupe starea lortí, spre a nu
le fi lipsa pricina de a irisa drumulti invetatureI i alti pricopseleT ce ati apucatti ;
lar de veril fi de nénrti, carY isi ail starea i mijloculti chiverniseleT, iarìtI sti
aibil de la Domnia mea peripiisis a cela ce li se cacle la silinta i truda ce facil
spre invetatura i procops6Iii; care acésta orênduiala, sil fie obicInuita si indatoratii
a o face Prea Sf. ta i D-tre, pe tot anula la hotarita i negresitti ;
care si suntem frirá de indoialii, ca la acésta cercetare a ucenicilorti, ce este
de folosil i mult trebuinciósa, niel Proa SI. ta i D-Tostra nu vetI face musaadea,
nicl dascilliI din spre partea lorti nu vertí cuteza a face mal' nainte
ucenicilorti aceloia sciute maftemele i talcuirile lorti, ca sit aibit cautare
Domn6sca peripiisis acela caro s'a silitil la inv5taturil. 1 lanuarti 1795.
Cod. XXIX, fila 25.
1. Pitam la Hatm. Hangerlizt Caimacamulft Craiovel.
D-ld cinstitti i credinciosti boerulti DomnieI mele, vol Banil Dumitrasco
RacovitU, aretatti, ctunch la sc6la de invetAturil, care prin hrisovulti Domniel
mele s'ati intocmitti acolo in Craiova, la monastirea Obedénuld, s'au gasitti
de D-ta si de D-loru coi-l-alti bou', unti tefanu iero-diaconulti cu invgtatura
bulla de a se asola Voda incuviietkg aselarea aceluia ca
cdup6 hrisovulti Domnid mele, sit aretatI insa porunca Domnid mele, spre a
fi silitorti, eu sirguintil la invetUtura copiilorti spre a se procopsi si a se
vedea rod ulti invetiiturd in faptii, unde sa fie primitti la sc614 pentru invi5triturä',
cAtl vorri vrea sit vie la invetatura, deosebitti de cei ce cu numgrulti
ail léfa orênduita prin hrisovti, ea sa invete toti flirN de plata, ca la sala,
Domnésca. 1794, Octombre 20. Cod.XXIII, Fila 288.
2. Ana foraoa Epitropiei, ca sci se mai dée talen i 100 prostirhion
ata treilea din §cdla Domnéscei.
Cod. XXVIII.

Ja7.1../..
Prea Indifate Dchnne,
tSTORIA ROMINILORU 410
In 1796, Aprilti, Domnitorula O. carte catre Ispravnicii din jud.
Slam-Romnicului, de a se numi unil dascälii romanescil la Foc§anI,
In *c61a de la Sf. I6n11.1
Insciintamil Maria tale pentru dascalulti Constantinu Filosofulti, ce s'ati
a9eciatti la 9c6la Inca de la trecuta lung a WI Augusta antêiti, carel prin
minata pitaculd Inaltimei tale, Infra oare s'ati pusli In orênduiala 16fa dascaluluT
Inca de la Ghenarie antkiti alti acestuI urrattorti anti, s'ati orêndnitti
pentru dascalulti Filosofulti tal. 1600 pe anti, dar fiind-ca ala treilea dascala
era apqatil numaT ca talen f 520 Inteunti anti 16fa sa, i avéndti multit greutate,
care ne-ati arkatil i insu9T dascalti Lambru 9i fiind-ca numitula
ca filosofulti, care amándoT sunt deopotriva Inv'étatï, i arnèndoT sunt a fi cu
priveghere In c61a pentru tor( uceniciT, Insu91 ait cunoscutti greutatea
treilea, ci ca multil truda i batae de capil se ostenesce péna a'T
de9tepta, s'ati unitti dar améndoT, adica Lambra cu Filosofula, i chibzuinda art
gasitti cu cale, ca pentru truda osteneleT dascaluluT Gheorghe allí treilea, sit i
se maï d6e prosticu Inca talon'''. 100 pe anti peste talen i 520, ce stint hotaritT
de Mana ta, care 9i acestti prostic, sa nu se i6e de isnavá din venitulti 9c61elorti,
cat ati fost orkduiala intocmita de Inaltimea ta, ci din 16fa FilosofuluT, din
ceT 1600 talerT, care este hotarIta pe anti, s'ati multamitti a lua numaT talenT
1500, din talen l 1600 qi talen f 100 sa se dée dascaluluT alti treilea, urmandase
9i acesta prostic a lua din venitulti scalelorti viitoraluT anti, ce so Incepe
de la Ghenariu létil 1795, neajungênda-i-se a i se plati din venitulti acestuT
anti, care intocmire 9i chibzuiala a numitilorti dascalT fiindti cu bunti orênduiala
iconoraie dintr'a lora dr6ptil sirnbrie, 9i noT gasima cu cale sit se unneze
IntocmaT, dupZi cum maT susti s'ail afetatti, de care 9i nu lipsinal a Insciint t
InaltimeT tale, ca orT-cum va fi buna-bointa Maria' tale, sa avernil luminatti
fe'spunsti, In ce chipti sI urmtima. 1794, Decembre 15.
Dositheifi alu Ungro-Vlahiei, Dumitrache Banu, Isaac Bale&
Cod. XXVIII. pag. 59 II.
4. Carte ditre Ispravnicii din judeluiii Slam-R6mnicului.
Pré S. Sa Parintele Metropolitti ant Irngro-Vlahief, prin anaforaoa de la
30 ale trecuteY lunT Martti, no-ati facutti aretare pentru unil dascala romanesed
acia la ora9ulti Foc9anilorti, spre Inv6tatura copiilorti orti9ani1oril de acolo 9i a
imprejura9ilorti, ea prin D-v6stra gäsindu-se unalli cu Infëtatnra de a tine
9c6la nelipsitti, sit se Indatoréscrt egumenulti monasireT Sf. Lind WI da 16fa pe
cat i se va oréndui de catre Domnia mea acolea, cu care va fi scrigutti egumenulti
din baniT 9c6leloril ce da ac6sta montistire, care anafora primind-o
Domnia mea pentru folosulti ora9anilorti, carelti voirnil, poruncimil D-v6stra,
ca sa gtisitT unti dascalti romanescti, cu sciinta buna de Inv6taturti, spre
a9ecja, sa tie 9c6la nelipsitti, raduindti dintre negutitoriT eel maT de isprava
9i de frunte aT oraquluT douT purtatoff de grija, a lua séma de pune
dascalulti la Invkatura copillorti i Indatorinda pe egumenulil Sí. Iónü, ca pe
t6tg, luna sin dée 10f I cfite tal. 10 §i art jOe adeverinta de la mana luT, adeverita

V. A. UtIECIIIX.
In 40 Maja 1796, Al. Moruzi inlocuesce pe räposatulii dasch'M
Constantind de la ;cela slavono-romänä de la Sf. Gbeorghe, prin Isaia,
recomandatil de Nazirulfi §c6leloru, ca vrednicti pentru invelätura ;i
procopséla uceniciloril la invet,diura creí slovenesci ;i romilnescL1
In bisericä, cuvintarea de anwonä nu este läsatt cu totulti la o
parte. In Decembre 1795 ;i in anulii 1790, aflämil ca predicatord pe
Ambrosie Erocbirica, plätitil cu Iéfä determinatä din banif ;c61elorii. 2
si cu iscAlitarile aeelorti doI rkduiti negutitorT, ca eare va fi egnmenulti seAqutil
din baniI sc61eloril la socot61A,. Droptti acea, sil o facett D-v6stril, sciutA
acesta i orAsanitorti, care pentru folosulti si multumita loru Emití fAcutil Domnia
mea acéstA mila i le-amtí Intoemitil çc6lut romAnescA cu 16f A din baniT sc6lelorti
Domnesci. 1796, Aprilie 6. Cod. XXIX. fila 168.
NB. So vede cti nu s'ají aflatti dasciati imediat, de 6re-ce la 2 Tulle 1796
FocstineniI cerai din noti có1ti. (v4i: la pag. 62, 63 si 64 tom. V).
1. Zemb. Vlahscoie. Constantinti DascAlulti, ce ati fost la se61a
slovenéseti ot. SfA,ntu Gheorghe veda, do aicI din BucureseT, datti obstésca
datorie, si pentru a nu se zä'tigni se6la acésta de orênduiala ce din veehime
'ají avutti, precum vequmil Domnia mea si hris6ve Domuescl de 1ntocmirea el,
dup6 care, incti de la let 1792 Maiil 15, amil datti si Donmesculti nostru hrisovil
de intArire, ne-ati arkatil Pré Sfintia sa PArintele Mitropolitti pe Isaia
ne-a datli incredintare, eti este vrednicti cu InvetAtura dAschiliel pe deplinti,
spre a se orèndui daseAlti la numita se614; decI dup5 Incredintarea ce ne-ati
datti Pré Sfintia Sa PArintele Metropolitil, (14'1'15 Domnia mea acéstä. Domnéscii
a astil carte numituluI Isaia, ea sh fle dasciilti la scóla slovenéscii de la. sfoti
Gheorghe vechiti i sti facA tot folulti de silintti pentru. Tnv6tatura i procopséla
ueenieilorti, la Inv'éttitura cArteT slovenescI si romanescY, carele pentra a
a sa ostenélti si silintA ce va face, aibA orkduiala $i mita ce all avutil
si dasctilulil Constantinti, urmändu-se dup6 hrisóvele DomnescI. ii saam receh
gpd.-1796, Maiti 10. Cod. XXVI pag. 279.
2. Io Aleesandru Constan din MO2.127.4 Voevod.
Pré Sf. ta PArinte Metrepolite allí Ungro-Vlabiel. i D-v6stiti
EpitropieT, pentru lefa ce are la cutie, din banii. scóleloru, Ambrosio Ieroehirica,
peruncimil Domnia mea ca, dupe orkdAliala ca care 's1' i6 dasciiliI sc6teloril
lefa pe t6tA luna, asemenea s'o dafi si lefa sa pe fe-eare 1unì, adieti cilte tal.
25 pe lunti. 1796, Augustti 4.
Fel. Logof.
Cod. XXIX, fila 217 verso.
Pitacti din 20 Decembre 1795 ciare Mitropolitil i Nazirii. Epitropiem
pentru léfa cea orènduita de la cutie, din banii seólelorti, lui Ambrosio lorochirica.
A. Moruzi poruneesee coa dupe orAnduiala ca care'sI latí daseAlia se6leloril
16fa lorti pe t6tri luna, asemenea sA se dée i orênduitA lefa lui Ambrosio pe
fies-care Cod. XXIX fila 138 verso.

ISTORIA ROMANILORt 421
Aläturea cu §céla , 1ucr6z5. ca factord culturalfi, tipografia.
«Pravoslavnica invggcturd tipdritd la Bucurescl la 1794, pe cand In
Ia§i se imprima «Critil Andronius», 2 traducere din frantuzesce ;
aläture Cu Liturghia care aTri doilea s'aii tipäritri inteacestav chipd,
in oilele prea Luminatului §i prea Indltatuld Domnd M. C. Sutu Vvd
ca osirdia §i ca t6t5. cheltuiala P. S. Mitropolitil ala Moldovei k. kir
lacov, intru a sa tipografie din no ü *uta in SI. Mitropolie din 'ni»;
aceste cdrti, Impreund ca mal multe altele, 3 de carI avemu a vorbi
mal tdrçlid, §i cu manifestatiunile poetice ale lul A. Vdcdrescu din
acesta0 anl, constituescd documen tele culturali din Domnia lui Al.
Mor uzi.
Mi§carea culturald a Romanilorii din Ardéltä., de la data acésta,
nu este färä de legdturd cu acea din principat. Ca dovadd vomu
aduce deocamdatd pitacula lui A. Moruzi ctilre Mitropolituld Dositheiu,
prin care-I recomandd diverse publicatiuni i cdrti. din Ardéld,numaI
ca sá le propage In térd, afará de cartea ca titluld «Fire §i ohiceiuri
turcesch i cu escluderea gazeteloril. Iatd acelu pitacd:
lo Alexandru Constandinu Moruzi, Vvod.
Proa Sf. ta Plirinte Mitropolite alti Ungro-Vlahie'i, veY vedé acéstil tiparibl
tnsciintare, ce ati venitä clítre Domnia mea de la insotirea tipografia romtinescY
din téra Ardetilia, dimpreunil cu deosebita filaclä si insemnarea de felurile
cártilorti ce ati de a le tipäri acum noue in timba roinfinbscI; ci dar, ctit pentru
Fin si obiceiurT turcesci i gazefurY, aceste nu sunt primite, iar geograffiY,
fisicA, filosoficti si altole a3emene, aceste sunt slobode, cum si cele bisericescI
si altele DumnedeescY, prin cercetarea prea Sfintiei tale gsa'sindu-le unite In
tocmaY dup5 cano'nele sfintei biserici a resiirituluY, iarilsY vorti fi slobode ; pentra
care s'a' si ar'étI prea Sf. ta la totY, cáfi vertí sá, se indestuleze i sg se fo1os6scr,
de aceste, fAcênclu-le cunoscutil plata si vremea primireY, si s'A ar'étt Domnia
mele In scrisil o anafora. 1795, Marfil 4.
Co,!.. XXIX, fila 24.
Pravoslavnica invétatura" acum antëiti tiparitá pe limba ruman6sca. In dilele
prea luminatului Domna, Io Alexandru Contt. Moruzi Voivoda, ca blagoslovenia §i tata
cheltuiala P. S. Parint. nostru Kir Dositheia, Arhiep. Mitropolita a tOti Ungio-Vlahia,
la anula mantuireI 1794, in tipografia Metropolicésca, in Bucurescl, de Dumitru Popovicl
tipografii, In 40 de 138 file.
VedI despre acésta carte, ce amil scrisa In Atheneula Romana' din IasT, luna
Maid-Iun;e 1861, pag. 33.
lata Inca una importantä: Sfinta i Dumnedeésca Evanghelie, acum Inteacestil
chipa' tipäritä, In dilele prea luminatuluI i prea Inältatulul Domna, Io Alexandru Const.
Moruzi Vvd., cu blagoslovenia P. S. Mitropolitti ala Ungro-Vlahief Kir kir Dositheifi si
cu tOta osirdia i cheltuiala P. S. iubitorului cl* Dumnedea Kir kir Nectarie Episcopula
RömniculuI, In Sfinta Episcopie a Römnicului, la anula mantuirei 1794; s'ají tiparita de
Dimitrie Mihailescu, tipog. Romnicii, si de Gaeorghie sin Popa Constantinfi, tip. Romnica,
In folio de 159 file.

422 V. A. URECHIÀ
Cand in Ora se introducea cärtl de diverse sciinte i prin dascalií
francezí se furia in societatea romana multe din principiile
Revolutiunk franceze, poprirea intrarel in téra «a gazeturilorfc» era
o mesura fära de scopil. Proibirea jurnaleloril da nascere satirei si
pamfletuluI scristi. Alta data in balade i doine, opresatulft ii canta
pësulu set; de acum inainte satira i pamfletulft nu vorü eruta pe
mal marit jileï. Vomil. aduce in tomuld urmatorft o piesä de teatru,
(prima in limba romana), caro nu e decat un pamfletil de la finea
Domniel a doua a luí Alex. Ipsilante.
Ca representanli al sciintel urtnéza sä fie num6ratï i doctoril,
carl in Ducuresci si in unele judete de sigur ròspandéti mal mult
cunoscinte varil, enciclopedice, decat asiguraft sánetatea publica. In
20 Iunie 1795 raporta Epitropia Domnitorulut ea' «de la o vreme incòce
vedemä ca s'ab obicinuitti de vind nisce barbierI i spiterl si de sinesi
se facti dohtorl, far'de a arka atestaturr i dohtoraturele lora la D-lul
arhi-iatros, ca s'A le faca cercetare, si de va fi vrednicri, sä le dée vele
a metahirisi si a cauta bolnavb. Epitropia denuntá intre altl «cerlatani»
pe doi, unula Daniilti «care a °mortal o copila a Durnisale Vornicului
Manolache Brancovónu si una feciorii de vérsta a lui Toma Comino,
etc.» si cela-laltä numitti Pavelft «care orn(nrt òmenl cu dohtorir mincinese.)
Dup6 propunerea Epitropiel, Domnitorulä ordona isgonirea
lorti din téra i dispune ca val Spatard si Aga sa nu mal permita
practica la niel untl doctora, t'ara prealabila cercetare a proto-mediculul,
care singuril pae da libera-practica.'
1. .To Alexandru Cona. Moruzi Vvd. i gospod. Zemb. Viahaeoie.
Poruncimrt Domnia mea D-tale Tel SpAtaril i D-tale vel Postelnicrt Epistatule
allí Agiet, in t6tit" vremea priveghiatt pentru unit ca acestia, ce cu
nume cä sunt dohtort, pricinuescrt inselaciunt i primejdit de m6rte la norodti
a nu fi slobodt a umbla prin politie, ci ort-oare va fi venita aicl, sal va veni
de acum tnainte, trimitett mal finteiiti a se arta la D-lui arhi-iatros, ca
si cerceteze de art praesis, de sunt cu adev6rat dohtoff cu vre-o milrtarie
in serisil, si asta pe care II va cunósce D-lui, le va da carte la mânii, spre a
fi sciuti cui ati acéstä epanghelma i T'oil fi slobodt, iar intealtti chipti sil nu
se primésdi, si D-ta vel Spätartl srt o fact ac6sta sciuttl la agentie, ea s'it' se
isgon6scrt unit ea aceia, cui nu'l pohtimti Domnia mea a't 14sa sui umble fticènd
Inselaciuni norodulut. Asemenea si pentru acestt (loa ce se numescrt
clohtort, pe celil ce se afial gä'sitl i s'allí facett teslimil la agentie,
ca s'a' se isgonéseg, iar pe cela ce s'ati aflattl la TunarY, sui trimiti D-ta vol
Spiitarti cioclit allí ridice, sigla dad'. la Sp5tarti, spre a se aerisi cate-va (lile,
si tipa' itträst la agentie fach" teslimti spre a se isgoni i. acela ; i In scurt,
de acum tnainte, sui priveghiatt D-v6strA pentru unit ea acestia, etIncl se va ivi

ISTORIA ROMANILORti 423
La 25 Iulie 1795, dupò anaforaoa Ciiimachniel, se isgonesce din
Craiova mecliculti Palafzii, ecare prea putinh sciinyt are de doftorie»
§i intdresce doctorI al Craiovel pe Pavia iSpiru, edoftort cre.5tini,
carI la multe locuri cercatii i sunt bmeni procopsiti §i cu Nina
sciintii de doftorie.»1
veniff niscare-va spiteri cerlillanT, ca nume ca sunt dolitorT, 84'1 trimiteti pe
totT la arhi-iatros spre cercetare, i numal pe care if va adoveri D-luT
au carte in scristi, ca sunt &altar! cu adev'ératti, aceia sit aiba slobodenie a
runbla prin politie la col ce'T va politi, iar pe col-l-alti sit nu'l IngaduitT, ci
srel d6e la agentie, spre a se isgoni do aidf anti ea aceia, negresit. 17957
Iunie 30. Vol Logof.
Cod. XXVIII. fila 65.
Prea Inedlate D6mne,
Insciintamti Marie): tale, ca de la o vreme inc6ce vedema art s'all
de vintl nisce barbier): i chimiagii i spiterT si de sine): se facti dolitorl
de a arta atestaturt i dohtoraturile lora, la D-lul arbi-iatros, ea sa le faca
cercetare si de va fi vrednica A' le dée vole a metahirisi si a cauta bolnavT,
ci e): puindil Inainte felurimI de cuvinte mincin6se, prilistesca norodula cu
mar): laude, ca sunt vrednicT a vindeca orti-ce felfi de bale, ins615 Omani): si
luandu-le bani le dail cate cevasY impotriva patimeT, ne avêndil pracsis, i asTa
unde este nadejde sa se sc6le, °la jill omóra ca und ciasil mai nainte, de care
acum vedemil, cit s'ati ivitti douT in): numindu-se arabf, i dobtori fórte
mesterti i invatatT, tick se lauda, cii atat do bala ciumel vindeeiti pe fies-care,
cum si de ori-ce patima va fi, numaT sit apace pe omit ca sufletti, negresit
scala. Pa urinal dinteacesti donT litt chiarna Daniilti, carele a °mortal o copila
a D-sale VorniculnI Manolache Brancov6nu i unit fedoril de vérsta a lin Toma
Camino, 2-lea Spatarri, si o fatil a lg. Chiurci-Bas, i cela-l-altil anurne Pavela
rimbla aid In Bucurescï iscodindti In t6te partile a insela norodulti si a le scurta
viata far'de vreme ; mai sunt si altiT, dupa cum it arattimil mai susil, care
itmblit ca asernenea Inselacitml de omaril Omani): ca dolitoriT mincinóse; pentru
care o netrebniea armare ea ac6sta, dupe datoria ce avemu si are Epitropia
la unile fapte ca acestea a priveghia, na lipsimil a insciinta MarieT tale, printeacéstil
prea plecata anaf ora, i ne rugilmil Mariet tale sa bine-voiesci: a lipsi
acestY doui inselätorti an totula de aid: din paniktula terei Mariei tale, cum
alfti asemenea lorii, si orT-care se va mal ivi de acum inainte au mime de
dobtori sa nu fie slobod): a metahirisi bolnaff, pana nu va mergo mai ant6iil
la D-hil arhi-iatros ca srt'sti aréte dovada In serisil, de este dobtoril desevérsit
apo): dandtt-i-se slobodenie iar prin scrisóre, asIa sa fie volnicti a ambla prin
orasil la cal ca trebuinta, precum acestil obiceiti este si chiar in téra lorii,
cit far'de dolitoratO la mana nu este sloboda sa amble nicT jute° politie; de
acésta insciintamli, si cum va fi luminatrt porunca. 1795, Junio 20.
Isaac Ralet.
Cod. XXVIII, fila 65.
1. Anaforaoa Caimacamuluti si a Divanulati CraioveT (Al. Calfoglu Caimac.,
lónti Glagov6nu, Barba §tirbeiii, Tóntí Brailoiu Stolnica, Ionita Argintoianu),

424 V. A. URECHIX
Aram.' cu medicif, earl' daa ocasiune a se imbogäti limba romd,néscä.
cu termenula de arlatatiii., 5t mentionäma pe primula oculist
cunoscut de istoria néstrrt culturard, i cu LIAM mai cu mult6 pldcere,
CA pe dind arlatanil era(' indiviçit streini, oculistula nostra cela
este romAnula Rada.
latä documentula, care vorbesce de acesta prima oculista
nostru :
Resolvtia din 5 Sept. 1794 pe anaforaoa ce s'aii feicutft in dosula Abel,
Gherghinel, ce a5 fost &bit
Ascultabdil luminatg porunea Maria' tale de la acésta jalbg, amil facutti
cercetare, aducêndti pe insils1" jilluitgrea de fatg inaintea nóstra i adevgrulii,
amil vé4ut-o bet6gg do anAndoT ochil, cu perdele, nezgrindti nici cum, ci ca
ung bust6nri se lovea de tott peretii, si de nu o purta ancinevasT, nu scia In
cotro sa apuce i sä nuérgil. Amti cbiamattl pe Radulti, ce s'ail chiginattl ca este
dohtorti, pe carele Intrebatti de 'Ate sil seie elli acelri rnestesugil si s'o
vindeee, i ati Aspunsti cà póte, fiind-ca ari Invgtatti mestesugulil in lä'untru
EvropeT, de la unti doctorti,rde la care are s't atestattl cà ati sgvérsitti Inv5tatura
acestui mestesugil. Si asTa l'amil toemitti tal. 30, ea dolitorit, ea tot si antêiti
s'o vindeee i apol: srt-i dée Epitropia baniT. i asta luand-o pe jilluitóre la
casa lui, peste o lung de ile, Augustil 5, art avut-o sdraviing ca vederea cum
ati fost din inceputti, striganda ca glasti i luíudândìí numele Maria tale,
rugandil pe milostivulti Dumnecjeti pentru bung starea çi Indelungarea aniloril
vieteT InaltimeT tale, eg s'ai1 vèlutil din Intunerieti la lumina" ; ci s1 binevoIesa
Maria ta a ni se da porunca, sà &anti numitulut doftoril ace)" 30 de
talen t pentru ost3n6la sa, i bine arti fi Maria ta, ca asTa omil sa se ortmduiascg,
cu pitting 16fa pe lung, cate talen i 10 mult 15, °II de la vre-untl spitalti,
s6i1 de uncle veT. socoti Afgria ta, cà se multamesce elil, í sg fie pentru cgutarea
din 25 Iulig 1795, vestesce, eg din douT doctorT al" Craiovet ail muritil unulti
si art remasil numaT Palas, tearele proa puting sciinuí avéndil de doftorie, atat
noT cat si norodult1 de obste patiminitl. Acum de la Bucurescsi viind5 mitt
Pavia i Spiru, doftort crestint, earl" la multe locurt s'art cercatu, i fiindti gmeni"
procopsitT i cu bung soli*" de doftorie, ceT maT multi ail dobitn iitti i dobandescu
folosti, ajutandu-se la neputintele lorg; pentru care Eind-cri se afla
acésta bung idee si sunt i Ornen! cinstitï, partandu-se ca fgrte buna orénduiala,
ne ragamti Mgriet tele, SI te milostivescT, ea ca ase4grantil de talerT.
500 pe anti, ce att fost ce1-1-alti" doftorT, Sil se oranduiasca acesti 2; si acest5
Palas, ce ail fost pang, acum, va merge de'sY va cauta tr6ba sa, neamestecandu-se
mal malt la doftorie . 1795, Iulie 25.
Cod. XXVIII, seam 7, fila 9 verso.
DomnitoruIrt aprobg acéstá anafora la 27 Iulie acelasti afluí.

ISTORIA ROMINILORi) 425
de acestil felti de patima pentru ceI gracT, care vinil mal in t6te ¡Vele la
Epitropie si nu le dar' mana, si va fi Hada tale vednica pomenire.
Isac Ralet.
Cod. XXVII, scara 16 fila 18.
La 9 Sept. 1794, Al. Moruzi aproba ambele propuneff ale Epitropului.
Cu referir-4d la spiterii, avernti de la Al. Moruzi, din 23 Decemb.
4794, o resolutiune, ca doftorulii celt1 mare, Impreunä cu Canea*,
säinspecteze spiteriile, §i sä pecetluiascä tòte doctoriile vechT i stricate
s'a se fixeze tarifulti doctoriiiorü, dup6 taxa oficialä din Ardélil.
1. Anaforaoa pentru doftoriile cele veda, sä se peeetluiased, ca 8L nu mai
fie prin spilcrti, ci oCc se actual altele nota.
Io Alexandru Costan. Moruzi Ved, boj. n'ellos. i gpd. Zem. Vlahscoe.
Cu cale si de trebuintä fiinda a se da nizamulá acesta trebT, co este ala
obsteY, poruncima Demnia mea D-tale Arlatre, sg, chirtmI impreunti si pe dohtorulii
Caracasti, unde s mal aducetT si pe vre-unulil din hirorghiT, care va
fi practieos des6v8rsitil, çi strang6ndu-I pe totI spiteriT din BucurescY, de la
tate spiteriile, prin marafetulil D-laï Epistatulii AgieT, cercetatl pe fe-eare
In parte de are hnt6iti spiterulti mestesugti si sciinta de plinti a lucrareT doftoriilortl,
unde sit faceff i cä'utarea doftoriilora, ce ail In spiterii i cate voril
fi vechI si netrebnice, fAra de niel o energhie, acelea pecetluindu-le si dandu-le
sorocil de a le radica si a le duce unde voril vrea, sa-T IndatoratI ca s'A aduca
altele nouè folositóre, care s'Ay faca energhia lora ; si pentru pretulti doftoriiloril
ce se aducti din láuntru, pliroforisinda-v6 ca cht se curnpára in lä'untru, ca
cheltuiala loril pânä aci, s'A socotitI apol adausulti ce li se cuvine de a se
pune la pretil, iara pentru celea ce se poli face aict s'A se urmeze pretula
acola, dup6 taxa Ardétillui, ttnde langei acestea tdte s'A ascultatI Damn6v6stra
si pe spiteriI oe ail aprovalisi i asTa dändil nizamula acestei trebT, sa aretatI
ThunnieT mele pentru tóte.-1794, Dechemvre 23.
Prea lneiltate D6mne,
Nu lipsimil cu proa plecata anafora a insciinta MárieT tale, intre cele-l-alte
trebuinci6se obstieT, si pentru t'adula spiteriiloril çi dohtoriilorti dintAnsole,
care ail ajunsu la atht de mare catahrisis, jachi ati catandisit, dupë ce nu facil
niel una folosti, fiindil vechT, necautate de nimenea, faca si stricaciune,
danda-se bolnavileril si nefachndu-sï enorghie, fiindil vechT, de niel o tréba,
Il cotropesce bóla, din care pricina urm6za si cele maT multe primejdiI; deosebit
de acésta, i pretulti doftoriloril se urmézti fára niel o or'6nduialii, çi co
o suma f6rte mare, nesaferita, i pentru ea s'A se pue aceste t6te la burla or6nduiala,
dupa cum s'ail datil nizamulá cela cuviinciosil de catre intelepciunea
MarieT tale, si la cele-l-alto tóte urm6za s'A fie luminata porunca MarieT talo
catre Dumn6luT doftortilil celti mare, i catre Dumn6luT doftorulfi Caracatifi,
care roa ftntòiìí facêndil acum cautarea tutaror doftoriiloril de prin bite spiteriile,
cele ce voril fi nu numaI vechT netrebnice, ci si sub bänuiala ca nu'sT

426 V. A. URECHIX
XVII
Lima grea. Ciuma. Rimele.
Cu Vac mesurile luate Inca de la apariLianea ciumei, sub anterirma
Domnie a ltu Sulu16, acésta epidemie s'a luting' mereil in decursuld
ttimnel analuI 4792. Intr6ga Domnie a luí M. Moruzi este bAntuita de
acésta cruda Ma. i, ca i and &nsa nu era de ajuns, ea fu inso[iLA
de o iarnä, care cu téta rierea el, nu o suprima in (:!ra; i de o secetti
care compromite pentru 2 am produsele muncei tèranesci.
Ne r6mttne a vorbi aci desnre fie-care din aceste calamitati,
carI se napustiserä asupra term. E casuld de a aminti, ceea ce attiri
spusil alta data, cri merituld unuI poporu in luptä eu cataclismele
este destul de mare, &cd celti putin manifesta energicä vointa de a
scäpa de ele.
Din acestri punctii de vedere putemii çlice, ca Alex. Mot uzi
guvernula seri p-ari facutil cat mal bine datoria, luptándrt in contra
intreitelord calamita[1.
Sri abordarnCt pe rèndil istoriculd fle-careia.
Ciuma. Primula add' ce intAlnimu de la Al. Moruzi, relativil la
ciuma, este din 4 Marta. 1793. In cursuld ierneï, b61a, care in anuld
trecutti venise pe calea Giurgiului (V1a.sca), se mai potolise. In Bucurescl
tot ma' marled, dar nu cu atrita violent& ca in anula trecutil.
peril avea cea deplin energhia sa, pecetluindu-se de atre DumnClorti, sri fie
datoril acelti ce le va fi avutil la spiterie, In sorocti de dile, ce i se vorti pune
de caro numitiT, sri le-o rAdice, trimitandu.-le uncle va sci, ca ne urmandti si
dovedindu-se Isdraznith de art mal véndutil la cinevasT de acelea, ssá
se artjá i cri nth ce va vrea sil tie spiterie aici In orasnlil Bticuresdi, sit scie
cri este supusti i datorti la cercetaille ce se voril face de ciltre D-luI doftoralti
mill mare, i de catre D-10: doftoruld Caraca01, a fi respundëtorti, ca unti pricinuitorti
de räulti ob§teY, un rannaY a fi arse acele doftorii vechT, ce se voril
ggsi, ci 0 a i se face crOuta dojang, prin zabitalil seti ; iar pentru pretil este
fórte lesne, &lied sti se fach" adausti la dece la fie§-care felti de doftorie,
du-se pretulti loril, dup6 cea tipAritA taxl a ArdéluluT, na numal la felurimea
defteriilorti, ce sunt aduse din läuntru, iara cele ce se potu face de aid, care
se 0 facii, la acelea sä* se urmeze tot acela§u prop, ce se cuprinde In taxa,
ArdéluluT, iar hottirirea cea degvi3r0ta rhiáne a se face de care Inriltimea ta.
1794, Dechembre 19.
Dumitrache Ghica Banff, Nicolae Bra' ncovénu, Val Banii Racovitel, Enache
Feiccireecu Spát., Vel Tust. Moruzi, Manolache Brd ncovénu Val Vornicu, Val
Log. Filipescu, Val Vor. Greidistènu, Val Vorn. Sleitinénu, Val Logof.
Cod XXVIII, pag. 65.

ISTORIA ROMANIL011.6 427
Deodata insa Ispravnicii de Oltii vestescd Domnitorului, ca la satele
Floru i Tampenif a. isbucnitd bela. Domnitoruld. dà Instructiuni
Ispravnicilord de Oltd, ce sa faca pen tru combaterea Wei : izolarea
celord molipsitf, asecjandu-f in colibe, cu strajf de jurd-imprejuril, ca
sa nu comunice cu ceï sanetosl. Colibele sa fie pe langa apa. IIrana
sa fie : pane, unte, otetü, usturoiti. Sa se desinfecteze casele uncle
s'ad produsd bóla. Chiar cei sanetosf din casa unde s'ad produsd beta
sa fie tiring inteand lazaretd, timpti de 22 de lile. Dupe ce vord
implini (litele de lazaretd, sa U intre in casele lord, deck dupe o
noua desinfectare prin spalare, afumare ca puciesa si cu pacura.
Domnitoruld cere raportii septernanald de mersuld belei.
In aceas1 oi, 4 Martil, in care Domnitoruld. respunse Ispravnicilord
de Oita, veni scirea, ca ad isbucnitd iards:f ciuma in sa.tele Singurenf
Magura din Vlasca. Epitropia ad comunicatd Ispravnicilord de Vlasca
instructiunl fdentice cu cele de mal sus.
Imediatd Domnitoruld indemna pe Mitropolitd sa trimita parinti
cu capuld sfantuluf Visariond, sald preamble prin judetele molipsite,
catre care acum se adaug,a i jud. Teleormand. Amii vequtití alta data
trimitendu-se buteie cu aghiasma prin sate, de la Bucuresci, pentru
starpirea epidemiel. Acum aghiasma se va face de fata cu capuld sf.
Visariond «facetoruld de minunf i isbavitoruld de acesta napraznica
Ma» i cu acésta aghiasma se vord boteza satele molipsite.
Pentru transportarea capulul sf. Visariond, se da calugarilorti und
radvanü cu caí de menzild, gratis si 2 neferf, pentru paza la drama..
Se trimetd i ordine la Ispravnicif din judetele Vlasca, Teleormand
Oltd, vestindu-se cäletoria prin judete a veneratei reliquii. 2
Ingrijitd de reaparitiunea belel in -Ora, Domnitoruld cauta sà lee
mesurf si in Bucurescl. Decf la 23 Marta 1793, da pitacurf luT Aga si
Spätarulul, sA cerceteze prin orasil s' pe top.' seracii holnavf de bdiel
curatti, sal aduca la spitale. Asemenea la 29 Augustd acelasi anti. 8
Lazareturile functioneza inca din anuld trecutd. Bela pare insa
ca nu este violenta in Bucurescf in decursuld anuluf 1793.
In primävera anuluf 1794, Inca de la 18 Februarie, Domnitoruld
d'a pitacd la Epistatuld. Agia, sA dée strasnica porunca la vataseif
mahalalelord, ca in Una vrernea sA cerceteze, fie-care in rnahalaua luf,
casurile de beta si in bite Duminicele sà raporteze preotuluf din acea
mahala, iar preotuld sa insciinteze la Epitropie, «in manolo orenduitulat
dintre dol Epitropf, in care sa arke de este vre-und bolnavd si de ce
VedI documentuld In tomulil VI la Cap. Ciumel.
Vedl ambele documente In tomult1 alü VI-lea, la Cap. de ciuma.
VeclI anexele la tom. VI.

428 V. A. URECHIX
patima.? sé ti de ail murita? asemenea cum *i de sunt totT sandto*I?
asemenea sa insciinteze pe t6te 1ilele, grijindti la acésta de a nu face
vre-unii cusura de lenevie.1.-1794, Februarie 18.
In aceeni i Domnitorula scrie ì Mitropolitului, ca sá ordone
preotilorii, in sensulii pitaculuí de mai sus, «pe tóte Duminicile sa
dée adeverinta iscalitä la mana vata*eiloril mahalalei, in chipti de
rapórte, de este cineva*i bolnava *i de ce patima? ski de ati murita
vre-unulti, asemenea sa arete; precurn *i de stint iara*T bolnavi, iard*i
sa insciinteze.» (Cod XXIII, fila 206).
Se iéti m'esurí de priveghere a celorti earl' vina de la Giurgiu,
uncle tiaretfi simtita de b6la ciumet. Caletorií din acea parte sunt
supu*I" a face lazaretil la Daia *i la Monastirea 'Meares&
Gratie acestorn rnësurf, o buná parte a anului 1794 trece cu
6re-care potolire a Mel. Nu mat putin muriati destm in Ducuresef,
de Ore-ce la 1 Noembre 1794, Domnitorulu ordona Mitropolitului:
«S dai strasnice porund la totY preotiI i protopopii do obste, din orasulti
Domniel. mele Bucurescl, ca Teri in térgti, veff In mahala se va intêmpla
muri oniìí, sä nu fie slobldri preotulti aceI mahalale rädica i a'lti Ingropa,
pânä nu i se va face cercetarea acea ce s'ati poruncitll de catre Domnia mea
la D-10 ve! Spätarli si la D-luI Epistatulti Agiei, ca sä se iée pliroforie de
b6la lui Cu adeverinta SpätärieY, ski a Agiel, va fi slobodil Witt ridica i a'111
Ingropa, iar fär'de adeverintä sä nu se cuteze nimenea, ca a se pótä face ea
acsta paza i striljuirea cea cuviinciósä a curateniel.
Cod. XXIII, fila 290 verso.
In acestil sensti a datil Ai. Morazi pitacti i clitre D-luY Vel Spälarti si
vol Agri, In I N-bra 4794, sit dée strasnice poruncY preotiloril la t6te mahalalele
i vätilseiloril, cum si mahalagiilorti, ca indatä ce se va Intèmpla de a so
buboInävi vre-unt. omil In mahalaua fie-cgruia, numat decat vättisolulti mahalalci
sä fie datorii a da de scire la Spätärie, intêmplfindu-se m6rte vreunuia,
preotulti aceleI mahalale, sii nu lie slobodil rä'dica Ingropa(
pang, nu va da in scire Damitale ca teämitY om4 din mi practicog, spre a
coreeta bóla acoluia i fär'de adeverinta SpNtaruluY, sil nu fie slobodii a ingropa,
urmfindil fiesce-carele acesteI porancI, ca sä se p6tä face paza etc. (ea mai sus).
*i in judete trimite Domnitorulu circular', in 8 Noetnbre, cu
poveluiri pentru a impedeca latirea b6lei. Cu deosebire insista Domnitorulti
la Ispravnien de Vla*ca, ca sa impedece relatiunile dintre
locuitorí cu Ciurgiu, i sti nu intre prin sate vre-unula de la Giurgiu
1. Ved anexa in tom. VI.

Vecp anexele tom. VI.
VeclI anexa In tom. VI.
Vccri anexa.
Vegi anexa.
Vecp anexa.
Veq11 anexa.
VeclI tom. VI.
ISTORIA ROMINILORt 429
prin locuri dosnice si pe curis. Domnitorulti, in 8 Noembre 1794, cere
Ispravnicilorti de Vlasca raportrt de siii.ètate la fie-care 15 (lile.
De s6rbätorile Craciunulta, Domnitoruld scrie Ispravnicilorti, sa
inceteze uf-ce judecki, s nu se aduca nid una impricinattl la Bucuresci,
sa se oprésca pe cat mai mal t comunicatiunea dintre Bucuresci
sate. 2
In 12 Decembre 1791, Domnitorul6. orclonä Epitropiei obstirei, srt
rênduiasca 4 boerinast din Epitropii de ahí 2-lea si alrt 3-lea, cilte
la fe-care din cele 4 poduri mari ale orasului, cu rwthalalele respective.
Acesil boerinasf sa inspecteze casele, in urma raportaliff preotului
si a välaseilorrt de malialale, ca sa constate casurile de b6la ce s'arri
ivi, ca nu cumva, din interes, subalternif sä. le ascundii. 3
In acéstasi luna, prin pitacti cdtre vel Spataru, tiganif sunt opritf
de a mai intra in Bucuresci, verf din ce parte vorrt fi.
Tot in interesulti curkirei orasu Mi, la 21 Decembre 1794, Alex.
Moruzi opresce mendicitatea pe la biseriei si pe strade, si ordona ca
pe seracif vrednici de mira., carl nu potä a'st castiga hrana prin muna.,
sá fie asecjati pe la monastirl, unde sa'sí aibrt indestularea trebuinciósä.4
A.nulú 1795 este anu gr6snicrt pentru éià, caci este anulti C6metei
si alti ciumei in t6ta furia el.
In Ianuarie acestrt antl, ciuma sbucnesce i in jud. Muscelti. In
3 Martu, Al. Moruzi opresce din nou ingroparea 6meniloru, cari moru
fä.ra scirea luT. Aga si a SpätaruluI. (Cod. XXIX, fila 25 verso).
In aceeasY luna, mili noä transportu de calici de prin Ducuresci
e tramis pe la monästirf. Domnitorulu le dä din Visterie cate 1/2 talerti
pe lunà de fle-care.
Imediatu se scotti din casele lord si tiganil din Bucurescl, prin
Epistatulti Armasiel, si se stabilescu pe la mosif si sate depärtate,
neavéndri voie a se reintórce.
La 26 Marta se inchidti cArciumele, ca sa nu mai fie amestecaturli
de dmeni, cu betif, cu läutarl, cu jocurl. Se ingadue v6mJarea
vintl numal luattl pe acasa ; dar carciuma, in care se va intèmpla
molips61ä, sa fie cu totulri opritä. 7

436 V. A. tIRECIIIX
Dou'é qile dup6 acea, se dä und nizamü mai complectri, care credemil
utilú alti aduce chiar aci:
Nizamil care vel Speitarfi §i, vel Aga, pentra bdia ciumei.
hind-cd la acésti int6mplare de niipraznici b61, ce s'ad insemnatil in
politia Bucurescilord, cá' este infra t6te lipiciósii, trebue ca dupd -WU) mij16cele
si se faci pazd, i fite§-caro pe sine sä se ferésci in parte pentru folosuld do
ob§te i aid fit§-cdruia deosebit ; pentru aceea dar vi poruncimd Domnia
mea, ca sii daft' nizamulti acesta, care mal' jos liii numimil ardth'mti prin
ponturi, i sii grijitT fdrte, ca si se 0 pilzésed de fiteq-care, adeci:
1.. BrutariT, bacaniT, circiumariT, precupetif, pescariT, lumindrariT, micelariT,
cum 0 toff prilvalia§iI ce ad marfli de fène)are, la ali§veri§uld ce vori
face, si nn iée barn)" in mànii, p6nd a nu'T pane ma): nainte in otetd.
Jocurile ce se facti in t'érgil, care se numescd tini, adich' de I§T cércri
noroculti, de tot si se opréscd, ca unti lucrii ce se face adunare i amestecilturd
de multT 6menT.
Teleleicile, carT obicinuescil de vinti §i se stringd. Lunea la térgulti
Cueulifi i vêndti haine, panzetuff §i alte nlifrunti§urT, si se oprésca atilt din
térguld Cuculiff, cal 0 din Tárgulii-de-afarii, ca si nu se maT faci vén4are. Asemenea
i telaliT, earl' véndti haine vechl §i purtate, iard§i sä se oprésci, ca unit
lucru ce din vechiturile hainelord p6te sii se pricinuiased lipire de molipséli.
Dulapulti, care era obicInuitti la s6rbitorile Pascelorti, proem i giamala,
avid poruncitil Domnia mea ca deosebitti pitacil la D-néluT Epistatuld
ca si dée porunci 6menilord Cartel, si lipsescd estimpri; ci dar, cind
pe 6meniT CurteT Ii oprirnìl Domnia mea de obiceiuld ce ail avuti, nu ma
rimine cuvêntil, cit i aduni'rile do ce14-1-altil norodil ce se Vim In Bro§tenT
verT-ce amesteciturT de 6menT trebue sd lipsésci estimpti cu totulti, de pretutindenea.
Toff prävilie§if si fie datorl a aprinde pe dinaintea priviuiilonuí lord
catrand set"' puciósti, ca sii ardi in t6te ()Hell) de diminétil séri necontenit.
Asemenea, toff de la midi pind la mare si aprin0 totf gunoiti prin
curtile bru, fickidu-se insd pazI do catre fite§-carele, ea na cumva din noluare
arninte sit se int6mple vre-o aprindere de foal.
Pentra cahfenelele din BucurescI, dup6 cum ne adeverimti. Domnia
mea din condica Divanului, cii i mar nainte la acestti feld de MA erati oprite,
asemenea si se oprésci qi acum a nu se face vélislare de cafea intr6nsele
fin d numaT stdpinulti cafeneleT cu tovarrt§uld luí, séti sluga lai sii r5mie
induntru MI de a primi adunare de 6menT, iar cahfenéua ce este aprdpe de
1. Domnitorulfi adaug aci: iar pe feréstra cahfeneld sä aibä vole de a da cu
felegénulfi cafe; iar uile sä fie Inchise a nu intra oniti inäuntru."

easele de beilic, ca o trebainciósä pentru musafirif str6inT, ac6sta, poruncirnil
A' fie slobodä, unde i la acésta sil daff strapicii poruncr ca a1ï 6menT pilruêntenT.
si ort4enT sä nu se priméseä.
Tóte aceste cate poruncimil rnaT sus qi cate altele prin deosebite pitace
ami" poruncitä Dumnév6strä, pentru carciumT ì pentru lipsirea muerilorii
celetniee, v'éduve i fete, dup6 la carciumI, sr le puneff Dumnevóstril negre0
in faptil i ca sträpicie sr le armatT, ca nisce mult trebuincióse nizamuff
pentru binele i folosulti a tuturora de ob§te, la care nu trebue nicT unil felil
de lenevie sii aveff, i sil avenid i r6spunsulil Dumnév6strä in ce chipa ag.
urniatil la fites--are dintr'aceste. 1795, Martil 27.
Cod. XXIX Fila 32 verso.
Pentru desinfectarea lucrurilord din casete smreduite din Bucurescl,
se ié urmdtérea disposifiune :
Io Alexandra Constantina Moruzi Voevodu etc.
Cuvi6se egumene de la mönrstirea Plumbuita, silatate! Fiind-cil face
trebuintr, pentru lucrurile cele molipsite a caseloril, ce s'ají intêmplatil de s'ail
zmredruit aicea in oraplil Bucurescilorti de näpraznica b6lä a ciumeT, ea sr,
se pue la unti locil, afaril din ora0, ande sii p6til sil' le intindä spre a le aerisi
la véntti i a se curati de molips616.... i fiind-cl s'ati gasitti cu cale, ca sil se
trimitä aceste lucran acolo la monrstirea Plumbuita pentru aerisitti, poruncimil
Domnia mea cuvioqieT tale, ca numaT decat sil dinerti m6niístirea de t6te lucrurile
ce se veril fi afitInd.ti Inruntru, läsandil adicä numaT zidurile gOle, filrá,
e§indil i cuvio0a ta, ca 6menid ce vei fi avôndil, afarr, întraltii locti,
sil facI m6nastirea teslim la D-lorti booriT Epistati ce sunt Ancha« asupra
b6leT ace§tia, ca sil trimitä acele lucran sä se aeriséscri vre-o cate-va ile,
dup6 ce se va aerisi, vorti pune D-lorti de oril s'Ala i ora curiti milnrstirea
dup6 cum ail fost, qi apoT 1/.41 te veT. muta Inruntru; pentru care itI
porancimil, ea sil dai ascultare la numitil: boeff, la cele cell voril serie pentru
pricina acésta. 1795, Aprilie 19.
Cod. XXIX, fila 44 verso.
Cioclit erad propagatorii 1ó1eï, cáci cu teat oprirea de a se mai
amesteca cu lumea curat5, ei tot nu se supunéu. In I Aprild 1795,
Domnitoruld ordonä, ca zapciulti, on ciocluld, care se va apropia de
lume curatd, va fi Impucatti. StrAjite din jurulu oraplui, primEscu de
asemenea ordinii sd impusce pe ciochif, can ard incerca sd Mire in
orad, din cei alipiti pe 'doga lazareturi i spitaluld de la sr. Pantelimond,
i can purtati uniforma. speciald.1
1. Vecli anexa tom, VI.
fSPORIA ROMANILORÚ 431

43q V. A. URECHIX
Lugubra este istoria epidemiel din anula 1795-96, cu deosebire
din causa cioclilorti. Demm emuli ai ciöclilorù descri§i de nemuritorulil
in «Promessi sposl», el continad a comite grozavil
ea §i in anterióra Domnie. Unti cioclu din provincie, cu tóte ca scia
cala a§téptä hichis6rea §i mortea prin Impu§care, nu numal cd :trunca
pe mortii ciumati. In gropi a§ia de putin adanci Incdt ii scotea de prin
morminte eänii vi-I mancar', dar InIr'o oi trase cu ciomagulil in capulu
unui diaconrt bolnavrt de citima i care, dupd prtrerea cioclulM, nu
marea destul de iute; acela.5i cioclu a fost prinsu, in Iulie 1795,
necinstindil corpulil unet biete muribunde (Cod. XXX, fila 73
verso).
nu era unulik numai din specia accstui eioclu, ci apr6pe intréga
ceta!
NegutititorulO, care era cunoscutO ca avea ceva strinsurd, sä
fi ferial Dumne(lert de a se jalui ara d6re eätui de putinti capulä,
a pe data era ridicatil ca t6tä casa lui, cu t6tä averea lui, i odatä
dusil la lazaretil, s6rta lat §i a averei lai era cunoscuta. Din acésta
causa nenorocitii, cari avért vre-untl bolnavrt de chupa in casa lora,
.caulari sd'IO as3unqa, ori mituiart pe agenti cu sume, ea dèn§ii
taca, §i de maría liii ingropan prin pivnite i prin curtele caselorrt.
Judetele Oltii, Yèlcea §i Romanatl inflintara o linie de aperare
In contra ciumei, de-alungulri Oltului.1
Cu t6ta ciuma care se ivise in Bucuresci, tkrgulti 111oilorti se
tine; deca, Domnitorulä, la 14 Maid 1795, da catre Spätaril untl
ordonändui: ea tèrgulti MoOoru sä se faca pe cät se va putea mal
atara la campa §i vegickín. de vinti §i de rachiu sä nu se faca i srt
pue a se face furnuri imprejuret, §i pravalia§i din Bucuresci i bAcani
sä nu Ingäduésca la acola tèrgri i stäpanulu sä nu se pagub6scä de
obicinuituill adetil ala pam6ntultu. (Cod. XXIX, fila 54). 2
Vedl anexa tom. VI.
Mal iatà §i alfa dispositiune din 1796, Maiii:
Pitacu la Epistatula Agiel, din 31 Maiu 1796.
Fila.-ea de mtine se incepe térgulti Mosilort, se ordona &I se i6e masuri
preventive contra Ud, facèndu-se fomuff juril-imprejurti si in läuntru ttirgului
«ca la venirea i intrarea Campulungenilorti, care aducu vasele cele trebuinci6se
de vendare, lar mal vértosti la ()sima lora, dupa spargerea te'rguinT,
se afume, sa se aerisésea ei i tóte lucrurile lora, precum si altii ce intra si
esa din térgil, sg, tréc prin aerula fumuluT; iar deosebit Campulungenilorti
sa le dal povatuire si s'el indatoresa ca sit aibá fites--eare cate una vasti eu
otetil, ea banii: ce Toril primi din vêndatea vaseloril lora, sal tréca prin ()teta

ISTORIA ROMINILORt 433
In BucurescI boerirnea i mtinastirile baricadatd in casete
intre zidurile lord, pun6ridd strajarl, call sub amenintare de mórte,
inlaturail vizitele nepläcute i banuite.
Judecätorif de la departamenturf, carf de ordinard se adunati in
casa unuia dintre ef, spre a da cursd pricinilord, iad anume casa cu
chirie, cca sa nu duca molipséla in casa lord )1
In banuri chiar nu intra caci puseserä ca portal"! de
pazii; acestia nu'si facéd bine datoria de curatenie, de aceea la '14
Maid 1795 Al. Moruzi pomenesce luf vol Aga, ca isgon6sca din
posturile loril de portan i pe la hanur i monastirT, i 4 fie inlocuiti
cu 6menI vrednici pe 2, 3 lunii de gile pana va trece bóla, iar pe
tigani dée teslim la ve]. Spiltard.2
Prin monästiri rèmdseserä. Lind numèrd de [igani pentru serviciu;
in privinta lorI Domnitoruld dá und pitacd La 18 Maid 1795 cätre
Mitropolitulu, sä r6nduiascä omd inteadinsu asupra tiganilord de prin
mönästiri, fiind-ca nu sunt curatf niel el niel lucrurite loru, i sa-1
bage in apa Dambovitel Cu nevestele i Cu copil lord i Cu tóte lucru
rile loru impreunil sä se spele bine, si sä aiba grija de paza i curatenie
ca sà nu amble liganil inc6ce si in colea prin carciumi. Acestea in
interesuld neintinderel ciume1.8
Se maf iad urmatórele m'esuri, prin pitaculu catre vel Spataru si
Epistatulu Agiel, din 30 Maiu 1795, ca sà nu se opréseá din tèrgulu
Cucului lucrurile de ma.ncare, numaf paralete O. le tréca prin otetu,
iar alitI alisverisd de lucruri sa fie opritu. Asisderea telalli i teleleicile
sä fie oprite atat in t'ergulil cucului, cat si in térgulti-de-afara
pe alte ulite. Se potil vinde la mezatu numal lucrurile hotärite prin
staroste de negutitorI. aPentru scaunele de carne este porunca Domniel
mele data care Dumnélui Epistatulu Agief, ca sa nu taie rnacelarif
vitelo la scaune, spre a lipsi inteacésta' vrenie put6rea din WO care
molipsesce aerulu. Tovaräside si adunärile de ()meni fär'de tréba, cu
ämblete pe ulita nóptea, sa lipsésca i numal cu felinaru. Slujbasil
Curtei séu i altif ce vord avea trebuinta, émenit cunoscuti ; sä fie
nepopritr. Iar a lipsi muierile de pe la carciumf Cu totulu si a se
inchide i carciumile acum inteacéstä vreme de Ma, s'au gasitti cu
cale si cu socotélä de obste.» 4
51661)4u-se t6te acesto urnnIrT ale ourilteniei, proem qi anulti trecutii i antirt,
§i 116 fost din mila luL Dunineçleti feritl de nu s'ail Intamplatti nidf o zmreduialli
de la tòrgulti moqilorti.
Cod XXXI, scara 4, fila 57.
Cod. XXIX, fila 56.
Cod. XXIX, fila 51 verso.
Cod. XXIX, scara 6, fila 26 verso.
Intoria Romanilorü de V. A. Ureohid. TON. V. - 28

484 V. A. URECHIA
in 16 Tulio 4795, se face o adevëratil organisare de inspectorf
din boerinasY, la numérósele mahalale ale Bucurescilora, ca sä privegheze
mai cu staruintä asupra mersului b(51e1 in fie-care casa, Domnitorula
ne mal avèndu incredere in vät4i de mahalale si in preoti.
Prin 6 caria': adresale catre mäsani, Moruzi cere päzirea cu stricteta
a nizamului contra ciumei i amenintà pe contravenientti, eä dupd
ee'lti va fi desinfectatu va fi despoiatil in pelea Ola i purtatil
batuta strasnicii pe ulitele Bucuresciloru, intocmaf ca unfi ucigasil
de 6meni, si va fi trirnisri apoi la ocnä pe vid Vi, mi care va fi starea
socia1á la care va fi apartiOndu. Mal cu sémä pe preolf, protopopl
si cälugäri, carí calch nizamulti, Domnitorulu cere Mitropolitului
radà si tunda si stl'i dée pe nillna zapeillorri sa't bata, a de care si
scriemu si poruncimu Sf. tale Parinte Metropolite: de nu le vel pune
aceste in faptä si de nu le vel urma precum le hottirimu, sii scif
deosebitu de turburarea i scilrba ce vei aduce Domnief mele, vef
avea a da séma inaintea lui Dumnetjeu de sufletulu Prea Sr. tale».'
Omuld späimäntatti de nenorochf se umilesce inaintea aceliff
Dumneçleu, diruia i insusi Voltaire ii radica templu la Fernay. A.
Moruzi, eu tOld energia luT, de si la 6 Februarri 4795 cäutase prin
infrängerea poruncei biserieel relalivä la posturf, sä asigure säräcimel
sän'étatea, scoOnd de la prelatii bisericei permisiunea ca acea serácime
sii manCince carne, acum apela la bisericä, ea la celtA mai puternicii
Vedi anexa In tom. VI. Abia se ficuse acéstä organisare i ace§t1 bcerinast devind
el una red mal mare, cum se vede din urmdtoruld pitacti:
Pitatu la vel Spiltavu din 2 lidie 1795.
Mormi serie cli ati aflatti eii boerinasiT r6nduitt de la Epitropie pentrit
b6la eituneT, pe plgs'f i vritä'§eit rnahalalelorui al.nspäimântândil pe vecinit imprejurasi
undo se intémpla bóla, cu cuvìntli cá o sief sc60 afarri, iati rusfeturi
metahiriseseti tréba acésta pentru interesulti i folosulti brui,§i asl'a nu arétti
la EpistatI spre a da Dumitale arkare spre 1:alza si currilenie en a se sc6te
câÇí sunt de trebuintil afarii la loeti deosebitti, a nu se mai intinde b61a, caro
acésta,, cum cjieemti, §i de nu este D-tale sciutti, dar !LA Panaite Slugerulti
1111 Ilie Polcovnieulti trebue si'', le fie seiute, iar i de nu o sciti ei sunt vinovatY
de co sil, nu cerceteze urmarile orénduitilorti, ca sá dée D-tale de scire spre a
li se face cuviinciósa pedépsa,» Domnitorultí ordonii, ca Spiltarulti sii trimitii
acestti pitacti la Slugerulu Panaite i Polcovniculti lije, ca all cerceteze faptele
boerinasilorti, a vtitasilorti i a neferilorti, si sä le d6e strasnicii porundi de a
nu mal' cuteza la urmarl." ca aceste, acT nu veril fi pedepsiff nimia eT, dar
si Slugerulti Panaite 9i. Polcovnicrlti lije.
coa. xxix, fila 81.
Vedi anexa In tom VI.

tSOthA RomANILortu 435
mantuitord al poporului de haprasnica 1161a. El scrie Metropolitulul in
2 Tulle 4795:
Fiind-cg datorig netgggdaitg. esto de obste la t6te ranastirile i schiturile
ate se aflg aicT in Ora pomnieT rnele, a face pururea rugriciunT milostivuld
Dumnedet, prin caro sil se imblandéscg irgatirg milete sólo cele bogate
atre norodulti seti, iarg maT vêrtostl fic9-clind si la orT-ce vreme de intèmplare
malinicidsg, mal mult se indatoresce ,tot clirosulti bisericescti a se indeletnici
la ruggciunI ca necontenire, clic' multe-putine milI ce ati mi-ingstirile si schiturile
pkg' in diva de astg-d1 de la insgsT patria acésta i chiar de la acestil crestinescil
norodu sunt, precum si la acéstg vreme, cfmd este mórte de ngprasnica bólg a
ciumq, urrnézI netiiggduitg alee*" datorio, ca ca mic ca mare sg cadii cu top.'
la ruggeiunT, cgtre milostivald Dumnedeil, prin care imblândindu-se sg so milostivééscii
a da curátire si ,isb;Ivire noroduluT de bóla acésta ; pentra cti cate
miji6ce politicesci s'ad chibzuitti de cgtre -Domnia mea, a fi trebuincióse,
s'ad orènduitti si se facti din partes DomnieI, precum se si vea?'; f6mtine dar, ca
bisericesce sg se dé indestulare trebuinteT, adicii prin necontenitele ruggciunI cu
adevérata sdrobire a inimel. Dprept acea porunciniti Domnia mea, cg primindti P.
ta Domnesculd nostru pitacui, A' dai archierescile Sf. tale poruncT, nu numaI la
t6te mtíngstirile si schiturile, ce se aflg in eparchia P. S. tale, ci si pe la EpiscopiT
si de rèndri la totT Archiereil, ce se filia si aici in politia Bucarescilor, ca ca
totiT sii incépil 20 dile de-a-Andulti a face ruggciunT fies-care inteale sólo
deosebitti, flag de a se stringe adunare do norodri, ci nu.mai pe la mtin'gstiri,
pe la schiturT, pe la bisericI sil se facg slujbe i ruggciunI ca sdrobire de inimg
cu adeveratg silini, adicg preotiT, ieromonachil, archimandritil, archiereT,
atiit aici, eat i afarg pe la mongstiri si schiturT, ea necontenire si facg rugliggciuni
linteaceste 20 de dile &alce inilostivulìl Damnedert... si la ac6sta sti te
osirduescr. 113, S, ta a se face cat mal grabg.
Cu mesurile luate, afará de cele bisericesa, b6la era in cal-va
combatuta. Insut Domnitoruld o recunòsce, inteun pitada din 23 Tulie
1793, catre biv vel Post. Epistatuld Agief, comparandd mortalitatea de
la Rusciuc, unde mureau de la 100-150 (5mem pe c», pe cand la Bucuresci,
«ce este ca atata multime de norodd impodobittiv se molipsesce
de la 7-45 case pe ji. Domnitoruld este de parere decl, sil se pastreze
ca stritteta instructiunile de paza.,Domnitoruld recomandá Cu deosebire
desinfectarea adupe pildele ce avem §i de la alte locuri i polith europenesco.
Deci de la Arma0e se imparta 30 de vedre de catrand ca
prin mahalale .5i la pravali1, sa se faca focu de catrand, in care s'a se
afume ¿Imeni §i lucruri in timpd de 10 gile necurmatu.1
1. VegI anexa In tom. VI.
1. Ved! anexa In tom. VI.

436 V. A. IIRECHIÀ
Pentru a opri estinderea b6lei din Bucuresci prin judete, Domnitorul
ordonä mésurl de desinfectarea acelor, cari ies din °rasa. ;;,q sä
nu fie nimenf primitil in judele, deed nu presintä certificatuld SpAtarulul,
a ad fostd desineectatii si ad fäcutd lazaretil.
Se oprescd prin judete, tärgurile, seil celd putind, In locii de a
se tine in ora, sa se tina la distantä de 40 minute Idea. din °relit
Asa se fäcu la Ploesci in 40 'unit' 1795 (cod. XXIX, fila 74).
In 1796, and deja ciuma era spre sfärsitd, incä s'ad luattl numer6se
mäsuri, permitändu-se a se tine t6rguld Drägaicei din judetuld
Buza. Negutitoril din Bucuresci, car' avéd sä mérgä, la DrAgaica, furl
siliti a se desinfecta, el si märfurile ioni i a face lazaretd de mai
multe (lile afarä din Bucuresci.2 Asemenea rasurI luate i lazareturi
Infiintate, pe alocurea, /And i la Predeal si la Cerasl, in p6lele muntelul
cdci efurna isbucnise si la Brasovti; 8 Domnitoruld mai adresézá
urmät6rea carte deschisä la t6tA partea bisericésca i mirenäscA,
din Be-care judet reinoindu-le in 11 August 1795, povAluirile anteri6re
pentru b6la ciumel: dupg atätea povrquirI i porunci ce v'amd data
iaräsi au(limu i intelegemil din faptä ca petrecell tocmai ca dobit6cele
flied de niel o ingri,jire i pug, de acestd red i nefiindu-vä
ini-ve de viòta v6strA si a sotiilord i copiilord vostrfix ha i mal r'éd
decAt dobitemele putemd qice cä petrecett, pentru ca until. dobitocd
ineä se feresce de präpastie, de foci" si de apá si de locuri primejdi6se...
iar vol, cari sunteti de la Danme4ed cu simtire 6men1 i vedeti de
fatä cad stricäciune i miirte pricinuesce räuld acesta, niel cat dobit6cele
nu ve feriti, ci Inca primii sä, vé amestecati unit cu altil, nu
vä facetl curätenia cea de cuviintä i vé dall singuri periciund
Apoi Domnitoruld apostroféz6 energicd pe preotii earl nu vor sä se
facá pildä poporului mirenesed, ci sunt mai rè pricinuitori aI
Pitach din 9 August 1795 cutre biv vol S6rdaril Vintilu Prejbeanu,
Ispravnicii de Ilfovii ca sg se Intelégg au marele Spritarg i sl se opréscit cd
din Bucuresd, cilnd se scotil afarg spre aerisire, de a se Itnprgstia prin sate,
acI se intinde b61a.
Cod. XXIX. fila 105.
Pitacti ciitre ispravnicI din 20 Mg 1795. Se vestesce cu s'ail molipsitil
unele mahalale din Bucuresd si cit din acole mahalale merg pe afarg prin orase
si sate si potil ast-felit intinde b61a, eded am poruncitil Spgt. ca pre tot1 ceI
din BucurescI cari vor sA iasrt po afarg, sit cerceteze maI antAiti Spgtarulit
de sunt curaff i sengtosl, si sit le dée aloof adeverintg cu care sit p6trt fi primitI
In gazdrta ; iar altmintrelea poruncesce a nu fi nimenI primit pe afarg.
Cod. XXIX, fila GO verso.
Ve4T anexa in tom. VI.
Vecji anexa in tom. VI.

ISTORIA ROMANILORII 437
Domnitorulti termina Cu unii apela energicti, ca totl sa *sl faca datoria
dupe nizamurile date.
In 27 Septembre 1795 Domnitorul mal adres6za o circulara apr6pe
identica catre hita téra.2
Despre mersul clamel in téra i mal ales in Bucuresel, Domnitorulti
comunicä in mal. multe rindurI informatiuni agentulul austriac
Marchelius, dupä cererea acestuia.,3 In fine la 5 Decembrie 1795, cand
bóla stinchise, Domnitoruhl ordonä Spätarului si Epistatulul s'a
stringa pe top episattif mahalalelord si a targuluI din launtru si sa le
ordone s'A faca cu scumpkate cercetare in tóte mahalalele i unde se
va gasi ca ati bolnávit i aa murar' orna, sa cerceteze cate pe au bolit
si peste cate ah murith? cum si ce fehl '1-ati fost b6la? i fáctndti
raportil sala tramita dreptil la Domnitorti. 4
Cu inceputula anului 1796, Domnitorulh adreska urmatorulti
pitacil, din 3 Ianuarie 1796, catre Vote judetele:
«La Domnia mea nu este alai lucru mal mare si mal dinteih alu
tärel decatii viata i sanëtatea locuitorilorti, ce ne-ah. incredintath
Dumneclea»... Deci Voda apela la dregatoril clomnescI, sa alba aceeasi
grija pentru patria tor i cere sa intampine räulìt naprasniceI bóle cu
urmárile cele cuviincióse de pazä si de curatenie, k,;i de altá parte s'A
insciinteze Domniel adevërulii lucrurilorh. Voda cere informatiune de
tóte casurile intämplate de o luna de Oile inc6ce in jude,ki : «de ah
tosta sankate, ski de ad fostO zmreduire ? Linde si c54n S'a ne tramitell
fol anume». Domnitorulti cere si pe viitord insciintare pe t6ta
s'éptknana de mersul bóleI, amenintandil eá la netramiterea une! asemenea
insciintarI, va trámite la judepi mumbasiri i Ispravnicif vorti
plati greti trépadti. 5
Cod. XXIX Fila 141.
Mal multe mèsuri de dezinfectare se iaü in decursulO primelorO
lunl ale anulul 1796 6. Domnitorulti cere Mitropolitului sa ordone duhovnicilorti,
ca la spovedanie sä céra de la dreptil-credinciost, la ocasiunea
spoveduireI de postulti mare, ca säll desinfecteze t6ta casal
sä nu tainuesca nedesinfectate lucruri, de la unu mortil de ciuma.
Duhovnicil devenit1 agenp sanitaril 7.
1. Cod. XXIX, fila 106
1. Vedl anexa In tom. VI.
Coa. XXIX, fila 55 verso.
Cod. XXIX, fila 181 verso.
Vodi nu glumea, cäcl In 16 Februarie 1796, ad supusd la amendA pe ispravniciI
de Ialomita. Romanatl, Doljd, Vlasca i Muscel, pentru cA n'ad trimisd raportuld sdptèmftnal.
(Cod. XXIX fila 152).Ve41 si pitacd din 6 Maid 1796 (XXIX fila 182 verso;.
6 Vedl anexa In tom VI.
7. Vedi actuld In tom VI, la capitoluld ciumel.

438 V. A. URECHIX
Se repta in 1796 aprópe tóte pitacurile date In 4795.
Se rInduescu din noil, la 31. Martie 4796, cu 100 pitace EpistatY la
mahalale, ca sà cerce`eze de sanetate i sa dezinrecteze, conforma
nizamului, case, 6menI §i lucruri. 2
Ca §i In 1795, sunt oprite inmormintärile cu parada, pomenirile,
adunärile de multA 6racnI. vop dice in pitaculd sé: (¡Totu acela,§1
folosa vora avea reposatil ea pomenirile, ce Ji se voru hice In tima,
dupe co se va ròci vremea de túnind.?
In 18 Maiu 1706, Alex. Moruzi, in cartea sa deschisa catre toti
Ispravnicil, constata, ea. «inteaccstu anu, din runa luI D-dea se vede
curgétora timpula a fi buril)._ Mata numai ea 6re§i-caq grijg este,
ca pe alocurea, pe la unele sate, tot se ande de polipséila de 1Ia
ciumel, ce §i iara§i din amelia D-v6strc lspravnicilora o puteing socoti.)
Apoi mustrandu-i pentru asemenea indiferingt lq servicia, le
reinoesce povetuirile deja cunoscute.4
Ca definitiva sä, se starpésca b6la §i prin judele, Domnitorulit
permite din noil o purtare prin judele, pana la Targovi§tea, a Capului
Sí. Visarion. De acolo va fi dusa acésta reliquia §i la judetelc
Ialomita §i la Foc§anI, ca sa se faca. «litaniip de incetareg b6lel.
Mal cu mesurile profilactice, maI ca Capula S. Visarionii dup6
credinta unora), mai cu elitaniilez rugäciunile de ao jil9, b61a
ajunge in mare scadere, la 10 Augustu 1796. Domnitcrula care nu
maI avé de a domni In téra cumu voma vedé de cata 18 dile
constata acésta scädere §i crede a lua ultimele mesuri de combatere
a bólel.
Vec,11 actulh In tom. VI, la cap. duma
In 4 Aprilie 1796 s'a scristi SpätaruluI i Vorniculul Golcscu, s dée povetuiri
Epistatilord din mahalale, ca sh dezinfecteze casete i efectele (Col XXIX) qi pre ccI ce
vin In Bucurescl, del se crede cä ,,se Improspáltézi pe id pe CO'Cl in Bucurescl" prin cel
ce vin de afari, din locurl molipsite. (Cod XXIX fila 166). Pe im impiegat care a cutezata,
st aducA din ClejanI o slujnici bolnava de ciumà qi apoi s'o Intòrci la satulti el in
acea stare, '1-ad pedepsitil red :
Pitacti din 1.0 April 4795 catre vel Spatarti ca In vederea, tuturortisii
aplice 100 toiage la tillpY logofPtelnliff Barbu i apoT a '1u tramita' surghiumb
la Monastirea ZnagovuluY, pentru cii in i1ele trecute atlandu-se in judetulti
YlrwceT, ati adusil de la ClejanY o féta slujnica, caro, imbolnavindu-se la dinsulti
de cima, el a lepadat-o apo'l la parintil el", in satti, fa'ra s'A spunti de ce bóla
este ~irisa si apo'l molipsitil s'ail intorsti in BucureseT.
Cod XXIX, fila 170 verso.
Cod. XXIX, fila 187 verse. Ved. tom. VI.
Cod. XXIX, fila 188 Vec)I anexele In tom. VI.
Dumnitorulti consta% in 1.0 Augusta 1896, a b6la ciumeT este in mare
scadere, dar ordona Spataruldi si Vorniculut Golescu, sii niérgA la spital gi la

ISTORIA ROMANILORCT 439
Una importanta mijloc de combatere a beileI a fost, necontestata,
reorganisarea lazaretelora, dupd cum ele fusesera deja organisate sub
anteriórele guverne.
Din 1794 incepe seri6sa reorganisare a lazareturilorti i a spitalelora.1
In 8 Augusta 1794 Al. Moruzi d hrisovulu constatatora addogiret
a 3 odalzidite de Dennna luI, Zoe Moruzi,ca sa se desparta muterile
de barbafi, ea pana aei eraa in aceeaT sectiune, la spitalulu Coltea.
Acestei nona sectiune de spitaliA, M. Mormi afead noue privilegit
veniturl tfd le pune sub epitropia lui Dumitrascu Racovita «ca la tina
ctitora, ce se trage din némula r6posatiloru boer", cari art ziditu numita
Sf. monastire i spitalurile veeln».2
Primulu spitalu, care primi ajutóre de la Al. Moruzi, fu acelu
fondatu, prin testamentil, de Paltarn. Maria Mänailescu, care murindu
fara copil, a /tarazar", prin dieta, mo0a sa, ca sa se faca spitalu la
rènduinda ins5§1 de Epitropti pe vel Paharn. Grigorie lItisoscoleu,
nepotuld set". Spitalulu fiinda gata, in Oct. 1793, Alex. Moruzi
aproba dieta (de i chironomiile ab intestato urmati s'a fie ale Cutiei)
.5,i 11 mai donéza "pila de 250 bolovani sare pe anu dela ocne §,i cate
lazaretarT, s'a ducit' o carte de blä'stemil de la Metropolitulú, ca sa obligo pe
cioclif i epistatiT i preotiT de la lazareturT cm off-ce lucrari molipsite vor fi
tainuite, ce ail fémasil de la mortT sa se scéta la maidang i sil se arip téte
In foca, cum i lucrurile ce tI molipsitii can sunt indreptatI sil so spole in
apá' si sa se curete bine... in spitala sa se afame mult, asupra morminteloru
sa se maT arunce vara.
Cod. XXIX, fila 218 verso.
EpistatiT lazareteloril inspectat i ati gasitu ca trebue a se repara
11 bordee, adicá 6 de la al 2-lea lazaretri si 5 de la al 3-lea, de Muga Marmita.
Pentru aceste lazareto se cera 25 salahori si letunele de la cele-l-alte bordee
druimate. Veda Al. Moruzi da pitacti la ispravnicii de Moya, sil dée acei 25
salahorT ateslim la D-loril Epistatii Dar ce alta va maT fi de lipsa, sa ImplinitT
D-tre din lemnele §i din cherestétia umbrarelora, ce att fost la Herestreitt,
care atI fost porunciff de a le Ostra. AOsderea ve poruncimil, a din cherestelele
acelera umbrarY, sit datT D-lor 50 de martagY, ca carT ail sa faca 4 casute pentru.
sederea si adapostirea paznicilor dospre 4 partr, una despre Cernica, alta despre
marginea poduluT ColentineT, alta la al 2-lea lazaretil si alta la 3-lea. Al. Moruzi
ordoná ca acesi 25 salahori sil dréga i podisorula de la FlorescI, fiinda stricatti.
1794, 12 Noembre.
Vil. Logof.
Cod. XXIII, fila 303 verso. E ultima pagiuli a codicelui.
A se 66 actulti de fundare al Dennnei Zoe Moruzi i Hrisovul sotului el Alex.
\roda Moruzi, din 8 Agusta 1794, In tomulti VI, la capitolulti spitaleloril.

440 V. A. URECHIÀ
talen 20 din banil preot.ilorb Eparhiei BuzeltluI, ce se aduna". la Cutie, 1
§i 25 liudi scutitt 2
Moduld cuma se intretine de vel Banuld D. Racovitä, in 4794
spitaluld dela Coltea, nu place mult lui Vodd, care, In 23 Noembre,
II scrise :
Pitacii la val Banii Dumitrache Bacovirá
daräst te insciintrimil pentru spitalurile de la mánástirea Coltet, cii pe
liingii lipsa de hrana milnaret bolnavilorti, ne insciintilinti deosebitil si de o
necurätenie si mili murdalicil ce este in spitalurt, are aduce putorl spre mal'
mula' intinderea de b61ä, precumti si in deosebitti spitalulti de sus alti D6mnei,
asemenea se aflä, unde p6te s'a' se päzésa o curátenie des'évtirsit ca ni§ce zidiri
noué, O cu t6til ofènduiala loril intoemite; pentru care poruncimil D-tale, sil
chernt pe Dohtort1 fi Gearahii spitaluld acestda, sil le dat s'a inteléga porunca
Domniet mele, de a inv`éta si a povui atftt pe bolnavt, cum mall vèrtosti
pe coi ce le sunt rénduitT de poslusescil bolnaviloril inläuntru, in ce chipti
sil tie cueitenia, ca pururea sä grijéscii de ort-ce murdalicil si putort si sä
facä afumiituri si mirosuri, mil' nu vatémá si na supáril, pe bolnavt. Si pe
't6tä siipt'émiina sä fie datoril dohtorulii si gerahulii, sil räportuésa D-tale, cum
sunt bolnavit? De alta parte, sii cli.61 pentru acésta si Arhiereuld, ce epitropisesce
la acéstä m'énästire, srt p6rte grija negresit de tóte aceste cate poruncimil
pentru sáracit bolnavt, filede cusurtl, a' negresit se va osindi. 1794,
Noembre 21. Cod. XXIII, fila 297 verso.
Intretinerea spitalulul Coltei nu era destuld de bungl pentru c5.1
lipsiad fondurile necesarii. Domnitoruld acordd spitalulul, in 30 Ian.
4795, 3.000 talen' din venituld ocnelord, in loo de 2.500 cata avu
pana atund. 2
1. Pitacii din 27 Febrtiaru 1794 catre Episcopulii de Buzéti Costandic:
Fiind-a spitalulil de la Buz6i1, prin hrisovulil Domniet mete, de la lét
1793, Octombre 30, are a lita milá de la Epitropia Domnéscii pe ora luna
ate talen I 20, din banit preotilorá Eparhiet Episcopiet Buzkilut, ce se aducti
la cutia EpitropieT, iétrt scriemti si poruncitnt Sf. tale, sa aibl a da spitaluld
pe tótá luna, duplá cuprinderea domnesculut nostrn hrisovii, acesti ate tal. 20
din baila preotilorá Eparhiei Buzeuld si cut acestil pitacil al Domniet mole
se va tino in sémä la Epitropia domnésa.
Cod. XXIII, fila 212.
Vedl actele In Tom, VI. In Cod XXVIII dela arh. statulul, la fila 34 verso (scara 4)
este unfi catastihfi de spesele facute de Gr. Hrisoscoleo Cu edificarea spitalulul de la Buzèlí,
ca data 25 Noembre 1'794. 116posata a Lionat 6.050 leI §i s'aa spesat 5.888 pentru spital si
intretinerea anualä a unor vii §i acarete.
Vedl actulfi In Tom VI.

ISTORIA ROMINILORt, 441
La Sf. Pantelimond Inca era spitald, dar aci se ducéd pestiferatif.
Cu mar' greutät1 se Intretinea acestti spitalii, d n lipsä de fonduri.
Vodä ordonä negre§it in 24 Marta 1795, s'A nu lipséscá nimica
bolnavilord ; i dér cu ee banI? Ceva, tot atad de gred era de a se
aprovisiona spitaluld cu produsele hotärite de doctori pentru hranä.
(tinte, usturolli, (.46, varzä acrá.). Vodil Onirabile auditu ordonä
dobtorilorti sà aréte altá hranä «ce se péte gäsi». 2
In Aprild 1.795, Al. Moruzi decide, sä se edifice uni nod spitald
de zidd, In bune conditiuni acu curti deosebite §i cu star despärtite
pentru intèmplärI de näprasnica bélä a ciumel, care mai in tac
vremile a se intempla politiei acesteia». Domnitoruld
constará., cá pentru acestd scopti, in Ducuresci este numai un micil
spitald de 3-4 odill la Sf. Visarion i aedo a avea i trebuinciésele
locurl, osebite de lazareturl, cu odäI §i cui ti indestulate §i temeinice
de zidit Dar Alex. Moruzi serie bolerilord Vornici Brancovénu §i C.
Chica, cd urméza a se construi und nod spitald cu lazaretit Consacrá
acesta, dobérida ce luI s'ar cuveni pentru suma imprumutatä, ca sä
se aprovisioneze téra §i capitala, cu grad In timpulh fémetel curente.
Sperä Vodà, cä «din bund proerisis vord ajuta la acéstà zidire
mdnästirile, bolera i negutitoril. Cand spitaluld va fi gata, \roda ild
va dota ca venituri §i'l va da o episteísie vrednicä. Périd atunci apela
la ace§fi doI boleri sä conducä, lucrarea zidireT, alegéndit loculd,
fäcéndil aKefsu» ad. devisd de spesele ce se vord necesita i avéndii
la a lord dispositiune intru téte pe Aga §i pe Spätaruld. 8
Ace§ti dol bolerl constituescd o nouä sub-comisiune de. 5 negulitorI,
carl esi s'a conducä lucrarea.4
In anulé. 1796, este gata spitaluld noii la DudescI i Domnitoruld
dä hrisovuld, pe care lectorele sil va afla in Tomuld VI. 5 Insu§t Domnitoruld
arétä, cà spitaluld improvizatd la Florescl, era situat réti, la
loca mocirlosii, pe cand loculti de la Dudesci este sänétosit Apol
descrie, ca destule amélunte, diversele case de spitalu §.1 lazaretu,
biserica Sf. llaralambie, Visariond i Dimitrie Dasarabovit
Pentru Intretinerea acestord spitale , Doninitoruld afierosesce
venitulh a 3 mönästirI: Tisména (Gorja), Cozia (Talcea) §i Câmpulungd
(Musceld) §i. alte venituri ce se potd vedé In actu, dela ocne, dela vana'',
dela Sf. Pantelimonu. Mal departe urmézd regulamentuld spita)elord
VedI actula In Tom VI.
Ved! actulli In Tom VI.
Cod. XXIX, filele 37 si 39 verso. Vedi tom. in vol. VI.
Cod. XXVIII, scara V, fila 8. VedI In vol. VI.
Ved! Hrisovulti actele relative In Tom. VI

442 V. A. URECH1À
In 22 de ponturf, coprincjènd i organisarea Epitropiel. Prima Epitropf
furä cel dol boieri, carI condu.seserä edificarea : Vel Baria D. Ghica si
biv. vol Vistiertit Enache Moruzi.
Dar pänä sä se zidésná spitalel de la Dudesci, tot la Pan teleimon
se tramité(' pestiferatii.
Clucerulu Dumitrache (cunoscutulti istorich evenimentelortt
de la 1709-1775) ca Epitropu ala spitalului, arétii DomnitoruluI ea,
pentru cheltniala de hrana la spitalurl a ciumatiloru, se cheltuesce
pe ji tal. 80, adica pe lunrt tal. 2500, si monästirea Pantelimonil nu
are de unde sa clieltuiascä astrt suma. Deci propune, ca srt ajute
téte cele-l-alte monastin din tétil téra, «fie In local cheltuelitorfl
ce faca nästavnich i egumenif Cu mesele ce Intindfl pe la sf. hrainuri,
pentru pomenirile réposatiloru ctitort, acea tirana puie-se acum Innaintea
acestoru tichlosT si va fi ctitoriloril mal mare pomenire,
niel sä se parä Pärintilorti egumeni a fi acésta vre-unil isvodu notl,
caci s'a mai inmuta si In alte vreml trecute, de la 1744-1748: ridicändu-se
cheltuelite prazniciloru, se aducea banii aicea la Epitropia
Cu care se rescumpéra robf, arara de dajdiile ce da la Visterie».
Asupra acestul raportfá, Domnitorultl, la 20 Aprilu 1795, atl pusil
resolutiunea urmátére :
(Primita flindil Domnia molo si Cu cale anaforaoa co no face
biv vol Clucerti Dumitrache Epitropulil, poruncimil Domnia mea Damnòvbstrá
velitiloril Logofeti, ca improung mi P. S. Sa Parintele Metropolitil allí Ungro-
VlahieT s ne facett Mis de teíte milnastirile din BucurescI si din 12 judete
de dincóce de Oltti, ca an'.tare do baniT cheltueleT ce far.e Besce-care la Pelo
prazniculuY, spre a da Domn6sca n6strI poruna dd Implinire, pentru a se
choltai ostimpu aceT boli' la spitalurY si lazareturT, In loculil prazniciloril».
Cod. XXVIII, acara V-a fila 22.
Cu pitaculu din 30 Aprilil 1795, In urma anaforalel din aceési
data, semnatá de Dositheu Mitropolitulti, Scarlatfi Chica si Stefanti
V6cArescu, vel Logofeti, dup6 altä anafora a tul biv vel Clucertt Dumitrache,
epitroptilii mondstiref Pantelimonu, se hotäräsce citra de bani
cu eare se impune fie-care monästire din térd, pe anulu 1795, In fa.vérea
spitalului si lazareturiloril de ciumatl. Catastihulu ménästiriloril este
scristi In grecesce. Suma totala cerutä de la monástiri este de 2400
lel, din carI: 950 de la monästirile din Eparhia Mitropoliei, 150 de
la cele din Eparhia Buzeulul, 100 de la cele din Eparhia Argesului,
760 de la cele din Eparhia Rômniculul. Mongstirile cele mai tare
1. Cod. XXIX, fila 139.

impuse sunt Sf. Gheorghe nou (80 leI) i Comana (80 let); urméza
apol monäst. Distrita i Radu-VodA ca 70 tel. Cele mal slab impuse,
plätescii abia cate 10 10, ca monAstirile Plumbuita, Golgota, Bradului
Dedulesei, etc.
Niel eu banii impu§I la manästirile mai sus ardtate nu se equilibréza
cheltuelile spitaluliii de la Pantelimonu. Atuncl se mal impunu
unele sume la mitftele monästirei Pantelimona 1
Fiind-cá nu se ajungea banit pentru intretinerea bolnavilora,
Vodä dete una curiosa pitaca tätre Spätarb, din 2 Augusta 1795, sa
nu se mal dée la spitalula de la Pantelimona cophloril tot cAte 300
dramuri pAne, ca celora in vèrstä, «cä se facd numai risipä».
Cu alta pitaca, (4 Augusta 1795), Alex. Moruzi a obligati, t6te
mònästirile, sá d6e unele zaherele pentru brana celoru smreduitI din
judete i de la Pantelimonii. 2
Creatiunea noulut spitalu de la Dadescl nu impedicil pe Alcx.
Moruzi de a ingriji §i de cele-l-alte existente.
41a eta provódi pc D. Ghica, biv vel Bana, la 29 Aprilu 1796,
sA mai adauge cetie-va ocläi la Pantelimona:
uVréndti Domnia mea pontru spitalulti de la Sf. Pantelimonti, cil nu numaY
s'ayï alba introgimea qi buni-orênduiala luY, ci qi a se mai adaoga cate-va
odra pentru a fi maY indestulatii, spre maY multa pomenire a r5posatilorrt ctitori,
cari ati ziditti 9i ati intocmitti acestii lucra sufletescti, s mergY dinpreunii cu
vol Vornicti alU politiei Bacurescilora Ionitá Florescu, pe care
orêncluitil Domnia mea acum Epitropti §i cu Doctoralil Caraca.0, la numita
mtinastire, ande mal antaa spitzlurilorti vechY, s'a le facett cantare i tutocmire
de cati bolnavI are a primi Intr'ansele numitulti b3erti Epitroptl, apol s'A club-
. u ...
ztutt cate odaY pite de a se m'Y face i cu cate paturi ? chibzuindil i cheltu6la
acestora, dupb' starea veniturilorfi mkästirescY, §i sii faceff DomnieT mele ardan .
Cod. XXIX Fila 177.
Dorinta Domnitorultu se realiséza cur6nd *i in 12 Augustu 1706,
numai cu 46 4ile inainte de mazilirea luï, Alex. Moruzi dä spitalulut
de la Pantelimona (cela infiiintata de Grigore Chica, cut 12 patun de
bolnavl, acelent privileghit ce le-a avutu de la chton. Acum fiindu
IánaFlorescu marele Vornica ala politiet Bucurescilora, mal
adausa 18 paturi: ìnine Domnia mea ama. mersa de amu vequta 30
de patun de boinaviD. In vedere cu acéstä immultire de paturY, Domnitorula
dä, de la Ocnele mari din Välcea, cAte talen 2.500 pe aria,
Veell In tom. VI.
Coa XXIX, fila 103 verso.
ISTORIA ROMINILORII 443

444 V. A. URECHIÀ
in loeu de 500 ea pana acum i 20 lude dh'rvari §i 5 lude rinda0,
limeni din liucjile Visteriel, cu pecetluituri Domnese1.1
Intre aceste muri Clueeruld Dumitrache, Epitropula Pantelimonului.
Domnitoruld, la I Aprild 1796, prov6ca alegerea unui noil
Epitropti, prin urin5toru1d pitacii:
tVr6ndti Domnia mea B5' avemil pä.'rtasti la o faptit' suflet6scI a chibzuirei
çi alegerei de unti bunil Epitropti la memilstirea ea spitalulti Pantelimonti, atta
pe Prea Sf. ta, Piírinte Metropolite allí Ungro-Vlahief, ca -tutti Metropolitti
Ora, i pe D-ta biv. vel Bane Ghica, ca unulti ce te tragi din némulti
satilorti ctitori, ctlt si pe D-t4 vel Postelnicti, ca pe unti mare Postelnicti, jata
vi or6nduituti pe catesi trei, ca sil chibzuiti trei din tagma boerésa, ipochimeni
drepti si ca temere de sufletil, pe cari aiétati anume, ca sI hotrtrimrt
Domnia mea unulti a se or¿Indui Epitropti in loculti riposatalui Cluceril Dumitrache».
cod. XXIX, tila 166
De mersuld spitaluluI de la Colea, cum deja vò(turamil, nu e
mulmitu Al. Moruzi. Eld adreséz5., in 6 Iunie 4796, urmatoruld pitacil
etitre boierif biv vel Dand Dumitraseo RacovitA. i Costache Filipescu,
vel Logofetil de Ora de sus:
cAudimil de la mulff pentru spitalulti de la m6nastirea Uta, cumcrt
este indestulatti ea atátea mili si privileghiuri ce are nfinNstirea acésta §i cinp6
co Inteattltea réndurl datil porancile Domniei n'ele Epitropului, pentru
banrt starea çi or6nduiala luT, impotrivli Epitropalti nu primesce bolnavii la
spital, cliutarea cea trebuinciósrt nu si-o ati s'iraca bolnavi pe deplin, niel se
silesce pentru dênçil, lucrad cari si de nu veril fi adevb'rate tito, dar norodultt
o dice si o povestesce; drept aceea vi poruncimil Domnia mea, ca Bit luati
dimpreung si pe arhi-iatros si pe dohtornlii Caracas, sii mergeff Snsivet la spitalii,
ca sii cereetati acésta, s'A le faceti vi'dite i cunoscute, cii de nu sunt adev6rate,
sii se astupe gurile celorti ce le povesteseti, iar de sunt adeVirate, stí le Indreptatl,
spre a prinii adich' EpitTopulti pe ea' ce volt veni ca tescherele de la
archi-iatros, de la dohtorulrt Caracas, Silivestru Constantinii, çi liristodoril, cari
sunt sciuti çi cunoscuti Domniei mole, spre a odihni pe belnavi ca cele trebuincielse
pentru hranti si pentru autarea patimilorti loe"' silindu-se pentru
dánsii cm ostrflie çi ea durere, ca sh.' nu mai aulimuí dupii acbsta cele impo,
trivrt, care nu ne sunt suferite si nu veti lipsi apoi çi dupe, acésta In urmit,
adicit D-néta vel Logofitd. çi ca ImprettnA Banulti ctitorulti, a merge
adesea pentra a face cercetare çi chitare spitalului, ca s'A se pliz6scrt bunii
1. Acesta este ultimuld actii din Cod. XXIX (fila 122).

ISTORIA ROMINTLORt 445
oranduiala luY, dupg cum poruncimil ; precum si din pliroforia ce vet): lua D-tra
din cercetarea de acum, s ne araatI ; sä facet1 Inca scire numitilor doftorl,
cil s'ati datil poruncri, sa se primésca la spitalii cu tescherelele lorti.»
Pauli din 6 Iunie 1796, catre Parintele Zihno, Epitropuld mOnastird
Coltd. Domnitoruru` a aflatil, ea acesta nu primesce bolnarl la spitalti si considera
acésta, c p6te se teme Epitropulti de naprasnica Wit, dar Domnitorulil
nu 'Ate admite acésta çi decI ordona sa fie primiri bolnaviI earl' vinul en tescherele
de la arhi-iatros si de la dohtmil. Caracas, Silivestrn Constantinil
Hristodor i a pe bolnavi`i primitY ast-felti, sill Ingrij6sca cum se cade.
Cod. XXIX, fila 195 verso.
Cu t6te mësurile higienice luate, cu OVA energia desfd§uratti de
Al. Moruzi, Dionisie Eclesiarhuld aréta, cui numai in Ducuresci nu
maY putin de 10.000 de 6meni arü fi mural, dupe' catasti§ele vata§ilora
de ciocli.
Dionisie Eclesiarhulti scrie despre spitalula de la Dudesci in
modulii urmatord:
eAcesta domnil ail poruncitil de ail ziditìt spitalil mare la marginea Bu.curesciloril
cu multe odaY i ati facutil i Biserica In mijloculti cartel' spitalula
si pe cei bolnavY de ciuma '1 scotea cioclil din orasii ducea de-Y
bliga acolo ; treY miinastid marY sit' fie 1nchinate la spitalulil ciumeY,
adica Tismana, Cozia i GAmpulungli pearl boIerY marl patru epitropY
aceIa ati pusil ciocoY epistat1 pe la mlinristirY, sui stringli veniturile m5nastirilor
i adunAndri ban): WY &Ica la epitropY si epitropii cheltuésca pe cele
trebuincióse la spited, dar si ei vorti fi intrebuintitta din aceI banY la ale lea,
cum spiel uniY » gesauril do monumente istorice, tom. 'I, pag. 184).
Anonimuld analista, care a insemnatil preti6se informatiuni pe
marginile unui cs1ovù, 2 vorbinda pe Domnia lui Al. Moruzi, dupé
ce amintesce, ca fenomene premerg6toriT, cä, «la 30 Septembre 1793,
sórele a peritil pènd la ndméla, i s'a cutremurata Vamèntuld la 27
Noembrie, Dumineed séra la 7 césurl din n6pte, fórte tare) §i ca. «la
Februarie 9 (1794), Vineri, pe la mle(lulti noptel art perit luna §i. . .
Jot' pe la pranqii s'aa cutremurata pb.m6ntulii;) awl', de i nerdcèndil
legatura intre fenomene §i calamitO.jle intemplate, amintesce de
acestea, (licèndu cd : «iar la 95 fost-ail jam& mare all ajunsa
ocaua de mälaTa parale 8, chila de grad talen i 50. Fost-au mórte mare
Tesaura de monumente, tom II, pag. 184.
Vag aceste informatiunl descoperite de mine, In bropra publicata de Academic,
Cu titlul Pe file de céslov, 'la 1889.

446 V. A. tlEttCHIX
de ciumä. In Bucuresci. Murit-ad 6ment mal mult de 2.000 In Bucuresci,
ajara de cel din téra ; iar spre 96 zilpadä n'ad dat, §i véra s'ad
feftenitu bucatele de ad ajunsd ocaua de faina 1 para».
Deosebirea intre cifra de morí pestiferati, data de Dionisie, §í
intre aceea a anonimului informatord, nu ne-o putemil explica, decat
&ea Dionisie a cuprinsd in cifra sa (10.000) pe mortii din tAta Ora.
Pentru Bucuresci, mi se pare exacta, cifra data de anonimd.
16rali grea. Fcímete. Acesta ne-a amintitu de lama grea din tre anii
1794-1795 §i de Nmetea grea din 1795. Documentele ce posedernii
ne faca sa intelcgemtil cä f6metea de la 1795 vine in urma unorti anf,
In genere rei pentru agricultura. Altmintrelea nu ne-amu put6 explica
urrnatoruld pitacil la Spat. din 9 Octombre 1793, din care se
vede ca teranil n'avéu producte in patule §1 erati sil*" sá cumpere
pentru brana lord din depositele de la Bucurescl.
in 1794 a fostu secetä §i deja In Maiu chila de grid costa
30-40 de talen la Bucurescf, precurn acésta se vede din anaforaua
tpitropieI ob§tirel, de la 19 Maid aceld anu, catre Domnitoru, prin
care if arétä acä brutarif cum vedd ca este vremea impotrivä, ca e
lipsa de plol, cumu sirntescd cá va fi lipsa de bucate, se ducu in tòte
pärtile prin 16rä de cunaL6ra zaherele, dar le tind ascunse §i,
vine vremea lipsef de se scumpesce grarad, §i et scurnpescd fòrte
mult 'Anea.» 2 Deja la 20 funie 1794, cate-va judele sunt Cu totulu
lipsite de producte, a§ra ca Domnitorulti, cu pitacd catre ispravnicil
de Teleormanti, Vla§ca, Arge§d §i ORO, autoriza pe t'erani sa cumpere
producte din alte judete vecine, numat pentru brand insä, nu §i pentru
inatrapazlicd. Domnitoruld ordonä. §i vame§ilortA, sá nu supere cu
vama pe locuitoril catt cumpera producte pentru casa lora.3
t Cinstit i credinciosii boierul DomnieT mele D-ta ve! Spraaril huinche
cumcg tgranii dup5 al ara, viindil in Bucuresci, ridica de
aici pilne ca sacii de o ducu afarrt; pentru care poruncimti D-tale, ca in
vreme are politia Bacurescilorti trebuinta, sá dai poruncti la totI cripitanil
strejariT mtirginilorii, de jurti. imprejurulil Bucuresciloru, sh' privigheze la Te§irea
Oranilorii din Bucurescí afaiá i la care va ghsi palie eu saciT, scoti5nd'o, afarif,
dintru o pith' d.oue pentra brana luT, pe acela sil nu'lii ingadulésca, ci primpn-i
saculti cu pânea, dimpreuna sh'iu aduch la D-ta. i ava sti 'Arte grija
tofi strejariT, ca dup6 camtl porunchnil mg sus, s'a' nu fie slobodi1 a se cheltui
plinea ce este trebuincE5sii politieT Bucuresciloril, ca aratulií pe afariti .-1793,
Octombre 9.
Ved! actulti In tomulfi VI.
(Cod. XXIII, fila 259). Vecil actulfi In tomula VI.
qoa. XXIII, fila 158 verso.

.7.1
isTotirA kombin,Ont 447
DEr Cu terminarea recolteI intregi se constata, ca fffinetea exista
chiar in tòmna anului. 1794 i deci va dura, inäsprindu-Le, o buna
parte din anula urmätora. Domnitorulu, ingrijitu de scirile din judete,
i veOndil ca §i in capitala indestularea publica e compromisg,
convoca, sub preedinla Mitropolitului, pe top boierif hatea
Cu pitaculft din 10 Augusta 1794:
cDomnia mea, precum Ingrijimil de t6te altele cate pricinuaescil ob§tescual
folosìl, asemenea voimti s'A se pue la o bunii or6nduag Vi nizamulti
acestef trebuinte (fiind-ert lipsa zahereleT, ce este Inteacestti urmator5 anti, se
face cunoscutti la toff, ea s'a nu fie a veni luerulil la cea deseverqitti neajungere
lipsui obOeY, de aceea poruncimtl, ca mane, Vineff, dupe prancjil, adunându-v
ca totif la Sf. Mitropolie, sii facey o Intrég5 chitbzuire a se gasi mijloculti
celt1 mai euviindlosti, unde sti se aduc5 §i 5-6 negutiton, ámeni de cinste qi
Cu praxisti, carY de se va put6 a 'I face sil se incarce ei cu acésta ingrijire,
ea sti aducti zaherea §i din alte ptiry, munai s'A se dé° cama (liczpocr.8 pentru
Indestularea ob§tesculuI norod5, carera s'a le fagaduiy, cil vor avea din partea
Domniel: totti felulti de ajutorti, la off-ce neputint5 voril socoti. i a§ia acelu
mijloctl cuviindos5, ce se va socoti §i se va bine intocmi, A' mi se ar6te ca
anafola, prin zapen-1 Vatav de Divanti (mal v6rtos cii ama ridicatti §i
cisla Zaherele1).-1.794, Augusta 10.
Cod. XXIII, fila 268 verso.
Divanulu, 3 (lile dupë aceea, aduce Domnitorului anafora (13
Augusta 1794), prin care h prezinta chibzuirea fäcutil impreuná cu
caí-va negutitorl de cinste, adu§i la Divana, pentru indestularea
publica
«Luminatef porund intoerna amli fostrt urnirttorY, i adunandu-ne ca teta'
la Sf. Mitropolie, amtl facutil acestti achepsisii, unde chal-nana vi din partea
negutitorése5, le-amti arkatil atatti lipsa, care este In ora§ulti Bucuresciloril,
cum i In t6f ii Ora, din care urm6z5 unil sfirOtil de mare primejdie, ajungèndu
mi teta la patima nesuferiteI f6mete, de care primejdie ca niel' un fel5 de
mijlocil nu no vomil puté ajuta unulu po altulti §i a§ia cu totit eunoscOndti
ac6stti de o4te trebuintii, ea multa protimio, mare i mieti, primir5 a se face
acéstri protimie, cu a puno §i. ei batu pe eatu le va fi putinta, pentru a se
Intampina o ast-felil do primejdie. Pentru caro i aretrunil MiirieT tale chib-.
zuirea n6str5 asupra aceste'l treta.' ; cu sfatulti de ob§te amti alesti 5 negutiton
Hagi Chiriac Arbut, Theodor Arcada, Hagi Dumitrache Papazoglu, Dumitrache
Teohari 91. Mihaiìl Gheorghiu, carT cunoscuy fiindil de 6menf cinstiy §i practico§I,
ftntêiuí le-amti visti ca una ce se negutitorescri §i se folosescil din
piitnôntulìíf5rei, datorie att sii primésert a sluji §i eT la acéstil trebuint5 ca a
giísi mijloculti ponina a aduce Zaherea din alte pary, vea' de undo voru
put6, adie5 grati, portimbil, moiìí i orzil. Cu niare prolimie priimiril a sluji,

448 V. A. TIRECHTI.
aretändu-ne cii vorti mijloci de a se trimite 6meni prin alto piirtsi 0 a se corespondarisi
prin alte rï, atilt numitiT, cum 0 altl negutitorT pe care ei î vorti
cun6sce, puindit totti felulti de silinte ca sä' aducrt etâttí maT multi zaherea, cu
pretulti i cheltuéla câtui va tine pini aid. in Bucurescï, audit frigitdu6lii
inaintea smerenieT n6stre MitropolituluT, cu sufletele lord 0 sub afurisenia
nóstri, cii vor sluji cu Ord dreptatea, fumni nicl: mitt' feat de interesti. Ci dar,
dupe' protimia ce amti cunoscuth la numitil negutitorT, n'ati rimasti alth, MA'
cat s'a chibzuimti i tedariculti de o sumi de ban1 pentru cumpirarea acesteT
zaherele, care l'amil §i push in lucrare i atätti partoa biserieesci §i boIer6sert,
cum §i negutitor6sci, fie0e care ah primitrt a da ajutorrt suma ce s'ail proterisitil,
§i de la smerenia n6stri Mitropolitulti cu. EpiscopiT i EgumeniT mhnitstirilorri
se adunit sumi. o talen t 51.500, i de la partea boteréscii talen l . . .
i de la negutitoriT cupetT talen. . . . , i de la cumpania cojocarilorti talen i . . . .
0 de la toti cet-Paltt negutitoff talen T . . . . Acéstrt stunk' de bani s'a gisith
cu cale si se dée in mâiuile numitilorh S negutitorT, si fie pentra cumpërtitórea
i cheltuela zaherelei ce se va puté aduce ; msi ca ac6sti orénduklit
fie§te-care pe eitl' banT va da, are si iée adeverintil de la numitit negutitori
de primire, §i si 0-T 16e cu dobênda lorti, Po talen T 40 la pungi pe anti, care
.doiAndi si se incarce la pretulti zahereleT, 0 din Itimurirea aceT zaherele sä'
lua fie§te care huh sei. Iar cumpania negutitorilorti strififf,
se rugari ad.uei ei singurl deosibit o suing de zaherea, orI ca ce mijlocti
vorti put6, Wit a se amesteea ca gitzdia eeloril mat sus numiff 5 negutitorI,
acéstil cerere a lorti, fiindci nu este de vr'o viltëmare, gisimìl cu cale ca tott
ace0Y negutitorT cumpani0, si facit acéstit sumi de zaherea ; lush' : 4.000 kilo
grail 0 500 kile orztl, porumbti §i merli, cut car): ban): ei singurT, cu orl-ce
mijlocrt vorti sci, si fie &doff a aduce acésti zaherea, dupti cum in0T el' ail
ceratti, care zaherea aducênd-o i aröttind-o in frica lui Dirmnetjeti, socott)31a
de cump6rilthrea eI cu dobtinda banilor, la pungi po talerT 40 pe anti, cum 0
cheltuela ce va fi, ca acea analoghie, si aibil a se da la trebuinta ob§tieT prin
scirea aceloril 2 boleti, ce se vorti orklndui nazirY, 0 a numititorti 5 negutitort
()Are acesta, aiétari numitiT 5 negutitorY, cii este trebuinti a se orêndui 2 din
D-lor velitil boYerI, naztri, asupra acesteI trebt, intru a ciirora sciintit i vedere
si fie tóti urmarea dosolipsia acesteT trek' i prin care si se faci cunoscuth
InilltimeT tale trebuinta de ajutorurile ce vorti avé §i deosibit si fie indatoraff
verl' pe cine voril cunósce cri suntti destoinieT a se trimite pe afarrt in Ora la
trebuinta acésta, si fie supu0., numal' cheltuéla ce va fi cu cale,
iar nu §i vre-o alti plati; §i laugh' acestea, si atbi vole ca qi aid. in Oil do
vorti put() gisi unde-va zaherea, sit cumpere cu riza-pazaril ; ale cirora provleme,
fiindti cu cale, se cuvine a fi priimite, i eu luminati poruncit a MitrieT tale se
vorti orèndui §i 2 din D-Ion velip boTerT, call se vorti socoti de.% Intiltimea ta.

ISTORIA ROMINILOR171 449
Acéstii schepsisil arnti pututti face dupil a néstrii chibzuélti, iar cea mai bunk'
protimie i intrunpinare a acesteT primejdiT, fémilne la Inalta Intelepciune
multa milostivire a Marie)! tale.-1794, Augustil 13.
Cod. XXVII, seam 18. fila 85, verso.
Asupra acestei anaforale, Al. Moruzi in aceeat:1 oi da resolutiunea
intdrit6re, numindd pe Dumitrache Ghica biv vel Dana gi pe Dumitrache
Racovita vel Band gi pe Enache Vacarescu biv vel Sph."taru, epistatii
trebii acesteia care se va pune in lucrare de cei 5 negutiton. Déca
panea se va lefteni prin siIina negutitorilord, ei voru avea dreptd la
recompensa Domnitoruluï.
MIA dispositiunea luath' cu multa prudenta, dupò propunerea
Mitropolitului Dosithed gi a Divanitilord, halea i mazili: Dumitrache
Ghica Dan, vel Ban Ilacovita, vet Vist. Moruzi, vel Spat. Manu, vel
Log. Filipescu gi C. *tirbeid, vel Vornici C. Ghica, Slatineanu, Gradigteanu
i Hatmand C. Caragea, care dispozitiune ad rost reu interpretatä
de catre unii din istoricii nogtri. Acegtia ad sustinutu teza, ca
Moruzi a precupetitu bucatele pentra cdgtigul lul, profitandil de calamitatea
publica, adica de fémete.
D. A. Xenopolo dice hotarit, cá Moruzi, din nenorocirile tèrei
storcea bani, negutitorindd grauld gi porumbuld i precupetindu-le.
Istoricesce, nu vedemd intemelerea acestei acusatium, cad infiintarea
comisiunei pentru zaherele, comisiune care a importatd zaherea
de peste hotare, era o mesura intel6ptft gi ea a inlesnitd catugi de
putinu tomtit terei, pènd in anula 179G. In acésta comisiune intarita
la 43 Augustd 1791, Domnitoruld rèndulesce epistati pe bolerii pamènten!:
Dumitrache Ghica gi Dumitragco Racovita gi pe biv vel Spätard
Enache Vacarescu. In pitaculd de rCinduire a acestoru 3 comisar!
a 5 negutitorl, Domnitorulu le ordona :
cS6 facetï acumil foRe de tail boYerimea atat prtménténii cât i grecT,
sii fènduitT ointi inteadins ca fiteparele, pe cfit se va proerisi, sii dúo la o
titbit ca acésta, care fildndu-se teslim5 la ordnduitiT 5 negutitorY, sii iée teqcher6oa
lorti qi sal nu lipsiti a face D-v6strii strguinta acésta de a epistasi,
aeöttludil DomnieI mele cele trebuinciése ajutorurI DomnescT pentru inlesnirea
trebeI».-1794, Augustu 13.
Va sa ica, buffl adunati pentru cumperarea de producte nu
intrara in mainile Domnitorului, i ba insugl Domnitorulu se obligd a
1. Acésta apare i din urmitoruld pitacd de confirmare a propunerei Divanulul.
Cu Pitaculil din 13 Aug. 1794, contrasemnatil de vel Logof., Al. Moruzi
intiiresce anaforaoa, (el ca socotéla de ob0e» Mitropolitulti i boIeriT halea
latoria Romailoril do V. A. Urechid. Tot. V. 29

466 1T. A. URACtia
da comisiunei o suma Insemnata. Dar se va 4ice cä. Al. Moruzi '§i-a
gäsitd profituld su, dandi:1 acea suma, de áre-ce prin nizamuld de
fondatiune a epistasiei Zaherelei, s'ad prevOutd dobèrida pentru banil
Imprumutati. Apol la acésia obiectiune rèspundemd, amintindd
Domnitoruld a donatil tbta dobènda banilord lui pentru constructiunea
spitalelord de la Dudesci, ceea ce nu se pare s'A fi fä'cutti multi dintre
boleri plmenteni.
CA se voru fi facutd §i abuzuri la cumOrarea zaherelei de catre
negutitorii comisari, ba §i de catre cei 3 boieri Insärcinati cu afacerea,
este necontestabilu; de cata asemenea abuzuri, pe de o parte Domnitoruld,
cAnd le afla, le urmärea i le pedepsea cu ocna chiard, iard
pe de alta parte, in ponturile de organizare a epista§ief, Domnitoruld
ceruse ca Zaheréua intratii la magasiile cornisiunei sti nu se \T'Onda
mal scumpil decat cum ad fostil cuinpèrate §i d6rä In plusil numai
dolAnda banilord, In folosuld boieritord i a mönästirilord
rn uta t6r e.
Din tae aceste informatiuni §i din acele ce Inca lectoruld póte
adAogi, cercetAncld tomulit nostru VI, credemil ca convingerea omului
onestil este facutä, cä Al. Moruzi n'au storsu bani din nenorocirile
tërei, ci ca ad datu bani pentru alinarea acestord nenorociri. Dezinteresarea
Domnitoruluf este evidentä. §i din pitaculd catre ispravnicii
margina§i, de pe hotare, ca Zaheréua importatä sá fie scutitä de vaina;
apot se scie cA venituld värnei era proprietatea Domnitorului. 2
vama de ora.,e, care era data In arendä, Domnitornlii
propusli, pentru schepsisù de trebuinciósa zaherea a politiei Bucurescilorii,
ecare gásind-o i Domnia mea cu cale o amil intáritti spro a se pune
In faptá. Ci dér, cu tóte ea' amil vó4util Domnia mea buna prothimie ce al'
arsótató P. S. ta cu a implini de la partea biseric6scá, Mitropolia, Episcopiile
acele talen 51.500, dupb" care §i suntemli incredintafi, cà se voril
§d. numi5ra ziThavii, in vreme ce trebuinta ac6sta intArliere ì prelungire
nu primesce, dar deosibit scriemil prea Si. tale, ca sa nu lipsimil i ca D-loril
orênduitii. 3 boien epistati §i, a da iarcIfi aceloru 5 negutitori, cari incdreatii
cu tréba acésta, sfátuirile i indemnárile celo trebuincióse §i insup
Domniei mele, s'a' no arliff cele de trebuinta ajutorului trebei acesteia, pentru
inlesnire. Iar cea mal lintffiil i mal trebuinciósi este acuna a nu se face
zilbavá cu darea de ac6 numitá suma de banT, ce prin silinà§i sirguinta Proa
Sf. tale sei se numere cu unu ami mai inainte.-1794, Augustil 13.
Cod. XXIII, fila He verso.
Ved! In tomulil VI, pitaculil din Augustd 1794 (Cod. XXIII, fila 268 verso), 11
pitaculti din 15 Ianuarie 1795 (Cod. XXIX, fila 11).
Vecil actulti in anexa tom. VI.

ROMiNILORt 451
cu abusii de putere, in interesuld ob§tescil, o reduce la jumetate, de
cum avéd dreptuld vame0 s'o iée de la Zaherele. 1
Niel Domnitoruld nu precupetea Zaheréua, nici pe aitil nu rasa
sa o precupetésca. Aia vedemu, ca sosindd de vénçlare la oboru Zaherea,
se repezéd unil altil s'o cumpere, ca apot s'o precupetésca. De
aceea, ca pitaculd din 7 Octombre 1794, dispune, ca zapciil rénduitl
la tèrgti «pe niment sa nu ingaduésca a campera grau, pèna nu vord
cumpera ântêit brutarii, suma ce le trebuesce». (Cod. XXIII, fila 282).
Ned Al. Moruzi ard fi monopolizatd indestularea publica, interesult'
lul era, din contra, ca brutaril sa nu cumpere decal de la
magazinele comisiuneI, lard nu sa le asigure cumperarea lesnici6sa
la obord. Apot chiard brutarilord, Domnitoruld le impunea nart moderatd,
ceea ce n'aril fi facutti (Mcä eld g'ard fi folositil din fémete.
*i ce caVigil le§ia pentru Domnitord, din aceea ce dadea de la magazil,
mal adesea fárà parale, pe datoril, graulu necesaru pentru indestularea
publica? Ba Inca in 5 Octombre 1794, da 11.500 talen bam la
und numerd de brutan din Bucurescl, ca sa cumpere el in§iT Zaherele
de untie vord gasi, sú le imprumuta grad din magazii, cu conditie
ca saga. restituie In natura. 2
Déea Domnitorul n'ard fi fost prevéTétord, sa concentreze prin
importatiune zacherele, ce se putea intérnpla tri Ora sub boldulit
f6metei? Cu tab.' impartirea de zacherele prin judete i cu téte mesurile,
impiedecandd precupetia §i matrapazlaculd, inert lipsa este aia
de mare, luck teranii din Mehedinti, Inarmati, pléca nu pentru a face
hotil de bani i scule, ci pentru a devasta, facéndd chiar omornri,
pivnitele §i hambarele de malaid i fàin. Asemenea fapte se IntOmpla
Anaforaoa rênduitilora epistaff pentru Zaher6ua Bucurescilora, din 28
Augusta 1794, prin care mil ca Zaherétia cumpkatA sa fie scutita de vama
oraplut
Domnitoruld dice, ca «fiind-ca vame§A indestula folosa ati avuttl estimpa
din Zaherelele ce s'aii vêndut si se véndil de ob§te la têrgil dupe' pretula ce
ail avutil Zaher6ua, ace§ff negutitoef nu aduc Zaherea pentru negutitoria
lor, ci pentru o trebuinta de ob§te. . . . vamesiT sa nu i6e dePat
1/3 vama pentru Zaher6ua din Ora, iar pentru cea din alte Off sa na i6o
Cod. XXVII, scara 14, fila 38.
Domnitorula ordona epistatuld Agie biv vel Post. Gherache, sI ordone
negutitorilora earl' al In epistgsia lorti Zahereua string pentru hrana Bucurescilora,
sI d6e 200 kilo grail la brutariI din BucurescT, pentru facerea de
piane, fagaduindu-se brutarif, cl voril pune la 1061 acesta gritil pe data ce
vord primi pe alti Lora din t6ril. 1795, Ianuarie 11.
Cod XXIX, fila 8.

4..t2 V. À. tftigcna Nada
in Aprild 1.795, §i Domnitoruld nu péte decAt sii trimitä o carte deschisa
catre locuitorii din Mehedintl, indemnändu-i de a se pariisi de
ast-felu c1 urmäri si spullèndu-le, cii este datord fie§-care a se hrAni
Cu munca phméntuluf : eRtagali-vé vol Cu nevestele i copii vo.;tri, ca s5
ad5.pe p5.méntuld cu plot» sii ostoiascd lipsa, nu numai indemna
pe 6menl sii se rége pentru pl6ie, dar incä impärtea, fär' de platä,
din magaziile cu zacherea, grad séd porumbd pe la s'ara& 2
Cine specula asupra fómetel, erail mo§ierii §i arenda§ii. Domnitorald
intelegéndd acésta, pe deoparte volnicesce pe Milropolituld, in
5 Augusta 1795, sii ié de la fie-care clericd cate 1 banitä gräti
imita orzli pentru a se impärti la locuiton 8j pe de alta, deja la 10
Octombre 1794, scrisese MitropolituluT, ca pe viitord sii mi mal arendeze
téte moii1e m6n5stirescf, ci sä le caute in regie , facêndli
1. Vedi tom. VI, (Cod. XXIX fila 42). Alte dàtl, ca sa capete de la magaziI hrana
dilnicä, recurgea la plastografiI, precum e casulfi urmAtora :
Una §orbana 'rucia i Marina, nepotu-ség, ail filman plastografie, isciilinda
pe Sentara Nicoli, intr'o tescherea, cu care MI mersa la Calafata i ail
luata de la Clucerula Petrache, ce era orènduitri acolo, 10 chile meiil din cela
ce ail 'nata téra imprumuta de la Calafata, i mancandil dinteansulii, prisosula
l'ah véndutil, ocaoa po parale 10 la altiT. El nu tigiduiesc plastografia, dar
diseri cii ali ficuto de nevoie ca si nu piara de Mine i ci din acole dece
chile meiti impiirtisitil si 40 suflete ce Mí avutil i pentru familiile lora.
Vp1 Vistiera nu admite asemenea esplicatiunT, prin anaforaoa de la 10 'une
4795, dicènda, cii meiulil luda cu te§cherele falso, tot pentru téril era si din
ela avea sil fie Menea parte si &dalia plastografilora, (landa qi lora, §i decT n'av6
lipsä cu tescherea fal§i, dar l'au luatti pentru interesa i Fati véndutil...
DecT Vel Vist. cero si fie pedepsiti spre pilda i a altora.
Domnitorulil ordoni, sil dée plastogralii chezisie, cii vora réspunde Indoitil
meiil decat ail mancatu eT, iar pentru cela care l'ail vènduta la altiI pe banT,
plitésci ca insusT acelti pretil cu care l'ail véndutil, «si in urmi si se
bata la tilpT Cu 150 toiage la treT réspantil in °rasa, acolo, in vederea noroduluT,
danduli-se cate 50 toiage la fiesce-care réapantie, care si le fie spre
inv6tilturii i spre pildi i altora, cicT din licomie s'ail indemnata la acéstä
rea armare. Cu esecutarea acesteT sentinte Vodi randuesce una copia.' din casa
de Visterie, la 11 Iulie 1795. Cod. XXVIII, fila 73 aura G.
Pitacil din- 15 Maia 1795, cifre biv vel Slugerula Palmita. Vodi II
spune, cii ail atilda cunri in BucurescI sunt unele veduve, sirace i scipitate,
lipsite de hrana çlilnici, i ordoni avénclil 'heredero in Panaita, si iée de la
Ispravnicii Ilfovului 20 chile porumba din porumbula adusa de la FocsanT
pentru judeta i si impartil insusi: la véduvele sérace ara niel o plata, ficêndil
fúie de iMplirt6Iri.
Cod. XXIX, Fila 186.
Vecit anexa In tom. VI.

Cod. XXIII, fila 286. Vecll anexa tom. VI,
Ved Tom. VI dupl.'. Cod XXVII, fila 290.
ISTORIA ROMANILORTI 453
aprovisionärl de bucate, din carI la nevoY, ca cele din multi acesta, sa se
ajute omenirea. Cu deosebire Domnitorulu cere, sd nu se arendeze
mofiile «la 6meni str&ni, cà acei streini nu cautei nimic altü dealt
numai folosula fi interesulft ceytigului lorti §i Cu nicI and ajutord
nu se ajutä o4tea i locuitoril, ce sunt lipsiU de tirana vieteï, uitdndu-se
cu ochii la strginii arenda0, call din munca münelorii
se indestulézei fi nici o mcingdere de aj Won't n'aft de la ei in vreme
de nevoie.» Domnitoruld dispune, ca §i Mitropolia §i Episcopiile §i
tòte meinästirile sa nu dé In arenda unele sa adune rodurile
acelord mo§if, s'a le Vástreze, neputèndti a le vinde, tinèndu-se de
cätre Mitropolituld, cu scirea Divanulul :7:i a Visteriel, de t6tä. suma
bucatelord adunate, «ca la vre-o Int6mplare de lipsa (feréscd D-ded),
sa se afte zacheréua trebuincidsii, spre ajutoruld celord lipsitT, precum
se cade, a nu plitimi intr'o térit cres,tinéscd ca acesta.»1
Pe moOile boIeresci, pe lang5 alte abusuri In paguba téraniloru
erau §i acele relative la mori. Cu deosebire morarif, orI Intreprind'étorii
moriloru bolerescl, nu dildéit rènelit de macinattrt portnnbti i meld, de
cat dupe' ce téranuld plat6 ale 4 i 5 oca de viral i uiumul ce vré
moraruld. Acésta se facé in interesuld a1iveriului ctirciumei boierului.
l'ëranulu, lipsitd de faind acasii, ca sO nu ziibovésca la m6rä, se supunea
la asemene biruri. Domnitorulti, grijilivd de siLuatiunea Oranuluf
In qilele acele grele, dil nizamulu din 25 Octombre 1794, pentru
starpirea acestui abusil §i fixarea ufurnaluT. Tot odatd, fiind-ca morarif
speculau in mod necuviincIosil fdina adanata din Wilma, Alexandra
Moruzi ordona, ca el sd fie datorI a vinde ac6 faind tot la locuitoff, pe
parale 3 ocaua. pentru ca sä nu faca arendarii §i moraril
sä ascunda adicd bucatele ti sa le v6ndii la matrapaz», Domnitorulit
dice ea, asatele vecine cu móra, sa rènduésed cate und mud din partea
lord la m6rä, care s6 stée napristan la m6rd, sO véçtá cat mama se
aduna §i tot aceld uiumü sa". fie datorf vinde pe la Imuitorii din
acele sate, Cu pretuld aretatd ma:f susd, ltisandu-se arendarulai
morarului numat cdt se va socoti de ajunsu pentru trebuinta easel' lord».
COL privesce cumperarea obligatorie de vind, acésta fiindd in interesult"'
bolerimei proprietará a dirciumei,Domnitoruld nu p(ite starpi
Cu totulu acestd abusd, ci se multumesce a dice, ca sl fie slobodu
tëranuld a cumpëra vinu de la carciuma morii «iar silitti sä. nu fie
Ilia cum». 2
Ca sä. terminatnd studiuld nostru asupra actelord Jai Moruzi In
timpuld iömeteT, sO amintimil pitaculu seu, din 2 Aprild 1795, hotarindil

454 V. A. URECHIÀ
ca totu cAstiguld magazier de Zaberea, impreunã Cu capitalurile, sä,
se restitue borerilord, mtinästirilord, Mitropolitulul, Episcopulur
negutitorilord. i Cum se impacd acestd pitacd cu asertiunea D-luf A.
Xenopol, cá eMoruzi a mar impusd und imprumutd silit natinästirilord» ?
Imprumutiä silitd Wad impustr, ci tot prin pitaculd de sus,
Domnitoruld, consacrAndü dobenda banilord sèi, i cästiguld magazier
din Zaher6ua importatd, adaoge a (lice, cd «calf se vord proerisi din
S. lord arbiereir, din egumenii mdnästiriloru, din D-lord boreri
negutitorl a da si a ajuta la facerea acestord zidirr, ca la und lucru
de obste sufletescii si trebuincrosii, vord da de sines,T aceea ce se
vord indura, far'de a fi snip' din poruncd i fäede a li se opri cu
pricina acésta banir ee ad a lua cu dobènda lord dimpreund. 2 S'ad
rèspunsti banir la mar multe miändstiri; dela unele mönästirr insd,
cad la 23 Iunie 1795, nu'sr luaserd dela magazie capitaluld i dobènda,
Al. Moruzi, la grabnica nevore a spitalulur dela Pantelimonii, pentru
intretinerea pestiferilord, ordond ca magazia sd irnprumute aceler
möndstirr veo 2.000 de leI capitald i dolAnda a cdtor-va mid möndstirr,
cu acésta, ca Pantelimonuld sä restiture suma in sorocd determinatri,
la fie-care mdndstire. 2 000 lei! kid imprumutulft §i
cu ce scopti aceld imprumutd!
Vecg Tom. VI.
Vegl Tom. VI.
lad pitaculil 1ntregt1 alú acestul imprumutil
Pitacii, la biv vel Medelniceru Chiriacü Arbutu i la cei-l'alfi epistati
cti magaziel, din 23 Lillie 1795.
Amü veduttl Domnia mea insemnarea ce ne facetI de baniI ajutoruluT
unora din mönästirl*, earl: panit, acuma nu §i 'f-art luatti dela magazie ca dobkda
socotitil plug la di Liti a lunei lui Haiti, din care banT, fiind-ci1 s'a socotitti
sae fac,.e acum o Inlesnire epitropuld. nAngstireI Sf. Pantelimonti la grelele
chant-11alï ce are pe t6til diva la lazareturile i spitalurile de niiprazniert bola,
iatit v poruncimti, ca sä avetl a da din banil ce all m5astirile gata acum
la magazie, in infinite epitropuld aceste condole, care vi le insemnrtmil maI
jos, adicrt :
Utica
750 al mtínit'stireI Daului, cu talen l 40 dobênda lorti,
200 » » Vier*: » » 4,80 b. » 0
150 2. » Riincä'ciogulul. 2. 3 » 2.
care factl 1,147 O. 80 bant. Pentru care barn sit' trilmitI dela Epitropulti zapise
möngstirescI de impruntutare cu sorecti, spre a fi ni6Mistirea Pantelimont1 datóre
monastirilorti maI sus numite In sorocri caviincIosil de a 'I plAti, O. aceste
zapise sii'l daft' D-v6stra in locti de banI mtinAstirilorti, spre a vë lua te§cherelele
0 mitinAstirile vorti all) a'qI cere bana de la Sf, Pantelimont1 la sorocti.

ISTORIA ROMANILORII 455
In mijloculd tbmetel, de care maI sus ne-amti ocupatd, Domnitorultl
i divanuld tèrel, in Augusid 1794, s'ad vOutd dureros amenintati
ca adaogirea nevoieT, cdcl 136rta trimise un firmanu, cer6ndd
ferei sá trimita la Constantinopold zaherele.
Alex. Moruzi conv6c5. imediat Divanuld, sétí mal' bine marea
adunare a terei, In care intrad Prelatit, bolerii divaniti halea i pala
§i chiar reprezentanti din Divanuld Craioveí. Acésta adunare presintA
DomnitoruluI urmätbrea anacora:
«Ca tdta caduta pleaciune i ca t6trt cuviincitísa bagare de grua 9i Cu
multa smerenie mil ascultatil strälucita i stra9nica impäratésca porunca, ce ni
s'ad ceda'. asta-II In luminatult1 Divanula MarieI tale, thtru care se coprinde,
ca ven-cine va avea Zaherea, atatil nona cal i veche, qi de la mo9iI m-rescl
de la mo9it boTerescI, s'a se descopere ca sa se trimita la 9che1a BraileT.
Milostive Dúmne, credinta i sadacat InaltimeI tale cel catre pré puternica
Imparätie, canica n'a lásatil pe Inältimea ta ca sa nu facI túte mijkicele cele
trebuincIúse, spre a scae verI cata zaherea s'ali pututil afla In téra 9i sa se
trimita la Brilla, este lucra la ob9te vädutä 9i la tila sarhaturile dupii marginea
DunareT sciutil.
Deosebit de acésta, la locuitoriI raTeleI de ara fi fémasu zaherea de
semana Indestula, dup5 pretulil ce curge acum In BucurescI, i aceea aril fi
vé'ndut-o ; se cundsce Insä din lipsa ce este In ora9a, ca mal rëmasil pe
la ticalo9iI térani. Rämline acum, de care cumva se va fi aflandil niscareva
Zaherea pe la mo9iI mänästirescI, séti boTerescI, noï, ca nisce credincIo9I robI
aï pré puterniceI ImOratiI, ce 9i Patria i totti avutula nostru este Impäriltescä,
fie9te-care din noT, orT cata zaherea amä avea, amti ar'état'o 1n9ine InaltimeT
A9i9derea si datI la Epitropulu Pantelimonuld pentru cheltuéla bolnavilorti
a molipsitiloril qi dobênda numaT de la baniI acestorti mal' jos numite
tirI, care sunt iarfi9I la magazie, :
tolere
850 carT ca tahminil ne-afi arkatil, ci ati Mitropolia ea cate trole
Episcopiile la talen I 14,319 ;..e ah si maI iee acumil din ajatorulil
ce ati datil ;
5 ball]. 40 dela 100 a ButomluI;
acésta doblinda zapise cu soma, de nu sil, färiti attri dobènda.
Cod. XXIX, fijo. 78,
10 » 80 » 200 2. ClococIovuluT ;
6 » 80 250 » mäniístirel" Valea;

456 V. A. URECHIX.
tale cu catastilal; dar pentra ca sa, se facti deslivarsitá incredintare de se afla
la vre-o mosie mlingstirésd, séli boTer6scii zaherea i cata so erg, ne rugamti
cu totiT InáltimeT tale, ca sii se oranduTéscá prin tóte judetele cate unìi boTeril
Ispravnicti i cate unti credincIosti din edicliI InáltimeT tale, sa marga pe la
tóte mosiile mongstirescI i boTerescT sii deschilä grJpT si hambare si locurI
táTnuite, si vea cata zaherea vorti ggsi, facandil catastihii curatil, aducg
la Ingltimea ta, ca sii se cunliscrt adeváralti.
Asupra acestel anaforale, Domnitorulli in aceeasI di, lice cil de si nu se
IndoYesce de ar'étárile boïerilorui, totasi vel Vornicult1 sii faca cárti catre téte
judetele pentra cercetarea propusii prin anafora, randaindli Domnitorulti NazIrI
la 12 judete pe biv. vel Vistierli Nicolae Brancovénu, si la 5 judeto pe biv.
vol Logofátil Ilinli (*logovénu, dimpreunra cu CaIn3acamultl, ci poruncimil
Ispravnicilorti sil v corespondarisitT cu D-lortl numitiT boTerTNaziri, cand vort1
árala $i insiT D-loril prin judete».
Refuzul tèrei senmata de Dosithela ala Ungro-Vlahiel, Nectarie
dela Ramnica, Gostandie de la Buzëa, Dumitrache Rana (Racovita),
Neculai BrAncovénu, Enache Väetirescu vel Spdtara, ve! Vistiera
Moruzi, vel Vornica Brancovénu, vel Logorka Filipescu, vel Vornica
Cost. Ghica, vel Vornica Slatinénu, vel Vornica Grädi%énu, ve! Log.
Cost. *tirbeia, My. vel Logofetu Radu Golescu, lona Glogovénu, vel
Vornica Falcoianu, Vistiera Const. Filipescu, Isacu Ra teta Vistiera,
Istrate Cretulescu i Alexandru VacArescu vel Clucera, ad fosta unu
puneta red in comptula luti Al. Moruzi, la Pe:10a Otomana. N'a fosta
motivatä mazilirea luI in 1796, pe acesta retuzil de zaherele, dar nu
mal pugna credema cii art contribuita la mazilirea lui.
I)ilele negre ale fametei se 't'elide cu pitacula de la 1 Iulie 1795,
prin care Alexandru Moruzi Ojee:
d'iind-cg granele Watt coptii cum i órzele asemene, care din mila luí
Dunmedeti sant i Indestulate, unde nu r6mttne locuitorilort1 Tre-unrt cuvéntti
de pricinuire, ca nu art de unde duce la targti cu Indestulare, s6i1 eci nu potil,
iatá v poruncimil Domnia mea strasnicli ca sii aveti grija cea d'antéiti ac6sta
spre a indemna acuna pe locuitorT a harca grart precum si orzli si a aduce
cu indestalare pentru vêndare, spre folosulti lorli la oborulti TérguluT-de-afarg,
i sil le sc6teti fusa din socot6la vicleniile i cugetele de lacomie, spre a na se
face neurmiltorT, ci si de sinesi sii alba Indemnarea cu strguintil si protimie
de a aduce cu Indestulare bucate la targil, pentru cii no va da pricing a face
apoi or6ndul'616 i voril fi silitf atuncT cu zapciT, frtr'de voYa lorrt, si se \Toril
di, atad el', cal si tnsifi: D-v6strá ispravnicilorli, crt vetT fi inc'arcatT ca sarcina
oróndueleT bucateloril la targli, care vi se va cere a o r6spuncle negresit, si

ISTORIA ROMANILORil 457
vet): avé ma): mult4 greatate». MaY departe, Mortai amenint4 pe ispravnicT, la
neurmare, Cu se6terea din slujbii.
Cod. XXIX, fila 88.
In 4 Iulie 1795, Moruzi tramite iarä§i 17 publicatif la judete
la cainriacamd, sä vestésca locuitorilord, cä, de óre-ce Dumneqed le-ad
datil o buna recolta de gräft, 6rze, meium §i porumbu, sa nu miff
scumpésca bucatele, ccã indestul le-ad fostd pèna aci atäta lacomie
atäta scumpëtate la pretuld bucatelord ; ajunga-le p6na aicl, ca nu
esfe de suferitti inieacestil timpü indestulatil a fi iara§1 bucatele
scumpe i pänea atatil de micä, Mat nu numaI acéstá del-Mt-Dare a
tèrel i mosafirilord trecaorI o mirare, ci §i insu§1 Domnia o are
acésta de mare ru§ine §i nu póte suferi ma): mull. Ci dar, dupe' ce
le vet): da acestea, sä le intelégä locuitorii de obV2 . . . . sä se dée
brutarilord nizamuld cela ce este cu cale.. Al. Moruzi da sorocti
de 20 de 4ile pentru regularea trebef ace§tia i fixarea nartuluf panel,
obligändd pe brutari alt1 päzi sub amenintare de ocnä. .Dar §i D-v,
ispravnicilord sa scip, ca avemil a trimite teftegiii nokytri in tóte pärtile
a afla atät pretuld celd adevèratd alú gränelord cat §i vènçlarea panel
la tärgurf §i la drumuri» Domnitoruld ameninta din nouí pe
ispravnicf ca acésta va fi motivd de isgonire din slujba Lett necinste
§i urgie §i a nu v.6 invrednici and data la tréba Domniel mele).1
XVIII
Societatea In/re 1793 1796
Una tin6rd enciclopedistu, caruia nu'f lipsesce talentuld, §i care
pentru ca. sá reu§6scä, avea decat sa nu serie ceea ce nu scie
deplin, i§t incepea de unk-gi unu articold de bibliografie 2, afirmandd
cä «isvórele pilméntene tacti cu desevér§ire aprópe, §i cu deosebire
in Moldova, asupra ultimelord vreml de injosire fanariota.» Este tot
it§fa, ca i cänd afiändu-te in rnijloculd Bäräganulul, ai afirma, a in
Ora romanésca nu sunt päJurï. Sunt pädurf, dar trebuescii cilutate
acolo uncle sunt. Sunt isv6re pamèntene pentru secolulu Fanariotilord,
dar nu e vina bru, cii istoricif no§trit le-au ignoratd §i s'ad multi:mad
pentru intregd secoluld XVIIPea, in locd de Istorie, sa ne vorb6sca
de «injosituld, mizerabiluld, infamuld, intunecosuld,» etc...., secold
alui Fanariotiloru.*ése volume mar] numai pentru 22 de anT, de la finea
Cod. XXIX, fila 86.
Arhiva societätel §ciintifice i literare anula III. No. 4 i 5.

458 V. A. uREcnrX
secolulw. XVIIPea, arnplutu mai nurnat cu isvóre pämAntene.
Nu va mat fi dar nevole, pentru ca sii facemil istoria societätel romane
de sub Al. Moruzi, s'A recurgemd la fontanl streine, mal tot-déun a
red informate i, intentionat, rèui informate. Usandiuí la o parte si
pe Cara, si pe Delchiaro, si pe, Sultzez, si pe Engel, si pe Reicevich,
si pe Peyssonnel, si pe Bauer, si pe Zilotd... i chiar colectiunea tut
Hurmuzachi, not, dupé ce ama adusd In urmä o culegere pe cat de
bogatd, pe atilt de ineditä de documente, ne Incumetämd a face mult
veridicti tabeluld societätet romane de la BucurescI si In genere din
téra Romanéseä.
1. DomnulA i 1:16Inna. Alexandru Moruzi, fluid luI Constantind
Voda Moruzi, I fu insuratii cu fiica lui Raducanu Roset din Moldova,
anume Zoita. Acésta fusese crescutd de o rudä departatd, mama Vorn.
Nicolae Dimache. Moruzi, prin Minna, avea legAturi cu multe familit
din Moldova, cum Moruzi avea membrit de amine In Ora Romanésc5.
Dórnna Zoita, orfanä i crescutä In strenn, horopsitä de familia sa
Rosetéscá, Invétase la sc6la nevolel, sti fie bunä, Indatoritére i blanciä
Cu celti séracii, cu celu oropsitd de sértd. De altmintrelea, ea mat In
urmä, din casaDimachi6iel fu luatä, Inca ca copilä, In haremultiD6mnef
tut Const. Moruzi in Domnia acestuia la Moldova. La sc6la acestuia,
scólä la care invéta i Alexandru Moruzi, Zoita D6mna nu avu decat
bune exemple. Educatiunea ei, complectatä la Constantinopole, unde
o lad Cu sine Const. Moruzi, o pregäti minunat pentru tronulu ce
avea salt' ocupe, Cu sotuld seu, mat AntOid In Moldova si apol in Ora
Romanéseä.
Rudele ce Domnuld avé lu BucurescI, rude atiltd de importante
in cat le-amil véciutd curtenite de Domnil anterior', ad datd Domniet
tut Alexandra Moruzi, de la 1793, und sprijind insemnatd.
De altmintrelea, sprijinuld celd mat insemnatd il avé dela sinest.
Alex, Moruzi, dope märturia tuturoru contimporanilord sèl, trecé de
ornO invétatti, i acéstä informatiune nu e desmintitä prin studiuld
documenteloru Domniei lui.
Pdrinte bunu, el dete copiiloru set o educatiune care, pentru.
1. llama cloud portrete ale acelul Doma', fotografiate dupé cele In uleiii, de la
Pinacoteca din BucurescI. Unulú pfirtà inscriptiunea In grecesce a numeluI s't data 1800.
Altulfi zugrävitil de Mich. Toepler (1800) apr6pe identicfi. Reproducerea a fost slabi,
din causa culorilora mult §terse. Figura este junk simpatick fruntea mare, ochii desteptl.
C. Stamati serie, In 1795, ca Al. Moruzi : a obtenu 1 investiture du Vaivodalique
de Valachie, en récompense de la fidélité de son pére et des services importants qu'il est
censé avoir rendu à la Porte, a Poccasion de la paix de Sistowa, dont en qualité de ler
drogman, il a dirIgé les négociations. C'est un jeune homme agé denviron 32 ans, versé
dans la littéragire française et attaché par principé à notre révolution (!). E ne fait quo
favoriser nos vues ; mais ménageant les deux cours impériales, qui garantirent en quelque
sorte la stabilité de sa place, il sacrifie ses sentiments k ses intértts,"

ISTORIA ROMINILORt 459
timpii aceia, puté fi considerata excelenta. Imprejurarile nu volt maI
permite decat unufa din fill luI Alexandru Moruzi sa ajungä pe tronuld
parintescd; asIa In cat nu este datd istoriculm sa constate, din Capte,
edueatiunea primita de tòte cele 3 belzadele.
Mijloculd cultured al d curtel luf Moruzi,il constitme o serie de
bärbati, asupra carora atentiunea istoriculuI romana a trebuitu sa se
atinteze. Ómenii de sciinta, ca arhi-iatrosti séa proto-mediculd Caraend,
scriitori ca Filaretd Mitropolitulu, Enache Vacarescu, Gluceruld
Dumitrache, Alexandru Väcärescu, Falcoianu, multi din acestia,
relatiune cu miscarea culturala de sub Iacob Putnénuld, Mitropoliai
din Ias1 cu miscarea culturala din Blajd, unde strelucia intre altii
Klein, nu pota sa nu fi provocatd la curtea lul Moruzi 6re-cari
curente culturall.
Negresit, marile calamitatl, carI intre 1793 si 1790 ari isbitd Ora
romanésca, nu putin vord fi contribuitd la slabirea si la Incetinirea
acelord curente.
AcelésI calamitätI ad obligatd pe Alexandru Moruzi, pe langa
deprinderile din copilarie ale lui si ale Dòmnel, la o modestie relativa
a curtel sale. De altmintrelea nici nu avé propriaminte o curte, cam
Curtea veche i Curtea din Muhl SpireI erad numai ruine i Al.
Moruzi fu dar silita sa se multurnéscä ca modesta resedinta de véra,
organizatä de Caragea Voda, la Cotroceni. Jniií boieriI recunosca
cat de stramtorata Curte avu Al. Moruzi, cand la 29 Decembre 1795,
lI prezinta urmatarea anafora :
«Fiind-cg nu numai la noT, plecatele slugile Maria' tale, ce 0 la tot)" de
olnte, suptna Ingltima tale este de fafg v*Hufg stenahoria ce ta. trasli Mgria
ta Ong acum inteace0 3 atif trecuti de and Domnul Dumnetjeti i Pr6
puterniculti Devlet te-art incoronattl ca stema obltidutireI acesta ten, cintiggndu-te
pe Maria ta noug pré milostivil Stä'panti, ca a cerca mare discolie, neav8ndil
adicg Domnia cuviincYósii odihnä de halgduire, dill pricing a amêndoub
Curtile Domnesef i cea vechlg i cea noug se aflg dergpgnate 0 de totti stricate
acésta fiind-cg o cunóseemg mare necinste i noug i ti-ireY, ca pr6 plecata
a nóstrg anafora, ruggmil pe Ingltimea ta, ca off-care din amé`ndoug Curtile
gospodäresd veY bine-voi Ingltimea ta a se drege, pentru odilina i braduirea
Domnieï, sä' avemil luminatrt porunca MHel tale, a face 0 chefp pentru tóte
cele trebuinci6se matorialuri, cii la cele ce vomil vid.6 cg este trebuintg do
meremetti, sri se meremetis6scii, iar care va fi lipsg i va face trebuintrt a se
face din nog, sui se facg, fiind-cg acum pe iarnrt este 0 vremea titlatultA
cheresteleY 0 a facerd oréndul'elilorti pentru trebuina6se gbile. i avèndrt
luminatg portmca algrieI tale, care din 4rAldou6 Carpe vol'esa Aläria ta 4

460 V. A. URECHIX
se face, prin deosebita anafora vomil arta Maria tale, atatil chef§u ce amti
socotitti i cuviinc,Tosulti mijlocti pentra txebuincTósa cheltu61A, pentru facerea
s'évér§irea acela Cull', cum §i pe D-lord boYeriI ce vomti gsi cu cale a 'I
tricarca cu epistrisia acestel: trebt 1795, Decembre 29,.
Cod. XXXI scars 1, fila 14.
At nu e de laudä, Dómna Zoita si cu sot,uld el, cad se gandesed
a face mai antel spitale si nu cerd boierimei supuse, pènä la inceputulu
anulut 1790, mäcar repararea uneia din cele 2 curtf Domnesci?
Ca Alexandru Moruzi avè intentiunea sa se faca asernenea reparare,
am arëtat'o in unele din cap. precedente; dar numai acum, dupd
ostoirea nevoilord obstesci, eld, provocatd de anaforaoa boierilord,
cere prealabile devisuri pentru restauratiunea ambelord curtf. Acésta
acum era pré tarOid, cad Inca Inainte de finele anulul urmätorii,
tocmai cand se pregatea sa se mute in restaurata Curte dela Mihaiii
Vodä, Al. Moruzi va fi mazilitd in modd neasteptat din Domnie.
In strimtuld localu aid resedintel (lela Cotroceni, cu tòtä, probata
repulsiune a pärecheY domnitóre pentru luxd (cum s'ad vègutd din
.mäsurile luf somptuarii), s'ad petrecutd acolo cate-va evenimente, la
care s'a desfäsuratu, din partea curtei, ca si din partea boierimei,unti
aparatil extraordinard.
Acolo, la Cotroceni, s'ad se'v6rsitil, la Iulie 1793, märitagiul Domnitei
Ecaterina, sora lui Voda. La acésta ocasiune, prin pitaculd dela
30 Iunie 1793, Domnitoruld ad renduitti epistati ai nuntel unu numerd
insemnata de boieri i anume:
D-loril Pah. Nicolake (?); Stoln. ; Serdarti Dinulil Cantacuzino ;
Serdaril ; Serdaril C. Nicolescu ; Medeln Scarlatti Hiotti ; Pitaril BNjescu;
Clacerti Ionitg Brezoianu ; Cluceril de arie Petrake ot Radu-Vodg; Clucerii Mora;
alit 2-16 Logofiitti Alecu sin Clucerti Dumitrache ; alli 3-16 Logof6tti N. FMcoianu
; Oil 3-16 Logofetti Voiculu ; alit 3-16 Logofetu Gligora§co Agescu ;
3-16 Vistierti Demetra sin Medelu Stefani ; Vatavil de apro0 velti Clucerii
Dumitrache ; Vasil() Isvoranu viitafti za Paliarn.; -12 postelniceI ; starostea de
negt4itoff cu negutitorii.
Cod. XXIII, fila 118.
Pe langä acesti boferi Nazin, cari epistäsescd la nunta, cu unu
altu pitacd ¿in 3 Iulie 1793, Spatarulu si Aga pund la dispositiunea
Epistatilord i cate und Zapciu de cei mari, cu cate 20 de ómenI vred-
Bid, dupe cum si marele Postelnicd a pusd la dispositiunea lord 12
postelnicei (Cod. XXIII, fila 93 verso). Cinci (lile Gehl putind tinununta.
A descrie festivitatile acestoril (Me e mai putin tréba de istoricii decat

iSTORIA ROMINILORÚ 461
de romantierd. Norocri cd pe atund nu s. inventase aIa zisele cronici
pentru lumea cilci nu s'ard mai sfiri lista rochiiloru
alagea, de ghermesit, de atlas, de antalagea, tivilichille de belä-cosrt
Cu bland de cacomil, scurteicile de ghermesitd albastru, bliinite Cu
nafea, scuiele pretióse, sdlbile de galbeni stamboli, misiri, nesfiele,
hele Cu ahacìí de Bra; ori din partea bärbdtésch: antereele, giubelele
blänite cu hdr§ii, cu vulpe, cu samurii, giubelele de postavd ro§u,
badmalele de tréba nuntei, dulamele, ilicele de postavd, §alvarii, anteriile
scurte de bogasid, beniprile de postavd ferenghiri bliinite cu
gusi §i inäuntru ca nafea, giubelele enghiur-§ald, §alurile de Anadol,
incingèndil pe boleri, gugiumanele, care de care de astrahanu mai
cret.d.... Dar apoi arnrtutil boeriloril Cu peptare de argintd, cu poturt
de postavd, cu copee de argintd, cu put;c5, turcésed ghintuitrt, poleitrt
cu aurd, cu pist6lele in alr.t la brdit! dar apol caiI musaftrilord veniti
cdlare, eu scdtI mari turcesei de argintil, Cu oblancu tot de argintil,
cu 'Arpin caplapo§rt i mara, cu dulame muiate in fui, cu fustanele
crete, cu fesuri i cu turbanuri cdt dimerlia! (Cod. XXVIII, scam
V, fila 40). Sit descrie cine p6te dróia de slugt purldndd afumiitori
lu cättil de argintrt, stropitori de miresme, tave cu dulcet.urI*i cafele
sä pomenésca cine nu'i cunósce, diversele cete spätäresci §i
in§irate pe la pórta curii pänä la camerile unde se trage dantulu qi
nópte. Dar boii intregi pu.5i la frigare, berbecil intor.51, vénaturile
cele mal alese, adunate de avgi-ba.5a ca vêndlorii set? Dar butile
desfundate, care in bdtätura mondstirel .5i pe la respftraii .de poduri
se det;értii de popord Dar putinele de 'Acura' aprinse rt6ptea i masalalele
Cu miile, iluminCtndrt curtea §i stradele de cdpetenie?
Serbare garb', in tot oraulil ; tunurile ce art ma rèmestt de la
bietuirt Mavroglieni acopèra sgomotuld puscelortt i pistólelord. Boerii
epistati al nuntel, ca näfrdmi de fird la bast6ne, vegitiaza in tóte
partite
La 5 Iulie, dupe cununie §i nuntire, Domnitoruld dä boerimei
un d mare ospelit. Cu pitacul Domnesed urmdtord, sunt portill la
Curte boierii mai jos arélatI:
lo Alexandru Costantinti Moruzi Vvod. etc.
Cinstitilorti i credinciosi baierilorti Domniel mele, ce sunte0 of6nduit1
EpistatT, dup6 acéstit Rife, s dati: de scire Dunn-1610rd maT sus5 nun3itilorti
cinstiti i credinciosT boYeriloril DivanaluT Domnia mele, proscalisind5 pe D-lortt,
ca sà se afle Duminicti la Domn6sca nóstrì mash'. Ialie 5.
Vel Logof.
Cod. XXIII, fila 99 verso.

462 V. A. URECHII
BoTeril ce sunt proscalisitT la masa nantirei prea iubiteT néstre son,
Domniftt Ecaterina :
Vel Bani: D-litY Damitrache Gliim, 'attache Chrisoscoleu, Nicolae BrancoN6nu,
Dumitrwu Racovitrt.
Vet Vornici de féra de jos: D-10 Manolache Brancov6na, Manolache
Cretulescu, Nicolae Filipescu.
Vet Logorétu de léra de sus: D-lui. Costache Ghica.
Vel Logoferi, de féra de jos: D-luT Rada Sliitinénu, Manolache GrialiO6nu,
Rada Golesca, Scarlatti Ghica, Tema Glogov6nu.
Vel Hofmann: D-10. Nicolae Hangerliu.
Vet Vistieri: D-Ita Ian Damaris, Mate): Fälcoianu, Constantinti tirbeiti,
Stefann ViicAresca biv Hatmann, Barba Viicä'resca biv vel Vist. za Moldova.
Vel Spelfart za Moldova: D-laï Dumitrache Bibica, Dumitrache Hangorliu,
Cos tache Slugearoglu.
Vol Cluceri: D-lifi Dumitrache Fotache, Costache Rusetti, Ionitä Florescu,
Constantinn Baravtoglu, Isaac Ralet, Dumitrache.
Vet Ceiminari: D-laY Dumitrache Schina, Alexandra Zähärescu, Antonn
Ciiminarti. .
Vel Paharnici: D-laT. Damitrache Varlarail, Damitra§eu Racovitn, Ienache
Mavrodintl, Teodorache Juliano.
Vel Sfolnici: D-lal Alexandra Grecénu, Searlatil Rusetti, Iordache Bacvänescu.
Yet Comisa: D-10 Grigoravca Ghica.
Vet Serdart: D-lal: Ionitä Caramanlän, Dumitrache Brezoianu.
Vel Medelniceri: D-lut Ionitä Cretulescu, Dräghicénti Grec6nu.
Vol Slugeru: Iordache Cantacuzino.
Vel Pitan: D-lul: Thoma Ctilinescu, Dumitrache.
Vet atrari. : D-lul: Antonti Fotino, Panaitti Matraca.
Vet Cluceri za arie: D-liff Ionitä Brät4anu, Ionitä Träsnea.
0 OM nuntd sëvèqitii la curtea lui Moruzi, a fost acea a fiuluT
VorniculuT SlAtinénu Cu fiica Vistierniculu1 Filipescu, la 28 Ianuard
1795. Mirele a fost adusil la Curtea Domnescii Cu urmiltorulil alaiu:
40 SnimenT,
6 CUpitanl agieseY,
6 Ctipitani: spätäreseT,
6 Postelnica,
10 cal.' Domnesdf, Insä
8 pentru fecioril do boYerY,
1 pentru mirele,

ISTORIA 1tomArm.on0
pentru boTerulii ce s'ati orênduitil cu mirele eftnd all esitä de
la Curto,
O Ciohodaff,
4 la mire si 2 la buTerulä celä orênduitä,
Trambite i läutarl.
In Spätäria Domnéscii, a fost introdusti mirele de cätre ala 3-lea Post.
lintgil cu caftanii de boierie i MI eituí, apol all intratiliarrtsi
iniltuitru, de i pusil iIiculií de samarti ea pana, inaintea Märiesf sale, de
cátre Dumnélta vol CImárasti, and s'ají orênduitil de , catre Märia sa D-lul'
Vol Logof. N. Filipescu, ca sä' m6rgä impreung Cu mirele spre aducerea
la cttnunie; si ca acestil alaiii ail esitii de la Curte, unde aál venitil allí doilea
cu mir6sa, 3rtreia i s'ail trimisti de la Curte acestil alaitt :
20 NenitY din Pdrtii,
4 Ciohodarl,
1 careta Domn6scii ca 6se telegarT.
ginerele ea alaiulti ski ail intratil drept, in bisericä' sus, iar mirésa
AnC6iti la haremil, la Märia sa D6mna, de unde esindil, dupb' inchinAciunea ce
ati fiicutil Märiei sale DffinneY, tal mersil iarllí In biserica. lar Mrtria sa Minina
pe urmä, osebit viindil la Spittärie, dupe putinä sedere, panä facutri gätirea
In biseria, ridictindu-se si Mirla sa T'ahí, impreunä' ail morsti la bisericä' ca
totl: D-lorti boYeril' i cuc6nele de ati sevèrsitä cununiile. Dupg bisericä, vfindil
M'Aria sa Vodá si Märia sa D6mna lar la Spätä'rie, art venitil ginerile i mir6sa
de art si-frutan' !M'infle Mrtriei sale lui Vodil si MilrieT sale D6mnel, dimpreunii
ca D-lorti socril i rudeniile; cand ati datii Tnir6sa obicInuita spälare Märiiloru
sale nunilorrt, si D-luT vol Vistieril aii aruncatti pe lighianil obidnuitulti dar ti
In galbeni si dup' acestea art esitil din curte iariisI en alaiulä ce art
lar pe urtnä ati mersil M'afile bru Beizadelele la masrt.
Cod. XXIX.
O alta parada petrecutä la curtea lui Moruzi, fu receptiunea
Elciului, adick a ambasadorului rusescii, care prin Bucuresci trecu
la Constantinopolu. Inaintea acestui ambasadoru Domnitoruld a hlmisil,
ca maimandard (cäläuza) i pentru intampinare i pe Spätarri
Enache Väcärescu, la Focpni, adresändu-1 urmätorult1 pitada :
Zemble Vlascoe. Cinstitil si credincThat boTerulti Domniel mete D-ta vol
Spätare Ianake Yä'crtrescule, sänetate I Fiind-cuí ami:1 luatii insciintare
cuma luminatuill solil ala RosieT are sä' trécit In hotarele pré puterniceT
ImprätiI, face trebuinta ca i D-ta, dup6 porunca ce (latí, sil' purcecji
la FocsanI spre inttimpinarea luminatiel sale, dupZi obicetil si dupe cuviinta,
fiind-ca ca D-ta ort5nduitil din t6te breslele spatdresci slujitoril trebuinclog,
ca sul m6rgä' la FocsanT, ci fiind-cli i 'Me trebile spätäresel face trebuinta

464 V. A. IIRECHIK
de a se auta 0 a se sgvérí aicT de ditre ve.hilulei D-tale, ftiede a nu se face
cusurtt la nimich inteacéstii vreme, IAA va trece din hotarele Orel solulti,
pentrii ca sit nu tie lipsit atalti de Wit-niter): ca artï domnesd i ca volniciT
In ctice ì In colo, cum si din peter)." pe la locurile cele trebuincItiso, and se
va inttanpla, poruncimti Domnia mea D-tale, ca din zapciiT cei earl in loculii
ace/0).4 ce vorfi ó tnérgä cu D-ta, sit orénduesd vechili aid.; i In loculti
celoril ce voril sit rgmflIe aid, sit orétiduïescI vechilT, ca sit niérgit ca D-ta,
sit daï stravnice porund, ca totT slujitoriT din tagmele spittllrescï, adia lefegiiT,
seïmoniT, catanele i poterai i vèngtoril i scutelniciT de la t6te stégurile sit
se afle totï, Wit de a avé Andti in slujbii., inteacéstil curgere de vreme, prin'te
veï intórce Domnia ta dintr'ac6stä cilletorie i slujbii, la care te-así oanduitti.
acóstrt poruncii a Downie): mele sit o ari-iff la túte cetele, ce maï sus s'art
arRatit, cum §i la stArile arniiutescl, ea sii nu pricinubscii, cit n'au avutti de
scire, ad and se va intêmpla lipsìt i vomil lita insciintare dela purtlitoriT
de grijrt aï D-tale, crt n'ati venitti vre-unulii la slujbii, dupe acéstri poruna, va
fi osènditti cu gr6 pedtlpsrt de are Domnia mea.-1793, Iunie 3.
Procit. Vel Logofan.
Cad. XXIII, fila
Receptiunea facutii, acestuI sold rusescti a fosta descrisa de unti
tònëra rusé, ata§atil la ambasadä, i publicatii In «Voyage en Crimée,
suivi de la relation de l'ambassade envoyée de Petersbourg à Constantinople
en 1793» 80 Paris, 1802, traducere de L. II. Delamarre.
Anonimulil autorti alu relatiunef cdletoriel ambasadel rusescl spre
Bucurescf, ne spune cu care a fostu prima(' ambasadoruld
la Foc§anT, era Mite mare *i mai mareta deck acela alit Dornnuluf
Moldovel. La intrarea in Bucuresci, A. Moruzi, in fruntea until alai('
de mare pompä, priimi pe Elciu §i intr'unti coati se servi unti bancheta
ambasadorului i suitel sale, dupe care co. mare pompa intrarit
in ora§u unde se petrecurä o serie de serbarI.
TocmaY la 10 Augusta ambasadorulti plecä. din Ilucurescl, laras,11
cu mare pompa §i luä drumulu spre Giurgiu pe la Daia.
Spesele din car! se facéu asemenea receptium erau de sigur
mai multti prin rechisitiune de-alungulä carétoriel, i In BucurescI
din caseta Domnitorulut Dòmna trebuia sä aibit§i d6nsa spese extraordinare
cu asemenea parägl. De aceea, Domnitorulu, sotultt, il i
crea veniturf nouë. Alta, etti acordä. D6mnei iratulti de la 3 judete
(Doljti, Mebedintf, Romanati), ate talen t 4 de bivolä, 3 de boil, 2 de
vacä, peste vama cea orénduita dela vitelo marl, de hranä ce vorti
1. D. N. Iorga, In articolula s'éfi din Arhiva societAtei scihitifice i literare No. 4 qi
5 pag. 212, gre§esce, numinda acestil satti Odaia sea Adaja.

ÍOtUA ROMANIL01111 465
peste Dunäre. Se scie cà aceste vite mal platétl. §i cate 70 de parale
de capift, avaetuirt caimacämiet de Craiova §i cato 10 parale functionarului
insiircinatil ea perceptiunea acestel dan.
Totri asemenea Dúmna primé cate 10 talen dela fie-care din eel.
243 de lucratorl aI fabricei de postavii.
Wert in IVIoldova Boto§anii era apanagiul D6mnef, din care cauzä
acelti ora§ti purta ca marca, in sigiliulúsèu, paunultl, pelângä marca
tërel, Démna munténa incä avé venituri speciale ale el. i ca -Vote
aceste venituri, ea nu puté sii lupte in luxrt (séti nu voia) cu boterimea.
Acésta, prestandil D6rnnel Zoita simtirile propriei de invidie, scorni
canteculti:
«Ienachita Vdcarescu
e*éde 'n p6rta la Dudescu,
«Ca antereu de atlastl:
«1116re Minna de necazii I
Nu cred, inri ca Démna murea de necazul luxului boierimel, ea,
care ca banil sei, in loca de a cumpera tremureitdre de brilante
pentru podúba capultn, construm spitaki pentru femet la Colea, cum
vèçlurrunti in urmii. Numal cronografulti lui Dionisie
care a näscocitil nedocumentata acuzare (reluata in Oilele n6stre de
D. Xenopolo), adusa luT lex. Moruzi, ca a precupetitrt zaherelele in
timpulü f6metel; numaT acestO scriitorti, care ail scornittl §i acuzatiunea,
cä, Alex. Moruzi a luatii bani dela mOnastiri, a fostu in stare
sa tina isonuld la cantarea boierésca de mat susii.
Judecata isoricilorrt despre Domnia luT Moruzi a variatil multé.
Dionisie Fotino serie, ca vAtre bolerí se purta ea dragoste §1 ea lucredere,
onorandu-I ca rangurl dupe merite §i ajutandil pe fie-care dupe
caracterulti seil; iar catre poporti se areta ca blandee §i cu dreptate
ca nimetn altuld». 2
Din contra, Dionisie Eclesiarhulti, supératrt, pare-ni-se, ca Domnitorulu
a consacratO veniturile a trel monastirt (Tismana, Cozia §i
Campu-lungu), spitaluluT pentru ciumati, face din Moruzi unft lacomil
iubitorti de banl. Numai cum se impacii asertiunea luí, di Al. Moruzi
os'aft dusti c't adunare multä de avutie, fundé fórte maestru a stringe
banT, iugreuindil §i dajdiile raialelorit», cu propria asertiune a aceluia§f
cronografti, ca Domnitorulti ziclindu biserica spitaluluT s'ati vétjutu silitrt
sa iée §i ()Uwe saute, candele §i cruel de pe la cele 3 menastifi, «ca
nu avé Vodä, pe ce sa le faca ?»
Tesaurii de monumente, tomil II, p. 184.
Istoria Dade; tomil II, p. 182.
Maria Romdnilortl de V. A. Urechiá. Tom. V. 30

406 r. A. TffitcHIX
Aronft Florianu, In mannaluld de Istoria Principatului RorndnieI,
ama; v6dutd,c'd fu mal dreptd cu Moruzi, despre care a disu, ca; «era
un prinid bunù, bldndu i invelatu)D.
BoYerit Nu ne propunemd aci aprecierile nóstre
asupra rolulut bolerimeI in evolutiunea politicd §i cultured a te'rei
RomftnescI. Vornd aminti numaY, aprópe Intregil Divanultl ce ad
compusu (vedl pag. 13 a acestul Cu putine modificarI,
fostu mentinutil pênä la finca DomnieL D6r cri Enache Vdcdrescu
dispdru und momenta din slujba spradrief, pentru a deveni vel Visternicd
i maí la urmd mare Band.
Dintre totI hoïerii, Nicolae BrAncovénu primi de la Domnitoru
multe privilegii i favoruri.,
1. Carte din 20 Iulie 4793 boTerulul N. Briincov6uu vel Vistierti, ca sil
alba; a .0116 In Bucuresct 2 scaune de carne scutite, cum le-art avutil si dela
alp* DomnI, de la Mihaid-Vodg Suu1uí dintru améndou'6 domniile, unulti cu
16til 1783, Noembre 3, si altulii cu. 16trt 1792, Ghenarti 20.--Avó win acesto
craft* 5 scaune, dar Briincovénultt a cerutti ea 3 din ele sil se mute liingg
alte 4 scaune, (iarrisT prin cart): DomnescI acordate) la mosia D-sale GrtgenT (Saac).
In aceeasT qi (20 Iulie 1793), Al. Morazi acordg luT Vist. Bráncov6nu,
voIe de short" la Buna.Vestire, la mosia sa ObilescT, i acestu sborg tina; o
soptemting, D-lul vama cea obicInuitg, si Vote cele-l-alte obiceTurT co
TOTI1 fi la 1.6rgulti acesta. lTinuí i rachiti in dilele de t6rgti sg. nu vèndit
cat °multi Dumisale, pentru crt acestti privilegiu l'ati avail D-luT dela reposatullí
Domnil N. Caragea Vv. din 1783, Maiti 3, si dela
dintr'ambe domniile (tug cu. létil 1783, Noembre 3, si altulti cu. 16trt 1792,
Ianuarti 20). In aceeao. i Vodg a data; decretti i pentru cele 4 scaune din
ObilescI (Ilfovil), privilegiti de la Caragea (1783, Noembre 3), si dela M. §utu
(1792, Ianuaril 21. (Cod. XXIII, fila 111, verso).
Asemenea, in aceeasI di (20 Iulie 1793), Moruzi acordit voTe de sboru la
Dttmineca Tema, o gpfémanit, ca ()boat de Tite, cu drepturile de mal susti.
Ca pitad il de la 20 Iulie 1793, Al. Moruzi recun6sce privilegiul acordatu luI
Vist. BrAncovénu, de Ipsilantg ('1777 Decembre) si de Caragea Vv. din 1783 si
de Mihaiti-Vodg, Sutulu din 1783, 1_Toembre 30, din 1792, Ghenarti 20, de a
se face WO lunea la mosia sa ObilescI. VamesiI sg n'aIbg a face nimicti cu
acestil térgil efiindti nou», netrecutti In catalogulu loru, iar orT-ce venith s'arti
aduna dela acestrt têrgil i oboru, sg fag a'lu loa numitulti bolera;, strtpanulii
mosieT.
In aceeast qi (20 Julio 1793), Al. Moruzi recunósce luI Vist. Brâncov6nu
dreptul de a avé la mosia sa Gggenii (Saac), 7 scartne de carne seutite, din
cart 4 sunt de la domnia anteri6rg (Mihaiti-Vodrt Sutulti, 1792, Ghenarti 20),
iaril 3 scaune din 5 ce all avutu In BucurescI, ande remad ti numaT dour3.
Cod. XXIII, fila 112, verso.

ISTORIA FLOMINILORO 467
Domnitoruld se arétä buna si catre flit boieriloru, In favérea
parintilord lora, precum se páte vedé din urmétoruld act:
Scris6re catre Stolniculti Brailoin, din 27 Aprilil 1794, prin care Vodr.
li vestesce, csa a filcutti pe fluid aceluia, Cornit4, Paharnicti epentru parigoria
bkrinetelorti, Stoln. Ionitg BrEloin si la rugiíciunea barnuluT i In vedere
cu slujbele lui tbine-voimti Domnia mea a se everghetisi». VocItt nu are InambiT
vorti corespunde la «Domnesculti nostru libov, ce avemu catre
supusil ceT credincio§I... i WI va da si pä'tintescY inv6tatarI de a'1" indoi
Imrnulti osirdia i credinta la Domnescile slujbe.,
Cod. XXIII. Ella 237 verso.
Dar eraa i boieri In oposiOune cu Domnuld. Cum era WI multämésca
pe tot'? In Divan(' locurile eraa limitate i cu tóte acestea
de multe orl la sfatd chierna si din bivi, ea sä le arete consideratiune.
DécäCaimacamia Craiovei, Moruzi o incredinta mal mult la Greet,
postuld onorifica de Band Ha reserva la boTerit roman'. In contra
deprinderilora Domnilord Greci, arna vOuttt la Moruzi Vistiernict boteri
paméntem, alternandu-se cu nume greceset. Spatäria, ce'l dreptuld,
nu fu mutt timpil inutit de Ianache VAcarescu si a fost ocupata de
preferinta de Dimitrie Manu.
LIU compositittnea DivanuluI de la 1 Iulie 1796, adica cu aprépe
2 lum inainte de mazilie: Ienache Vacarescu vel Band, Manolache
Filipescu vel Vornica de Ora de sus, Radu Golescu vel Vornicu de
téra de jos, Dimitrie Manu vel Spat., Const. Caragea, vel Hatmana,
Scarlat.(' Ghica vel Vist., Const. Filipescu vel Logof. de téra de sus,
Isac Ralet vel Logof. ile Ora de jos, Lucache vel Post., apot Vornicit
Const. *tirbeia, Um(' Damaris i Iéna Florescu, Vornicu ald
Din boeril maI micl sa citarnd pe Andonie (Fotino) vel Comisu, si pe
Const. Campinénu, vol Paharnica. Cluceruld Dumitrache, autorulu
istoriei r'ésboiului ruso-turca de la 1769-1775, la data acésta este mort
precum din anteriére acte ama v&-Juta.
Iatä sigiliula DomnitoruluT, asia cum era aplicata si sub Divanuld
acesta :
Sigilin octogon ros.
Inscriptiunea AL. CS.
MR. -VV.
1793
(Dupé documentulii No. 06 din Pachet. XX de la Academie).

468 V. A. t.TREcinit
Intre bolera' din opesitiune, se envine sd amintimn pe Dimitrie
Fillcoianu, eare i sub Domnit anteriori a fost untt. adev'ératil afrondeur».
Acesta este tina coma de carte, e traducaoruln operei «Pravoslavnica
ltavetitlurav tipa.ritii. la Ducuresci la 4794.
vol Cluceruln Dumitrache F5.1coianu, nu era Idcmal oposantu
de principiT, ci avèntln cunoscinlä de meritele sale, linea sá. ajungä la
demnitgi de Divanu §i de ad i rèsvratiri de tot feliani pii.ná ce la 1
Augustit 1705, Al. Moruzi llü surghiuriesce la tan5stirea Tismana
ridicá. 'Ate privileghiile de scutelnicT, etc.1
E probaban cá. Ftilcoianu äcea opositiune ajutatti §i de partisanii
ce'l re.mAseserrt in lérä de la Domnia anteriòrä luiAlexandruIpsilante.
Orr-cat detnisionase de bunä-vole din Domnie, linea lusa sä se mal
intalnéseä ca ea, i e probaban cä agita pe unil boaeri din lérä.. Acésta
ne explica exilarea lui din Constantinopole la insula Rodos. 2 In térii
Ipsilante poseda motiii, care numar in Februarn 1794 le vinde.3
Acéstá vén(lare de mo*ir nu putea sil fi displiicutd lui Motuzi,
caci prin ea i se Oreo. ca Ipsilante se departézá maI trua de Ora
M'un tenéscIt.
Mar traia Incil in léra RomAnéscil i Dòmna reposaLului
l. Pitacil catre vel Vistiera din 1 Augusta 1795
muele Domnesci sunt pentru aceT carI ail slujitrt i slujescti
carI sunt ce credintli i supunere atre Domnil, iar nu si pentru aceia carT
Impotriva datoriel, supunereT si a credinteT lorti, s'artt parta In netrebnicie
si In socotelT zadarnice, precum s'au atlatil acestil netrebnicli Dumitrache
Fillcoianii de la Urziceni, carele dttp6 ce s'art pedepsitli si de clitre cet maI
Inaintea nóstr fratT. Doma, tot nedobAndindt1 milite i neviindrt In cunoscintrt,
s'ail obrliznicitil i acum pentru dobandittl pofta ha, la care nu esto
vrednicil a se aridica, adidi In cinalil velitilorti boTerT, carel dupli Tina luT
s'ati %cata surghium la monristirea Tismana; decI îT poruncimil Domnia mea
ea si scutelnicil si. alto veri-ce milut Domnéscrt va fi avèndil 'turnada Durnitrache
FAlcoianu, la Visteria DomnieT mole, sil o ritlicT i sil scot1 din catastiltulti
Visteriei ori-ce Implirrásire de milá ce tal avutil panit acum, do care
sit fie lipsitti.
Cod. XXIX, fila 102.
Le Prince Alexandre Ipsilanti ci-devant hospodar de Valachie, demeurant à sa
maison de campagne à Thérapia, vient d'etre exile à l'Ile de Rhodes. ScrisOre de la Cons
tantinopole Frimaire an 2. Hurmuzachi, pag. 96.
Moruzi InsilrcinézA pe starostele de negutitoff, ca 85. vêrajg prin mezatil,
dupg cererea cfratehn Alexandru. Ipsilante,, moside ha: Goga, 131/2 muntT din
Prahova, satulti Comarnicil, afarlí de 1/4 parte care este a mônrtstireT Coltea,
Manasia din Ialomita si 3 va de la Silrata. 1794, Februaril 18.
Cod. XXIII, tila 206 verso

ISTORIA ROMINILORÙ 469
Mateï-Vodd Ghica;i dar familia acestuI Dormid, care domnise Cu 40
de anl in urmä, nu mal era pericul6s1 pentru Moruzi. De la 1768 niel
und Ghica nu mal sträbdtuse la trond, §i odraslele GhiculescI se mul,
tdméd. acum sd fie simpli boierl de Divand, precum era la 1796 Scarlatu
Ghica, mare Vist. ald luI Moruzi.
Nu putemu urmdri tdte luptele opositiunei boieresci contra lui
Moruzi. De ele vomu mai vorbi mai la vale. Dealtmintrelea niel nu
ele ild restárnd din Domnie, precum mai departe voind vedea.,
Dar sd ne ocupdmil acum ceva mai de aprépe de boíerime. S'a
sustinutú de unif, cd mijloculd de impilare alu tdrilorit Rorndne sub
Fanariotl, a fost arendarea iraturiloru, adich a veniturilord publico
Domnesci, la posderia de Grecl ce aducéu DomniI Cu dAn§ii din
Constantinopole. Admitemd acésta pentru multe Domnii, dar sub Al.
Mor uzi gdsimd multe intreprinderi de iraturT luate in arendä de boieril
pdmèntenI. A§Ta, véclurdind intreprinderea pqteloru, In numele uneI
asociatiunl nundir6se de boIerl R.ometni; tot a§l'a Isac Ralet i Radu
Golescu ad luatu Intreprinderi de vindricid etc. 3 Amenunte se potd
afta ca prisos la Cap. Finantelord din tom. VI.
Despre moralitatea i deteptaciunea clasei boYeresci, lectoruld
nostru a pututd lua directe informatiunI din cele ce precedr,..
Din tinapuld ultimelord ocupatiunI Austro-RusescI, boIerimea
contractase deprinderi putind proprii a. 'i releva deVeptaciunea
onestitatea. Petrecerile de nopti Intregi cu joeulí de edili se inmultiserd
peste sémd. Caiafeturile, sindrofiile, cdrtile, jocuiile la norocu, 4
Din und pitacd catre val Vorniculd Manolache Brdncovénu, de la 23 Iunie 1793,
se vede, a la data acésta trdia Démna rèposatulul Mateid Vodd Ghica; dOnsa reclaintinda
5500 taleri de la Mitropolie ca clironómi acdstA biseria a Mitropolitului Cosma, aceld
banl fiindd aï r6posatulul beizadea Nicolae, fiuld numiteI Démne. (Cod. XXIII fila 89).
La 8 Februard 1794, a surghiunitd la Cernica pe fiuld lul Matraca. (Cod. XXIII,
fila 204).
La 10 Februard 1794, a surghiunitd la Snagovd pe Christodor Niculescu. (Cod. XXIII,
fila 204 verso).
Cod. XXVIII, scara 7, fila 15 verso.
Jocurile de norocu mal alesd naprast6cele les cl6s", ajungti a se Intinde inteatatd
incát Insul Vodd se simte obligatd, In douè rendurI, a ordona impedicarea loru, cacf
acumd §i tdranil navildd cerco noroculti, percId §1 ultimuld banü din pungi;
Publicalii la t6te Metete (lspravniel) i la Caimacami vi la Spataru
§i Aga, din, 5 Iunie 1793,
aiind.cii a venial la audulii DomnieY mele, cumca, pe alocarea, atatil pe
la orase, cat i prin targurile i balciurile co se facu, s'aril fi isvoditti nisco
inselatorT jucauqi, cari, se Oca in. bani eu ndprastòee §i cu carel, (?) in§elandu
pe col mal" mulff prin maglisitórele lora jocuri, i cu acésta se intinde o safado
si stingere pênti i la ceI prostl teranY, caVf vèndt1 vitelo i prapadescu baria

470 V. A. TJRECHIX.
erail preocupatiunile boIerimei ; ale jupaneselord : preamblarile la
livedea Domnésca, la SI. Elefterie, la fantana Beizadelelora, la
mella luï Mavrogheni, la 'acula dela Ferasträil Intalnirile cu
«niutunachIp de tóla apa ; amorurile, scandalurile. Lucrad serióse de
la acia stratu sociald ? Vomil observa ca pe candil Alexandru Wcarescu
era scriitoruld eroticil i §i canta iubitelora sale :
«De nu mg crecji pe mine,
«Intrébil pe orl-cine
Ǥi ve cji ctit plitimesce
aUng sufletil ce iubesce»...
boieri de mana a II-a ca Glucemia Dumitrache i Dumitru rálcoianu,
ei singuri se ocupaa Cu lucrarl mai seri6se, Cu scriere de istorie, cu
traducen l de clirtl bisericescl, etc. O nota glumétti in studiuld despre
boYeri, ne (Abra Judeceitorulü de Departamentft, Pitarulil Perticari.
Acesta este primuld nume in lstoria misticismulul §i a spiritismului
la noI. In intelegere cu duhurile, Pitaruld Perticari «se trua la tema'
cirea celo. viitére». Se vede insd, cä predicerile pentru Domnie ail
displacut lui Moruzi, de óre-ce dete urmatorula glumeta pitacd :
aiind-cg Pitarul Perticari se trudesce la tálmilcirea de cele viitóre çi flind-cg
aicT In Bucuresci nuy piSte av6 odihna de a puté urma lucrarea acesteT trebT
la jocurile acelea ; dod d6r, una ca ac6sta, dupg datoria ce aveti a ingriji
pentru obvt6sca bung petrecere, ce o rivnimg, Domnia mea, cu deosebire, maT
presusil decgt túte a se afla pururea Intre totT, se cgc16 mai Antgiil D-v6strii
sil o fi d'ata, ca sri o zalicnitY, ca unil lucru de stricIciune, ce aduce stingere
la multi; pentru care iatg v poruncimg stravnicil, sil aveti a face cercetare
inteadinsii la ac6sta, vi pe sub cumpgth vi de fatg, vi de so va fi aflfindil unde-
Tavi acestg felil de invelatori, negrevitil sg '1 isgonii, cu Ora striimicia, a nu
se maT afla de acumil inainte vi s'A avemil féspansil de primirea poruncei
de urmarea ce atT Cod. XXIII, fila 73 verso.
repetitil acest ordin ci in 21 Augnstil 1795. (Cod. XXIX, tila
107, verso).
Pitacil la vel Spiltarti vi la Caimacamil, din 29 Martie 1790, ca sg opréseg
unil jocil «ce unii pe afarg ail scosil, ce'lil numescil caizoin, (?) cu care MOFA'
siirgcescil pe multi, lasandri tréba i chiverniséla bru i petrecènduli vremea
inteacéstil netrebnicie, de se siirgeesch». Domnitorulg ordong sg lips6seit cu totulil
acéstg netrebnicie, cg altmintrelea cf6rte ne vomil turbara asuprg-ti». CipitaniT
de margine ci zapciff din Val sg bage in legiituri pe ea' ce Toril afla ca asemenea
vi s'el trgmitg in pazg la Domnie, ca sil fie pedepsiti.
Cod. XXIX, lita 165.
Ve4I manuscriptnlù din Biblioteca centran., No. 67, din 1796.

ISTORIA ROMINILORtY 471
mal ca silinli, ca isihia ce'I trebue i fr precurmare, mal vértosli avénda si
tréba judecabrieT ; de aceea dar se trämite la mänästirea Délulal ot. judetulti
Dfimbovita, ande, odihnindu-se, sä p6ta hiera tréba acésta mal bine. Deci,
volnicimä pe , s ridice pe Perticari, saIti ducrt la numita monastire,
unde sá' faca teslim la Egumenulrt Delénulti, ca Sli '15 puna in launtrulli
m6nastireY, de la carele s aducli adeverinta cuma priirnitií i ettnd niel
acolo va avé odihna de ay put6 hiera tréba acésta, lili yunta tritnite la
vre-unulti din ostr6vele mara, unde acolo Rinda inconjuratil de apele mara,
Mil de alta supérare va puté hiera tréba acésta ca tóta isihia. 1794, Febr. 5» .1
Vol Logof.
Cod. XXIII, fila 203.
Familia boerésa era f6rte M'Abad in arma invasiunilord rusesci
nemtescl. Procese destule de divortd, scandalurl pe tótd cliva. Oricare
aventurarti streinil trecea prin térd, bunti-Ore und Comte d'Antraigues,
2 se all§a Cu inlesnire de amantd art, cebra mai insemnate
dame Romdne. A§ia, printesa Alexandrina Ghica era in fruntea listei
acestui Don Juan. D'Antraigues o allá la Constantinopole, aceld Paris
ald bolerimel nóstre, din secolulu §i devine, dup'é cum
insu§i spune: ffsigisbé en titre» ald ei. DescripLiunea ce acestd vagabona'
isteVii i spiond politicu face despre acéstd representantà a
boieròicei mar" Romdne, se potrivesce la cele mal multe din ele.
Vorbindd frantuzesce de minune, mal bine ca grecesce, plAcèndu-1 sg,
auçiit cetindil carli in liinba luI Rousseauamiculd lui d'Antraiguesera
afrumdsd i onestei, selon la formule de Brantome». Ce se p6te
Oice de onestitatea vëduveT liare 30-35 de ani, care spre a merge
cAtre Polonia, cdlëtoresce impreana cu amantar' ei, dealungulu tèref
romanesci, ande o rudd a sa este in Divanuld lui Moruzi, §i dealunguld
Moldovel, unde familia Ghica avea und sfintd martiru ala' patriotis_
malui? 4 Adeveratd, cd ac6std femee nu era de origind romdriä, ci din
In 7 Aprilil 1794 a fostti liberatti dela m6tastirea Délu. (Fila 231 verso).
Cine era acestil d'Antraigues ? Bonaparte l'a tratatfi mal tArdifi de Passon" §i
de insolenta, iar In jurultt luI Ludovicti allí XVIII, dupé ce se bucurase de absoluta
lncredere, fu chiAmatti la flete des dr6les4. Austriaculti Thugut lid califica de coquin
fieffé"; In Rusia Golovkin a vklutù' In ehl un intrigant déhonté" iar Razumowski lid scie :
le plus mauvais sujet qui existe sur le globe". VedI opera »Un agent secret sous la
révolution et l'Empire..." par Leonce Pingaud. 1 vol. 8', Paris 1893).
Alexandrina sétt Roxanda Ghica era sotia fostuluI Domnti Alexandru Ghica, Intre
1766-1768.
CAl'étorindil cu ama ntuhl el, In fata lume intregl, d'Antraigues povestesce, c. Inteo
di nnous mourions o'envie de nous écarter dans le bois et de retrouver dans ces vastes
solitudes, le palais d'Armide ou le bosquet de Julie, mais vainement nous le &sillines,
il fallut y renoncer, le bois étant rempli de voleurs .." Dar onesta principesà, desprinde
de la capil, orl de la genunchl, o panglia §i o atirni pe unti arbore dicénda : iati ofranda
la nimfele loculuL A§.1 fi voitti si le °t'era unti omagitl mal demnfi de ele mais au moins
quelque chose de mol restera dans ce désert" (opulti citatti pag. 24), §i acéstä greca, caro

472 V. A. URECHIÀ
n6ma greca (era o Rizo-Rangabe), dar ca i clénsa ere' multime de
ajupdnese» din Bucuresci i MO, cticI boYerimea iï asigura aparvenirea»
prin cäsätorie ca fete de fanariotl. Aceste dädail tonula in
BucurescI, cum ne-a spus-o i Principele de Ligne, in scrisorile lul
adresate din Ia§i .1i earl reprodusil In una voluma anteriora.
Dar ce sä. insistdmu Inuit asupra moravurilora relaxate ale bolerimel
de la finea secolului aid xvJ lea, cand vat! aceea0 relaxare o
gäsimft §i in societatea mal de jos din ora§ele ambelora ten RomAne?
De ce néma erait eceletnicele» de prin cAreiumf, pc call Al. Moruzi
le scòte in vr'o cloud fendurY din ora§e, in interesula sanèTätei publice
Cum se esplicà pitacula, luI, ca niel chiar familia (femeea
fete19) negulitoruluI, sä nu locuéscä langa carciuma luï? Ce intelesti
are urmatorula pitaca aid Domnitoruluí, oprinda abuzula de spoell
cu sulimana, abuz comuna la tate femeile din societatea romAnd
Pilacii la Mitropolitulii, din 26 Maiii 179e.
off-ce lucru vátrinfalorti, care aduce striciiciune la trupti §i la
care pricinuesce deftiimare, nu este cu cale a se trece ea vederea,
Intro care este qi sulimanulti, care se pune pe chipuff, nu nunuff la trupil (16.
striciiciune, ci i Ja suilet4 di t neprimitil fiindti biserica, poruncimil
dar, ca dupé. primirea DomnesculuT nostru pitacil, s chianif preotil duhovnicY
din WI politia, spre a'T 1ndatori, s dée dulovnicescl Inv'étiltuff i IndemnArY
fieq-areia de a face parlisire de acestti lucra vAtilmgtoril, cì este o *ere de
pod6bil, de§értg, care nu este de nicI unü folosìi Mr' de numaT viltgmare §i
trupuliff i sufletuld.» 2
Dar inlesnirea ca care fetele de negutitoff i adese din popora,
ealcä simtuln pudarei i sunt gata ca sora de la monästire» din
balada ltu Alexandri, sä urmeze in ora§u, ca §i in codru, pe Inplätor ?...
dadea pilda rea jupiineselorti din Bucurescl §i IaT, calatorind avet In aceasI careta p6te,
langa amantula el i pe duhovnicieu et, mal de haz decal Carol aid VII-lea ala Franciei,
care ducea cu sine la aste ,maltresse en tate et confesseur en queue.' InsusI agentula
frances, Emille Gaudin, scrie din Bucurescl, despre societatea acésta, in 31 Marta 1796,
ate Décorches: je ne laisserai pas ma femtne dans cette vine, où ragne un luxe effréné,
oa la vertu est pour ainsi dire inconnue, où la débauche domine dans presque tous les
cceurs, où l'occupation la p'us habituelle des hommes et des femmes est le jeu, et j'irai
la &poser à Smyrne chez ses oncles, ou du moins auprès d'eux."
1. Pitacii la Spataril i Epistatulil AgieT, din 10 Iunie 1796, ca pe téte
celetnicele de la túto ctirciumele din Bucuresef, dupé nizamulil din anulti treed,
sa le sccita din BucurescY i sA nu fie libere a se maf intórce. Zapciulil care
va liísa vre-o celetnicii la vre-o cârcitimit, va fi pedepsitti ca biltaiä la tiilpT.
Cod. XXIX. fila 197 verso,
',Z. Cod. XXIX, ftla 191,

ISTORIA ROMINILORt 473
Procesele pentru necinstire sunt numai cu Indoituld scopii séd
de a pune mdna pe und barbatd. cu cucunie, sé d de a smulge de
la eld bani §i lucruri cu carI constitue fata, care s'a ldsatil a fi
necinstitä, o zestre bunti, cu care apoI cwmpere untl barbad
d'IN)" gustuld ei. A se impäca prin banI cu in§eldtoruld este, pe la
1790-1800, luau care nu isbesce mal intru nimicu simtuld moralit
A*Ia Nicolae Stanciu Margelaruld ié fata Voichl Chitescu §i fuge cu
Vodä ordonä urrndrirea necinstitorulm ; eld este prinsd i arestatd....
dar mama fetel vine i aduce lui Al. Moruzi urmätÒrea
Prea Inediate Dcimne,
Luminate Dótame, pentru pricina ce amti avutti ca Nicolae Stanciu,
mi-ati btatli fata §i fugindil ca d'asa, art ciquttl In faptele curvieï, vest sci
Miria ta, cii m'amti Impiicatil ca dênsuli, 1nsi ca acestti a§odänf6ntri, prin
zapisti: sil fie elisi de acum Inainte feteI mete în locu de pcirintc, sä o miírite,
sii o Inzestreze dupli 6menI de cinste, de potriva nóstri ; iar când nu se va
tima dupi legitura zapisula, atund supue judecata a fi urmitorti. 31s6
rogil illärie1 tale, si fie luminati porunci a se slobo4i &d'O cauto de chiverniséla
sa ; §i ce va fi mila Mirla tale. 1793, Oct. 6.
Róba Mida tale, Voica Chitésca de aja
Ce putea sä facd Vodd? iatä cum resolvd afacerea:
Io Alccsandru Costandinfi Moruzi Vvd.
De vreme ce Nicolae Stanciu alt davagiu n'are, poruncimii dar ca pentru
ortarea vinovitid ltit, si d6e talen f 500 la cutia milostenie1 de ob§te, §i a§Ia
sä se slob60. 1793, Octombre 7. 1
chiar judecata reduce afacerea une necinstiri de fald,
la plata. Metropolituld Gregorie, altd-datd, sub Domnia lui
Vodä. utu, 2 condamnase pe Cocorea, Ispravniculd de Därmancsci,sä
dée fetei necinstite de eId, 40 talen i douò &U' de fènu t Norocu
ci fata, care n'a voitd sil priméscä acestil te3rgd, gäsi apoi pe N. Mavrogbeni,
care'i cunund cu sila, eld insu§i Hindu nunu, pe Cocorea cu
Cod. XXIII, fila 158 verso.
Cod. XXVII, scara 14, fila 5 verso. Se pota ceti curi6se procese pentru stricare
de feziorie §i In Cod. XXXI scara 1, fila 29 verso, din 1795 §i scara 8 fila 48, 1796, (acela§I
Cod.) ; asemene Cod. XXX fila 77. Aci fata Maria a PostelniceluluI Toma, cere de barbatfi
pe Zamfitii bra§ovénu, care a necinstit-o, orl faca zestre, ca nu vrea s'o ié una omil
cinstitfi de n'o avea zestre mai mare ; §i In adeve'ra I§l §i presinti f6ie de zestre In fruntea
careia declara, ca lucrurile §i banil sunt de la parintl i ca§tigati cu munca ei! (Ve41 actele
In tom. VI). Ve41 de asemenea Cod, XXX fila 136? din 10 Mai0 1796; asemenea la fila 147
(Vegi tom. VI).

474 V. A. URECHIX.
biatä Marie. Ce folosii! reactiunea politicà care urmä DomnieI luI
Mavrogheni, gäsi mijlocil de a se intinde si la procese ca cela alu Jul
Cocorea! Acesta dovedi, cg. a läsatti de mult pe Maria, cu una copilii
pentru cii cu deasila fusese cäsätoritu de Mavrogheni i noua judecatä.
a Mitropolitului desticu acéstä, asä'torie, condamnAndii Insä pe Don
Juan sä pltitésc6 Mariel talerl 200, ea ea sä pästreze copilulft. Norocil
cii Domnitorulii indignatil mal' adause resolutiune, pe anaroraoa Mitropolitulul
din 9 Augustil 1794, oca Cocorea sä fie datoru a
cheltuiala brAnei de cAnd a läsat-o si pAna acum», adecä' de 8 ani de
dile.
Una casil de despärtenie, In care Mitropolitulti dete o sentintä
mult mal moraI5, este acelii ah.% cererel de despärtire alu
cutä Präscovénca, de sotuld el Gh. Jianu, biv. vol Medelniceri, arkAnd
ea e nebunu si se teme sä n'o omerre. Mitropolitulti, probAndu c`a
nebunia nu o avea inainte de cununie, nu acordä despiirtirea, ci numal
separatiunea de locuintä. 2
Clern1A. In definitiva, ce se patea cere de la o societate, din respectulii
moralit6tel, care avea ca condaatori spirituall preoti ignoranti,
intratI in bisericii prin simonie si in contra arora Alex. Moruzi a
fost silitu sii iée rasurl represive? Cumcä Domnitorulu intelegea ca
educatiunea poporului este a se astepta in primulu locil de la Religiune,
pòte proba urmätorulii actil din 29 Octombre 1794. Al. Moruzi
arad, ea a infiintatil Episcopia cea nou'e de la Argesil, numai Cu scopulti
de a moralisa poporulu din juclet,ele date pe sétna acelei Episcopii.
Tau a. insusI actulu, prin care Domnitorulti imputa noulm Episcopucà
n'a intelesil scopulu fundatianeI si-i ordond ca sä re'nduiascii vre-unu
preotii, dascAlii cu procopsélä de inv'etäturä in limbd rorminéseä, s5,
predice moralitatea si sä nu mal numésca protopopl pe cei ce dall
mal multe parale.
dubitorule de Dumneleii, Sfintia ta, párinte Episcópe al Sfinted EpiscopiI
Argesulu, chis Iosif il, sgalate ! ItY facemil Domnia mea in scire, cil din multo
adese pricinï de vinovgtif i fapte netrebnice, ce se int6mplä' intre locuitoriI
do acia din partea loculuI a acelorti done judete, mal vôrtosil allí ArgesuluT
hotiï, uciderl si morti ; vedemil cii locuitoriI acia firea loril,
s'ati niirivitti spre cele tele i petrecil pururea in fapte nocuvi6se, unde
preota si protopopii: lord se vede oil, fijad prosti i filr'de inv6triturg, nu
Ved' documentele In *tom. VI.
VeclI documentuld In tom. VI.

ISTORIA ROMANILORt 475
niel vrednicia, niel purtarea aceea de grip.' a le face maT 'antéla pildK ea vietuirea
bru i a le da apoI Inv6taturile preotescY, 'ea dela dèn0Y sa se Inv*
srt se indemne spre cele bune, a petrece viata curata qi a avé In gandulti
lorti teniere do Durnnedeti, ca sit se ferésca de fapte rele. i a0a se inté`mpla
atatea i atatea hotiY, uciderY, gazde de hotT i primitorT de lucran f rele; pentru
uncle ca acestea dar, arma socotita Domnia mea, di este de trebuintit i cu cale
a se face o Episcopie aciea la Argefu, 0 de aceea anzu i orênduitú pe Sflntia
ta, pcistora bisericesca locuitorilorü acelora, in mijloculu loru i aprcipe de den0i,
ca sei se adape adesea de invétéiturl bisericesci i sei indrepteze viata lora,
uncle lam di nu suntemti la indoiala cumca Sfintia ta veT fi grijindil de
acéstii datorinta, §i te vel fi silindti antéiti cu paradigma SfintieT tale 0 apoT
cu. InvNaturile arhieresd i cu porund catre preoff qi protopopY, spre a se
face §i eT pilclit maT ante'iti cu vietuirea lorti §i a da bunele inviitaturI duhovnicescI
noroduluY, ca sit petrécit viata curatil, feritY de fapte netrebnice §i de
hritnindu-se cu drepta mum* fär'de a rivni ca sit se folosésa de agoniselY
nedrepte 9i farkle a se abate la alte caT rele i netrebnica ; dar cu tdte
acestea, poruncirnti Domnia mea sa nu lipsescT Sfintia ta, atata aciea la Sfinta
Episcopie a face pururea Inv4titurT i bune IndemnarY noroduluI, de a se Indrepta
la cala cea bung, cat 0 afara in améndouii judetele, sit or4induTescI
vre-unu preotu, dascalu cu procopsélei de inv4citurci in bimba romazzéscei, ca
sit Invete i sa vestesca' pe la sfintele bisericT i piitutindenea, &Are toff cuvèntula
luY Dumnedeti, povëtuindu-i i Indemnandu-i spre cele bune, iar maY
vértosti pentru protopopY, nadajduinda Domnia mea, crt socotinda Sfintia ta
mal mullú folosulu suftetului i alu datoriel pcistoreseti, de cat interesulu celuia
ce ara da mai multa, vei réndui la protopopie cimerti ale, (Mimi cu min te,
cu sciinta de invateituril i cinstiti, cari cu viata lora sá dée pilda norodului
srt fie destolnicT a da locuitorilorti invelaturile cele de trebuinta dultovnicescI,
cu euvinte dulci spre a Indupleca qi a trage inimile lorrt la ascultare
care acésta o 0 ceremil 0 o poruncimti Domnia mea, ca di o urmeze Sfintia,
ta negre0t, la alegerea de protopopY, ca prin silinta §i bunti ostirdia SfintieT
tale, atatit partea bisericésca a o face terbie, cat §i pe locuitoriT eel r6i obicTnuiff
i n'araviti. sit 'T desvetT, spre a 'qi indrepta firea lorti i a se parasi do
netrebniciT 0 de pornirT In urmarT 0 In fapte necuvi6se ; de care sa avemu
qi féspunsult1 SfintieT tale pentru acésta. i fiT Sfintia ta sanetosil. 1794
Octombre 29.
Deconsiderarea bisericei resulta din simonie, energicu combdtutii
prin actele ce amii adusii la cap. Disericei. S'ad gAsitti i indiviqi
earl, negäsindd ca ce WO pldtéscd darulu, s'ati facutu diaconii
§i preotd, cu dela sine putere, ha *i dubovnicd. Asja a fostd Grämdticuld
Vasile Nutulii din Ducuresci, care nu numai ca a pusil epatrafird

476 V. A. URECHIX
de diacond i apol de popa, dar inca a si inspeciatd biserici din judete,
gsindù mijloca de a face parale cum facéd protopopii. Domnitoruld
pedepsi pe acestil popa nepopä. cu 100 toiage la talpf i apoI, la 24
Martie 1795, ila trimise i surghiumd la monastirea Caldärusanl.
Spirituld de ireligiositate nu se märginesce intru a se face popa
tara hirotonie, ci si in spargeri de biserici, cum s'ad intèmplatd mal
multe cazuri.1
Cu téta acésia ireligiositate, apelurile la biserica pentru a implora
ajutoruld divina, in dilele de calamitati, pentru a cere incetare de
seceta, de epidemii in émenl, ha si in vite, 2 sunt férte frequente,
si din parten lui Moruzi denotézä intelegerea ce avé de insemnatatea
religiunel ca factord educativa', nationald si de guvernaménta.
Acésta apreciare a rolulul religiunel lasä libera cale lui Moruzi,
In protectiunea de acordatil nu numai culteloru stréine, precum
vä4urama, ci i mäsurilord de luatu pentru administrarea bisericeI
pilméntene. Asia avenid de a aminti mésurile mate pentru a opri exploatarea
möndstirilord romAnesel de catre greci. In hrisovuld monasarel
Sarindari (care e probabild ca la aparitiunea acestul voluma nu
va mal exista), Divanuld térel i Donmitorula Oica, ca Domni
Mitropoliti ce ad statutil dupe vreml, cari n'aü fost pamênteni f
doritori de térci, aù inchinat mJn'dstirile prin tgri strane». Moruzi
si cu sfatula temo hotäresca, eh' acea inchind ciune a lorft s'd nu se
tina in sémii, ci set" fie iard0 naíncistirele precum le-au wçlatft
ctitorii, slobode ,pe sérna terei".8(i Moruzi era fanariotu-grecd1). Tot
asemenea ca energie ja mesurl pentru starpirea simoniel la hirotonii.
Din alt punctu de vedere adreséza catre Spatarula Ienache Vacarescu
urmatoruld
Ne-amti Insciintatii Dornnia mea, &A unii din alugilif fär'de adeverinta
MitropolituluT i fär'de revagulti Spätärid Yesti din Bucuresd de ámblä, Incunjutindu-se
in cóce gi In colea prin t6rri, i inträ In Bucuresd nesciutY, fär'do
1. Vedf Cod. XXX, fila 76 verso.
2. Pitacii la Illitropolitu, din 8 Augusta 1793.
Vedèndu b6la vitelorti i seceta de care pritimesce pánulittulti terd, A lex.
ordoná Mitropolitului, sit &te porund catre protopopI de obgte i preotil"
de afarä sit facil Maui' i osfegtanil In bisericï gi pe dará, la locuri cuviinci6se.
Yodä arätä, cä a ordonatu i Ispravniciloril srt asiste la aceste rugaciunI
acesta o mijloculd care ca adeväratti i fär'de indo6lä imbländesce pe
Dumnetjeti, spre norudulil s'él a se Intórce ca milostivire, spre a adilpa
tutti cu pl6e gi a feri pe 6menI i vitelo lorli de bólä.
3. Vecii actulti in tom. VI.

niel o dovada la mana». Domnitorulti ordona, ca off-ce calmara sa Be opritil
de a intra orl do a l'e§i pe la strajilo °mula, far'de adoverinta MitropolituluT
far'do févasulti SpritarieT, iar acesta róva0 sui nu se (1('o dedil dripli ce
cal (lamia va fi obtinutti voia 01T-ce capitana s6a stritjarti nn
va pazi nizamulti acesta, farte so va pedepsi. 1794, 'Rimara, 46. (Cod. XXIII,
fila 194, verso).
Vel Logof.
Calugaril grecI, chiar i arhierell, sunt egalmente opriff de a
intra In 16rä, (Irá yola Domnitorului si a Mitropolitului, precum rezultt
din urmätorulil
Carte a VladichiT Cervin6, do slobocjenia co are, a veni aicï In prunóntulti
fe're'f, ciind va av6 trebuinta.
Zomb. Vlahscoo. Fiind-ca Sfintia sa Parintele Cervind faca rugticiune
Domniesí mole, de a av6 voie, la o mare trebuinta, ctind va vr6 s'a vio dincace
In pamfintula t'óresi, sit alba sloboqonie ; caro rugaciune fiinda priimita DomnioT
molo, fi detomil ae6sta Domn6sca nastril carto, prin caro s'A aibrt tútti acósta
slobotienie. Insti cand va veni 011a la Daia, s6ti in dreptul acestia loca,
rinde se Tfl int6mpla, sa faca mal antóiti scire Domnia Indo si P. S. Salo Par.
Mitropolitulti, Upó" orênduóluí, cu cerero do a pofti a veni mal In launtru;
pentru caro porunchna Domnia mea, vouó capitanilorti de marginl, sil fitt
sciintatT, ca i data de catre Domnia mea ac6sta slobotjenie.-1793, Oct. 9.
Cod XXIII, fila 158.
De alta parte Moruzi recornamli huna primire in juelete a Episcoputuf
catoliciloril, vizitandri, bisericile cultului s'ea.
Acésii recomandatiune si, In genere, folosintele ce a acordatu
culteloril strëine, nu vré sil (licà cit aproba proselitismil din partea
loru. Acestil proselitismil de-abia li aprobá. pentru Biscrica ortodoxii,
si inca nu Irá rezerve. Asia, dacá. ferneief Maria, botezatil din legea,
4. Carte din 1 lidie 1793, la mana Episcoptilui catolicu (Franciscanu),
catre toti Ispravnicii:
aiind-crt Episcopulti Catolicilorri i provincialula (provinlérttla) Francicaniloril
dol pateri Franciscan'f, ati a merge pe la manastirile sólo, carT sunt la
T6rgovisce, la Climpu-lungti si la Itamnicii, pentru trebile lorti, vui port.-Indina
Domnia mea, ca sa fe' fie sciriff i cunoscuff, atta' pentru a fi slobodi i nesuptiratT
la mergere si la Intórcerea lora, c'at i pentru a fi diafendifsiff i ocrofifí
do niscaYva 6merd röl, avóndu ajutorula D-v6stra dregkorilora la vre-o
intómplare de trebuintii, pentru paza i sigurantia 10111, a caletori fiír'de grije.,
Cod. XXIII, fila 95. verso.
IgTORIA ROMANILORÚ 4//

478 V. A. t.JRgCHIX
evreTasca, lI acorcla unele privilegii, 1 tot eta, la 4 Iulie 4795, pedepsesee
pe una Petra Croitorula cu 100 toiage la talpI i expulzare
peste hotara, pentra cä aa voitil sii creVineze pe una bdiati% de ovrela,
t'ara voia luI deplinä. 2
Vorbindil de proselitisma, sii nu uitama de a aminti una fapta,
care ne areta. cum, §i ca 100 de ani in urmä, fetele néstre de bolera,
sub influenta educatiunel streine, se catolicéü cu inlesnire. Unela din
Baldeen", precum vequramu, abandonanda pe Mavrogheni, emigrasera
in Transilvania. Acolo, [linea Bälacénu, in locil de a sta in contacta
ca Romanil de valtIre, cari pe atunci se gasa% in numdra destul
de huna, se afta in contacta ca Ungun §i Sa51 catolici, care o convinsera
de superioritatea doctrine" lora, §i ea trecu la eatolicisma.
Dupe rezmerip, reinten-sa in Ora Ilinca Baldeenu, regäsinclu-se in
mijlocula ortodoxismului romanescii i indemnata de Mitropolitula
Dositheia, reveni la vechia credinta. Moruzi aprobä acésta aeorda
dela cutie o pensiune de 25 talen i pe luna, la 8 Augusta 1796. 8
Una Pitaca, care aréta deplin punctula de vedere ali lul Moruzi
asupra religiunei, este acela din 6 Februarie 4795, prin care comunica
tuturoril ispravnieiilorti din t6rd pastorala Prelatilora Bisericei, incaviintându
supresiunea postula' mare in interesula sanetat,e1 publice.
In 6 Februarie 1795, Moruzi dii circularg la ispravnicI, clicéndu-le cpentru
lipsa ce ail pricinuitii nerodirea titupuluI pe alocurea, la }trama, locuitorilorti Çerei
cum si pentru greutatea erneI, diluiti porunca Domniei /pele, filc8ndu-se
zuire de catre Prò Sfintitulil Pilrintele Mitropolituí, dimpreung i cu EpiscopiI
Fiind-crt Maria, care din lege ovreiasch" ail trasti la pravoslavnica credintil,
are privileghin, atatil dela ceI-l'altI trecutI fratI Domnl, cAt si dela Domnia
sa, fratelo §utulti, prin cartea ce o vNumri ea lét 1792, Febr. 23,
a scuti o prIivillie si o cfirciumrt, ce este sub a sa privìulie, de furnilritil, de
diminä'ritil, de vamil, de vial' domnescti, de ortulil viitasescrt si de alte angarit
ce santil pe privan si pe ctirciume ; insií praviiliit si carcium'a" dréptii a sea ;
cam si Nica, sotul el, a fi aperatti de rêndulri diijthilorhí, fiind stféinti i sapritatil.
Vodá rettioesce scutirile.-1793, Iunie 22.
Cod. XXIII, fila 97 verso.
«Poruncimii, Domnia mea, copilttlil sil fie slobodti, In voia ,e,41 de va
vré din insusI cugetulti s'O si va cere sil se boteze, va merge de sinesI la P.
Sf. Sa Pitr. Mitropolitult1 si, P. Sf. Sa, cercêndu-lil bisericesce, va face ceea
ce se va didé ; iar nieT preotiT, niel alta cinevasI, sii nu indrlisnésa
boteza frtede eévasulli P. Sf. Sale. lar pentru Petre Croitorulti, ca untilti ce
aflatti pricinuinclìí îne1äciune ca acésta, poruncimil D-tale, vel Spritaril,
sii i se facä certare cu 100 toiage la trtlpI si In urmil surghiunesei peste
botarti In t.tura MoldoveI». (Cod. XXVIII, scara 6, fila 65, verso).
VedI Cod. XXXI, scara 9, fila 19.

cu alft Arbieret' ce s'art Intémplatil aict, de a se da s1obo4enie pe la ce ce
suntli lipsitt de tot de hrana vieteT, ce este orênduitil In postil, ca sll facit
deslegare, pe 61 li se va put6 pllzi viata, iar nu pentru cillearea poruncilorti
bisericesci; iatul, se trimise ac6stit carte a Ifitropolitulut clltre protopopit aceita'
judotll, care primindu-o, sll datt in manll, grijindti i D-v6strit ca s'A fie
intocmat urmlltort povetuiret ce U. se dll».
Mitropolitulll dll. deslegare 9i slobcide locuitorit col lipsift, a m'Anca carne
In postti.
Justitia. In conceptulil omulul de Statil Religiunea este adese maI
nurnaï unil fral pentru poporil. Dar numai acestil frai nu ajunge, ca
sa !Dentina poporuld pe cale de Huiste si de supunere ; dreptatea, egal
impartitd, póte tot asia de rnult ca i religiunea, pentru a molcomi
clasele subalterne. Pentru a face acésta egala indreptätite, se cere ca
nu numal Domnitorulu sit fie justiiaruí dreptd, ci mal alesii functionarir
ce sunt In contaau desa si directa cu poporulu. Apol: necontestabil,
n'au Domniel lui Al. Moruzi functionari abusivi.
Acestia aü fost mal toti pedepsitT, si in moda aspru ciliar, de catre
Al. Moruzi. Numal putea elu pedepsi si pe velitii boteri?
Nedreptätile repetite, suferite de teranl, maI cu sémil de ceI de
peste 011.0, au provocatu une-ori adeverate vendete populare. Asia a
fost casuld ca incendiarea si devastarea, la 28 Iunie 1793, a easei
logofetelulut Stoica, de catre Caracaleni, faptit care insusI Al. Moruzi
o intitul6za «anarhiP».
Tot asemenea Oranif dildéa foca la case si la arillo celoril de la
cari leséri fara dreptate, fie aceia chiar Oran]: ca i dèn.ii. Ac6sta
vendeta, °bien-mita mal cu s6ma peste Oltil, provòeä urmatórele carticirculare
&are locuitorii din cele 5 judete °llene:
5 ciírti slobode la locuitorii din 5 jan* de peste Oltii i alte 5 catre
Ispravnirii judetelort1 si la Caimacainn, din 13 Iulie 1793.
gMolitvelorll v6stre, preotilorti, diaconilorti, i voull prtralabilorti, sindillorrt
tutulorrt locuitoriloril din judetulti
Vodti le spune cll s'a insciintatil, cll unit din loruitorit mllrginaft s'all
obicinuitìi «la o netrebnicie fllrte nesuferiti la aublll Doruniel mele, cit orI
de ají we-o judecatll intre dênii, sllt6nti en sllténtl, ort de vll certatt pentru
vr'o pricinll Infra vol', séti de arétli la cislele satular unulll puterea altitia, prinde
pisma asupra aceluia, i cand glisescll vreme impfirlejitll IT punii focll n6ptea
1. vegi actulti la tom. VI.
ISTORTA ROMANILORII 479

48d V. A. URECHIX
de-Y arde orY casa, orY pivnita ca ce are intr'ksa, orY. fênil, s6ti orY-ce namestie
mal' bunii arti avea, i apol sunt gata a pchni ì juttlimêntil, filed° ilia' o sfiald
si tenter() do Dumneileil. Care pentru ac6stit necuviinciústi faptd s'ail fost datil
portmcd Domn6scil de ol*o, Inca din vremea Domnia sólo riiposatulta N. Veda
Caragoa, ca la orl'-co satil se va Intêmpla fapta ac6sta, sti se supue tot satuld
a pliiti tart paguba pagubasule... Dar fiind-cil ni s'ail fdcutil ardtare, camel uniY
din locuitorli Ina nu s'ail pdrdsitil de ac6std necuviinci6sii faptui, ci i acum o
urmatY, iatil v6 poruncitnti strasnic, ea' se pdrds6scd fe-care de a hrlini In ganduld
gil o faptd ca acésta, crt inteadevdr v6 scriem....» Veda amenintd ca aceettsY
pedépsii pe tot satalti, unde se va da focti, (sal sd se dúo fatrt pe cold ce ail
Indritiznitti a face maI sus numita netrebnicie i se vor pedepsi strasnic de care
Domnia mea. Drept aceea qicenili, ea celd ce are vre-unti necazil s6ti suOrare
de care vecinuld gil, WO arete jaiba la dreglitorti, iar sd nu amble cu fapiti ca
ac6sta...,
Una autoritAlile judeleno trimitéti zapeil sa se amesteee in afacerile
ínuenilorti, adese eraa batuti i isgoni[i ace*IT zapcii. Ca *i
port6reh lui Molière, ace*ti zapcii amblad en luminarea dupe asemene
bdtiii, call in urrnd craft respldtite ea bani, de dare btitdu*Y, precum
in casula urmdtorti :
Unit Mateesil Berendei Postolnicelulti dii zapisti, la 9 Octombre 1797, la
mana luY N6gu, Zapciti la plasa Oltulta-de-jos (Oltti) si la mana lui I6nil slujitorulti,
eprecum sd se scio, cii Intamplandu-se de ail fost pricind cu frate-meti
Nicola°, mud Indrdsnitti de amti bautti atilt pe Neagtt Zapciu, cat i po slujitorti,
lacra faruí orênduialil, pentru care a mea vind vilnd ti mumbasirti, omti Domnescil,
ca ea' muí ridice, sa m6. (Licit la Bucuresci, spro ped6psil, amil eutluttí la pace
atilt ca Logof. Neagu, cat si en slujitorulti. DecY sti nu maY
metí alt4' datil acestd fold do armrirT, de care nf6 legrt printeacestti zapisil ca
isciilitura mea».-1794, Oot. 9.
Acestil zapisd s'ati pdstratti la cantelaria DivanulttY.
Cod. XXVII, scars 27, fila 44.
fi avail Moruzi cela maY mare sim[a de justitie, ce putea
sä facd eld pentru a face sd triumfe dreptatea, intr'o societate unde
hatirulft prinsese vechi räduicinï i cu o organisaliune viliésd, care
facea ca cela mat mica procesii, fie pentru o simplä. injuriiturd, pentru
schioptItarea, prin lovire, a unui cala, pentru nimica, sd aibd pdrtile
recursa pántila Domnd? De ad i neterminabilitatea proceselorti, de aci
ruinarea atatoru sate de mo*nent, urmdrinda vre-und drepta reald
ski fiotivd.
Tot de aci i neincrederea stièinilorû in justi[ia [drel. Una sinnplu

ÍSTOflIA ROMiNILORI1 484
secretara de consulata austriaca, Gaudi, nu se crede asigurata, in
contractula Cu care a inchiriata case, decat dupa ce Voda Moruzi
intaresce, la 12 Aug. 1795, contractual deja intarita de ambii Logofeti
ai Divanului, Scarlata Ghica i*tefana Vacarescu, can aü dispusu
trect-rea contractului in condica Divanulm.
Pe una streina tota§I, care «categorisi» justitia, Voda ila expulsa. 2
Nesiguranta justitiel, ataturea cu dispositiunile tratatulw de la
.5,itovu, da o importanta tot mal mare suditilora. Interventiunea consulului,
in procesele suditilora cu pam6nt( nil, adese chiar cand sudith
n'avéa drt ptate, immultea numerula suditilora scadea pe Una Oiva
increderea chiar a Romanilora in justitia tèrei lora. Acésta neincredere
dete loca la o manopera, care supera mult pe Moruzi. P5m6nténula
care da bani cu dobanda, punea polita cu loda. deschisa la nume,
pentru ca la casa de neplatä, s'o pue pe numele unuf sudita, sciinda
ca ast-fala datornicula va fi mal energicti urmarita. 8 Daca interesele
Cod. XXVII scal a 7, fila 17 verso.
Duíml Domnia mea volnicie slugei DomnieY niele, Zapciii Sprttgrescil,
Bit ridice de aici pe Sima, iconomulil dela Razgrad, ca tóte ale ha, earele s'ail
doveditil in Divanulil DomnieI mole piretti, categorisindu judecciOle ftir'de
tinu euvêntu indreptatu, salti ducá tr6cti Dungrea dincolo, scoOndult1
din hotarele tgreI, de care poruncimil Domnia mea clipitanilorti marginel", treandu-lti
Dungrea, sil nu fie slobodil a se intórce. 1794, Iulie 23.
Cod. XXIII. fila 267 verso.
I. Pitactit din 21 Ianttaru 1795, la starostea de negulitori.
Fiind-eg Dumnélorg cinstitii i credinciopl boierii velitI BY Divanului
DomnieI mole ne insciintarg ca anafora, cuma in pricinele de datorii ce ail
a lua uniT din raele, iargpT de la raole, se ggsescil uniT din imprumutiltorT in
netrebnice urmári do viclenie, primindrt zapise deschise pi puindil in tarar' la
zapisele loril nume de suditI ai stréineloril Curti"; i alta" iarápi avêndil zapisele
fácute pe numele loril, se punil in urma de dati acele zapise de datoriile loril,
carl ail sg, iée iargpI de la raele, In nicInti de suditu, cu iconomie i viclepuguri
fticéndu-se pe sine datorY suditilorti i cg ca acesttl felli de havalele veril stt'
se plgt6seg i inteacestazT chipti aducti In pricinI de judecält 6menT al strginelorti
Curtí." ; si all cerutti D-lorti, ea si drtmil Domnia mea la acésta nizamulti
cuviinciosti; caro acéstil anafora a D-lorti, fiindti cu cale, amil datu porunca
DomnieT mele la t6te departamentttrile judecgtoriilorti, aici i la Agie i la Spgtgrie,
curn si la Divanulti Craiovei, cil dovedindu-se orl-caro imprumultoril
intru o faptá ea ac6sta, sá aréte ca anafora, ca A" se pedeps6scit' cu térgul,
spre inviltgtura pi pilda de obzte. Dar iatá pi tie IÇI poruncimti strapnic, ea
ac6sta s'o facI cunoseutrt i sciutá din vreme la totl negutitoril raele de obste,
ca de acum inainte orI-carele va imprumuta pe altiï, iarï raele, sit aibit a
pune in zapisti chiar numele luT, alil imprumuttitorului, iar sg nu prim6scg
zapisil cu locti deschisti la nume, nid sg cuteze in urmit a pune nume de
suditti, séti a face iconomia ce amil 4isti mal' sus, de a da zapisulil in mani
Istoria Romaniloril de V. A. Urechiä. Tom. V. 81

482 V. A. URECia
suditilord ere' energic urmarite prin interventiunea consulilorti,
interesele Romanilora contra suditilora §i mal alesa cu negutitorii
din Transilvania, erail de sigur sacrificate. Ca sa evite suput;iloril
s'él, mal ales tèranI, neajunsurile aceste, macar cu negutitorif de peste
Dunare, Al. Moruzi se vede silita a opri rigurosa ori-ce relatiunl banesci
Cu cel de decindea DunareI:
Pitad' din 25 lulie 1793, la Ispravnid, ea sr nu se imprumute locuitoril
tétani Cu bani de la cd de decindea Duniird. eNegutitorii cari ah' al4veriqii
ea negutitorieD, potil face acésta, dar Oranii nu! crd va fi pedepsiti, csr
indatoraff pe pArcillabulil, care este apururea In satìl, ca s grij6scr ac6strt
ruroa i indatri, ce va simti ert vre-unulii din shtenT a luatil han): de la vreuniT
de decindea, muna decat sr, d6 de scire D-vóstr i D-v6strrt avetT a
ne insciinta, ferindu-se insr qi tus*" plircillabulii de fapta ac6sta, i de se atta
actun datorti vre-ung locuitorti, aduceff la D-triti, punet'l sil &eh' baniT,
sil no insciintaff, ca prin capichelutelole n6stre, sil se trrmitrt la acelrt datornicil
Oreditoriq sui 16e zapisulti desfacit ; i sui avemil féspunsila.
Cod. XXIII, fila 113.
Interventiunea cadiilora din sarhaturile DunareY, in favorula pretektiunilora
supu§ilora turcl se adresail direct luI Voda. Tot asemenca
()gentil austriaci i muscall trecéti alaturea cu marele Postelnicd §i
cu maril Logofett §F§I adresad Domnitorulul adese note obraznice.
A nu sine séma de ele, era a se espune Domnitorula la acusatiunl
din partca ambasadorulaI respectiva. din Constantinopola. Relatiunile
Domnitorului cu streinatatea nu se regulad ast-fel pe catea dreptateI,
ci pe nevoia de conservare a Domniei. Putemu irisa pentru acésta
acusa pe Moruzi? Este vina in general a Fanariotilora, séa a situatiunei
generale a Wel?
cu tate aceste nu putema nega, ca In sinula acestei societalI,
orl-cat de decaçluta, se manifestad adese simprl t'arte frumase. Ala,
Domnitorula condamnä la batae pe o fica rea «galcevitare i ponosluitdre
asupra maica-sa».1
de sudittl, ci celil ce are a lua de la val-cine, off de la niare, sér de la nihil,
sil dé° jaiba Domnid mele, qi'0 va afla ti5tri Indestularea dreptrtd luT. §i de
all frontil ocum vre-unulil urmarea acésta, mnsuT sr'd indrepteze fapta, pentru
cr negre§it va Mea in peclépsr, orT-care va 1-1796,Ianuaril 21.
NB. Asemenea pitacrt frcutti i la departamenturi, la Splartrie, la
Agie i la Caimacamulli Craiovd.
Cod. XXIX, fila 145.
4. Anaforaoa luT vel Spálarti, din 12 Octombre 1794, olí a cereetatri jaiba
ZoiteT la =hala, dar malialaua all ariátatil pe Zoita de femee rea i gillcevit6re,

fSTOftIA ROMINILOR* 18J
Asia, odata, intr'und casa de adultera, barbatuld (cAtl sunt de
acestia?) se impaca pe baru cu amantulit prinsit. Vodä, fiind-ca aceld
amantd, se intèmplase sa fie stegard in &te, ilu osandesce ca surghium
la Snagovii.. 1
Asia, mai aflamil o manifestare do iubire materna si dorulu libertatet
in faptuld urmatord : O romanca, de bunu némil. de moralitatea
cea mai perfecta, se m'aria ca unil tigand roba ald familiei Brailoiu,
pare gil sä fi cunoscutil ea este tiganil. De la sotuld P1 are baeti
fete; sotuld mire, dar iatä d. familia Brailoiu reclama pe femee
pe copia de robI, cae): dupe legea 16rel cela séit cea ce s'a insurat Cu
unil tiganü séti tigancá, devinu rol)]. impreuna cu copa lord.
Biatä romanca este tirita inaintea marelui Armasti si alit Spätarului,
ba si la Divanil. Afacerea ajunge la cunoscinta Domnului. La
qiva pentru judecatá, femeea aflandu ca, tot dupe legea In vigóre,
copiii nascuti din flor', re"manit slobock, chiar déca aü tata oil mama
tiganca. Se hotäresce deci, cu tOtA repugnanta ce avea de a trece
de femee rea,si cu tòte ameninprile de blästemu ale parintilord el,
sa declare, pentru a'st salva libertatea copiiloru sOi, cA dénsa n'a fost
decat concubina pganului lui Brailoid. Reclamantuld promite a aduce
pe chiar popa, care i-a cununatd, spre a proba contraruld
Moruzi a intelesil devotamentuld admirabilú allí mainel si, amanandil
sentina pentru alta data, soptesce Mitropolitului : SA minta
o singura data popa, care i-a cununatd, iar P. S. ta sala blagoslovesci.»
Popa, la 4iiia infatisärel a doua, a tagaduitil cununia, iar Domnitoruld
pronunta sentinta de eliberare a copillord. Sermana femee o
podidise lacrimile si de bucurie si de jale ; de bucurie scapase
ponosluithre, i asupra mitseT qi asupra cumnate-seT i ch din causa el duce
viota rea mumh-s6 Hagiica. Spiitaruld propune pentru ch aù necinstith pe mii-sa,
sh fie bhtutil Zoita cu 20 de toiage la fata loculuï, ca sit se pä'rhs6sca de purtarea
rea.
Domnitorulh, la 22 Octombre 1794, ordonii numal sii se arhte ZoiteT
hothrlrea ch va fi biltuth en 20 toiage, déch nu se va piiriisi de purtarea rea
ca mtlIllri-sé.
Cod. XXVII, fila 89, scara 17.
1. Petra lonth, proin stegard, ail necinstith casa lui Barbu fustasulil de
haremti. Fustasulil a prinsh pe nevasthsa ca isuIü Petre. La judeeata Mitropolituluï,
inuierea a rugatti pe bá'rbatu-sell s'o lerte. Ali Tertat-o, dlindh ea
zapish In condica MitropolieT, ch n'o mai face.
Mitropolitulli raportézh acestea Domnitorulul .Acesta 4ice,clt despre impäcarea
ca Vil:batan"' a muTereT vinovate, fie, iar amantulil muiereI zapciulti
Splítarescil surghium la mhniistirea Znagovulti pentru °anda. 6 Oct. 1794.
Cod. XXVII, arara 18, fila 79.

484 V. A. III1ECHa
copiil, i de jale, c'ácI vedea pe parintil e plAngèndti do rt.tine. Alex.
Moruzi, la mirarea i emotiunea lumel de fatä, chiama unit copild
de casd §i-I poruncesce: du pe jupanésa acésta la haremuld Dómnei.
-Spune M. Sale, cä n'amd vOutti ed pAnd astitT, la judecata Divanuira,
femee mai cinstitä §i mal vrednicd de a sluji pe M. sap. Domnitoruld
intelesese i aprobase deplin devotamentuld mamel, iar fapta luI s'o
inteléga lectoruld nostru!
XIX
Hotare. Relafiuni Cu prile vecine
Aiuritti de documente Cu cari lectoruld superficiald nu se impacd,
ttcesta asvêrle póte volumuld din milnd, ()nand(' dupd un d manuald
de Istoria Patriei, care sal in0re fantastice apreciari subjective, insotite
de legendarele refrene, cu referintd la fanariotI. Cel pasd lectorulul,
nedeprinsd a citi de cat romane sèü diatribe politice, dacâ tu istoricti
ii sd probezI cu documente interne inedite, ca nu erad numaI infaml
fanariotii in tërile romdne, cd mal se gdsé in acésta Ora i altcineva
care are partea sa de meritii i de culpd la mersuld trebilorti tOrel ?
De Olga te trudesd 30 de anI, sá scociorescI acte din care sa se Vita
constata, cá ériEe acestea au avutil propriuld lord trald In secoluld
XVIII i propria lord evolutiune culturald i ca istoria acestei evolutiunI
nu se reduce la povestea dupé cArti strene a schimbdrilord de
Domnf, poveste impletita cu patriotice injurdturl la adresa Domnilorti,
ale carom fapte interne n'ati fostd de locu studiate. De géba spui
omului de statti, ch eld nu pdte fttra a rataci, sä croiasca legl i ayeçlaminte
pentru téra acésta, fart de cunoscinta prealabild a stäref
Orel, in tóte directiunile, la finea secolului XVIII.
Fie! arunce cartea ndstrd lectoruld i °multi de statd de asemenea
val6re. Nol nu muncimil ca sé doUndimu sufragiile ignorantel i niel
chiar ale acelei categorii de invdtall, earl ne injur6, cad n'amu 'Meeputd
lucrarea n6stra dela prima descdlecare, dar earl, and s'apuca
sui facd iniI istoria Roma,nilorfl, consacrd trecuttilui cdte-va foi,
pentru a da locd mare istoriei contimporane, al eareia factor:I sunt
mal genero§I dispensatori din bugetuld -Orel, fie eI domnI romAnI, fie
el domni greci.
Noi arnii adusti pftna aci documente cart, singrtre sunt proprii
de a ne da ic6na terei romdnesci intre 1792-1796.
ACUM vine rènduld sé ne ocuparnd de cestium in can mal

ISTORIA ROMINTILORTI 48$
directa este amestecata politica, adica relatiunile Domnitoruluf §i ale
tërei cu puterile vecine, in vechia lord lupta de extensiune in Orientd,
Prima cestiune de asemenea categorie este aceea a lupia te'rei
ca sa se póta mentine In hotarele, cela patina ce i s'ad recunoscutd
in pacea dela *istovd. Cunòsce lectorulù" metoda ordinara de incalcare
a hotarelora dela Norda de catre Austria. Ungurif incalcad pamèntula
VéreT, stramutancla pajurile din Zarea déluluT in vale, §i apol din vale
in alta Zare nou6 de dar'. Sistema e veche, care nu scia Orla intru
cat este astacji päräsitä, astddf cand o conventiune a hotarelord a fosta
semnatä mire regatula Romana íi imperiul Austro-Ungard, conventiune
alcatuita nu tocmaf in paguba Austro-Ungarief. Asemenea incälcal.):
de hotare se descoperiad guvernuluf munténa mai adesea de catre
proprietarif de munti incalcati de Unguri. A0a, la 26 Iunie 1793,
Domnitoruld, inteo carte a mdnastirei Caldara§ant, constata cui nisce
säteni" din Sacele aa impresurata muntele Radolava i Valea Négra
din Prahova. Domnitorula ordona respingerea impresurkeY. (Veqf
adula in tom. VI).
La 18 Iulie 1703, vatafulä de plaiula Prahovei insciintéza pe vel
Vornicula de téra de josa ca Rasnovenii din tinutuld Bra§ovuluf
aü Incalcata cu oile muntif Baiuld i valea Cerbuluf. Domnitorulu
recum5sce cä numai venituld al munteluf Baiula ail fostd data de catre
Domni Bisericef Sf. Nicolae din Brasovil pentru intretinerea ei,
Ra§novenif inselatd, credènda cá, muntele e data cu totula, ha
aff ocupatil i alty muntl bolerescf. Domnitoruld invdcii, pentru despresurarea
muntilora, ultima regulare a hotarelord din partea acésta
in Domnia II-a a luT Mihaiti..Voda utu1é. aDeci ve" poruncimil Domnia
mea, serie Voda catre Ispravnicif de Praliova, ca insusi unuld din
D-v6stra sui mergeti la rata loculuT i sa avetf a isgoni vitele Ilasnovenilora
din cel-l'alti munlí, din prejuruld Baiulth, cari cu pricina
Baiuluf if voril fi incalcatap. Domnitoruld, cal privesce muntele Baiula,
revácti i mila t'Unta cu venituld acestuf munte, in favelrea Sf, Nicolae
din Brnovti., Orla ce Biserica nu va cere reinoirea miel. (Ved.f documentul
in tom.
.A.facerea munteluf Bajilla se transforma in procesa intre Rdsnovenf
i proprietarn munteluï. (Veli cod. XXIII, fila 176 verso si 180).1
1, Io Alecsandru Costandin i1oruz, Vvd.
Prea Sfintia ta Prtrinto Mitropolite i D-v6strh' cinstitilorit i crediticioiIorä
VefitI ai Divanulta Doniniei mole, dimpreunrt vol
Spataril, prin deosebitulti pitacil al DomnieT mele sunteff orênduiti a
cerceta pricina muntilorti, carT ni s'art jelnitil boieriT curncil, incala Sa§ii

486 v. A. URECHIX
In 4 Augusta 1793, Alex. Moruzi adreskä pitacti cdtre biv. vel
Medel. Ionità arlova, Ispravnicd de Buz6d. Dupe' lnsciintarea ce a
trimisd lui Al. Moruzi, la 1 Augusta, pentru Incälcarea muntelul
Bälescu, Domnitorula a reclamatd la Agentie sä se Indrepte hotaruld.
Agentula, senioru Markelius, a scrisd In läuntru i 'I-ad venitil respunsa
dela generald comandd de peste muntl, acd s'ad orènduita
polcovnicula de catane, care s'aa aflata §i la intocmirea hotarului
ce s'aft facuta In vremea lui Mibaid-Vodä. *utuld, ca danda de scire
D-tale, sil mérgh la fata loculuf i sd fac5 indreptarea i Intocmirea
hotarului, Intocmal dupe cum s'ad a§eqatil atuncY, trägèndd adicä straja
la loculu el, cum §i pe cel cu stdna sä se ridice a nu chlca pdmènta
stròint ; dupe" care arkare socotimil cä se va fi facuta pènä acum
ac6stil indreptare». Vodd ordond luí Cdrlova sä mérgd la fata loculuí,
sä stdrue a se face Indreptarea ineälcäreI §i sà insciinteze Domnia.
La 14 Augusta, Vodä. Ingrijita cd nu se va fi fäcutd indreptarea
hotaruluï, repetd ordinea cätre Ispravniculu de Buzëa Cdrlova:
Credinciosti boerulti DomnieT mole Ioniti Carlova vol Nedelnicerti, Ispravnice
ot. sud. Buati, sin6tate ! Pentru cilcarea munteluI Mescü ti s'ati fostil
poruncitti de dare Domnia mea, de la 4 ale luneI ace§tia, ca sì mergi insutI
la fata loculuI, si' yell' de s'ati ficutti indreptare, sett de nu, si insciintezi
Domnieï mele. Ci fiind-ca pènti acum nu avemil nici unti feltt de insciintare
de urmarea acesteI trebT, care o ceremil negreqit, Iï poruncitnti Domnia mea
mergI InsutI acolo si staI napristan, spre a se face indreptare 0 fir' de
zä'bavi sä insciintezI DomnieI rnele, orI in ce chipti art fémasti ; çi fiT sin6tosti
1793, Augusttl 14. Cod. XXIII. fila 120.
Acestil ordind se cruci pe drumil cu raportulu ispravniculuI, la
care raportd A. Moruzi respunde, in 18 Augusta, Cu urmdtorula pitacd :
Carte legatä la Medeln. Gärlova, pentru dilcarea muntelui Bidescu la hotarii,
Io Alexandru Constantinii Moruzi Voevodft
Credinciosti boerulti DomnieI mete lonitìl Cirlova, biv. vel Medelniceril
Ispravnice ot. jud. Bugg, siatate ! Amti v&jutti Domnia mea insciintarea ce
Ri4novenI cu pricina acestuI munte Baiulti, poruncimli ca la ac6sti adunare
sä' facetI cercetare pricineI rnuntelui Baiulti, dupg ac6sti anafora ce ne
D-néluI Cluceriu Dumitrache Epitropulti, unde si fie 0 D-luI de fati a se
face DomnieI mele anafora, ehibzuindti urmarea cea cuviincilisi asupra acestuI
munte, pentru care poruncimil, zapciule ce epl' ortInduitti Vataftt de Apro4T,
ca la aceeaqi adunare sit Infitown i ac6sti porunci a DomnieI mole, i si
ne aducI anafora deosebiti. 4793, Noembre 22. Vel Logof.
Coa. XXIII, fila 180.
1, Cod. xxrr; fila 116.

ISTORIA ROAIANILORCT 487
ne facl: de la 13 ale lane): acestia, pentra alcarea munteld BIlesculti ; asisderea
amil vg(jutil Domnia mea, cu multä mirare, si féspunsulti ce fl-ati tamisti
acelA obers-lieutenant. Pentra care, fiind-c5 Ind inainte de acésta arétase
Domnid mele agentia rs6spunsuli1 ce 'I-ati venitti, atatil dela comandirti gheneralil
allí Sibiuid, ct i dela gheneralti comandorti, cumea', datti poruna cutre
weal obers-lieutenant, ca si se ridice negresit i strója i stana, fled() a fi
pricinl nimia de tablii, precum niel no): acésta n'am cereo ; af6tatil
dér actin' acestil féspansil al lu): obers-lieutenant , dimprennil ca scris6rea
D-tale la agentie, scristi dela agentia de isn6v5 la gheneralt1 comandoril,
pentru neurmarea aceld obers-lieutenant, la porunca ce i s'ati datil si la mijlocultl
vecinat5td cu care se pórta ; si iat5 Ifi trimitemti Domnia mea si ace15
r5spunsti allí numituld obers-lieutenant. InapoT, spre av6 asuprii-tf, ca, de
care cum-va va t5g5dui de cele ce all scristl, sui artit): însuT scrisórea sa. Cu
t6te acestea, IfT poruncimil Domnia mea, ca iar5s1: sui nu te nädajduesci inteacésta,
pé'n5 nu vel: vedé Instill la fata loculd indreptarea ce all fuicuttl, ca
ridicarea stroll): si a stand dup6 pgmêntalil frei, i sui ne Insciintezt 1793
Augusta 18.
Cod. XXIII, fila 122.
Incalcarea de asta-data era prea bätätóre la ()chi, cad' nu era
vorba numal de niscaI sätenI, orf ciobanl ArdelenI, apropiindu-0
muntele Bälesculu eI acolo, guvernula Ardelénd asecjase cordonii.
Energica reclarnatiune a luI Al. Moruzi face ca agentula Austriacil.
Marchelius, sä anunte Domnitorultil, la finea lui Septembre , ca
cordonulii s'a ridicatil 0 s'a strämutatil pe pam6ntulu austriacti. Al.
Moruzi totu0 scrie ispravnicilord de Buail sa cerceteze daca lucrulu
este a0a cum 11 aréta agentulu :
Pitacii la Ispracnicii Buzéuluï, din 2 Octonibre 1794, contras. de vet Logof.
Li vestesce cl «D-liff seniorti Marchelius, agentulti CurteY Austriacescl:
a flicuttl ar6tare Domnid mele, cuma pricina co era la muntele BAlescu, pentru
o stanii i pentra anti cordonil de sederea paznicilorti, s'atl indreptatti, mutandu-le
acestea chiar pe hotarulti hail». A. Moruzi ordonit sui trimit5 Ispravnidf
Inteadinsti unu oniu harnicu i credinciosu acolo la hotaril, ca sui vad5 cbiar
la fata locului acéstil indreptare cl s'aii facuti-i,§i aducêndu-vi5 baná plirofonie,
sui avemil r5spuns5 dela D-v6strA.
Cod. XXIII, fila 281.
Intär4ierea, ce pune Ispravnicultl Carlova, pelte din causa iernei,
de a verifica la fata loculuY asertiunea luI Marchelius, obliga pe Al.
Moruzi,ca la 4 Noembre, acela0 anfi, serie din poil, obligandu-hl

488 V. A. URECH1X
ca in persi5na §i grabnica sa, constate de s'ad stramutatù straja Ardeléna
dupsé pam6ntu1ii rel.
In anula urmatoril, afacerea acésta se prezinta din non. Ispravnicii
de Buzëil i vatafulii de plaiulti Parscovulul, aréta, cl la muntele
Balesculd iard§I s'ad aseçlatil strajd ungurésca pe parnèntuld Irel. A.
Moruzi invita pe Marchelius §i'l citesce denuntarea primita:
4S'art adusti i Medelniceruhl Cirlova, Clucerulti Petrache i Alexandru
Stroe Logefitti, de [al data tacril in ce chipti se face cilcarea prunkituld féreT,
unde citindu-se sinetulii hotarnicilorti ImOratescY, ea din partea NemtieT, ati
fosti anterti oré`ncluitl dimpreuna cu cinstitiT muhadiff de-ai-i Intocmitti hotare
Intre amélndoui Orne, cum §i deosebit In scrisil r'espunsti ne-ail venitti dela
comandirulti Sibiukil, Mitrovski, §i o nota a Dumnéld agentuld, Ultra care
serie, ea s'ati fostli dattt porunci, ca peste hotarti sa nu se intin4a niel ea
cordonil, niel cu stana de oT, S'II rl data acesta ca Damnéld agentulil
primindi dela Divantí afán copie dupi5 isprä'vnicésea insciintare, cit i dup6
sinetultt impki'tescilorrt hotarnicT, si serie la Sibiti de a se rtindui acum la
fata localui pe cine se va socoti din partea vecinitited, dimpreuna qi ca una
boorti din partea Domnid, unde ca o pricini cercetata i cunoscuta i poruncita
spre cercetare §i spre ridicare numaT a cordonuld gi a stâneT dup6
mèntulti Ora, nu all alta urmare de corcetare a face hotaruld, in vreme ce
hotarulti eu semnulti imp6ritescti este firi do pricini §tiutti i mirturisitti de
amfindoa6 partile, ca este In loculti ski, ce numaT pentru cordonti i pentru
stani a se ridica dupi pinAntulti fireT i a le trago or'i in launtrul hotaruld
din colo, sétt pe hotaril acilea imprejurti, ca mijlocti de a na se calca pamëntullí
Ora, ridicanda-se Insll lemnele de stini ce veril fi Monte, séti alta
vre-o bina; s'ati pasa sorocu ca din (jipa ce va ajunge aicT rispunsti la liarla
sa dola Sibiti, peste 10 cjile si se afle Is. fata loculd boerulti cela orénduittt
deis. Domnie, ca oribduitulti din launtru 2.
Cu guvernuld Ardéluluï a urmatu multa corespondenta cu refelinfa
la interesele ciobaniloril Ardeleni. Vornü cita aci pitaculd catre
Spätarii, din 27 Maiu 1794, provocatii de nota Agentiei Austriace,
Milialaclie Viitafulii, de plaiuld Campinel, mil fi oprinda Darsanii a
nu'§i trece lAna in Ardaii. Domnitoruld qice :
cArnt1 cantata Domnia mea, in condica Divanuld, la ponturile a§eclitnôntaita
Suclitilorti ArdelenT i vedcmfl coprinOndu-se, la cap. ala «SuditiT
ciobad, tunOndti-§i vitelo lorti, lAna ce veril la-o de la ele, s'a o trócii in
liuntru, ea unti lucra alti lorti, filede a nu le cere nimica, niel cu numire de
1. Vedl documentulti la tom. VI.
1. Cod. XXIII, fila 251, MI §i fila 264 verso, 205 si 281,

ISTORIA. ROMINILORt.T. 489
avaetri, niel cu numire de vama, tusk' ciebanil sit tunc)il oile la baltri,
ci sä. le tuncyt, dupa obiceia1 vechilí, langrt hotarti.§i iaril la cap. eta 12-lea:
epentru lana dela vitele lorti, cand 41' veril tunde oile la hotaru, dupa
trectindil In launtru, atuncI sri nu fie supóraff de vama ; iar chid vertí tunde
oho la vale i veril da bänuiala c, cu lama lora dimpreuna, eiimpr i alta
lanä strbinä. pentra negotii, atund prin marifettail agentici, sa se apace ciebaniI
ca sa platésca varni, Insil pentru acel" ce rè.manii la campti véra cu oile sa le
tuna la vale ; pentru lana acestora, vamesiI sa le Ora r'évasti de oTeritri
félandil suma °Herd ce-ati pltítittí, sa cantarbscuí lana i sa tie In sbmit de
lana tigae oca una lana de fitesce 61e si de 6ia barsana clotai ; iar peste acbsta
socotéla, egg vorti avb mal multa, s plätbscii vama, dupa draptate.»
Veda' reIneesce ordinulti in acestil sensti. Cod. %MIT, fila. 249.
Deja in Martie 30, 1794, Al. Moruzi, asupra anaforalei SpataruluY,
regulase diversele neintelegerI dintre väta0i de plaiurt vame0, zapciI,
proprietari de munti §i ciobanl suditI Austriaci. La 6 Aprilie 1794, A.
Moruzi dele o repetire a intreguluí nizama eta ciobamlora Ardelentl
In timpula seceteí din 1795, Vodä. dete §i pentru ciobanii ArdelenY
invoire sa'§i pascä oile prin pädurY, danda avaltfi not] proprietariloril
de pädurl, de o 6Ie la 20.2
Pe MCA diva erail conflicte cu suditii AustriacI, in cari intervenea
direct catre Domnitorri §i adesea In termeni insolentl, cunoscutulu
agentil Marchelius. NumaI acolo unde eraii In jocil interese de ale
boeriloril din Divanti, se mail rezista la pretentiunile suditilora, sprijinite
de Marchelius. In aracerde supu§iloril romani cu suditil, Voda
interveni In maI multe renduri cu scrisorl directe la Felzeig-Maistru
Graz Mitrovski. Deck, cu tota apelula la relatiuni de buna vecinkate
cut guvernula principatulul Ardéluluï, putina isbAnda avéa romanil In
procese cu suditif, carl o-data erail trecuti peste hotaril. Damti in
tomulu de anexe cate-va interventiuni de acestea, spre a se vedé In
ce forma' se facéa.
O cestiune importanta care se rezolva ink mutt prin obiceiu,
deck prin un anume acta, a fostu estradarea din téra a dezertorilora
Austriací. 3
Vedl 17 artl legate sl una catre caimacamulil din 12 Februarie 1795, In tom. VI.
Vecil Cod. XXIII, fila 250.
Tina casil de estradare, nu mal mult a until soldata dezertora, ci chiar ala
unuI oma politica, era gata sa se fäptuésca de Moruzi, déca acela se gäsia In léra, dupd
urmatorula pitacü adresata Spätarulul :
Pitacu la val Spätaru
(Fiind-ca ne-ati venitil Imparatésca prunca, In.tra care se arétii ca unit
Baronti Da.rrafeldti SEeta (Seca), carele antêiri au fostti (kin l Nepote

490 V. A. URECHIX
O altä cestiune, asupra careia Moruzi ceda numaY la o ocasiune,
doué, iar nu in principia, a fostil: pedepsirea in térd, dupë legile térel,
a criminalilord suditi AustriacY. Cum era de abla venitu la Domnia
térel Romanesci, Moruzi nu putu refuza cererea lui Marchelins de a
estrada pe Petru Hagi Voicu, suditulu Austriacd, hräpitorulti nevestel
femeef *erbana din Ploesci, soga unuI slujitoru romana, condamnatil
de judecata romanéscä.. «Filmad vinovata, cjice Domnitoruld, se cadea
a'i se face pedépsa aceea ce o orènduesce sfIntele i Dumnedeescile
pravile, pentru pilda §i altora ; dér fäcéndu DomnieT mele rugäciune
dela cinstita agenge, Domnulu Sinioru Marcbelius , ca sa '1u &mil
asupra Dumiséle, sala trimig ca pe unu sudad a i se face pedépsa la
Sibid, i fiindú celd d'antéin ce ad vinovätitd in fapta
acésta, ama primitit Domnia mea mijlocirea i rugaciunea Dumiséle,
cu acea orênduialuí, aclicä, câ altulu de se va mal intèmpla a ctidé in
vina, sa nu scape nepedepsita de aicY, de unde aa vinovatitd ; precum
insu*i acésta, de se va mal intèmpla a cadé in al 2-lea fapta, saV
iée aci pedépsa cea cuviinciása». Vodä ordond decY, pe de o parte,
inscrierea acestut pitacii. din 7 Martie 1793, In condica Divanului
pe de alta, sa iée pe numituld Petru Hagi Volcu, §i dimpreunä, cu
pitaculd Domnescu, faca teslimil la D-lui Seniora Marchelius, ca
sala trimita la Sibiu spre pedepsire. Ori cat Domnitorula ceda in
casuld acesta, nu mal putin este o dovada in vorbele lui contra asertiuneY,
ca jurisdicgunea consulara acordata Austriei de catre Turcia,
a fost in totula aplicatä. §i la Romani, dupä, 1792.
La 9 Martie 1793, Al. Moruzi ordonä Spatarului Enache Vä.arescu
Ilatmanului Nicolae Hangerliu, sa dée, dupé cererea luí Marchelius,
2 catan° dela Spatarie pentru paza de drumil a tul Petru Hagi Voicu,
v6rsta lui ca 35-40 anT, la fata 6chestí, statulii lui naltìji, grosli i pipesii;
acesta, fiindu hainu alu Sfelici §i fugindti, s'ail datil de scire la telte Imperatiile
pentru prinderea acuma d6r a fricutti rugaciune elciul SfetioI la
Prea Inalta PiSrta, araandii cá neaveindil numitulti fugara loe(' de scapare aiurea,
Oto sa fuga In terile turcesa, lar mal "Artes inteaceste 2 partI, t6ra Romanésca
si Moldova. De care ni se poruncesce dela Prea Malta Peorta, sala primja.
Voda or8nduesce cercetare i strajuire §i a se pune mana pe elu,
la opr6la, sil Insciinteze Domniel mele».-1794, Tulio 12.
Cod. icxnr, fila 263 verso.
Pitacu din 13 Februarie 1706
Dup6 ar6tarea agontid, pentru 10 dezartori, (-ad aul trecutil In Romania,
Voda ordona SpataruluY ca s serie la Ispravnici i IriltapT prindi
aducil la S'Atarle.
pod. X4IX, fila 161 verso,

ISTORIA ROMINILORÙ 491
iar Hatmanu sá dée o cAruld Cu 3 cal de olacii, ducä §i san
dée In primirea vame§ului dela Timip, impreunä cu scrisi5rea agentiei.
Pentru trecerea hotarulul despre Ardéld era nevoie de te§cherea,
care se va da de cätre Caimacamil pentru cez de peste 01f u, de Spatarulfi
pentru cele-l-alte judete.
O curielsd reclamatlune a Agentiel austriace, inca in anula 1793,
a fost aceea, cä pasporturile la supu§ii Romani, date pentru a trece
in Transilvania, erad de formatil prea rnicü, Incg autoritätile austriace
n'avéd unde sa'§I punä visele §i sigiliile. Domnitoruld satisfäcu cererea
agentuluI, dAndil pitacului, ca rgvqele ce vor da pe viitord väta§ii de
plaid, pe temeiuld terherelelord Spatarulul, sä fie in formad mai
mare 2
In timpuld Epidemiel, Domnitoruld trimitändu pe grämäticulu
seil alil 2-lea, Grigore, la Viena, i-a datil o carte la Mitrovski, comandantuld
Ardéluluf, ca sal inlesnéscä trecerea prin lazaretd. 8 Cam tot
Poruncli prin carte legatg cgtre Dumn6lul: Hatmanulti Costache Caragea,
Caimgcamulti CraioveY. ca dup6 obioeiti sg urrneze si de ¿usura inainte a da
tescherele de drumil la ceT ce vorti avea trebuintg si voril cere, ca carI sil
OVA trece prin apitriniile SpiltgrescI; insä' cu sigurantg prin cheziísT, si pe
VII sept'emAna sg aibg a trámite catastiliti la M'Aria sa Vodg, ca araare anume
nurnele, chezilsia si loculA unde ati mersil. Cod. XXIII, fila 18.
Cátre vana' de plaiti Prahova (Temis)
» » 2, » Vama Buzell,
2, » » (Dtimbovitg) Dragoslavele,
» » » » CAinenI,
» » » Lovistea (Argesil), prin CAinenY,
» » » Cozia (V'élcea),
» » » VAlcanil (Gorjil), prin T'Aloma,
» » » MunteluI (Mehalint1), prin Mehedia.
Sluga Domniel: mele, Vgtase din plaiult1 sud Pentru
rávasele, carT. dup15 tescherelele D-lui: vel Splitaril dar: la mana treolStoriloril de
ida inguntru, fiind-cg ni se fácil arátare din Agentie cumog, iiindil scrise pe
Urdo fórte micg, inat nu numasi cá lesne este cela): cela are a o perde, ci
niel locti nu ail de a inapea cele ce ati a serie In dosti dregiltoriT si paznicil
de dincolo, precum si Domnia mea T'éclumil unulti dintr'aceste f6rte raid' ; vö
poruneimá Domnia mea la acestti feltí de ré,vase sg ay*: de acum inainte
a le serie pe hArtie mal' mare, iar nizamulil sirlil pgzitI dup6 ponturT.-1793,
Iulie 4. Cod. XXIII, fila 99.
Caree din 19 111aiii 1795, ciare Excel. Sa Ghencralu Felfeig-meister,
Graf von lIfitrovscki, Comandirulu Printipatului Ardélului.
Fiind-cg acestil boTeril allí nostru, Grigore, Grgmáticulil allí 2-lea, e trimis
de noI ca sg mk.gg la Viena (Iberia) carel° fiind-cg este curatil si f6rte feritti

492 V. A. URECHIÀ
In asemenea moda, In Iunie 1794, Moruzi dklea o carte-pasporta la
mAna fiului baronul al Ruffray (N84,pg), «Secretarulu nostr u care merge
Cu vele dela Domnia mea In launtru In Transilvania CrpainviA8Ramia)
la baf, pentru tämaduirea neputintel sale, de unde are a se Intérce, i
s'ad data Domnésca nóstiá carte la manä, spre incredintare a fi cunoscutil,
cumca este In slujba Domniei mele, spre a nu fi supérata la
mergere, séù la Intércere.
Décä Domniterula cerea pentru protegiatif sél protectiunen §i
ajutorula autoritätilora Ardelene, eta acorda pe a sa deplinA 6menilora
agentiei Austriaca din IlucurescI, precum se peite vedé din urrnatorula
pitaca :
Ataca 1a Ispravnicil ot. Ilfovú i Prahova
Fiind-ca Andreitl Gaudi, secretaril Austriacesel Curti, merge la
Brasovil, v poruncimil datI din judetil cate 6 ca, eu platä' de chirie
asisderea poruncinni Domnia mea si tie Vatav din pialar]. Prahova sud. Prahova,
da 2 plaesI de paza drumula Ona la hotaril, atar la mergere cht si la
intórcere.-1794, Iunie 21. 2
de vre-o molipséla de bóla, rugarnil pe Ex.cel. ta sit bine-vaesa a da petanca
la lazaretil, ca dupg ce se va s'Ala i afuma, Pistinday. dinc6ce i tóte hainele
imbracaminta i iinbracândil alte haine aduje din Sibiti, sa fie slobodil a trece
far'de a se zabovi la lazaret5, fiindu'l tvebuinta mergerea grabnica, do care
fórte vomil multumi Excel. tale si voma romano in latoratt
NI3. Tot cu aceeast dauL, Domnitorulil da trimisula su la Viena o ponina
deschisa la toyI Ispravnien de prin judete, za.pciit i slujbail ca dúo
tottí ajutorail in mergere, cu cal, 6menI, demOncare, etc. cAsis brea pohtimil si
pe D-v6strä, cinstiti dregiltorI si veciniloril nostra din tinuturile Austria, sit
bine-voit'. si la partile locula pe linde va fi si trecerea nurnitula borerula nostru,
sil aiba de la D-v6stra ajutorulil acola ce va avea trebuuinta ca s'II fie inlesnitä
mergerea en graba la tréba sa, ditp6 cam i a asemenea Il ati lotesnirea
i ajutoruni, aia, in Ora Domniel mele., Cod. XXIX, fila GO.
VCCP despre Ruffray Hurm. IL supl. I, pag. 93-95 §1 101.
Egali protectiune a acordatti Moruzi la transporturl de prizonieff, trecutl de la
Turcia, prin térd, spre Transilvania :
Carte la Caimacamulli de Craiova, pentru unti Dumitru Resmirescu, °mil
al D-la Yist. Barban"' tirbeiti dela Craiova, si se atla tanga Unsulti in slujbli-I,
ce tine ring robil n6mtil, anume Pavelil Talpesil; Caimacamulil sit céra dela
§tirbeiii pe Resmireseit, carel() s'a dée s6mit -de acelii robil : ea co cuvêntil
tine ? si orr salti d6e salti trimitli Cahnacamula, s6i1 pe InsusI Resmirescu
tramita aia.Aprilie 28, 1794. Cod. XXIII, fila 237.
Pitacil la Ispravnien de Ialomita, do Prahova, vatasn do plaiu Prahova,
sud. Prahova si zapen i capitaa, sit dúo care si mAncare, pe plata, la 20 robi
nemtT, liberatI dela Silistra, in trecerea lori spre Brasovri.-1794, lidie 7,
co. xxItt, fila 262, verso.

Relatiunile cu Rusia erad fórte anevoidse. Agentul Rusescd din
Bucuresci ceruse luI Voda sa comunice la Constantinopole tot vestt
rele despre Francezi, Ca sa nu se induplece eel de acolo la o alianta
cu Republica Franceza. In DucurescI era mal ascultata acesta agenta
de cat Moruzi.... Simpatiile i antipatiile pe fala a Domnitoruhu eraa
comandate de Muscali.... Acésta nu 'la Impedica, ca In ascuns sa
aréte simpatil lui Hortolan, lui Gaudin si chiar lui Stamati, represintanda
Republica franceza.
RelatiunI de vecinatate ca Turcia erad §i. ele destul de penibile.
Mai antèid avemd de a aminti o revendicatiune laudabila din partea
lui Moruzi a unui pamènt, care altä data, insula in Dunare, in fata
satuluI Grojdibodula, s'a Incorporata apoi la paméntuld terel, namolindu-se
canalula ce 'la desprtrtea odinibra. Vedt reclama aceld
parn6nta la Constantinopole i i s'ad recunoscuta dreptatea cererel.
Moruzi vestesce acésta prin carte legata la Ispravnicif de Romanatl,
si declara prunèntula Incorporata de pamènta domnesca. Ca sa Intre-
Una buna prietenie cu Zabetii turd de peste Dunare, h autoriza tolusI,
in 22 Iunie 1793, s'a tale din acestd pämènta nuele pentru trebuinta
caselord lord.
Nizamuld cunoscuta aid oprirei cal'étorieI turcilora prin Ora
Romanésca se aplicii chiar si in contra cebra, earl* aü cercata sa scape
si sa capete adaposta aci. 2
Tot in virtutea nizamului, Moruzi ja masurI aspre de oprire a
araturilortt de catre sum): Turel in pamèntula terel i Amblarea
Vecg actula In tom. VI.
Poruncit la Zobitul ft de 011enila pentru niscc Tura" ce au trecutu
de dincolo dinc6ce, ca sal isgondscd dincolo peste Dundre.
D-tale Odti bask' dela Oltenita, sAnkate ! ne însciintitmti Domnia
mea, cumch de dincolo aril fi trecutti cAtl-va TortuaenY, sap*" din mänile
zabitilor de acolo, si aril fi venitti In dreptulti satuldi Spangiovil prin
ascunsY, si n6ptea iesti de certi dela órnenii din Spanciovil päine si altele.
Pentru caro poruncimil Domnia mea, pe toti aceia sA aibY a face tot mijloculil,
ca sit 'Y isgonescY InapoY peste Duniire, sä' nu se afle maY Inuit acolen
acestia.-1.793, Septembre 10.
Cod XXIII, fila 140 verao.
9. criro din 13 Martil 1796, cAtre zabitil de la Oltii, Vlasca si Teloormanti,
repetindu-le porunca datti in trecutele ()He de vol Hatmanu pentru strAjuirea
cea cuviinci6sA a mArginei, ca se nu trécil cu plagan i din hasurile TurcescY, sii
are in päinêntulti tò'reY, cA la dinpotrivä vor fi lipsiff din ispriivnicie i pedepsiff.
Cod. XXIX, fila 158.
fStORIA ROMINILORÚ 491

404 V. A. untelia
Giurgiuvenitord, despärtitl de térä prin und anume botara, cu eärute
prin sate, spre a stringe untd i alte
Ilasulü Giurgiului despiirkitd prin anume hotaril, ca §i hasuld
Bräilei, nu ajuta mult la netrecerea botilord din Giurgiu i Bräila In
tArd§i vice-versa. Donmuld intretinea capu-chebaéle la pämènturile din
térí ocupate de Turc] i printeace§t] agenI.]: urmärea indestularea supus,ilorti
se!, de la hoLii de pe hotarul tere]. 2
Décä, conformändu-se nizainului,Voclä nu ingäduea pe Turc]
cillätorésed prin térd, t'Ara de specialä invoire a lui 8, elu lusa, In 1795,
Septembrie, dá urmätorulil pitada catreD-luI biv vel post., epistatuld
sa vestéscá ne2utitori1ord, prin Starostea lord, cá ala ordia M.
Sale prea inälatuIui Rumeli Valesi se face mare aliperi§d, unde se
pazesce dreptatea cu multä scumpetate §i totu Cu bani peinü, in
galbenl, din care mult se folosescd neguporit vènildtort de orl ce
feld de marfil». Domnitoruld sfätuesce sä, fie indemnati negutitorii a
merge la ordie, cu marfd bltindrie, de ale imbrächninteT, de ale mánarel,
etc. §i arétä cl acolo se aflä. i boeruld Domniel, hatmanuld
Caragea «de la care voril avea i ajutord, la orI ce trebuintd».4
XX
Ullinzele Ole ale Domniel lut A. Morus.i..R.svratirt
boieresci.Intriglla Constantinotole.Mazzlirea.
In capitoluld nostru despre societatea DomnieI luI Moruzi am
amintitil, el n'ad pututil multdini pe tota boiern i cil s'au Osad din
eI, carI sä constitue opositiunea contra tul.
VecJI acte asemene de acdsta natura In tom.
Tudorti Zugravulil de la AlbescI (Oltu) s'ati j51uitg, cg furatil
una calil de cgtre anumitI hoti, ati fostil prinst si trimist de Ispravnicil din
Irlasca la inchis6re. Calulu, furatti Impreung ca altY cal, hotil vèndutti In
Giurgiu. Dupe prindorea hotilorti,Stang Mosteanulil din Giu.rgiu, gazdg hotilorti,
ail trimisu o parte din cal, dar nu o a luT Tudoril Zugravu. D-toral poruncesce
luT Folie, capu-chehaia al tereT la Giurgiu,sg mijlocóscg la Cadittlil de acolo sí
Zabitilorti, «si sil staT ca silinll de a se implini calulti pagabapilul de la acelti
Stang, In vreme ce insusi hotttlil ag datil tacrirti, ea calultt este la numitulti
Stanti.-1795, Maiii 3». Cod. XXVIII. Scara 13 fila 11.
Carte luT Abdulahil, care mi 3 6ment si 5 cal sunt Invoitl a calgtori
spre Tarda, pe cheltueala lor.-2 Noembrie 1793.
Asemene la Caimacamulti CraioveT. Cod. XXIII. Fila i76.
Cod. XXIX. Fila 114 verso.

ISTÚRIA ROM1NTLORÚ 495
Cum cä acéstä opositiune_nu era numai de interesa personal(' preste
tot, noi nu contestämu. Ama constatatil deja, in volumele anterióre,
existenta, in ambele principate a unui curentu nationalu, contraru mal
ales Greciloru §i cu bunä sémà una asemene curentil exista §i. sub
Moruzi cu tóte cA, precuma vèquräilad, Domnia acestuia este departe
de a fi din cele rele §i asupritóre terei. Dionisie Eclesiarhuld este cam
din curentulu acesta antegreca, tot a§ia precum era, dar cu mal multa
vig6re, in acestil curenta, Pitaruld Hristache, autoruld cronicei versificate.
Acesta curentil, pe care, póte cu. óre-care exagerare, l'am numità
nationala, va culmina din nou inainte de finea seco]. XVIII-lea, in
Iacobu Stamati, Mitropolitulà Modovel, in acelu Prelata, care, amintindu'§I
de miir6ta fapth a Mitropolitulul Iacobu, dispunOndu o carte
de blastemu, ca la scaunele episcopale .§i celu mi tropolitana alu Moldovel,
sä nu fie ingdduitu a mai veni cälugara greca, §i ela urmari
ca necanonica pre Ambrosie, fostuirt Mitropolita greca, §i Rica §i diverse
acte in sensulu nationalisärel Bisericel, de care mal' departe avenid a
ne ocupa in tom. VI §i VII.
Nu putemu afirma in moda documentatil, décä din acestd curenta
nationalu ad fosta boieril din opositiunea lui Moruzi.
Inca din Decembrie, anula 1793, afitimil o mi§care de opositiune
In contra lui Moruzi, cu deosebire in Oltenia. Graiovenil §i Carcalenil
se mi§cä, se r6svriltescd chiar. Capa' rni§cilrei acesteia par a fi Grigore
Jianu §i Nicolat Greceanu clucerulu de arie.
Deja in Noembre 1793, r6svretitorii boert fuseserä urindriVi de
agentii Domnitorului, dar dupc interventiunea Caimacamului, ca sä fie
ertati, Domnitorula serié acestuia, in 30 Noemvrie, cà le trece cu vederea
gre§ala. i le da porunciti, de acum inainte sà petrécii in linkte §i
feriti de urmiírI rele. 2
Se vede instl, cä acéstä indulgentä Domnéseä n'a avuta efectulu
a5teptat, cae!, in 43 Dechembrie 1793, Domnitorulu dà urnatítórea :
Volnicie VAtafalaT de curte, sil mOrgá la Caracalti Sud. Rùmnic, de ande
Sri rildice in fiér'd pe Gregorie Jianulil, pe Nicolae Grec6nri, Clucerá de Ario,
pe Petricii Postelniculrt si pe Litulu Broscariulti, sá se duc s facá teslimu la
Caimacamulii Craiovei unde, are a trimite porundi pentru ped6psa bru, ca
1. D'Hautenive In »voyage en Moldavie" constata', Inca la 1875, curentula antifanarioticii,
declarandu-se de partisana ala' acestul curenta, exclama': Boyars, ne cherchez pas k
vous faire aimer ni a devenir savants et galants hommes ; alikorrez les Grecs, ne ménagez ni
l'Effendi, ni les Archondas " (pag. 47 voyage en Moldavie din Bevue Géographique de
Drapeyron 1880 janvier).
2. Cod. XXIII.

496 It. A. UftEiiiit
uniT ce s'ati doveditil Incepetorl i Insusa pricinuitoril' netrebniciilorti ce Wail
urmatil in Caracal. Cod. XXIII fila 187 verso.
In legäturh cu rësvrativile din Craiova §i Caracalri, star.'
1.6rele pitacuri domnesci
Io Aleesandru Constandin Moruzi Voevod.
Poruncimil Domnia mea D-tale einstitä si credinciosil Boerule Domnief
Ianache Vrtarescule, vol Spat., pe unti Iamandi Copcea Postelnicil, pánä
In 3 Pe, D-ta, grtsesel si puindu-lti In mânil sit ne arntT, care
afaril de se va fi afländti, sit trimitl D-ta orntí intradins, sä'-lit gils6sclí
srt-lit i6e, winch' aid. - 1794 Ian. 21. Cod. XXIII, Fila 197.
Zem. Vlahscoie : Drunti Domnia mea Volnicie acestuia Zapciu. Spätärescil,
carele sit Indic° de niel pe sin Matraca, i eu bunii paart dug la
schituln. Cernica, sit lii facil testimil la nistavnicutil schitulul, i la pilrintiT
CernicanT, de undo sil nu-1 fie slobodil a esi afarii din Domn6sca n6strä porunc4.-1794
Februarie 8. Cod. XXVIII. fila 204.
Zern Vlahscoie : Dä'mil Volnicie slugeT DomnieT rnele, carele sit radice de
aid pro Ilristodoril Neculesculii, ducii surgbiun la M-rea Znagovil, de care
poruncimil Domnia mea, Iconome al acestiT Männstiff, aducèndu-lti pal
Inliluntrut Milnästirit, do unde sä nu fio slobalil a esi fried al doilea poruncrt
a DomnieT, mele, si do primire srt daT adeverinta la mana mitm.basirultif.
.1794 Fevruarie 10.
In vedere cu Incercärile aceste de resvrrtlirI ale boerimei,
sit punem In cat-va i mësura relativrt la prolnbiliunea vinOrel prafulul
de pu*cti, i Domnitorulfi scuzil mesura, pe pretextul ca se pot
intèmpla nenorocirí i act se servä cu ea i both.'
1. Io Alexandru Constantinu ilforuzi Voevodu
Dumn6ta vet. Spätaril, i Dumnéta Epistatule al AgieT, primindii Domnescutil
nostru Pitacu, sä dufi poruncii strasnicä la toff bilcania prllvltlial, caff
tinil iarbrt de 'NINA si fisicurT do vânt)are, ca sa scie toff ci$ nu sunt slobociT
a vinde acestä Mil de hiera vätrunritorrt i pricinuitorri de primejdie, la fiescine,
s61.1 veff cuI mäcar, Ong, nu va avea la infinite Ina adeverintä In scrisil
de la Damnévästirt zabitilor politieT, pentru eh' In multo chipura se fach primejdiT,
fimblandä fies cine en iarbä de puscrt, cum Wart intämplatä In trecutole
(file i märte, deosebit de altT, cariT cugetandil in gilndulil loril a se porni In
fapte role, an si acéstrt lesnire de cumparrt sloboqI iarbä de puscrt i fisicurT ;
pentru acestä darti, attati iarbá de puscä' i fisicuff, cum si sorici6icrt, srt na fie
sloborrf a viudo la nimenT frill de adeverinta D-v6strä', tol copisah gvmd. --
1794. Martie 6.

ISTORIA ROMINILORO 497
Ce vroiaboterimea résvratita? Ama véclutu pe Dumitrache Falcoianu
invinovatitd de Domnil ca vroesce s ajunga la Divanu, In slujbe
pe can nu le-ar fi meritatd. Acésta'i vechia, i pururea noua, acusare
ce guvernani1 facil celor Carf nu sunt multumitl de et Negre*it ca vord
fi fost in aparitiune de cei can Ambla dupd vénatelre de slujbe mal
mari ; dar de sigur se gaséti i de acel can ceréu indreptarea ahuzurilord,
i abuzuri se facéu, precum in§ine amd constatatd.
Scarlat Milcovénuld, Nicolai Gigartuld i Mincu Vultureseu eraü
din categoria acelora, cart tocmat cereau incetarea abuzuriloru. Vulturesculd
cutéza a areta Domnitorulul, in Noernvre 1793, ca abusurile
administratiunei in Oltenia sunt atdt de man, in cat provòcd resvrdtirea
Oltenilor. Energicii aparaton aY poporulut eleelara in divanuld
Domnescii de la Bucuresm, in fata Domnitorulut, cä ei vor proba
téte acusdrile ce aduc, maintea unei anchete seriése.
Asernene declaratiune a displacutil tot-déuna guvernantilord. De
sigur cä Divanultt a cerutd ancheta, dar iarn de sigur cá ancheta ad
fdeut'o prin agentf devotati slujba§ilord abusivi séu protectorilorti.
ast-feld in loculd inclreptarei abuzarilord, care, precumil veguramil,
in Oltenia provocard vendete sj. incendien de case, Divanulu obtine
de la Moruzi und drecretd de surgunire a celor 3 °posan-ti la monastirea
Arnota.
Drépta orI nedréptä, opositiunea boierimei nemultamita de Moruzi,
nu ea Fa resturnatd din trond, ori cat i glasulu acestei opositiunI
1. Iati Pitacula acesta
Zem. Vlascoe: Scarlatil Milcov6nulti i Nicolae Gigärtulti qi
cala Vulturesculä din sud. Oitti, fa'rä de a socoti dreptatea §i putero a Divanulnf
Donanit mele, ca tntr'unti chip ti are a judeca qi a osändi, i pe cel
cand va m'Anea minemos, ca i pe cel ptritti, când va fi vinovatti, sati pornitti
numaY din zavistie, i rgutate a face 011 qi strigän neadevárate la Divanti ;
chiar qi inaintea DomniI mete la Divanil, prinOnduse, a de vorti fi ueadeverato,
sä se pedepsésca ; dupä ale ciírora pärl s'ati cercetatti i In judetti, §i s'ati
doveditil t6te de§arte, turburändti numai inteunil zadar Divanul Donmil mele
DìIm volnicie sii mérgii la sud. Oltti, unde poruncimil Domnia mea
D-vöstr4' Ispravnicilor aï Judetulu'l, s'A aduceti pe aceOf mal sus numiti.
intea Dumn6v6strä, i dupii ce vetI Inplini anaiti de la cg.teli trei tat. 500
tróptidul oranduituld aceita' mum-basirti, sä-Y datI In manii mnm-baOruluI,
ca prin ajutorulä D-v6strti, sa-i daca la Monästirea Arnota sud. Välcea, unde
poruncimä Domnia mea, Egumene de la numitalfönästire, inläuntru
Alunästiril, de unde sä nu fie slobod a iei fär de al doilea poruncti a Domnieï
mete inscrisfi, i sä dee adeverintä la mAinile mum-b*ruluI. 1793, Noemvrie
17.
Vel. Logof.
Cod. XXIII, fila 179.
laceria Romanitorii de V. A. Ureeltid. Toit. V. B2

498 V. A. UftECIiIi
se va fi aucjitu la Constantinopole, prin mijlocirea vre-unul exploatatorti
alti nemultumiref din téra, cu scopii de a succede luI Moruzi. Adev0ratiI
resturnatorI ai Domniel aces tuia sunt a se cä.' uta la Constan tinopol.
Scriitoril no5tri anteriorl vorbescü de mazilirea ca din seninil
venita a lur Moruzi, and maY putin se a5tepta, in ajunul çblef in
care avea sa tarnoséscä Biserica zidita de el, cäreia lI dedese numele
Sfantutul Alexandru,1 patronuld sär1.2
Arond Florìanü explicd mazilirea lui Moruzzi cu maI multa cunoscintà."
de cauzä, dandu'l de motivil caderea protectoruluI WI din
Constantinopole. 3
Laurianti, cu mal mult laconismO, nu spune
Cel mal din urrna venitui istoricil al némulul, D-1 Xenopolo, qice
ca : «Irétranuld Gr. Calimahil isbutesce, insa prin barii, a lua
culli luï Gheorghe Moruzi, dragomanuld, slabincld i positia fratelul
söü .Alexandru din Muntenia... In 1796, A. Moruzi, simtindu-5I posits:la
peste putinta de sustinutil maI departe, 41, dd dimisia. 4
Sá cautam a ne da 5i noi In5ine sémä despre impregiurarile earl
aü adusd mazilirea lui Moruzi.
Pentru acésta este de trebuintä. sä trecemd In revisiune starea
relatiunilor Divanulul turcescil ca representantii diverseloril state europene,
cad' nu änteia5 data joculd acelor influir* ale statelord
europene la Constantinopole ad ridicatd, oil a1 därimatil domniile
din térä.
Francia, dei ocupatä mal mult acasa, In urma marilorti evenimente
petrecute acolo dela condamnarea luí Ludovicil XVI 5i In tirnpula
regimulul ter6rel, nu ve4use cu ()chi bunI a doua impärtire a Poloniel
de catre Prusia 5i Rusia in 1793 5i cauta sà fomenteze revolutiune in
Polonia, impingèndil i pe Turd la rezistenta fatá cu muscalir. 6
Ama cercetata la fata locului, In 5 Octombre 1893, de maI existä vreo-urmä din
marele spitala §i din Biserica SI. Alexandru zitita de Moruzi. Aceste eraii a§edate cam la
2 kilometri de la satula DudesciI. Batranula preot Anghela Panä, care de aprópe 60 ani
e preota la DudescI, scie cd palatulú spitalulul avea peste 40 de camere §i 'ml-a aratatii
locula unde a existat Biserica St Alexandru. Statulti Romana a gäsit cu cale sä
ruinatula palatú ala spitalulul §1 Biserica §i proprietarula actualii ala loculuI n'a mal
sata peatra pe peaträ!
Vegl Dionisie Fotino, pag. 192.
Manual de Istoria PrincipatuluI Romania Bucurescl, 1839, pag. 169.
1st. Rom. Vol. V. p. 309 §i 310.
Descorches enunférii In presentulq memoriti cele ce Turcia trebue
sibil In vedere In relatiunile sólo cu Rusia. 6 Mill 4793.
Déclarer à la Sublime Porte.
Que du moment où cette alliance serait form6e, ses ennemis
seraient à jamais les n6tres, comrue les nOtres deviendraient les siens; que,

fsfroEtIA ItOMINTLOR1) 40
Lectoril nostri cunoqcil evenimentele din Polonia, din anuld 1194,
cu Cociusko i dect numat de influintele ce ad pututil avea aceste
evenimente i asupra principatelord se cuvine sä. ne ocupdmil.
Francia care agita pre Poion', Intelése importanta principatelor
si mat mutt ca orf cänd memoriile diplomatice adresate republicei
Franceze cerü, ca guvernuld hancesd s'a facä favorabill pre Domnitoril
Rothänilor 1.
Cum cä revolutiunea franceza avu résrmetti in principate, lticrulu
este documentatd. Republica franceza intretinea acum in BucurescI
agent', dei Inca nerecunoscuti. Asia era la 1793 Hortolan, un negutitord.
Acesta seria in 15 Octombrie aceld anti, catre Descorches, ambasadoruld
republicel franceze la Constantinopole, ca Spataruld Enache
Väearesculd «care e si ruda Do nnitorului i WV" o data viziruld
acestet Or"», l'a primitd «avec tous les 6gards possibles» si cä tearacterula
sgA republicanil fácu sä se lase la o parte bite ceremoniile».
Ilortolanti urmarea negresit ma' mult interesele comerciuluí sed
t1 a n ume cerea Spätaruku i Domnitorulut M or uzi, scutirea märfel franceze
de plata väme1, flind-cä acéstä marfä importata flind prin Turcia, ar
fi plätitil acolo vamä. La ac6stä cerere Enache Väcärescu réspunde, cä
dupä socotinta luí nu se p6te scuti de vamä, rnarfa care intra in Ora,
de si aril fi plätitd vaina la titre'. Totusi se pare cà prin o curtenire
deosebitä guvernilméntulil lui Alex. Moruzi läsa sä intre marra luí
Ilortolan fära a cere imediat si plata värnef. märginindu-se sé tinä
socotélä de acésta reservänd solutiunea ultima pe maf
Aceste bune relatiunl cu Domnitoruld Alex. Moruzi, era o consecintii,
a bunelor relatium ce Descorches intretinea la Constantinopole
Cu fratele Domnitorulaf munteantl, care se efla Dragoman al PorteT.
Aceste relatiunl &kite" sä apropie pe Turcia de republica Francesa.
[Ms ce moment encore, les dangers imminents dont nous la verrons toujours
menadie avec sollicitude, tant qu'avec de l'audace et un bon vont, ses ennemis
pourront en 2 fois 24 heures arrher jusqu'aux portes de cette capitale, danger
devenu beaucoup plus pressant depuis le dechirement de la Pologne, dont les
lambeaux arrachés par les Misses, ont ét6 soigneusoment choisis, de manitire
quIls puissent envelopper, comme ils le font en ce moment, toute la frontière
ottomnne du ci3t6 du Nord, oh ils vont dominer par une nouvelle forteresse,
celle de Kaminiek, dont ils peuvent tirer beaucoup d'avantage, et que nous
verrions sans doute de venir bientôt un arsenal formidable, si on les laissait
tranquilles possesseurs de leur proie; que ce danger, dis-je, serait le premier
point pris en considftation dans cette ahiance par laquelle nous nous engagerions
au rétablissement et à la garantie de leurs frontières sur le pied des
conditions du trait() de Kainardgik (lurm., tom. II, supl. I, pag. 89).
1. VeclI documentele 161, pag. 89 din Hurm., vol. Il, supL L

tO0 'tr. A. URECHII
Amenintdrile din nod repetite ale Rusiel, in cursuld anului 1794, eratt
de naturä sä facä posibile aceste relatiuni. Rusia pe la finea luI Maid
1794 cerea Turciet, sä renunte la relatiunile crt Franta si pe läng-a
acésta aretändu-t cd os,tirea rusésca este deja la marginea Nistruluï,
iar flota in puntuld de a esi din Sebastopole, le pretindea, unii portu
pe Bosfor i cesiunea Munteniei si a Moldova
Intre acestea se intamplä insurectiunea polonä sub Cocziuszko.
Acestu evenimentu mat potoli pretentiunile Rusie1.2 De aceste impregiurdri
profita Turcia, dupe sfatul WI Descorches, pentru a intdri
cetätile Ismail si Pender. 3
In cursul lunel August 1794, se intämpld in Constantpopole un
eveniment politic si mat pronuntat contra muscalilor. Reis-Effendi
Raid i Dragomanula Moruzi sunt inläturatt ca ne ajuns energicI in
direc Linn ea an ti-muscdléscd.
Cilderea lui Moruzi din dragomanat slabesce, desigur ciliar de
atunct, Domnia frateluI sett Alexandru la Bucuresa Cu túte aeestea
acéstä domnie mat cldinuesce prin abilitatea domnitoruluT, care luä,
de secretard pe francesulu Ruffray 4, ceea ce era o garantie data Francief
despre simpatiile luI Alex. Moruzi.
Se agitä mult intre acestea cestiunea numiret formale a until consuld
francesti in principate,in anu11795. Un grec, Constantin Stamate,
schimbd multe acte cu guvernul frances, solicitänd aseinenea post.
Stamate crede, cá aflarea la Bucuresci si Iasi a unui consula francesa
va micsora influenta rusésca in principate. Un moment Stamate se
face bine-venit de Comitetul Salute, publice din Paris, dar acest
Comitet voesce a '1 numi numaí in calitate de agent secret. Acésta
Stamate nu vrea sä. priméscd, (lic6nd cá n'ar putea contra-balanta in
asemenea calitate intrigile puternicului Lascarov, agentuld rusescii din
Ducuresct.
Cu Vote acestea, opunéndu-se i grecH din Fanar la numirea de
consuld francesa a until connalionalista, &act se temeati nu cum-va
prin asemenea cale sa devinä i Stamate un competitor la tronurile
romänesci, Comitetul salutei publice numi paná in fine agent-a oficiosti
la Bucuresci pe Emil Gaudin, in locul luì IIortolan. Guvernul Republicel
francese dà trimisului s'éri din principata, instructiunT, din
care reese misiunea lut Gaudin principalä «de a cästiga increderea
1 Veil! Hurm. II, supl. 3, pag, 97.
Vecg tOte actele relative la acest studiil politic In vol. II, supl. I din Hurm. dela
pag. 89 155.
Hurm. 11, supl. I, pag. 98.
Despre Ruffray vecri documentele din Hurm. II din supl. I, pag. 93, 95 qi 101,
earl ne daú prea bune informatiunl,

ISTORIA ROMANILORt 501
Domnitorulu'l Valachiei 0. a 'I preveni favorabil asupra afacerilor Rea§Ia
In cat, In raporturile ce Domnitorul va trimite Porteí,
interesele Franciei s'é fie pururea crutate
lad aceste instructiunI cum §i cartea adresati de representantul FrancieY din Constantinopole
catre Domnitorul Moruzi
Instructiunile date de Raymond Verninac, triuisul estraordinar al Republica
francese din Constantinopole, ltif E. Gaudin, care plea la Bucuresci
in calitate de agent.
4 Thermidor, an 3
L'influence que peuvent exercer les Princes de Moldavie et de Valachie
sur le Divan et sur ses resolutions, en lui présentant les événiments de PEurope
qu'ils sont charges de lui faire connaitre ; le voisinage où sont ces deux
provinces de la Pologne, dont la situation fixe, en ce moment, l'attention general
et intéresse particuliOrement la Republique; le contact de l'une d'elles
avec la Hongrie qui, nourrissant un mecontentement secret contre l'un de nos
plus implacables ennemis, merite quo nous observions ses mouvem nts ; d'autre
motifs encore rendent necessaires l'envoi et la rósidence d'agents A Jassy et
Bucharest. Le Comité du Saint public, pCn%tre des mêmes considerations, l'a
jug6 ainsi, et, en consequence, il a pleinement autoris6 le citoyen Verninac
choisir, lorsque les circonstances lui paraitraient demander, parmi les personnes
qui se trouvent à sa disposition, celles qui, par leur caractere et lours lumióres
lui sembleraient les plus propres A recueillir sur ces den points les avantages
qu'ils peuvent offrir. Deja inóme co Comité, tout en confirmant Pantorisation
qu'il a donnée au citoyen Verninac, a charge Constantin Stamat3, de se porter
Iassy. Le poste de Bucharest, n'étant pas moins interessant que celui la, le
citoyen Verninac s'est decide à le faire occuper incesarnment, et, a cet effet,
il a jeté les yeux sur le citoyen Gaudin qui devra s'y rendre sans delai.
D'après ce qui a 6te dit plus haut, lo citoyen Gaudin aura A gagner la
confiance du Prince de Valachie et à le prevenir favorablement sur les affaires
de la Republique, de maniere à ce que, dans les rapports transmettra
la Porte, nos intéréts soient toujous ménages. II s'attachera principalement pour
cat effet à convaincre le Prince de la stabilité do la Republique, sous le rapport
de ses forces et de ses ressources, et sous celui de Punanimité des citoyen
en faveur dn gouvernement republicain. Si le citoyen Gaudin parvient a
dissiper toute incertitude A cet egard dans l'esprit du Prince, le reste lid
sera facile.
Le citoyen Gaudin tilchera d'etre informó do ce qui se passe en Pologne.
Il importe it la Republique de connaitre l'état des esprits des habitants do cette
contr6e, de savoir s'ils se façonuent au joug des usurpateurs, d'apprendre quel
est le terrain occup6 par les troupes de chacun d'eux, d'étre exactement instruit
de lours prétentions respectives et de lours rébolutions, touchant le partage
et le sort do ce malheureux pays, et notament do la position presento do
la Russie et de l'Autriche. Le citoyen Gaudin rendra un service reel au Gottvernement,
s'il lui procure des renseignements positifs sur ces divers points.
Rion ne peat etre plus utile A un Gouvernemmt, que d'avoir une exact()
connaissance de la situation des affaires de son ennemi. Le citen Gaudin servira
aussi avantageusement la Republique s'il pout acquerir une idee precise
de l'Gtat de la liongrie, savoir si le mecontentement des Hongrois est general,

502 V. A. URECHIX
Trimisuld francesii din Constantinopole Raymond Verninac scrie
s'il tient A de la lassitude du joug arttrichien, s'il est n6 de la hausse des
mpÔts et des conscriptions militaires, ou bien d'un désir determiné d'indépendance.
Le citoyen Gaudin entretiendra avec le Citoyen Verninac une correspondence
réguliáre sur tous ces objets, et voudra bien aussi lui faire passer
toutes les nouvelles relatives aux affaires d'Europe qui pourront venir A sa
connaissance. E se servira it cet effet, soit du courrier de Vienne, soit des
Tartares expédiés par le prince it, la Porte, si toutefois il lui est impossible
d'être admis it user de cette voie, intéressante par sa rapidit6.
De son côté, le citoyen Verninac sera très-exact A correspondre avec le
citoyen Gaudin et ti. lui transmettra tous les avis et documents qui pourront
l'aider it remplir la commission qui lui est confiée. Si, comma cela est trèspossible,
les circonstances ajoutaient it l'importance de cette communication, les
dépêches du citoyen Verninac serviraient de supplément aux instructions présentes,
dont l'Envoyé extraordinaire de la Republique remet avec confiance
l'exécution au zèle et ist la sagacité du citoyen Gaudin. On n'y ajoutera rien
autre dans ce moment, que la recommandation expresse au citoyen Gaudin de
ne pas perdre de vue que, parmi les Puissances continentales, l'Autriche et
la Russie paraissent Ore celles que le Gouvernement français regarde comme
ses plus rnortelles ennemies et qu'il désire le plus fortement d'abaisser.
Le citoyen Gaudin emmenera avec lui le citoyen Montal comme secretaire.
Supplément aux Instructions d'Emile Gaudin.
Parmi les moyens lt employer par Emile Gaudin pour gagner la confiance
du Prince do Valachie et pour lui suggérer b. l'égard de la République
française les dispositions faxorables, que nous lui désirons, celui d'émouvoir
son intérk particulier ne serait peut-être pas un des moins efficaces.
En conséquence, le citoyen Gaudin pourrait insinuer adroitement au Prince,
que, dans le cas uù l'expérience de l'administration de la Valachie lui aurait
fait nattre des idées d'amélioration, soit en égard ti, son existence politique,
soit relativement au régime intérieur, la République se ferait un plaisir de
concourir a les faire adopter par la Sublime Porte.
La mission provisoirement confi6e it Emile Gaudin, ayant specialement
pour objet de ménager les int5rêts politiques de la Rêpublique franaise dans
les contrées où il est envoyé, il n'aura A s'occuper que secondairement des
affaires étrangères aux premiers, el il s'abstiendra de s'immiscer dans ce qui
pourrait nuire an succès de celles, dont il est particuliOrement chargé. N6anmoins,
la prospérit6 du commerce et le bien-être individuel de tous les citoyens
6tant deux des principaux buts que le goavernement républicain de la France
se propose d'atteindre, il est du devoir de ses agents de consacrer lours efforts
et leurs soins pour l'y faire parvenir. Emile Gaudin ne saurait done faire un
meillear usage da crédit qu'il pourra aqubrir A la Cour d?, Bukarest, qu'en
appuyant, en soutenant aprOs du Prince de Valachie avec tons les moyens
que lui peuvent fournir l'énergie et la sagesse republicaines, l'établissement
de commerce qui s'est formé dans la capitale de cette principauté et généralement
tons les Républicains français qui s'y touvent et s'y trouveront. 11
travaillera avec zèle ii les faire jouir des avantages et de l'existence que les
capitulations avec la Porte leur assurent dens les pays d6pAndant ou relevant
de l'Empire Ottoman,

ISTORIA ROMANILORt 503
luI Moruzi de la Pera, In 25 Iuliu 1.795, o scris6re de introducere
pentru agentula francesa Gaudin, prin care 11 çlice cä :
«Dorinta de a cultivi amicitia v(5stra §i. de a face sa se nasca
relatiunI avantaj6se intre Republica Francesä. §i statula ce guvernati,
determinatti sá trimita confidentialti pe länga Alteta Vdsträ o
persbna de incredere. Cu acesta scopti mi-amti aruncata privirea
asupra cetäténulul Emile Gandin. Acesta cetäténu prin natura lucrariloril
la care a cooperatti i prin faptula, ca a locuitu destuhl de
lungù timpfi In pärtile acele, a fost in stare sä dobMdésca cunoscinta
intereselorti car' aproprie aceste WI' de Republica francesä, §i
flinda Inzestratti cu unü caractera sigura i pläcutil, mi s'a paruta propriu
a Indeplini In modú convenabilil vederile mele. lin adreseza dart' Altetei-vòstre
rugändu-o sa bine-voiascä primi cu buna-vointä», ietc.
Receptiunea fäcuta in Ducuresci trimisula Gaudin, atea la curte
cat §i de téta boierimea a fost din cele mai simpatice. Oil: cat la Ducurescl
se adapostiserä cati-va nobili emigrati trances', Franta, independent
de guvernula ce'§i dedese, avea o neindoiòsd atractiune pentru
o bunä parte din societatea romana. Grecif înii contribuiserä,
inconscii, la nascerea acestel afectiunI a romaniloru pentru Franta.
Intranda in planulu de educatiune ala fanariotului dr.3 a cunòsce bine
limba francesa, care acum, tot mal mutt decal italiana, era trebuincielsä
spre a ajunge Dragomanu PorteI, grecit pusera la moda in
Ducuresci §i Iai limba francesa. Necesitatea acestei limbI o simti
boierimea, cu deosebire in timpulu ultimelora ocupatium streine. Tate
casele mari importante din Bucuresct i Iai aveaa guvernori frances1
orY elvetianT, ca sä invete limba francesa pe junii viitori boieri. Se
citeati cart' francese. La Bucurescí strnateail chiar unele jurnale
republicane.
Se traduceail cart1 din frantuzesce 2. Mitropolitula Iacobil Stamati,
traducëtorula unlit romana francesti «Grant"' i Andronius», ca
nu fie cartea banuita de neortodoxie, declara, cà a tradus'o dupii
(Hurmuzache II, supl. 1, pag. 123).
Malgré la quantit6 de sujets, prot6g6s russes, qu'il y a en ville, it n'y
a qu'une voix, qui est pour la Republique frangaise; des gens de premier rang
s'en occupent sérieusement, et notre cause acquiert chaque jour des proselytes.
Presque total les négociants de Janina et de l'Albanie établis iei sont des sansculottes.
Ds ont traduit les Droits de l'Homme ; tous ?es savent par coeur.
Quelques-uns m'ont demandé les chansons que fai pour iltre traduites en grec.
Je n'ai osé les leur remettee, pour ne pas faire parler de moi. lis se désesperent
de ne pouvoir les avoir. Les leur donnerai-je ? Ils s'intérgssent aussi vi,
vement aux progrès des Polonais.
(Hurmuzacile n, supl. i pag. 94).

504 V. A. URECHIX
grecesce, pre cand la tot pasuld iese proba contrara, cum mal departe
vomil vedé. Chiar 0 in cancelaril ad strabatutd cuvinte francese precumii
lectoruld a pututii sa le afle subliniate in unele documente din
urma Domnitoruld Moruzi scie f6rte bine limba francesa, cum
amintesce lIortolana.
Aceste le 4icema, pentru ca sa se inteléga buna primire ce intimpina
Gaudin la Bucurescl, cu tótä sup6rarea ;i póte chiar amenin-
Vtrile consululuf rusesca.
Dérd Gaudin nu p6te sta mult timpu in Bucurescf. Constantin
Stamate intriga mereti sa capete asemenea posta, sOil celü putin sa
fie numita agenta alu Frantiet in Moldova. El merge pentru a dobandi
acésta chiar la Paris. Aci totu0 nu reu§esce prin intrigile
séle a lace, sa fie rechiamata imediat Gaudin din Bucuresci. Numal
in anula urmatord 1796, la 7 Fe,bruariemfinistrula de relatiunele externe
din Paris, cedéza intrigelord luf Stamate i scrie luI Verninac
la Constantinopole, ca. Gaudin nu p6te remanea la Bucuresci, ca agenta
politicu, find-ca este dintre emigrantil francesY ce ad paräsita Franta
in calitate de regali;ti. Gaudin este rechiamata, dar Agentia francesá
este mentinuta prin unu personagiu de putina important:a 1
Acésta imprejurare, face ca in decursulii. anuluf 1796, 0ná tardiu in
Iuliu, Moruzi nu mat pate avea din partea Frantiei until sprijinu
povatuirf mai eficace, in imprejuran tome' cand ar fi avutu nevoie
de tóte acestea.
Inteadeverd se incurcasera yOu lucrurile pentru Moruzi, Inca
de la finele anulm 1795.
Caderea lut Stanislas II rege al PolonieT, ski mat bine definitiva
impartire, orf supresiune a Poloniet, redase Rusiei libertatea de actiune
in Orient, tocmaf in momentutu (And flota comercialä francesä cauta
sa intre in Marea 1\16gra.
Intre aceste incepe i itsc6la vestitului Pasvantoglu, fostd o;t6nu
ald lui Mavrogheni ;i apol paä rebeld de Vidin. Revolutiunea lul
Pasvantoglu ameninta Jiniscea ere' luf Moruzi. 2 Relatiunile Domnitoruluf
cu Gaudin au displacutu Rusiel i Rota francesa intarclia de a intra
In Marea I16gra, lar in WA' razvrätirite nu se sfar0se cu exilurile pe
la Monastirf. Moruzi nu mat scia in cotro .s5. graviteze. Incä la finele
anutui 1795 A. Moruzi se ingrozise v6clènda caderea ha M. Sutu din
tronuld Moldovei. Pe la inceputula luí 1796 se intrébil remane de
fácutti? Mäcar ca frate-sea, prin una revirimentu politica naturala
in Constantinopola, revenise la Dragomanatd, Alexandru Moruzi 11
Vedl corespondentele relative In tom. VI.
Dam pe raga acestù volumù unil portretil alU lui Pasvantoglu.

ISTORIA nomINmonù 505
vede tota mai compromisA situatiunea. Iatä ce pOte esplica o notitfi
datd de ambasadorulu francesa din Constantinopole, in luna lui Februara
1796, ministruluI sëu din Paris, ca. : Le Prince de Valachie,
frère du Dragoman de la Porte ayant donné la démission il va iui,
être donné un succeseur». De unde luat-au scirea acésta representantula
francesu din Constantinopole? D. Xenopolo inca vorbesce de
demisiune.
Ata e de adevërata d. in Februara Moruzi nu demisionase,
tot Verninac seria aceluina Domnitora, in 14 Julia 1796, recomandandu'l
pc noula agenta francesa din Bucuresci, Constantin Stamate.
Adevèrula este, cá despre cum Moruzi1§1 simtea clatinatO positiunea,
tot asemene o simpse i poate mai Cu temeiti, concurentii
lui din Constantinopole. Erau acolo nu mal putin de 4 competitori ai
tronuluI romana, i anume Ipsilante, Sutulu, lIangerliu dragomana
alü lul Cäpilanü Pa§a, cum fusese i Mavrogheni, i Mavrocordat.
Ace§tia se agita in cursa de mai multe luni, pana ce unula din el isbutesce,
vechiula Domnii alu päcei de la Cuciuc-Cainargi Alexandru
Ipsilante.
Numirea lui Constantina Stamate n'a surprinsa pe nimeni in Bucuresci,
arara de Mor uzi, care nu'lu voia, cdcl Rusia nula voia. Pe
cand acesta greca intriga contra lui Gaudin, acesta cu multa lealitate
ira recomandase atentjund guvernului francesu, ca °mil stimatti
cu trecere in tèrile romane. Ama spusa mai sus, ca Verninac
au anuntata lui Moruzi, in 14 Iuliu, numirea luI Stamati, ca agentu
Franciei la Bucurescl 2 Verninac vestesce asta numire i Portel in
Ambasadorula francesa din Constantinopole credea, ca va isbuti Sutul M. si '1
pärea bine, pentru ca secretarula acestuI Sutulfi, boerula Codrica, 11 asigura, ca fostula
domnii este amica devotata ala Frantid. (VedI Hurmuzache vol. II supl. I).
Yerninac Catre Principele ValachieI, despre trä'miterea lui C. Stamati
agentil la BucurescI.
Péra, le 26 Messidor, an 4 (14 Juillet 1796).
Prince,
Je vous adresse le citoyon Constantin Stamaty,,gui a m6rit6 que la R6publique
l'adoptat et lui donnat sa confianee, et dans ra personne duquel ello a
renda ainsi à la Nation d'oh il tire son origino une sorte d'he-amago, qu'elle
ne pout voir avec indiff6rence. Vous serez charm6, Prince, de sa raison, de
ses lumières et do ses bonnes intentions ; et, ayant à regretter que Yotre pays
ait perdu un homme aussi int6ressant, vous vous trouverez trés satisfait do
ce que le Gouvernement franyais l'aio plac6 à un poste, oh il pourra lui "(Are
utile, en méme temps qu'a sa patrie adoptivo. C'est dans cette opinion que je
vous le présente, avec la plus grande confiance, et que je suis d'avance assur6
de l'accueil agréable qu'il recevra de Vous.
Je suis, etc. Signé: lid. 1r erningc,
(Hurrauzache Vol. II supl. I pag. 145,

506 V. A. URECHIA.
18 Iulie st. noü aeela and, dar Nrta, impinsá. de Ru§I i Austriad,
combate acést5. numire, displAcutä. fanarioti1orì i Moruzescilord.
In acésta nota catre Divanfi, Verninac cere Portei : 1. un firman
pentru stabilirea unui consulatá generald ala' Republicei francese
In principatele Valachia i Moldova. 2. Unü beratil de recundscerea
lul Const. Stamate ceteifenri, francestit,in calitatea sea de consuld generald
ahí Republicel francese in principate i 3. scrisorile §i pasporturile
necesare, ca Stamate si mérgii la postul sed.
Ac6stä deeisiune a guvernului frances In favòrea lul Constatin
Stamati prow5c5, mare mi care la Constan tinopole intre fanarioty, i dar
mai alesd din partea Rusiel i a Austriei.
1. Eatä ce dice Insu§1 despre acésta:
PtIra. le 1 Therm. an 4.
Vous m'avez donné une commission bien épineuse en me chargeant do
faire admettre Constantin Stamaty comme Consul general de la Republique.
Un firman assez recent, qui met trop d'entraves aux intrigues des Russes
dans ces contrées pour que la Republique doive tendre à son anéantissement,
defend A. tout gouverneur et officiers do l'Empire, de traiter avec un sujet ottoman
constifue agent d'une Puissance étrangere. D'un antro 00, les princes grecs
dont Porgueil est assez connu, ne peuvent qu'être oppos6s à l'admission d'un
homme qui sort de la elasse commune de leur nation et aurait à traiter avec
eux d'égal à égal. Ils doivent craindre d'ailleurs le regard d'un tel homme
initie au secret de butes leurs affaires. Constantin Starnaty a done de grandes
préventions établies contre lui. Le Prince de Valachie declaren formellement,
au premier bruit de sa nomination, qu'il ne poarrait le recevoir sans un firman
expres de la Porte, et la Porte laissera entrevoir une sorte d'impossibilit6
d'accorder un tel firman. Ces obstacles cependant ne m'ont point rebute, et je
ne m'en suis proposé que plus d'efforts pour faire respecter la confiance et la
volonte du Gouvernement. Le premier pas ti faire 6tait de s'assurer du Drogman
de la Porte, qui, ayant son frere Prince de Valachie, devait naturellement Otro
en opposition secrete. Après l'avoir preparé par les insinuations convenables,
je lui adressai Stamaty, avec la lettre dont je vous envoie ci-joint copie. Ce
Prince raccueillit affectueusement, mais avec quelque reserve. Il rappella ce
discours où Boissy d'Anglas donna des éloges tt la Czarine. 11 demanda si le
systeme des relations extérieures de la Republique 6tait bien determine et,
quant ti. l'affaire propre de Stamaty, il laissa voir, à la verite, éprouverait
des difficultés serieuses, mais il ne s'énoina pas négativement comme
l'avait fait jusques-là. Après ces premières &marches, j'ai fait remettre au
Reis-Effendi la note dont je vous adresse ci-joint copie, et où vous trouverez
employes tous les moyens de persuassion et de raisonnement dont la choso
(Aria susceptible. J'attends maintenant que la Porte s'explique.
Constantin Stamaty a vu le Prince Alexandre Sutzo, neveu du dernier
Prince de la fa millo Sutzo et gendre du Prince actuel Callimaki. Ce Prince
l'a assuré que sa nomination ne pouvait que flatter la nation grecque, que son
admission ne devait point trouver d'obstacles. Et, s'informant de son traitement,
on se feria, lui a-t-il dit, un plaisir d'y ajouter tout ce qui serait necessaire

ISTORIA. ROMINILORil 507
In asemene ocurintd Verninac crede utilti, sri se adreseze de a
dreptulil cu scris6re cutre dragomanula Moruzi §i sä.'1 indemne a lucra
In favòrea lui Stamati 1 in 24 Iuliü 1796 (stilti nou).
AcéstA scris6re se referA la nota lui Verninac cAtre Reis Effendi,
din 18 Iu noil) 1796, prin care conchide : cä este de o inaltuu
importang pentru republic5. i pentru malta Pcírtä de a se stabili und
consult"' francesù in Principatele Moldova i Valahia, Cu scopulu de a
pour vous faire tenir un état aussi brillant que celui du Consul de Russie.
C'est Stamaty lui-même qui m'a rapport6 cela. Les Sutcho sont rivaux et
ennemis des Moruzzi, et le Prince Michel aspire à la Principauté de Valachio.
Il faut donc regarder ce qui a été dit par le Prince Alexandre comme ayant
été dit à dessein do nuire aux Moruzzi, eh mettant sur leur compte toutes
les oppositions, que nous trouvons dans cette affaire. Telles sent les sept on
huit families grecques qui se succbdent dans la charge importante de Drogman
de la Porte, et de Princes de Valachie et de Ifoldavie. Leur acharnement réciproque
à se desservir est extrême, quoiqu'elles soient presque toutes unies
par les liens du sang ; s'accusant mutuellement d'être dévouées aux Ruses
et les favorisant en effet chacune à son tour, lorsqu'elles sont en jouissance
des Principautés, les unes par sentiment de crainte, les autres par corruption,
et toutes dans la vue de maintenir la paix, la guerre étant pour elles une
cause de ruine et une source de disgrace. J'aurais fort désiré de trouver dans
ces families un homme de astir, capable de sentir le prim de la protection de
la République, dont la tête soit accessible à des idées nouvelles. Je l'aurais
porté de toutes mes forces à la Principauté de Moldavie, occupée par le faible
Callimaki, complaisant des Russes, pour vu qu'il se fat engagé dans le parti
de la guerre, dat-on l'indemniser des charges dont elle aurait grevé son administration;
mais on ne saurait découvrir un tel homme.
Signé : R. Verninac.
4. La Porte parait vouloir se prononcer contra l'admission do Constantin
Stamaty. C'est un mauvais parti qu'on lui fait prendre. Je me r6f6re à cet
égard aux raisons de droit et de convenance exposées dans ma note. Elles
sont péremptoires. Quelles que puissent être celles qu'on leur oppose, soyez
persuadé, Prince, que le Gouvernement frainais et ses amis demeureront convaincus,
que ce n'est point l'intérêt r6e1 de l'Empire, mais la cabale des Russes,
des Allemands et des amis de ces ennemis de la S. Porte, qui prévaut dans
cette circonstance. Je vous engage, Prince, à y réfléchir et à faire ce qui est
en votre pouvoir, que chacun reconait être considérable, pour ramener les
choses. Vous sentez aisément que ce n'est pas de bonne foi que l'on a dit
la Porte, que Constantin Stamaty 6tait Russe et trabirait les intérêts de l'Empire.
Les Russes souls peuvent avancer une telle absurditó.
Veuillez reconnaitre, Prince, dans ma présente démarche, une marque do
mon amiti6 et agréer l'assurance de DA considération très-distinguée.
signé: R. Verninac,
(Hum. Vol II, Supl, I pa.&. 148),

508 V. A. URECHIX
neutraliza preponderenta cunoscutä a Austriei §i a Rusiet in aceste
tdri, de a priveghia i potoli agentil
Din o scris6re a luí Moruzi de la 25 Illlid 1796 se vede, c5, Moruzescii
sunt eel cart, pe sub mänä, impinga P6rta sä nu'lu prim& ca
ca consuld generalti. alu Republicet francese. Stamati amintesce ce a
visu reposatulu Peysonnel, cä «stabilirea de consult francesi in Valahia
Moldova, va intèlni marl pedice din partea Domnitorilorii...» Apoi
afirma, ca «Le Drogman Moruzi et son frére, Prince actuel de la
Valachie, sont les auteurs de la inaroeuvre». Cá adicä, dupë sfatuhl
lorti, in conferinte nocturne, Pòrta a respinsti nota lui Verninac, relativ6.
la Consulatu.
Adev6rulu e, cä la Constantinopole erati douë rèndurí de representanti
ai Franciet. Verninac era ministruld Republicel, dar Chalgrin
i§I çlicé i elu «ministre plenipotentiaire du roi de France». Altiturea
cu Chalgrin functionau mai multi consult totu de at regalitätel.
Adäogirea acestei afaceri cu cererea de expulsiunea lui Chalgrin
Ep:i a consuliloru regali01 din Orientu, la afacerea Stamati, face eh
acéstä a doua afacere sa'§I pérga din ascutimea el.
1. «Le soussigné, Envoy6 Extraordinaire, exposant done O, S. E. le Reis-
Effendi
10. Qu'il est d'une haute importance pour la République et pour la Sublime
Porte d'établir un consul franyais dans les Prineipautés de Valachie et de
Moldavie, à l'effet de neutraliser la pr6pondérance connue des Allemands et
des Busses dans ces °entrées, d'y surveiller et d'y contenir leurs agents ;
20. Que le citoyen Constantin Stamaty, nomm6 A ce poste par le Directoire
do la République française, est tr6s.propre par la connaissance de la langue,
des usages et des inclinations des Moldaves et des Valaques A. le remplir
dignement ;
30. Que ce citoyen ne peat pas être atteint par le firman de Sa Hautesse,
relatif aux sujets ottomans constitu6s agents de Puissances 6trang6res, puisqu'il
est devenu citoyen français aux ternies de la Constitution franviise
40. Que, quand même la Sublime Porte consid6rerait encore le citoy en
Constantin Stamaty comme sujet ottoman, elle ne croirait pas devoir sans douto
se refuser à une exception en sa faveur, dont elle a dorm() rexemple à r6gard.
de M. Mouraclgea ;
Fria S. E. de vouloir bien faire 6maner de la Sublime Porte :
Un firman portant 6tablissement d'un Consulat g6n6ral de la République
française dans les Principaut6s de Valachie et do Moldavie ;
2°. Un Berath qui fasse reconnaitre Constantin Stamaty, citoyen franois,
dans sa qualit6 de Consul g6n6ral de la Rópublique française dans ces Principautés
;
3°. Toutes lettres et passeports qui seront jug6s n6cessaires pour racheminement
le plus solide et le plus avantageux du dit citoyen Constantin Stamaty
pour son poste.»
(Hurm. vol. II, supl. I).

fSTORTA ROMANILORÚ 506
La inceputula luI Septernbre 1796, cestiunea consulatului nu fäcuse
paï inainte, dei desgratia nouä a lui Reiss Effendi si a dragornanulu"
George Moruzi, puté sä dée lui Verninac a spera o solutiune bunä.
La dragomanatu ajunge unula din Ili' luf Alex. Ipsilante, pe cänd
Cieorge Moruzi este exilalu la insula Cipru.
Caderea lui Reis-Effendi (esilata si ela la Chio), si a luí G.
Moruzi din Dragomanata, aduca, cum bine qicea Florian(' Aaronti,
caderea si a luí Alex. Moruzi din tronula Muntenesca. Dusmänia in
care trdiall Moruzescii Cu Ipsilantii, este amintita de Verninac in
raportula sed catre ministrula afacerilora externe din Paris (Delacroix),
cu data 2 Septembre 1706.1 Acésta dusmänie a grabit, cu bunä séma,
mazilirea lut Alex. Moruzi.
Esecula suferita de Verninac, in afacerea luí Stamati, aduce,
credema i rechiamarea lui si inlocuirea cu flout(' ambasadcra Aubert
du Bayet. Acesta insus,i propune guvernului sea tramiterea lui Stamati
in vre-o altá functiune, pe aista Africeï, i sfätuesce numirea la consulatula
generala, a unui francezii de origina. 2 Refuzuht definitiva
alu Portei, comunicata de Reis-Effendi lui Delacroix, ministrula din
este bazata pe faptultä, cä Stamati era Raia, ad. supusa turcesca.
Niel nu asteptase acesta refuel definitiva ala Porter, din 19 Oct.
1796 (stil nog) Ambasadorele du Bayet, ci din propria sa ini[iativä,
numise deja provizoria, pe längä noula Domna alü Muntenie1, pe una
camarada de arme ala sèú, Generanda St. Cyr, primula sòii secretara
de ambasada.
Acésta numire o notificase du Bayet PorteT, in 13 Octombre
noa) 1796.3
Vegi anexele la acdsta pagina.
VOI anexele.
Aubert du Bayet cram S. P6rtA, despre trruniteroa generalula St. Cyr,
ca insarcinatu do afacerY in Valachia i In Moldova, i despre firmanulti de
recun6scere aid generaluluT.
C-ple, le 22 Vencldrniaire, an. 5.
La Sublime Porte, d'après des motifs de sagesse, développés dans uno
lettre de S. E. le Reis-Effendi, adress6e au Ministre des Relations Extérieures
en France, ayant refus6 de recevoir comme Consul Général en Valacbie Constantin
Stamaty, n6 Raya, j'ai pensó qu'il convenait aux intérôts de la République
franyaise, ainsi gal ceux de la Sublime Porte, d'envoyer provisoirement prOs
do l'llospodar de Valacbie, l'un de mes anciens compagnons d'aimos, le Gal St.
Cyr, mon premier secr6taire d'ambassado. Son exp6rience, sa eirconspection, sa
fidélité A la République et ses sentiments pour la gloire du nom musulman
me donnont d'avance la certitude qu'il pourra me transmettre des lumi6res qui
- me mottront à méme de donner do nouvelles preuves A la Sublime forte, du

Sid V. A. tinECIITA
Saint-Cyr este vestititlii Cara, care este autorulti opere! «Histoire
de la Moldavie et de la Valachie» 1.
d6sir qui m'anime de contribuer tt sa prospérité comme El mile de la R6publique.
Le soussign6, ambassadeur, prie la Sublime Porte de faire- exp6dier le
firman qui devient nécessaire aa Gal St. Cyr, secrétaire d'ambassade et charg6
d'affaires en Vaiachie et en Moldavie.
Pour copie conforme,
Signé : Aubert du Bayet
Decretul ti prin care se numesce generalul il St. Cyr in f anctiunea de
ins'a'reinatil de afacel la BueureseI.
C-plc, le 26 Venclémiaire, an 5.
Au nom de la République Française.
Nous, Gén6ral Aubert du Bayet, Ambassadeur de la R6publique Française
près la Porte Ottomane.
Vu le refus de la Sublime Porte de reconnaftre le citoyen Stamaty en
qualité de Consul G6n6ral près l'Hospodar de Valachie ;
Considérant que la nature de nos relations politiques en ces entrées exige
necessairement la présence d'un agent it Bucarest pour y épier les intrigues
de nos ennemis, éclairer /eurs mouvements, contrebalancer le poids de lour
influence, faire respecter le nom français et transmettre avec c616rité les nouvelles
du pays dont cette ville, par la résidenee du Prince et le passage des
courriers, se trouve kre un des principaux points de contact ;
Arrkons, que le G6néral de Brigade, Cara St. Cyr, premier secrétaire de
notre Ambassade, so rendra incessamment A, Bukarest pour y exercer provisoirement
les fonctions de Chargé d'affaires près le pee de Valachie, et pour y
agir d'après nos directions, jusqu'à ce que le Gouvernement ait fait choix d'un
autre sujet pour remplir cette place.
Donn6, scellé et contre-signé au Palais de la République, le 26 Venclémiaire,
l'an Cinq. Signé: Aubert du Bayet.
it l'original, (plus bas) par le citoyen Ambassadeur,
Signé : Adanson, Chancelier.
Collationné par nous, Chancelier de l'Atnbassade de la République Française
près de la Porte Ottomane, soassign6.
Vu : Signé : Adanson, Chancelier.
Signé : Aubert du Ba yet.
Aubert du Bayet cutre Ministrul relatiunilor externe, despre trrtmiterea
generaluld St. Cyr, Insiireinat de afacerI la BacurescI.
Péra, le 1 Brumaire, an 5.
Vous Perm, Citoyen Ministre, dans ma note 50 les motifs qui m'ont détermin6
it envoyer en Valachie le General St. Cyr, premier secrétaire d'Ambassade.
1. Acest °pa a fost tradusil In 1857 de N. I. Ormanu §i publicatti In 80 de dare
librarula editoril Crist. I6nin ct Romanov.

fSTORIA ROMINILORÚ MI
In instructiunile ce se daii luI Cara, la primul locii este obligatiunea
pentru el de a ementine buna armonie care domnesce intre Republica
Domnitoril. Valabiel i Moldovea.
La nécessité de surveiller les fronti6res de l'Empire et tons les mouvements
de la Pologne, en même temps que eelle de m'assurer de la constance
des bonnes dispositions de l'Hospodar, m'y ont déterminé. D'ailleurs, si un
jour nous en venions A engager la Porte dans quelque démarche hostile, j'ai
voula m'assurer d'un homme fid6le qui me ferait connattre la conduite qu'on
tiendrait en Valachie et en Moldavie. lei, je dois encore vous faire observer
que c'est en vain que le charlatanime on le Me indiscret ont voulu nous
faire croire que la Rtpublique pourrait ouvrir un commerce extrêmement
avantageux avec ces Provinces intérieures de l'Empire. Jo vous assure, moi,
que d'aprOs des ronseignements certains, j'ai appris à connattre les futilités
d'un tel projet. Une seule unison de commerce, celle de Pellet et Cie, protg6e
et eneourag6e, n'a pas pu se soutenir à Bukarest.
On pent en attribuer peut-kre les causes aux rnalheurs des circonstances.
Au reste, notro position militaire et politique et les sentiments pleins de
bien-veillance de l'Hospdar de Valachie, m'ont fait, comme je vous l'ai dit, y
envoyer le Gai St. Cyr. J'esp6re quo vous approuverez ma résolution.
Adausii la instructiunile date generaluluT St. Cyr, Insiircinatil de afacerY.
la BucurescI, de cutre generalulii Aubert du Bayet, ambasad.orttlil Republicei
la Constantinopole :
Péra, le 17 Brumaire, an 5.
Je vous envoie, Citoyen G6n6ral, l'arrilté qui vous est relatif et que j'aurais
dil vous dormer avant votre &Tart. Vous verrez par son contenu, quelles doivent
kre les bases de votre conduit°. J'ajouterai seulement: que vous (icon vous
abstenir de parlor politique et vous renfermer sans cesso dans le cercle étroit
de vos obligations, qui sent essentiellement de maintenir la bonne harmonic
qui règne entre la Republique et les Hospodars do Valachie et de Moldavie,
qui n'est que la conséquence de notre intime union avec la Sublime Porte.
giant aux Polonais, dont le sort ne pout 6tre indifférent it tout ami de
la Liberté, comme votre éloignement da centre de gouvernement ne vous permot
pas d'affirmer, ni de rien promettre, en tame temps que vous interviondriez
dans l'occasion pour protéger personellement les individus de cette nation
infortunée, yeas aurez grand soin, toutes les fois que vous serez pressé d'ailleurs
par eux, de répondre avec prudence et laconiquement: «quo, sans doute, il est
«juste et titile pour eux do se tenir prks à agir A la premi6re occasion, mais
«que vous n'en connaissez pas le moment, que vous me forez connaitre avec
az6le tout ce qui leur est relatif .
Vous vous occuperez spécialement, Citoyen Général, a bien connaitre tout
ce qui se passera sur vos fronti6res, et vous pourrez dans vos relations avec
moi vous servir da chiffre dont le citoyan Gaudin faisait usage. Je ne saurais
trop vous recommander de ne vous lier quo dans la maison de l'Hospodar,
afin de bien voir et de n'avoir avec tous les autres, n'importe qui, que des
rapports circonspects Signé: Aubeet du Bayet.

1. Hurm., tom. II, supl. I, pag. 155.
At. A. T..TictECHIX
Din tae cele ce precedü, nu vedemä confIrmandu-se asertiunea
D-lui Xenopolo, cd Al. Moruzzi a data demisiune din domnie. Din
contra, el a fost surprinsä cu mazilirea, tocmal In ajimulä yet St.
Alexandru, care avea s'o serbeze cu tarnosirea bisericit cu acest
construitä de ein la Spitalulu de la DudescY.
Mazilirea lut Alex. Moruzzi este raportatä In nota lut Verniniac
cäträ. Delacroix, ministru din Paris, in 2 Sept. st. n. 1706. Tot de la
el scimil, cà Ratif-Effendi, proteetorul lui Moruzi, a fost exilatti la
Chios 0 cä. i fratele Domnitorulm A. Moruzi, care se afla dragomanil
al Porte', hied a fost exilatä la Cypru. «Le Prince A. Moruzi,
Prince de Valachie, frère du précédent Drogman, vient aussi d'ètre
déposé. La Porte a nommé pour le remplacer, le Prince Ipsilanti,
frère du Drogman actuel». Ipsilantescit prigoniti de A. Moruzi revin
In fata apei §i '§i resbunä pentru exilarea hit A. Ipsilanti, Intämplatä
dupä intrigele Moruzescilor
XXI
Domnia lid Mihat Sulzu in Moldova.
Am v&lutti imprejurdrile care ail adusä schimbarea lift Al. Moruzi
de la tronula Moldovef la al rérei RomänescY §i aceea a tut
Mihat Sutzu de la tronulä Teret Romänesci la Moldova.
Despre acest Domnii Mae putine Insémnä scriitorif notri, ha
unit mult décä se märginescti a 'I Inregistra numele. Gel mat modernu
din istoricl, D-1 Xenopol, se märginesce a ni '1 arëta In cei dot ant
de dornnie ocupatil cii Intärirea cetätilor apdate pe Dunäre, precum
Tulcea i Chilia, cu inflintarea de magasit Insemnate de
alungulä Nistruluf í al Prutuld §i cu privegherea a§ternerei until
pod(' la Isaccea i in deobte Wanda tUte mesurile de pregätire pentru
résboiuld care s'apropia.
Paränulä Drägliict ne spune, cä In oarmuirea acestut Principe
n'a aflatä nici o Imprejurare politicä scrisrt, dar cd niel vre-un bine
vrednicu de insemnatu n'a fäcutil pärnemtulut Moldovei. Totu§I Draghici
recunäsce, ca el s'a preocupa tú de reimpopularea Moldova cu
locuitori, fiind fúrte pustiitä din ultima rezmerip.
Acéstä pustiire mare a Orel: resultä din notele urrnät6re, ce le
am aflatu intr'un portoroliu a unut doctoru din némulä tut Sutu Dracu,

ISTORIA ROMANILORt1 513
care a tila(' in Moldova pe la 1764 inc6ce i care l'am donatu Academiel
romdne. Iatä, clupd acest doctora, care era numèrulti contribuabililor
din o mare parte din Moldova, 1'16 inainte de resboiulti
care se termina cu pacea de la Cuciuc-Kainargi.
Tudefele Moldovei
Suceava 6383
Nrnìí 5025
Romana 2600
Bacert 5000
BotovinI 8500
Putna
Teme]: 4400
Covurlul' 4000
Tutova 2153 (sea 2150)
2000
Filciu 3905
OrheY 6000
CernautY 4000
Soroca 3350
Carligatura 750 (sal 950)
Ia§1 2700
§i Tergulit 750
DecT in o mare rarte din judete: 65925 sea §i 66172 1.
Daca chiar am presupune cà jud. Putnel sd fie avutti pdrid la
5000 de contribuabill, incd cifra totald nu s'ar urca decdt la 71172.
Décd acésta e populatiunea dajnicilor inainte de rèsboiult1 de la
1769, cdt a trebuitu sd fie reclusa dupd acésta! In vedere cu aréstá
pustiire ne explicdmil numeroisele hrist5ve in favórea bajenarilor §i a
Cu tátä acéstd scddere a dajnicilor, visteria pldtesce pe anú
suma de circa 400,000 de leí, acoperip: in pa' te numai din banii rdsurelor
I
Ca sd se védd pre ce se cheltuiati ace§ti bar!, preste suma datoritä
Portel i preste iraturele Domnitorulm §i ale Dòmnel, vom reproduce
aci unti importantd documenta ce amu aflatti in archiva Academiel
Romane i care nu este altti de cdt in§u§1 bugetuld Moldovei
pe anula 1795.
1. Intr'un loca din portofoliti dice: Rime §i antece s.i monostihurI ale raposatulul
unchiu meu Toruca Supe. AcéstA informatiune despre familia sa o mal repelí §i ecuma.
Ded necontestatii acest Dr. era un Sutil.
latoria Rmsanilora de V. A. Urechiti. Tom. V. 33

M4 V. A. LIRECIIII
Actual «Dupre cum s'ail aFqatti
lefile D-lor veliVlor boierl i alti boierina0, cnnì i zopcii i slujilorl
al curtei gospod »
Tat6, ir*rarea lefilor:
1469 lei pe lunA :
250 leY vel Logofail de t6ra de josti
250 » vel LogofUti de Ora susil
400 3 al doilea Logofétti
100 al treilea Logorelti
60 sése vornici: de P6rtri, cito 40 le): unulil
505 top.' deaciT de divanti
12 Is-Basa de divanti
12 leT la 12 fustas): al: divanuluI
180 16fa si cheltuiala la biserica gospod.
60 lei archirnanclrita
20 un preotti
20 proto-psaltil
20 3 al doilea
20 un diaconil
10 un canonarliti
30 lumanilrY, unt-de-lemnii
400 leT vel Vornicti
400 » vel Vornicti
400 3 vol Vornicil
400 » vel Vornicil
3069
1340 de la' 60 ball): D-luT Hatmanti i taifaua D-salo, lusa
360 leT. velti Hatmanti
40 leI ctipitanti de lefeciI
30 leT velti-ctipitanti hatmanescti
20 leT porusnicil
15 la batí hatmanescti
3 leT stegarulil
18 leI do'f trimbacT, dcif dobas'f, unil sumada i unti fluerasil
htitrntíniel
25 lei batí-bulucti-basil din curtenif gospod.
20 leI bulucti-basti alii doilea,
20 leT cápitanil de dfdganY,
20 leT sotnicti,

ISTORIA ROMANILORt 515
60 leí la 12 zapcii ai seimeniloril carY sunt socotiff la patru stégurT
de seimenI, a cate 3 zapciI la unrt st6g, adicrt : Stegarulti,
odobaqrt, ciauqulil, cate 5 11 unta',
480 11: la 160 seimeni de Itt 4 st6garT ai curtiI gospod, socotinda-se
cate 40 lude la unrt st601, qi 16fa, cate 3 lel la unulil.
20 lei unrt capitana de leventi,
75 11 la 15 leventY, cate 5 11,
10 11 odoba01 de leventY,
10 11 ciau0.1 de levenff.
7 11 60 baeractarrt de leventi,
57 11 la ernicliculti la 19 leventi, cu 4 zapcii al lor, socotindu-s6
cate 4 parale de °mil pe qi,
30 11 prolcovniculd de Lunca-rnare.
1340 lei 60 bani.
2400 11 D-luT velrt Vist. i taifaua D-sale, ILISrt
300 11 d-lui velti Vist.,
200 lei allí 2-lea Vist.
100 11 alti 3-lea Vist.
80 lei logofetti de visterie,
80 leI vatavil de visterie,
1500 lei diacii de visterie,
140 11 cheltuiala visteri1 pentrii hartie, cernélii i cérA tare.
2400
2098 D-lui velit Post. i taifaua D-sale, InsU:
1000 11 velt1 Post.,
250 11 velli-gramatia,
250 lei velti Scicritar
100 11 ala 2-lea Post,
50 11 alti 3-lea Post.
50 11 alil 2-lea Siticritaril,
60 11 alti 2-lea gramaticil,
50 11 vatavulti de copa',
50 11 iciciohodaril,
30 11 rauhurdaruluï,
50 11 polcovniculdi postelnicesdi,
40 lei polcovnicului Särdaresca,
25 11 gramaticii. postelnicesa,
15 11 caftangiulrt
80 11 8 postelnicei, cate 10 11 pe luna',

MG V. A. MECHA..
5 lei viitavii de einiírasT,
3 leT odobasu de lipeani.
2098
665 leI D-luT \TM Aga si taifaua D-sale,
300 leI d-lusf volti Aga,
50 c velti ciipitanti de darabanl,
20 e poleovniculuT agiescri,
45 c batí-ciausti
10 e batí-bulticti-basil agieseil,
30 « 6 bulucti-basY agiestT,
c buciacasT,
18 e 2 trambad, doI dobasT, unti surrniteill i untí fluerasii
cate 3 let unta,
20 c un clipitanil de lefeciT,
10 unri odobasil de lefeeil,
7 60 eiausu de lefeeiT,
7 e 60 baeractaril de lefeciT,
100 e 20 lefeca ca 4 zapciI a lor, socotimln-sr) cate 4 parale de
oran pe qi.
665
250 leT D-laI vela SOL
415 leI D-10. velri vornicti de apro(11 si taifaua D-sale,
200 leI d-luT velti Yornicti,
100 vatavil de aproll,
400 ciausi de aprory,
10 c doi ispravnicT,
5 i filtavil de vartil (gardri ?)
200 la D-luI velti Banii.
524 lei 30 bani D-luI velri comisti si taifaua D-sale, l'usa :
200 e d-luI veld comisil,
50 e alrt doilea comisti,
40 c rahtivanulii,
20 c alri 3-lea comisti,
310 c batí-salahoril,
26 e 30 loará 3 sohahoff,
8 c 90 e iructi-baraectarii,
11 90
7 i emiclieulil
8 e 90 banI Nalbasil-basil

ISTORIA RomANILont 517
7 « saca-bastl,
6 e emicliculti luï saca-batí,
8 c välavuluT grajdiuluï,
30 « la 20 de comisal cate 1 DA' 60 banT la unul,
87 a taifaua pitarla' adia :
30 la la 3 vezetel: InaintasT, cate /O loY. unulti,
40 e la 4 vezetel" rota0, cate 10 leY unulii,
5 e lei viltavulti grajdulaY,
12 e emiclicil la 8 comisai socotindu-g, cate 4 parale
de omil pe di.
87
1848 lei 30 banY taifaua D-sale vela. camaraqii, insii:
100 leI ala doilea camara§ri,
20 c vatavil de camarN,
20 e gramaticti de camarA,
200 « spiterti gospodli, adica:
100 lei léf a spiteruluï,
100 lef cheltuiala doftoriilor.
200
100 e vela cupariti,
30 « singeactarulti
105 C edicla si iciolanT, axila
15 « ciubucciu,
10 e cafegiu,
15 « sufragiu.
10 4 §erbecgiu,
15 a ibrictariu,
15 e peqchiargiu,
10 a samdagiu,
20 e credincieru,
20 C b`arbierulil,
10 « muhurdangiulii,
10 « mabiengiu,
10 « mutulti,
5 e emactí cafengiu,
5 e eme ciubucciu,
5 e emacd sufragiu,
5 e emacti ibrictaruluï,
5 e emacil samdacgiuluT,
5 e emacU serbecgiuluT,

518 v. A. URECHIÀ
200 la velti Cruninaril,
200 p velil Paharnicil,
5 e emacil pescheregiuluT,
5 C emacil credincieruld,
ra e iciolanu spiitrtria.
205
283 la 30 banf Taifaua Ciohodarilorli, adicii:
13 la 90 banf bas-ciohodaril,
8 »
120 p
90 »
p
chihaiaoa de ciohodari,
20 ciohodaff, cite 6 la,
8 » 90 p mataragT-basa,
13 D 90 D satirti-basti,
8
24
»
»
90 » chihaiaua de satiff,
4 satiff, citte 6 la,
15 » iciolanil-bas'a ciausil turcu,
26 p 30 p 3 iciolanT alaill ciausT, carT sunt socotitT Cate 8 la
90 ban/ unulti,
8 » 90 » cavazti-batí,
8 » 90 p unil cavazil,
8 » 90 2.1 saraci-bas ri,
6
42
»
»
emaculuI luI saraci-batí,
2 saraccil dite 6 la unull
372 la 60 banf Delibasa ca neferiI s6f, adica :
57 la 60 haul delibast cu 7 la. 60 banf emiclicti,
17 » 60 » odobasil cu 7 la 60 buff emiclicil,
17 » 60 » ciausi cu 7 la 60 ban): emiclicri,
15 » soitariu cu 7 la 60 banf emiclicil,
15 » baeractarY cu 7 lei 60 barn. erniclicil,
250 »
la 20 delft' câte 12 1a 60 banT, adicK 5 la leafa
si 7 la 60 banf emiclictl,
519 la 60 ban): Tufeccibasa ca neferff luT adicil
57 la 60 banT, Tufecci baya ca 7 la 60 banf emiclia,
17 p 60 » Odobasti, asemenea cu 7 la 60 banT emiclicil,
17 i 60 » Ciausii, asemenea,
50 » la 3 zapcii ca 22 la 60 banY emiclia,
375 p la 30 tufecill cfite 12 la 60 haul' unultl, adicii 5 la
16fii si 7 la 60 emiclicil.
519 la 60 banI.

1000 » D-litY Divanti Effendi,
500 » D-luI Doftorti celti mare,
671 » D-luI veld Arma01 i taifaua arma0eT, Mail
100 leï yell"' arma01,
40 »
20 »
10 »
5 D
5 »
30 »
65 »
65 ,
318 »
1 671 lei
ISTORIA ROMANILORÜ 519
allí 2-lea arma01,
condicaru,
logorétu temniteI,
gealatulti,
una topciu,
2 trambacY, 2 dobacT, unti strmaciii qi unti fluera01 ai curtil
gospodil, cate 5 la. unulti,
23 masalagil ate 5 leT,
cheltuiala la 13 masalagiI cate 5 lol,
Mehter-bap ca toff mehteriI sg, 16fa 0 imiclicii.
295 leI velti portan ti ai taifaua portarieI adica :
200 leI velti portariil,
40 2 alti 2-lea portariti,
15 2 alti 3-lea portariti,
40 » 8 portareT, ciao 5 let
'295 leI
1207 la velti Ispravnicti de curte 0 taifaua ispravnicieT, 'MA
100 leY vela ispravnicti,
16 » 8 satrareI cate 2 leT,
18 » 6 tamplarI, cate 3 leI,
18 2 6 petrarY, caste 3 leT,
36 2. 6 aparY, ate 6 lei.,
16 D 8 caratorI de lemne, cate 2 leI,
16 2. 8 getorI de lomne, cate 2 lei,
8 » 4 maturatorI, cate 2 let
1207 lel
739 leI 16fa la haremil adica
70 leI vornicu de haremti,
100 2 gramaticu,
540 » la totil haremu,
29 » tz-bap i totI fusta0I haremulifi, adicil
5 lei. Iz-ba9a,
24 » 24 fusta§I al' haremuluT, cate 1 leti.

520 V. A. URECHIX
7061 leT ispravniciT de pe la tinuturT, Insli
400 leY IspravnicI la Suceava,
400 » IspravnicI la Neamtn,
400 » Ispravnid la Romana,
400 * IspravnicI la
400 2 StarostI la Putna,
18 » 2 trimbacT, 2 dobasT, unil sirmacill i unil fluerasil aT stärostief
cate 3 leT unulii.
400 » 2 Ispravnid la Tecuciil,
400 2 PlircillabY la Galaff,
400 » 2 Ispravnid la Tatova,
300 2. 2 Ispravnid la Vasluiil,
400 3. 2 Ispravnid la
75 » 1 Ispravnicil la GrecenI,
475 » 1 Ispravnicil de Codru,
75 »I Ispravnicli de HotlirnicenT,
400 » 2 SerdarY de Orheili,
18 » 2 trimbad, 2 dobag, 1 sirmadil çi mili fluerasil aY serdliriel,
elite 3
400 * 2 Ispravnid la Soroca,
200 » 2 Ispravnici la Herta,
400 » 2 Ispravnid la Dorohoill,
400 » 2 Ispravnid la Harlifil,
300 22 Ispravnim la Cárligliturli,
400 » 2 Ispravnici la Tinutulú Iag,
500 D Bes16ga de lag, 16fa sa si a neferiloril
100 Besléga din FocsanY, adicli :
40 leT 16fa BeslegeT,
60 » 12 neferT, cate 5 leT.
'70 leT Besléga de Tecuniii, adicui:
30 leT 16fa BeslegeT,
40 » 8 neferT,
180 Sordarul de Galatl, acudìí:
80 leT 16fa Serdaruldf,
100 » 20 de neferT, clite 5 le,
80 » Bes16ga de Bfirlad, adicli
30 leT 16fa BeslegeT,
50 » 10 neferT, elite 5 leT,
50 Besléga de Yasluiti, 1nsil
30 leY 16fa BeslegeT,
20 4 neferT, clite 5

ISTORIA ROMANILORC 521
150 » Be06ga de Falciil i GrecenI i Codru, adicri
50 la.* 16fa BeqlegeT,
400 » 20 de neferT, ate 5 lel',
268 » Be§16ga de Chisingil, :
50 leI 16fa BeqlegeT.,
200 D 40 nefed, a cite 5 la,
18 » emiclic la 6 neferT, ce sunt rinduiti a sta la Ce% ulenT.
115 » Be06ga de Soroca, :
40 lei 16fa BeglegeT,
75 » la 15 neferL
90 Be06ga de Herta, adica :
40 lei ida Be0egeT,
50 » la 10 neferI,
105 » Beqléga de Dorohoiù', adidi
40 leT 16fa Be§legeY,
65 » la 13 neferl",
65 » Besléga de BotopnY, adic:
25 lei 16fa
40 10 la 8 neferT.
400 la Capikihaelele de la serhaturY, afila :
100 leI Capikih. de Hotin,
100 » » Bender,
100 » » Acherman,
100 » Chilia.
6500 leI Capichihaelile de la Tarigrad,
80 » Samequlli lefiloril.
32695 Jet
Documentuld acesta, orI-eat de necomplectd In privinta veniturilord,
ne da' o icòna perfecta a stäref generale a tèrei, a luxuluT
Curtei i a acelel brdme de ()Vid ce mal avea Ora.
Din tot acestil budgetd nu putema culege niel o informatiune,
cat privesce justitia i cultura publica.
In privinta culturel publice Cu Vote aceste, Mihaid Sutuld, pe
care l'amd vOutti tin6ndii la d6nsa, In téra Romanésca, nu putea sa
o fi negligiatù cu des'évér*ire in Moldova. Elfi era und barbad culta,
§i alaturea cu Mitropolituld lazad 8tarnate, nu putea sa nu incurajeze
§c61a, atat cat putead permite imprejurarile grele financiare, in
urma invasiunei ruso-austriace, §i a calamitätilord ce se napustira
peste Moldova: secetea, fòmetea §i ciuma.
1. Codex folio mic cu No. 54 de la Biblioteca Academiel.

522 V. A. URECHIA.
Din respectulti culturaln,avemti de la Mihalin Const. Sutul reorganisarea
*c61el din Botos,anT, pe langa Monastirea AdormireI Maicil
DomnuluI.
In acésta có1ä se invëta carte elinésa i moldovenéseä, cu directiune
bisericésc6.1
Continua a exista o casä specialà pentru intretinerea
La stäruinta Mitropolitului Iacobü Stamate, se acordä, ierI dascalilorn
de la Dotos,anI, din casa specialä. a §.c61e1oril de la Ia0, a§egata land
Mitropolie.
Remarcabild este documentuld, care sub formä de anaFora, ran
presentatti Domnitorului Iacobti Stamati, despre situatiunea generalä
a invëtamèntulul. Uricariulti Donmulur Th. Codrescu, publicandd acésta
anafora, nu'i pune nick' °data.
Tot asemene ad facutil §i scriitorI, can de atuncI s'ati
ocupatti de istoria có1elorì. Dup'e tOte taruintele ce am pusii paná
asta4f, n'amu v'édutri originalulti.
Nu vödt insa imposibilitatea ca anaforaua luI Iacobti Stamate,
despre care Wolf Andreas in «Beschreibung des Fiirsthunthumes
Moldau» art scris cu multd laucla meritata, sa fie adusd la cunoscinta
nouluí Domnitord starea §c6lelor.
and Mitropolitulu vorbesce in anafora despre cs;51a cea mare,
vorbesce ca de ceva care exista, iara existenta acesteY §coll, care incetase
sub ocupatiunea ruséseä, abia d6r de s'ail reinceputil sub
domnia luI Alexandru Moruzi. Prin urmare Mitropolitul Iacobil propune
Domnitoruluí Sulu, celuí «inteleptu f6rte, iscusita la minte, de§teptti
la ale terei indreptan» cum dice Zilot, indreptärile de adustti la
o stare de lucruri existente. We'd Mitropolitulti indémnä pe Domnitorn
sä dée hrisóve de mat putinä importanta, ca acel pentru §c61a din
Botopra, nu rAmane îndoial cá starea cólelorti din Ias,1 cu atatmal
mult a trebuitil sa atragä atentiunea Jul Sutu asupra §c61e1oril marl
din capitala level §i in genere. Ce'í dreptuln, s'arti fi pututti ca acestn
document(' sa fie adresatii urmatoruluI Domrat Calimah-Voda. Cercetandti
la timpti domnia acestuia,se va vedea pentru ce dam preferinta
versiuneí, ca anaforaua a fost adresata lur Mihai Sutu. Conlucratorin
la ac6sta importanta anafora, a pututti fi Gligorap, logofetulti Mitropoliei,
despre care vorbesce Andreas 'Wolf 2, de bunä, séma inspiratiunele
de la -Wolf Inca n'ail
Sä analizamn putin acestil documentn importantn. Mal WWII
Milropolituln cercetézä, sumele i budgetele §c61eI marl, a a§fa (liseí
(Ve41 docum. In Analele Culturel publice de V. A. U.)
Andreas Wolf Tom. I pag. 141 si 284 si Tom. II pag. 19 nota M.

ISTOR1A ROMANILORt 523
Academie, apol face istorieuld zidiret localulut de atre Grigore Ghica-
Voclä, amintinclii §i de hrisovuld acestuia ; descrie intinderea loculut
§e6leí, locü märitti de catre Mitropolituld ; aréta dupa acea
din ce §i cum a constituitd Grigore Ghica venituld §c61elor, Venituld
acesta (dal ea de la persónele clericale) va servi pentru plata lefilord
tuturord dascälilord din teltd Ora, «atcit de limba elinéscei ccit
0 de cea moldovenéscd ».
Constatarea ce face Mitropolitul Iacobü despre invetätura elinésea
§i despre claseälit de acéstä invèläturä, este memorabilä. Insemnändd
principiuld pedagogicd, atat de recomandatd de pedagogií modernt,
cri invätätura trebue sri procéda de la cele sciute la cele nesciute,
principiu care face onóre perspicacitätil geniale a Mitropolitului Iacobil,
el face minunat critica modului de predare a daseälilor greet,
can procedd «de la cele nesciute la cele sciute», Ineareändd mintea
§colariloril, «cu numirí §i cu canóne §i cu multime de cuvinte §i ca
papagalii sä le invete de rostd, nimica cu totuld seiindü, ski intelegèndd
din cele ce invata, din care pricinä, mai §i 10 O. 12 ant imbëtränesed
in gramaticä ucenicil).
Mitropolituld Iacob ri compard met6dele dascälilord din Europa
cu a dasedlilord greet si condamna practica aeestord din urind, clAndd
povatuiri pedagogice pentru viitord.
Trecèncla la invëtätura sciintelorti, lacobri 1ice, ca o academie
farä sciintä, este o casä. Mr% ferestre. Necesitatea matematicelord §i
in speciald a geometriet o demonstra cat se p6te de bine.
Te mili insá cum und capd a§a de bine organizatd ea al Mitropolitului
junge aci la conclusiunea, cri predarea geometrieí
sä se faca in limba
Dupa asemene eronatä, pärere, te mängat, cänd la capul V, Mitropolituld
Iacobü recunósee apol insemnatatea Umbel latine pentru
invetatura pravilelord i Intelegerea Mittel Scripturí §i a bibliei
incet fi spre indreptarea fi impodobirea limbei moldovenesci».
Mitropolituld Iacobd, °mg cunoscètord de nevoile terei, mat propune
Inflintarea la academia din Ia§í a une clase de inginerie practied,
care sri formeze inginem, Mat de necesart la numerósele procese
pentru Larnèntd. La biblioteca infiintata pelänga ac6stä academie, Iacobd
cere Domnitorulut aprobarea, ca fie care negutatord, care introduce
in Ora cartl, sri fie datord a da ate und exemplard gratis bibliotecel.
"Mcä cartea va fi prea scumpa, i se va respunde jumdtate din pret.
Mi,searea literarä este remareabila pe timpuld lui Mihaid Constantin
Sutu, gratie Mitropolitulut Stamate. La 1794 6CU blagoslovenia
§i tótá cheltuiala Prea S. Sale Chiriò Chird Iacobd, arhiepiscopii §i

524 V. A. URECHIÀ
MoldoveY» s'ad tipärit «in qilele prea luminatului i prea
Inaltatului Domnuluf nostru Mihalli Constantind Sutu V. V. cu mila
luí Dumnedeil Domnd Orel Moldovel», cartea cu titlnlä «Critilfi i
Andronius». In fruntea c5rtif se afla sterna §i versurile urmatóre
§Ft
4
StihurI politice§a asupra stemil prea luminatuluI §i
prea Inaltatuldi Domnulul nostru Mihailù Constanting
Sutuld Voevodti.
*****411WWWMAAA44444444444*********
1111X 2190
4V ,e1P-WAel '41$
'-- 7,,,,rtmomm.
et 4
i?
4\
01
. 11r
4/ -4
°A\r"r g0 A
WiM
L**********14/111MOPPVVVVV***************10461
Douà chipurl cu Steme ce in pecete s'afi Insemnatil,
Domnului Mihailil Constandinti Sutulfi Voevodti s'ati
[Incredintatil.
Corbula, Domml Wei( Romane§cI ca ail fost, ila aréta.
Bourulti, alti Moldavia, inteacésta data.
Amandou6 steme de Dumnedeil incoronatti,
Pana la adanclf baran* i s'ail datil.
Ce acum domne§ce téra Moldovenésca,
Domnulti pazésalti, ca s'o stApandsca.
. . . . :Tr'. TTT T ; T ;T: ;
4
Ko0
91.1
141,
4.

1ST0A ROMAN1LORt3 525
In prefata acestei carp, necunoscuta reposatului Cipariu in ((Grestomatia
séfi analecte literareb lui Wolf, care nu o trece intro
cartile cunoscute lui, ca tiparite sub Jacob Mitropolitulu, traducetorulu
ei pretinde, ca o aduce pe romanesce din grecesce, pre canc.' In realitate
se vede ea e tradusa din limba francesa. Credemil, precum deja
ar6tatil, ca. Iacob a voitil prin acésta inocenta strategie i ma' alesil
in timpuld acela aid evenimenteloril grele din Franta, sa ridice de-asupra
eartii on-ce banuiéla, ori-ce prepusu de neortodoxie. Acésta aril
insemna §i calicele, care este in ichna cu care incepe cartea.
Introducerea limbei francese in societate a filcutri mereil progrese
in ambele principate i literatura romanésca, incepe de pe acum a
se influenta din cea francesa., precum you'd vedea mal pre largil in
studiuld generald asupra culture' secolului al XVIII-lea.
Sub domnia lift Mihaiu Stitt' apare, tot in Iai, 1a1794, i psaltirea
prorocului §i imp6ratil Davidu insemnare de catí dolma
ail domnith in 16ra Moldovel de la descalecarea ei». Ase mene Anfilobie
publica Geoff rafia sa prelucrata dup6 Boufier. 2
Importanta culture' este mult simtita la curtea domnésca, unde se
citea, Cu mare aplicare, sciri despre tot ce se petrecea in Franta. Const.
Stamati afirma chiar, ea Mihaiil Sup.' era pus(' de eld in curentd de
afacerile din Franta i ca se aréta fórte inclinat spre acésta Ora, ba
Intrebuirea necontenita a pronumelorti personale ; aseq.area adiectivelorli
posesive inainte de substantive, ca la limba francesa ; intrebuirea de cuvinte
francese (curiosita, conversasia, mahina, ambra, parintesa, madama) ; traducerea
de espresiurif francese'
precum : .c'était pour cette ramon que era pentra
acésta ca (pag. 2); c'est en vain que : este in zadarti teste prin organulti
Ouvèntuluf c 6meniI se unescti (pag. 4) etc.. ; traducerea nenimerita
de vorbe francese, precum audace prin obrdznicie (O! tical6sti iubire de slava
care ne silescl sui punemil in primejdie, avía de cu obraznicie (audacieusement)
a nóstrii viata.2.; Intrebuirea genitivuluI nedeterminata cu prepositiunea de: (Eii
eramil inchis intro crapaturile de acestu muntel (de cette montagne)); «cum ai
putatil e0 din inchis6rea .de acéstet intun &vie' pegerci . . . pag. 111.. «Lucrula
de acéstit' lame» in toe' de clucrula lumeTy. Aceste patine esemple vorti fi
d'ajuns credemil, spre a intari asertiunea ce naintaramti in privirea traducereT
din limba francesa, iar nu din cea grácil.
(Vegi And. Wolf I 6. 284. Hasdai Lumina" III 58), §i o Aritmetica. D-la B. P.
Hasdea afirma, ca tatal sè'a a fosta védutil la Rodostat protoerea la Hotin si o Istorie de
acelasi Anfilohie episcopa de Hotin. Sa ma darnel dintra cartile tiparite sub M. Sutu
Leturghia, care acum al II-lea s'aa tiparita Irani acestasa chipa, In dilele prea Luminatului
si prea Inaltatului Domna Mihaila C. Sutula V. V., Cu osIrdia si Cu t6ta cheltuiala
a prea sfintitului Mitropolita al Moldavia Kiriu Kir Iacob, Intru a sea tipografie, din
noa fácuta In Sf. Mitropolie In Iasi, la anii de la Adam 7302, iar de la nascerea Jul Christ.
1794; i s'aa tiparita de popa Mihalache tip.)grafa si de Gherasim irodiaconil tipograffia.
(Esemplarul Bibliotecel Urechia din Galati). Acésta carte nu este citata In Chrestomatia
D-lui Gast er.

526 V. A. URECHIA.
ca i trimite la Constantinopole sciri favorabile Republicel francese.
Sutul avea secretari. francesi §i pe vestituld pentru invètätura lui
Codrila séti Codrilea, pre care acela§ agentd francesu Stamate ila da
de greca din Atena §i caro vestea, ca cea maY frum6s6 räsplatire ce
i se patea da de Republica francesa, pentru cá servia pre länga. Domni
interesele Frantei, era de a i se därui una exemplara din enciclopedie. 1
1. Hurm. tom. II, supl. I, pag. 113.
Sigiliula lui Io Mil. CS.
ST. VV.
1793
Biserica sub Mihaia Sutul este representata prin Iacob Stamati
ea Mitropolita. Episcopia de Romana a fost ocupatä de Antonie, care
muri la 1706 iar Episcopia de Hui o ilustra Veniaminti Costache.
In tomuld de anexe VI vomil aduce cate-va acte cu referintä la
Diserica.
Mihaiu Sutu in Moldova, alt-fel decht In téra Romänésca, constitueDivanuta
din boieri, mai toti greci, unii nu tocmai de mult inpaménteniti,
totu§I gasima prin anaforalele divanului de sub acesta Domnu
nume ca a lui lond. Canta mare Logoféta, Constantind Catargi mare
Vornicti, Constantind Greceanu mare Vornica, Ianculd Razu mare
Vornica, Theodora Bala mare Vornica, Dimitrie Sauld mare Vornica,
Grigora§a Sturdza Hatmanti, Grigore Ventura Postelnica. *i in judeto
gasimd o buná parte din ispravnici tot din boerii de térd.
In hrisovula de la 25 Martie 1793 Sutuld aduce credinta urmatorilorti
boeri : lona Cantacuzino vel Log., Lascarache Roseta vel Vist.,
C. Palade vel Vornica, Depaste vel Vornicu, Neculal Rosetù'. vel Vornica,
Constantiù Bal§ti vel Vornicti, Gligorala Balasaki Hatmana i Parcalabd
SucéveI, Alex. Sutu vel Post., Anastasache vel Agd, Iordache Roseta.
vel Spät., Grigora§d Ventura vel Comis, Iacovache Arghiropulu vel
Camära§a, Iordaehe Mayra ve! Caminar, *erbanii Cananä.0 vel Pah.,
Idriti Roseta ve! Serd. §i Andreia Millo vel Sto!.
Unde sunt boieril parn6nteni ? Pro cand in Ora Romänéseä infimä

'STOMA ROMINILORT) 527
minoritate de greci gasima in DivanO, ad, din contra, infima minoritate
o constituescg Romanil. Observe-se incä, cum familia Rosetil ample
o suma din scaunele Divanului. Este o adevërata oligarhie a cator-va
familil.
Care putea sà fie administratiunea §i justitia sub asemenea oligarhil
?
Justitia era mult mai inferióra de cat In téra Romanésca. Ce se
p6te aVepta ornulü fail de influenth.' în Divanü, pentru a'*1 asigura
dreptatea, carlil protivniculd s'ert este in va(15. la Curte?
PosedämO o jalbá originala a unul Constantinii Barascu ctitre
Domnitorulü celti not" aid MoldoveI, ceréndu-I dreptate intr'unti
procesil urmaritO sub mal multe Domnii.
Domnitorulti, de sigur sub intluenta celorii care 'hui incunjuraii,
pune pe jaiba nenorocituluIBarzäscu rezolutiune: «Fiind-ca in potriva
a tot cuvéntuluI dreptätil, acesta tot supärä. pe Domnia Mea, poruncirnti
D-tale vel Vornicti za aprocy, s'A se certe cu 50 toege la pórta Curtil
gospod. 1 1793 Iulie 16.»
Din ramura administratiuneI atragemü atentiunea lectoruluf asupra
ponturilora date de Domnitorulü M. Sutu la 29 Dec. 1796 §i la 18
Martie 1795. Ponturile din 1.795 privescü administratia, justitia §i
finantele din judete i avaeturile, lar ponturile din 1796 se referä mal
mult la aplicarea a§ecjam6ritului
Sa rezumärmú mat ant6iii pe celti de la 4795:
Cu unú lirismil, care nu se potrivesce de loe cu resolu/iunea
data in 1793, pre petitiunea nenorocituluI Barzascu, M. Sulu ordona
ispravnicilorii : «Sa aiba de apururea ua deschisa a primi cu blandea
pe top locuitoril ce vor veni la isprävnicie, cu oil ce fel de jalbT
pricini, ascultandil cu luare aminte plangerea fiesce-caruea §i cercetandil,
fait sit se ingreueze cat de putind a se zabovi, spre cercetarea
ascultarea jalobelorii Domnitorulti ordona, ca IspravniciI sà
se lipsésca i de vremea cea obicinuita a mancärel i a somnulul
«ea niel cum sa nu stea sëracii locuitori mteptandO i per(blèndu'§I
vremea i facèndO cheltu61a, din pricina lenevirei drt gititorilorü».
Dupa acestO apelti, care bine facea Domnitorulti a §i'lli adresa
siql mat ant6iii, elui indica in pontulti 2, procedura de implinitti la
judecall. Pers6na care nu va veni dupe' prima citatiune la judecatd,
se va aduce cu ciubote ro0i, platindui cate 1.0 haul de ceasti. Domnitoruhl
recomandá cu deosebire sä se inläture hatirulu.
1. Originalula acestel petitiunl l'ama donata Institutiunel Urechia din Galatl. El e
propria a ne arta cat de decacluta ajunsese justi¡in In Moldova, pe la finca secolulul
trectita.

528 V. A. URECHIÀ
Ispravnicil, ca sa\ faca o recolta mal Nina de banl, randuisera
prin ocóle ski plase nisce functionari, cari sa judece el in loculd lord
§i sa faca Implinelile de la locuitorl. Sutuhi prin pontuld 3, opresce
pentru viitorti functionarea acestora, avènd6 ispravnicii a judeca el
WO. Acestord namestnicf, ispravnicit le vindea la mezatd océlele
precum vindead de asemenea acelea§ oc6le capitanilord §i. ocola§ilord.
I§I póte cine-va inchipui ce devenea justitia pe mana acestorti drecari
avea6 sit judece pricinile, sa realiseze implinirile §i
amendile de la pripasurl I
Nemultamirea t6rei Arace era prea mare la inceputuld anuluI
1795, Sutul crede a o potoli (§i are nevoie de a o potoli, cad nu erad
in 'mina regula afacerile luT la Constantinopole), ordonand prin pontuld
3 §i 4 desilintarea acestui sistemil de administratie, ha chiar amenintä,
la din contra, cu ulita §i Cu ocna pe antreprenorl, (Id& §i ispravnicii
ce le voril vinde, nu vor6 scapa filed pedépsa.v.
Pentru perceperea birurilorti §i pentru indeplinirea porunciloril
domnescI in judete, Domnitoruld insarcinéza zapcil aómeni cu intelegere,
Cu isvodâ ischlit6 de dregatori, earl &A aibä strapicl poruncl a nu
supèra cat de putin pe locuitorl cu niscal-va cereri spre ald loru.
interest'', s66 cu mancarl §i b6uturI co pricinuescii cheltuélä satelord,
ci sa se multamésca cu mancarea obicinuita locuitorilorti».
La punctulii 5 Sulu adaogä, cä sit se pazésca drépta cumpanire
la t6te randaelile ce se vord face In tinutd, dup6 starea §i putinta
llesce-cä.ruia satd. In urmätoruld punctd aid 6 se ordona tinerea a 3
condici la ispravnicie. Intru una sä se tréca procesele ce se vord
judeca intr'a a doua t6te randuelile pentru .orl ce made in tinutd;
iar intea 3-a tóte cartile ce ispravnicif vorti scrie catre Domnil §i
catre Visterie. Aceste condicI ispravnicil le vord da in primirea celord
noul.
In pontula 7 §i 8 se determind diverse avaeturl. De la ceI earl
se inchidd la grosd pentru vinovatiI, séti datoril, sa se ja cate 5 parole ;
iar de la eel' inchi§1 pentru bird nu se va lua nimicü. Logofeteil ispravnicieí
vorù lua cate o para de rava§u1ú de sorocti, §i de rava§uld de
scadere de bird, ski de havalele §i 20 de parale pe cartea de judecatä.
La pontuld 9 se dispune cit, pentru ofi-ce rènduialä vord face
Ispravnicil In tinutd, din porunca Domnésca, sá trimitä, táblit iscalita
la Visterie, pentru ori-ce implinire din tinutd, cum §i tidulä iscalita
dela sata, pentru ori-ce r6nduialä platitä orl-cat de mica.
La r6nduiala mazililord se crease o specie de capitanl, call nu
erad cleat nisce jafuitorI ai mazililmd. Prin pontuld 10 se suprima
aceste capitänii. Ispravnicii sä, tie condica de rènduld la slujba alu

ISTOMA ROMANILORU 520
mazililord. La rénduiala mazililorti §i rupta§flord, sa nu intre decat
fecioril lord dreptY, iar nu sa se pule in brésla mazililoru §i a rupta-
*flora (5menl din bird. Visteria, asemenea 6menI nu va recunòsce
de mazili. (Art. 11).
Rupta§i nu pot fi pamantenif, ci numaI stréinii, ha se cere inert,
ca rupta§ii sa nu fie din enneni pro§ti. (Art. 12).
Art. 13 este relativii la vitele de pripasd, care dispositiune a
data locil la atatea abuzurI, cu luarea a§a (Psalui colacd pentru vita
dela proprietaril ei. Voda, spre a currna acestd abuzti, ordona s'a se
iée nurnai cate o para pe qi, cu cheltuiala 'wane]: cu tot, ha déca a
trecutd o luna de (pie dela prinderea vitel de pripasii, sa se la numai
cate 1 band pe ji, pentru ostenéla §i cheltuiala celui ce va ingriji de
vita. Cele-l-alte autoritatf nu vorti lua nimicd. Dar déca vita va sta
de pripasd urn) and, Vornicelulu satulul e datorti s'o clued la Ispravnicii
tinutului, dela care sä iée adeverinta de primire §i plata pentru intretinerea
vitel. Nizamuld nu spune ce devenea vita odata adusa la Ispravnicil,
care plätea 360 bani, adich 3 lei vechi pentru Intretinerea
Cu cine impartéti Ispravnicii asemenea ca§tigurr, s'ard puté
de Ore-ce la Bucurescl pripasurile erad ale Vornicilord mart.
Art. 14 privesce mai de aprOpe pe térand, oprindu-lu de a se
stremuta din satd ca vechiulu «ataché a la glae». Vorniceluld de
satd, care va ascunde sosirea in satuld WI a vre-unuf tèranu din alte
sate, va plati gad 50 de lei la Zapciti.
Prin art. 15 se atingd iarä§I cestiunI marl : amerKlile ce Ispravnicii
luad dela vinovati, ca sa nu'i mai urmaréscA, sa nu se mai póta
lua, ci vinovatil sa fie judecatl §i pedepsitl.
Se °preset.' tot-odata clacile pe vind ori pe beuturä pe la sale.
Numai la térgu sunt invoiti Ispravnicii, déca ad carciuma, sä. vènqa
vinuld loru ca §i altif, färà a opri §i pe altii in drept de a vinde,
sub pedépsa de a plati intreit paguba.
Pela impliniri de bani, Ispravnicii vord lua clecIuiala 1. band.
Pela impliniri de lucrua tot asemenea, evaluandu-se acole lucran.
DOca se va schimba termenuld politel, nu se va lua
Nu se va lua (Jeduialti nicl dela executarea sentintelord judecateI
pentru bani de mo§ie, de vite §i alte lucran, ce se vord afla sub stapanirea
unora, cu strambatate, §i pe urma, cu holärirea judecatel se
vord da in stapanirea proprietarultu adeveratfi.
Art. 17, fOrte lungd, se ocupa de prinderea hotilord. i Se ordond
1. Ca si In Muntenia, starpirea hotilord era o preocupatiune de Vile 4ilele. Cu putinl
anl mal Inainte se ilustrase legendarulé Codrénu. Dr. Sulu. In portofoliulti seC (Noteté),
ce amé ddruitil Academia, inainte de ce poporulil roménti sa fi Inchipuitd balada Codrénultd
Isloria Romanilorii do V. A. Urochid. Tom. V. 34

530 V. A. tittECRIX
urmarirea tuturora §i a gazdelort1 lor0, care gazde vor0 fi pedepsite
IntocmaI ca i hotil. In interesulii siguranteY publice, fie-care Want'',
merend0 din satuld sëù undeva, sri. alba rèva,sti de drumü dela sta.panuld
satuluI, séii dela Yornice10 §i preotul0 satuluI, cu araare
anume: In ce oi a purcesil i unde merge? Pe eel fära itva§e, ordona
sä'l primp Zabetil clued la Ispravnicf, ca pedepséscä.
In acest0 articolti, Yoda se ocupa §i de tiganiI lae§Y. Ispravnicil
sa nu ingadue multe cete de tiganl la unu locü i pe la locurile unde
se vord a§ec.la cu §étrele, de-a pururea sa fie §i (5menT de aI ispravniciel,
ca sa nu faca blästematii orI furti§agurf. De se va prinde vre
unula cu a0a vina, sa se pule In butud i sa se trimita la Divanü,
spre pedépsa. IspravniciI, de nu youú av6 grija dup6 porunca. §i se
va int6mpla vre-o ucidere ski vre-o pagubd cuI-va In %inuUí, i pe
(cea culésa de Alexandri), aflä ,rimade", versurl despre Codrénu, scrise catre marele Stolnicü
(?).
Iati acele nrimade° In traducere facuta de D. Murnu:
VersurT (rimada) despre vestitulti Codrénu, Meat de ciltre Mail, Mare
Stolnicti.
De vitézult1 Codrénu s'a temutti téra Romanésa i maI alesil Moldova.
Cilci s'atinea la drumuri si nu mal socotea pe nimenI. Omorurile i luptele
erati isprävile luT. La Bräila se refugiaz i cu altiI se intoviirtisesce. Doue-qecI
de an): téra intrégh' s'a sguduitti. DomniI totf Ii parta necazulti, di nu potti
sälti prindä. i de géba s'ati strulduitti, dark' llama' de Mateiti-Vodä Ghica
(1753). Asta a putat numaI, alesulti printilortl, sane aducä bine 'n mr6jil i sti
pane,' pe eta mana. Ina nu implinise anulti cand venise la Domnie, i Codr6nulti
indräznesce, in Lasl tocmaI ca sä intro, dupe legea-I haiducAsa ; calti
voInic ca sit rapésci. Vine chiar la iarmarocil sti ia, sä nu d6 de live. Dar
nu): calulti nimbi-1111, dupe cbdar dorinta luT. La Copou se indreptezh' si la pandit'
se asa4ä. §i vrea bunulti armäsarti, sul i6 dela Cäminarti. MI Mamie Caminarti
esTa nu tocmaT ararti, i stätea ca privitorti, pe la no allí Foisorti. §i se 'nsalä
atuncI sermanulti, cticI ela fär'de arme este, si lili prinde dusmanulti,
dupe ce liri i rtinesce. i and Ilti chiamti Divanulti, merge curagiosti Codrénullí,
si la ate 'ncepti sa'f ic5, elti respunde fiirrt fried. Hotule cum IndrtiznisT,
lângri curte de venisi voit-amil sti'mT castigil, dela voT anti cala voInicil,
calti voInica i calti framosti, ca unti tenerti curagiosti. Codrenu, Mtida ta,
este-acum in mana ta, pop.' actun ca sfarsescI, tocma 'n vremea and
donmescI.Dar niel nu credemil veo-datä, lutèmplare neasteptatä! Dupe lege
'I a ta sertä, 1 cu crept te duel la made. Postalti mare, qi din urn* in
spre sera viata-tf currná, çi ple6pele aff plecT, i sä dorm.'" asa pe vecI.Munte,
codru, delti si crangil, tate 'n urma mea me plane". 0, vol lei, balaurT
uriasT en luinciT tari, i vol arme-apertitere, ande sunteff acum are? Ce e jalnica
osandii! De ce nu'f acum isbandä ? 0, voT eral, fitI ganditoff, ve-aretaff
ocrotitorT. De ce n'amti mum ostire, sä me punt" pe urmilrire, sul dart fuga sti
robescti, lumea &A o jefuescti, act eil porta acelasi mime, osanditti do 'ntr6ga
lu me.

IsToRtA. ROMINILORÚ 531
culpabild vorì cdta Ispravnicif acopen, volt fi destituiti i vorti.
plati §i paguba. TalhariI ce se vord prinde de IspravnicI, insotiti Cu
lista de lucrurile aflate la el, in casele §i la gazdele lord, sä se tea,mild
la Divan. Din acele lucrurl, Ispravnicil vorti restitui cele recunoscute
de paguba*ti. Dela MO prinI, Ispravniculd §i vel Armapld
aü dreptil sä iée cate und band. Gel cari volt prinde bolt uciga§I §i
jacasiii ce se facd cete, ald lord O. fie tot ce vord gäsi la hop. §i la
gazdele lord, scotAndu-se din acele lucrurf cele recunoscute de pagubas,ii.
De nu vord rëmanea lucruri din care sa se folosésca prin-
Otoruld hotuluT, prin marafetuld Ispravnicultil are dreptd sä iée qecluiala
din pretuld lucrurilorìi restituite paguba§ilord.
Cartea deschisa a 10 Mihaiu Sulu &are Ispravnicii din 29 Dec.
1794, privindd mal multd situatiunea OranuluI, fata cu proprietatea,
dispune cele urrnat6re:
Top locuitorif de prin sate sa'§I facä aratura, semandtura
f6natn1ii pe mo§ia unde §edd, pe can.' vrerne este locd indestul la
acea mo§ie.
Déca nu e locd destulti pentru aratti. i fènete, Vorniceluld
satului sä. aréte Ispravnicilord judetuluI, earl, incredintandu-se de
lipsä, volt cäuta locurl pe alte mo*il vecine, fara a aduce pagubd
stapanulal acelei mo§il. Tëranif 1.§I vord face og6rele unuld langa
altulti, iar nu r4chiratd. Stapanulìî mo§iel saV iée numaI dijma, iar
cu clacä séti cu altele sá nu supere pe Want Pamènturile arate, fie
pe mo§ia pe care §edd, fie pe alta, nu vorti put6 fi luate dela Wand
pÉina (And nu le vord Vasa ei singurl de vechI. In vremea c6sei,
stapanuld mo,sieI sa dée teranilord iarba de o parte, ca faca fèn.
Isnravnicil sa oblige pe mosjerf a da locurI de aratd §i de fènatii,
dar §i locuitorii sä nu fie volnicl a infra pe mo0 str6ine in sila, far&
scirea Ispravnicilorti §i a proprietarului.
Zapciuld mazild, rènduitti. de Ispravnicl la fie-cave ocok, priintivéra
§i ttímna, sä indemne pe locuitorf sa are i sa semene cat
de multd, iar care nu'*I va cun6sce folosulu *i nu se va sili, aid
oblige. Mazilulu zapcid sa tind f6ie de t6te productele semtinate pri,
milvéra i tèmna i sä. arate Ispravnieilord ca sa valä de s'au facutd
destule semanaturí.
Vorniceluld satuldf cu sätenil, in fie-care primavéra s'a tocrnéscá
vacarl pentru pascutulti vitelorti satenilorü, herghelegid pentru
cal* §i pastor d pentru of i rimätori. Zapisele aceslorti pazitorI vord fi
duse de Vornici sa fie iutarite de IspravnicI. Ufa lord sa se platésca
Cu cisla de satem dupe' numdruld vitelord. Núptea vitele sd le inch*
fle-care in ocold. Tarina de pascutù sd fie ingrddita §i satenil sa pule

532 V. A. IMEHIX
jitar" la locurile de trebutntA. Vorniceluld §i satenif sä. privigheze ca
vitele sa nu facä stricaciuni in tarina §i in gradinI. Stogurite §i ariile
sa se Ingradescä.
Stricacinnile din gradini i falete §i dela ariile cu pane, de
vol.(' fi facute de vitele acelula§1 scat', sá se isp5§ésca cu Vornicula
§i 3, 4 frunta§f, §i suma hotaritä sa se implinésca de Vornicela cu
scirea Ispravnicilorti. Iar pagubele facute de vite din alta satil, se
ispg§esce §i de emeni din satula unde s'a facutil paguba §i de cell
din satuld ca vite(e, §i luanda paguba§ii märturie in scrisa de stricaciura,
implinirea pagubei O. o faca in§i§f Ispravnicil.
Domnitoruld ordona Ispravnicilora sit nu ingadue pe mo§iera
a asupri pe locuitori la luatula dijmel §i la alte venituri ale mo§iel.
Locuitorii sa denunte la isprävnicie §i, daca de Ispravnici nu vora
asculta mo§ierif, ei sä insciinteze la Dornnie, ca sa faca puncre la cale.
Ultimulù' pontü, ala 7-lea, se refera la dreptula teranilora a lua
lemne din paclurf pentru trebuinta caselorti, fara plati, ci numai cu
(leclutara dela lemnele de constructiune, iar §i de cele de foca, Domnitorula
serie Ispravnicilord, ca el s'A aréte Pomniei pe proprietarii de
paduri, carf nu se supunu nizamuluf.
O frumesa dispozitiune care termina pontula 7, este aceea
carciumaril n'ad vole sa dée beulura laranilord pe datorie maf mutt
deck pentru suma de 4 lea, cam vorti remAne pciguba§i pentru t(5ta
datoria.
De altmintrelea, M. Sutula a data, precum mal sus(' aratarama,
in aceea§f qi de 29 Dec. 1794, until nizama special(' pentru paduri,
M sensula dispozitiunef mentionata aci mal sus, dar cu ma" multe
detalif, call se vord puté vedé in tomula nostru VI. (Dupe uricara,
tom. 4, pag. 43, §i dupe cond. Mitropol. de Ia§1). TWA in tomuld
nostru de anexe (VI), lectoruld va puté lua informattura §i despre
alta serie de acte de natura administrativä, judiciara §i financiará.
Dintre pitacele relative la finance, mentionämd pe acela dela 1
Dec. 1794, relativa la slujba cunitei, adicä a dal:0, ce se percepea
dela stréiniY, ce'§I pii§céu vitele in Moldova. Acesta venita este data
de Domnitord monastirei Sf. Spiridona, in raverea spitalului. Taxa
cunitei e de 40 de ba,rti nom de OM vita §i 40 de banf noui de tad
stogula de rèna. Nu platesca cunitanegutitorif earf exporta vite, daca
le exporta p6na in 2 lunI de (pie dela cumpdrarea lord. Asemenea
nu plätescü cunita vitele din alte pärtf, can vora fi p(t§unate nutria'
In timpu de 2 lum in térd. 011e locuitorilora din raiaua Hotinului, a
Ilenderultn Sacuta §i Ucraina nu platescú cunitti, ci numai gogina
la go§tinarii de Wain'. 3, 4 cal din téra Ungurésca vord fi scutiti de

cunitä. Me ce vord veni pe véra in Moldova la papne, vord plati
cate G banl de ene §i de caprä., lar de vord remane §i peste iarna, se
va lua de 6is go§tina cate 10 bani noui la go§tinarii de stròini, carí
vord scMó banii cunitei deja dati.
Poli de negot nu platesc cunita, flind-ca plätesc cornarit i vaina.
Poi, \Tad de salhana, manzei §i vita de prasila sunt iaruii scutiti de
cunita. Negutitorli austriaci ce ati cale in Moldova vor plati cunita
cate 40 de ban' nuoi dupe hrisovul domnesc. Domnitorul îi rezervit
dreptul de a scuti de cunitä pe cine va vroi, cu anumitd hrisovil
Und venitti destuld de importantd este aceld ald Megetriel, care
se string de o anume Epitropie, prin vechilulu el. Se percepea cate 4
parale de led de la top' eel ce vindeau pesce sä'sat i próspat la schelea
Galatilord, la tèrgul Galati, din pescele ce venea pe Dunare cu
caicele ski Cu carele, din balta Brateplui, din balta Ialpugului §i din
alte balti din Ora turcéscä. Pescele ce se importa in térä In care,
platesce cate 60 de bani de tot boulti §i cate 40 de bani de tot caluld.
M. Sutuld, la 1795, Martie18,ordondEpitropiei, ca acestu venitd
O. '1 dea M-rei Galata §i la locurile randuite dupe anumite hrisCive.
Taxa de la care se va percepe in tinutulu Covurlui. Sulu' ordona
parcälabilor de Galati, sa fie la dispositiunea Epitropiei venituluí.
Inainte de a termina acestd capitold vom aminti §i o alta dispositiune
a lui M. Sutu, cu referinta la tiganii domnesci lingurad §i
ursari, cari sunt, din vechid, birnici la camara Deannei. Aceste cele
de tigani s'ad jaluitti Domnitorului ca mereil ail fostd tot facuti danie
pe la M-rí §i pe la bojen i de fried a nu cadea robl,multi din ei ati
fugitu In Transilvania, rèmasti putiní In téra. Eí se MO lui M.
Sutuld O. le dea un hrisovil cu blastemil de arhierei, ca nimení sä nu
'í mai dea danie. Domnitoruld constatä, cEi in adevëru s'a Imputinatd
numèrulu tiganilord §i ca hris6ve in feluld celui ce cerd de a nu
putea fi dap danie au mai avutd tiganif i anume: De la Grigore
Alex. Ghica Vvod, din 29 Noembrie 1776, al H-lea hrisovti de la Costantin
Dim. Moruzi din 22 lanuar 1781, al 111-lea de la Alex. Const.
Mavrocordat din 2 Dec. 1782, al 4-lea de la Alex. Const. Moruzi din
8 Octombre 1782, decí §i M. Sutuld Voevod, constatä. ca Alex. Costantin
Moruzi a réscumpërat 20 säla§e tigani, ce erau dati Canje chiar
Demanel séle i DCimna i-a fostti data comisului Raducan Roset §.1 cä.
A. Moruzi a rëscumperat aceste sdlap de tigani §i i-au recunoscutil
chiar lingurari §i ursarl; M. Sulu dispune §i eld,ca sä nu mai Vita fi
&AI ninférui tiganii de acésta categorie *i tot o data da acestoru
1. VecIl Uricar, t. IV, fila 40.
ISTORIA ROMINILORt.T.
533

534 V. A. UnECHIX
sälase de tigan" dreptul sä.' nu fie judecati de ispravnici, sétrt al tí judecatori,
afarä. numaI In casil de mórte de wild, iar in orl-ce alte judecati
atarne numaI de epistatil §i vornicii lord special' 1
O categorie de locuitorl, cari primirg 6re-earl protectiuni i scutir"
de la M. Sutulti, art fostti , angeiii de la grópa Ocnel 2. Cu hrisovuld
de la 28 Maid 1793 scutesce de bir i angarale eel 225 de liudf. lar
cu altti hrisovil anteriord, din 24 Aprilie 1783, reguléza proprietatea
locului din jurulu térguluI Trotuvlul, avéndd in vedere un hrisovd
anteriord, din 1782, a lui Moruzi.
Inteund staid oligarhica, unde aprópe 2, 3 farnilii Is" Impartti t6te
slujbele, este neindoiosd ca numai acei individi avea i e" o parte 6re-care
in conducerea trebilord statului, cari erad 6menii celorti de la putere.
Nu avemd dar, a insemna aci roluld jucatti de asemenea 6menl.
Ceea ce amd disd despre compunerea DivanuluI ajunge pentru ca leetorul
sä dea seamä : de ce evolutiunea nalionald se face maY gred
in Moldova, de astä-datii, de cat in 16ra Romänéscä' ?
Dealmintrelea acele cäte-va familii, cari ca Sutul Impärteau puterca,
nu presentati und spectacold ma" asigurdtord pentru mersuld
Inainte al neamului romänescd, deal aceld ce'l presenta boierimea
munteanä. Aceen relaxare de moravuri la Iaí, ca i la Bucuresci.
Curtea ce in Ia0 tinuse Potemkin nu era de naturd a fi deprins boierimea
moldovenésch cu virtutile cAsnicie", cu moderatiunea si modestia.
Semänta rea, aruncatd de invasiunea str6inä, däduse róde tot ma" fatale.
Niel chiar Biserica nu era In stare sä, indrepte moravurile stricate,
cad i ea insd§I era bolnava, din acestd punctil de vedere. Cu t6te
aceste la umbra Bisericei incepe a se forma o clasä mijlocie, din feciori
de pori, cari sciindd carte ma" multà deck boierimea i V6-
Ondu-se cu tóte acestea lnläturatä de la afacerile publice, incept"' a
cristalisa opositiunea contra stärel de lucrurl de atunc". In luptä inegalä
cu boierimea de la putere, acestd grupd de 6menI, mal invätatI
si mal harnid, recurgti la satire 0 pamfiete contra apdsätoriloril
Nu tardid boierimea va califica acésta de duhil frantuzescft ;i va
cerca sa potoleasamiscarea, sprijinitä pe Divanul din Constantinopole.
Déca nu in mod formal §i pe fatä, cel putin in faptä, se pund
unulu dup5, altuld in fruntea acestel micäri, Mitropolituld Iacobti
Stamati §i mai apoi Veniamind Costachi. Acésta miscare incepe prin a
fi socialä §i devine mal apoi nationalä., cad va lupta In contra C'irecilor.
Cum se Intampla mal tot-déuna, acéstä mi§care va trece chiar
1. Uricariu, t. I, pag. 122.
?. Vezi condica §angailoril de la Ocnele Badului copie 41 §i 45,

ISTORTA RONTIOTILORTI
si preste capulii unora din capii si. Asia, pe la inceputulu secoluluT
urnAtorti, vom vedea aruncându-se satire si pamflete chiar in träsura
Alitropolitulin
Dar deocarndatii sunt marl si tarT cate-va familii de boierl, de
origine grécä, la cartea lui M. Squid si sugil dìt pottl mal bine bu-
Impreund Cu Domnitoruhl i desfasurd un lux, cat mat
färä gustil i mai ruinOtorti. Caretele se Insird färä sfärsita pe poduld
verde din Iasi, maf tot atät de inalte cät si easel° unora din boieri
(ve4i stampa de la fine), Cu arniluti in capro de dindos i vizitil, purtandil
In capti aprópe chivera slujitoréscd.
Dar la curte ce mat ptiräty la táte ocasiunile! Nu s'ati schimbotri
Inuit din obiceiurile descrise de Gheorgache, decat Ca s'a substituitii
boierimei romäne fel de fel de venetici I.
1. Doctoruhl Sutu In notiu1ú luT, de care maT susfi vorbiramil, descrie parada din
ajunula i diva Bobotezel, cam tot aa ca i logof. Gheorgache. Iata acéstil descriptiune :
Ceremonia carc se face In ajunuliti Bobotezei.
Dimin6ta, proa inältatulti Domnil morgêndii la spiitäria cea mare, se WO
pre tronii, i inainte do a merge la biserica la c6suri1e hotraite, se intAlnesee
ea egumenit ton, cart, dupä datina vechte, aduc diferite peschesurt i in
vorbirea lor it intr61A cum petrecti si cum le merge in mänästirile lor. Et
stall in pici6re i cafea nu le dit Prea înitatu1ü Doninti, indatii ce egumenit
esu din spätärie, ca t6ta parada se ducil la bisericä la orele hotärite ; iar al
douilea spätarti pórtä cuca. In ()ilia ajunulut archiereuld nu vine la bisericrt,
de óre-co atunct are intaietatea episcopulti de Romaral, si face si marea sfin-
%ire, dnprt sfärsitulil liturghiet. DNa co insä prea inältatulti Domnil ese din
biseria, inträndu in spätärie séde pe tronil, i mitropolituill eu arbiereil i ca
boYerit cei mari, Introclucandu-se in spätärie, start in pici6re, i ântâiuí inträ
preotit bisericet domnesci cu crucea, apt inträ egumenit tore, impreunit ca
egumenit mrtnristirit ; dupä egument, intrii protopopul cu pupil tärgulut,
iar dupä.' protopopli, inträ pärintit catolict ou crucea, i dupil ce esil pärintil
catolici, se clä In sfärsit caféua.
Ceremonia care se face in Oiva Bobotezei.
Diminéta, prea Inuiltatulil Domnii, merg6ndli in marea spätärie, séde pro
scauntt si in timpil ce boTerulu marele spittaril, precum i marele postelnicti
p6rtä ceifiaae, intrrt In biserica cea mare ca parada domnéscii i eu douli luminärt
aprinse, la drépta si la stänga in fata Domnulift, inainte de-a fi cantatii
(polieleul (ePrea-milostive,) i dapä ce cfintriretulti incepe pe gPreamilostive
2, se face darea de Inmänärt i dupä' acésta incepti antifónele, se dice
Evanghelia i ränduéla ce urmézrt, i dupl.,. ce se isprävesce tedeumul, prea
inältatulu Domnii, Imprennä Cu Ylädica, cu archiereii i cuboierit, esindu din
biseriert, se cob6ril in. eurtea domnésdi in spre partea Tótamet,acolo unde
scaunulti proa ináltatultu este pregAtitä, precam si a Vladiciii, a archiereilor
si a boTerilor si se face sfintirea o3a mare de dare Vlädicä i la sfäritulti
535

536 V. A. MIECIIIX
O parada mal 110116, care la ambele curti romäne nu se inia.mpiase
pe vremea Domniilora paméntene, ce numal de cänd Turcia
abuzivil dedea a§a qisa reinoire de Domnie i preleva abuzivulii rnucarelil,
este descrisä tot de Doctorulti Sutulu, in modula urmatorrt:
Ce trebule sä facei cel ce merge cu firmanii de ineirea &omitid i cu Llana
la un Demnii îu diva
.Thdata ce Donmulti se aréta de departe,ieT pe anitIndousé rail& t6lo
boce6ua 9i blana, 9i preste boccea pul firmanulli ca punga de diba (stofa de
n'atase), dupa ce a" inealecatn deja caluln t65, pre care 11 tine singa ta ce N'ala
pe jos. Iar când vel fi aprópe de Domnulii i vol vedea ca e fluvial, ca Maria
sa sä porn6sca spre a veni sil intampine firmanulti, indatit te coborI de pe
calti i ast-fol pil§eseI catrá Maria-sa, IntinOndui manile tôle ea blana §i
firmanti, ast-fel precum le tiY. Domnulti ja deodota firmanuln, qi, (lupa
gruta', 11 aOcjit iar deasupra bocceld cu blana, ce o tiI In cele dou6 mâni. ApoI
da un cara domnescn ca patru salí mal multi ciohodarI (slugi dornnescI),
carT IT tinti calulti teil i indata iurudisescI (?) i pornesel: inaintea DonmuluT,
iar d6nsulti te urm6za numaT dedil §i a§Ta veniff l'Ana' la Curte (Ko6m). Dupil
ce sositI acolo, descalce' calulil la scara, i iuradiseseI (?) Inaintea DomnuluT,
piIna la suireaDomnuld pe scaunti in divanti, qi staI toemaI In fata luI, tinéndu
deasemenea blana i firrnanulti pe amandeue mâinilo. Atancea Domnulii, standil
In pickire, ja &manta' i snrutandu-1 11 da luI Divan-Efendisi, ea sil-1 eit6sca.
Iar tu In aceliq timp sta" in pici6re la loculn ten, tiindil meren in m'arillo
t6le blana latina la sfar§itulti cetiriI firmanuluT. §i atuncl: Divan-Efendisi-ul la
blana din marine tôle i Imbracit ca ea pe Domnulti, qi numal deat Domina
imbraca pe Divan-Efendisi cu blana. lar dupa aceea te Imbraca i pe tine ea
haba de samurti, tot la loculil ande aï statil de la Inceputn, i a§sia se sfalesce
t6ta ceremonia.
De asemene parada cei dreptul M. Sutu n'avu parte in Moldova.
Ceea ce nu'i lipsi insa fu secetea §i f6metea din 1794 95.
Am6. adusilla Domnia tul A. Morazi destule documente, ca referintä
la acésta calimitate. Nu ni se pare ca. M. Sutu sò fi lucrata
acea§ prudentä ca Moruzi, pentru conjurarea f6metei.
sfintiril se slobodil tunurile i anta musica, i dupa ce archiereiI,egumeniT 9.1
bolenil sunt stropitI de catre Vladica, incepe i defilarea eailor domnescI, &tia'
sui intre impodobitI qi sui trécri In fata prea inaltatule Domnil, strepitI
de asemenea de catra Vladien, i incalecati de lii de boTeff, Imbracati numaI
ea caftane, qi dupa ce trecti top.* caiT §i vine 9i comisulìí cel mare ca
nuita parada, indatá Domnulti ea Vindica se suIe In biseria §i se anta dumnele6sca
i sfânta Liturgbie.

ISTOBIA 1101VaNILORt 537
In mijloculti acestei calimitäti,Divanula trimite firmarla, ca i in
Ductil:esa, cerènd zaherele pentru Constantinopole. *i in Iai, ca
la Ducuresci, boieril, chiar streini cum erati, nu potti satisface cererea
Portel i se märginescrt, la 17 Dec. 1794, a trimite la Pcirtä una.
lungil arz-magzarti de scusd, ca, nu potil trimite Zaherele fiindat6ra
in mare lips5., niel chiar pe jume-tate cum mai la tirmit cerca Divanula
Turcesca. Ama aflatti acesta arz margzara in copie la Mitropolla
din Bucuresci 1.
1. IatA In tata coprinderea hit acest documenta ce am descoperitti no! mat Intrtia,
intre htirtille Mitropoliei de la Iast
«Macar cit i noI totT, dupé povetuirile si poruncile cela' prea Inteleptil
Domna alu nostru Mihailti, ni-amil silitil impreuna, ca tata silinta si protimia
Insufletitl fiindil de cea dulce si filra defilimare ocarmuire a InaltimeT
sale, ca locnitoriT sit samene, In trecuta primavaril, seméntil cat se va putea mal
multa, carl infra ad.evérti ea nemarginita multamire i inima bulla ati semanatil
maT mult decat Iii top.' anii, dupil curn do totT ail fost sciutil. Dar din pricina
FeceteT, rara ( din pecatele ce D-4eil cunasce ) s'ad intamplat In tara MoldoveY
peste wirt primavara, precurn esto cunoscuta si de prea puternica Imparatie,
nu numaI ca din cale maT multe semanaturi oameniT abia att pututu sa'sï ja
seménta ce aii semanatti, dar in cat unile ca totulit n'ail resilrit, iar altele de
ail i rèsaritil s'ati uscatil, Inda lipsa ce s'art intamplatil intru acesta anil, In
Ora, atta de grart i orzil, cát si do poma, i maT vértos de malaiu,
numai ca este cunoscati la tott, dar nadajduimil csá i proa puterniea Imp6ratie
este incredintata. en tate aceste, de vreme ce D7mnultt nostru arkatil
trebninta loeiitorilorit Tarigraduluï, rostinda a fi datorie neaparata de a ne purta
Intru toate si la tate. Cu nemarginita rèvnrt, supunere si ascultare la tate datornicile
catre prea puternica Imp6ratie slujbe ; am arétatti cat ati fostil prin putinta tata
poftt i silinta, ca sa se trimita la Tarigrad, atta in asta primavara, cat si In
iasta t 5mna, cata za,herea ail fost prin putinta de a se gasi in tara, atat din cea
prea patina pane a anule acestuia cat dintru aceea ce se afla din 'Anea
anuluT trocutti. asTa prin ajutornIrt prea puterniciT impartitiT si prin neobosita
sirguinta ci eea iubitóre de dreptate purtare de grijil a D-InT nostru, pazindu-se
dr6pta cumpilnire In tara si ca maro dreptate impartindu-se greutatea in tate
partile tarei, s'ail trimis la Tarigradil o suma de zaherea ruta mult decat s'ati
nadajduitti, procura atat din cele maY d'inainte trimise astil primavara sineturT
si isvade, cat si din cele ce se trimetti acurn de critreD-nulti nostru, se va cunasce
de catra prea puternica Impératie. Cu aceeasT a nastra datornica credintii si
pro'imie, purtandu-ne c spre sevérsirea tuturora celor-l-alte Imp6ratieï slujbe,
carT s'au cenit din fra MoldoveI 1.1niai inainte decat tate, spre strrtlucita
facere a cetatei BenderiuluT si povétuitI fiind de adinca intelepcinne si multa
ispitire a Domnulut nostru, toti de obste Intr'o unire si ca una sufletil, amu
descoperita din darulti Dumnezeirei cele mal lesnitóre chipurI si cele maI en
cale mijlace, prin carI si cele-!-alte slujbe c mal' inainte decat tate spre strelucite
facere a cetateT BenderuluI ati ajunsti la sevérsire cn deobstea multamire a
tuturorti locuitorilora si deplina primirea m'Atril, care nadajdnimil, ca din scrisorile
DomuuluT nostrn, la a caria adincime a mintet si multa ispitire suntemti datorT

538 V. A. unEcna
Acestri refuzil este ca i pentru Moruzi, un punct réä. la partida
NI M. Sutu, care va face sä. ret*scii, lesne intrigite rusesci §i grecesci
contra sea, la P6rta Otomand.
spro a se prizi buna eumprnire in tóril, dupe atatea i atiltca groutilti, stint
cunoscuto la prea putornica Imperiltie.
In scurtil i coa mal de pe urmil : dupe co &ail cunoscut c uiterr nu
so gAsesce zaherea, ae6tandu-ne Domnulti nostru lipsa i nevoia locuitorilorti
Tarigradule, ca nemtirginita protimie i rivnii çi cu deplinti neflitarnit 11 mattamire
a nester, trinclti din hrana c3piiloril no0ri, o parte din cea patina co
avemil spre hraila nóstrr, amti dat-o dupe pretulti hottiritti, caro ca tiita bung
vota nestrrt amti voitti a o da frtril plata, precum raidiljduirur eil s'ati cunoseatil
de pr6 puternicte Impertitie, din cele serse a Domnulta nostru, a curuja inrdtimo
ne-ati incredintatti cumer protimia cea spre dovada supanerol noastre, amil voitti
arfa prin acéstä aducere a nester, ail fostr plticatr celeI nemrrgiinte mili a
Imperrtiel.
Asemertea dar eu aceea0 poftil i rivnti §i ca tetr buna multumire
silitil ca sr se gtiséser i suma cer0t6 a millaItilut, dar fiind-cr s'atí doveditil
cr miilaYti in tea' nu se grtsesce, niel ca cum, 0 Domnult nostru s'ail plocattl
de ail aretatti la praguir Impertitiei adeverulu golil, ne-ati bucuratti Ináltimea
sa ca iertaroa incredintânda-ne c milostivirea pre puternicei ImpertitiI,
dupe nemarginitele mill ce revarsa dare top.' credincio0I el suptiO, ne-ati
miluilti eu certarea cererei a jumetate de iocti a nirlaTalaT.
Pentru care aceste mile, nóptea i diva, toff de obre, mid 0 marl, impreunr
cu copiiT noqtri, ruglimil pe a tot puterniculti Damneder pentru indolungat
i pre fericitä viatti a pre puterniculuT, pre dreptului i pre milostivului.
nostra Imperatri (a crruia imperrtie sr fie nebiruitil in ved), i pentru Indolungatr
viatr i buna fericire a pre inilltatului i milostivului Epitropti,
nostrti §i milostivi stä'pani al no.$tri, i riclicandil main]: rugatóre caro
Damneder ca sui no invrednicescr sub acoperrmentulti pre puterniceI imperrtir, a
no bucura de-apururea ca pazirea eredinteI 0 a supunereI 'testy.), de cele bogate mile
a purttireI sale de griji, ademii top.' de ob§te la pragulti pre paterniceI Mil:orb:0 0
aretandu dupe o parte nemtirginita protimio §i riva, ce Emma spre slajbele pre
puternicei împerutii, iar despre altii parte aret'andt1 cu mare plecrciune nenarrginita
lipsil a zaherelelorti i cea desever0tr lipsire a celorti trebuincióse Spre hranr ce
are ticillósa nesträ Orr, care Me rele i ticillo0I all ispititil in trecutii ani sunt
cunoscute, ne rugitmil rung prea puternicei Imperrtil, ea sr se ineredinteze
cr cele maI mail 0 mat roditóre tinutun ale Orel, din care iese tot-déuna
oca mal multr zaherea, la attlta desevêNitil lipsr se aflui, Incât locuitorii nildrjduescr
cu prea mare economie sr se hrrneser din eel prea putinff popuqoi ce
la tutu tinuttl-doue dócil se aflii, earl qi ace0I popapi atat sunt de putinl,
Matt nu sunt indestui ca sui trawl panui la o noue Vine, dupe cum 0 din
aretrrile Domnulut nostru pre cantle noi totI de ob0e l'amu cunoscutti cunóscem
air nostru ob§tescil prtrinte i privighetoril pentru tole cele spre Intrrirea
ridicarea celorti folositere a Orel acestia, se cunósce adeverulti acesta §i crutrIndr
la lipsa i nevoia tuturorti, sil se milostivescr de a Itisa In primtivera
viitóre pe Orr slobodä' do t6tii cererea de zaherea, Oa ce se va face Ono
node 0 atunal bine.voindil Damneder, prin ajutorulti §i mila prea puternica
Imperrtri, midrjduimil cui dupe' siliOt co s'ati pusr astil túmnií la semeniturI

ISTORIA ROIIINILORt 539
Deb'tumid Drdghiel nu giisesce nimicil de adusti in Domnia WI
M. Sutu. El se mdrginesce a aminti, ea la 1795 a fost schimbatil,rtmduindu-se
in loculti Jul Alexandru Calimahti,
Din putinele documente cercetate de no', afldm pe Milmiti Suttil(t
Dom(' la Moldova Mr& nicI o insemndtate deosebita i e de mirare
la primulti momentti, dupd ce ram(' velutti domninchl de§teptti in
Ora Romitnéscd.
Acestd mirare incetézd,déch' ne amintim in urma a ce (We grelo
devine el domnu Moldovei §i ce calamitdt1 niipustise asupra Mel, in
scurtul timp al domniel séle ' ?
Constantimi Stamati laudd mult pe M. Sulu §,i pe frate-sed Alexandru,
care fu dragoman(' aid Portel. Stamate psi°, pe M. Sutu omti
fórte de§teptti §.1 invetatil,cu calitatT brilante 2.
Cronica luT Ednutd (Zilotù RomAmnia) a gdsitti cd M. Sutu fusese
domnii de§teptti §i bun(' in Domniile anterióre de la Muntem:
ciar Nihaiii vedil din fire
alilostiv ne apkra,
«In cele dintaia domnil done,
«Precum e sciuta nod),
«De orl ce fel de naplisti,
e$ ea a sa rivna bunk'
«Facuse t &el' cununii,
«Ferindu-o de prapasti,
«Atat eta IT remasese
«Numele cum-a fuses()
«Dolma feral, ea nimeni altk,
« A.sia bun si ca dorire
«Pentru a Orel' sporire
0 care Ina' se va mal pune la primavéra, cuma vornil sluji iarasi cat a fi
prin putinta pe prea puternica Imparatie.
Decl ne rugamil milel prea puternicei Impkratii, dupe cum Vilna acum
revarsä atre noi si catre t6tk' Ora cele b )gate a el' mili, aretandk tot Multi
do musaade» la aratarile ostesculuI nostru parinte 0 Domnii, pentru acele ce
era peste putinta n6stril si a tereY, a0a si de acum inainte plecandu-se milostivirea
sa la aretarile InaltimeI sale, A' verse catre noi cele bogate a el mile,
al care si nol si stramosil nostril ne-amti crescuta, pazindii intru tóte si la
Otis) neclintith acea atre prea puternica Imperatie datornia credinta, supunere
0 ascultare. 1794, Decembre 17.
1. De §i doinnindil In Moldova, mima luI Mihaiil Sutu rémAs, se la muntenl. De
aceea I§I cAsAtoresce pe fiula ,s66 Grigore Cu o fiici a luI Neculae Dudescu, vel-Ban, §i
Moruzi, prin actuhl din 16 April 1794, acordä diverse scutirl poilorfi cdsator1/1.
Z. V-Iurmuzache tom II sup!, I Eag. 112).

540 V. A. URECIIIÀ
ci cresting adeVérattl
«Dar o! ce nepotriv61X
«La a Ord socotélri !
cOud uncle
«Cri o sä pasca turma
«Tot ca mntâiü§'acuma
«Ail ajunsu de se cilia,.
Déca se caia 16ra Roman6sca cand pe la 1802 a recapatatil domtill
pe M. Sutri, tot asia se cliia Moldova de ad avea la 1705.
Cu tOte aceste, nu nernultämirea terei a adusil inlaturarea lui
Sutu de la Domnia Moldovel, ci numai intrigile politice de la Constantinopole
s,i agitatiunile competitorilord grecI de domnie.
In primula. 1(3,61 Sutu displäcea Rusiel. Dupa ordinea Divanuluf,
in intelegere cu Franta, M. Sutu protegia pe cat putea i ajuta revolutiunea
din Polonia. De aci mania Ecaterinel contra la Sulu, oricat
acesta se silea sa eludeze firmanuld turcescil cu referintá la Poloni.
Revolutiunea polona fiinthi sdrobita, situatinnea ltu M. Sutu deveni
si mai rea. Apo]: relatiunile luí cu. Constantinil Stamati i simpatiile
lui francese stint Inca un gravamenil la pasivubl Ita pe lAngii
curtea Ecaterinei. NegreOtil c sporirea de inriurire in sinuld Divanului
turcescil a Rusier, dup5, terminarea afacerei polone, ha chin
amenintarile cu flOrl resboid contra Turciei, &ea Turcia nu se va le-
Oda de Franta, nu sunt de naturil a asigura dainuirea lw. Sutu
pe tronul moldav. Intrebarea era acurn numai care din greci va succede
lui M Sutu? Triumfatoruld fu. Alexandru Ca/imah.
Motivele cari ail militatil in favòrea acestuia le vom areta in tomtit
nostril VII, care incepe cu anuld 1796. .Atunci voin adaoga observatiunile
ntístre i asupra miculur spatiu de timpri, cat apnea noulil
domnu din ann1 1795.
2. Dans le temps que rinsurrection commençait à faire des progrLs, la Porte Ottomane,
par un firman formel et public, avait enjoint au prince Michel Soutzo, Hospodar de
Moldavie, de donner asile à tous les Polonais qui, poursuivis par des partis russes, se
jetterent dans les districts situés le long du Dniester.
(Hurmuzache tom If supl. I, pag, 104).
FINELE -TOMULUI V
o

NOTE
L La pagina 11 aliniatuifi ultitnii, lectorcle va adilogi informatiunoa, crt
inainte de linea litY Februarg, 1793, AL Moruzi o deja sositil in BucurescY.
Dup5 ce acte inducemrt ac6stli data? Dupé actele unuI procosil (ce s'ati adusu
la capitolulti justitioi) si [intime: vêngarea mosia luY I6nti §5trarullí. In ac6stii
afacere a lucratä Caimacrtmia luí Al. Moruzi, iar in 23 Februaril 1793, intervine
o ottirtre somnatä de InsusI Al. Moruzi. Cod. XXIII Incepe, adeveratti en unil
pitacil din 12 Februaril, alti acestaY Domnitoril, Insg este datatil din Römniculn
adicg inainte de ce srt fi sositil in Bacureset Intre 12 Februarti, cänd
noulil Domnil ajunsese, venindri din Moldova, la R5mniculti Stiratri i tntre 23
Februarti, data primului actri ce s'ati pgstratil, semnatil de elti In Bucuresci.
este a se asetja data intrgreY litY in Capitala MuntenieY. MaY corect putomti
stringe acestrt spatiti de timpil intre 13 si 19 Februarti, crtcY nu e probabilti,
cg in qitia semnilreY de acte, va fi plecatti Moruzi din R5mniculti Sgratil si
iarrts): 3-4 qile le-ail consacratrt elti, dup5 obiceig, la ceremonialulrt intrtireY,
popositil din Mônästirea VgcgrescY ? Dealtinintrelea nu este de colti maY maro
interes s ajungenati a fixa data acésta a intrgreY In Capitalg, dup'," ce Alox.
Moruzi face acte DomnescI din 1ndatrt [1111)5 päsirea luI dinc6ce de Milcov,
va sg ic intre 10-12 Februaril 1893.
II. La capitolulti cultura' publico (pag. 55) leetorele este advertit crt, r5m6"nêndti,
din eróre, neculese unele documente relative la scolY, intercalatrt
apoI la paginele 415-426. Recunóscernil, Cil nu e unica er6re de ac6stä naturti,
pe längrt numer6se erorsi r5mase la corecturg, dar lectorele va scuza, &id a
frilmänta cu unti bYetti creerti i mi dota' ochY, mii de documento si a nu te
zilpilci la clasificare, nu este lucra usorti !

TABLA DE MATERII A TOMULUI V.
Pagina
Pre rap.. 5
CAP. I. Moruzi, du0 diverp seriitori 7
Renuntarea lui A. Moruzi la Muntenia 8
CAP. II.Ceiim'äceinzia la Bucuresei 11
Pregatirea Bucurescilord de venirea lui A. Moruzi 12
Sosirea luf A. Moruzi 12
CAP. III. Compunerea Divanului lat Moruzi 13
Isv6re de consultad 13
CAP. IV.Biserica sub Al. Morazi 14
Filaretd II, dupd diver* scriitorf. 14
Ikl*area literard sub Filarettl 15
Administrarea Bisericei sub Filaretu 16
Proibitiunea carLilorü romane, tipa'rite in Ardí-ilu. 16
Proprietatea Monastiriloril, de sineturi, in 1793 17
Intdritura lui A. Moruzi pe anaforaoa Divanuluf in acestil obiectu
(nord). 17
Garda la luchisdrea Mitropolief. C1eric condairmalf 48
Filaretu II fott cu moralltatea in cdsnicie 20
Judecata luT Clue& Polcovniculd pentru 20
Anaroraoa Mitropolituini i resolutiunea domnéscii., ea acestil
object a 20-21

544 V. A. tRECHIÀ
Proselitismula sub Filaretu II.-- Maria sasóica i Maria ovreica . 21-22
Paretesis aid luI Filaretil II 22
Noua alegere de Mitropolitd in Divanu
93
Anaforaoa de alegere i resolutiunea Domnitorului 23
Ipopsifiarea nouluf MiLropo1it 21
Biserica sub Dosithef Filaretù 24-54
Ploconula i ddrile preotiloril ctitre Mitropolifi i Episcopi . . 24
Regularea hirotoniilora. Decretele relative 25
Infiintarea Episcopiei de Arge§5. Actele relative 31
Iosifu Sevastios primuld Episcopil de Arge§u 38
Oprirea calugtirilorti de a vagabonda
Acuskile lui Dionisie alesiarculd
Protectiunea acordatA de A. Moruzi Culteloril slroine
39
40
la biserici din Orientil 40
Malialagiil de la Rësvan i sinagoga evreiloru 41.
Maltratarea unuf preotil de evref
Pedepsire de preotu
Pensium la preotti
Nizamulü cerptoriloru
40-43
43
44
45-47
Protectiunea bisericei ardelene
Monastirf din téra, oprite a fi inchinate la sf. Munte.
Miducanu Golescu, biv vel Logof., in asemene cestiune cu Moisile-
47
48
tirea Viero§u
Ingrijirea de cimitire
lIrisovulii Baratilor din Bucurescr.
IIrisovulu Sniloru
llrisovulä catolicilor din Thrgovisce.
48
49
50
51.
52
IIrisovuld Bisericel catolice din Campu-Lungil 53
IIrisovuld Baratilord de la Ramnicu-Vèlcea
CAP. V.Cultura publitet
54
55
Zilot, despre A. Moruzi 55
Dionisie Eclesiarhulu, idem
*c61ele in timpulil ciumeY
Redeschiderea lorü, la 30 Ianuarie 1791
55
r- JJ
JO rr
Hrisov. de scutirf pentru Constantin, dascaluIrt do la sf. Glieorghe 56
lIrisovuld Monastiref Coltea, pentru spitalu i c611. 57
Pitacti la Mitropolitti pentru banif
Se certi colí la Craiova
c(.51e1ord 58
58
Hot6rirea Domnitorului, nurnindti dascälil la Rilmnicti 58-59
IIrisov. §riRei de pe mo§ia *uta, infiintatä. de Mad Locusteana 59

ISTOMA ROMINTLORÚ 545
*Gala de la Agiescí 60
*cala de la Monastirea Obedeanu din Craiova. si hrisovulu ei 68
*cala de la Monastirea Motru 61
Focsanenii cera scalä. 62
Reclatnatiunea dascalului Nedelcu de la Rusa-de-Vede, pentru
simbria luí 62
*cátele judetene sub Moruzi. 63
Filareta Episcopa de Romnica 63
Scala la Caracalu cu hrisovulu relativu 61
lIrisovula §calei din Focsani 61
*cala la Térgu-Jiului, a Stolniculuí Dumitrache 66
Reclamatiunea clascaluluf Dimitrie din Craiova, pentru léfa, i ctele
relative 69-72
*cohle grecescf din Orienta 73
*cala de la Arvanitohori 73
*cala de la Tarigrad 74
*cala de la Terapia 76
*cala de la Arnaut-chiol 76
Moruzi pretuea invetatura 78
Infiintarea flotilei pe Dunare 79
Unu Vasile ce a oficiata leturghia färrt a fi hirotonita 80
Enache dascalulu reclama shnbria da la Sanda Isvoranu. . 80
Birulu impusu preotilora la hirotonii, in favarea scedelora. 80
Dm doctori nuoi la Craiova 80
Intre 1792-1796 cultura romanasca i progresele limbei francese 80
Vorbe francese in trate in limba. 80
Pensionarea Doctorulut Adam din Ramnicu-Valcei 80
CAP. VI.Administratiunea 81
Compunerea Divanuluí 81
Talla Brezoianu despre Moruzi 82
Asegamènta data dregatoriloru 82
Fabrica de hartie de la Ciorogarla 83
vornicilora marí 82-83
Abuzarile vorniceilora din pläsí, cu vitele de pripasu 83
Pitacu la nazirii Epitropi, pentru slujba vorniciei 84
Nizamulu siujbel vorniciei . 84
Rètiduiala slujitoriloru de pe la ispitivnicii. 85
Marele Spatara Enache Vacarescu reguláza slujitorii de la dipitanii
87
Functionan abuzivi 87-89
Islario Ronssinilorii da V. A. Uraolaid. Tom. V. 35

543 V. A. IMECII1À
Alegerea vtitafului de plaid prin locuitori
Anaforaua avaeturile vata0ord de plaid
CAP. VII. Ostea fi flota romärtéseä pe Dttnäre
Tetravanghelulu luI Enache Vdcdrescu cu numele membriloru
89
90-91
91
familiei
Jaiba eataneloru contra polcovnicului de Teleormanu
92
93
Completarea steaguriloru de catane 94
Drésla arm46scd la 1793 95
Constantin-Slugeru epistatri armk5iei 95
Artileria munt6nd
Coräbierl domneseI 96
IIrisovuld pentru coräbiile terei . 96-100
Limanú domnescu alu corb.biilord la De§léga, In Ilfovil 100
Recrutarea marinarilord. 100
Modificarea cifrelord slujitorilorti domnesci pe judete 101
Armä§eil de la Craiova 101
CAP. VIII.Téranulii, sub A. Morazi 102
Pranif zurbagil 102
Reclamatiunea luí Ispasd contra proprietarului rnoiei, pentru
asuprire de clac 104
Numerulfi (lilelord de elacd variazd '104-100
Clam la Moraistirt 107
Pontuld Oraniloru dupe" rnoiiIe 1VIondstires,tf in genere. . . 108-112
pranif nu se pot stremuta dupe mo§ie 113
Monopoluld vèndarei vinului §1 rachiului 114
Pdtachina din piidure '115
Ota§tina de la vii 111
P4unatuld vitelord teriinesei 117
Fènuld Mead de l'érani, hied pentru grajdurile domnescl . . 119
Sdtenii de la Novaci in procesu cu Pare Sofragiulu pentru ciad 420
Locuitorii din Valea Cdlugdr6sed cu nice arnàuti, arendakif aI
ni4ei Cerniltescií 123
Egumenii monAstirescí, Episcopii §i Mitropolituld ream& claca
intrégd 126
A. Moruzi ap6rd satulu Contescif contra propriettitei 127
EI apèrà satele contra zapciilord 198
Sätenii reclamAndu pretulìi. muncei loru preste clacd. . . . 129
Pitacd relativd la parj6lele campiilord 129
Cererea de extradare din Ardélu a foVilord volintiri in 6stea
auslriach 130
(xi

fsTonta RomiNtLoR6 t
Licenciarea unuf seimend ce a servitu 26 ani 130
Pitacd de la M. Sulu in privinla extradärel volintirilord romäni
Sätenif aspirä sà devin,d proprietari 131
Dreptuld lord de protimisis la arendarea 135
Pitacd pentru rugäciuni de pl6ie 196
CAP. IX.Tigana 137
Jalba liganilord domnese! din Focs,anT
Urmärire de Iigani particulari 1'38
O fatä, näscutä din pdrinte liganu i marnä romeinä, rémAne
liberä. 139
CAP. X.Boerii scutitil 140
Despägubire pentru päcura lui Scarlatd i Dinu, Cdmpineni .
Doctoruld Silvestru
Scutirea bulilord cu vinü boierescd, de vama Ducurescilorfi . 1H
Priveligil §i scutirI la boieri i slujba,si 141
A. Moruzi indurätortí cu veduvele §i. feciorif boierilord . . 142
Däruire de locd de casd, din loculd domnescd 152
Acte de scutifi §i. priveligh in favórea lui Nic. Filipescu,*erban
Racovicénu,Foti Cavazuld, lije Mazi , Al. Vdcarescu, Mateid
Grecénu, Niculai*dtraruld, Const. Drdgoescu, Vist. *tirbeid,
Const. Doctorti Silvestru, Grigoraru Meri§escu,
Grigore Sulu, védu.va Lai Chiriacti Elefteriu, Ilie Polcovniculu,
véduvei répos. C lacer Dumitrache, Gr. Hrisoscoleu, Vornicésa
Venelianca Vilcdrescu, *ätrdrésa Zoita, Antonie polcovnicti
de venatori, Const. .5tirbeid ve]. log., Anastasie vdtafil de
grajdd domnescd, Iléna Buc§änescu,*Atrárésa Zoita Pi4ténca,
Oncescu. Post. Ghini Speténu (l2-151
Ridicare la boierie 151
Gheorghe sin Vasile ridicatd la némurf 151
Birnici scutili din causá de betrdnele §i grea familie 155-l62
Rupt6re la Visterie 162
Havaetuld vornicieI mari 162
Oprirea de a so precupeli slujba vorniciei din judele 163
Procesd pentru havaettl '161
Darea de jderd de la vatas,i1 de plaiuri 166
Jaiba locuitorilord din plaiurt, contra avaeturiloru vdtas,ilord . 167
Parca abuziva do la poteca§i 167
CAP. XIII. Deírile sub A. Moruzi 168
Reorganisarea Visteriet: la 1795 168
1. Din er6rea tipografulul s'aií pus No. XII la acest Cap. care ar fi fost XL

548 V. A. 1.311ECHIÀ
Inflir_tarea VornicieI de Bucuresci 170
Mateid Falcoianu prim Vornic de politie 170
Repartitiunea dírilorü in BucurescI. Cisla 470
Comisiune pentru cercetarea dajdielord din BucurescI 170 172
Birnicil din sate (Trili a se muta la Bucurescl i viceversa 172-173
Perceperea ddrilord in modti neomenosti, cu caznd i bdtaie . 173
Suditil streini fa5. cu Visteria 174
Armenii la bird 474
Scutiri de bird pentru causa de infirmitate, ori ca recompensti. 175
Abuzuld cu scutelnicii, urindritti de Moruzi 176
\Tranile 477
Suditii austriaci fatä, Cu vama 178
Varna de orad 179
Ocnele 480
Carte de scutéld a magla.,ilord i ciocanaVord 180
Pargara de la valea ocnei din VdIcea 481
Vinäriciul i abuzurile ocasionate 482
Oierituld 482
Scaune de carne dänd avaet vindricerilord 483
Ota§tina 484
Ddrile sub Moruzi nu sunt mal mar ca inainte 185
Locuitorit din plaiuld Teléjenti contra slujbei Crunindritulut 185
Ddrile §i veniturile Epitropiel oWirilortá 187
Vèncjarea venitului cutieI 488
CAP. XIII. Justitia 188
Impedecarea abuzulul la perceperea plateI actelord din Departamenturi
§i Divand 188
Constringerea corporalä pentru datorif 489
Moratorium 189
Moratorium refusatil la minorl 190
Formalitátile de observatil la vènçlarea de bund-voie a unei proprietätt
191
Relatiunele justitiel romdne cu térile vecine 192
Clironomie de suptii romdril in Moldova §i. ArdéIi 192
Dumitru Fdlcoianu clironomil grafului Szekely Laslo 193
Amesteculd Porte, prin firmanurf, in justitda tèrei 193
Schimbdri de note ea comandantuld Sibiulul 194
Catagrafli de lucrull mobile 105
InctIditu1iX§i luminatul departamenturilord justitiel 197-199
RCinda0 la cancelarit 497
Clironomii ab-intestato 198

ISTORIA ROMINILORI7T 549
Acte relative la starpirea holilorú 200
ZapciuJt autorisatil asti silésed §i fdede vole» pe acusit, de a spune
adevi'u1ä 201
1101 de ora Vi 902
Dinu polcovniculd acusatti de pradáciune 202
En ache Vdcärescu protivnicil la Oremele 903
Arménul Ovanes pedepsitil cd aä calomniat Sptitdria 203
Enache Vdcdrescu Mare 13anil 204
V6n4are de moie §i casd 904-905
Dumitrache flacovita cumpèrä casete lul llagi-Moscu 205
Aprobarea venTereT, de Domnitord 906
A. Ipsilante î vinde ma! multe proprietati din térä. 907
Familia Cantacuzinil urmdresce averea confiscatd de Mavroghen! 208
Moralitatea publicä In sec. trecutd 210
Fatd de boierti rapitd de terand 210-213
.Averea räpitorulul confiscatd in favòrea fete! rdpite 213
Prddarea Bisericel UdricanI 213
Moratorium ordonat dapd cererea debitorului 215
Pitacii de aducere a unord tiganI hoti 916
Urmarirea unui poteratA, ce a datti drumuld la nisce hop: . 217
Respectulti zestreí temeei, and se urindresce averea bdrbatului 218
Protimisis la v6mja,re de casd, de bund-voie 219
Liberare din inchitire pentru datorif, ca insolvabilti 220
Vinovat! morti in temnitd, de epidemie 222-223
Despdgubire ciatiplui de Divan(' Gheorghe, pentru Zapcilaculd
sdvèr§itti 225
Tudecata Spät. Enache VdcArescu pen tru impdrtirea mqiel Diinésa, 226
Stabilire de conace pentru a§cherlii 227
Dumitru ciau§uhl de slujitori la apittinia Oltetulut 228
Anastasia Fiitcoianu urmärindil plaid de datorii 229
Diverse acte din sfera justitief : cliron tutele, mezaturl, condicd
a moscenirilorti,cumpdrarea de Enache Vdcärescu a mo§iiloril
Cantacuzinesd, ocolnice, arderea tArgului Slatina, bänuiala
de incendiatord 229-236
Regula impartire! periusiilord. Schimbare de proprietate dotalit.
Paragrafia. Protopopti adusd prin mumbnird la judecatä.
Sudecatit intre particular! §i M-ri 237
CAP. XIV. Comer, industrie, bresle, poste 237
A. Moruzi protege comertuld §i industria 238
Gelepit privighieti 238
Respectulil nizamulul relativil la turd 238

550 V. A. UllEGIUX
Hrisovuld pentru proprietatea Ploescilorii, in familia
Moruzi 241-245
Narturile si inonopolurile paralisézá comertuld
Anaforaua luí En. Viiclirescu si a altor Divaniti asupra jalbei lu-
914
minärilord. Nartuld luminärilora i diverse regule pentru adunarea
setilui din judete si dupe la mdcelari 915
Jaiba luminärilord de cérd. Nartuld acestord lumindri . . . 247-249
Mäcelarií substituiti fabricantilord de lumindri 249-253
Vama de orase se preleva la carvasara 253
Cine plätesce vama de orasii, dintre Ondlstord s6i1 cump6rlitord
Scutiri de vama de orasti. Reclamatiunile locuitorilord din Gherghita,
ne voindd a pläti vamri, ctind vèndil vite
Al. Moruzi a scägtitu vama de orad
253
953
Repaosulu de Duminicd pentru . . 253 25:1
Femeile oprite a servi i locui prin cardume 255-958
Sudiiï opriti. de a campera imobile 958
Privilegiile ciobanilorü ardeleni 259
Menzilhanelele. 260
Facsimile dupe o podorojnä. 961
Anaforaoa Hatmanului pentru cumpOrarea a 300 cal 262
Paharniculd Grigore Hrisoscolcu, insotitti de mi multi
iad asupra-le lntreprinderea posteloru 260-263
Anaforaoa de reorganisare a postelord 262 268
Ase(läméntuld menzilhanelelorti 263 -270
Cal inecati in apa Mostistei 269
Bresle i fabrici 970
Hrisavun islicarilord si cojocariloru bascalii, din Marta 1794 270
Intervenirea, in judecata bresleí, a Cämärasului 271
Hrisovului cojocarilord blänarí subtiri 274-278
Hrisovuld lumindrarilord din 27 Aprild 1791 278 -281
Hrisovuhl. btirbierilord din Bucuresci 281
Hrisovuld croitoriloru 982
Hrisovuld rufetului cojocarilor subtiri, din 29 'armara 1795 . 283
Hrisovuld rufetuluí zäbunarilord, din 6 Iunie 1793 285
Hrisovulu buciátariloril din Bucuresci, Cu vätäsia 1111 Panaitu . 286
Macelari amenintati cu gr6pa ocnel 288
Modificatiuni aduse la ponturile isnafului lemnariloru, zidariloru,
ch'sämidariloru, i nisipariloru 989-291
Fabricele de postavil si barde 291
Incuviintarea, prin firmarla imperätescd, a fabricel de poqtavd . 291-293
Altu firmanu relativu la fabrica de postavd: negutitorii fabricei

ISTORIA ROMINILORI1 551
pliitesed 35 pungI de banI pentru länd §i altele. Chiriac
Arbut epistatd al d Fabricei 204-298
Interesarea lui Moruzi pentru fabrica de postavd . . . . . 295
Gel adu§i pentru datorii sunt adu§t sá lucreze la fabrict, cu plata ;
asemenea §i femeile surghiunite pentru fapte unte . . . 295-297
Alex. Moruzi cere Spdtarulut §i Agäl a gäsi 20 da copil pentru
fabricd, ca sá facd din el* postilvari 297-299
Log. Slittinénu §i Comisuld Dumitra§cu randaiti epistatt. la fabrica'.
Reorganisarea Mora 122 de postavari 299
Fdbricile de bärtie 300
IIrisovuld fabricel de hartie 300-303
Fabrica de arpaca§d la Cornescl 301
Fabrica de sticld a barmlui Ghica 302
Fabrica de sticld la S,otänga in Dämboyita 302
Moise ovreiuld intocmesce fabrica de sticle 303
Pitacu din 6 Maid 1794 relativii la acésta 303
infiintarea a 14 morí cu cal, de Catre M-ri 304
A. Moruzi ordonii Epitropiet obstesci sä constru63ed 2 morl de
cal, la capuld podului Mogo§eliel 305
Lege somptuarie. Lipscanii 01)1'41 de a aduce stofe de mare luxd
i cusäluri §i basmale de pretil 306
Oprirea importulul de carete , - . 307
Protectiune acordará me§terilord pärnO,nteni 307
Tèrgurt §i balciurl, sub A. Moruzi 307
Tèrgulü séptémanalii de la Slänicil 307
Thrgulu de la mo§ia Cotofent, a Jul A. ráciirescu 308
Publicatie la 17 judete pentru rènduiala térgurilord 308
Monopoluld spirtáseloril In t6rgurl §i bälciurI 308-317
Sboru de si. Nicolae la Cotofent. Tèrgil sepfémAnald la Brezòia . 309
Sboril la Tärtä§e§ci, la mo§ia Dalaiuld 310-312
Marele Vornicil Mano!. Brancovénuld cérca sä impedece terguld
do la Td'rtti§esci, dar nu reu§esce 313
Tèrgil. la CoenI 315
T'erg(' la schitulri Crasna. Tèrgri la Segarcea 316
Sboril la Rojisce, tèrgri la Logresel., la Sälciile 317
Sboril la Wad, Cu vama in folosuld sf. Apostoli, bdleid la SLimnic
a MI Al. Gberache, Tergd la Voinesct, dupd eererea locuitotorilord
de pe mo§iile vecino. Asemine la Corcova . . . 318
Oboru la Tomrscit luí Radu Slätinenu 318
Oprirea tèrgurilord de la satele Lfipu§ata §i Slaveseil, nindil loen
de intalnire a cete de hoti 319

552 V. A. URECHIÀ
Strämutarea tOrgului din Römnicti la cAmpti 319
Prävälia0 din dealalii Pitescilord, dad n5mna cate mid Weal de
prävälif 320
Consequentele piicei de la *i§tovii fatà ca industria româná . 320
Desavastagele negutitorilord roman" i a industria0ora, fatA cu
suditii 321
Pitaculd din 20 Sept. 1794, pentru oprirea nävälirei streinilord in
Bucuresci. Evreil 321
Pitacele atre Spät. i Aga de a apéra pe evrei contra priivälia§ilord
români 323
Causele impedecat6re comerciuluí românti 323
Abuzuld de moratorium 323-328
Privelighiile §i scutirile acordate boerimei impedectindti comertuld 328
Ca panlaiI . 329
Narturile 330
Diverse narturI 331-337
Naftali aplicate in juclete 337
Monopold a 12 brutari in 13ucurescl 338
Aiaruld pentru fixarea nartulul cärnei 339-311
Narturile pentru lemne de foal §,i cherestea supérä pe térani . 341
Jdfuiri i greutät1 ce intimpinä tèranil ce vinfi la tèrg. Mesuri
luate pentru stärpirea acestord abuzurí 342-344
Grädinaril cer a nu fi supu§i la nartil 344
Nartt" generald 347-354
Flotila Dunärei §i brésla harabagiiloril 347
Ohligatiunile acestorti harabagií §i a vdtafului lord 317-319
Plaga camétei 350
Oprirea pdméntenilorii de a sé imprumuta de la Tu,rd. . . 351-352
Precupetii. Mesurile de oprire a lorti i 354-355
Comitele d'Hauterive despre starea comertului romänescti . 355
Relatiunile comerciale Cu Brat-,lovuld i Sibiulti, 355
Comitele d'Hauterive despre negutitorií greci,nemti §i ovrei . 355-356
Causele decädereI industrief §i a comertului romana 356
Pitescenii ceril reintlintarea breslelord 336
Fal*ificatorI de monede evrel i igani . . 358-360
.
Loterfi autorisate in Bucuresci 360-361
Stabiliri de relatiuni" comerciale ca Franta. Emile Gaudin primitti
la curtea lui Moruzi. Gaudin negotiazii cu SOL Enache
lidarescu. Nota luí Gaudin. Cererea 1'0" cätre radirescu,
relativii la vamä. Casa de comertd din Bucuresci Pellet
flortolan , .361-302

ISTORIA ROMANILORt 553
CAP. XV. Cutia n'alelo-a' 363
Mendicitatea simandicósä. Pensiuni. Organisarea cutiei ; veniturile
cutiet Clironomiile ab-intestato.Inscrierea cutiei In testamento
,li diete, e obligatorio, sub pedépsâ de anulare 305
Escep(iune in favórea testamentulul dascälului lije, pentru-ca a
läsatii 1/2 moie satenilor din Negresci 365
Venitulti din taxele cartanelord §i din havaetuld de la ispravnicii
de j'Id*, de la judeclitorf, arbierei §i preoti 306
Da toria Episcopiilord 5i. a Mitropoliei catre cutie 367
Venituld din räsui a de la dajdia breslelortä. Taxa anuala de la
negutitoril cari amblau prin téra, dapë zaherele 308-369
Deficituld bugetaru aliä cutiel. Pitaculd DomnitoruluT convocandd
Di vanuld In 1795, ca s'A aviseze 369-370
Favoruld la impPirtirea milelord §i pensiuniloru. Diverse decrete
relative 370-371
Mile lunare la diferite fe(e. Sporire de pensiune. Cercetärile
naziriloru Epitropiel despre meritele celoru-ce solicitad. pensiunl
372-373
Pensiune acordatä Sultanci, copila de saleta a luT teran 6 Voda . 373
Revisiunea, lefilord de la cutie din causa deficitului 374
CAP. XVI. Edilitate, hotarele Bucurescilora, pavele, ape,
mgsuri de ordine higienica, i de siguranta publica.
Indestularea publica 375
Epitropia ob§tirei n'a fost desfiintata de Moruzi 375
A tributele el 375
IIotarele Bu curescilord 376-379
Starostele de binale obligatd de a denun(a cladirile de case peste
liotaruln oraplui 379
Pavarea ora§ultii §i facerea de podurl pe Dambovi(a . . . . 380-388
Apa Dambovi(eY §i podurile pe ea 388-393
PodurT pe drumurile mari din léra 394
Drumurile cele marT Intretinute 395
Oprirea Incalcarei stradelord din Bucuresci 396
Edilita tea ororlord judelene 397
Paie a§ternute in cz.tlea musafiriloru 397
Indestularea ora,pluT cu apä. Hrisovulu lul Suiulgi-ba§a Dumitru.
Aducerea de isvóre notad. Ci§melele cari curgn. §i nu curgil
in Bucurese la 1795. Repartitia speselord pentru aducere de
isvdre nouè Acordare de mesuri de apa, la diverse fel,e etc. . 398405
Ci, m6ua beizadelelord Jul Moruzi din valea Cotrocenilorti. Hri-
405-406
sovulu acesteT ci§mele

551 V. A. URF.CHIÀ
2 cismele noue publico 106
Ci*méua de la gradina cu chiosca a lui Mavroglieni i actuld
relativa 407
Ingrijirea °rasillai din respectan"' curatenief. llidicarea noraieler
Oprirea arunciíreI laturilord ri gundielora pe strade . 408-110
Mesan relative la apärare de incendii. Stégulu de foca (pompierif).
Oprirea descilrcarel fènurilora si a clierestelei in
orasa 412-413
Nizamula i entra paza publica de di s,i napte. Politia orasului.
Desfiintarea samareloril 413-414
Clopotnita de la Radu-Vocla 414
Conservarea rainelora curtilora domnesci 414-415
Biblioteca scalei de la sf. Saya feritit de foca .5i duma . . 415-416
*cala de zugravie 416
S,c(51a publica din Cerneti 416
Adäogire de leff a dascalultlY elinesca i ipodidascala din Craiova 416
Gratuitatea invätaméntului 417
Examenele publice de iarna 417
Dascäla la scòla Obedeanu din Craiova 418
Filosofa la *cala domnésc5, ca al 11-lea dascala ; asemene §i una
ala 111-lea dascalu Gheorglie 418
Dascalu romanescu la FocsanI la scòla de la sf. lana 419
Isaia, dascald romänescil i slavonesca la scóla de la sf. Glieorghe
in locula re'posatului dascala Costantina 420
Prcdicator de amvona, Ambrosio Ierochirica 420
Tipografia ca factord culturala 421
aPravoslavnica invätilturb. «Critil i Andronius». «Liturghiav.
«Evanghelia», etc 421
Miscarea culturala a Rometnilora din Arda(' Propagarea in Ora,
prin ordinula lul Moruzi, a cärtiloru din Ard61a. Oprirea
intraref in 161.1 a cartel' .Fire i obiceiurf turcescI., si a
gazeteloru 42
Sativa si pamfletuld, ca arme de lupta contra mal' marilor cjilel. 422
Doctorii ca representanti ai sciintel 422
DoctorT sarlatani 422 423
Doctoran:1 Rada, primula oculista romAnu 424
Spiteriile inspectate de doctorula ceta mare i d-rul Caraca§a
taxarea articoleloru farmaceutice 425
CAP. VII.larnet grea. Giumá. F6mete 426
Continuitatea ciumet sub intré,ga domnie a lui Moruzi, cu tate
m'esurile luate de M. Sutu 426

TSTORTA ROMANTLORIJ 55
Ciuma. Primuld actd de la Moruzi cu referintá la ciumä. . . 426
Cima venitä pe catea Giurgiuluf (Vlasca), in cursuld ierneY 1793
ciuma se mai potolise 426
Ciuma in jud. Oltutul la satele Flora i Tämpenii 427
Instructiunile Domnitorului atre ispravnicii de Oltd pentru combaterea
ciumei. Lazaretd de 22 Me. Raportd septemAnald
de mersuid bélei. 427
Ciuma din nod in jud. Vlasca la satele SingurenY si Magura.
AreleasI instructiunI la ispravnicif de Vlasca 427
Ciuma In jud. Teleormanti. Trimiterea capuluí sf. Visarionu ca
sal(' preämble prin cele 3 judete i sil se facä. aghiasmä.
Mésurf pentru mergerea calugärilord cu capulu sfantuluI 427
Mesurl igienice in BucurescI. Set acil bolnavI de ball curatd sä
fie dusI la spitale 427
Vätrtseil sit dea preotului din mahata, i preotuld la Epitropie,
rapárte septemènale (Dumineca) de starca poporului mabalata
427-428
Cillétorii venip de la Giurgiu facil lazaretii la Daia i Miinästirea
VilcärescI 428
Preotil n'ad voie a ingropa unii mortii pènä nu s'a cercetald de
Spataruld si Aga 428
Oprirea relatiunilord cu Giurgiuld. Raportri de sänatate de la
ispravnicii de Vlasca. 428-429
Se suspenda judecätile, de sèrbätorite Craciunuluï, s'ä se rupä
comunicatia intre Bucurescl si sate 429
4 boierinasl la cele 4 poduri mari, ca s'a inspecteze casete in
urma raportulut väräseilord i preotuluI 429
Tiganil opritl de a intra in Bucuresci. 429
Cersetorii s'A fie internatl la Monästiri 429
Anuld 1795, e and de fémete i duma in tétii furia el 429
In 'armarle 1795 cima isbucnesce si in jud. Musceld 429
Und nod transporta de calicl trimisti la Moniistivi 129
'figanti din BucurescI scosí de prin casele lord si trimisl pe la
mosii si sate depärtate, färä voie a se reintérce . 429
CArciumele se inchidu din poruncä domnéseä 429
Nizamuld pentru béla ciumei 430-431
Lucrurile din casete molipsite sunt trimise la Monästirea Plumbulla
spre desinfectare 431
Cioclii i zapciii cari se vor apropia de lame curatä, vor fi impuscati.
Sträjile orasuluT ail ordind a impusca pe cioclutu
ce s'ar apropia de orasii. El aveart i uniformä specialä. . 431.

556 V. A. URECHIÀ
Devastarile caselord celorrt dus,1 la lazareta, de catre ciocli . Alte
groztivil a cioclilorti 432
Tèrgula Mo01ord, Cu táta ciuma, se tine, dar dad" la campii,
cat mal departe; mesurI de observata in i1ele tërgului. 432
Boerii, Monastirile, functionarii se apëra de ciuma 433
RènduirI de portan i nuol, In locula tiganilora, pe la hanurl
MonastirI 433
Pitacula lui Moruzi pentru Uganil rëma0 In MOnästirI, ca sä fie
bägati in apa Dambovitei ei, ca neveste, cu copii i cu lucrurile
bru 433
Nu sunt oprite la térguld Cuculul lucrurile de mancare; banil
sunt trecutl prin otetti; alte m6suri igienice 433
Se ränduescu inspector' caselorti mahalalelorti, cari sä eontroleze
pe vatti§el §i preotI 434
Pedépsa cu care sunt amenintati cel ce vor calca nizamulti pentru
b6la darnel 434
Umilirea omulul späimantatti de nenorocirt Apeluld luí Moruzi
la Bisericl . 434-435
Epistatulu Agie" face comparatiune intre mortalitatea Rusciuculul
Bucuresci. 435
Se imparta 50 vedre de catrand pe la mdhalale §i prävähil. . . 435
Desinfectarea celorti ce iesa din °rag". Certificatuld Spalaralm
ca a facuta lazaretu 436
Se oprescd tèrgurile prin judete, séd se fact?' cat mal departe 436
Desinfectarea celorti ce merga la targuld de la Dragaica . 436
LazareturI la Predeal §i Cera, cad ciuma a isbucnit la 13ra§ova 436
Apeld la cler i poporulu din t45te judetele, pentru paza de b6la
ciumel 436-437
Domnitoruld d'a de mal multe ori raporta agentului austriacti
Marchelius, despre mersuld bbleI in 16ra . ......
437
RapOrte despre mersuld bólei 0 de starea senatätel locuitorilor
din mahalale 437
Cuma in 1796. Duhovnicil agentl sanitari 437
Se °presett pargOile la inmormintarY, etc. 438
Moruzi constata in Mai 1796, ca bola se mai starpise.Negligenta
ispravniciloru . 438
Din noti se trimite prin jadee capuld sf. Visarion 438
Ultimele mésurl contia ciume". Lucrurile molipsite sa nu fie
tainuite, ci arse la maidan 438-439
Reorganisarea lazareturiloru. 430
3 odal nuof pentru femeY, la spitaluld Colea, facute de D-na

ISTORIA ROMINILORti
Zoe Moruzi. Yeniturile acordate. Dumitra§cu Racovild Epitropil
439
Spitaluld de la Buzed.. Milele acordate de Moruzi 439
Epitropia spitalului Colea de Dumitra§cu Racovita nu place lui
-Vodä. 440
Moruzi acordá nuoi venituri spitalului 440
Spitalulu de la sf. Pantelimond pentru pestiferati 441
Itoda ordona sä nu lipsésca nimica bolnaviloru. Doctorii sä afle
allá brand, ca sä le-o dea 441
In 1795 Moruzi decide a zidi unu alta spitalu de zidu la Dudesci.
Facerea acestui spitald 441
Domnitoruld aflerosesce caselord de spitald de la DudescY, venituld
a 3 monastief .§i alte veniturT. Regularnentuld spitalelord in
22 de ponturi 441
Cluceruld Dumitrache arét luI Vodá neindestularea spital. Sf.
Pantelimond; propunerea lui de a i se da venitulu §i a cele
1-alte monastiri, §i aprobarea DomnitoruluI 442
Sumele cu can se impune fie-care ranästire din térä pentru
spitale §i lazareturT, pe 1795. 419
Tot nu se equilibréza bugetuld spitalului Sf. Pantelimond; se
pund la däri unele mitóce ale M-ref Si. Pantelimond . . 443
Sä nu se mai dea copiilord cate 300 drainuri pane, CA se face risipa 443
M-rele dad Zaberele pentru tirana celord din spltale 413
Moruzi ordonä luT D. Ghica, sä mai adaoge cate-va odtii la Pan telimon 443
Se adaugu 18 paturI la spitaluld Sf. Pantelimonii. Vodá if da diferite
venituri 443
Alegere de nod Epitropti la spitaluld si. Pantelimonu 444
Yodä e nemultämitd de mersuld spitalului Colea 441
Dionisie Eclesiarhuld despre ciumä, 445
Dionisie Eclesiarhuld despre spitaluld de la Dudesci 445
Anonimulu analistu (ape file de ceaslovp) despre ciuma . . 445
Iérnä grea. Fémete 440
C:um vine fómetea din 1795 410
Seceta deja in 1794. F6metea in t6mna 10 1794 410
Mòsurile lui A. Morazi pen tru indestu 'area punch. Actele relative ;
5 negutitori se insarcinkä Cu aprovisionan 447-449
Rea in terpretarea de istoricil nostri ,c ä Moruzi a precupetild bucatele 419
Aducerea Zaharalei de peste botare. Se subscrid bani pentru
cumpdrare de producto. (Yerta Domnitorului; K.,'esta renunta
la dobanda banilord sei, in profited spitaluluf dela
Dud escI A 449-450

eig At. A. ttnEctitX A- Ara
Moruzi pedepsesce abuzurile cu cumpararea ZaharaleY i cu venrjarea
el. Zahareaua adusä de peste hotard e scutita de vama,
care era proprietatea clomnésa. 450
Vaina de orase reclusä la V, pentrd zacheréua adusä. . . 450-451
Vodä opresce precupetirea zaherelel. 451
Voda. Moruzi n'a monopolizatil indestularea publica
TeraniI din MehedintY, inarmati, plécli a devasta pivnite i hambare
de rnälaiü i Mina. Apelula DomnitoruluY catre locuitorll
din Mehedintl 451-452
Eld impartea far'de plata grad i porumbd pe la 86ract . . 452
Mosierit i arendasii speculézA asupra f6metei. Moruzi opresee
ca sa se mal arendeze moii1e monastirescI la stréld . . 452-453
Abuzurile cu morile de pe mosiile boTerescl, teranit trebtilescd
a plati pe deasupra si 4--5 oca de vinü. Moruzi intervine,
dandd nizamuld pentru morl 453
Castigulu de pe zaherele sà se impartä cu analoghie la cel ce ad
subscrisd banI 454
.Moruzi n'a impus una imprumutd silitni mönastirilord. Eld consacra
dobHida baniloru sêí pentru spitald, si apela si la
arhierel, egumenI, bolerl, ca (Mea vord sii subscrie i el 454
Imprumutulá Cu 2000 !el a spitalului Pantelimond
P6rta cere zacherele in timpuld fómetel 455
Divanuld areta imposibilitatea de a satisface cererea Porte' . 455-456
pilele f6metel Incheiate la Iulie 1795. Vodil cere de la Ispravnicl
ca sa indemne pe locuitori a aduce bucate la tergu . . . 456
Publicatie la tóte judetele, ca locuitorit sa nu scumpesca hucatele 457
CAP. XVIII. Societatea intre 1793-1796
Sunt isvóre pamantene reteritdre la istoria romanéscii a secolulul.
Tablould societatel Bucurescene, i in genere a sercietatel:
romanescI, dintre anif 4793-4796. Domnuld si N'una. Des-
457
pre 2 portrete ale luI Alex. Moruzi 458
Mijloculd culturald ald Curtel lul Al. Moruzi.
Modesta Corte a lui Alex. Moruzi de la CotrocenT. Boferit propun
lui Moruzi, ca sa'i restaureze una din cele 2 Culi. Elu nu
are parte se locuiascd in noua Curte de la Mihaid-Voda. . 460
MaritagiulCt Domnitet Ecaterina sora luI Voda. PoTeril rénduit.i
EpistatI kif nuntei. Schilarea tablould nuntasilord si a festivit'Atilord
460-461
Moruzi da un osp6til la Curte bolerimeI. Invitati 461-462
Alta. nunta la Curtea lui Moruzi : fluld Vorniculul Slatinénu cu
Mea VistieruluI Filipescu. Descrierea serbarel 462-463
451
454
459

ISTOrtIA ttOMA.NILOIlt 550
Receptiunea ambasadoreluI rusescu in Bucuresci. Cine descrie
acésta receptiune? 463-401
Enache Väcgrescu insrireinatti Cu primirea Elciului la Foc,sanr. 463
Spesele cu earl se facksu asemene pariAqi. 461
Apanagiuld Démriel moldovene
Apanagiile DeornneI. Dòmna Zoita Moruzi i ctlnteculd lui Va-
161
crtrescu
Dionisie Eclesiarhuld, A. Xenopol i Dionisie Fotino despre Al.
465
Moruzi. . . . . ......
465
Aaron Florianu despre Al. Moruzi 466
Divanula Wei sub A. Moruzi. N. BrAncovénu favoritulO Cutlet,
Enache Viictirescu mare Vist., apm mare Band 466
Favorurile Domnitoruiut pentru flit boierilord. Scrisárea Care
Stolnicult1 Bräiloiìl vestindu'i cä ail Mead Paharnicu pe
frulu sea Cornitä 467
Opositiunea bolerésch molcomitd prin chidmarea bivilor la Divan.
Divanuld de la 4 Iulie 1796. Caimädimia Craiovei reservatit
Grecilortit. 467
Sigiliuld Domnitorulul Al. Moruzi, din 1793. (Facsimile) . . . 467
Dimitrie Falcoianu «frondeur». Traducdtorula opere,I «Pravoslavnica
; surghiunuld Mr la Tismana §i degradarea
lui. D. Fiilcoianu partisand lul Al. Ipsilante 168
Al. Ipsilante exilatil la Rodos, Isi vinde mo0ile din Ord.. 468
Ddynna lui MaleY Voc16 Ghica. Familia Ghica (NA 1768.. . 409
Scarlatu Ghica mare Vist. a lur Moruzi 469
Fiala lui Matraca surghiunitu la Cernica §i Christodor Niculescu
Ja Snagov 469
Asociatiune de borer' ia in antreprizd pqtele í alte veniturl 469
Moralitatea si dqteptaciunea clasel boreresm. Petrecerile boleriloru
0 a cuc6nelord. A. VAcarescu poetti erotic. Clucerula
Durnitrache.5i D. F6Icoianu ocupati cut lucrarl sericíse.. 470
Therm de ndpristdce 470
Primula spiritistO romAral Pitarulil Perticari, «in intelegere cu
duhurile» 470-471
Familia boler6scd slabitd. Comitele d'Antraigues. Amorurile
cu Printesa Alexandrina Gliica. Napoleon I despre d'Antraigues.
Ludovic XVIII-lea, despre d'Antraigues. Tuguth Golovkin
§i Razumovski, despre acelz.si 471
Caletoria lui d'Antraigues cu Princesa Alexandrina Ghica, insotiti
de duhovnicu 471-472
Niel femeile §:i fetele negutitoriloru nu strut cinstite 472

ti60 V. A. tintcutl.
Pitacil la Mitropolitula, din 26 Maid 1796, ca prin duhovnici
disuadeze muerile de a intrebuinta sulimanuld
Pitacu la Spät. §i Epistatuld Agici, din 10 Iunie 1796, sa isgonésca
472
muierile din carciume
Procese pentru necinstire de fete. Cumparare de bärbatti. Mama
472
intervenindti in favarea necinstitorului fetei sale. Feciorie
platila pe bam (40 talen i 2 clat de fbna!) . 473-474
O sentinta morald a Metropolitului, reruzanda divortulu lui Gh.
Jianu de nevasta sa 474
Situatiunea in care se afla sub Al. Moruzi. Carte catie
Iosif, Episcopa de ArgeO, imputandul simonia i indemnandula
sa numésca dascäld ca procopséla de invatätura
in limba romanésca, care sä propage moralitatea. Protopopi
ret 474-475
Desconsiderarea bisericei prin simonie. Grarnaticuld Vasile Nutu
popa t'ara hirotonie, batut-i cu 100 toiage 476
Spiritil de ireligiositate. Diserici sparte de hoy
Apelurile lift Alex. Moruzi la Mitropolituld, sa ordone rugaciuni
pentru plaie i incetare de bala. Destlintarea obiceiului de
a se inchina monästirile pä.msèntene la monlistiri streine.
Calugarii opritt a ie§i din Bucuresci t'ara adeverinta Mitro-
476
politulul §i a Spatarului 476-477
Calugari greci, chiar arhierei, opriy de a intra inti,sra, rara vota
.lut \Toda, sétl a Metropolitului. Cartea Vlädichii Cervinò . 477
Moruzi ordona bulla primire in juclete a Episcopului Catolicilorti 477
Privilegii femeet Maria, botezata din legea ovreiasca. Petru croitorula
batuta. Cu 100 toiage §i expulsare, pentru ca a voitti
sa crestineze pe unu balata de ovreiu 477-478
Fetele romance de bolerri se catolicesca us,or : Ilinca Rtilacénu 478
Supresiunea postului mare in interesuld salubritatei publice. 478-479
Fost-aa functionari abuzivi sub Al. Moruzi? . . . 479
Vendete populare. Incendiarea §i elevas tarea case Logofetelultd
Stoica din Caracalti, de catre locuitori 469
Tëranii dad foca la casele ì ariile colorft ce i-ati nedreptätitd. 479-480
Zapcii bätuy de terani ; zapciii vord acésta pentru profitula despglibiret
ca bani, ce li se da 480
Ce putea face Moruzi 9 480
Neincrederea streinilord in justitia tOrei 480-481
Expulsarea unul streind
Interventiunea consulilorfl austriaci in procesele suditilord cu
481
ptimiintenI
481-

Mete.5,ugirea politelord: creditorif pärnènteni punt"' politele pe
mune de suditt Actele relative
Interesele Romaniford sacrificate pentru suditi. pranii opriti a
se imprumuta de la eel de peste Dunäre. Interventiunea
cadiilorti turci
481
482
Moruzi pedepsesce cu bätae pe o flied rea §i galcevit6re cu mama ef 482
Bärbatuld se impacä pentru bani cu amantuld nevestei
Exemplu de iubire maternä §i doruld libertätet
Cap. XIX. Hotare. Relatiuni cu prile vecine
Interesuld Istoriei interne: oglinda societätei trecute
Relatiunile cu tèrile vecine (politica)
Sistema Ungurilord de a incalca pämòntulu terel
Locuitorii din Säcele a incdlcatil muntele Radoslava i Valea
483
484
484
485
485
Mgt% (Prahova)
ROMANILORÚ S64
Räsnovenii aft incalcatti cu oile muntele Baiuld í Valca cerbului 485
Regularea hotarelord despre Austria, in Donmia 1I-a a luf M. ,5utu 485
Moruzi ordonä Ispravnicilord de Prahova a dispune despresurarea
muntliord 485
Procesuld in Ere Rd§noveni i proprietarif muntelul Baiuld . 485
Incälcarea muntelui Bälescu (Buzé(i). Domnitoruld Moruzi reclama.
I se recuudsce dreptuld. Ordonä Medeln. Cärlova,
Ispravnicd de Buzed, sa dispunä indreptarea hotarultu.
Ordinf repetate 480
Guvernuld Austriac, complice cu ciobanif, pusese cordonu. AI.
Moruzi intervine energicti. Cordonuld se tidied; totu§i Vodä
scrie lspravnicului de Buz6d raporteze de e a§fa. Carlova
intärçlie a da rèspunsii 487
In anufti urmatord din non se a§édä pe muntele Balescu cordonuld
austriacd. Den untarea Itu Moruzi cätre Marchelius 487-488
Corespondenta guvernului romAnu cu celd ardelènd pentru interesuld
ciobanilorti ardelem. Pontuff pentru varnä a ciobanitord
ardelenf (din condicile Divanuluf) 488-489
ciobanif ardelenI au voie a'§i pasee turmele prin pädurf in
timpulu secetei. 480
Agentuld Marchelius intervine pentru SuditI in modd insolentü.
Reclamhrile lui Moruzi 489
Exttlidarea dezertorilord austriacf 489-490
Pedepsirea in térä, dupë legile Orel, a sudi[iford austriaci. Exceptiune
cu casuld until Petra lIagi-Voicu pe care '1u extradh
Pasporturile pentru ardélti (teNherele) 491
Isloyia R nitinikern de I". A. Irreehia. Tom. V. C.30
485

562 V. A. URECHIÀ
Reclamatia Agentiei austriace s'A faca pasporturile intr'unil formatil
maI mare 491
Cartea lift Moruzi catre Graf Mitrovschi a Visa liberä trecerea
luI Grigore Grämätica alü II-lea, carele mergea la Viena, sa
nu mat' faca lazaretd, cad este curatil 491-492
Alta asemene carte pentru ilul baronuluf Ruffray, secretarul s'éti 492
Protectiunea lui Moruzi pentru supus,I austriaci. . . . ...... 492
Relatiunile ca Rusia 493
Relatiuni cu Turcia. Moruzi reclama o bue,ata de prtm6nta ocupata
de Turci 493
Oprirea cal6torilord Turd prin Ora romAnésca 493
Oprirea Turciloril de a face araturi in Ora, §i Amblarea Giurgiuvenilor
prin Ora spre a stringe unta, §i alte provisil. 493-494
Suput2iI romAn1 din partite Orel, ocupate de Turci 491
CAP. XX.Ultiniele zile ale ha A. Moruzi. Rësvratiri boiereKi.
Intrigi la Constantinopole. Mazilirea 494
Opositiunea boierilora contra lui Moruzi. 494-495
Constatarea existenteI unul curentfi nationald contratt Grecilord 495
Craiovenil i Caracalenil se mica. Capil mi§crirei. Moruzi if iarta 495
La 13 Decembre 1793 insa if pedepsesce. 495-496
Mal multe pitacurf in legatura cu re'svratirite din Craiova §i Caracala
496
Prohibitiunea vénzarel prafului de puFA. . 496
Ce vroia boierimea rdsvratitii.? UDR cereaa functiunI marl . . 497
Alta ceread stArpirea abuzurilora. RAnduirea de anehelä'. Ancheta
favorabila guvernantilord. Acuzatorif sunt surghinuiti.
Actele relative. 497
Cine 'Id rèstarna insA. pe Moruzi 497-498
Scriitoril notri anteriori despre mazilirea luI Moruzi : Aaron
Florian, Laurian, Dl. Xenopolo 498
Ce ad devenitd Biserica Sf. Alexandra §i spitalula, zidite de
Moruzi., la Dudesd ? 498
Relatiunile Divanuluf turcescù' cu puterile Europene ..... . 498
Relgiunf Cu Francia. Memoriula lw. Descorches catre S. Parta
in privinta relatiunilord cu Rusia 498
Francia ajutä rè'svratirea lui Cociusko In Polonia 499
Revolutiunea francesä avu r'ésuneta in Principate. Agentl secreti
francesI in BucurescI. Enache VAcarescu ca earactera republicana
499
lIortolan cere Spätarului §i luf \rod& scutirea de vania a märlu-
Word francese. Ce 'f acorda Moruzi? 499

ISTORIA ROMANILORO 563
Cum se explica bundle relatiuril ale lul Moruzi cu Francesii . 499
Amenintarile §i pretentiunile Rusiel 500
Turcia profita de insurectiunea lui Cosciuszko 500
Caderea lui Reis-Efendi-Raid 0 a lui Iòn Moruzi dragomanuld
PorteI. Efectele acestel cäderi asupra DomnieI lul Al. Moruzi
500
Secretarulii luI A. Moruzi 500
Numirea formala a until consul(' frances in Principate 500
Constantin Stamati, grecil, solicita asemene postu la comitetulu
Salutel publice din Paris. Ce i se ofera9 500
Grecil din Fanard se opunfi 0 el numireI lui Stamate. Emile
Gaudin e numitti consul(' oficiostí in BucurescY. Instructiunile
primite de la guvernuld frances , 500-501
Suplimentü la aceste instructiunl 502
Scrisórea lui Verninac, trimisuld frances din Constantinopole,
catre Moruzi, din 25 Iulid 1795 503
Receptiunea lui Gaudin la BucurescI. Simpatil pentru Franta.
Limba francesa §i boierimea romanä. 503
Cärtile francese intre Romani. Critil §i Andronius, ma'am"' frances,
tradusil de Mitropolituld Stamati 503-504
Intrigile lui Const. Stamati la Paris, ca sá ja loculú lui Gaudin.
Gaudin rechiämatil. 504
Lucrurl incurcate pentru Moruzi. Stanislas II regele Poloniei cazutii.
Pasvantoglu. Relatiunile lui Moruzi cu Franta displac
Rusiel. . 504
Informatiunea ambasadorulul frances din Constantinopole despre
demisiunea lul Moruzi, eronatä. 505
Patru competitori de tron la Constantinopold. A. Ipsilante, Sutu
Hangerliu i Mavrocordatù 505
Apreciatiunea ambasadoruluf frances din Constantinopole asupra
pnselorti acestoril candidatI 505
Scrisòrea lui Verninac cätre Moruzi, recomandAndu-I pe Stamati
in Iulie 1796 505
Sentimentele lul Moruzi faiä. cu Const. Stamati 505-506
Nota luT Verninac cä.tre Pòrta; cererile sale. 506
Fanariotil, Rusia 0 Austria se opund numirei luI Stamati. Serisòrea
lui Verninac catre Ministrula afaceriloru str6ine
Frantel 506-507
Scrisòrea lui Verninac catre Dragomanulil IOn Moruzi, in fav6rea
lui C. Stamati 507
O scrisòre a lul Moruzi, de la 25 Iuliu 1796. Opiniunea lui C.

564 V. A. 1.111ECHIÀ
Stamati despre opunerea Fanariotilord la numirea unui consul
frances In Principate 508
La Constantinopold erad 2 felurl de representanti al Frantei
regalisd, republicanY 508
Situatiunea cestiunel infiint5rei de consulatd frances in Principate
509
Und rid alú lui A. Ipsilante Dragomanu in loculd lui Gh. Moruzi
exilatu in Cypru 509
Du§mänia intre Moruzesci §i Ipsildntesd, dupë Verninac. . . 509
E§eculd laY Verninac in afacerea Stamati. Rechidmarea lui. Noul
ambasadord du Bayet. Refuzuld dermitivd ald Portef relativ
la Stamati 509
Generaluld Saint-Cyr in loculd liii Stamati. Nota lui du Bayet
relativa 509
Saint-Cyr este Cara, autoruld cirei «Histoire de la Moldavie et
de la Valachie». N. Or4anu a tradusil ac6std carte 510
Actele francese relative la numirea lui Saint-Cyr la BucurescI 510
Instructiunile date luí Cara (Saint-Cyr) 511
Cum Cit Al. Moruzi nu a demisionatd, ci a fost mazilit. Verninac
despre acéstä mazilire. Exiluld luI Moruzi i a fratelui WI 512
CAP.XXI. Domnia lui M. Sufu in Moldova 512
Xenopol despre M. Satu. Draghicl despre acesta§Y 512
Notesuld doctoruluf Sutu Dracu . 512
Populatiunea birnic5, a Moldovei dupe Dr. Sutu . ... . . . 513
Budgetuld MoldoveY, de left 514-515
Cultura publica in Moldova sub M. S'utu 521
Beorganisarea §o5lel din Botopra. Carte moldovenésca ca directhine
bisericésca. Iacob Stamati i casa speciald a §c6lelor.
-Wolf Andreas §i Jacob Stamati. Anaforaoa luí Iacob Stamati
despre coh. Gligorasd, logof. Mitropolieí . . . .. .. 522
Analisa anaforaleí despre §colf, a lacob Stamati
Mi§carea literarä, sub Iacob Stamati
Facsimile dupe' stema Orel, din «Critil §i Andronius»
Dovecji ca acésta carte era tradusa din rrantuzesce
Codrild, secretaruld lut M. Sutu
522-523
523
521
524
526
Sigiliulú lui M. Sutu la 1793
Biserica sub Mihailú Sutu
Divanula le'rei sub M. Sutu, compus mat mult din Grecl. .
526
526
526
Administratia §i justitia oligarchica
Rezeplu BArzescu batutd la porta curt.eY pentru cii ad email
527
drep tate . 327

ISTOR1A ROMANILOR1) 565
Ponturile luf M. Sulu relative la administratiune din 1795 . . 527-531
Art. 17 relativ la hotí. Legenda haiducului Codrénu, in versuri,
de I6nd mare Stolnicil 528
Cartea lui M. Sutu, relativ la situatiunea teranului fatd cu pro-
prietatea 531-532
Pitacele relative la Finante. Cunita. Gogina. Mäjdria 532-533
Dispositiunea lui M Sutu relativd la liganii domnescí 513-531
Scutiri §i protectiunf acordate de M, Sutu *angdiloril 534
Moralitatea chisel stdpAnitóre 531
Formarea clasei mijlocií la umbra bisericei: reciorí de popi cari
luptit prin satirt1 contra guvernuluI 531
Mi§care national& contra Grecilord 534-535
Luxuld i abuzurile Curtei din Iai 535
Descrierea pard4i1 din ajunuld BobotegeT, de Dr. Sutu. . . 535-536
Descrierea tot de D-ruld Sutu a pardOei prelevdreí mucarelului. 536
Secetea si fórnetea in Moldova sub M. Sutu 536-537
Refuzuld térei, ca k;i la Munteni, de a da zaharele Turciei 537-538
BetrAnuld DedghicY despre M. Sutu 539
Constantin Stamaii despre M. Sup 539
Zilot Romanuld despre M. Sutu. .. 539-510
Intrigile din Constantinopold aductl mazilirea luí Sutu 540
Alexandru Calimah inlocuesce pe M. Sutu In Moldova 540
Note 541

STAMPE
Alex. Morazi, dupil tabloulli in cutoff, zugravitil la 1800 §i. care se
conservii la Pinacoteca de la Bucuresa.
Meta de pictorulii Toepfer, tot din '1800, din Pinacoteca de la Bucuresa.
Menzil. Garata de post.
Promenada de la PoduIll-Verde, Ia§I.
Pasvantoglu, dupb. Garnier.
Caricatura represintandli pe Iosif II alrt Austria §i Katerina H a Rusia
jucand in cartI cu Ahmet IV: Moldova, Valachia, Serbia-Belgradul....
Ac6sta stampa era la 'multi eT in tom. III, dar n'amti putut-o da acolo
fiind-ca a intratil la Academie numa mal tanjiii, dupti finirea
acelui volumil.
Facsimile (WO" blanquet postalii din 1793.
8. » D semnatara la Alex. Moruzi.
9. 2. 1 sigilialli Domnescli a la Al. Moruzi.
40. » » » » a luI M. Suta Domnu Hi Moldova.
11. Armole Ora de la cartea: Critil gi. Andronius.

.1.- ' ,
,
1
1 - i O
g ,,,,,,, .- v
;
IT
-
F -
L.. .
. ......--.. -.777-7 .
J r. -/-
- ,,t -".
,N-
1--_.' ' -
r
. ,,,404,
.nje ,
.1 L.
.4, ,Pg.
C.A.FLUTA DE PO S TA. PLE C AND LTA.
< 4z`Vt
1st.. komänilor. V. A . URECHIA
. "
°,
44'' '
.
,7*
a
L
1.

,
1st Romig n dot.), V. A. URECIIIA
S S II PR.0 ME N.A.D A LA. P OD UL - VE
RD.E
'
'

aorepbue IL
etofp unb eignem 9104en,
, LNne , Mr(' k». wine Rouen bin.,
i Sltsbe alit tUbermutb lit tru4rn,
wed id) tin soRph bin,
i%at Zer aucl) pr. bie autunft forget,
Zieferi ift mein roabrer 933ili,
iRichts gefd)ctifet, niel)te geborget,
glicbt pa roenig nicbt lts old,
mime , Vet fan* bu nod) mabfen,
Qiieb bid) ma gelafett brdn.
Zane Oro§mutly Munk reblen,
Q3efer,
1
1
1
PM bit fiZaffen dn.
21 cl) m e t IV.
sebum fecbrEtte autpuroeirben,
it -ill bet Dtmannen ecbiut.
Zit mir wire rte( etreid)ctlp
lint 9)2ecca befdAlpen nup§,
Ziefer ¡loge 923unber s Taintn
.Nit fcl)on %Wrung g'nug getban,
Sir aft befpn Untintbanett
leben feint 43itife an.
n4tbarina IL
sd) s§ bor§ mu bed Oabfent (aches
.. Mir Um Dollar eabomet,
I seo NO alit feint ead)eit,
I11
0.31aub' unP eitten umgerebrt,
' iSomme nur, bu font) erfabren,
ßa d an Ratbarina Cann,
157- Rom5nilor. Tom V.
QtrtftDafteg
Unterbeittung# Zpiet pifcbett btu brepett
91u1cmb, Ciellerreid) 110 tie ottomcomiRe Vf?rte im Sabre '788.
6at
:
¡
. nit
,
eilitt rotrb fin§ offenbcdgen,
Unb bit '&1g-en Idol au,.
%Jan unmenftlidiet Q3ergebew
Da groffen Melt Wanner
epat wirft bu ben Wrenel feben,
933els binen gamut tanb,
Mat tam mob( tin eiferne Zritto
21ngeffdlt mit %obtenbein,
T31) nitwit tin Q:brilientbrunt
Eileen Vilenfdyn n.§§ti41 Ron,
gdfinftlet ill bein33efen,
Unto. bet ganp geftInte (ton,
933at ton 9Ykcca toirb gelefen,.
933o Nat bk Netigfon,
9Jtenfdyn, ble nur 93301)1101 &mien,
1 teben in ben Zag binein,
,C)bne §Ilung gaup Don einnen,
9iteccent Wre It niche rein.
12td)tnet
1
W.
nahomet mu§ 4E10 mitten,
tate un ; in aurclebenbeit,
eon,/ roerbet ilyc empftnben Intifren,..
Mt svirinb in blefern emit,
sir repnb, itoi; hi unferen 97.6cren,
Z3affen WO im-Ueberftn§,"
unftr etik Mat untergeffenr
1 %Bed et rokber fommen
tut-
jofeppus unb ISatbar.ina.
Ulna uma co ift unfit
MU,
Ziefer ent4 Waste fete',
Cattily Pagitt Zullsburg, beY JoDann Oerg Zultmattn;
amilmaansimmomp.......wirosasmacumignmatimmx.....
c'' @At bem Staffer nm6 bed Ralfert
bit§ nur gefafen brtin,
Zat mat infant cZ4role gebfilmt,
Worbersitir U$S tine Witt,:
I@kb Q33er et unbolt ftietifieret
Zer tennt feint Mec§ie nfebt,
OM mirb unfere 3/24ic§le fd)fitett
Miber ben Citmannen Weld,
linfert earn:4M fakir blit.ett
ebent, bet te3 anbert mennt,
Somme ibr . elbett gist Nit autber
au mat fig gtbobren fop-,
edpnet nid)t bet Vidal Q3fute,
o (NU befieget unfent emit.
IV a cb e
lint rage nic§rt an 9)2urb unb E3affett
Ziefe Weinbe fortlufd)affin,
11 eeine Sfambeii llofjen enitt
edirpen iu Um Zbrone bin,
%Us braurbt blefer eanberenen,
es ift Om fa niche lit tergeibea,
1 9Ber ink patriorifdy beat,
a tote molten Zlut unb teben,
/tut bor make briften geben.
(Nit ftp gniibig in bem ereit,
Quiet Der Zarm§erifecit.
1
1
Fiat.
te ift mid) nod) bet thus 30 babel! Zriego,
relation ver brev -Rairea b6fcn, 14 Zs6gen (tart
o in 4. Puma per reftung etabastofter 1 5. Zr.
V A URECHIA
L.1