lI ROWE

78
Apoi deed', acella Domnil straina si impusa peste
ambele Principate va fi credinciosA Turciei, Prin.cipatele-U_iite
nu vor face de cat un Pasalacii ; earn de
'si va da costele eu una din puterile vecine mai influitore,
ni se duce si nationalitatea, precum s'a dus a
Ungurilora s'a Polonilorii.
Ce 'Ate avea unit patriota adeverata de mai stump
de cat nationalitatea, dreptul el suveran d'a allege si
a legiui, dreptul d'a fi guvernat d'al set, si nu de
straini ? Si acum, pentru o unire propusa cu rea eredinta
din partea cellorti ce ne an sacrificat in tractatul
din Paris, se, venim se, abdicarn de buna-voia,
'Astra la aceste dreg turf, si se legitimam rapirea ce
s'a Meath. talbaresce ? Nu, baete ! Eli unula nu o voia
face, nisi void indemna la acesta.; ci Mica si voit. qice,
si timpula va invedera, ca tine indenana la acesta unire,
en perderea drepturilorg cellorii, mar scunzpe v.. mar
vitale, acella e un om venduta, e una Stirbei, unit G-r.
Ghica, eel ce as esita la 48 din consulatulli de la Iasi
en stegula; Fanariotit toti, eel complicate la 40 si 41
in treaba muscaleasca de la Braila. Nu deschideti
ochii se vedeti tine stint propagatorii unirii acestia
false? Picts de unirea adeverata, de unirea salataria,
aceia sent curati; der dorintele 101.1'1 nu s'aa ascultattt
si nici nu Se vora asculta, pane nu vom dedea avenimentul
popolilora.
Cum de sunte# orbs si nu le vedeti acestea ? calnele
eel putina, ce a lasata carnea din gura ca se is
umbra din ape, avea dreptate ; ca pe de o parte era
Caine, si nu omit, si nici ca se intola ea numele de
pats ota ; si al doilea et' umbra i s'a parutii mat mare
de cata realitatea.
Iar not se lasam realitatea pentru o umbra% ce e si
mai mica (peniru ca unirea fare Bassarabia si Bucovina,
ce se, tine de realitate, fare, dreptula de- allegere,
si cu Eallanti
streina si impusil, e cu multii m41 mid