lI ROWE
lI ROWE lI ROWE
61 Elias R6gnault a mai dat la lumina o mica brosurii(1) sub ispiralja marelul tarlatan (2) T11 compara cu Oconnel al Irlandiei ; iar pe not ne (la prin tilrbacelg, se in;ellege ; finitul este prost de tot, fiind ce, presnpune ca Tnrcia o sa aibri intelliginta, d'a nu priimi avantagele ce 3 se pot face _de congresul de Paris, si d'a trata causa Principatelor d'a dreptul cu Principatele, lnand drept punt de plecare tratatele nostre si marginita sa suzeranitate. De cand s'aii deschis conferincele n'am priimit nici o scrisore de la eel* de la Paris. Mai 'ti adduc aminte pentru suma de haul' ce m'am angajat 0, respund la Moldova pentru acelle trei-geel numere din Buletinul ofloial ; 'mi e rusinet si n'am ce se fac; d'asi fi avut la 'ndemana suma aceasta, a'si fi trirnis'o de mulct ca sa nu ramaiii de ba,tae de jot. Sunt cate-va qille, am mai priimit o scrisdre de la espeditorn!, si se plange cu drept cuvint. Domnu Boicea, Imi pare reit sa o 4ic, dar in aces% imprejurare a mencat de on ce delicatq, c..tre mine, qi Mel poci fi recunoscator. (3) Al tell frate si amie; $1. Go'escu. No. 19. Corespondinta particulars a Pressa (4) BucurepT, 4 Martie 1855. A'sn fi vrut se incep corespondinIA mea cu noutA,I,T mai interesante si mai placute ;, ensa- este invederat (1) S6 fie ore Mysteres diplomatiques sur les bords du Danube? (2) Lectorul inteliginte Intellege la tine face allusiune reposatu §tefan Golescu, (3) Originalul la D. Christoft (4) Acest articol, scris In limba franceza, de D, C. A. Rosseti, §i destinat pentru, di irul frances La Freese, e preces de urmetbrele hail din partea redactiunil acestul jurnal: gScrisorea lin Rosseti nu se pike trece In jurnalul nostru : cAcl gar da nascere la 4 processe In difamatiune, Md. a mat mentions gpericolul supressiunil foeT, dupl cererea Austria)
ea provinciele dunarene nu vor avea nici o 41 de dpaus pima nu vor fi pe asplin scapate de legile si de omenii impusi de Rusia, eum si de armatele straine, afara de ale France. Sgomotul mortii impe'ratului Nicolae n'a produs aid" nici un efect : Romanil doresc si cer scaparea lo de sub jugul Rusiei; si invoca mertea tarismului, iar nu mertea TaruluT. pasa bietei turme, in veal nenorocita, ,Se" scie de ce nAna va fi mgmelarita, cOn i. deca are mini seii multi apasatori Dice unul din poetii nostril (') D'aceea au si inceput bie;il Romani a perde speranta care 'i sustinusse pin'acum; ceea ce e mult cand e vorba de un popor ce a persistat srt spere si sa se conserve, in fillip de 18 secole, curat St neatins de on ce allianta, straina, Eta 2 ant 4ic el, de cand a inceput in fine acel resbel pe care '1 invocasseram, si in care singuri not am crezut cu sinceritate, si am sperat inteensul mai mult de o jumaate secol ; si in lee de usurare, el ne aduce o intreita suferin;a: de jaf si de apassare, de rusine si de sclavie ; caci in loc de a be da armele ce Russia ne-a luat spre a ltipta si not alatatea cu Franta, si a4 proba ca suntem demni de .libertate itli Lie (Ce'i numele ce purtam, eta, ne 5 milione de Romani, care locuim Moldova si Vala.chia, tratat,i ca niste illo;l, ca niste vite de jug, capabili- numai a tirri furgdnele stapenilor d'acli sub cnulul Muscalului, sub iataganul Basibujucului si sub sable, Croatalui. Si cu tote acestea puterile occidentului cauta alliante ; Engledit recratecja soldaci in Elve.a si ajar in Grecia, si cle not nu intrebl himeni. Este der invederat 6't au tote ca. not suntem la Poitile Orientului singura najune care a ridicat cu multe zecimi de ani inainte (1) Ilustrul nostru fabulist, D. Gr. Alessandrescu. ca,
- Page 27 and 28: 3 tinctte fata16, ce v'am observato
- Page 29 and 30: 6 Am gresit de rUlam adresat la uni
- Page 31 and 32: 1500 let pentru D. Tell si mine. Di
- Page 33 and 34: 6 principe ca mine, si pentru earl
- Page 35 and 36: ii Land (lice cineva din chiar seni
- Page 37 and 38: ' 11 Irespund ea tot omul e dator s
- Page 39 and 40: 15 visurile inemicilor stint de mul
- Page 41 and 42: 17 sd, nu 'p par prea aspru, prea d
- Page 43 and 44: 19 moralitatea, ind.ulgenta si inte
- Page 45 and 46: 21 si candu s'all publicatu acele a
- Page 47 and 48: 28 Pe and. Locotenent,a, si toti dm
- Page 49 and 50: tate ce merita, si asupra minciunei
- Page 51 and 52: dare am is ai eu vre o done tret vo
- Page 53 and 54: tul, se ne vorbesci de nisce lucrur
- Page 55 and 56: Si nu vor trece," Crist insd voibes
- Page 57 and 58: 33 Avandi1 grijg despre bang ce 'ml
- Page 59 and 60: 35 Frat,ilor, nu credeti lesne ; si
- Page 61 and 62: 37 T, moeratie, socialism, trasnete
- Page 63 and 64: AO giati, este O. ne aratarn voiosi
- Page 65 and 66: 41 No. 12. Eliade catre D. N. Russo
- Page 67 and 68: 4d tnal din urma serv, si inearcand
- Page 69 and 70: 46 tunic (1848) lacr6mile iml, vin_
- Page 71 and 72: 47 mania intrraga, sfiiramand lantu
- Page 73 and 74: 49 No. 15. Stefan Golescu catre D,
- Page 75 and 76: 51 acum de sub tipar la Bruxelles ;
- Page 77: 53 deverat ca Vode, Ghica doresce i
- Page 81 and 82: 0 trachi de gloridstt niemorie,i de
- Page 83 and 84: 59 ac4sta a eedatil va"mile terrei
- Page 85 and 86: 01 sg, fie judicata astfel : spune
- Page 87 and 88: 63 militil; mai jos de catty atatti
- Page 89 and 90: 65 D. Regnault ca, n'a lama bine sa
- Page 91 and 92: 61 si al lor, cum am audit ca, o si
- Page 93 and 94: 69 Acolo, in capatul paragrafulul,
- Page 95 and 96: vi llu asa a invetat, asa vorbesce
- Page 97 and 98: 78 ski de minte. Ace lle memoriuri
- Page 99 and 100: 16 {atilt din Paris, lucreza, cum R
- Page 101 and 102: 7' este landabil; inse ea se le rea
- Page 103 and 104: . 79 de cata drepturile recunoseute
- Page 105 and 106: 81 nor ; apol dere, se nu ve paie r
- Page 107 and 108: 83 Sa punem ca piedicile aunt ast f
- Page 109 and 110: 85 3. Dicanda ca vor intreka,pareri
- Page 111 and 112: dupd contractul ce ai ; Ins in loe
- Page 113 and 114: 89 Pucine lee au invelat amicit D-t
- Page 115 and 116: oi adaosti, ce'l cere conscinta pla
- Page 117 and 118: 93 No. 26. Plesoianu catre Eliade D
- Page 119 and 120: 95 Aceea ce am contribuit a fost ac
- Page 121 and 122: 97 Mais, Altesse... 'I am zis multe
- Page 123 and 124: 99 A ! A ! D-ta vrei sa, vii cu gra
- Page 125 and 126: 101 nement imperial ; de la sorte j
- Page 127 and 128: 103 si Fault asi fi dorit sa fi cos
ea provinciele dunarene nu vor avea nici o 41 de dpaus<br />
pima nu vor fi pe asplin scapate de legile si de<br />
omenii impusi de Rusia, eum si de armatele straine,<br />
afara de ale France.<br />
Sgomotul mortii impe'ratului Nicolae n'a produs aid"<br />
nici un efect : Romanil doresc si cer scaparea lo de<br />
sub jugul Rusiei; si invoca mertea tarismului, iar nu<br />
mertea TaruluT.<br />
pasa bietei turme, in veal nenorocita,<br />
,Se" scie de ce nAna va fi mgmelarita,<br />
cOn i. deca are mini seii multi apasatori<br />
Dice unul din poetii nostril (')<br />
D'aceea au si inceput bie;il Romani a perde speranta<br />
care 'i sustinusse pin'acum; ceea ce e mult cand<br />
e vorba de un popor ce a persistat srt spere si sa se<br />
conserve, in fillip de 18 secole, curat St neatins de<br />
on ce allianta, straina,<br />
Eta 2 ant 4ic el, de cand a inceput in fine acel<br />
resbel pe care '1 invocasseram, si in care singuri not<br />
am crezut cu sinceritate, si am sperat inteensul mai<br />
mult de o jumaate secol ; si in lee de usurare, el ne<br />
aduce o intreita suferin;a: de jaf si de apassare, de<br />
rusine si de sclavie ; caci in loc de a be da armele<br />
ce Russia ne-a luat spre a ltipta si not alatatea cu<br />
Franta, si a4<br />
proba ca suntem demni de .libertate itli<br />
Lie<br />
(Ce'i<br />
numele ce purtam, eta, ne 5 milione de Romani,<br />
care locuim Moldova si Vala.chia, tratat,i ca niste<br />
illo;l, ca niste vite de jug, capabili- numai a tirri furgdnele<br />
stapenilor d'acli sub cnulul Muscalului, sub iataganul<br />
Basibujucului si sub sable, Croatalui. Si cu<br />
tote acestea puterile occidentului cauta alliante ; Engledit<br />
recratecja soldaci in Elve.a si ajar in Grecia,<br />
si cle not nu intrebl himeni. Este der invederat<br />
6't<br />
au tote ca. not suntem la Poitile Orientului singura<br />
najune care a ridicat cu multe zecimi de ani inainte<br />
(1) Ilustrul nostru fabulist, D. Gr. Alessandrescu.<br />
ca,