lI ROWE

80
dicele ce are ; si de nn se va realisa astda unirea dorim,
sentimental va dobandi si mat mare putere. (1)
1V. °data Moldova cu Bassarabia si Bucovina, la
care not nu lasam pretentiile drepte, aceste principate
din drepturile stipulatiilor for d'a face tractate,
pot inchda intre densele, la timpul cuvenit, tractatul
de unite ; cad sentimental e etern plug va esista
natia.
V. Ca se ajungem insa la acesta, nu vom pates,
de nu vom protesta mar intaiti in contra a doue cal-
cart mart ce ni se fac in tractatul din Paris-, adica
1. In contra dreptulut dat de celle l'alte puteri ce
se clic garante in contra dreptalut dat Tumid de a
convoca, Divan ad hoc seu generale Adunare.
2. -11.1 contra dreptulut ce i so mat d.a de a intari
sea a octroia Constitutja nestra.
Aceste done drepturi, ce de, Franca, Englitera etc.
Turciet, ne rapese cu a5:leve'rat an ; utonomia of prin
urmare nu putem intra in relatie cu comissarif acelor
puteri ce ne viola autouotnia ; si ca se avem cuvent,
eata se nu esirn din legi si din tractate ; &act atunci
ne tracts de rebellt gi
dau cu tunurt ce not nu le
avem (2) ; cats der se stam pe tergmul legal all stipulatiilor
cu Turcia. Asa, dupri, teremul acela, putem
;lice :
Singuri, D lor, ne-att lasat prin tractatul din Paris
sub suzeranitatea I. Port?", singurf ati deeisn ca I. North
sa ne reprezinte. Ram 4is'o not acesta, Warn decis'o
(I) Ateta asteptg puterile ce erau contrariit uniri! ; der ce ar fi ciis
lumea civilisatg si istoria de NoT ? §'apoi mai ggsiam nol ocasie
asa de favorabila ? Italia, dacg ar fi ascultat profet1 ca Eliad, unde
ajungea ?
(2) Muntenia si Moldova s'a pronuntat la 7 si 9 Oct. 51, s'acele
puteri n'au mai dat cu tunul in Roman! ; si de atuncT Incoa am
putut realisa intreg programul de la 48, plus Print,u1 strain, pentra
care a votat si Eliad, de si a gis apol in camera ca l'a sill
.Aua (sed. 1 Mai 1866.)
;