lI ROWE

84
si noi, ce ne mai lipsese de can. unit ciocan de stapthiel
stfainit nn rege, tocrnal: ca tarte.niloril do Ebrei,
ce vrea rege pentru oar manta spinarea i :Ad s'atura.sera
cu legile lei Moise, ce le assigura libertatea si
demiiitatea de omit. (1)
Ca se fan' politica, studie constitutiile tuturur Sta-
telord, si
comparl-le cu celle ce ne au lasa.th Radu
negru si Mircea; si nu umbla dupa mode, candit repuidiot,
cand sthpgnil strainii; ci vedf ce Iasi: cand Geri
Dommi strainti ? Constitutie ca a nO3tra nu e in totg.
Europa ; si haide s'o schimb'arn pe unit stapau do sange
regale.
Aei e timpil 8e 'ti mai voi bescti ceva de boerie (1)
Ca sa'mf resum cateli am clise, voiti se'u ar6tii catii
art facutb. Puterile Ocidentului in earl speram en toil
atatea.
Prin tractatuiti din Paris ;
1, Au legitimate. R lssiei si Austrei rapirea Ba,ssarabie
situavineY, lucrrt ce nu era pan'a cum recunoscut
nisi prin pactti europeanti, nice de Moldo-vlahi.
2. Au clatti dreptulii. Turcief seii.Sultanului d'a convoca
generalele adunana, si de a he inthri sett octroi
constitutia, desfiutanclii cu ac6sta de tot autouomianOstra.
(3)
(1) Wad a face acestea cu subiectul ; sofisme de avocatd, spre a
confusia spiritul, si a'ld deturna de la subiect, ducanduld pe c c1
T'atsncite.
(2) Unnesa cite -va paragrafe in care vorbWe despre institutia
boeriel, tota In sensuld in care a vorbit in .epistola No. 21 §i in
Conservatorul diar politica si istoricd ce esia la 1856 in Constantinopole,
sub numele de Russo, ad1 D. N. LIcusteanu, de la Romanti,
autoruld operei Suplenvnt is l'histoire des Prindipautes, par
Ragvault.
(3) Uncle se glee aceasta? Si care a fost scopul convoclril Divanelord
ad-hoc? Trebuia s5. intre Turcia pe callea regulamentath,
pins sa putem anula Regulamentul rusescd, aprobat de Zeal, Turcie;
astfel a gasit cu carte si Eliad la 48 cand cu venirea lei Sulemma.