lI ROWE

0
trachi de gloridstt niemorie,i de ,ambassada Anstriel la
Constantinopole, si de la politia din Viena, si in fine
de eficerul de la granita romanesca.
Dupa treT dile de la sossirea sa, prefectul districtului
Do ljia, domnu Filisenu, recunoscut pentru devo_
tamentul sea catre Rusia, si care in minutal de fats
face o propaganda activa si de fats in favOrea Muscalilor,
a fa'cut cunoscut colonelulur Plesoianu ca are
ordin al
sate din terra. Para escorts; si ordinul fu
indata essecutat apol alte online se deters d'a nu
no mai lasa se intre in 'era flier un expatriat, on
fel de pasaporte ar avea. (sic)
Asseminea acte n'au nici decum nevoie a fi comentate,
mai alles de publicul trances.
Voi adaoga la cello qisse ca printul .tirbei are frica
chiar de- femeile si copil proScrisilor, si char de toti
copiil for eel mid de 2 si de 3 anT; ast-fel, sunt eate-va
(line, el a refusat intrarea in terra a uneT mama
qi 3 copii aT el, earl, dupa cum intelege fie care nu sunt
essilatl en firman; pacatul insa fiind originar, nu se
pote cine-va plg,nge pentru acesta.
Spre a sfirsi cu proscriptiunile, ve voi spune inea
c. D-nu Constantin Cantacuzin, ca caimacam al Rusilor
si viitor candidat al PrincipatuluT Valahiel (vezl
brosura D-lui Ga'nescu) ca sa Lea placerea printului
Stirbei si a Russiel a adresat guvernulni austriac o
petitiune subscrisa de 60 boem mnscalitl, si care car
sa nu se lase se intre in terra inemicil Russiei, adica
essilatil de la 48. Se dice ca guvernu austriac ar fi
irimis petitiunea la Porte; dar de ce ore ? ce Foote
face Porta ? Na s'a nesocotit Ore voea acordata de.
Porta', dolonelului Plesoianu d'a reintra in patria sa
..ce
Ve puteti inchipui impresiunea ce assemenea acte
produce asupra locuitorilor acestor terri ; ast-fel in
desert ni se dice. (0 generalii austriaci o spun pe fata,
pentru eine vrea se incelega) ca Moldavia si Valachia