lI ROWE

85
3. Dicanda ca vor intreka,parerile Natiei, an iecisii
a compune uu klivan ad hqc, adica un divan de porunciala;
qi au Irma" tasurf cum acest divan se fie
compusit numai din Fanarioti si de fiinte vind.utt? Rusiei
si Austriq. (sic)
Ce mai sperati deril cu astir felti de Putert en rea
credinta ? Ce ve gadila vorbele, ca vor fi terrelle intrebate
de Europa, calla. n'att se fie intreba'51 de catti
de vanzatorii terilora ? Apoi voi unii, din prennii cu
toti Romanii curati si cu ideile celle mai progresive,
cu sentimentele cel'e mai nobile, v'ati aratat dorintele
prin memoriuri si scrierY, ce espri na crinta d'a face
din principate nisce Pays-b as Danubiane, ina7pendi nte
un regat independent. Cine v'a criticata ideea, dorinta
9i fapta ce nu esprima de eatt dorint,a genera -
la? Si tine v'o pote critica de eatti eel fard inima. de
Romani? Cei d'asta idee fetich unu eampti, si unit camp
mare.
Yin apoi cei ce, temendu-se ca nu vor putea acum
puterile realisa acesta dorincil salutaria, an propus,
ca si mine, prin memoriul ce am dat la sumla, un
vice regat sub suzeranitate Portei, dupe stipulatille
acestor Principate, si in care se fie coprinse si Basarabia
si Bucovina. Alt camp, care in tend face unul
en cele d'antai:a.
Rusia, vrand a esploata acesta ideie si a o intorce
in folosul seu, propusse si sustinu unirea Principatelor,
fara Bassaratia si Bucovina, cu un Donau, nu ales,
ci impus de Porta, si strain, si cv perderea dreptulut
de a legini definitiv. Acesta, ideie fu propagate
de Omenii alegerii de la Balta-Liman, de creaturele
lor, de toti Fanariotii side dupele acestora. Alt camp.
Austria is ra, ca se pots imbrobodi pe Taro, s'a
inteles cu Rusia ca acesta se sustie fetal acella de unire,
si ea, Austria, se se faca ca e in contra, uncle
in fond anuandou6 cunt contra unirii cei adeverate si