You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
BROSURA<br />
CORESPONDINCA SECRETA<br />
CAME<br />
§'ALLE<br />
ACTE INEDITE<br />
R-7iV1-1<br />
ALLE<br />
LTD<br />
DE LA 1848<br />
<strong>lI</strong> <strong>ROWE</strong><br />
ADMINISTRATIUNII DE LA BALTA LIMAN<br />
ADUNATE SI EDITATE<br />
DE<br />
C. D. ARICESCU.<br />
Editia II-a<br />
PRECUL, 2 FRA NCI<br />
CRAIOVA<br />
TIPOGRAPIA ROMANA N. I. MACAVEI<br />
gl<br />
1 S 9 2.<br />
'V" ,.../.
131a0SURA III.<br />
CORESPONDINVA SECRETA<br />
§I<br />
ACTE INEDITE<br />
ALLE<br />
CAPILOR RIMED II ROVA1\E<br />
DE LA 1E348<br />
§'ALLE ADMINI§TRATIUNII DE LA DALTA LIMAN<br />
ADUNATE SI EDITATE<br />
DE<br />
C. D. ARICESCU<br />
CRAIOVA<br />
T1POGRAFIA ROMANA N. I. MACAVEI<br />
1 8 9 2.
TABLA DE MATERTI<br />
Scris6rea lui Eliade dare Negri Ha No. 1 .....<br />
idem id. id. No. 2<br />
idem id. id. No. 3 .....<br />
idem id. id. No. 4.<br />
ScrisOrea lui Negalici catre Eliade No. 5<br />
Scris6rea Preotului Stipa catre Plesoianu No.6<br />
ScrisOrea lui Eliade catre Plesoianu, No. 7<br />
idem id. id. No. 8<br />
idem id. id. No. 9<br />
ScrisOrea luiEliude catre emigratil din Brussa<br />
No. 10 . . .<br />
idem id. d d<br />
Pagina<br />
1<br />
4<br />
6<br />
8<br />
13<br />
29<br />
SO<br />
31<br />
32<br />
No. 11.<br />
-35<br />
ScrisOrea lui Eliade catre D. N. Russo, No. 12. 38<br />
Scris6rea le Stefan Golescu catre D. Christofi,<br />
No. 13<br />
41<br />
7<br />
.<br />
1<br />
ScrisOrea lui Stefan Golescu catre Plesoianu<br />
si D. Christofi, No, 14 43<br />
ScrisOrea lui Stef an Golescu catre D. Christofi,<br />
No. 15 1 46<br />
idem id. id. No. 16 48<br />
idem id. id. No. 17 49<br />
Scris6rea hi Stefan Golescu catre Plesoianu<br />
No. 18 . . 51<br />
Corespondents particulars a qiarului Pressa"<br />
No 19 ..... . . . .<br />
, 52<br />
Epistola lui Eliade dare D. C. Racota", No. 20 57<br />
idem id. id. No. 21 59<br />
idem id. id. No. 22 66<br />
idem id. id. No. 23 69<br />
idem id. id. No. 24 83<br />
Epistola mut Eliade catre Plesoianu No. 25 86<br />
Epistola lui Plesoianu catre Eliade. No. 26 88<br />
Epistola mut' Plesoianu catre d. Christofi&o. 27 90<br />
idem id. id. No. 28. 21 91<br />
Epistola lui Plesoianu dare Viziru, No. 29 95.<br />
34
Episto!a lul tefan Golesca cgtre Plepianu,<br />
No. 30<br />
Epistola lat G-rig. Gradisteann &Ore Plesoiann,<br />
No. 31 . .<br />
Epistola 1 l tefan G-olesen entre Plesoiavu,<br />
No. 32.<br />
Epistola mut Plesoiann dare D. Christofi, No. 33 ,<br />
Epistola D-nei Elisa Plepianu catre Christofi,<br />
No. 34.<br />
.Petiiia Jul Negnliei egthe guvernatora turelt<br />
din Brussa No. 35.<br />
Epistola mut Plesoiann ciltre veduva lui Negalici<br />
No. 36<br />
Epistola lni Eliade ektre C. D. Aricescu No. 37<br />
Conceputuln unui apelii al Jul Eliade cgtre<br />
Romani, No. 38. 2<br />
I?, istala<br />
D-lui Boliac catre Princtil Napoleon<br />
preseclintele Repuhiicei franeeze, No. 39. . . ,<br />
Decretnl guvernului provisoriu de la 48 pen<br />
trn numirea D. C. Romaneseu ca seer ar al acolui<br />
guvernit No. 90.<br />
Raportul d -lul Dervip Pasa in privint,a, adrninistratiunii<br />
Princului tirhei, No. 41<br />
Anex e la acestil raport, No. 42<br />
Lists, de opere si ;hare, cc pot servi la isto,<br />
ria revolut,innei de la 48, la administratia de<br />
la Balta-Liman, si la chestiunea unirii principatelor,<br />
No. 43..<br />
It.<br />
97<br />
99<br />
101<br />
103<br />
105<br />
106<br />
107<br />
108<br />
109<br />
112<br />
115<br />
116<br />
J123<br />
-125<br />
128
PREFAcA<br />
Pub Hand a treia brosurg privitdre la actele inedite<br />
tai epistole particulare ale- capilor miscarii de la 48,<br />
prima mea datorie este de a argta sorgintea epistoler<br />
No. 1 din brosura II, sorgintea scrisorii r6posatalui<br />
Stefan Golescu catre Domnitorul Alexandra Ghica,<br />
cu data de 1 Ian. 1839 ; cad -smi a sapat din vedere<br />
acesta cu ocasiunea publicArif actului mentionatii.<br />
Acea epistolEi nu mi s'a comunicat de familia Golescilor,<br />
cum at putut crede aeeia cari s'ail simtit<br />
pote atinsi prin acea epistall ; ua coppie dupg acea<br />
scrisdre am gasit'o intre hartiile socru-meu r'e'posatal<br />
Capitan Dimitrie Ciocardia, care coppie era scrisa de<br />
reposatul cumnatu-meu Scarlat Voinescu. Prin ce imprejurare<br />
acesta 'si a putut procara aceea coppie, nu<br />
pot afirma ; adeve'rul IRA. este ca nu familia Goles-<br />
cilor 'rnf procurat acea coppie. cat pentru publicarea.<br />
unor asemenea acte, aceasta e o cestiune de apreciare ;<br />
eu cred c'asemenea acte pot servi ca materials pentru<br />
istoria timpilor la care se raport&<br />
0 repetil, c6. artistul Negulict, insasi epistolile private<br />
ale Omeniloril politici potti fi publicate, chiar trAind<br />
ef, spre a servi de esemplu : eei<br />
ce au lucrat bine,<br />
O..' se bemire ; eei ce au lucrat 1.61, s'a rosas&a," ; priimind<br />
fie-care r6splata faptelor lor, in persona for sau<br />
a nrmasilor lor.
Aeesta datorie fmplinita, venim a ne implini alts,<br />
datorie, datorie de recunostinta catre D. D. N. Cretuleseu,<br />
Alexandra Christofi, C. Racota si C. Romanescu<br />
caH at bine-voit, in interesul istoriei, a ne procura<br />
differite acte si epistole, ce revarsa lumina atat asupra<br />
miscarii de la 48, a administrOunii de la Ba lta-<br />
Liman, si a cestianii unirii Moldo-Romaniei, cum si<br />
asupra conduitei politice a barbacilor ce au jucat un<br />
rolii, mai malt sau mai pncin important, in acele epee<br />
de regenerare si de umilire a nationalitatii nostre.<br />
In urma scandalulai provocat de d. Eliad fiiul, in<br />
sera de 10 Decembrie, anul espirat, si despre care<br />
vom vorbi la finele acestei preface, scandalu relatat<br />
de cliaal Ziva in No. de la 12 Decembrie espirat,<br />
D. Alex. Christofi a pus la dispositiunea nestra nu<br />
name corespondinta sa proprie cu Stefan Golescu, ea<br />
Negulici si Plesoianu, der si corespondenta acestora<br />
intre dinsii, din timpul emigratiunii; ast-fel ca prin<br />
acelle acte si epistole se revarsa, laming, mare asupra<br />
conduitei politice a eapilor miscarii m5stre de la 48.<br />
In acesta brosura publicam parte din acea interesanta<br />
corespondents.<br />
Prin ce imprejurare corespondipta Plesoianuld on<br />
Stefan Go!eseu si cu Negulici, cum si a acestora eu<br />
alfi colegi at for de la 48, se afla agi in posesiunea<br />
D-lui Christofi?<br />
in epistola Plesoianului No. 36 din acesta brosutra<br />
so constata ca socia reposatului Negulici, dupe<br />
mortea acestuia, a ineredinl,at plqoianului corespondenta,<br />
se cu Golescii, Plesoianu, Gradistenu, etc ; iar<br />
Plesoianu, la mOrtea sa, a incredincat D-lui Christofi,<br />
arnica' soil intim, atal corespondinta sa cu cei<br />
Piaci<br />
colegi of set, CLAM si corespondinca lui Negulici, ca<br />
Goloscii, Plesoianu etc. conform dorincei esprimata de<br />
Negulici inaintea !north sole dupe cum ne-s assignrut<br />
eonserta acestuia,
vj<br />
D. Christofi, comunicandu-ne t6ta acesta corespondinca,<br />
si ajutand Inca tiparirea acestei a treea brosure<br />
en suma de 200 fr., ne-a dat o indoita proba<br />
de affectiune si de incredere ; nu ne indoim ca publicul<br />
i va multutni pentra acest serviciti mina istoriei<br />
Revolutiunif de la, 48; din parte-ne, erprimam<br />
D. Christofi gratitudinea mistra pentru acele acte importante,<br />
cum si D. C. Rominescu pentru imtele ce<br />
ne-a procurat, si pentru 200 fr. en care a ajutat tiparirea<br />
Brosurei III.<br />
Asemenea esprimam recunostinta nostril D. C. Racota<br />
care, dupa citirea primei s'a duoa brosure relative<br />
la actele capilor miscarii nostre de la 48, a binevoit<br />
a ne comunica si D-sa mai multe epistole interesante<br />
ale lui Eliad, epistole cari revarsa lumina asupra<br />
Menzorielor sale intinze, publicate de D. N. Rousso,<br />
si mai ales asupra cestiunii unirii principatelor.<br />
Inainte d'a esplica unele din scrisorile din acesta<br />
brosura, ne credem datori a da cate-va esplicart asupra<br />
10 Negulici si Plcsoianu, morti si ingropati in<br />
streinetate.<br />
Din epistolele Plesoianului, din care publicam cateva<br />
in acesta brosura, cum si dupa marturisirea D<br />
Gen' Tell, care a fost seful seta militar Inainte de<br />
revo]utia din 48, si chiar in timpul acelei miscari,<br />
se constata ca P:esoianu avea o positiune independents<br />
la. 48, si ca participat la acea miscare din eon -<br />
vingere, luptand cu neinteresare si abnegare pentru<br />
triumful principielor sacre coprinse in programul rcvolutiunii<br />
de la 48; apoI resemnarea sa sublima in<br />
timpul emigratiunii, sufferind en<br />
multuunire pentru<br />
causa sacra, fa.rd a se plinge o singara data de sufferint,ele<br />
esilului, in fine abnegarea sa, denina dean<br />
apostel al libertntii, Pau facut iubit si stimat de barbati<br />
onorabill ca Gen. Tel], Golescii, Negulici. itc ;<br />
Apt-fel c1 miriade sett este en drept cuv&nt prounntat
vjj<br />
en respect de contimporanii se ; si istoria impartiald<br />
i va da loud ce i se euvine in istoria Revolutinni<br />
nOstre de la 48.<br />
Negulici, care a lost triads in Francia de nu tinchid<br />
al sett. pentru studiul picture, inturnandu-se in patria<br />
sa inainte de 48, s'a ocupatil cu pictura mat mitt<br />
apt', facand portrete cu ulein si cu creionul ; ape in<br />
anal 47, a ocnpat catedra de desemn la colegiul S-tu<br />
Sava, njutand tot d'odaid, pe Eliad, ca co]aborator,<br />
la redactarea Curferulu'r Romanescri ; §i tot in artiste<br />
foie, a tip/tit parte din Scrisorile la Sofia, de Aime-<br />
Martin, si din Vocabularul seii ; ape a publicat mat<br />
multe opera ce anuntase irx catalogul sea despre o<br />
bibliotecd enciclopedica, religiose, moray, literarlt, sciin-<br />
-rtifica, etc. pentru educatiunea omulul din legan<br />
pang, la morment. (I)<br />
In cele trei luni ale Revolutiunk 'Astra de la 48,<br />
Negulici a ocupat cu demnitate postal de prefect la<br />
Prallova, unde a lasat suvenire nesterse in memoria<br />
locuitorilor din acel district-, prin blindetea, onestitatea<br />
si<br />
patriotismuld sett luminatd.<br />
Ca emigrant dupa, ua" sedere de rate -va lunl in Constandinopole,<br />
a fost transferat la Brussa en altY emigrati<br />
romani, Csaroa Porta le-a fost assigarat esistinca<br />
printr'lla lefd, mensuald, din care ajutara" si pe Eliad<br />
pentru sustinerea causer sacra, si pentru esistinta sa<br />
in Paris, ping calla Porta a ass;gurat si luT Eliad esistini,a<br />
families stile, printen6 lefa mensuald de 3000<br />
1) i anume:<br />
Educcgia manielor de fantilie, traducere de la, Aime-Martin<br />
Sorisort la Sofia asupra himieT fisiceT, etc, idem.<br />
Vocabutuot rowing, de cuvinte strebune.<br />
Calldloriile la Gulliver. [ilustrat] trad. de la Swift.<br />
Maria,.,'...... !romance morale, traduse una dupii Berthud,<br />
Clolilda pi Eclniondi§i alta dupti Paccard.<br />
Dreptatea lur Dunene4eV, drama care s'a jucat pe seem'<br />
jut na0onalil.<br />
tealrl4.<br />
yvi
vjjj<br />
lei, si printeua gratifica;iune :de mai multe deciint<br />
tIe mii lei turcesci.<br />
In primavara anului 1851, consurnatti de nostalglie,<br />
ca 13alcescu ca Vofneseu si nit" emigral,i, cum si de<br />
amare deceptiunt, din causa intrigilor perfide ale unor<br />
falsi amid, cum attests cate-va epistule alle DD.<br />
Grig. Grddistenu, Scarlat Filipescu si altii, Negulici<br />
se stabili cu consorta sa in Constantinopole, unde si<br />
muri in Maiti seu funie acelasti anti. Mortea sa fu<br />
regretats de toti Romitnii earl Nit cunoscut; dovada,<br />
epistolele unor emigrati, ca cea do sub No. 36 si altele<br />
ce posedgmti,<br />
Se damn mama cae-va esplicgri asupra unora din<br />
epistolele din acesta brosurl.<br />
Pentru intellegerea eDistolei de sub No 1, lectorulu<br />
urmes'a sa citesed paginele 90-93 din opera D. N.<br />
Rousso (Locustenu) tipgrita in Bruxelles la 1855(').<br />
Din epistolele No 1-7-4 se vede stima ce Eliade<br />
purta lui Negulici, pe care '1 trata de barbatti orator,<br />
laminat §i voitor de bite at lter ; ast-fel ca adeve'rurile<br />
lui Negulici din epistola No. 5, ail trebuit<br />
se coste multill pe Eliad ; si supararea acestuia se vede<br />
in respnnsulti sell la acea epistola, cu data din 14<br />
Martie 1851.<br />
Respunsulit lui Eliade la epistola lui Negulici de<br />
sub No. 5, cum qi respunsul Plesoianului la epistola<br />
Jui Eliade de sub No. 4 si la respunsulil aeestuia catre<br />
Negulici, in fine respunsul D. Sernrie Ya aceasi:<br />
epistola, a lui Eliade, nu le am putut publica in brosura<br />
acesta, pentru cuventulii ea ni s'a procuratti dupa<br />
tiparirea ultimei colle; le vom publica fu brosura IV<br />
spre a se putea pronunca publieuln qi in acesta" de-<br />
Heath', cestinne, in depling cunostintA de Inert".<br />
Negulici n'a putut repunde la epistola lni Eliade<br />
1] Suite ou Suplement a l'histoire politique et sociale des Prin.<br />
apautes danubiennes, de III, Elias Regnault, par N. Rousso.
de la 14 Martie 1851; pentra euventul ea Eliade a<br />
trimis'o catre cei 10,1 emigrati din Brussa, ca dnpa<br />
ce o vor citi el, sa o comunice si lui Negulici } unu<br />
sentiment de delicateta si de umanitate a oprit pe<br />
emigratii diii Brussa a o trimite lui Negulici, care<br />
se afla greu bolnavii. la Constantmopole,<br />
merit peste done" luni.<br />
uncle a si<br />
Epistola No. 6 este ug desminlire flagranta ce preotulu<br />
Sapca da lui Eliad, in privinta accusarii ce acesta<br />
face D. Gen. Tell in opera lui Rousso, citata<br />
mai sus (pag. 38-41) ; ca adica D. Gen. Tell a Post<br />
Instrumentii allu D. Ion Ghica, si s'a incercat a Ina-<br />
jx<br />
gura Revolutia de la 48 prin spargerea laqilor cu<br />
bani pubiie : faptil despre care Eliad nu mention.eza<br />
in opera sa despre miscarea de la 48, tiparita in<br />
Paris in 1851 (pag. 62-83). 1),<br />
Epistola No. 7 este in stransh.legatura en epistolele<br />
de sub No. 25 si 26; ast-fel ca rheela ILA Eliad<br />
pentra Plesoianu a putut proveni si din eererea banilorti<br />
en care Plesoianu ilia imprumutasse, si pe cari<br />
Eliad nu'i contesta, cnm attests epistola No. 7, (in<br />
care nu Rune conditiunea ce se vede in epislola No.<br />
25), mutt si alte epistole ce possedam relative la<br />
acea cestiune.<br />
In privinta epistolei No. 9, Plesoianu<br />
si Nogulici,<br />
Ca si D. Serurie si D. Hristofi, affirms contrariulti de<br />
eeea ce sustine Eliad, dupe cum se vede din episto<br />
lele ce vom publica in brosura IV.<br />
In privinta numelui de botecla si de famillie al le<br />
Eliade, de care tratesa epistola No. 12, lectorul impartial<br />
compare acesta epistola eu celle clisse de Eliade<br />
in Ale moriel e sale reproduse de D. N. Rousso<br />
in opera sa de la 1855, citata mai sus (pag. 183 si<br />
1) Memoires sur l'histoire de la regeneration roumaine, ou sur<br />
les evenements de 1848, accomplis en Valachie, par J. Heliade<br />
Radulescu.
lc<br />
193-197); si se va incredinta ea observat;ile lui! Stefan<br />
Golescu din epistola sa No. 16, nu sunt nefundate.<br />
Epistolele Jul Stefan Golescu de sub No, 13, 14, 15 ,si<br />
32 caracterisa unti sufletti nobilii si ua inima de<br />
auru; elle dovcdeseti, din partea acellui multi. regretat<br />
barbatil, multi logica si multi iubire de patrie. Ce<br />
deosebire intre epistolele le Eliade s'alle lui Stefan<br />
Golescu! Citesca lectorulti cu attentiune epistolele acestor<br />
duos omen!, si se va incredinta in care parte<br />
este respectul pentru adeverii, si nobleta de earacteru<br />
P.<br />
Epistolele lilt Stefan Golescu de sub No. 16, 17, 18<br />
si 30 vor fi intelcse mat bine citind operile lul Eliade<br />
de la 1854-1866.<br />
Actul de sub No. 19 este in strinsa legatura cu<br />
actele de sub No. 41. si 42, ci cu epistolele de sub<br />
No. 27 si 28 ; ele stint atatea probe necontestate do pre<br />
m acbiavel ismv lti administratiunif PriutuluI Strirbef.<br />
Coca ce ne a silit a publica in aceasta brosura actele<br />
de sub No. 41 si 42, este brosura D. Gligorie Alienleseu,<br />
fost deputatii de la Alehedinti, publicata inaintea<br />
allegerilor, ca usa manopera electorala (9; in<br />
acea brosura autorul face elogii esagerate acellui<br />
Prinlu, despre care D. Bolliac (Ikea in emigratie ca<br />
in dioa, in care domnia s'a vendut lui StirbeL printr'un<br />
ucazti c muscalesen, Romania s'acoperit fa,ta de<br />
rusine (2); si tot D. Bolliac caracterisa acea domenie<br />
prin aceste setnnificative cuvinte alle 1u1 Stirbei: gel<br />
in Romania trebue sa iei ea se «dal', si trebue sa dai<br />
ca<br />
si<br />
sa iel, sine -a mai putea dad, (3) Ceea ce affirms<br />
D. N. Cretuleseu, care si D-sa relatesa aceste en-<br />
(1) Deserierea voiajelor M. Salle Domnitorul Barbu D. StirbeT in<br />
judetuluT Mehedint!, la 1850 si 1851 (ve4T par. 3, 4, 8, 10, 15, 16).<br />
(2) Actul de la 5 febr. 54. Mdntoires et lettres, de Bolliac, 1852-1856.<br />
(3) Trompetta Carpcifilor No. 768.
vinte alle lui Stirbei: «eh este ua crima a preda statul,<br />
«atuna camd sa ia si nu se dh ; der dud se ia<br />
0 se (la, «este unit cuventu de stall. (1) Apo' tot<br />
D. Bolliac facea din Stirba la 1869 unii Cavur ! (2)<br />
Acesta m'a silit a incepe unit studiii despre Balla<br />
Liman, in organulii officiosti alit D-lui Cogalnicenu (s),<br />
care m'a oprit a'111 termina sub pretest, 4icea D-sa,<br />
ca nu vrea asi face inamie pe mostenitorit lui Stirbet<br />
(9 ; d6r atunet nu. trebuia a inghclui de loc pu-<br />
biicarea acellui<br />
Dach am publicatii numai partea political, nu si<br />
cea adruinistrativa, din raportul lui 'Dervish. Pasa causa<br />
este qd, in ochil istoriet impartiale, Stirbet de si<br />
culpabil pentru abusurile cea facut si a lasat sa se<br />
fach e mai culpabil pentru servilismulti sea ctitre ca-<br />
binetele Russia: si Austria, ch,"rora la a sacrificat, nu<br />
nutria! interesele vitale alle Romania, ci propria sa reputatiune,<br />
ca Domnti si ca Romanif. Spre a se convinge<br />
lectorttlit de acest adev6rh, i recomandam P otcst alit<br />
lui Stefan Gblescu No.4 din brosura No. II epistolele D. Rosetti<br />
catre Stirba din emigratiune, si ma! alles Epistola<br />
la) Bataillard chtre G-rigorie Voda G-hica ally<br />
141oldovei (5).<br />
Bata sensulti acellet epistole :<br />
«Null fact' offensa a to compdra cu Printulu 8tir-<br />
bet<br />
studio.<br />
der, din «slhbiciune de caracter, at commisu acea<br />
(greqa,N, neertath pe care constiinta Vostra de (Anil<br />
g o nest ti o va imput a in eternitate; intr'adevor, Pos-<br />
(1) Domnia //a Veda Cuza, de Bollintinenu, pag. 159.<br />
(2) Trompetta No. 717 si 720.<br />
(3) Adanarea nafionakl, 1869,No. 4-38 ipculsiv.<br />
(4) VedI protestul men in cliarul Traian No. 64, din 1869.<br />
In yrivinta administratiunil luT StirbeT, ve4T: ua aruncatura de<br />
ochi asupra administratiunil ValahieT de la 1849-1856.<br />
(5<br />
VecIT acea epi9to15, in Revue de Paris, 1858.<br />
Parte din acea memorabilg, epistola s'a publicat in Suplimeutul<br />
Rcinubpatti de la 15 Oct. 1858,<br />
xj
xjj<br />
deritatca si Istoria Liar fi iertat tote gresalele ca Domnit<br />
«esit din Balta-Liman, claca ai fl stint forma did, Di-<br />
,vanul ad-hoc -HA Aduuare de patrioft, en care sk imtpedici<br />
invasiunea Nemtilorti de la 1855, duPg, cum<br />
tati fault Sirbii ; sa proteste0 contra protectoratuluf<br />
perfidit si sugrumatoru allu Czarulni; sg faci a participa<br />
si Romania, allaturi cu Piemontul, la resbellul<br />
din 1855; si sa trimili apoi represintany romani. la<br />
Conferihcele, din Viena si Paris, Ca sa sustie drepturile<br />
Romanilor. Prinlul Stirbei to -ar fi imitat, de<br />
uevoe si de ambitiune ; jar patria Vostra ar fi castigat<br />
ceea ce a castigat Italia.<br />
Epistolele lui Eliade catre D. C. Racoth n'au nevoe<br />
de comentarii ; elle dovedescit in destulti eu ce fel<br />
de sofiisme Eliade combatea unirea Moldo-.RomanieT la<br />
1856; Rst-fel ca prin acesta a justificaf atat observatiile<br />
lui Stefan Golescu din epistola sa de sub No. 17,<br />
cum si observatiile D. C. Racota, din epistolele No.<br />
22 si 23.<br />
Sa venim acum la bcanclalul provocatti de D. Eliade<br />
fiinla in sera de 10 Decemblie, 1874 si pe care<br />
l'a relatat diarul 4itia in No. de la, 12, aceeasr lung.<br />
In sera de 10 Decembre, anulti espirat, intorcendu-me<br />
de la cursulii. D-lui Odobescu, insotitti. de D. Vasile<br />
Manolescu, D. Eliad fiiul me opri pe bulevardul Acaderoief<br />
; si aratand.u'mi brosura II, relativa la =tele<br />
inedite al!e capilotti miscerii romane do la 4S, meintreba<br />
:<br />
D-ta 'mi ai times unti esemplarii din aceasta opera,<br />
ca suvenire d'amicitie ?<br />
-- Da, Domuule, i respunseiti.<br />
Cum ai cutezat sz insult): memoria 1 ataku met;<br />
s'apoi a'rnT tiimete si mie acesta brosura ?<br />
Daca ar fi fost astfel, cam cre4i, nu 'II<br />
trimitem<br />
opera."<br />
.AtuLci line cep esplicare pentru unele pasage din
lu<br />
xJJJ<br />
bteflata acellei brosure, pasage prin care dicea D-sa<br />
ea s'a insultat memoria parintelui seu; si annme, prin<br />
cuvintele °Mean. neleale in paragraful de la pag. VI,<br />
din prefata, care Incepe cu cuvintele epistola No. 8a<br />
D-lui Petre Cernateseu etc."<br />
Dupe esplicarile date, la lumina until felinar, ba<br />
cuvintele in cestiune se raporta, la D. Cumpanasescu,<br />
autorul articolului in cestiune, D. Mad fiiul ceru<br />
esplicare in privinta paragrafului 5 de la pagina XI<br />
cu urmatOrea coprindere: acesta este sensul artieolului<br />
d-lui Bolliac, care a fost la 1859 aprobat de publicul<br />
intell eginte."<br />
Nota-bane. Prin articolul in cestiune, publicat in<br />
Roinanul No. 144/1859, Eliade era aatat de D. Bolliac<br />
ca instrument anti Tnrcilor s'allit Boerilor, a carora<br />
cause o sustinea pentru bani.<br />
1 respunseia ca pentru acesta sa cera cuvint d-lui<br />
Bolliac: iar cat pentru observatia mea ca a avut dreptate<br />
D. Bolliac, en pot probe, acesta cu acte, data voesce<br />
; cam' nu poate nega ca parintele Durnisale, ca<br />
omu politico, a facut gresell pe care istoria nu le pOte<br />
trece cu vederea ; cu tote astea am adaogat, vezi paragraful<br />
de la pag. VIII, unde am 4is ca acelle greseli<br />
istoria le va considera ea nisce pete I soare ; &si<br />
intr'adev'er, nu defectele, ci meritele si serviciele lui<br />
Eliade le au avut in vedere, dupg mOrtea sa, aceia<br />
can au luat initiative ridicarii statutei selle; si chiar<br />
acelle merite le am avut in vedere tend in sera<br />
de 20 War. 1874, cu oecasiunea represintatjunit de la<br />
teatru pentru ajutorul statutel lut Eliade, am facut<br />
Oda in memoria Capilor Revolutiunit de in 48, Oda<br />
dedicate umbrel lul Eliade ; in fine i observait ca<br />
cata a trait parintele sat] dinteunti sentiment de recu-<br />
nostinta, ea n'b.m scris nimic contra sa ; pe cand am<br />
combatut ideile eronate si greselele politice aTle<br />
cellorlaltf<br />
caps ai Revolutiunit de la 48 ; ac rose, sand
xlv<br />
Eliade face parte din domenulti IstorieT, ea nu poi<br />
tree eu vederea gresalele salle, ea omit politico.<br />
I). Eliade fiial respuns ea nu se crecle satistacut<br />
prin a aceste esplic'arT.<br />
Atunci, i respunseiti, satisfy -te pe canalula justitiei<br />
sett alit publicitata.<br />
Me void satisface singur, clisse D. Eliade fiinl forte<br />
irritat."<br />
Si unind vorba cu fapta, ridica myna sa me lovesca<br />
ett paraia lovitura, si fuiit lovit au bastonul peste manä<br />
; la rindult melt, Ina lovii si eu en bastonul peste<br />
spate ; in acel minut, D. Vasile Manoleseu, care fusese<br />
presinte la acesta convorbire, ill lua in brace,<br />
si '1 dep'a'rtd.<br />
A duoa zi, cerui satisfaeerea. (morel la tribunalul<br />
competent, producend si &el martori. Atilt D. procuror<br />
in rechisitoriul sett, cum si D. Jude instructor in<br />
ordonanca sa, \au cerut amanduoT aplicarea art. 238<br />
din codulti penalii; adiea inchisorea de la 2 luni piny<br />
la una anti si jumatate, delictuE fiind comisa cu precugetare<br />
feu cut pindire. DomniT magistraij de. la corectionala<br />
au, creclut de enviinca a'i aplica nä pedeps/<br />
110ra,, adica amends de 100 fr ; en tote astea, D. E-<br />
liad fiiul n'a rem as multumit, s'a appelat la Carte<br />
sentinta tribunalului.<br />
Sa sperain Ca onor. maghistratT de la Carte vor fi<br />
mai putin indulgenti de cat eel de la coreclional, cart<br />
prin sentinta D-Iorr de in 28 Aprilie trecut n'aii facut<br />
de cat a incuragia asemenea note brutale, ea cello din<br />
sera de 10 Decembrie 1874; iar pe ceT offensan',T '1 ail<br />
autoiisata a se satisface singurT, prin on er nzijldee.<br />
Tote allegatiunile neesacte din inierogatoritilti dint<br />
Eliad filial au fost desmintite de mariori, mat Alles ca<br />
erali si absurde ; cacT D-sa, ea sa justifiee actulti ski<br />
brutal, ce era passibila de penalitate, a dis ca in<br />
Joe d'a 'i cere sense, eu'i am ndressat insulte; si ea
kV<br />
ltam apucat de maini, (Panda% cu tone amenintator<br />
ca na'T dais nici o satisfaeere." Eratt absurde dice aoste<br />
assertiuni: cute vader dual irritate, nu era prudentil<br />
din parte'mi irrita si mai malt; catre- acesta<br />
esplicatiunile care'i am dat, ce erail alt de cat ud<br />
scusd ? Si data celle ce a affirm at D-sa in )interrogatoriul<br />
sett ar fi fost adeverate, ar fi reprodus rnartori<br />
dupd cuni a si promis in acell interrogatoriii.; der n'a<br />
putut reproduce nici<br />
Ceea ce m'a, indignat mai mult este afirmatiunea<br />
din interogatoriul s'eu, ca adieu an fabricat scrisor anonime,<br />
fecund allusiune la fragmental epistoler No.<br />
19 de la pag. 45, brosura II; si care fiind fare final<br />
si neounoscand nici scripture, n'am putut ardta pe<br />
autor ; aces epistold am presintat-o d-lor magistrate,<br />
spre a se incredinta justitia cd, nu era fabricate de<br />
mine. (1)<br />
Conduita necalifieabild a D. Eliad fiiul din sera de<br />
10 Decembre 74, n'am putut'o esplica altfel de cat ca o<br />
intimidure din parte'i, spre a renunta la publicarea actelor<br />
anuntate in prefaca Brosurei II (pag. VIII) relative<br />
la combatterea uniril de cdtre parintele s'eu.<br />
S'a inselat insd adversarul men; cdci insusi Orintele<br />
sea, in mai multe scrisori, si chiar in unele din<br />
epistolele ce reproducem in aceastd brosera, sustine<br />
e eine scrie istoria sd, nu ascunzd adevgrul; sa nu<br />
prade, sa nu fare istoria (epist. No. 4); si eh' cine-va<br />
nu pote face Dine Vrrei selle insirand la neadeveruri<br />
cad ceea ce nu e adev6r, nu e ade-vOr, nu e nici mo-<br />
rale,<br />
unul.<br />
nici onest (epist. No. 21), in fine, recanosce si<br />
marturisesce singurit gresclele selle (epist. No. 2); si<br />
ca nu s'a dat nici °data' de infaillibihi ; nici a fost<br />
diffieilii a andi adeve'rul ; ci applicat and; cu bucurie"<br />
(epist. No. 4.)<br />
(1) Face appe!a, c1<br />
cu acesq occasiune, la emigratil rofuinT de<br />
la 48, ca sa bine voiasca sa via sa vaza epistola In cestiune spre<br />
a putea afla pe autorul el.
xvj<br />
Ace le defecte le am avut in vedere in prima inspi-<br />
(ratinne a Odd, facuta cu oecasiunea represintatiuni<br />
de la theatru din sera de 20 Febr. 74; si in care figura<br />
'i urroatearea strofa :<br />
Avusi si to defecte, ca on ce om in lume;<br />
Der nu'i lipsit de umbre tabloul cello frames.<br />
Sunt petele in sore ; Fall<br />
ten glories nume.<br />
Ca sore de, lumina- la &bit intunecosii.<br />
Dupe, tiparirea Odei en acesta strofa, cum se Fete<br />
constata din esetnplarele ce mai pastre4, in No. de<br />
200 ei chiar din registrele tipografiei Manescu (strada<br />
Lipscani No. 13.) de in Noembrie 74, am stersit acesta<br />
strefa, refacend in mare parte poesia, pe care<br />
am tiparito din nou, cum so pote constata din esetnplarele<br />
ce am impartit ]a teatra in sera de represintatie<br />
de in 20 febr. 74, ei din care mai consery ea.te-va.<br />
Ori tine va scrie istoria Revolutiunii nostre de In<br />
48, va fi dator a face biografia capilor acelci miscall;<br />
prin urmare, nientionand de talentele lui Eliade, ei de<br />
serviciele necontestate aduse de e11u si litteraturei si<br />
Romaniei, (l) nu se 'Ate trece en vederea ei greselele<br />
sena, ca om politico.<br />
Si sari sunt acelle greeeli,? Mite, ee ne proprnem a<br />
dovedi aci, on justificare a passagiului prin care D.<br />
Eliad fiul s'a credut in dropt a me insulta en modul<br />
aratat.<br />
Reproducem ince, odata ace.ii passagift:<br />
«Articolula D-lui Boiliae dirt Romanta No. 144 din<br />
1859 (prin care D. Boiliac licea ca Eliade s'a begat<br />
singe. la Turd si la Boeri pentru parale) a fort atunci<br />
approbat de publicula intelleginte.,<br />
Acella publica intelliginte citisse in Romeinul No. 22<br />
din 1860 scrisorea lui Negluci catre Eliade, pe care<br />
o reproducem in acesta broeura sub. No. 5: citisse Memoriale<br />
intime alle lui Eliade, din opera D-lni N. Rousso<br />
1) VedT epistolele din aceast'al brosurg. No. 32 ci 37.
ivjj tt<br />
de la 1858, citata mai sus, si in care Monorii Eliade<br />
arunea insulta si calomnia asupra lai Magheru(1) dell (2)<br />
G-ollesci (3) si sei lalti ;de si in Memoriile Regenerafiunit'<br />
de la 1851, Eliade laudase, eu drept cuvint, patriotismul<br />
si abnegarea acellor colegi at sei de la 48 (4)<br />
vagusse publicul inteliginte in Plemoriele regenerathinit<br />
partialitatea lui Eliade in privinca D. D. Bolliac, Romanescu<br />
si Negluci, despre earl nu cliJsesse mai nimica<br />
de si eel duct" d'Anteiti fussessera secretari ai Guyernului<br />
provisoria. peste Olt, si chiar in Bucuresci, pint<br />
dupe 30 Iuniii; D. Romanescu a remas apoi seful cancelariei<br />
domnesti, cum attestor decretul No. 75 din 22<br />
; si in nOptea de 24 August, creaturele Reaetiunii<br />
au atentat chiar asupra viecei selle, descarcand<br />
duos glOnte in D-sa, cum atesta circulars Ministrului<br />
de esterne No. 5900 (5) de la 25 August. D. Bolliac<br />
tt f'ost si presedinte allti municiralitatii Capitalei, si<br />
membru alias comissiunil pentru emaniciparea tiganilor;<br />
in fine Negulici a fos% prefect la Prahov I, si until din<br />
eel mai sinceri si devotati sustiitori of principiilor de<br />
la 48, dupa cum am aratat.<br />
Era dator der Eliade a vorbi de densii in Memoriele<br />
regeneraOunii '; inse patima l'a orbit adesea, cum dice<br />
Stefan. Golescu ; si acea patima 'I a instreinat mai tote<br />
inimele, cum se vede din epistolele ce am publicattl<br />
si yam mai publics,<br />
Citisse publicula intelliginte, si brosura lui Eliad<br />
contra Unirii si articolile sele din cjiarelefrancese 0 din<br />
(1) Ve41 op. cit. pag. 9-12, 145, 146, 147, 169, 170, si 203.<br />
(2) Ve41 pag. 38-41; 127, 129, 138, 203.<br />
(3) Vag pag. 111-115, 187, 191, 202.<br />
(4) Op. cit. pag. VIV111, si pag. 22-28, ,47-48. et.<br />
(5) Tocma1 la 1859 14 Issahar, (pag. 106) Eliad mentioned ceva<br />
de D. Romanescu; si tot In Issahar numesce marlirfi gi apostout al<br />
nn ionalita ii pe Grig. Vocla. Ghica al MoldaveT (dupa ce s'a sinucis)<br />
cand 1n ,operile selle precedente, si In epistolele selle ciltre. D.<br />
C. Rama, 11 trata de insteumentil mitscalescil si tradator. de patris,
t 1<br />
"in<br />
Conservato, ul, publicat in Constantinopole la 1856, to<br />
sub numele D. N. Rousso ; cunoscea acellu publicti intrigile<br />
lui Eliad de la Sunda ei Rusciuc, unde fu arestat4<br />
Stefan Golescu si D. P. Cernatescu, gum atesta<br />
epistola acestuia No. 8 din brosura If ; cunostQa acellu<br />
publicti intelliginte si conduita lui Eliade de la 1854<br />
si 1855, and veni in terra cit uniforma turcettsca ca<br />
adiotantil anti Omer Pasa (1); acesta a si provocat articolall<br />
D. Rosetti din Rometnu/4 No. 90 din 1861, intitulat<br />
Cavazut ha Omer Papa; si critica lui Bolintineanu<br />
din opera sa Callatorii la Romanif din Macedonia din<br />
1855 , si epigrams. VII din illustri't contimpuranit de<br />
la 1861 a D. Ortiseann ; in fine, caricaturele din (Parele<br />
umoristice din ace% epoca. Acelln publict. inteliginte<br />
citisse si articolii lut Eliade din Proprietarul Romans<br />
si din issaharit, in care Boerii eraft forte laudat1,<br />
de si 'i stigmatisase in operile selle de ernigratiune,<br />
(cad contra for se facusse Revoluliunea de la 48)<br />
si in acelasii timpti se stigmatisau unit din colegit lui<br />
(1) Intre multe attacurl ce am primit contra lul Eliade, pe and<br />
colaboram la qiarul Romanul, §i pe care am refusal a le publican<br />
am pastratd us. epistola de la 1861 a unul Domu N. Paraschivescu,<br />
titre redactia Bovelnului, In care (Tice: cl la 1848 D. Eliad a<br />
peopus luT apitan Plesioianu a chema la lslaz si pe D. Paraschivescu,<br />
cu comanda sa din Turnu ; ca a Insotit pe capiT miscariT<br />
la Intorcerea. lor de peste Olt la Bucurescl; a aci Eliad, imbrA.cand<br />
mania domnesa si pantofi cu ciorapi de maltase, ajunsese<br />
a fi neapropiat pentru eel ce voia se'l vaga, spuinduli-se de adio-<br />
tantul ce '$1 'I atasase ca e prea mull ocupat cu trebile statuluT;<br />
ca la 1855, mergend D. N. Paraschivescu a '1 vedea la Cotroceni,<br />
unde tr/sese Omer Pasa, l'a Intrebat despre collegil seT de la 48<br />
si Eliad a incepuf'a calomnia pe totT; ca intrebandu'l dad, nicT unul<br />
din capil RevolutiunT n'a lucrat In emigratie pentru causa saca(<br />
Eliad a respuns oftlind : Nu tratek Intrehandu'l apol despre<br />
uniforma turceascl ce purta, ca adiotant all(. ImpilAtorilor liber-<br />
tatit Romanilor, Eliad i respunse :<br />
gel a facut acestg, pentru duce<br />
scopurl, unul politic. (pa care '1 va face odata cunoscut lumiT, iar<br />
celelalt c omul sarac trebue a sluji art cul i va pieta. Atunci l'am<br />
privit, (lice D. N. Paraschivescu, cu Oispri;tul ce merita und ast-
xix<br />
nliade de Ia 48, ca tradatori, si ehiar ca assassin-1% (1)<br />
Acestea avandule in vedere D. Bolliae, a scris In<br />
Roinftnul No. 144 din 1859 articolulti intitulat Critito<br />
eritica, allii caruia sens l'ara reprodus in prefaca Brosure<br />
II, la pag. VIII,<br />
Lu acestea vom adaoga neconsecintele regretabile alle<br />
Jul Elia3, cu ocasiunea plebiscitulni de la 18A; ettnd,<br />
in sedinca de la 1 Maitl acela0 anti (Monit. No. 98,<br />
pag. 438) a (list-J. Ca (le frica pol4id a votatplebiscitulii;<br />
si somata de I). Dim. Ghica a spnne acleve-rul, a negat<br />
faptul ; in .fine a votat Princal Strein, din prenna<br />
en eel 109 Deputati din Constitnanta, de vi ani intregi<br />
ilti combatusse in tote operile selle.<br />
De vom adaoga la acestea epistolele lit! Eliad din<br />
acesta brosura, earn si epistolele Golescului stalle Plesoianulta,<br />
credem eit D. Eliad ainl se va ineredinta<br />
,cfelti de patriot; si nu l'am maT vegut Tana In cfilele trecute rand<br />
a venit In casa PrinculuT Bibescu, unde m6 aflam si eu. M'am<br />
mirat destul rand ram vedut; cicI la 48 1110 inegrisse si'l Inagropase<br />
In opinia publit6.... 'MT 41111 aclusn aminte de vorh6. ce'mi<br />
.4issese (la 1855) a °mil same trobice a slidi oil cur i va pletti.De<br />
XX<br />
pe deplin ca parintele sea a flout marl grwli politico,<br />
pe care istoria impartiala nu le trece sub tacere.<br />
A I Daca Negulici ar fi trait ping la 1866, ca sa<br />
vacua tote acelle greseli alle 1nT Eliade, de ce manie<br />
pacfa nu s'ar fii aprins ! Cu ce elocinte cuvenite n'ar<br />
fi eombatul eI acele greveli!<br />
0 repetil, istoria, daps ins*" marturisirea luT Eliad,<br />
nu rite fi scomotata ; atat calitacile cum &si<br />
defectete<br />
amenilor politicT, istoria este datore a he inregistra<br />
eu impartialitate ; Posteritatea indulgenta pate considera<br />
ca pete in sdre acelle defecte si gre§eli ; der nu<br />
'Ate ascunde acelle greeli, dupe myna nu pate ascunde<br />
nici meritile barbatilor polici.<br />
1875 Mai' .15.<br />
C. D. ARICESCU.
P REFAcA<br />
.....<br />
in interesul tinerimel noastre de asta-zi; public in a<br />
doua editiune brosura amiculut nostru C. D. Aricescu<br />
de fericita amintire. Voesc ca prin acestA noun publicare<br />
sit pun in relief, in aceste momente de grea eumpanl,<br />
acele timpurf de virtuti entice cu cart de pildA 'Frain' Go<br />
lesci, Aricescu .1 alti martini aT libertatilor de la 48, au<br />
lost pururea inzestratl.<br />
Patria RomanA recunoscatOre acestor martirl, manda<br />
de trecutul ei atat de fainie, paseste tot inainte rezea<br />
math' pe bratul viguros al nouel generatiuni bail nu In,ceteaza<br />
un singut' moment de a se adapa la isvOrele trecutului<br />
nostru atat de maret si atat de glorios.<br />
Tmerimel dar 'i daruesc acesta brosura in care va gasi<br />
aceea ce ne trebuie la toti astazI: devotament gi abnegafiune<br />
pentru libertdfile PoporuluY Roman,<br />
Nemuritorul Eliade RAdulescu, qicea ca: hoer e meserie<br />
de apararea Wei, iar nu nobilitate, cAci nobil tot<br />
romanul a fost in tot- d'auua ca cetacean de Roma".<br />
FratiT Golesci, hoer! de rangul I-id, colonel!, aghiotantY<br />
domnesci, cu aver! mart si cu mas' intinse, sau lepadat<br />
de tote prerogativele positiuni for inalte, -au trecut in<br />
randurile poporulul asuprit, si s'au sacrificat cu truptil si<br />
cu sufletul pentru drepturile tare! si libertAtile publice.<br />
La Paris mancau In cash' la dejun branzA i Sine,<br />
numaT ca s6 WA ajuta pe fratlf for din esili.
II<br />
AcWi generosi boerl, pentru a usura nevoile de -care<br />
sufereau conatii for din exit, 'mi-au trimis in Constantinopoli<br />
un plic cu acte, ca prin mijlocirea sublimei Li<br />
catre Fuat Effendi, comisarul otoman de la Bucuresci,<br />
sd se WA face un imprumut in lard eu ipotecd;<br />
V6da Stirbei persecuta realisarea acelui imprumut.<br />
caci<br />
Plicul cu acele acte a stat la posta din' Constantinopoli<br />
cloud septrimani, Wind cand am putut.economisi 100<br />
lei ea sa platesc portu.<br />
0 ddinna, sot,ia until roman exilat care frecuenta haremurile<br />
Ministrilor OtomanT la Constantinopole, mi-au<br />
luat acele acte cu promisiune de a le presinta marelui<br />
vizir, in fapt insa m'a tras pe sfOrd, cad is a obtinut de<br />
la Turci una suta mu lei ca gratificatiune precum si trei<br />
mil lei pe tuna pensiune barbatulul seu, jar mie n'a<br />
voit Wait<br />
inapoeze acele acte ca sa fac eu ce trebuia sa<br />
fac prin Marele Vizir Resid-Pala care nu mi-a refuzat nimica<br />
din cute iam cerut.<br />
Aceasta femee care isi fAcea debile eu paguba altora<br />
a (Ids Marelui vizir Resid-Pala: Alteta maine pOte sa<br />
aveti trebuintri de sabia hit T.... astazi rose- aveli trebuinth<br />
de pana lul E...<br />
Tata cauza pentru care barbatu el a zis<br />
tras sabia contra femeilor !,,.<br />
el: eu am<br />
Scrisorile for suet pline de dragoste si<br />
nobild pentru t era for iubita.<br />
de sentimente<br />
Teal for Dinicu Golescu, hoer liberal roman de la<br />
descalecatdre,a dat sprijin lul Tudor Vladimirescu la<br />
821 si si-au trimis copil in Elvetia, unde si-au cdpiitat<br />
o edacatiune curet democratica.<br />
Fie bine-cuventata memoria for !<br />
Aricescu poet, mai mutt spirit de cat mdterie, care a<br />
renuntat in favdrea locuitorilor la despgubirea ce s'a<br />
dat pentru improprietarirea fostilor clacasi dupe mosia<br />
lui dotala ; Aricescu este ;meta care find prefect Ia F'oevil'<br />
and .muscalii au intrat in taro a stat nemi.scat la
III<br />
postul seu ca sentinela fidela a jevolutiunif de la 48<br />
§i Muscalii voind ca sA-I arestez , el le-a zis :<br />
.Inapoi profanilor voi nu suntefT demni ca se vg,<br />
atingefi de un om al libertAth! Muscalii in* care au<br />
dis ca.: gi lei vor face o revolutiune and le va porunci<br />
imparatul i'au adus in Bucuresci, i i'au inchis la Snagov .<br />
1892, August I-it,<br />
Cp.iova.<br />
-ter ass s<br />
Al. Christofi.<br />
--
No. 1<br />
Eliade eatre Negulici<br />
lubitul meu Domnti,<br />
16 i,2 Decem. 1849Paris<br />
D. Gr. Gradistenu 'mi aratat ins emnarile ce 't fact<br />
ca sä mi le comunice. Am vezut, frate, aceasta idee<br />
ca m'ast fi grabit adica a arata pe Ghica, 0 cu acesta<br />
s'ar fi addus desbinarea ; am vezut zic si in alte serisort,<br />
cari imi da a intellege ea (acesta,") predomina<br />
intre D. V. Ye amaigti ans6.<br />
Frate ! Not avem insarcinarea a sustine pricipele<br />
ce proclama terra si le professatt eel din Brussa in<br />
No. de 20, ce ne trimisser'a si 1000 fr ; eram datort<br />
a v6 tine in relatie despre celle ce se Inerecla pentru<br />
sau in contra causei.<br />
D. Ghica se abbuca (s'abouche cu D. Spleni canal<br />
era acesta in Constantinopole, EA it intilniiiii indata<br />
dupa venirea Fut in Paris ; si aflaitz demarsa d-lut<br />
Ghica pe la inceputul lilt Tillie. Dupil datorie o comunicaiii<br />
colegilor met, pentru ca Locotenenta ski. Comitetul<br />
e una, si n'avem ascunse intro not alto lacrurt<br />
de mat mica importanta, necum acesta.<br />
Comitetul o soli' acesta de la inceputul Int Iulie ;<br />
eu v'e" scriset in atatea, rindurt, si nu v'o comunical,<br />
pentru ca nu ve folosiam cu nimic, 116 mustra cugetul<br />
ca pOte mai tarziu me vets inculpa de ce nu v'am<br />
instiintat ; cu tote acestea creluram de cuviinca a tam.,<br />
si a face in parte observatii numat d-lui Ghica.<br />
Acestal Tn. lee de a respunde si a se justifica divulga
2<br />
singer fapta sa, calomniindu-m6 cu ue. infamie eat<br />
de negra, dandu-me in circulare din gura in guru, qi<br />
din scrisore in scrisOre, inclit fama ajunse ping in Bucureqti.<br />
Tacerea mea de la Mild pine. la 15 Decembre o<br />
numiti graba, qi graba d-lui Ghica d'a e0 din prin.<br />
cipele emigratiei qi terra, graba de aqi divulga singur<br />
fapta, O. a inventa 41bule, calomniatOre, aceea re,<br />
gu-v6. cum o numiti? cat pentru mine ar fi remas<br />
taental ca multe altele, si accesta. fapta. Cand ins/<br />
incepura a me intreba komani, qi prin grai gi prin<br />
inscris, ce am facut ? a catat a respunde, a catat a<br />
nu mai voi se fac parte in comitetu, ping. (land nu<br />
se va descoperi adeverul. Me intrebi sa 'ti respunz,<br />
qi daca dupa atatea striggri morale, me sforti a respunde,<br />
graba o numi1,1 Dv. acesta ? Dupe, care vocabular<br />
? Dupe, care moral/ ? Dupe, care nature.? A! fratilor!<br />
Sunteti nedrepti sea copii.<br />
Frate, s6 ye spui de unde vine desbinarea. Cerei,i<br />
de la mine o prudenca q'o rabdare ce am avuto, qi<br />
Dv, nici °date, nu v'ati socolit a o avea Migcarile fratilor,<br />
nu se fac cu un om dour ; si dace., se fac cu<br />
multi intelieptii iau cu binele multimea, si economisesc<br />
patimile, debilitatile umane. Dv. foci cu poporul<br />
intreg le ati atatat. De cate on terra, poporul a strigat<br />
din nenorocire numai un name, d'atatea on s'a<br />
facut cate o despartire, si s'a racit cate o inima mai<br />
mult.<br />
0 popularitate ce se dete mai mult unor Eliade,<br />
Tell qi Magheru, desparti ore -cum pe G-olesei de acetf<br />
trei ; pentru ce acesta deosebire ? 0 popularitate<br />
ce se deite apoi mai mult unui Eliade, isola pe acesta<br />
de fratii 14,1i collegil sei, Catastrofa, nenorocirea, iarII<br />
uni. Venire. la Brapv. Cine ve pusse amt propune<br />
sa me insarcinaci numai pe mine si<br />
se'mi data toti acei<br />
500 galbini ? Cine ve pusese sa faced aces, (US
3<br />
tinctte fata16, ce v'am observato de atunci si pe care<br />
pia, a nu o sei eu, D. Tell o scia mai d'inainte, si D.<br />
Balcescu sa sforca WI faca, a crede ca" vine de la mine?<br />
Pentru ce ac6sta, distinctie anti-amicald si anti-democratick<br />
insusi ? Cad cotitnrile ru aunt nici odata bune<br />
mai vartos unde clonal principele egalitatil.<br />
Stetteram in Paris. Eu firesce, pentru ea seriu mai<br />
mult si v'am sons sate odata, v'am eornunicat parerea<br />
despre un fond de o gazetd, dupa cum am comaflint°<br />
si la ca',i-va din Romani din Paris. Cine v.6<br />
pune dupa rte ati facut subscriptia, sa'mi trimiteti acesti<br />
ban: pe numele si administrarea numai a mea<br />
si nu a cornitetulni intreg ? Astfel se produc racelele<br />
ast-fel se fac desbinarile. Pentru ca dace, omenii eel<br />
de nimic cred ca si el sunt ceva, omenii de omenie<br />
si consecuenta de ce sa nu creaza ? Cat de filosof sa,<br />
fie cineva, nu 'Ate a nu fi Omit cand se vede desconsiderat.<br />
Predicate cu gura unirea, si en fapta nu<br />
faceti de cat sa isolate obiectele ce credet,i ca le iubiti<br />
si le stimati. Nu trebue in celle publie,e nici amor<br />
nici ura peste masura. Pastrati-v6 amorul cu amid<br />
in parte ; acell amor ce mi'l arata 6opilul, socia,<br />
amanta, fratele, amicul, ma supune de recunostinca<br />
; nu poci insa a me epri d'al considera ca un<br />
foc ce me arde cand voi sa ess din egoism, si sa judie<br />
ca filosof canes. cause..<br />
Astea sunt causele racelei si desbinarilor ; nu ca,<br />
dara'ml all aratat ceva e.ollegii mei, pentru ca sunt<br />
indestul de delicate, mai presus p6te de rivalita,ile<br />
femeesei ; insa omen: sunt ; si dad, ei au cost si sunt<br />
delicati a nu arata rivalitate, cred ca s'ar cuveni a<br />
se vedea o asemenea delicateta si prudenta si din par<br />
tea celor lalti, spre a nu se arata cu distinctit<br />
Am observat Inca in scrisorile ce ni s'au trimis din<br />
Brussa, in desbaterile ce s'au facut, si in partea ce<br />
ue ivar'a multi din amid, ca se face panegiricul lur
4<br />
Made cu atata entusiasm, apoi al lui Tell asemenea<br />
cu acellas entusiasm, si caud vine in Golesci, se trece<br />
rcpede cate-va voibe, si se uitt singnra fapla cc nici<br />
un Roman n'a facuto ; a se espune inaintea miscarei<br />
a brava un Guvern, si tea proprietarimea, daruind<br />
clam si Wend pe seteni proprietari, si pe tigani<br />
bets<br />
proprietari, Astea, sand se fac si se vorbesc cu<br />
entusiasm despre altii, adduc racela, si semand cotterii,<br />
tarafari.<br />
Eu, zeu, nu me mir de ce din Golesci s'au racit asupra<br />
mea ; me mir cum unii mai pot sa, faca causa<br />
comuna cu eel ce prefera, a me distinge.<br />
Judica bine ca om, frate ; si ca om ce studie ; si<br />
cred ca vei afla juste observatiile melte.<br />
A revedere ! Salatare si fratie. (1)<br />
Eliade<br />
Aceste observatii le fac dumitale, ca unui din eel.<br />
matori si intellepti ; utilisesa-le, si nu le divulga. A-e<br />
ratale si d-lui Zossima.<br />
No. 2.<br />
Eliade catre Negulici<br />
lubitul meu Doman<br />
1850 Fehr. '/26 Paris<br />
Am priimit scrisdrea din Ianuarie, cum si celle scrise<br />
din partea tuturor. Imi pare bine cum ai lucrat si ai<br />
nivelat multe pe principele egalitatii. Vkk<br />
ca ai simtit<br />
scrisorea mea, si pe acelleasi cuvinte imi fa.ci si<br />
D-ta observatiile asupra greselelor mele. Alle melle<br />
marturiseqc, si asa ne putem indrepta ; pe ale altora<br />
inSa nu pot se le tan asupra'mi; cad e o nedreptate<br />
catre mine ihsumi, si eu sunt un individ, un om,<br />
(1) Ori&inalul 11 posedl D. Al. Cristofi
6<br />
Am gresit de rUlam adresat la unit si am uitat pe<br />
altii ; insa nu astfel, ci 'i am uitat. Nu tiu copie dupg<br />
scrisori, cad n'am timp, si nici nu sciu pe tine am<br />
uitat. Asemenea gresele insa sunt marl in principul<br />
batrin si putred dud multi cats favdrea unuia ; iar<br />
nu in principul nostru si al lui Dumr.ezeu, °grid unul<br />
se cuvine a We, favorea multora. Uetul lumii in tarn<br />
imi facu inemici si addusse desbinb,"ri. Distinctii mai<br />
in urma racira pe alti, si nu sciu data pill in capat<br />
vor remanea G- i (1) cu noi. Nu le am gresit nimic,<br />
nu ne-au gresit nimic ; insa n'ar perde lumea<br />
nimic ae an man amicul te"u. Va veni si era aceea,<br />
si va sca'pa lumea de mine si de multele'mi vechieri.<br />
Despre brosura set. Menzoire Justificatif, eta cum e<br />
lucru ; and am ajuns in Paris era facut; se pusesse<br />
si sub tipar ; la ultima seanta am apucat, and am<br />
putut, in ce era netipnrit, se facem a se suite cate-va<br />
espressii taxi asupra Turciei, ce le sustine Rosetti<br />
si Compania.<br />
En n'am subscris pe nimeni de cat pe mine, pentru<br />
en nu am cutezat sa fiat. ast drept. Multi din eel<br />
subscrisi s'aa suparat, en dreptul, ca D. Aristia. Au<br />
oamenii copii, sotii avert in tern, unde ardii a se<br />
renturna ; si ace'a subsemnaturn, le agrava reul. Eats,<br />
si causalcum s'ail subscris mai multi, cum le at. venit in<br />
minte.<br />
Protestul cnta sa se dea in numele te'reei, ca sa"<br />
aibn o putere cam formala ; cata salt. subscrie allesii<br />
odatn. ai Orrel ;<br />
cugetul le era sa derapene acel chipu<br />
de legalitate ; noi o vedem si a o apara deveniam ridieuli<br />
; semana babarie la mire; soptia Omenii. A.<br />
Golescu negru, cum mi se pare mie si lui Tell, passe<br />
pe 111110 numele nostre si altele cate ii veni in !Mute,<br />
numatse fie el ceva, si nu Locotenenta. Aceln memorie<br />
(1) Negre§it, Golesa<br />
EDIT.
6<br />
set protestii Anse e una cu nimica : cad, sunt Omeni<br />
ce isT nega numele, si vor si protesta la timpfi. Astfel<br />
facu politicil nostril. Nici o hArtie nu le e<br />
De pomenina Anse ul relatia demissiei nestre si de<br />
densul, este ca relatia e din partea a tsei, iar nu a<br />
unia. Nicolache a luat parte la facet ea acellui memoire<br />
(cum) si Stefan; si cAta a se vorbi si despre dinsul.<br />
Fa frate, cum not cel mai maturi se, remanem cati<br />
suutem de acelleasi principe, tram d'oparte, din jaciiriile<br />
copillgresci, toti simplii emigratl. Astupati-ve<br />
urechile, numai cercetati ce facil cel 1-alti, nu le mai<br />
comunicati ce faced; se inceteze certele. Ne scrim si<br />
ne cunescem.<br />
Nu v'am respunsI collectif din partea a cfttor trey,<br />
ea sg, incetege corespondinta formalg,. Unul singur<br />
catre unul sefi catre toti al nostril, am aflat mai de<br />
euviintil. Asa se adressa si Apostolii in saracia si frgtia<br />
for :<br />
,Fiiulle 2imotheit, seU traOlor!,<br />
CititT cu luare aminte foitele de gazette ce ve trinait<br />
; vol urma astfel. Ve voi fi agent ve voi insciinta<br />
despre tot ce fac la limp. (1)<br />
A revederet Salutare si frAfie.<br />
1. Eliade.<br />
No. 3.<br />
Eliade catre Negulici.<br />
1850 Sept. 27.Paris<br />
Anzantui rneu Dana,<br />
Am priimit scrisorea D-le din 14 Aug. Ved, frate,<br />
ca toti me credeti plecat, si din asta mi s'a fault o<br />
mare amestecature, intocmai ca Dumitale. Peste 40<br />
de 4ille n'am luat scrisori de la mimenT. D-ta ai rupt<br />
piedica. SciT, frate, ca amicii din Brnssa subscrisesserA<br />
(1) 0rigthatul la D. Hristofi.
1500 let pentru D. Tell si mine. Din banii astia niam<br />
priimit de cat in ajunul plecarii D-v. 700 fr. din care<br />
am dat 500. Pe speranta cellor lalti re era se 'mi vie,<br />
socotind cate 750 lei pe lung, m'am angajat In eheltuele<br />
pentru Romani. 'Iam abonat pe al duoilea trimestru<br />
la Semarne ; am luat asupami tiparirea brosurei<br />
lui Real, care m'a costat 500 fr. en lithografia am<br />
imputernicit Ligna, am pus sub tipar i9npresiile mint'<br />
Pro fcrisu, tote ; adieu am botarit ca on ce 'mi au offerit<br />
Romanii pentru mincare, sa intorc inapoi cu os-<br />
tenela ;4i cu publicatii pentru Romani. Astea toate,<br />
cu alte cheltuele de porturi de scrisori si de brosure,<br />
m'ati bagat in datorii marl ; pentru mine, un individ<br />
ans6, nu tree peste suma banilor promisi, eate 750<br />
fr. pe lung.<br />
Real a pismuit pe Carpentier, a avut at 1 ineuree<br />
eu politia, sal faca a cede Ligua, Vedend ca Are dreptate<br />
Carpentier, si ca cestalalt semana a musar, cu<br />
ast-fel de purtari si amenintari; si mat virtos ca prin<br />
Gazetta Le Credits 'mi a divulgat cu finete numele, ea<br />
stint autorul Protectoratului ; cum iar en finete s'a incercat<br />
a divulgat ca D. Tell ar fi autorul unei scrisori<br />
dInAtena. M'am desfacut de dinsul 111'a tras la jti<br />
deeata; s'a faent insa de his. Artistul Etex l'a dat<br />
afara. Fauvety numai rote sal vad'.". En Anse' a tre-<br />
bail se, platesc tote datoiiile pc la gazette si tipografii<br />
din banii ee'rni a<br />
trirnis nevasta, a ortti in birt mancarea<br />
si a pleca. Am Cernas furl bani, pentru ca eel<br />
din Brussa, credendu-me plecat, nu'ini ail trimes banii<br />
promisi.<br />
Am saris o scrisOre D-lui Tell, uncle ii vorbesc de<br />
multe. Cand it vet vedea '!f o va citi.<br />
Aci s'ail adunat Roruauii, nude ail boat parte si Golescii,<br />
si ail ales un Comitet de trei, D. Bratianu, Balcescu<br />
(N.) si 11fillineseu. Eu si G-radisteann,si caV va<br />
de peste apa, nu s'ati dug la alegere. Astatli audit ea
A<br />
scan desbinat. Protesteacla cei mai muki, si nu vor sg4I<br />
recunOsca; numindu'i dictatori,<br />
N'am vrut sa trimit D-lui Tell la Athena collele<br />
astea din Proscrisul ch/dtori, socotind sa nu'i face vre<br />
o bellea. I le trimit prin D-ta. Citesce-le, si te roe.<br />
fa ca sa'i intre in mans.<br />
Its -Drina descoperirei complotulai (1) Mavra-Catnpinescu<br />
(2) din Bucuresci, s'a descoperit ca spre munte<br />
facea propagada cu numele lui Stefan ; si Achmet-Efendi,<br />
comisarul din Bucuresci, stria lui Sefeli ca, in<br />
judetele despre Dunare se facea propagada in numele<br />
men, (liana ca sunt in Bulgaria cu rebelii. Achmet<br />
intrebb. pe Sefeli unde me" afla en?<br />
Am facut asta, sorisore catre Romani, si am trimiso<br />
in tearra.<br />
Te sarut (si) te inbratisez (3)<br />
A revedere.<br />
Eliade<br />
Sa,"rut0. pe D.D. Christofi si Duca in locul med.<br />
Scrie Ia Romani sa'mi trimita bani, ,Nu v'am mai<br />
abonat nici la Pressa nici la Semaine, ca n'am bani.<br />
No, 4<br />
Eliade catre Negulici (4)<br />
fora data (6)<br />
Scumpiti rest Damn,<br />
Am priimit cu multumire rindurile Dumitale pe serisOrea<br />
cumnatulni meu Costache, Am vkfut cate imi<br />
suit despre bani1 din Brussa. Ea, frate, Wain niei o<br />
pretent,ie. Cand mi s'ira promis acesti bani nu 'i am<br />
refusat pentru ca era de la Omeni ce professa acelleasi<br />
(1) Ce complot ? Ar fi trebuit sa produce probe.<br />
(2) NeEresit, Campineanu.<br />
(3) Originalul la D. Hristofi.<br />
(4) D'asupra ascesteT scrisorT se citeste aceste cuvinte, scrise cu<br />
creionul de D. Hristofi:<br />
(Acesa.' scrisore a provocat respunsul luT Negulici, care s'a publicat,<br />
In Romania (No. 22 pe 1860).<br />
[51 Din respunsul lui Negulict ce urmese, aceste epistole trebue<br />
se fie dupe la tnceputul anulul 1851.<br />
EDIT.
6<br />
principe ca mine, si pentru earl asii fi facet si et ce<br />
an facet Fii ei pentru mine. Am qis primes:, pentru<br />
brat* si'i am destinat pentru causa ; pe sperauc t for<br />
am intrat in datorii ce nn le pott plati acorn, si stau<br />
de fact alte datorii, pina se. pots pleca a me vedea<br />
odata cu copiT. De s'ail lasatt omenii de euventt, sea<br />
data fie care are cuvintele selle de a s6 lase, MI nu<br />
pretindu nimic; aVata spuit ca cati bani mi s'ad trimis,<br />
intreit am cheltuit et pentru ca sa cundsca, lumen ceva<br />
patria n Ostra, iar nu pattiotii, De eram om mai vane,<br />
puteam tipari mai anteiti istoria revolutiei, care in<br />
on ce pagine, on tine va scrie, cats sa" dea cu nasu<br />
de mine, on sa me laude on sa me injure.<br />
Am publicat Protectorate], Constitutia, articole iii<br />
gazette, Impressiile nnui proscris, brosura lui<br />
Real,<br />
untie nu se vorbeste de cat de Romanie, de drepturile,<br />
datinele si patirile et Am cbeltuit in done callatorii<br />
in Londra, nu boieresce ca altii, ci apostolesce ; Anse<br />
fie care callatorie a eostat, si ducerile melle isi vor<br />
da effectele.<br />
.Sa nu creqi, frate, ea am fost vre °data dificil a<br />
au4i adeverul ; si acum sunt si mai applicat a'l aucli<br />
en bu curie. De ce sa nu ni'l spuie amicii, si sag as<br />
teptam de la inamici ? Nu 'mi a pla'cut Anse demoralisatia,<br />
urita deprindere de a numi adeveril chid Tri<br />
pomenesce cineva de sntie si de mama, si de tot ce<br />
se cuvine a venera s'a protege in lame. Suitt otneni<br />
cari, data at incinst sabia spre a se batte en inetnicii<br />
patriel, cred ea, at dreptult a se apnea la lupta drepta<br />
cu femeile. Nu'i am lasat sä se intincia pine. acolo;<br />
nu ea clOra femeea, ca parte debila si mat sacra, pOte<br />
perde ceva din asemenea vorbe nesocotite, ci pentru<br />
ca mie e rusine a numi fray asemenea Omeni patina<br />
la suffieta.<br />
D'aci ineolo me cunosoi, am trait impreuuti; 'mi ai<br />
spas cate ai socotit ; .?i 'ti am spus si et. asemenea.
JO<br />
Am veclut scrisdrea ce scrii D-lui Grradistenu; sa lid<br />
'ti paie r6u Wulf a aratato, pentru ca omul me, cumisce,<br />
si scie oa v6;lend-o cants sa, to stim mai mult ;<br />
a vrut sa fats un servitiii la dud amid. Am veclut<br />
inteensa un om mator si voitor de bine al men. Am<br />
intrebat pe Gradistenu sa 'mi arate in ce m'am abatut,<br />
pentru ca, el imi eunosce si cugetele si viata, si yegbierile<br />
mai bine ; 'teu ca nu scie si el seu ca nu voiesee<br />
sa'mi spue. Eu nu sunt, frate, om infailibil, si<br />
nici nu m'am dat de astfel; imi cunosc singur multe<br />
abateri; inse comparandu-m6 en capacitatile si mediocritatile<br />
Frarciei si altor emigratii, nu v64. nicairi<br />
nici ostenelele, jici<br />
sacrificiurile, nici nmilinta mea.<br />
De m'am umilit /Mat veg. ca am gresit; pentru ca, de<br />
facem ce fac Francesii i alti emigrati, era sit fac a<br />
Kula pressa Parisului de mine ; .si sunancl de mine<br />
suna de un om al Romania N'am facut, cad n'am<br />
vrut; si de voiii voio acum, vei vedea ce se face.<br />
Eu m'am siricat en Real pentru nisce rinduri ce a<br />
publkat in brosura lui in favoea und mane cu cinci<br />
copii de gat, ce ram fest rugat Cu staruinta, a nu le<br />
publica.<br />
Plesioianu imi aerie si me critics de epistola mea<br />
cu No. 1, cc am trimis in Ora; si me critics ca paragraful<br />
3, colOna La, va sit dica ca en am %cut revolutial<br />
!; si ca me land singur. De asi fi voit a m6<br />
lauda, n'avem de cat a tipari mai anteid istoria revolutiel;<br />
n'avem de eat sä me duo 8eu sa, puiti pe<br />
cineva a se duce la redactia, Dictionarului de barbati<br />
ilnstrii centimporani. Materia eauta, anti Omani.<br />
Eu n'am scris acea scrisdre In Ora de florile marului,<br />
stand pe saltea a este- serisa dui% descoperirea<br />
unni complot urq.it de Rusi, tigi aruncat asupra oamenilor<br />
miscarii din 1848, si mai virtos asupra, mea, ce<br />
m6 (-Ikea in Bulgaria, si asupra Golescului (cc) it<br />
(Ikea in Transilvania. Acea serisOre nu e apropos de<br />
bottees, o o apologie la o atusatie grava.
ii<br />
Land (lice cineva din chiar senin cii, e °nestle, IV vine<br />
sa nu'l creel'.; cand e Ins acusat ea e fur sau talhar,<br />
dad va omul sa invederecle ca e om onest, in tote<br />
apologiile este iertat a spune ceva din vista sa. Eu,<br />
ca sa arat ca,' nu putem fi niel instrumentul ilia dupa<br />
i4la dupe) Rusilor, am spus in eate-va rinduri -ce am<br />
cut in trel (led de anT.<br />
De ereai acusat 1 ta, erar sa spur ce at facut D-ta.<br />
Pociti sa facti in favOre sail pentru hatirul unuia si<br />
altuia ca eu sa nu fiu en ? Citesce, to rug, paragraful 3,<br />
colona Ia, sa vecji uncle se vorbesce acolo ceva de<br />
Revolt-10e, de eat de lucrarile mele de 30 de ant?<br />
Dad ar judeca 6menii astfel cate citesc, si data ar<br />
pricepe astfel, numai este de mirare pentru ce au<br />
condamnat pe Socrate si pe Christ. Pentru ce sa mai<br />
astept eu injuril de la inemicii Ord, cand fratil ce se<br />
(Pc fit adeverati a! et ma condamna? .F,4i fie care cum<br />
it vine. Cumnatu men imi scrie ca ast fi scris en nisce<br />
scrisori la Brussa la Romania din partea ceelalta! !<br />
Citesce't scris6rea ce'i am respuns.<br />
Istoria revolutiei de se tiparea facea un mare Dine<br />
causer nostre, si nu ajungea sa surprincla Russia buna<br />
credinta a Europe!. Apo'. WM, lumea scie revolutiile<br />
Italie, Germanic'', Ungariel; totes lumea a prima bucuros<br />
si fanfaronade drept adeverun ; si principele unut<br />
popola atat de intelept si crestin ca al nostru, miscarea<br />
lug, spiritul ce l'a manat, niminea nu'l cunosce.<br />
Istoria, frate, e ca si un tablou istoric. Pot'. depinge<br />
un tablou istoric fares personage? Pott face o drama<br />
fares actori? Bine am facuto? Unul dice ca, in Ioc de<br />
nume propriu, sa puiti A. B. C... sa fac algebra.. Cand<br />
am citit cate-va pasage, Plesioianu s'a facut foc, de<br />
ce sa clic cii, in timpul reactiel Olteniel s'a trimis 21wgberu,<br />
ca membru all Guvernului provisoriti, guvernatoril<br />
al Olteniel si cap al ostirit ; cad D. Plesioiano<br />
;fa fost subalternul lui Magheru. Pociii en, frate, sa,
12<br />
schimb deeretul (i) a fi altfelii? _Pocin face o erOre<br />
atilt de istematica, al caria, efect sit nu fie de cat<br />
et sa arat ca, era cea mai ware anarhie in tern ? ca<br />
O'tenia se grtverna de clam sefi ? Ca guvernator scia<br />
ca era Magheru. La campul lui Traian sciii ca avea<br />
de cap pe Maglierul ce disposa si de pandnrime, si<br />
de dorobanti, si de artilerie, si de reg;mentul pedestrimei.<br />
Locotenenta lei Magheru stria, Cainnacamia Int<br />
Cantacuzino lui Maglieru scrise sa desfaca campul,<br />
etc. Ea iubesc pe D. Plesioiann, pate mai mult de cat<br />
pe Maghieru; inse" asemenen minciuni nn pocia spune.<br />
Devotarnentul Plesioianului, abnegat'a-sa, energia, tote<br />
le am ve'clut ; este anal din incepatorii revolutiel, si<br />
capni mini regiment ce a stisi,inut Constitutia si or-<br />
dines,<br />
dupa ce a proclarnato en compania sa. Astea<br />
nu se ascund; insa nici nu pocia calomnia miscarea<br />
ca a fosi anathia. Cadre Moriei este de un volum,<br />
me marginesc a spune fapte si documente. Linde vine<br />
orasia fie carai, spuiti cat bine afln; inse nu pot consacra<br />
pentrn fie care personagiu mu,i mult de cat iarta<br />
cadrul, banal simt si opinia publica. En am scris de<br />
toti, nimeni de mine. Nu pock' inse* cheltni si eu tiparirea<br />
pagineler ce se atinge de fie care; prin urmare<br />
am scris la toti eati au dreptul a trece in istorie ca<br />
n'am nitat nitnic din cate an facut ; insa tots paginea<br />
costa franci in Paris; de vor trimite analogul, se vor<br />
tipari cum s'au swig; daca nn, vor trece mai intrecat<br />
mai in preseurtare, sa facem hie docnmentelor si (Sinenilor<br />
ce pe tots (ilea era pe sena. Bine sea rem, -inbracatv<br />
en mantic alba sett in gheba, legati sau cocotati,<br />
inchisi prin bordee sea dusi en trasnete si piesnete,<br />
ca la basmu en cocosu. rusu... Lamartine isi spune<br />
gi cate bucle blonde It didese Dumneqeu, de semena<br />
ca un Cupidon. Louis Blanc, Ledru Rollin, spun. ate<br />
si mai cate; si daca, ii intrebi de ce scrip asa, iii<br />
(1) Ar fi trebuit citat No. din Monitoru unde s'a tiNtrit.
'<br />
11<br />
Irespund ea tot omul e dator singur asi face un nume,<br />
pi sit nu astepte de la altii ; cum nu sunt al %ii datorT<br />
sa'l imbrue, asemene% nu sunt datori nici a'i face<br />
numele. Se, scrie der fie care pentru sine, a se apara,<br />
a se inalta mai sus, a se face cunoscut, interesant,<br />
numai sa nu spuie minciuni. Minciuni nu am spus ;<br />
si din adeveruri am lasat multe. Unde vorbesc de<br />
Eliade, este eit nevoia ma face sa paid pe actor pe<br />
seena. Acum ma odes° ea n'am spur tote. Starea Cita<br />
am avuto s'a dus ca pulbei ea ; sa 'mi las si numele<br />
In batjo.cora Rosotilor si Sarsaililor, tuturor invidiosilor<br />
si nemiruitilor, si nedusilor la Bisericd. Rdu am<br />
facut de am lasat. Cine scrie, sa scrie, sa nu aseunda<br />
istoria, sa nu o prade, sa n'o fure. Nu'mi au iertat<br />
fratii nici propositia D-tale cu a lui Rucareanu si<br />
Duillie, sand 'mi ati 4is sa me trimete',1 pi sa'mi data<br />
bani a veni sa pleded eausa ; nu 'mi au iertat nici<br />
1000 de fraud ce a trimiso la trei insi pe numele<br />
meta, nici eel 2200 fr. ce 'i ati trimis tot pe numele<br />
nieu; cum or sa'mi krte scrierile ce vorbesc singure<br />
de mine, fard, a vorbi eu ? Culpa 1'114 nu e a mea,<br />
pentru ea muncese si nu m6 preamblu. Cum credi<br />
D-ta ca or sa'mi ierte rindurile hi Real, epistola No. 1<br />
din lera (2) and vorbesc ca mine, iar nu ca densii,<br />
iar nu cum ar fi dorit D-lor ? De 'mi.' ar intOree fata<br />
toti, eu tot o sa cuget ca mine ; nu poeid cugeta cu<br />
capur altuia. Asta sunt ; etern inse nu sunt, Void<br />
seapa, si vor scapa; de scrieriie mele Ins nu vor scapa.<br />
Salutare si fratie (2)<br />
f. Eliade.<br />
NaZpMIMioNmor<br />
{1] Ve41 acea epistoli in bropra IntitulatA Epistole si acte ale<br />
namenilor miqdril romAne din 1848, de I. Made. Paris, tipografia<br />
hi Preve et C-nie Strada 1. Rousseau, 15.<br />
(?,) Originalul in epistola ce urmesa 11 posedA D. Al. Hristofi.<br />
WO respunsul hi Negulicl, care unnesA.
Domnul men<br />
14<br />
No. 5.<br />
Negulici catre Eliade<br />
1851, Februarie 21-5.Constantinopo1 e.<br />
I-16ul ce cine-va insust isi face, niment nu pete se<br />
i'J fad,. R6u1 ce insuti itT fact, nimenT nu like se 'tt<br />
&a,. Calomniile Anittneu calomnit, acusatiile rernamen<br />
asemenea calomnit ; si cu cat unele si altele erau mat<br />
tart, cu atat amicil se strg,ngeu inprejurul d-tale si<br />
te apN,rau.<br />
Am priimit scrisorea d-tale spre respuns la cello<br />
insemnate de mine in scriserea D-lui C. Alessandrescu<br />
ii la scriserea mea a D. Gradisteanu, cliruia it multi-mese<br />
cg';1 a arAtat'o ; asta'mi era si intentia. Serisorile<br />
demoeratilor call se fie asa cum sa se pet6 si<br />
publica.<br />
Am vezut, cu o durere indefinissabilg, coprinderea<br />
scrisorii &tale ; si mrtcar ca duprt co 'mT zicT ca, acum<br />
ai fi aplicat mai mutt de cat tot deuna a auzi cu bucurie<br />
adev6rul, mai alley de la un amic, ca nu esti<br />
infailibil, ii nici ca to -a5 dat de ast-fel, te contrazici<br />
apol, si te declari de infailibil; zicand:<br />
De 'mT ar intOrce fact% toti, en tot o sg, cuget ea<br />
mine ; nu poci cugeta cu capul altuia...) ; ceea ce senada,<br />
o sfidare si un congediu ce dal tuturor. Am<br />
insa o datorie de implinit catre mine, catre Patrie si<br />
catre d-ta : catre mine, pentru .cit vazui ca nu in<br />
cunosct ; catre patrie, pentru c'e. Patria are nevoie<br />
pink de eel mai din urma din fit ei, en cat mat var.<br />
tos de d-ta ; pentru cali sunt amic ; si pentru el<br />
cum 4isei, real ce singur iti fact, niment nu pots se<br />
ti'l facI.<br />
Multe am s'a'il spui, d-le Eliade; multe, cum de la<br />
nimenT 'ite n'al auzit nici vei audi, afara, numai like<br />
de la ine111101 i der p'acestia, nal' cre4T; cu tote ea, ao,
15<br />
visurile inemicilor stint de multe on celle mai favorabile<br />
pentru indreptarea nOstrg, (Meg am sti a profita<br />
do elle. Am sg'ti spui cum 1,4 faci reul ce 'tr'l foci.<br />
Der, mai 'nainte de att spune earn if,i faci acest reu,<br />
cats self spui. intai tine stint, da sa stiff tine 'ti vorbesce;<br />
chef imi rnarturiseSei ca, na mai cunoscut.<br />
Eu mai 'antar sunt Roman, prin urmare am amor<br />
propriu national. Multe nu sciu ; Romanul din nenorocire<br />
multe nu scie; der scin una si bung: o dreptate<br />
santa si eterna.<br />
Sunt democrat, prin urmare adeve'rat crestin. Pria-<br />
cipiile 'mi sunt r<br />
Dreptate-Frgtie-Daterie , set': Fh<br />
altuia ceea ce ai voi se'ti filed si tie altud."<br />
Catre acesta,, mai swat si arnica' d-tale; sa vezi<br />
insh ce fel de amic.<br />
Sant cloud feluri de amid, sau mai bine trei: rnii<br />
cari ne lingusesc si ne lauda tote -abaterile nOStre din<br />
linia oea dreptg a virtutii si a prineipelor eterne de<br />
adever ; tote defectele mistre, tote viciurile nostre,<br />
seu pentru ca sunt ei singnri corupti, si prin urmare<br />
le plae, sau pentru eg sunt neglitobi si li se par perfecW,<br />
sau pentru ca sunt pert* si ne esploata, sau pen<br />
tru cg sunt fanatisati si orbiti de vr'un merit Ore care.<br />
Acestia stint mai rei de cat ciuma, si din nenorocire<br />
acestia stunt, eel mai multi la numer. Alti cari, de si<br />
reeunesc cu durere. gresalele sau patimile nestre, si<br />
ar vrea pote sh'si dea viala pentru indreptarea nostril,<br />
dam stima profundh ce au pentru niscai merite eminente<br />
ce se intampla se avem, si o temere pOte reu<br />
cugetath, nu cum-va observatiile lor, in loc se produal<br />
un bine, se aibg un resultat si mai reu, ii fac<br />
iudulgenti, si'i impedicg de a ni le face canoscute ;<br />
sau si de ni le aratk nu ni be combat, nu ni le condamng.<br />
Pe acestia ii pui in categoric mainclor care,<br />
prin prea malt amor, isi fac nenoroci:i pe copii lor.<br />
Stint alti cari, en eat yqr deseoperi in fun'eul for
16<br />
vre -an merit mai sus de comun, niscai sentimente ge.<br />
nerOse, o credinte, ua adev6r, (de care el-insusi se fie<br />
fanatisati), unite cu capacitate de a le sustine cu demnitate,<br />
prin vorba prin pans, etc. si de se va intampla<br />
apol ca acest amic se'si is si sarcina de a fi apOstula'<br />
acellei credinte, acellut adevgr, si a le sustine<br />
si prin fapte, cu atat acestia sunt implacabili si<br />
ne-<br />
ertatori la sbaterea de la principele aeestei credinte,<br />
acestui adev6r. Sent implacabili, clic; pentru ca atunci<br />
acest barbat nu mai este al seu, of al principelor al<br />
caror apostol s'a facut. Eu numai p'acestia ii numese<br />
amici adevgrati ; si in adevar, cererile for nu aunt<br />
numai in favorea acellei credinte comune, dar si in<br />
favOrea si chiar in gloria personala, a amicului lor.<br />
Eu, D-1 melt, sunt din nume'rul acestor fel de amic.<br />
Ca ast fel de amic, to -am iubit, te-am stimat, to -am<br />
respectat, te-am venerat chiar, pentru meritele D-tole<br />
si pentru ea consideram in D-ta demnul, apostol al<br />
credintei melle, al eredin4,el natiel melle, si gloria el<br />
viitOre. Cana ensa am vedut abateri earl anuncia, patimele<br />
ee'lle mai deplorabile, abateri de la linia cea<br />
drepta a virtutil de democrat; abateri in fine care<br />
pot se fac r'eu causei, si seti inegresca numele de<br />
case, ca Romans, cram mandru, gelos, si care nume<br />
acRm nu este numai al D-tale; si mai mai alles cand<br />
am vaclut serisorea D-tale. o ! atunci, atunci o manic<br />
sacra a coprins sufletul men si 'ml am (Ps: (Cat&<br />
se 'Int implinesc datoria de amic adevarat ; si conform<br />
eu sentimentele melle de roman si cu religia mea de<br />
democrat, cat, se'l trag dupd, ripa prapastei unde v6d<br />
ca a eacjut ; se'l apuc din tote puterile, se"1 apuc cu<br />
un brat viguros, chiar de'i asi rupe bratul de care '1<br />
voi apnea! Asta voi se fac prin aceasta scrisOre, De<br />
voi rensi in acesta grea intreprindere, va fi un mare<br />
bine ; de nu voi reusi eel putin imi va fi consciinta<br />
linistita ca 'mi am impliait e datori4 sacra, Der ca
17<br />
sd, nu 'p par prea aspru, prea din topor, si fiind ca am<br />
se intru in mai multe amanunte, cats se'1,1 mai spuf<br />
cd, pang la priimirea acestel scrisori, adicO ping. &and<br />
to credem apostol, nu numai al suzerabitatii Portii<br />
si al autonomipI ter] ci, der si al doctrines lui Christ;<br />
caci fard, acestit, singurul adeve'r etern si fecund, total<br />
este miserie, totul este minciund,--credem si abaterile<br />
D-tele de la acestd doutrind numai ca niste abatcri<br />
din scdpare din vedere ; si le scuzam, dieandniml:<br />
«om ifa,"rd dre care imperfectiii, fara ere care clebilitaV,<br />
este forte rar !. Si 'mi mai dicem : D. Eliade si le<br />
rescumparg, si le acoperg cu prisos prin celle lalte<br />
calitdti eminente ce pose& De la scrisOre inaci Ansa.,<br />
tote 'ssi an mat o altO culdre, un alt aspect ; tote se<br />
esplic6 alt fel.<br />
ScrisOrea D-tale, D-1 men, este o professie de credintO,<br />
de care sufletul fie-cdrui amie si patriot adev6rat,<br />
si cu abnegatie democrat, cats se se revolte, si<br />
se o respingd din tote puterile, si se o condamne ca<br />
pe o profesinne de credintd diametral oppusa on principele<br />
democratalui si pe care resumi in aceste vrobe:<br />
ca scrie der fie-care pentru sine, ,a se apdra, a se<br />
inalta mai sus, a se face cunoscut, interessant ; numai<br />
a nu spune minciuni." care va, se died, egoismul pe<br />
fathA plapoma pe fall ! Ce ! ast fel an fost principele<br />
D-tale? Ce ! numai o ambitie bassa si vulgard., care<br />
cauta numai egoismul, renumele, onori, sgomot, avantaginri,<br />
resplitti, an fost si stint forta motrice a faptelor<br />
D-tale? iar fin ambitia aces nobila, inalta, care<br />
cautil numai binele pentru ca este bine? Ce ! ASta<br />
este doctorina lni Christ, a Aposturilor ? Asta este<br />
doctorina, democratilor ?....» A scrie fie-care pentu sine,<br />
a se apAra, a se inalta mai sus, a se face eunoscut,<br />
intei esant etc. etc. Vai ! ce am ajuns se v6(1! Si de<br />
la cine?.... Au Ufa' n'ai citit, sell au dOrd, ai uitat<br />
diYinul discurs de pe munte, D-ta care dici ca. ne-ai
18<br />
esplicat Evangelia ? Val! ce revelatie infioratore! ce<br />
desillusionare penibilal...Cut cat citese si recitesc sarisOrea<br />
D-tale, en atat ma infiores mai mult si ma<br />
desesper ; si cu atat suffletul mail incerca o anevointa,<br />
mare si durerosa de a crede a fi scris de manieti, §i<br />
in stare -ti normalal... Vai ! acum cred ca ar fi c is si<br />
al fi scris ca D-na Eliade sa se ocupe nnmai da intoresele<br />
D-vostra particulare ; si acum imi esplica cum<br />
de nu s'a facut nimic si pentru familia D lui Tell nici<br />
pentru D-nil G-olesstI.... Vail acum va4 si 'mi esplie<br />
pentru ce staruestI D-ta cu atata ardoare pentru<br />
tiparirea Istoria Revolqinnet Pentru case pui personagele<br />
pe scena, dupe cam (lid, sijutifical,ia 'V este<br />
prea naturala sl logica: tablon sail drama fail per-.<br />
sonage nu se poate, Vat! acum imi esplica pentru ce<br />
atatea laude de fapte mai pre sus de adevera, si a-.<br />
tatea plangeri de saerificiuri incaleulabile Dar<br />
ce ! an deal dintr'o istorie en basmul en docqu resit,<br />
precnm o numesti singuril atata de bine, cre0 D-ta<br />
ca va, trage vr'un folos nenorocita /Astra Patrie ? Si<br />
an dora dintr'ast fel de laude si plangerl creqi D-ta<br />
ca, 'IA<br />
vei face un nume mare? Nu, D-I men; nu! Eu<br />
crez cu total din contra. Crez ca se va dosconsidera<br />
si se va ridicularisa frumosa miscare a nat,iei en<br />
donchisonadele, fanfaronadele si lniseriile nOstre ;
19<br />
moralitatea, ind.ulgenta si intelepciunea esemplara a<br />
poporului romen in trey luni de esereitin al suverani<br />
tatii lui; tiler nu guvernul a tinutil buna ordine, dupa<br />
cum qiei D-ta, nu seiti acum in ce publicatie; ellii nici<br />
n'avea mijloce; ci popolul a tinut-o. Guvernul si 6menii<br />
revolutiei au facut multe greseli, earl din vanitate<br />
si din ambiiii personale, can din putinatate de sufletil,<br />
cari din necapacitate si nepatrundere, cari apol si din<br />
rea eredinta si din arrieres-pensees ; numai populul<br />
singurti, care no era miseate de nici o patima, no a<br />
comis nici o greseala, ; ellit enca, a intors pe guverniit<br />
la datoriile lea in mai multe ra'nduri ; si a cautatil<br />
a'i da putere din puterea 1111 morald, si credinta din<br />
credinta lei in bine; intr'un cuventii, ellu 'si a sustinutil<br />
miscarea si proclamatia intr'un time de trey<br />
luni, iara nu guvernul. Asa,, sa nu ne inaltanm pe<br />
noi, nu; se nu cautam a ne face pe noi interesanta<br />
printr'o istoria ca basmul ca cocosu rosu; ci sa cantam<br />
din contra, cu o abnegaf,ie complecta despre noi,<br />
a inalta numai pe natie si drepturile el, si a o face<br />
interesanta, ca in Protectorate, in Esplicatia, constitatiei,<br />
in parte din Impressii, (cari numai o cola am<br />
veclutti) etc. si in Questions econorniques, in Viitorul<br />
Romaniei si in a doua epistola catre Stirbeiu ; afar*<br />
se intelege, de abaterea de la principele politice de<br />
asta,-41, despre care as veq.util ce upinie am. Asta este<br />
adeverata nostril, misiune, de adeverata apostoli, de<br />
adeverata democraci si patrio;i, pe unna, se" no lnam<br />
tofu meritulil natio: si seld<br />
runennI asupra, nostril;<br />
se nu facem din ea o turma de vite, si sa ne dean<br />
Mural pe noi de omeni; cad vai de nacia care va avea<br />
a numara numai un om see doi ! Faptele nostre<br />
vorbescil, si vor vorbi singure ; nu e necesaria se<br />
mai vorbim si se 3, ne laudaln noi insine. Assemenea se<br />
facem si eu sacrificiurile nostre; patria recunoscatore<br />
le et-none, le va trece la registrul el; Posteritatea
20<br />
va pane pe fie-care la locul see.; se nu ne fia terra,<br />
si se ne amagim a credo ca ea ne va insemna locul<br />
dupe laudele ce ne vom face not-ins;ne, macar on<br />
cats da inea cate ni 1e. -am face; ci numai dupe, faptele<br />
nestre, ce vor ramanea dupa not, si care nu se<br />
perdu, nu se ascundtt. Se credem enea din contra, ca<br />
laudele si esageratiile nestre potil-se ne scobere mat<br />
josti de local ce in adeverit amts meritatti. Ai fare<br />
mai bine, de vet avea mijlOce, si at fi facutti de o mie<br />
de on mai bine, ea se fi tipkritti nrmarea la Raga<br />
dominecald, atate. pentru D-ta dirt si pentru nacie, in<br />
local bro§urei, lui Real, cu care '11 at facutu atata reu,<br />
dupa cate audit, ca, "(Inca n'am veduVe, si nici unu<br />
bine pentru causa, see. prea putine.<br />
Dell, ca sk fie. mai elan, cdci Acestahni am propusu<br />
inteacesta scrisore, s6 nu credi ca Posteritatea va<br />
mesura inkltimea, locului 1) -tale in istorie unpa lungimei<br />
listei averii de 2 miliOn.e ce diet ca at sacrificat,<br />
nici iti va face pedestalul din cate dicI in epistola<br />
No, 1, partea I-a, ca singueu at facut, at creatti<br />
si at proclamatti; ci din Cate va afia, c5 in adeverti<br />
at facutil, at contribuitti a se crea, see ai nrmatil<br />
ceea ce allii ae. incepute; pentru ca, nimicit nu se perde,<br />
on catfi de multit ar fi arse. sett ar fi devastate focul<br />
si vandalismult Casaculut, dupa cum dici c'au facut.<br />
Adeverii, adever 11t spnie. ; niment nu putaa sa'ti face<br />
Aul ce singure. 'ti ai Montt printr'acestal... Ce ! an<br />
dera era nevoie de o mare filosofie sett patrundere de<br />
a eugeta, si a crede, ca pOte tine -va, ce dicii ? ca<br />
pGte patria ea-ensasi nu o se le creda asa ad-litteram<br />
pe tete ; ci o se cerceteze, ca se fie dreptk fn resplatirile<br />
ei ; si ca, cc &Atli to va afla depkrtate. do adeveril<br />
in paguba et si a altoril fit at ei, indoite pe<br />
atate. o se perch in racunoseinta ei. Gree. era Ore d'a<br />
cligeta.ca lumea o se se intrebe; care si nude suntii,
21<br />
si candu s'all publicatu acele atatea si atatea opere,<br />
scolastice, filosofice, literature, dictionaruld, esplicatia<br />
Evangeliei, etc. etc ? in fine acelle care de tote, felul<br />
fail titlul de literatura romans, create de D. Eliade,<br />
precum ensusT clic): in lista de avere ce reclami ?<br />
Pretutindinea si la ort ce occasie, nu inceteqi de a<br />
spune no si lurnii sacrificiurile ce ai facet pentru<br />
causa ; si acesta, dupe, principiile D-tale negresit, ca<br />
se te fact interesant, se tragi tote bagarea de sena<br />
numai asupra D-tale ; si at fi reusit bine; pentru, el,<br />
de si nu e nimeni care se nu fi sacrificat mat molt<br />
sau mai pucin, unit mutt pucin cat an avut, alti dupe,<br />
intamplare, nimeni Ins nu li a facuto contra greutate<br />
in acesta, nici chiar inernicii D-tale. A poi de ce<br />
nu voiste ince se aibt in adever si meritul sacrificiuhi<br />
? .De ce, pe dealta parte, 'ti cert sacrificiu inapol ?<br />
si acum Inca !.. de ce se dat occasie lui ftirbei se,<br />
respunza atat do frumos ? ,7Deca d. Eliade a facet atata<br />
bine natici selle, precum arata, de si not no<br />
ecum5scem, no eredern ca acum D-let se voiasca a<br />
«lipsi pe saracul si veduva de paine dintr'o iti ; cu<br />
tote acestea d-lui se trimita un om etc. etc., i de ce<br />
(jai si natiei trista si durerosa occasie se cugete ca radicarea<br />
cruel D-tole a fost llama pentru plaporna, si<br />
alts data nu te mai creels nici pe D-ta nici pe altif ?<br />
Vezi acorn cat reu at &cut ca acesta reclamatie nesocotita,<br />
si D-tole si cause] ?<br />
En nu zic ca, in cualitate de apostol se, nu'i,i fi mai<br />
passat, se null: fi mai addus aminte de numerosa d-tale<br />
familie, dupe, cum zice Christ. Ea zic Ca, in ealitate<br />
de emigrat, amic al Porch si mai alles recunoscut de<br />
membru al guvernulut provisoriu, '1i era iertat a cere<br />
de la dansa ospitalitate chiar princiara pentru familia<br />
D-tole ; ce i s'a si dat ; dar numai despagubir e nu,<br />
si iar nu; asta este o monstruositate fare, esemplu in<br />
istoria cello'. WO au ridicat crucea pentru principe.
22<br />
Pie-care, orl ce a sacrificat, a sacrificat sentimentdlor<br />
lui, convinctiei lui consciintel lui, de la sentimentul<br />
lni, de la convinc;ia lui, cre la consciinta lui dar<br />
iar nu de la alt-cine-va, cal& se astepi e resplatirea<br />
despIgubirea.Ori care sacrifice sentimentelor stile,<br />
de o data cu sacrificiu isi are si rPsplattt: resplata a,<br />
ceea pe care nimeni nu pote se'l o impute, nimeni nu<br />
pOte se'i o conteste ; o resplata dalce, cerOsca ! Numal<br />
acelle care a sacrificat vre unei patime, si nu i s'a<br />
indestulat patima, acella se afla in paguba :<br />
pentru<br />
ca acella des ca se ie, iar nu ca se'si platesa, datoria.<br />
Fence der care 'si implinesce datoria : acella -tot d'a-<br />
una se alibi in castig.In fine, ce se mai vorbim d'atatea<br />
sacrificinri ? Au crag' D-ta ca lumea nu scie<br />
mai anume ce al perdut, ce pagube ai avut D'aceea<br />
largo' iti mai repet, mare reu 'V al facut cu acea<br />
lista a averil perdute, pentru cars ceri 2 milioane<br />
lei ...Asi dui se reuse4i Insa ; ca atunci suns sigur<br />
ca si eel mal afurisici reactionari isi vor ridica crucea.<br />
Din prea modesta apologie cell fact In epistola cu<br />
No. 1, si in biografia alaturata la lista de despaguhire<br />
(4ic prea modesta, fiind ca singur 'ml spui in<br />
scrisOrea D-tale ca Inca nu. le-at pus pe tote, si to<br />
caesci), vOuram, si vede totes lum ea curat, eh' Romania<br />
n'a fost, nu este, nici mai mult nici mai pucin,<br />
de cat un popor de sclavi In stare de vice, cu<br />
un singur cap cugetator ; cum am dice, Moise cu poporu<br />
israelit in desert. El bine ! acest popor roman,<br />
fare trecut, fare limba etc, precum (lice si Marirea<br />
sa Tarul, si a arta esistenta morall, politick, literate,<br />
limbara (de poci dice asa) si nationals etc. etc. incepa<br />
name de la D-ta si prin d-ta, avu si ell odatk<br />
in moment de o luciditate norocita ; implini si ell o<br />
fapta din celle mai interessante si maT picante, prin<br />
caracterul si noutatea el, iu analele natinnilor,
28<br />
Pe and. Locotenent,a, si toti dmenii Revo lutiei 8e<br />
preparau a fugi pentru ultima Ord din 'naintea arma<br />
telor streine, iar poporul resiguat a mai sufferi din<br />
nou jugul Tirania, pe care acum it vedea inainiand<br />
in virful lancet Cosaculul, la umbra Semi lunei, popo-<br />
Inl sta gate, pentru onT ce supliciu, fairg, nice o F_Terant,6,<br />
fare, nici un mijloc de mantuire pentru sacrele<br />
lui clrepturi ; in Ioc d'a se lase, a crede pe inemicii<br />
cari spuneu ca causa deluviului de sufferinte cc venia<br />
so '1 Inece era acei amagitori cu proclama;ia lor,<br />
acei brigandi cari an mai fugit ()data, si ca unit vor<br />
fugi s'adum, lasandu-I pe ell in nevoie, ell din contra<br />
adducandu'si aminte infernala calomnie ce manifesto],<br />
Tarn lui pussesse asupra lui, dieand. ca proclamatia Romanilur<br />
a esit liumai din 2-3 capete esaltate, iar ell,<br />
popolul, care se bucurd, in pace si in recunoschrth, de<br />
bine facerile Regulamentului, este numai victima acolor<br />
cati-va impostori,, nit)," total, si mai simte intea-<br />
()este momente supreme de cat ars'atura acestei inforani<br />
infame, si necesitatea de a se curati de dansa<br />
cu on ce pre ; cAci vedea cg, e de morte. Atundi acest<br />
popoluangel, der abject, dupe, D-ta, insufletit<br />
de acellas sentiment national, si inflgairat de aceefte<br />
schinteie diving, de la o margine pane, la, alta a Romanies,<br />
pe pietele tuturor eapitalelor, tuturor burp',<br />
rilor, tuturor statelor, depin tote vane, dupe toate<br />
varfurile Carpatilor, dette lumei in mirare, reactici plalite,<br />
spontaneil, ca un singur om, spectacolul cell mai<br />
frnmos, si proba cea may strilucitd, de consciinta demlui<br />
individuale, ca proolama',ia lui este ehiar<br />
espressia vointei lui, emanate, de la ell; si ca Tarul<br />
minte.<br />
Ce era ?Cattea organic& a sclaviei, a pe'eatulul,<br />
ardea grin mina poporului, si sub anatemele lui, alhiturea,<br />
cu biciul. Pe and voi emigrati. eenr.a acestei<br />
carti si a biciului Inca, era calda, si tumid for v'a,
24<br />
tirmat Vana departe de pamantul Patriei, ca Se ta<br />
adduch aminte ea legea infernalului nu mai esista pe<br />
parnantul Romtiniel ; si ca puporal Roman Va, astepth.<br />
en noua lege a adeverului.<br />
Ei bine! acesta fapta" afat de me,retti, acest'a faptd,<br />
de care tot Euiopa, de nu ar fi fost reactionary pe<br />
atuncia, ar fi resunat de laudele eT ; acesta% faptri atat<br />
de demng, d'a ilustra penellul pictorului si pana<br />
poetulai ; acesta fapta in fine, a atria suvenire si<br />
traditie in inima Romanului va fi fee-Linda in fapte<br />
marl... o ! orbirea orbirii! o ! patim'a a patimei ! dupa<br />
ce fu eat-va timp uitata, ea on ce faptil a atria sorginte<br />
se astupa, de many de fer a violentei, fu in fine rechiamate.<br />
de D-ta ca se o anunti lumii si Romaniel,<br />
calomniatd si prostituate,, numind,'o faptei rusacd, defain-land<br />
cu acesta calomnie si natiea intregg, !<br />
Am vedut, D-1 meu, cuvintele si argumentele ce 'ti<br />
daT spre justificatia acestei calomnii ; der, de ! nu se<br />
tree la toff<br />
; si natia, &aria nimic nu'l mai lAsati, si<br />
o facusi instrument russ, sand va putea vorbi, greti<br />
Iii va cere socoteala.<br />
D,r d6c4 at afiat de cuviinta se calomn'edi ast-fel<br />
a/ derea Regulamentulul si a Arhondologiei, spre a<br />
to face p6te placut cuT -va (de si nimeni nu mai cu-.<br />
gets acum dupe% dot ant la acesta ardere) spot facet<br />
mai bine si mai cu folos se" fi inceput antaiii de la<br />
proclamatie : c'aci ea este causa causei, pe ea se hasesa<br />
acusatiile Tarulul; din causa ei s'a vedut martirismul<br />
din Siberia pe pamentul nostru, tar nu din<br />
causa arderii Regulamantulut. Arderet Irvin foe a fostr<br />
numal o consecuinta a arderii cu troT luni mai inainte<br />
prin proclamatie, si nu s'a fa'cut de cat ca se" confirme<br />
proclamatia, prin punere pe densa a 2 milioane si jumetate<br />
de subseningturi de foe, ca se" lumineze pe Europa<br />
si mat bine t supra vointeT si d-.-epturilor Roma-<br />
nulut, esprimafe intr'ansa, asupra gradulni de liber
tate ce merita, si asupra minciunei Despotulul mese°.<br />
vit. At defdimat documental ; cu Rite acestea, datifti<br />
a D-tale Natia voie ca se defaimi, in numele ei, o<br />
fapfa pe care a implinit-o numai ea, ,si in contra vein-<br />
-to' D-tale, care qici acum cg, of fost, impreune", cu<br />
colegii D-tale, in stare c'o si mutileqi ca A, salvi Regulamentur?<br />
Spusuli-a ea ore acum, spusuli-a cine -va<br />
macar din braviT martini, cg se caeste de arderea Regulamentului,<br />
si ca renunta de a mai avea gloria acestei<br />
fapte de fericith memorie ? In fine, deed, arderea<br />
Regulamentului este fapta russA, apoi si proclamatia<br />
este o fapta russe,.<br />
De vet recunOscg dery ce, nu aT fAcut bine, nu ;licit<br />
pentru altti cine-va, ci pentru Natie, de datoria D-tale<br />
ar fi ca insut,i se redigi un articol in contra aceslei<br />
calomnii; derti calduros, si demnil tofu de o data si<br />
de reputatia unei assemenea defaimitri, si de pana<br />
D-tele. Proclamatia si arderea Regulamentului stint<br />
corolarii si solidaril una pentra alta ; despg,rcindu-le<br />
una de alta, si gicand ca terra asta-41 safere din causa<br />
arderii Regulamentului, tar nu dintr'a Proelamatiei,<br />
atuncI arderea Regulamentului este fapta cea mai importanta,<br />
si mai nationale, ierti nu Proclamatia. 1?ici<br />
ens'a ca initiative arderef a venitti de la agent,ii rusi,<br />
n'o priimeset ; der, fie ! apoi si ini!iativa revolutiel a<br />
venit tot de la agentil ru.cT, dupe cum Onsusi o dici ;<br />
natia ensti, profits de dausa si o filen nationala., si o<br />
ftieu romans. Astir -felti a faculti natia si en ini:iativa<br />
arderei Regulamentului, (lea; cJiei ea ini;iativa a fost,<br />
russg. Cul pare reu de arderea regulamentului, se nu'iti<br />
plangti ; Pitarulti Cachalechi se, trdiased; s'a, retiparit<br />
in mil: de essemplare. Se Oil ensd eg, la prima ocaasie,<br />
Romanul tar it va arde.<br />
Aproposito at, faimosa istorie eu basmul cu cocosu<br />
rosu, de faptele D-tele, si de fidelitatea istoriculul,<br />
clic; in urma passagiului raportatit mai sus; «min-
soma.<br />
26<br />
chuff n'am =fine scrie, se serie, se nu aseuncla"<br />
istoria, se nu o prade, -tse nu o fure". Recu-<br />
DOSeti adeverulti frassului din urma" ; este una din primele<br />
conditii alle istoriculni ; nu intelegu insa, afare,<br />
de coca ce s'atinge de D-ta, si afare. (lea ai fi fostii<br />
a tote veclatorii, sea vet fi a tofu stiitorii, nu intelegii,<br />
lieu, cum vei putea implini din Paris acesta conditie<br />
de fidelitate in istorie. far oath despre batjocurile<br />
Rossetilor, Sarsaililor etc, etc. clic ca nu luteleg<br />
ce amestic au of eu istoria ce vrei se serif ? In<br />
fine, vrei se nu se lipeasce, de D-ta batjocurile lor,<br />
care cred ea cats se fie asupra politicei, asupra patriotismulul<br />
? flu tot deuna, in fapte si in serfs, si in tofu],<br />
mai presus de ei. Asffel filosoful, omul mare, isi resbuna.<br />
Dici oft: cEr: m'arn stricat en D. Real pentru<br />
tnisce rinduri ce a publicat in brosura lui, in favdcrea<br />
unef mame en cinci copif de gat . Ai uitat ens/<br />
ea alts data ne-al spus ea te-al stricat en ell din eausa,<br />
de bani (1). In alt loc clici, spre sustinerea principului<br />
d'a ,se leuda pe sine : Lamartine isi spune si<br />
cate bucle blonde 11 dedese D-del de sernena ca un<br />
Cupidon: Louis-Blanc, Ledru Robin spun sate si Mai<br />
ate ; si deca if intrebi de ce scriu asa, i f respund<br />
ca tot omul e dator singer asi face un nume "<br />
Lamartine, da ; der if cunOsce lumea si inima cat if<br />
este de pestrita ; far Louis-Blanc si Ledru-Roliii nu<br />
sciu se se 0 coborat la asseminea copilarii. Se 4icem<br />
ens ca si aeestia ar fi cazut In asseminea pacate ;<br />
apoi an Rua pe nisce asseminea pacatosi cata se '1<br />
iei D-ta de model, in local lui Christ, Socrate, Age-<br />
Haas, etc, etc ? Bine! D-ta ore #if un assminea limbagirt<br />
? Si mie mi '1 tir ? Reu m'af cunoscut 1 Ce 4ic I<br />
reu iii cunosci secolul si natia!<br />
La justificalia ce fad: in contra criticer D-lut<br />
Plesoianul asupra epistoler D-tele cu No 1, despre<br />
(1) Ve41 epistola luT Eliade No, .. din acest'i brostuit. 4
dare am is ai eu vre o done tret vorbe mat sus, i,'i<br />
respund ca, spre a arata ca nh putei fi nici instrumentul<br />
nici dupa Rusilor, era forte de prisos d'a arab, nu ce ai<br />
Meat in trei -4eci de ant, ci de a spune name eelle din<br />
partea a doua a aceste epistole, si care in adev6r sunt<br />
Ode bune si demne de papa D-tale. Biografia D-tale<br />
se o fi Hint a',1 o face altul, la timpul ei ; si aceea,<br />
in adever, 'ti ar fi prins bine. Tot aproposito de acesta<br />
mai adaogi :
2A<br />
rile de Priq, visa? en leuetehiiet in purpurtt, si inco21,<br />
jurat (le top', regif §i thne2zi7 marl' al; Europa etc. ete,---<br />
Iti spui ensa cat pentru a devehi. om mare, se ilustredl<br />
Romania, o ! tine ear dori ? Romania 'ti a dat destule<br />
probe d'acesta dorinta a ei ; un 'cr a lasat meritele<br />
ascunse ; to a pus acolo de nude tots lumea s6 to vada ;<br />
si cu convinctia ca pe cat ea to va indite, pe atata<br />
D -ta ii vet justifica dorinta art, sustinandn-te la acesta,<br />
inaltime. Eu insa as dori ca toll Romanii, tea. lumea,<br />
se fie mime omen marl: ce fericire ar fi atunci pe<br />
pamant I ,<br />
Der find ea acesta nu se pOte, cu atat mai molt<br />
am dorit si doresc, in amoral mcii propiu de Roman,<br />
ca in epoca 'Astra se fit macar D-ta omul eel mare<br />
al Romania ; si avem acesta dulce speranta ; der, vat I<br />
ai svenit'o fara. pietate, din preuna cu frumosele eP<br />
illusii !... Voesci se devil om mare? se fit gloria Romania<br />
regenerate, precum voesc si cis? bask* eurend<br />
fatalul drum ee ai apucat; desbracate de tote patimele<br />
ce an inceput a te intuneca ; si is de model, in<br />
faptele si in conduita D-tele, nu re Lamartine sea pe<br />
altii ea dansul, ci pe Christ sit pe eel asseminea lui,<br />
atatia xf atkia<br />
barbati, ba.rbati marl can n'au cugetat<br />
de cat la binele genuluitman.Alt-fel, tei vet perde ;<br />
si vet fi criminal care Romania, eatre sperantele ei.<br />
As voi, se'mf esplici ce intelegi cu resunetul preJsel<br />
Parisului de D-ta ? *a", nu te pricep.<br />
Imi cfici, spre respuns la tote celle ce 'ti -spuneam<br />
despre eontributia de la Brussa, ca : (Nu pretinqr nimic,<br />
Eu, D-1 meu, nam its se nu pretincji, sea ea nu<br />
at dreptul a pretinde. Ar cata se fiu un om lipsit de<br />
tot bunul simt sea illegal, ca s6 cuget o aseminea<br />
absurditate. Am zis numal, lei se pare, de ce atatea<br />
injosiri si umilinte, dud tot aeeeasl treba se putea<br />
face en tots demnitatea euvenita ? La acestea aeum<br />
m6 NM nevoit a mai ad6.oga : de ce cerandu'ti drop-
tul, se ne vorbesci de nisce lucruri care se ne dea<br />
trieta occasie d'a vedea ca nu te afii in adevar ; si<br />
cu acesta se lipsesci de respect si catre d-ta si catre<br />
nor? De ce, voi se die, sa ne spui ca te afiai in starer<br />
cea mai. deplorabila ? De ce sa ne spui ca ai primit<br />
de le amid numai 75 mil lei ; si pe ace 75 mit<br />
lei cata, se'T imparts pe opt-spre-dece JunT pentru 8<br />
suflete etc, in care lilted si calatoriile etc ? Cand era<br />
mult mai bine, socotesc, si mai intelept, sa fi cugetat<br />
ca pote not cunOscem, sau putem cunosce cu timpul<br />
atat viata ce dued in Paris cat si suma de una suta<br />
mil let ce aT priimit de la amid, si de care scie D-deu<br />
cat ne-am bacurat, precum si ajutorele ce D-na Eliade<br />
a diet pretutindenea ; si ca n'a intrat in Constantinopole<br />
de cat en o datorie numai de unspre-dece mii lei,<br />
cheltuiala drumului de la Yidin si pan'aci. 8i de ce<br />
atatea lamentatii si esageratii asupra suferintelor si<br />
marterismurilor de tot felul, lucruri pe care nimeni,<br />
din call an suferit si suferainca, nu le-au facut ; si sa nu<br />
cugeli mai bine ca potesunt dintre emigrati cars le cunosc<br />
pe tote, ca marturi oculars ? 'Mi as spus insa in scrisorea<br />
D-tele ca tate le-al facut cu scop de a va face interesati.<br />
0 1 mult te-al inselat 1<br />
Scrisdrea despre care 'V a vorbit D. Alessandrescu<br />
este scrisOrea ce ne -aT trimis'o deschisa, ca se o vedem<br />
si nol, in urma cellei prin care refusal cu atata<br />
delimitate darul lor. Nu ebte etisa, dupg cum a luteles'o<br />
D. Alessandrescu, ca adica cell banif inapoi ; der<br />
este asa cum marturisesti, call aT luat seam, si IT<br />
pare reu de refusul ce l'ai facut. Asupra acester scrisorT<br />
a fost si desbateri intre nol, (Meg este bine a o<br />
da la adressa el seu nu.<br />
. D-1 meu, am intrat in tote aceste amanunte ca sa'nii<br />
implinesc, dupa cum 11 am spus, o datorie sacra, catre<br />
d-ta, catre Patrie si dare mine ; si en scop de a<br />
te convinge ea lumea asta-d nu este tomer esti Orba,
30<br />
si a le vede si ea pe tote, precum le vd4 si en care<br />
ti le spui. Der ea nu ti le spune, ci numai le insemnecld<br />
; din ce in ce, crescand nume-rul tor, se raceste,<br />
se indoesce, si in fine te sterge, crel, ea mare durere,<br />
der te sterge de undo to avea scris. Voesc a te convinge<br />
in fine ea noua doctrind a D-tele, de nu va fi<br />
veche, scuteste de mart fatige pe inemicii D-tele ; si<br />
cu atat mar mutt ea, pe cand D-ta esi din cereal<br />
principelor democratier, ei (afara de abaterea de la<br />
principele politice), incep a intra, l'asand afar multi)<br />
din patimile care's earecterisa ping acum. In Quesz<br />
lion oconomique, Viitorul Romania §i a doa epistold la<br />
Stirbei, ma eg, nu mai domnesce nisi o patima personals<br />
: in elle acum vede tine -va numai Natia si<br />
alle<br />
Natiel.<br />
De ye!' pretui acestd scrisore a mea, ce purcede<br />
din inimd F,4i din sufletul meu, sunt sigur ca in adev6r<br />
m6 vet stima mai malt de cat pin'acum ; iar eu<br />
me voi cumisce Area fericit, cd, implinindu'mi datoria<br />
am putut contribui a intone patriot un barbat capapil<br />
de al face gloria, de va voi, si cdruia ea acum si<br />
incepusse a'i impleti cununa timmortalitgtii,<br />
De am fost pote prea aspru, prea din topor, prea<br />
soduitor, iardsi cred eg'mi yei da dreptate, cunos-<br />
cand scopul. Stiff ca, pre cato maladie este violentd,<br />
tenace si gravd, pre atata si remedial cat/ O., fie energic<br />
si violent. 'TT am spas in fine cd, v'dgendu-te,<br />
nu pe malul prapdstiel, ci pe ripa ei, am volt se te<br />
trag afard, chiar de'ti ag<br />
rape un brat, numai se nu<br />
te per*. Patria de tot; inimd curata si cap luminat<br />
ii trebue Natiel.<br />
Inca o vorbd. 41 terrain! scrisdrea (licand : gasta<br />
sunt, etern 'lase nu sunt; voi soap, si vor scapa ;<br />
Ode scrierile melle insd nu vor scdpa., In adev'er,<br />
frumosd sfidare ! vigurOsti espresie ! Par'cd auk. pe<br />
Grist gicand , Luna si stelele vor trecei vorbele merle
Si<br />
nu vor trece," Crist insd voibesce din indltime. Consciintef<br />
adeverului ce proclamd ; iar D-ta vorbesm din<br />
ind,1;ime sentimentulni de resbunare. Cu tote acestea<br />
afla ca de ver persista pe callea ce aT apucat, de multe<br />
din scrierile D-tele insusi D-ta nu yd.' scdpa.(1)<br />
Salutare si frdtie !<br />
I. D. Negulic).<br />
EPISTOLA PREOTULUI APCA<br />
Cate Plepianu<br />
.....____.<br />
Cu pArintesca bine cuvintare.<br />
La Smirna.<br />
D. Plecome<br />
Astdzi me pomenii cu D. Iliade a me chiamd la<br />
Dumneluf acasd, si s'apucd ami citesa o scrisore de<br />
septe buatf de ale de hirtif, aratandu'ml a Tancu<br />
Ghica ar fi dat instructif lui Tell ca sd incepd revolucia<br />
de la Islaz cu jafuri, si se face; anarsie; si davd<br />
nu eram en, se facea ; made de facia era si preotu<br />
Sapcd. In acea scriere se dicea a Tell ar fi poruncit<br />
la treT antero*ri: a duce lada cu bani de la Zapef ,<br />
ca Tell ar fi scat cu toporul in mama ca s'o spargd.<br />
Dandu'mi (Eliad) acea scrisOre ca s'o isedlese, eu 'I<br />
am spas : Domnule Eliad, eu cand of iscali irebue sd<br />
fie fiinea adeverului; act nu este asa precum aT scris<br />
Dumneta ; ci Tell a clis hat Mihalache Hagedi ei mie<br />
1) AcestA episto14 'a publicat in fimpanul No. 2 dill 1860,
32<br />
ca sg, mergem in3preung, cu pomojnicu subt oarmuirt<br />
sal numarAm banii, aducandul: la D. Tell, ca sal dea<br />
fitancL Ducandu-ne sal numaram bani, lada era inchisa;<br />
not am cjis pomojnicului ca sal. ducal la D. Tell ;<br />
pomojnicul a chemat duoi dorobanti si au luat lada,<br />
si au dus -o la Tell. Pgrandui-se (but Tell) ca, bani<br />
sunt prea putini, a intors'o inapoi tot cu acell doro-<br />
bant.<br />
..<br />
Pe Tell nu l'am v6c,lut cu toporn in mans, nici ca<br />
sal, Mica sal spargg, lada ; der D. Iliad 'mi a dist.: eh'<br />
data era bani (in la* D. Tell au nu spg,rget (lada)?<br />
Iar ell 'i am respuns : nu, D-le ; cg, daca era bani, o<br />
punea in earuca,,,,si aducea pe zapcit la Caracal, si o<br />
descuia, si se lua ban!, dupg, cum s'an luat de la Caracal,<br />
la, 18 Mai, precum si de la Craiova, dandu-se<br />
fflanta de primirea lor. Tote acestea spuindu-le D-lui<br />
Iliad, nu a mai 41isn nimic.<br />
Asa derg, en suntu sang.tos, precum dorescu si despre<br />
Dv. Aratg,cocenei Elisa complemiutele melle ; asa<br />
si D-lui Tell.<br />
Si ve bine cuvintedii. (1)<br />
Preotul Sapott<br />
1854 Aprilie 12<br />
1.rmla.<br />
No. 7.<br />
Eliad catre Plesoianu (2)<br />
Marsilia. 14/26 Martie 1849.<br />
Iubitul mat Donut,<br />
Cu imbrg4iserile melle si cu pgrerea de red a despartiril<br />
ndstre, tti trimitil si a mea recunostinta si<br />
multa precuire ce am pentru frumosul Dumitale haraotent<br />
(1) Originalul la D. Christofi.<br />
(2) Ce so, afla atunci la Paris.
33<br />
Avandi1 grijg despre bang ce 'ml at inaintat, iti alatuna<br />
si aceastg sonisOne catre D. Cogalniceanu ; te rogu,<br />
dgi-o.<br />
A revedere! Arata compliruEnte si imbrgtisgrile<br />
melle fratilorg I-Lristofi si Oprenu, pe cani ii iubescil si<br />
stim.<br />
Salutare si frgtie! (1)<br />
Noi mgine Duminecg plecgm.<br />
T. Eliad.<br />
No. 8.<br />
Eliade catre Plesoianu.<br />
Constantinopoln.<br />
4/ Aug. 1R50.Paris.<br />
Ta salut si te imbrItisecla. Cu posta din 1111/A aflaii<br />
cg ai ajunsil in Constantinopole cu fratele Duca. A-<br />
Haiti si fapta D Jul fratescg si laudabila de a trimite<br />
D-lui Tell de cheltuialg.<br />
N'am nuoti, a'ti scrie de Ceti cate vedi in Semaine,<br />
si in Liga.<br />
Am sonis asemenea cam tot in sensul acesta mai<br />
lgmurit D-lui Tell. D-lui iti va arata scrisOrea de ve<br />
yeti. intalni. Posta me grabesc, cg 'ti: asi fi scris si<br />
D-tale.<br />
Eti peste doue septamanf credit sa plec. De veti ayea<br />
scrisoni a're scrie, adressati-le la Malta, posterestante.<br />
Arata" imbratisgrile melle Domnilor si fratilor Duca,<br />
Christofi si la eel de la Brussa, carora nu le scritt.<br />
cu posta acesta.<br />
(1) Originalul la D Christofi.
34<br />
Aci suntem tot cum scii, nici bine nici req. EA m'am<br />
this de doud on la terra la Golesci, platindu drumul<br />
intr'adins. Ei yin in Paris adesea pentru alto trebi,<br />
si nu'i am vddut la mine. Fie Domnul cu mine, dupa<br />
cum en le vain binele si gloria la tort(!). Do le-am<br />
Mout observat,ii, a fast pentru onorect ior. Acum gasca<br />
lui Mavru si Campinenu 'I a pus in jocil, si s'a servita'<br />
ea numele lor.<br />
D-na Zoe Golescu le scrie intrigile ; s'aii desteptatA<br />
'Ate ; ins eine se amesteca" in tarite ii mananed, porcit.<br />
Sunt datori lui Ghica jocul acesta,<br />
A revedere, amatul men Domnti !<br />
Salutare si fra;ie! (I)<br />
1, Etiade<br />
No. 9.<br />
Eliade catre Plesoianu,<br />
1850 Oct. 13/18 Paris<br />
Amatuln mein Downit<br />
Rea m'ait intristatir scrisorile Dv. din urma scrise<br />
la cei lalti Romani, si a D Jul Tell catre D. Stefan<br />
Golescu,<br />
Mari cabala sunt aci in Censtantinopole, si i,u seal<br />
ce se plangq mai multi'', pc mine ce Ind amarascA atata<br />
catu n'am meritat? pe nevasta mea ce o vedir<br />
victima a reilorA, criticata pentru dragestea de mama<br />
ce a avut catre tot; pentru alergarile si cheltuelile<br />
si de bani si de caldura fratiasca si pa,rintesca? sell<br />
pe Dv. cc ajunserMi a fi victima cabalelorA, si a vd<br />
ldsa a crade rdilor, si a v6 indoi si impOna etl inima<br />
la tuts calomnia, la tOta vorba desarta ?<br />
(1) Originalul la D. Christoa.
35<br />
Frat,ilor, nu credeti lesne ; si de eredeti, adressative<br />
d'a dreptul la fratele ce prepunetr ca v'a gresit;<br />
iar nu pe la altii, pe cart tot d'auna ati aratat ca<br />
nu'i credeo' si stimat,i.<br />
De cand earn despa'rtitu de cash ai copit, n'am<br />
fostd trist si amaritil ca in aceste caeca Bile. Fratele<br />
Tell scrie D-lui G-olescu diceridu'i sa'rat multumesce.<br />
cg, clack' nu i s'a fa'cut pensia de la amid, e datord<br />
nevestei melle(1). Seraca femee ! cat a alergatt ! cat<br />
a plansii. ! cat s'a. rugat ! N'am vrut se facts parada<br />
a ve ardta tot d'auna scrisorile el; stall de fat), scrisorile,<br />
si protesteqd de dragostea ce are catre D. Tell,<br />
de mila de copilasii lui; si cum putea ea se uite, ce.<br />
are si ea, copii, sa uite acei copilast at amiculm el,<br />
si alu barbatulul ei?<br />
Eatd, frate, ce credit ca va, fi. Museali urea sä faca<br />
complotul si rescOla, si se le arunce in spin area nostrd<br />
Spre munte emissarii for facea propaganda cu numele<br />
hit Stefan, qicend ca e in Transilvania. Spre Dunere,<br />
vorbia in numele ineu, dicand eh. sunt drept in Bulgaria.<br />
Fratele Tell din nenorocire se afla in Atena.<br />
Me ticluird pe mine in Bulgaria, der pe Tell se, unlit<br />
ticluiasca in intellegere cu eteriile grece ? Pe cand<br />
Bolliac se fudulea cu scrison, gicand ca sunt de la<br />
Tell, si ardtand ca o s'alerge la dinsul sfel<br />
opresce,<br />
de la nebunit.<br />
Norocire eh descoperit capit complotului, ce<br />
era Mavru si compan.a, ca comisarul turcit s'a inuredintat<br />
ca eu si Stefan nu ne-am miscat din Paris. Nu<br />
mai remanea de cat se, se incredintede ce, D. Tell nu<br />
sta in Atena de cat asteptand voea uncle sa desbarce<br />
in Turcia, ca nu venire de cat a cere ospitalitatea si<br />
ajutorul Turcilor. Vorbe, scrisori indiscrete, s'ad inteadins<br />
plasmuinte, ca cele ce and cdprescria Boliac,<br />
(1) Ve41 epistola luI NegulicI No. 5. Intrebe-se si foSti1 emigraV<br />
din Brussa, care trAesca.
36<br />
si de care scrie si D. Tell si Christofi, nu pot la astfel<br />
de timp do cat se puie in prepusuri pe Turn.<br />
Adeverul ins& se descopere, si reii reman en cab tlele.<br />
Ali urea s& plec, si n'am bani. Fratil din Brussa<br />
nurnti an trimis aces eke 750 lei pe lun'a; in speranta<br />
for am cheltuit, nu pe mancare cum mi't destinasse,<br />
ci pe tipb,"rirl. Nu e bine se, me: lasse astfel. (1).<br />
A revedere.<br />
Salutare si fratie.<br />
I. Eliade,<br />
No. 10.<br />
Eliade catre emigrant din Brussa<br />
Fra Olor din, Brussa,<br />
Paris.-1850 Feb,. 22<br />
Martie 6.<br />
Ve trimit, din preung cu imbratisarile mete, La Semaine,<br />
Constitutiunea analisate cola a tre,ea, din Impresiile<br />
until* proscris, si ate-va articole din Sieele,<br />
la Republique §i National.<br />
Gracie Domnului ca s'a rumpt torment], si s'a descoperit<br />
causa pentru ce nici gazetele progrosive nu<br />
voia se. vorbeasce, nimic despre nal"; sea de si votbia,<br />
era se ne faca, reu.<br />
Gazetele reactionare stint russe din sistema si din<br />
principal; gazetele republicane stint neavute, n'au<br />
bani, si pratesc gren la amende. Capita lul for e adunat<br />
prin Ah',rge, Jo, streinli refugiatf; ei iar nu<br />
an bani; se presenta Cite unu Russia 6eu Polonil, ce<br />
se di .e proscrisii pentru ideilei<br />
liberale, declamg, de-<br />
(1) riginatul 41 posseda" D. Christofi.
37 T,<br />
moeratie, socialism, trasnete, plesnete, ale vrett; sunt<br />
rosit ping, 'n virful nasului, pins in ureehi, ping, In<br />
virful unghiilord ; canta slujba, si ca printr'o minune<br />
dumnecleasca, le vine de la path* sea amid cate 10<br />
15 mit francs, pe cart it eon3acra pentru causa demoeratiet;<br />
if punil pe top: in actit la gazetta unde se<br />
adressa, se face redactor, si unul din eminencii proprietart,<br />
si in redactie se pun ca aide finul la masa<br />
nasului, numal icre mananca, iau adica partea polir<br />
tieei i corespondintel din afara. Apoi on ce scire, on<br />
ce articol vine din afara, trece prin mainile lor.<br />
Sciti eine sunt parintil si amicit cart Cu atata pie-<br />
tate ist aduc aminte de dinsit? An.bassadorul<br />
La Reforma era unul ast-fel, anume Sasanoff. La voix<br />
du peuple avea altuld, anume Coiesky; peste tot, ennoscutt,<br />
descoperitt de curind, sunt vre o 11. Conti<br />
de la Reforma s'a gonit; si ca<br />
sa nu'st pia* credit<br />
tul, sa 'Ate face pretutindenea pe spiond, s'a decorat<br />
in urm& cu und indoit titlu, Ambasadorul lui mijlocit<br />
de a fi trecut granita din Franca. Ca om atat de liberal<br />
In cat nice in Franta nu e priimit. E victims<br />
pe unde se afla a persecutiei, si insusi a Franciet;<br />
apoi Metit oament compatimesc, se incred, it bag<br />
in secretele lor.<br />
De °and se descoperird, mai infaiti ce, dot insi, ineepura<br />
a ne primi si no cate anti articold. cat va<br />
tine asta gratie, nu sell (1)<br />
(1) Originalul la D. Christd.<br />
A revedere!<br />
Salutare si fratie!<br />
I. Eliade.<br />
roast.
8g<br />
No. 11<br />
Eliade &ate emigrant din Brussa<br />
D-lor Zossima, Negulici, Russo, Dutulescu, Giurescu,<br />
Ipatescu, Serurie, Alecsandrescu.<br />
La Brussa.<br />
1850 Sept. 6/17Paris.<br />
Fratilor din Brussa,<br />
Mu lt este de and m'att lasatti fara scrisori, si credit<br />
ca ac6sta vine p6te pentru ea m'ati eredut plecatu. Mi<br />
s'a facutil Ansa mare pedica, si mare suparare in acesta.<br />
eredere. Ell nu puteam pleca 'Ana nu dam mai<br />
nainte de scire.<br />
lntemeiat, fratilor, pe subscriptia ce ati facet prin<br />
jurnalul in care ati hotarat a ne trimite 1500 lei pe<br />
lung, pontru D. Tell si mine, pentru cheltuelile din to-<br />
te dillele, am hotarat si acet bani, cat vor veni fn<br />
partea mea, sal eheltuescti pentru Romania ; asa am<br />
intratti in cheltuelile de tipariri, m'am angajat si Cu<br />
bresura D-lei Real, ce m'a costatti peste 550 franci.<br />
Datoriile s'aii facut, nu pe speranca de alp bani, de<br />
catil pe acel eate 750 lei re lung ; si ma vaduiti in<br />
fine en duos felurt de datornici, pecuniari si morali;<br />
cei pecuniari cent bani, cot morali ajungil a cere tot<br />
bani.<br />
Francesit sent forte interesan',I, nu Lc nimic pe nimic<br />
; cei mai °nest): sunt sa'ti faca lucru, salt is insa<br />
bani pe cat face hem, sa nu to ama,gesca.<br />
D. Rheal 'el<br />
a luat plata cate 50 fr, pe tuna, pe<br />
cats a luerat ca correctors; 't a venit Ansa dorinca,<br />
cunscandu-ne in urma, mat mult istoria, a face versuri<br />
Romaniel, versuri neintellese Francesilor, fara<br />
note istorice. Am lucratit mai o Nina sal dart notele<br />
cermi a cerut, si care le puteti vedea, celle mai multe<br />
alle melle. Am cre4ut, din preuna cu D.D. Tell si<br />
Golesci, ca tots multumirea 'Astra, proserisi si refu
AO<br />
giati, este O. ne aratarn voiosi a'i tipari scrierea. Am<br />
tiparito; Anse bietnl oura, cum se vede, mai astepta, si<br />
bacsisti. Et. o cam devinassem, si v'am scris sill facet'<br />
o serisore de multumire si anti midi darn, ScrisOrea<br />
rnea n'a avut nici anti respunsa. De atunci n'a<br />
trecut cam malt, si D. R13.6a1 devenia din di in 4i<br />
unit datornic moral, tratandu-ne de ingrati. Ant auzit<br />
acesta. 'am intrebat pe departe. Vrem sa scot din<br />
came si sa'i dat. ceva. Nu 4icea nisi da, nici ba. Nu<br />
sciam ce s del; bani? un darn? S'a fault mai autein<br />
ca sa mania pentru o rugaciune ce ii facussem<br />
sa seo',1 din poesie si din notte cute -va ce ma privea;<br />
'rni a 4is cal 'I violeaii dreptul de autord, S'a apucat<br />
apoi la certa cu D. Carpentier, intalnindu-se in dramd,<br />
si gicanu'i ca ii is musterii, si ca flea' Liga popolllor,<br />
ella ar ft* luat mai multi, bunt* de la mine, si ea acum<br />
nurne am bani, ca m'a supt Liga. Am auzit, m'am<br />
intristat. L'am intrebat in ce ii sant dater ? MI a<br />
cis in fine ca am uitat ca a facut correctara tipografica<br />
la patru. c011e ? N'ain nitat, 'i am respuns; si doresca<br />
a o plati; ansa cat ? 0 mie franci, imi respunse,<br />
din care 400 daruiesce Romanilor, si trei sate mie;<br />
si prin urmare sa'i<br />
dad 300. 31'am ruirat ; am priceput<br />
insa ca este' bacsisul pentru brosura lei ; si n'ain vrat<br />
sa'i face observatie ca 4 colic de eorectura tipogtafica<br />
nu se pla"tesce de cat 20 fr. 'I am spas numai ca<br />
not suntem refugiati, si nn putem plati ca bogatii, ci<br />
ca democrati la democrat. 'Iam propus sa'i data' 150<br />
ft. sa ma last. fail camp', ca sal nn'l umilesca. S'a,<br />
necajita ; 'rni a scris, 'ml a trirnisit hapoi darul cei'<br />
facussem, spartu, strivit. La, Inc m'a tras la judicata.<br />
S'a fault insa de rusine; tact* judele, card a align ea<br />
pentru correctura de patru colle 't am propus 150 fr.<br />
l'a insusltat aniar, si Pa fortatil a priimi banii, a'mi<br />
da recipisa, si a'mi intoree manuscrisele, ce nu vela<br />
a mi le da.
46<br />
Cum veil Anse, tots nevoea sell intreaga a fost ea<br />
sa se adeverecle prin judecatorie ce. eu stint auforul<br />
Protectoratului ; pentru ca tot D. Rheal l'a divulgat<br />
prin jurnalul Le credit.<br />
D. Real in fine s'a dovedit de to,11 Francesii ca este<br />
cum nu trebue sä fie. Ori ce a facut i s'a. platit, Nu'i<br />
mai suntem datori nimic, niei scrisere nioi haul.<br />
Ori sate ati facut, fratilor, ye multumesc. Daca puteti<br />
a'mi trimete analogul de 750 lei pe luna, pe temeiul<br />
earora am intrat in datorii, ve multumesc. Daca<br />
aveti alte cuvinte, si nu'mi mai puteti trimete banii<br />
aces-pa promisi atunci me aftu forte red ; &del nevasta<br />
'mi. a trimes tali -va haul. sa plec si sa'rni platesc datoriile<br />
melle particulare la birt, si ea densii am ple.tit<br />
datoriile ce am facut pentru cause. Am remas in<br />
drum, stall fare a putea pleca, si stall pe cheltuelti,<br />
adaog'andumi-se datoriele.<br />
Ati primit cut Liga No 4. lmyresiile unuf proscris, o<br />
parte dintr'ensele. keum s'a tiparit tote; ea espeditia<br />
-viitore vi le tritnit.<br />
Ce sa fac ? Sa intru in Turcia ? Se ma dau pries<br />
ca D-v Scrieti'ml si trimetetimi: seriserea la nevastB<br />
mea.<br />
De nu'mi yeti trimite analogul pe luhele ce asteptam,<br />
eu nu pot pleca, me apuea iarna reu. Ve mullumen<br />
de sate ati Mout, me intriste4 ause ca nu<br />
trebuia sa intru in datorii. Itni place se, creel ca nu'mi<br />
ati trimis banii pentru ea m'ati credut plecat. Altmintrel<br />
ea ar fi trist, pentru ca ar fi semn de desbinare.<br />
Salutare si fratie.<br />
1. Eliade.<br />
(1) Originalul la D. Cluistofi.
41<br />
No. 12.<br />
Eliade catre D. N. Russo<br />
Amatul meic Damn?"<br />
Scrisorea D-le din 7/19 Mai, din preuna cu o coppie<br />
ce iml scriai ca 'mf at trimes, abia alaltaerf am<br />
priimito. Am vegut coppia ; Bunt nisce sentirnente venite<br />
clintr'un spirit de dreptate, §i dintr'o logics naturals,<br />
prin care Dumne4ea distinge pe omen: drepti<br />
en inima ; insa tote aunt in van, stint vorbe perdnte<br />
pentru omen: ce isi aft' placerea cea, mai inalta an<br />
intunerecul patimelor._Pe orb: lumina if ddre la ochi.<br />
Acesta scrisore a D -le, in loc sh fats vre un bike,<br />
a atatat si mai mult ; si facu a mi se atribui insuo<br />
mie instigafia seu redactja, ei. Dicu ea e scrisa din<br />
ga§cd. E prea natural ge" clica aqa ; cad tote viciuri 'Ie<br />
n'au vorbe 'cu care sa'§i injure inemicii sett voitorit<br />
de bine, de cat epistolele ce le cunt proprii. Nu matrona,<br />
ci curtesana desfruntata, ce '0" specula tinerecele, nn<br />
femeea virtudsa, ci dama ce V a amagit soul, dice<br />
pacatOsel, pe care societatea a desm*enito, 'a impilaf<br />
o pina infra a.71 sacrifica sufletul, ca sa pots afla<br />
o paine negra spre a§t 9utri corpul ; nu o martira<br />
Ecaterina, ci Q Erodiada ar (lice Magdalinei curve/.<br />
Aqa 11011 (lice cerptoralut bo;u1; beivul face pe<br />
cell tree betit ; tilharul face pe paguba.F,m sceleratu ;<br />
mincinosul se sfor:,a, a poracili adel eral ea numele de<br />
rninciuna, etc.<br />
Cine a trait in gasee, tine fouria, la gasce, tine e<br />
omul altuii spre 'a face pe altit<br />
oarnenii lui, gasce<br />
numesc on ce sentimente adunate de la apus qi resarit,<br />
adunate spontaneu pentru amorul adevaruluf, ce<br />
unesce oament ce nu se cunosc. Eu n'am trait in gasce
42<br />
nici de amici nici de consangeni. CO: mai multi ce<br />
m'aii amat an fost si sunt oameni ce nu m'au vezut<br />
ilia de cum (I), sell can prea putin m'au vegut.<br />
In numeral acestora din urma esel si Dumneta, si<br />
D. Zossima. Pine la 1848 en nu am vorbit de zece<br />
or! cu D. Zossima, si de atunci incoa am fost prea<br />
departat unul de altul. Ping ia 1848 nici m'a! vazut<br />
In ochi, nici nu to -am vezut ; si de atunci incoa nu<br />
ne-am mai vezut de zece or!. De m'ati amat n'a fost<br />
nici relatii de camaraderie, nici de a ve ajuta in ceva<br />
(caci en am avat nevoie de ajutoral vostru), nici v'am*<br />
raportat numele in scrisurile melle, dupe cum am raportat<br />
pe alle altora, De am amici, cunoscuti multi<br />
mini, toti aunt ca Dv. Radele, unele m'aii esploatat<br />
pine la 1848, altele me critics de atunci incoa ea<br />
n'am fost bun de nimic, nici pe elle a le pune in chivernisele,<br />
in trei luni de la 1848, nici en a me folosi<br />
cu ceva ; altele m'au. predat de tot ce'mi mai putea<br />
remanea ; altele... Dumnezeu se'! ierte ! Sentimentele<br />
ce au pentru mine omen! ca Dv. sunt pentru pole<br />
ce am serfs (2), data le judecati de vie o valore. Cat<br />
pentru viata'mi materials, nici n'am bate muieri, nici<br />
am tras sabia la, a mea, nici n'am addus alti copier<br />
in mijlocul copiilor mei, sea sa'i las pe drumuri ; nici<br />
m'a vezut tine -va in Paris ducend cinismut eel mai<br />
fare rusine ; ilia am venit pun de bole si schilog de<br />
clansele in sinul families, nici am venit se'mi sparg<br />
casa, cum zie eir ci sa reale ceea ce daramase calomniile<br />
lor, sa 'realt en suferinte si patienta tea mai<br />
umilitOre, devenind in case ceea, ce n'ar safferi cell<br />
(1) Aci se vede scris pe marginea scrisdriT urm6torele rinduri<br />
de mans, luT Plesoianu :<br />
cAsa e; si singur IV deslusesti problema: ace! ce rat to -au cu-<br />
,noscut, au putut a to ama, fiind-ca nu credea sa clic! si se scrii<br />
unele si se fad altele.,<br />
(2) Aim is -rasT e scris de Plesoianu aceste cnvinte :<br />
(Yee in dos nota p) 9 dia observatia de mai sus.<br />
6
4d<br />
tnal din urma serv, si inearcandn-me cu invatitura<br />
copiilor; fuel m'am pus in rela',ie cu femeea vre unuia<br />
dinteensit a'l comunica, nu mineiuni, ci realitati pipaite<br />
d'alle birbatului seu ; Ilia 'rni am dat titlul de<br />
escellenta. Numele men curat din boted si cell de la<br />
tata, 'mi e singurul nume ce am avut inainte de 1848<br />
si de atun :1 pina asti-zi,<br />
N'am lasat numele tati de Elie ca si, alerg dupi<br />
all Eroilor de care nu sunt demo, nici cn ciimici,mie,<br />
nici en generali, nicT cu escelente, hid cu coioneli<br />
nu m'am impototonat de la 1848; si nici amiciT<br />
mei n'au suferit a me degrada ping acolo.<br />
De WO fi fost asti-di intitulat en titluri si ranguri<br />
ce nu le-am fost avut inainte de 1848 ; de asT fi fost<br />
incaT in easa si la masa mea, si in Mk ce agonisessem<br />
en sudOrea mea si din generositatea si prisosal<br />
Natiei, m'asi fi temut a nu semena en Fariseul<br />
imbuibat de tote bunurile vietei ; cand m'apucai se'ti<br />
insir fapte si purtiri alle Ornenilor ce luara cu assalt<br />
republicanismul si nationalitatea. Sunt inse. cidut<br />
cat numai pdte cidea omul impilat, cat orl cite voi<br />
dice nu e ingamfare, ci vaet, un tipet ce mi'l scote<br />
durerea si suferinta din fundul inimei, '<br />
A'sT fi dorit 0, nu fiu eu acela care si spui aceste<br />
fapte si urmarT, cid lumea le cundsce singure., si nu<br />
e Orbi ; ins& until disse °data :<br />
Winne ! ca si fiu bun fi me. ferice ; read'Q pacea<br />
«in sufletul meu, Amaml cu care me adapi oamenil<br />
'mi au Inveninat sufletul. Omul neferice nici si se<br />
inchine nu pOte. De vel raga mea, da?rni pacea tar<br />
A revedere 1 Btringe mina din parte'mT tnturor ce<br />
int-rObi de mine.(1)<br />
1] Originalul posed D. Al, Cristofi.<br />
1851. Innie 18 /so<br />
Chio,<br />
1. Eliade.
44<br />
No. 13.<br />
Stefan Golescu titre D. Christofi.<br />
Frate Christofi<br />
Paris.-23 August. 1850.<br />
Iarta-me .c6, am intardiat sg, to abonezii pe allu<br />
duoilea trimestru la jurnalul Pressa ; pricina este a<br />
nu insemnasesi and se ispr'avia termenulii pe tinteiu.<br />
1;1 trimitit acum abonamentul pe al 2-lea. Data situ<br />
D-ta sau amicul Dumitale -yeti re'manea mai multi<br />
vreme in Constandinopol, hunt gata a vg servi si pe<br />
viitorti; cu tote a nu De potrivim la opiniile nOstre<br />
asupra unora din tineril nostril, pe can a stint mai<br />
difficil d'a' i crede ca tilda"tori seit museNliti ; der<br />
still sa respectii tot d'anna, si in tote partidele, pe<br />
aceia can stint convilisi in opiniile lor, and acestn<br />
oonvingere nu este resultatul interesului partieularil;<br />
cad Elea Omen! pot fi preciosi si de mare foloSti elementului<br />
romanii, and vor putea fi in urmd convinsi<br />
a as fost amAgiti, si ca; s'aii ilisat a se rittaceseit,<br />
de uniT prefactiV (habiles) in apre',iatiile for despre<br />
to',I aceia care an jucat o roles in revolutia nostril.<br />
Daces der nu le vedem tote tot sub unil puntti de vedere,<br />
pentru acesta nu v6 stimil mai puffin ; din impotriva,<br />
credeti a am multi consideratie pentru caracterul<br />
Dumitale ; si ar fi ferice terra mea de a fi<br />
avut multi fit care sa o inbesa ca Dumneta cu tint.<br />
amoral nevinovatil, adia farce ambitie, care sa degenere<br />
la personalitate.<br />
Am citit multe tiparite si manuscrise, fabricantil in<br />
care sa dice ca biata terra nu speed cleat in Eliade<br />
si Golesci; eg, Tara dansil viitorul eT<br />
va fi reimpinsa<br />
nu still pentru ate vecuri in fundul intunericului ; si<br />
and 'mi addue aminte de fuga memorabilit dela 29
46<br />
tunic (1848) lacr6mile iml, vin_in ochi de necaq; qi m6<br />
mir cum p6te cineva sa degrade aqa o natie 4icand<br />
ca viitorul el st6, numai in cutare sau cutare mane.<br />
cat despre mine nu sunt nicl cum recundscalor eatre<br />
acia care debita, asemenea redicule. Nu, frate Christofi,<br />
cre4 intedn viitor all Romaniei, st fall de nof,<br />
si far6, de aceia care vor s6 reduca frumOsa u6stra i evolatie<br />
la micele proportif alle unui name.<br />
V6d el serif lui frate men ca esci hotarat sa intri<br />
in tern; to pismuese pe de o parte, eaci o sa 've4i<br />
Braga nOstra, p ttrie ; iar pe de alta, and m6 gindeso<br />
in ce stare o s'o ve4f, sdrobit6, de inemicif navtrii, pi<br />
Ca insuti poi fi prigonit de catre guvernul muscalit<br />
al nostru, care n'a putut sa suffere pe Magheru aief<br />
la granita, qi a mijlocit ca guvernul austriac se'l rechieme<br />
inapoi la Viena, 'ti asi ice sa remat Inca pine<br />
de primavara in streind,tate.<br />
Am aflat ca amicul nostril Plesoianu are sa se intOrea<br />
la Paris ; gi me bucur forte ca o sag mai v60,<br />
cu tote ca, sunt c'am sup6,rat pe lensul, cam de cand<br />
a plecat dela Paris ne a uitat cu total ; de a cam<br />
data ins6 nu. uita sa't 4ici multe din parte'ml ; pi ca<br />
la Paris voi a0erne socotela.<br />
Adio, frate £hristofi I<br />
Salutare si fratie.<br />
St. Golescu.<br />
Prate Christofi,<br />
M11.1.a....M.110.<br />
M6 desteptaiil cam tarcliii ca s<br />
serift mai pe larg;<br />
multumeqtete ei pe pucin. Suntem san6to0 ca tuna ;<br />
parale mai nicl odatA in punga, der cu tote astea nu<br />
murim de fame; dam la cine ne cere ; and cereal not,<br />
nu se afla parale. Ne satem qi noT ueca4ul cu ambletul<br />
pe jos.
46<br />
Spune 1uf Plesoianu, pe care to rog sarui,i de<br />
multe on din parte'ini, cu tote ea nu m1 iubeste prea<br />
malt flind cc sent partial,,ca it asteptam aid la terra<br />
on brace deschise ; si siVq1 gateasca picioarele; fiind<br />
a are malt de amblat,<br />
Ne mat venira, nisce lighiOne d:n Bacaresti : Aleut<br />
C....... G. G si Nicolae B Acest din urmit a si<br />
plecat, n'a seclut de cat o s6ptAmana. Dice c'a vklut<br />
Parisul I<br />
Despre politica, n'am ce s6'1 scrim aste tot aceea<br />
care filth 31 zice c1 de primavara o s'avem revolutio.<br />
Dumnezen sa'i aucla !<br />
Priimesce ale mele imbracisarIP)<br />
N. Golescu.<br />
No 14<br />
Stefan Golescu catre Plesoianu si D. Cristofi<br />
Fmilor Plefoianu gi<br />
Christofil<br />
Paris, 27 Februarie 1851<br />
Rue neuve St. Augustin. 46<br />
Placata vOstr1 scrisOre de la 5 Fabruarie am citit'o<br />
ea bucurie, $i grabesc a ye respunde cu aceeasi placere<br />
si sinceritate, ca, corespondinca vOstr1 din ci in<br />
4i m1 incredintezg si mat malt in opinia ce avem ca<br />
snatchy duof tineri ea inimile generUse, cu sentimente<br />
aaeve'rat romane ; i el nu dori!i, faand on ce abstractie<br />
de individe, de cat binele comma all prea iubitef<br />
nOstre patriot.<br />
Mai ferici',i voi de cat mine ; caci, malt mat tineri<br />
veti vedea voi negresit acea cji mutt doritrt and Ro-<br />
(1) Originalul 11 possec14 D. Cbristofi.
47<br />
mania intrraga, sfiiramand lanturile ce o tin Inca impartita<br />
sub jugul a trot tirani, se va uni sub o singuru<br />
sufflare; si ca un luctsfar va lumina secolii ce a<br />
petteeut in intunbrec, ca sa'si dovedesea si mal bine<br />
printeacesta, nobila 9i falnica sa origins ; eaci tare<br />
trebue sa fie in sentimental el o natie ca sa petroaca<br />
atatia secoli subjugate si impartifa, Fara a se perde<br />
nationalitatea el, precum n'am perdufo not Romanic.<br />
Ferieiti voi ! caci mai tineri in callea 'revolutio_lara<br />
aveti asupra batrinilor nostril avantagiul de a cundsce<br />
din vreme Omani)", si a nn crede numal la vorbele<br />
lor, ci a cerceta faptele care singure dovedesc insfirsit<br />
data omul n'a fost de cat numai un sarlatan cantend<br />
a se folosi de tote intarnplarile, si a le scamota<br />
in folosul se.t. Fericiti_ insfirsit voi; cad esperiinca<br />
v'a dovedit ca n'avetl nimic a astepta de la streini ;<br />
si ca tots, puterea si tad virtutea trebue sa o e,ereti<br />
unde se afla, adica in natie ; si asa nu o sa fiti acu-<br />
,sati de Omni fare consciinta, politics, prin urmare in-<br />
consecuenti si marturisese aci ea Iota viata mea<br />
; nn<br />
va fi destula ca sa rescumpar acea gresala 1 De a'sr<br />
fi putut prevede ca purtarea Turcilor o sa fie asa de<br />
rnisala, nu care Omenii Revolutia, ci catre natie, pete<br />
a'si fi fost mort asthql; der sigur nu cram in Paris ;<br />
si Turcil ar fi avut negresit mal bung, opinie si mai<br />
multa credinta despre viitorul Romania.<br />
Nu, fratilor, nu credeti ca, fiind ca unit din revolutionari,<br />
desteptandu-se ca dintr'un vis amagitor, s'au<br />
schimbat politica for in privinta Turcilor, ea cu aacesta<br />
o sa adduce vataniare intereselor natiei ; nu !<br />
din impotriva. Turcii or sa, se destepte pete, si or sa<br />
face ceva reforme in folosul Oranilor, tocmai pentru<br />
cael vad ea se pregatesee o opositie adeI6rat nationals,<br />
atat in contra for cat si in contra Rusilor ; si<br />
sand acesta opositie este dirigeta de unit dintr'aceia<br />
care au fost in capul. revolutiel, Bunt ineredintat, de
48<br />
nu vor fi nerozi Turcii, c6," or sa, caute s6, Imbunat6,tesch<br />
sorta terranului.<br />
i aicT, precum 1i acolo, sa sunn6, mult despre evacluAtiaPrincipatelor;<br />
de cat eu tot nu cred c6, Muscalii<br />
or A' alba neroclia se. se tragb, kainte de 52. Ce este<br />
positiv este ca in cell dill urm6, No. al lui Carcalcki<br />
oe vede tiparit, lat si mare, c6, dup5, cererm generalului<br />
ce cemand6 ostile muscIlesci, este a se face<br />
proovicpc pentru tinerea ostirilor pin/ la sfirsital Jul<br />
Iunie; credeti der cell urea. cat despre amnistie, nu<br />
cred si mai putin ; adios, de si se vor trage trupele,<br />
nu ered e6 o sa se de a amnistie, eel putin nu o sa tie<br />
genera16.<br />
V6 trimit cart ce'mii ati cerut prin Messageria naiionald,<br />
lush refus plata; si de aceea nu Ye spui pretul.<br />
Creole T, fratilor, ca.", end n'oi putea s6, fac cheltueli<br />
asa de mid pentru amicil rrei, insu-ml en o se ve cer<br />
plata lor.<br />
In pelerinagiul ce auc c6 o se faceti, cad mie nu'ut<br />
seriti despre acesta nimic, aveti acea cart6, c un suvenir<br />
care o sa le sileasca sa ve adduceti aminte de<br />
mine, de cate on o veti deschide-o ; asa der vedetI<br />
06 aceast6 plats e nepretuita pentru mine, si nu priimese<br />
a o schimba pe bent<br />
Daca D. Serurie nu priimesce a fi obligatul meg,<br />
ca until ce'i sunt necunoscut, apoi eel putin fratele<br />
Christofi va primi ba abouamentul facut pe numele<br />
Sernrie s6 fie trecut pe numele lui ; si atunci propunerea<br />
de plat6 cade, fiind supush tot la 4isele de<br />
mai sus.<br />
Dioa de 24 Februarie a fost frumosl si plina de<br />
speranta pentru viitorul democratiei:' sorele strelucea<br />
de frumusete si de caldur6.; duce focuri incelgia inimele<br />
celle pline de speranta in viitor. M'am gindit<br />
la voi, si am suspinat.<br />
(1) Originalul la D. Christofi.<br />
Adio ! (1)<br />
Stelazt Golesczt,
49<br />
No. 15.<br />
Stefan Golescu catre D, Christofi.<br />
lubite Christo fi,<br />
Mile... (nedescrifra,bile).-10 August 1856.<br />
ScrisOrea D-le din 19 Julie No. 6 am primit'o aid;<br />
0 am citit en multa placere cate imi' scrit. Nu m'am<br />
mirat nici cum de respunsul demn all amiculuf nostru<br />
Plesoianu catre Stirbei. Cine it cun6sce simte ca<br />
n'ar fi putut respunde altminterea la cowlick asa de<br />
umilitOre. Der unde nu me invoesc en D-ta este ca<br />
speri ea Turcii o sa considere acesta insulta facuta,<br />
for de Stirbei ea un punt de onoare pentru el", si ca<br />
o sa starniasca la intrarea Plesoianulni. Dea Domnul<br />
A' me insell; der stint incredintat cA, pe cat timp<br />
Austriacii vor fi in terra, Turcii nu vor putea face<br />
nimic ; si pe cat Franca si Englitera vor starui in grevita<br />
for politica, vrind a atrage in allianta for pe<br />
Austria, Austriacii vor occupa merea Principatele.<br />
link clic ea Napoleon este hotarit peste pucin sa alerge<br />
la nationalitall, find ca vede a Intr'alt chip nu o<br />
note la capataia. Dea Dumnedeu sa, fie asa, der ea<br />
la aceasta sunt ca Toma necredinciosul, pina sand<br />
n'oi vedea, nu voi crede; Cu tote ea sunt multe probabilitati<br />
care clan banuiala : precum formarea unei<br />
legiune italiane, ce Palmerston a declarat curat la<br />
camera comunelor ca se va forma.<br />
Imi: pare bine ea; Baligo, amicul nostru, se afla sanatos,<br />
si ca rana lul n'a fost primejdi6sa. StrInge'i<br />
mana fratesee din parte'mi.<br />
Cand me voi intone la Paris, IV voi trimite eoppiile<br />
despre (ce) este vorba. De o cam data parerea mea<br />
este ea protectoratal de 4 seu de 5 arir, nu poate
50<br />
adduce nisi un folos Principatelor ; c'aci adeveratil<br />
protectorl vor fi atunci eel mai de aprope, fidice, Russia<br />
si Austria, iar nu Fl anta si Englitera ; si asa<br />
singur aratati ce, ea se,' sce,pam de acest protectorat,<br />
este ca Prineipatele se," se declare un stat independent<br />
si neutru, ca Belgia sou Svitera ; asa numai vom<br />
putea esista si vom fi fericiti ; eecf In realitate ea nu<br />
va putea fi esercitata de cat de clone numai.<br />
IV multumescil de cello Palte nuvele ce 'ml daT. Imi<br />
pare bine ce. dorinta scumpului nostru re,posat Iscovescu<br />
s'a indeplinit. Epitaful care l'ati ales si Pat<br />
sapatii pe piatra, este eel mai nemerit, si 'ml pare<br />
bine 0, Bolintinenu este autorul. Nu putea fi altminteri<br />
; este -Lanai', poet, si cu initml, (1). DA'i din parte'mi<br />
s'arutarile mole fretevti, precum pi lul Nitu Magheru<br />
si Serurie.<br />
Dea Domnul se fie adeverat ceea ce 441 negutltatoril<br />
ce, 60,000 fraucesl or sa mearga, la Dunitre ;<br />
asa numai turtet-dulce vs fi silit se, sp trage, din<br />
tears.<br />
Te saint din anima, pi to doresai. (2)<br />
Stefan Golescu.<br />
No. 16,<br />
Stefan Golescu catre D. Christofi<br />
Mite Christofi,<br />
Strada Miromenil, 41.<br />
Paris. 1 Decembre '1855.<br />
(8)<br />
Cartea lei Eliad de care 'nil vorbeal °date; a epit<br />
(1). VezT la Note No. 1.<br />
(2). Originalul la D. Christofi.<br />
(3). Acest paragraf trates4. d'afacerT particulare.
51<br />
acum de sub tipar la Bruxelles ; aicea nu se Mil anca<br />
spre vincjaie ; am scristi la Bruxelless ca sa hot<br />
trimita<br />
cate-va esemplare, si indata vei primio. Acesta,<br />
carte tiparita sub numele lui Russo este si mat infamy<br />
de cat cea din -terra<br />
D. Eliade numal este acum omula exit din poporti,<br />
care prin munna sa a ajunsil sa'si creeze mijlOce de<br />
hrana ; ellu este bowl si feciora de boert.i, a earn):<br />
familie exists in orasul Ta'rgoviste de trey sute anni,<br />
si alte asemenea nerozii ; maltratesa forte pe Tell, pe<br />
care 11lu associaqa lui Ohica, qicAnd ca erati. intellesi<br />
amtindoi ca sa imparya mosiele boeresti, si alte secaturf<br />
de aceeasi sforta.<br />
Salutarile :nele la cef ce me dorescti.(1<br />
Te imbratise0 dulce.<br />
Stefan Golescu.<br />
No. 17<br />
Stefan Golescu care D.' Christofi.<br />
Iubite Christofi,<br />
ti<br />
Miromenil 41 Paris 8 August 1856.<br />
Multe scrisori alle toile ati remasa faro respunsti<br />
din parte'mi; din acesta, te rog, se nu tragi conclusie<br />
ea corespondenta to nu'mf e placuta, sea ca simtimentulii<br />
me0 de iubire a variatti CAW de putin. Nu,<br />
iubite; testimti casi mai 'nainte, si tot asemenea, te<br />
inbesa. Comissionele ce imi ai datti le voi indeplini;<br />
si voi avea placerea se l,i le aducti insu-mi: in terra.<br />
Nu e scrisore din terra care se nu ne faca se spe-<br />
(1). Acest paragrai tratesg despre afacerT particulare.<br />
(2). Originalul la D. Christofi.<br />
(1)
52<br />
rain ca peste pub in esilulu nostru va avea sfarsitili<br />
ca tote in lumea asta.<br />
Done Memoriuri ee am dat aide, unuli.i la ambassador'<br />
pentru chestia generals a principatelorti, si celti<br />
l'altti cum ar trebuii sa se intocmOscA adunarea extraordinarh,<br />
chemath a espune dorintele terrei, le am<br />
trimis Magheruluf de mult ; si Pain rugat sa ii le dea<br />
si D-file ca so le cunosci; nu sciil de a urmat ash :<br />
chef nici el in cea din uring scrisore, nici D-ta nu'mi<br />
pomeniti nimicit despre acelea. Cu postia de agi it<br />
mai trimit alte done : mini s'a dat lui Ali -Pala asupra<br />
unirii, si cellalta lx membiii cabineteloril Sardiniei,<br />
Franciei si Anglici. 4emenea ii scriil ca si<br />
acestea se ti le comunice.<br />
Avem mare interes se cunoscem ce coprinde memorial<br />
dat de Caning pentrn noua oganisal,ie a PrincipatelorA,<br />
despre care jurnalele au vorbitil ; cad aicea<br />
scim positiv en Caning se opune la unire. Am scristi.<br />
Magheru sa ne dea o seiinta despre aceasta; deril<br />
pe semne ca bola nu'i ati datit passk; chef despre aceasta,<br />
ehiar in scrisorea sa din nrmh nu ne scrie nimic.<br />
Desbateile au reprodusn o scrisdre a. lui Eliade<br />
contra unirii. Aflaram acum ca chiar Ministerul turcil,<br />
ca sa tech sa nu isbutesch unirea, propune ca nu se<br />
va opune la unire, ,deca se va intOrce tots Basarbia<br />
si Bucovina, Moldovei. Died tot asa vorbesce In-scrisdrea<br />
sa. Apo' pachtosulti de Ali-Pasa nu era mai<br />
bine, eandii 6.'nch pacea nu era hotarath, se propue acesta<br />
la congresul din Paris, de call sa umble acum<br />
cu gag*, cu propuneil prin ueputinth a fi primite<br />
ac)', se fach se creazh lumen bit ea (Turcia) ne va<br />
binele, si eh doresce sh'si. spele pacatult. dandu (fiindu<br />
ca a (let) din Moldavia parte Austriel si parte Rusiei ?<br />
Each la ce consecuin±O, ajungu to' cei orbiti de padmele<br />
for si de .0-4eit.<br />
Ce mai nip-, si ce mai faceti p'acolea ? De va fi a
53<br />
deverat ca Vode, Ghica doresce intrarea emigratilor,<br />
o se fit.i eel d'antttit a o cunosce, si cei d'utiiu a ve<br />
folosi.<br />
La vedere der, lubitilorti., in tereg, ; eget, on cum,<br />
spertim mult eä, dupe esirea paganilor din terra, care<br />
va fi Ong, la sarsitulil acestei lunT, dupe," cum ne incredinteza"<br />
aiel, i intrarea cornissariloru, vom fi liberT<br />
se crticamii pragul Patriei nostre. (1)<br />
Al vostru frate,<br />
Stefan Golescu.<br />
No. 18.<br />
Stefan Golescu catre Plesoianu.<br />
Iubite Nicule,<br />
BucurWT, 29 MaT 1858.<br />
Ti-am scris, stint aprdpe done septti.mttni prin Maghern<br />
riepotul ; si tot printrInsul 'V am trimis tin pachat<br />
cu procesele verbale, si memorandum cu anexele<br />
lat.<br />
A'si dori se" aflu de le-at priimit, si data ai gtisit<br />
occasie sa trimip .i amiculuT nostru Tell cate'ci -am<br />
trimis la adressa inf.<br />
Cum itT merge siliatatea ? i i ce at de gaud sa fact<br />
in vara aasta ?<br />
Eu mat remain aici In la s'avirsirea Conferintelor,<br />
ca se ved care lie va fi sorta. De se vor face alegeri<br />
voi mai remanea in capitalA, iar de nu, plea la GolescT<br />
ca se petrec tote vara 9i<br />
tote totnna ; s'apoi in urinti,<br />
vegand si facand, cum (lice .RoinAnul.<br />
(1) Originalul la D ChristnA,
61<br />
Elias R6gnault a mai dat la lumina o mica brosurii(1)<br />
sub ispiralja marelul tarlatan (2) T11 compara cu<br />
Oconnel al Irlandiei ; iar pe not ne (la prin tilrbacelg,<br />
se in;ellege ; finitul este prost de tot, fiind ce, presnpune<br />
ca Tnrcia o sa aibri intelliginta, d'a nu priimi<br />
avantagele ce 3 se pot face _de congresul de Paris, si<br />
d'a trata causa Principatelor d'a dreptul cu Principatele,<br />
lnand drept punt de plecare tratatele nostre si<br />
marginita sa suzeranitate.<br />
De cand s'aii deschis conferincele n'am priimit nici<br />
o scrisore de la eel* de la Paris.<br />
Mai 'ti adduc aminte pentru suma de haul' ce m'am<br />
angajat 0, respund la Moldova pentru acelle trei-geel<br />
numere din Buletinul ofloial ; 'mi e rusinet si n'am ce<br />
se fac; d'asi fi avut la 'ndemana suma aceasta, a'si fi<br />
trirnis'o de mulct ca sa nu ramaiii de ba,tae de jot. Sunt<br />
cate-va qille, am mai priimit o scrisdre de la espeditorn!,<br />
si se plange cu drept cuvint.<br />
Domnu Boicea, Imi pare reit sa o 4ic, dar in aces%<br />
imprejurare a mencat de on ce delicatq, c..tre mine,<br />
qi Mel poci fi recunoscator. (3)<br />
Al tell frate si amie;<br />
$1. Go'escu.<br />
No. 19.<br />
Corespondinta particulars a Pressa (4)<br />
BucurepT, 4 Martie 1855.<br />
A'sn fi vrut se incep corespondinIA mea cu noutA,I,T<br />
mai interesante si mai placute ;, ensa- este invederat<br />
(1) S6 fie ore Mysteres diplomatiques sur les bords du Danube?<br />
(2) Lectorul inteliginte Intellege la tine face allusiune reposatu<br />
§tefan Golescu,<br />
(3) Originalul la D. Christoft<br />
(4) Acest articol, scris In limba franceza, de D, C. A. Rosseti, §i<br />
destinat pentru, di irul frances La Freese, e preces de urmetbrele<br />
hail din partea redactiunil acestul jurnal:<br />
gScrisorea lin Rosseti nu se pike trece In jurnalul nostru : cAcl<br />
gar da nascere la 4 processe In difamatiune, Md. a mat mentions<br />
gpericolul supressiunil foeT, dupl cererea Austria)
ea provinciele dunarene nu vor avea nici o 41 de dpaus<br />
pima nu vor fi pe asplin scapate de legile si de<br />
omenii impusi de Rusia, eum si de armatele straine,<br />
afara de ale France.<br />
Sgomotul mortii impe'ratului Nicolae n'a produs aid"<br />
nici un efect : Romanil doresc si cer scaparea lo de<br />
sub jugul Rusiei; si invoca mertea tarismului, iar nu<br />
mertea TaruluT.<br />
pasa bietei turme, in veal nenorocita,<br />
,Se" scie de ce nAna va fi mgmelarita,<br />
cOn i. deca are mini seii multi apasatori<br />
Dice unul din poetii nostril (')<br />
D'aceea au si inceput bie;il Romani a perde speranta<br />
care 'i sustinusse pin'acum; ceea ce e mult cand<br />
e vorba de un popor ce a persistat srt spere si sa se<br />
conserve, in fillip de 18 secole, curat St neatins de<br />
on ce allianta, straina,<br />
Eta 2 ant 4ic el, de cand a inceput in fine acel<br />
resbel pe care '1 invocasseram, si in care singuri not<br />
am crezut cu sinceritate, si am sperat inteensul mai<br />
mult de o jumaate secol ; si in lee de usurare, el ne<br />
aduce o intreita suferin;a: de jaf si de apassare, de<br />
rusine si de sclavie ; caci in loc de a be da armele<br />
ce Russia ne-a luat spre a ltipta si not alatatea cu<br />
Franta, si a4<br />
proba ca suntem demni de .libertate itli<br />
Lie<br />
(Ce'i<br />
numele ce purtam, eta, ne 5 milione de Romani,<br />
care locuim Moldova si Vala.chia, tratat,i ca niste<br />
illo;l, ca niste vite de jug, capabili- numai a tirri furgdnele<br />
stapenilor d'acli sub cnulul Muscalului, sub iataganul<br />
Basibujucului si sub sable, Croatalui. Si cu<br />
tote acestea puterile occidentului cauta alliante ; Engledit<br />
recratecja soldaci in Elve.a si ajar in Grecia,<br />
si cle not nu intrebl himeni. Este der invederat<br />
6't<br />
au tote ca. not suntem la Poitile Orientului singura<br />
najune care a ridicat cu multe zecimi de ani inainte<br />
(1) Ilustrul nostru fabulist, D. Gr. Alessandrescu.<br />
ca,
(la 1821 ca si la 1848) drapelul contra Russiei, cu<br />
tOte ca, prin singura snflare a at matelor france, Rusit<br />
au parasit teritoriul nostru, not suntem tot sub dominatitinea<br />
moscovita.<br />
,lirtr'adever, cc se vede ore schirubat in situaciunea<br />
ndstra ? Nu suntem not Ore tot acelas popol desarmat<br />
care prin urmare nu se pOtc apara, dupa cam o voesce<br />
Russia ? Nu suntem not Ore Inca sub grentatea<br />
acelorasi legi inpuse de baionetele Rusesq. Si nu spa<br />
dre acel east' creaturt ale Russiei, de la eel d'anteiu ping.<br />
la eel din tirma, care ne guverneaza, ne impildda si<br />
ne degradega, pe cand dmenit partidulut national, ine-<br />
mist<br />
os<br />
declara',I at Russiei, gem in exit ?,<br />
Nu se mai pdte Diluent Indoi ca Russia guverna<br />
si comanda in aceste terra, si ea tot ce se petrece aict<br />
se face cu stop ca mai malt se o regreteze Romani',<br />
de cat se Ina** intrarea Itioldo-Valahiet A! (Mee.<br />
Franca ar sci ! dic.Romanii, oftand. Web' Franca ne-ar<br />
cundsce ; Deed, ostirea lui Napoleon ar pntea sta numai<br />
cate-va (Jae in mijlocul nostru ! Atunci am fi radicatt<br />
si not la starea de om ; cast atunci ()stash francest ar<br />
vedea ce suntem, ce voirn si cc- putem fi ; et s'ar recu-<br />
nOsce in not, dupa, cum not ne-am reennOsce intensit ;<br />
am merge irupreuna contra inemiculuT, si Romania ar<br />
renasce in gloria sa."<br />
Iata ce se (lice pe Ia noT, si la care nu s'ar patea<br />
nirnic (lice contra : in tote dilele faptele vin se sustie<br />
Tlangerile si tetnerilo Romanilor. Spre a fi Smut voi<br />
vorbi numat de celle mai recente.<br />
Unul din essilap, de la 48, fiind ca a fost in area<br />
epoca, until din eel d'6nteiu care a ridicat stindardul<br />
contra Rusiet, colonel Plesoianu. dupa' o grea si costisitdre<br />
calatorie, a sosit in fine in Jocul sea natal,<br />
Ia Craiova, en un pasport tun, liberat de Ministrul<br />
affacerilor straine al Trude'', si visat Ia Constantinopole<br />
de agentul Princului StirbeT, de Domnu Aris
0<br />
trachi de gloridstt niemorie,i de ,ambassada Anstriel la<br />
Constantinopole, si de la politia din Viena, si in fine<br />
de eficerul de la granita romanesca.<br />
Dupa treT dile de la sossirea sa, prefectul districtului<br />
Do ljia, domnu Filisenu, recunoscut pentru devo_<br />
tamentul sea catre Rusia, si care in minutal de fats<br />
face o propaganda activa si de fats in favOrea Muscalilor,<br />
a fa'cut cunoscut colonelulur Plesoianu ca are<br />
ordin al<br />
sate din terra. Para escorts; si ordinul fu<br />
indata essecutat apol alte online se deters d'a nu<br />
no mai lasa se intre in 'era flier un expatriat, on<br />
fel de pasaporte ar avea. (sic)<br />
Asseminea acte n'au nici decum nevoie a fi comentate,<br />
mai alles de publicul trances.<br />
Voi adaoga la cello qisse ca printul .tirbei are frica<br />
chiar de- femeile si copil proScrisilor, si char de toti<br />
copiil for eel mid de 2 si de 3 anT; ast-fel, sunt eate-va<br />
(line, el a refusat intrarea in terra a uneT mama<br />
qi 3 copii aT el, earl, dupa cum intelege fie care nu sunt<br />
essilatl en firman; pacatul insa fiind originar, nu se<br />
pote cine-va plg,nge pentru acesta.<br />
Spre a sfirsi cu proscriptiunile, ve voi spune inea<br />
c. D-nu Constantin Cantacuzin, ca caimacam al Rusilor<br />
si viitor candidat al PrincipatuluT Valahiel (vezl<br />
brosura D-lui Ga'nescu) ca sa Lea placerea printului<br />
Stirbei si a Russiel a adresat guvernulni austriac o<br />
petitiune subscrisa de 60 boem mnscalitl, si care car<br />
sa nu se lase se intre in terra inemicil Russiei, adica<br />
essilatil de la 48. Se dice ca guvernu austriac ar fi<br />
irimis petitiunea la Porte; dar de ce ore ? ce Foote<br />
face Porta ? Na s'a nesocotit Ore voea acordata de.<br />
Porta', dolonelului Plesoianu d'a reintra in patria sa<br />
..ce<br />
Ve puteti inchipui impresiunea ce assemenea acte<br />
produce asupra locuitorilor acestor terri ; ast-fel in<br />
desert ni se dice. (0 generalii austriaci o spun pe fata,<br />
pentru eine vrea se incelega) ca Moldavia si Valachia
t8<br />
ba Inca si Basarabia, vor fi unite, si ca vor forma un<br />
stat indepedent ; Romanii nu cred nimic din tate acestea.<br />
Rush', tic el, ne-au promis si noa ca Polonesilor<br />
multe lucruri.! Si pine, cand iTom fi guvernati d'ace-<br />
160 lest si aceiasi omens, si pink and vom fi oplitt<br />
lua o parte active la acest resbel not nu Qom crede<br />
de cat in tradare.<br />
Luptele despre care all vorbitil jurnalele francese<br />
dintre Romani: si Croats, continue, ; de si Muntenit<br />
singuri au platitn pentru acesti din urme, 40,000<br />
fr. numal pentru asternuturl, fare a intra fn socotele,<br />
locuinta, hrana, etc. Generalii anstriact in desertO pro -<br />
mite ca pe viitorti discipline, va domni in armata; nu<br />
potil face nimicii ; s'a vezutil si se vede pe tote. gins<br />
si in Valahia si in Moldavia, chiar, oficerii austriaei<br />
maltratati, une-ori macelaritt de catre Croati. 0 scrisore<br />
de la Iasi ce o posedam spune ca se numera<br />
pin'acum 50 de Moldavi assasinaci; ca, in 4ilele din<br />
units', 13 husari an violate o femee de 80 anY, care<br />
negresit a trebuit se, more., ; si a dace un oficerti a<br />
ustriac are nenorocirea se intervie ca se pule la ordine<br />
pe soldatit CroaV, acestia 'scot sabia, si gare tt<br />
rautorite ! La sfarsitul lunei trecate gendarmit Moldoveni<br />
an reusit se scape viata muff oficeril austriacti.<br />
In aceeast sexisnre, a aria veracitate o pad garanta,<br />
se (lice duct ce, printul Ghica este tot atata<br />
de detestoth ca si predecessorui see Sturcla, si ena<br />
ceva mat multil; aci acesta fury cellil mint' elle<br />
singurti, pe and printul Glace jufuesce terra prin<br />
firmane, violandii ast-fel dreptul de autonomie. Printr'unti<br />
firmaniil a obtinutil lista civil& pentru tot timpul<br />
cate s'a amusatil la Viena. pe audit terra platea<br />
pe generalii Butbergi si Osten-Sacken ; printr'un alto<br />
fil:Ilene a obtinut pentru 2 ant mai multi dreptul de<br />
mportatinne ce i se aeordase pentru 7 ant. Pe lange<br />
6<br />
at
59<br />
ac4sta a eedatil va"mile terrei dieptil 200,000 gal. pe<br />
an, pe candu eras amatori cave °keret indoitii achtd<br />
sum6.. Putea ellt ensa face alt-fel ? caci intrepringa"torul<br />
este ensusi collegul set tirbei, prin mi,jlocirea<br />
ginere-sell Plaiano, si Uri ore care Ciocan, Bulgaro-<br />
Rust.<br />
Pe littga." aceste jafuri in mare, sunlit multe altele<br />
mai midi, precum a si acela ca a plAtitt lefa lui Vogoride,<br />
representantul set la Constantinopol, pentru<br />
totil timpulii catii a representatii acolo pe generalulti<br />
Osten- Sacken, da'nda-i pe d'assupra (ca faioru popei)<br />
si o gratificatie de 2000 g J. pent] u credinta sa atre<br />
Rusia, pe timpu trecutt si viitort.<br />
Me opreseil aci ca se nu. deviti polilogt ; si termini<br />
rugandu-ve, D-le Redactor, se aduceti aminte lectorilora<br />
vostrii, ca nenorocitii Romani nu spera de catil<br />
in Francia ; ca%ci numai pe densa o invocg si o iubeset<br />
ca pe ensasi patria lent')<br />
No. 20.<br />
Eliade catre D. Costache Racota<br />
Anzaticl meit Costache<br />
La Paris.<br />
Constantinopole 7/i9 Maid 1F56.<br />
4<br />
Imi scrii de brosura D-lui Rousso ca." :<br />
«Gralie unei parti a acestei brosuri, de si o parte<br />
ar ft putut lipsi, etc.)<br />
Asa scrit..si Oct\ to',i ; differins.a insa este acesta :<br />
1) Originalul file possede D. Christofi.<br />
2) Punturile arate pasagie ce nu interese istoria.
60<br />
ea fle pare o afla buns pretutindeni, afarg nunaal fteolo<br />
unde este in defavorea sa si a allor se-1.<br />
Ion Ghica dice ca e de minune, de nu 'i ar fi descoperit<br />
cabalele.1)<br />
Tell assemenea o inalta pins unde .nu s'a suit ea,<br />
si dice ca e adevdrula santa unde vorbesce de Ghica,<br />
de Golesei, Magheru si eeilalti; numai uncle se attinge<br />
cle dinstal, dice ca, intinancei furnic'.2)<br />
Magherul iar dice eg, ce e drept nu e pacatil; eg,<br />
nimica nu e mai sublime (0<br />
si mai frumosil de cata<br />
uncle arata ce vrea se fax& Tell, unde descopere pe<br />
Ion Ghica, uncle se atinge de G-olesci, Eliades) ; insg,<br />
tine comptula, si are so'si resbune uncle se atinge de<br />
Escelientia Generalliei Salle, si de memorandumele<br />
ce a facut si a dat.4)<br />
Golescii aplaucla unde se cla portretul lui IOn Ghica,<br />
uncle se arata Tell, Magheru, Eliade si top` cei lalt15);<br />
insa mojiculta de Rousso cats sg,'si aduca aminte ca<br />
Golescii suntil boeris) si sa, nu se attinga de boeria<br />
de vrea sa faca din clacasi,sea jumatate de proprietari,--nisce<br />
chiriasi proletars.<br />
D-ta iar afli bung, o parte, si dici eg, putea lipsi<br />
alts, parte. Nu cred sa, ini
01<br />
sg, fie judicata astfel : spune pretutiudeni adeverul ?<br />
Sea adaogg fapte ce nu s'ail intamplatit?') Daca faptele<br />
sunt, dace., adeverul e spusa, adeverul numal<br />
m intne.<br />
De vei vedea pe D. Bolliac, spline)" eh' sunt simt,itord<br />
la_ eatey arata despre mine. D-lui Pei dice ca, me<br />
stima, der nu in'a matt, nici nu me amil en din<br />
contra, Pam aroatil de candy era copilla, si l'ame. totdeuna<br />
; a fost si este unula din feblele melle; der<br />
nu'l, stima. D'asi putea sai Insnflu ,amorula meu, si<br />
d'ar putea D -Iui skint insufle stima sa nu ne-am fi<br />
desphrtit nici °data, nici .D-lui nu m'ar fi abandonat,<br />
Wand. causa comane. cu neconsecnencii ; nici en n'asi<br />
fi aunt adesea durerea de a dice: si tu, Brute ?"<br />
lnsti suntil umane tote acestea ! Si n'am a me plinge.<br />
Ce sunt ea, si ce am flicut si ce am sufferit eft, pe<br />
lange, ate a fa.cut vi a sufferit Christi? .) Discipo-<br />
lulu<br />
seti de predileclie, piatra pe care yoia a Intemeia<br />
edificiultri sea, era Petru; si en tote acestea Petra de<br />
trei on l'a renegat. Nici ea nu sunt Christ, nici D. Bo-<br />
Iliac nu e Petrus) ; si audit vom fi mai batrini, de<br />
vom trai, sunt sigur ca si Blot va not amor lange,<br />
stimti.4) si ea stied, rdriga," amora.<br />
1) Ve41 epistola luT Popa apcg, No_ 6, din acesa brosurA.<br />
2) Lips& de modestie. Christ era modelul abnegariT, OM hungtAtii,<br />
alltl iertArii, and tuturor virtutilor sublime.<br />
3) Cu ce scopes atuncl acest& Comparatiune ?<br />
(4) Val VirbIceala ce'T CC<br />
Boliac In ,Ro.n5riulb No. 144 pe 1859.
62<br />
No. 21.<br />
Eliade atm D. C. Racal<br />
A matul men Costache,<br />
La Paris.<br />
Constantinopole. 1856 lulie 2.<br />
Am ricevut serisorea D-le din 14 Iunie. Am -veclut<br />
cafe serif despre intrigile ca se facti in terra, esplicAnd<br />
cum le vine sederea mea alai in Constantinopole, Pied,<br />
ce vor voil, ca gura rdilor numai pilmentul o astupI<br />
Eii seas in Constantinopole pentru ca, nu pot sedea<br />
aifirea ; se(1ii in contra voineei mele, si mai Vfixtosit a<br />
stinatatii. De voi mai rgmanea si in iarna viitere, nu<br />
mai pot esi in primii-varA, atat mi s'a slnbit peptul<br />
din causa climei ce nu 'mi e favot'abilg. S6, voiu s'a<br />
essit, nu me A.ssq. (i); ar cgta sa -rue; sä amblu ca<br />
unit vagabondtt en pasportil streinti, si cersindfi painea;<br />
der diva si esplica cum le vine sederea mea aci ; ce<br />
potti Wulf<br />
facg, mai res de cats starea nude na6 aflu ?<br />
Despartit de conii, copii in sargcie, si Meg educatia<br />
si consiliurile ce ar fi putnt a le da fatal lor ; starea<br />
'ml rcinatA; o natie seri un popnle ingrate, dispusti<br />
mime a calomnia (2) ; invelat a 'mi mann painea cu<br />
sriderea mea Fara a fi dator nirnenui(?), si ajunsil a<br />
tiqi din misericordia turcescA (3) ea unit prisonier u-<br />
(1) La finele anult-' 1956 Eliad putea infra In t6rra cu eel laltl<br />
capT aT EmigratieT; de ce a stat in Constantinopole pInd la 1858?<br />
Din causa pote a ctainuluT) turcescd, cum afirma, uniT emigratl.<br />
(2) Nu e drept ca pentru cats -va individI a se trata un populti<br />
Intregd de ingrat si calomniatord.<br />
(3) Ar fi evitat acestd pretinsi umilire, dem intra In tend, §i<br />
dad. lupt (fArd uniforma turcscd) ca adeverat apostol ally nappnalitaliT<br />
romane,
63<br />
militil; mai jos de catty atatti, amatulti met' Costae lie,<br />
materialmente, este numai unt metru Mai jos, eat va<br />
fi de profund mormantnlii ce mi'lit vent sapa, si care<br />
am dis amicilor sa'mi fact din tole in Asia ; si in<br />
tera mea cu blestemt last nici Osele sa nu mi le\ aduct,<br />
Waft uncle sa me" dea mai jos de catt acolo ;<br />
iar moralmente, prin acea ce,'dere me voift scula ;<br />
si 'mi volt lua loculd ce singurii mi l'am preparat,<br />
locul ce dreptatea va cata sa mi'l dea.<br />
catu pentru Toni, eel sari dice et se aratt, °still<br />
la binele ttrrei noastre, amici en adeverat nu sunt ;<br />
pentru ca n'au de ce fi mai amid rout. de cat for<br />
insusi; cad singuri isi sopa grOpa ; cu tote acestea,<br />
ei tot nu sent ao.. de ostili, precum ne suntemt noT<br />
insine; si pe tom diva ne facem singurl rtult en ides<br />
nepossibile, ce nu ajuta de cat la jocu1i Diplornatiei<br />
si a inimicilor nostril mortali,<br />
Vei vedea oath scria in celle trei scrisori ce to am<br />
rugat a pastra spre a se tiptri.<br />
Did ea do voitt lass Constantinopole, -si volt veni<br />
in Paris seu inLondra, fiii mei (si intelegi pe frail D-tale<br />
cu D-ta imprenna) vor ingriji de ce volt avea trebuinca.<br />
Sunt forte simtitort ]a acestil sentimeatil ;<br />
ensa pentru ce sa, le del' aceasta sarcing, fart nici<br />
until &lost nici pentru el, nici pentru mine, nici pentru<br />
terra? Asta-zi nn e nimic de facut nicairi, de cat<br />
in terra, tine e prudent si en putere s'acolo. Dina invierii<br />
populilor nu voit trail sa o velt ; si de asi intrevedeo,<br />
/fast mai sedea nici unit minut in Constantinopole,<br />
ci as veni acolo undo ar fi asenitati omen]:<br />
ca mine, si asi cere dreptate. (9.<br />
(1) Ffind ca<br />
acea Ili de Inviere nici nu se spera la 1856, credal<br />
cii ar fi fost mai patriaic din partea lul Eliade a veni In terrX<br />
sa lumineze pe Romani despre adev6ratele for interese, chiar de<br />
n'ar fi volt a se supune dorinceI generale, ma,nifystatA la 7 si 9<br />
Oct. 1857; lucrand fug cum a lucrat, s'a espus la mustritrI juste<br />
Phiar din partea cons'angenilor set,
64<br />
De s'a criticat cartea D -luT Rousso din puntul ce<br />
mi'l ara',i, apoi partea aceea e cea mai tare si mai<br />
nevulnerabila. D. Rousso n'a vrut sa arate geuealogia<br />
nimenui, ca toti ce far la hiografii si la genealogil<br />
: ci r6spunde D-lui Regnault ce dice ca satenii<br />
servii si proletarii ail facut misca de la 48 (1).<br />
llilinciuria nu e nici o data bang, si mai vartos cand<br />
e ticluita cu atata arta, sa, faca, atata rea unei ,terra<br />
intregi. (2) a &aril destinatie asta-zi, si pe cand stria<br />
D. Regnault, era in mainile capetelor coronate. De ar<br />
fi fost o democratie generals in Europa, tot ar fi fost<br />
mineiuna s6 fi cis un scriitor, cl, aclavil si proletarii hia<br />
fault miscarea ; ar fi fost o fanfaronada dupa mods<br />
democratica ; si adeverul a fo3til ca la not s'aiz sculatil<br />
din eel ce an avut spre a da cellor ce n'auavut<br />
iar nu s'au sculat despoetii sa despOie pe imbracati. D,<br />
Rousso nu va sa arate genealogia nimenui (3) ci s6 spuie<br />
(1). Cand s'ar fi nalrginit aci ar fi Testa bine, der aceasta a fest<br />
pretestul d'a scrie cate au scris in acea epocd. Apol ere nu c}ice<br />
tot Eliade In Memoriile de la 1.851 si in Epistolele publicate, ca sa.tenil<br />
au fost pdrghia Revolqiund ; Apol eu ce stop plecarea la Islaz<br />
a cellor trel eapl aT miscdril ? Ca prin ridicarea Wenner s'd<br />
inlesneascd rescularea cellor din Capitall.<br />
,2) Ce red putoa sa facd acestd idee, chiar find erronatd. ? Se-<br />
tenul nu era Ore servd dupd Regulamentd ? Alt -felt, ce Insemnesd.<br />
art. 13 din Proclamatiunea de la 48, adicd emanciparea teranulul<br />
de clack si improi rietdrirea sa prin despagubire ? Fiind-ca vechea<br />
claoa seu .rajutorul grads*, devenise o muncd silnicd In folosul<br />
apdskteruluT sett.<br />
La no!, ca pretutindeni cel luminay si cu ini1uinta ad luat initiativa<br />
; si celialll, fi e orasenT fie sdtenT, catl simtead ecutitul la<br />
osd», au respunsd la appeluld capilor, sprijinind cu bratele for miscarea<br />
regeneratorie. Eats adeverul; iar nu cam se silesce a'l des-.<br />
natura autorul (mete in cestiune, orbit de passiune, cum (lice cu<br />
drept cuvintd §teficn Golescu.<br />
:3). Toemal a cesta face; in privinta luI Eliade, vecy pag. 183-197<br />
op. cit ; in privinta Magh.rulu;<br />
pag. 9-12 ; In privinta Golescilgr<br />
si Tell, pag 202-204.
65<br />
D. Regnault ca, n'a lama bine sane pledese causa asa de<br />
re'u.Veti vedpa mai tirziu cat rgu ne-a Mout acea carte<br />
plina de erori sistematice, si pentru care uni din Romani<br />
s'au si dus a'i multumi(1) si aceasta 'to o qicti numal pe,<br />
sema D-tale ; cad nu voiti s!. mai am mai malt! peomul<br />
acesta pe cap!. Nu sciii cum a intrat in capul,<br />
unor juni &A pot Weil facrt bine lorti si terra, insirand<br />
la neadevernri ; nu sciii cum veni la mai multi sh; se<br />
is dupe mode gouitorilor aristocratiei Europei, spre a<br />
goni Si ei in terra Ion! boeri: pare'ca ar fi aristocratie.<br />
La nol boeria nu e o cast!, ci o institatie,<br />
care en tote abusurile ce a sufferit din causa favorei<br />
s'a nepotismnlui, ins! nu e membru anti unei familii<br />
istorice, nu e impiegat allii Statalui, nu e officer!. in<br />
militie, nu e negutator mai distills, nu e saten ce<br />
lasand sapa si aratu, si inv'eland cartes si imbratisand<br />
carriers politic!, care sa." nu fi devenit boerti,<br />
de n'a avutil vre un vicin. Num'er6 toti boerrii din<br />
terra. si vet vedea, afar!, de o mica minoritate ce s'a<br />
boerit prin favore si nepotisme, ca toti sunt din clasele<br />
ce aretaifi. Apoi ce e natia care nu recompens6<br />
acesttii fella de emeniQ Boeria e o recompens6 a serviciului,<br />
a taleptului °nest!, a sciintei virtuase ; iar<br />
de s'ati comis abusuri, asupra a cellor abusuri, a strigat<br />
natia la 48 ; si miscarea s'a facet spre a regenera<br />
institutia boeriei, ce a fostil deschis5, la tote clasele,<br />
si atatti de liberal!, iar nu spre a o aboli. Boer! nu<br />
va se clic!, nici aristocrat, nici nobil ci un fonctionar!<br />
cu rangulii ce flit<br />
da." servitiulti iar nu nascerea. Tot<br />
Romanul se nasce boeribil!, dap! legile si datinele<br />
ce am avut pans acum ; si dee! devine apoi 'hoer!,<br />
(1) Era o 'datorie de delicateta, si de recunostinta, catre un scriitor<br />
eminent, primul care, in preclioa resbeluluT CrimeiT, facea cunoscut<br />
Europe! officiale si democratice origina mistra, drepturile<br />
nostre, trecutul nostru, aspiratiunile nostre rolul ce putea juca Romania<br />
la portile Occidentulu!, ca<br />
dentale,<br />
sentinela a civilisatiunif occi"
66<br />
tot Romanul so face nobilii boeribilii, iar nu boer,<br />
fie insu-si fiul Banului seii allii Domnitorului, ce e dator<br />
a trece si ellu, on cat c1e repede, rose a trece gradele<br />
iarargiei patriei.<br />
Ca 'ti a fost tata si fratii si mosii boeri, n'o poti<br />
nega, fare, a spune un neadever ; iar ce ai vrut, am<br />
vrut, si au unit tog at mi§ettrif a se leptda de boierie,<br />
si a intra in legea comung, ce avea de stop a impedica<br />
abusurile comise in num ele acestei institutii, alts,<br />
vorbe. Cine va voi, isi pote face un merit de acesta ;<br />
iar sa'si face, un merit spuind o minciuna, si dicend<br />
n'am fost ceea ce'am fost, minciune, e; si minciuna nu<br />
e un adever ; §i ce izu este adeverit, nu e ilia moral, Thief<br />
onest ; si pin urmare, nici, democratic sea liberal; cad<br />
democrafia si<br />
libertatea verd, mai 'nainte de tote, cele<br />
nzoralitate; tine e sclavul inincittna, fanfaronada, nu e cetitian<br />
fiber.<br />
Si chiar de ar fi boeria un reu, un pent, datoria<br />
omulza ()nest este a confessa adevarul, dicand am lost<br />
racdtos, der nu voi sd nua fir; am fast boer, der nu<br />
voi se may fiti.<br />
Toti apostolic au fost judani, si Pavel (fu) si Fariseri<br />
; si devenind crestin, n'au cis lumii ca n'au fost<br />
judani. Perintii Lai Santa Vasile an fost idolatrii, si<br />
n'au ascuns'o nici ()date; si acesta nu va se, dica ca<br />
face tine -va genealogia, ci spune adevarul, cand altul<br />
va sa Baca reu inaintea despotilor unei natii intregi,<br />
qicand ce, a fost condus de desculti si de plebeeni.<br />
Antaiti si ,antei uncle an fost plebeeni in terra nOstra,<br />
in care tot flint patriei se nasce boeribil ? Si unde<br />
scia Romaaii in general ce va sa dices plebeeni? (1)<br />
Brosura D-lor Golesci am citit'o mai malt de<br />
jumetate (2) De Fite a se supgra D.D. Magheru, Tell<br />
(1) Toate acestea, ca sa justifice genealogia de boerie a luT Eliade,<br />
de la pag. 183-197 din citata opera.<br />
(2) Intellege ore opera D. Al. G. Golescu, De rabotition de scirvage,
61<br />
si al lor, cum am audit ca, o si critica (1), nu sciu ;<br />
eu inse pine undo am citito, vaq ca, le face onnOre ;<br />
e plina de adeveruri. A treea parte ruse din acesta<br />
brosura e mai o traductie, dupe. o traductie a lui reposatu<br />
Balcescu, data in Magazinal istoric in anal<br />
47 set' 46 (2) Acea parte este a notelor ce cljci ca<br />
au dat Goleseii. Bine era sa, fi spus el pe adevaiatul<br />
autor, ce a ostenit pria arhive pina se. mita la lnmina<br />
istoria clacasilor, si D-lor au aflat'o gate. Plagiatul<br />
numal nu'rni a place ; insa cartea in genere<br />
va, face bine cansef.<br />
Unit' din Romanil d'aci, ca si din Paris, die ea e<br />
carte biseric esca ; Moldovenii rose, dupti corn sciu<br />
d'acolo, o califica de socialists, de comunista; si die<br />
ca vre-o 3000 de insi, de friea acestei carp, s'au lepadat<br />
de ideea mark', ce dib ca vine de la comunistii<br />
de la 48 ; si pre a demostra acesta, scot inainte cartea<br />
G-olescilor. Namai pots cine -va intra in voea lumil.<br />
De n'a placut eartea, jr nilor en ideile esterne si<br />
cellor ruginiti din Moldoveni, ce se pun in alta estremitate,<br />
e singura proba de moderat,ia earth si de adeverurile<br />
ei, ce fireste nu pot fi gustate nisi d'o estretnitate<br />
nici de alta.<br />
D-lut<br />
Bolliac ii multumese de brosura ce'nii. a trimes.<br />
Este scrisa cu zeln, ins& zelul ill face ad esea a e§i din<br />
adearurile istorice (2). In ceea ce se attinge de Ungar'',<br />
me adress la principiile ce professa D. Boliac, si en<br />
acelle principe ii recomand d'a citi cartea DAM Gerando,<br />
intitulata de l'espirit puPie en Hongroi. Autorul<br />
(I) Baca Eliade o lauds, Tell si Magheru nu o puteu critica, fimdca<br />
nu se attinge nimic de dinsiT, Presupunere gratuita.<br />
(2) Cred ca se Insalla Eliade, pentru convingerea lectorului, citesc'a.<br />
opera In cestiune, de va fi aceea, cum si articoliT B'alcesculuT din<br />
Maglst. Tot ce credem nol e ca autorul a, putut consulta opera<br />
Question econonziquo, attribuita ha N. Balcescu.<br />
(3) Ca si passiunea.
68<br />
nu e Ungur, ca s'a fie tacsat de pari,ialitate ; si cartea<br />
era scrisg, inainte de 48.<br />
Cine (lice ca doresce sa me' vad'a bine cu D. D. Tell<br />
si Magheru, nu voiesce real nimenuf ; Ins na se cuvine<br />
a se adresa la mine, ci la acesti duos. Eu le-am<br />
voit binele, si ei au facet cans& comun6, en eel ce '1<br />
au batjocorit, umilit in tot d'auna (1) Eu le-ant ardieat<br />
numete, fileandu'l europa (2) ; si ei s'au sfortat<br />
a deschide pia, la calomnia in contra mea (3). De vor-<br />
besce D. E. Regnault si altii de densii, nu face de<br />
cat a me copia (4). Celle ce am scris in favOrea for s'aa<br />
scris cu sentiment (5); -.n'au costat timp, repaos, sä-<br />
Mate (') siepainea esilului de la gura (7).<br />
De yeti pune sub tipar serisorile ce -v'am trimes,<br />
sate passagiul uncle (lice ca Ali-Pasa porta pe fiiul<br />
lei Stirbei pe la icone".<br />
La paginile 17, sen 18 see 19, se (lice :<br />
Nu, clic altii, ntt vrem sa, ne unim, etc."<br />
(1) Dac& face allusiune la unirea cu emigrati, adunatl la Sumla,<br />
ca sä treca in test, cu voea Portil spre a forma legiunea romans,<br />
assemenea unire face on6re cellor duol capl al nuscarii.<br />
(2) Orl tine ar fi descris miscarea de la 48, era dator a spun e<br />
partea important cc au luat la acest& m*are cel duol barbatl ; dupg<br />
mine, rindurile subliniate dovedesc cel putin lips& de modestie.<br />
(2) In ce chip ? De ce nu s6 esplic& ?<br />
(4) Se in tellege, 'find a numal Eliad pin& atuncl descrisesse<br />
miscarea de la 48.<br />
(6) Intellege ore din amicitte ? Istoricul nu trebue s& ailiX in vedere<br />
de cat acte, de cat adeve'rul.<br />
(6) 'Si a Aleut datoria, ca istoric ; si Mr& murc& nintic nu se<br />
p6te produce ; atata numai c& celle ce privesc pe DD. Tell §i Magheru<br />
nu se pot urca de cat in cate-va pagme.<br />
(7) Celle trel opere alle Jul Eliad tProscrisul, Protectoratul ,ci Memoriele)<br />
s'au tipArit cu banil cellor de la Brussa.Vec,1 actul No.<br />
15 propra If si mar multe epistole alle lul Eliad din ace4ta brq<br />
wra,
69<br />
Acolo, in capatul paragrafulul, se vorbesce de duo<br />
feluri de omenT, de eel cu unirea machiavelica si pergeldre,<br />
si de eel ce au dat memoriuri prig. Paris ;<br />
unde se dice de eel din urma, mai indulceste frassa;<br />
cad' asa o cere si adev'ern1 nu numai cuviinta. -Di de<br />
acestia seu adaoga vorbele urmetdre:<br />
Cu tin stop pe atat de respeetabil pe eat e de national<br />
; rose estrernitalile se ating tot d'auna intenn<br />
punt Ore care :"(1)<br />
A revedere ! (2)<br />
No. 22.<br />
Eliade eatre D. C. Racota<br />
Amatul meti osfache,<br />
Constantinopole, 1856 Whit 18.<br />
Ricevuiti scrisorea D-tole din 6 mulia din preunii, si<br />
cu Revue de Purls ce tal<br />
al trimis.<br />
N'am citit tOta diatriba lei Batailarcl, pe care 'I<br />
prepui si de colaborator al lei Colson la confidentile<br />
asupra Turciei. Tot ce ve"dui ansa, pe undo 'mi al insemnata<br />
en creyonul, vegit o ura platita sett cnmparata,<br />
unii felii de Bravo ce se inearca a ucide la 6meni<br />
pe unit pre;ti fixate. Nimica mai deloyal de catti<br />
unde'mT pune in spinare memoriul D-lui Gradistenu<br />
si a patru juu Romani. Eu stim parerile tutnrora, si<br />
1 NoT credem a clad, Eliad ar trai adl s'ar tai pentru multe<br />
cate a scris cu preventiuue, cum dice Regnault in opera sa, capit.<br />
111; mai alles In privinta Memoriilor sale intime, reproduse do D.<br />
Rousso In Snplimentui la operp. luT Regnault, ar sterge singur pagine<br />
intregi. A avut dreptate Negulici ce critica, in epistola No. 5,<br />
acte de natura acesta.<br />
(2) Otiginalete epistolelor luT Eliad cure D. C. Racotk, le pos'ed4<br />
P. Bacot,.<br />
1.<br />
Zliade.
fb<br />
mai vArtosii cand ail un scopii onorabil, national ; si<br />
prin urmare nu patem se nu stimedil fapta D-lui Gradistenu<br />
si acelor patru jnni, -cum si a altora de feluta<br />
acesta : ensa a 'ml attribui cine-va mie acelle<br />
serisse, este o infamie ; pentru ca deca sunt bune, eu<br />
n'am Montt" apalt ca totti ce e bung. set MI InaZ ia,511<br />
de cat numca din captiOna mea si din atelicrul meti.1)<br />
La tolj Omenii le-ail data D-clew minte si inima, si<br />
fie-care pricepe ce e bruin si unde '111 dore cisma.<br />
Atribuindu-'mi mie acelle memorinrl, este o insulta<br />
in general ce"tre natie si in parte catre autoril for ;<br />
si o incloita insults pentru mine, ca adica 'ml asi impure<br />
ideile melte unorti seidi fanatici.2) En nu voiii<br />
nici copii mer proprii se fie fanatic-1 de mine, necum<br />
stroinii. Deca ensa, me intalnescil cu dmenii in adevea<br />
si'n aceleasi dorinte, pentru binele comunii, nici<br />
etc nu stitntil. sclavuth. lora, niei .e' al ideilora melle,<br />
ci fie -ca e e cunoseetorula adeverului. A dice un miliard<br />
de omen' ea 2 si en 2 face 4, nu stint seidi<br />
fanatic' al professorului lord de aritineti, ci urmato'<br />
ai Ratiel ce le-ail data D-deit spre a recundsce sea<br />
a reproba acesta adevera.3) Ea n'am nici o parte,<br />
nici un merit la acelle memoriuri ce mi le atribue<br />
acesta omit capabilt'i de tote; si e la autoril aceIorti<br />
memoriuri de a'1" cere cuventit<br />
Puteti a ve adressa en o serisoria scnrta. entre<br />
Redactorul Revista, pi all<br />
arata ca minte in tote, si<br />
falsifieg istoria prefutindeni; precum minte cand vorbesce<br />
cle aceste memoriuri ce mi 1e atribue.<br />
Unde me injure', ca in earcinunile unde a traita si<br />
s'a crescatti, n'am ce al dicti; eacT tots, passerea tips<br />
cu vocea sa, si totit omul vorbesce en limbti sa.<br />
1). Mare presumpOune I<br />
2). Ap. credit unit<br />
ttestl epistolele lor,<br />
emigrati despre operile In cestiune, cum a<br />
"). Sofisni de adirocatti (Ad comparatia nu e esactl.
vi<br />
llu asa a invetat, asa vorbesce si scrie. E rusine<br />
Ansa de Omenii ce se Oct crescutti Line, de pl...leseti<br />
In ast-felt de Umeni, spre a face adica mie reu, .s; nu<br />
veclit ca lorti isi fact multi candu '1 pune cl'alaturea<br />
en cavaleril de industrie, cu es2rochii si inferati eunoseuci<br />
de tote terra.<br />
Cine voesce se spuie adeverulti despre mine, 'Ate<br />
(lice cd m'at't abandonatii top: RomaniE, ea nu mai amt<br />
pe nimeni,- pint, in unulti (du tote ca, in fonda, ade-<br />
vend este ca eu singuril m'am (40 rtat de top', si m'am<br />
isolat) ; iart nu se Oct, ca numai malopestii suntu<br />
en mine si et Cu densii. Asta e un neadever ; caci en<br />
nu void se mai am a face en nimeni ; m'am saturatt<br />
de declamatii. 'MI am fitcut randu met ; face si altii<br />
pe al lorti.. Te rogt, amatul met Costache, candu<br />
veqi ast-felt. de scrieri, nu mai mi le comunica, caci<br />
inn fact mare reti; nu pentru mine, ci pentru lumei<br />
Cana o ve0 asa de rea si deloyald. Asti dori pine,<br />
in morte se'mi mai ramaie ceva ilusii, ca 'mi voiti Lassa<br />
copiii intr'o lume mai bunt,.<br />
Mai push iar, nu seal cam, in contact ea D. Bolliac,<br />
pe care 'it uitassem, ca pe toti eel de la 48 ; si acum<br />
in urma imi trimite o scrisOre in care me injurt..<br />
De ar fi injuraturele ens6 ca se me (lora, adiea<br />
vere si meritate, ar fi callea-vallea ; ansa. 'ml pare<br />
reit ca e fiat' amicei mele Z:nea, gl ca a imbatrinitil,<br />
si e twit copilit en peril' albu. N'ai(e nici caps, nici<br />
coda) scris6rea D-lui.<br />
Nu voiti sel<br />
respunciti, cad nu voiti se mai mil<br />
comunicatie cut nimeni; me voiu desbraca cu ineetulti<br />
si de eat° mai amt, si nn void lesa de mostenire fiilor<br />
mei de catti ura asupra Sodomei si Gomorei. Focal<br />
infernal a cazut pe aceste done prostituate cetati<br />
moderne; si enutul Cazaculni pica in fine va<br />
culca in parrantti josh si told ce va mai ramanea in<br />
piciOre si necoruptti.
De '1/4i va scrie tine -va a te duce sere a presta la<br />
o tiphrire, fa-o, -te rogh; deru nu spune wimenta uncle<br />
te dud', De nu '11 va scrie, nu nya s2une nimem clt<br />
te arn psti insetrcinat cn asenzenea o(upqie.1)<br />
De n'asi eonsidera sinuciderea ca o lasitate, de multu<br />
nsi<br />
Id<br />
fi datti si luatii cu lumen asta. No merits in ni-<br />
illicit a mai dui tine -va se prelungesea o virila ce<br />
nu credit se fie in infernti, si cu nisce omeni pe laugh'<br />
earl* Dracif an semana, Angell.<br />
No. 23,<br />
A revedere I<br />
Eliade catre D. C. Racota,<br />
Amatulit melt Costache,<br />
Constantinopole, 1856,-1i:lig 2&.<br />
Am ricevut scrisorea D-tele din 9 Iuliii, ImT serif<br />
ch, al ricevut o epistolh, tiphiith, din Londra, anonimh;<br />
si me intrebi de este a mea ; si Ea am ricevut una,<br />
ca si alti Romani d'aci din Turcia.<br />
La intrebarea ce lint fact, D'am sieti respundii de<br />
catti citesce scrisbrea 1ni Bataillard ce 'ml a trimis'o.<br />
Acolo dice ca un memoriti ce Pail data trei juni<br />
Romani, si attulii ce a data D. Gradistenul, stint<br />
faptele melle. Vol mai bine sciti de spune adeverul,<br />
1) Dupg data scrisoril, si dupg esplicgrile date de insusl D. C.<br />
Racotg, este vorba de brosura lul Eliade ce a apgrutil in Romania<br />
pe la finele anului 1856, si care incepe cu ac;,,ste cuvinte: (Me<br />
tota tinern de multd se ye spirt o istorie, si dandg 4i peste gi<br />
remasse pang in cliva de adI.x. In acea brosurA se combate Unirea<br />
sub pretestul cit e fatal farg. Basarabia si Bucovina, pretexts cornbgtut<br />
de D, C. Racotg In epistola urmatore.
78<br />
ski de minte. Ace lle memoriuri nu suntii fapt'1e<br />
melle, nici intr'unt. chipd ; Ansa ca Romano, n'am pututii<br />
de catty se le laudd, si se stima sentimentele de<br />
unde au prove nitre.<br />
Asseminea me intrebi d'acea scriserei unde vegi" ea<br />
nu e numele men; deed nu e numele men, nu e<br />
urea; der am aprobat'o si o aproba ; en d'asi fi scris'o<br />
n'asi fi pututa servi mai bine causa Romanilorii, andn-le<br />
de scire d'a se feri se nu des in curse.<br />
Acum o suta, de ani religia era mare luau in farint,ii<br />
nostril ; si in numele religiei ne usurpasse<br />
Rnsia drepturile facendu-se protcctere. Asta4 uniunea<br />
Principateloril, devenindu o adeverata religie<br />
a Romanilord, Russia s'a, pus a flata sentimentul<br />
acesta.<br />
E intrebare acum : pentru ce Russia professa, sea<br />
se prefacea ca professa, religia ortodoxa ? (1) Trebuia<br />
parinlii nostril sa se lepede de religia parintilor ler.<br />
Nu ci se fi deschis ochif, pe de oparte sa'si conserve<br />
religia, si pe d'alta sa nu se increda. Muscalilor, entusiasmandu-se<br />
de dansii si de apostolii lor.<br />
Acum iara e tot acea intrebare : pentru ce Rush<br />
sau pus a flata sentimentul salutarin al uniunii? Spre<br />
al esplota in folosul for si in paguba nestra (1) Trebue<br />
Romanii sa se lepede de Uniune ? Nu ; ci conservendu-si<br />
Religia politica, si socials, sä se feresca, mai<br />
multd de cat totdeuna d'a se rune sub bandiera color<br />
ce vedem ca proclama uninnea (2) si nu sunt protigiati<br />
de cat de Russia.<br />
(1). Ce are a face una cu. alta ? Religia putea fi pentru Russia<br />
un instrument de subjugare, der unirea nu putea servi de cat Roraanilor,<br />
faandu'l maT fail, sub tote privintele.<br />
(1). Russia s'a oppus serios la unire. Nu suntem tinuti a crede<br />
de nimenT pe simpla sa affirmare, iaT alles and e<br />
(2). TotT au proclamat'o, fa'r5. deosebire.
74<br />
Cine a ridicat stegul uniunii la Moldova si lit<br />
Bueuresci ? G-r. Ghica si tirbei, ce an venit de la<br />
Balta-Liman ; eel ce la 48 an exit en stegul din consulatul<br />
russ de la Iasi, Satin, toti Famariotii, tote oresturele<br />
lor. Aide acum, Eliade, Racota, Boeresenle, si<br />
tot ce n'a avut neon de nernul for a race nici cu Bu-<br />
sii,<br />
nici cu Fanariotii aide, alergati de ye puneti or-<br />
beste sub bandiera acestora. Faced, fatal men, de void<br />
Dv., una ca acesta ; iar eu n'am trait 54 de ani<br />
in sudorl, nu 'mi am espus starea, si viata si viitorul<br />
copiilor, ea, la capatul Niet', se devin instrumentul<br />
instru 711 entelor TOM /0,<br />
D-ta die,i ea ar fi o calomnie a crede si a'mi atribui<br />
mie seen scrisore ce v'a vetit din Londra, Eu<br />
die eI'mi pare reu de (le n'am scris'o ea. De ce si la<br />
acesta scriere s6 nu figure numele meti ? V'ati pus a<br />
o critica amar ; si nu Fa merits critica, der atht ye<br />
orbesce ura, ce cu clreptate aveg asylum Turcilor, in<br />
cat nici reap' inteles aces scrisore ; mecum n'ati inteles<br />
nici cartea D-lui Russo.<br />
En nu voi se fac, pe advocatul Turcilor, despre<br />
care sciu mai multe de cat celle despre care ii accudi<br />
D-taei emu isi astern, asa vor dormi ; ce seamana<br />
aeeea vor secera ;der cats a apara pe autorul aaellet<br />
scrisori, nu in interesul lui (1) ci in dorul ce am<br />
de a nn ve vedea amagi(i si dupe (2) inocente, s'apoi<br />
victime.<br />
Acea scrisore, pe de o parte, arata usurinta Francesilor,<br />
eat sunt in stare a face reul din nesciintia, si<br />
cu celle mai bone intentii.<br />
Al doilea, descopere cabalele ce s'au pus in joc de<br />
catre agentii rusesci, ast-fel cum Romhnii sa'i is pe<br />
densii de buiii patrioti.<br />
Al treilea, arata ca Puterile ce 'sT<br />
au dat maim a<br />
menagia pe Russia si Austria, sacrificandu-ne in trac-<br />
(1) Ce se parivesce !<br />
(2) JucriI<br />
7
16<br />
{atilt din Paris, lucreza, cum Romanii se iau dupa, emu<br />
i vor conduce agentii musealesti, ce au<br />
luat credit<br />
de pairioti.<br />
Al patrulea, spune opinia ce este asta-di pronuntata<br />
in Valachia cel putia, intre Omeni maturi si ennoscatori<br />
de cabalele ce s'au pus in joc ; si acesta, opinie<br />
e intins .. Nu ve uitati ce ye scriu junii din terra, nici<br />
eel ce vor a flata pe Stirbei si pe Gr. Ghica, ca se<br />
nu perd.a sau ca se capete chivernisela. Nu ca dOra,<br />
sunteti in corespondents, cu d'alde acestia din urme,<br />
der numeral for e mare din disgratie ; si 4icea ca frtcea<br />
opinia, si junii ye stria. Ii veti vedea acum, dupa<br />
ce an eazut Stirbei si Gr. Ghica. Omenii acestia n'au<br />
principe, de cat ehivernisela ; si vor schimba bandiera<br />
ca se plats cellor d'acum Domnitori.<br />
Acolo unde dice scrisorea ea natia va dice comisarilor<br />
celle aratate sub virgule, la pag. 4, si mai \Tertos<br />
unde dice si vous ne le vonlez pas, ou si vous<br />
ne le pouvez pas faire, laissez -noes dans nos anciennes<br />
et veritables relations avec la Turquie: c'est elle qui<br />
nous representera dans vos conferences etc". acolo<br />
nu vedi a nu intelege ca acesta ar fi voea natio* si<br />
dorintele ei ? ci este o punts (pointe), o intepatura.,,<br />
ca se le dea peste nas tractatul ce ei l'au fe.cut, si<br />
an decis ast fel , adica" ca si cand le ar dice:
76<br />
D-ta apoi to put si eritici pe autorul serisorii, de<br />
ce nu dice si de Transilvania si Banat? Gum se patea<br />
face o ast-fel de crOre, si istorick si politica, si<br />
chiar de avocat? Avut'a atunci Valacnia sau Moldova<br />
cop:insurile ce le ceri D-ta ?<br />
Eu m'am bucurat sand am audit ca to aplici de agricalturA<br />
si, de sciinte esacte; caci aT facut ca copilul<br />
tatklui D-tMe. Deck' vrei ipsk se fad si politick,<br />
fa bine mai a ntfiiii de invetd, mai bine istoria; dk-te<br />
si la 8tudiul drepturilor, si mai vartos al cellor ce<br />
sunt astkdi in vigore in Europa.<br />
Romani' nu pot cere Transilvania si Banatul de<br />
cat inaintea UhUT tribunal sau Congres, format de o<br />
rcpublick universalk a Europei arckrui, primal temei<br />
se fie solidaritatea Popolilor, iar nu a, guvernelor-; si<br />
drip. care carta Europei se se schimbe dupa limbele<br />
ce se vorbesc; iar nu dna guverne. Ora aceea n'a<br />
venit ; congresul acela nu esista ; si inaintea guvernelor<br />
ce se baseza pe dreptul eonquistei, Romanii nu<br />
pot cere de cat Basarahia si Bucovina, ce Turcif nu<br />
le puteu da, si Austrienii si Rush nu le puteu lua,<br />
dupk, drepturile ce sunt in vigOre, si pe care gayernele<br />
se redAmk.<br />
Apol adduci carnea cainelui din fabulk, si o aplici<br />
re'u antorului aceleT scrisori; se cuvenia sa o aplici<br />
celor ce a cuvine in tot adev6rul ei.<br />
Si eta acum :<br />
Carney din gura eainelui e realitatea, dreptul lul<br />
de a manca acea bucata de came.<br />
Care e dreptul Moldo-Valachilor ce cats a fi recunoscut<br />
de tote puterile, dupg legile si Alatinele acestor<br />
putert ? Valahia a fi intrega, si Moldova intrega,<br />
cu drepturile for suverane in infra, cu dreptul<br />
d'as1 alege Domn, d'a deschide resbel si incheia<br />
tractate tact.<br />
Mora d'aceste drepturi, on ce am spera mai malt
7'<br />
este landabil; inse ea se le realisam, nu pntem de<br />
cat, seu se, ne sumetem manicile, sau se asteptam la<br />
buna vointa a altora. Pica pare, d'a gata nu se 'Ate.<br />
Acum eine semena on cainele ce lase, bucata din<br />
gura ca se is pe cea din ape? Celli care va Principatele<br />
intregi, cu drepturile lore recunoscute ? sail<br />
cella ce voesce si mai multi de cabi acele drepturi ?<br />
sail celli ce done parti din bucata de carne le da ciorilori<br />
si corbilori, si ce mai ramane o lase, din gura<br />
ca se apace umbra din ape ?<br />
Se 'ti spii acum ce feli de uniune vorti<br />
Rush,<br />
Francesii si Englesii, si chiar si Nemtii, pe ascunsit ;<br />
cu tote a de fats se arata ca n'o vorti. Nerntii (Ilea<br />
ea nu voescti uniunea; s'apoi sustinii pe cei ce o mate,,<br />
ca Stirbe si G-r. Gbica.<br />
Vora se recunOscem prin actulti nostra de uniune,<br />
si se legitmem noT insine, rapirea Bassarabiei si Bueovine,<br />
dupa cum s'aii-legitimate pin tractatul din Pa-.<br />
ris (1).<br />
Voescti apol se, unim restuli din Moldova en Vala-<br />
chia, se, abdicatu de buna voea 'Astra la dreptnl<br />
si<br />
d'a ne allege Domnula, lieandti ca alegerile numai<br />
suntil de cat unit scandal-a in Europa de acli offieiala(2)<br />
Veti qice : de unde le scia acestea ? D'acolo<br />
de unde nu le sell D-ta, pentru ca diplomatii nu bath<br />
toba (8) i de vor fi adeverate precum se vor da pe<br />
fate. canda va fi tardii, priimesci uniunea en pretul<br />
acesta?<br />
Mal voescti (puterile garante) ca acella Domni, ce<br />
vonii indatora de o cam data pe Turd a ni'lli impune,<br />
se fie staina ; alta usurpare !<br />
(1) Niel de cum; asemenea usurparT n'aa prescriptie ; adI luam<br />
o bucata, ce ne-o da Diplomatia, maine vom lua restul prin alte<br />
rnijloace ; der RomaniT nu pot renunta la asemenea marl fo'ese.<br />
(2) Basmu- cu cocosu rosu 1 Parcii ar vorbi catre copil.<br />
(2) Se 1)(0 respunde cu tratatul de Paris si cel de la Viena, care<br />
'amandou6 as garantata autonomia nOstra.
78<br />
Apoi deed', acella Domnil straina si impusa peste<br />
ambele Principate va fi credinciosA Turciei, Prin.cipatele-U_iite<br />
nu vor face de cat un Pasalacii ; earn de<br />
'si va da costele eu una din puterile vecine mai influitore,<br />
ni se duce si nationalitatea, precum s'a dus a<br />
Ungurilora s'a Polonilorii.<br />
Ce 'Ate avea unit patriota adeverata de mai stump<br />
de cat nationalitatea, dreptul el suveran d'a allege si<br />
a legiui, dreptul d'a fi guvernat d'al set, si nu de<br />
straini ? Si acum, pentru o unire propusa cu rea eredinta<br />
din partea cellorti ce ne an sacrificat in tractatul<br />
din Paris, se, venim se, abdicarn de buna-voia,<br />
'Astra la aceste dreg turf, si se legitimam rapirea ce<br />
s'a Meath. talbaresce ? Nu, baete ! Eli unula nu o voia<br />
face, nisi void indemna la acesta.; ci Mica si voit. qice,<br />
si timpula va invedera, ca tine indenana la acesta unire,<br />
en perderea drepturilorg cellorii, mar scunzpe v.. mar<br />
vitale, acella e un om venduta, e una Stirbei, unit G-r.<br />
Ghica, eel ce as esita la 48 din consulatulli de la Iasi<br />
en stegula; Fanariotit toti, eel complicate la 40 si 41<br />
in treaba muscaleasca de la Braila. Nu deschideti<br />
ochii se vedeti tine stint propagatorii unirii acestia<br />
false? Picts de unirea adeverata, de unirea salataria,<br />
aceia sent curati; der dorintele 101.1'1 nu s'aa ascultattt<br />
si nici nu Se vora asculta, pane nu vom dedea avenimentul<br />
popolilora.<br />
Cum de sunte# orbs si nu le vedeti acestea ? calnele<br />
eel putina, ce a lasata carnea din gura ca se is<br />
umbra din ape, avea dreptate ; ca pe de o parte era<br />
Caine, si nu omit, si nici ca se intola ea numele de<br />
pats ota ; si al doilea et' umbra i s'a parutii mat mare<br />
de cata realitatea.<br />
Iar not se lasam realitatea pentru o umbra% ce e si<br />
mai mica (peniru ca unirea fare Bassarabia si Bucovina,<br />
ce se, tine de realitate, fare, dreptula de- allegere,<br />
si cu Eallanti<br />
streina si impusil, e cu multii m41 mid
. 79<br />
de cata drepturile recunoseute) s6 facem una ca acesta<br />
ca dmeni si patrioti? Nu ve e rusine ! Se ye amagiti<br />
pan'acolo, si se cutezi a'mf propane mie se<br />
me faeu<br />
stindardu1i unel uniuni on Domnil straina!<br />
Nu, Costache, si de m'ar abandons. Natia intrega,<br />
si de m'ar pine pe cruse ea pe Christ, si de to -as<br />
vedea Pe tine instal in mijloeul multimiT cerandn'mi<br />
mdrte, d'as audi si pe copiii mei singuri blestemandu'mi<br />
numele, tot voi dice ce. en am cuYent; si ca<br />
toti inebunind, nu sciu ce fac, si m'asi rugs, dandu'ini<br />
safletul pPntru iertarea lor. (1)<br />
Aci nu e vorba de a justifica pe Turcia, sau de a<br />
o lingusi ; ci d'a npara drepturile terrei. Aceste drepturT<br />
sunt atacate de toti ea.): au sabsemnat tractatul<br />
; speranta de la densil nu mat e ; niei ea vom ayea<br />
ce am avut ; necum ca ne vor da mai malt. Ca<br />
se aparam der ce am avut, n'avem alts putere de cat<br />
puterea morale' a stipalatiilor nostre; si in acele stipulatiT<br />
Moldova e tote ; .si de uniune eau sg vorbesce !<br />
cat der vom esi singuri din acele Stipulatii inaintea<br />
unor dmeni en rea credinte, ce atata astepta, suntern<br />
perd0.<br />
Cate, der se ne facem o programa cum se armam ;<br />
ca pe de o parte se scapam de cursa, si pe d'alta se<br />
ajungem si scopul dorit, area programa ifu se pOte<br />
da afara si publica itiret a compromite cursa.<br />
Prin urm are cafe<br />
I. Se. Iinem tare la stipulatiile nOstre cu Porta.<br />
IT. Din acele stipulatii nu perdem dreptul Basarabiei<br />
si Bucovinei ; din contra, elle ne Mc a le cere<br />
claps dreptate.<br />
III. Sentimental unirif find nobil, mare si general,<br />
si salutariu, nu va face de cat a cresce, chiur prin pe-<br />
(1) Un singur individ, fie chiar un Moise, se pote ingella maT tivw<br />
decal, o naliune intrOgI; mal alles a41 and illrrie4 an alai credo<br />
to profep.
80<br />
dicele ce are ; si de nn se va realisa astda unirea dorim,<br />
sentimental va dobandi si mat mare putere. (1)<br />
1V. °data Moldova cu Bassarabia si Bucovina, la<br />
care not nu lasam pretentiile drepte, aceste principate<br />
din drepturile stipulatiilor for d'a face tractate,<br />
pot inchda intre densele, la timpul cuvenit, tractatul<br />
de unite ; cad sentimental e etern plug va esista<br />
natia.<br />
V. Ca se ajungem insa la acesta, nu vom pates,<br />
de nu vom protesta mar intaiti in contra a doue cal-<br />
cart mart ce ni se fac in tractatul din Paris-, adica<br />
1. In contra dreptulut dat de celle l'alte puteri ce<br />
se clic garante in contra dreptalut dat Tumid de a<br />
convoca, Divan ad hoc seu generale Adunare.<br />
2. -11.1 contra dreptulut ce i so mat d.a de a intari<br />
sea a octroia Constitutja nestra.<br />
Aceste done drepturi, ce de, Franca, Englitera etc.<br />
Turciet, ne rapese cu a5:leve'rat an ; utonomia of prin<br />
urmare nu putem intra in relatie cu comissarif acelor<br />
puteri ce ne viola autouotnia ; si ca se avem cuvent,<br />
eata se nu esirn din legi si din tractate ; &act atunci<br />
ne tracts de rebellt gi<br />
dau cu tunurt ce not nu le<br />
avem (2) ; cats der se stam pe tergmul legal all stipulatiilor<br />
cu Turcia. Asa, dupri, teremul acela, putem<br />
;lice :<br />
Singuri, D lor, ne-att lasat prin tractatul din Paris<br />
sub suzeranitatea I. Port?", singurf ati deeisn ca I. North<br />
sa ne reprezinte. Ram 4is'o not acesta, Warn decis'o<br />
(I) Ateta asteptg puterile ce erau contrariit uniri! ; der ce ar fi ciis<br />
lumea civilisatg si istoria de NoT ? §'apoi mai ggsiam nol ocasie<br />
asa de favorabila ? Italia, dacg ar fi ascultat profet1 ca Eliad, unde<br />
ajungea ?<br />
(2) Muntenia si Moldova s'a pronuntat la 7 si 9 Oct. 51, s'acele<br />
puteri n'au mai dat cu tunul in Roman! ; si de atuncT Incoa am<br />
putut realisa intreg programul de la 48, plus Print,u1 strain, pentra<br />
care a votat si Eliad, de si a gis apol in camera ca l'a sill<br />
.Aua (sed. 1 Mai 1866.)<br />
;
81<br />
nor ; apol dere, se nu ve paie ren ; nor n'avem ca nisce<br />
vasali ce ne-ati lasat a ne intellege en nimeni altul<br />
da cat en 1. Porta; si de bring voia nristrd nu recundscem<br />
punturile ce ne viola antonomia. Vom tracts<br />
dere, cu comissarul I. Ports; si de nu ne vom inteliege,<br />
de vom vedea din partea acestia velleitNe in<br />
paguba nostrn, si in contra stipulatiilor, atund vom alege<br />
arbitrit, Pang. atund inse, ldssaci-ne prin-comisarii<br />
noStril iar nu prin Divan ad hor, se tracte,m cu<br />
comisarul Portii.»<br />
Acest langagiii nu este spre u flata pe Tavola, ci spre<br />
a da in faca lumii pe la nasu acellor ce ne-au violat<br />
autonomil, si vor sa ne mai aridice si alte drepturi:<br />
si de vom ajunge a trata numai eu Tamil, sunttnz<br />
nzar siguri de triunzf (sic) ; pentru ca na e nisi<br />
asa de fioros, nici asa de dibacig. Nu numai teremul<br />
legal ne ajutd, der si adversarul e mai slab.<br />
Insd ca sa ajungem acolo) cats se tinem uu langagiu<br />
si legal si gddilitor Turcilor, ea se nu ne tracte<br />
ei ensusi de rebels, ast fel cum ar dori Nemtii si<br />
Muscalii sa ne tracte. Odatg ens/ ajunsi la luptd drepta<br />
diplomatici%, si cu tractatele in mend, atund dice, Turcii<br />
ce vor voi, ca ne mantle rivalitatea celor Patti,<br />
si &sag neinteresate',ea d'aproape a FrancieT, Engliterel<br />
si Sardines; ce mai mult cred ca amggite de<br />
Muscali si Nemf,i ne-au sacrificat in tractatul din Paris.<br />
Acesta e programa care nu se pole nici tipdri nisi<br />
spune fie cdruia; cad ne debt pe fa ti scopul ; si iau mesurf<br />
si 'Arch' si eel l'alti ce stint eu rea credinta. (1)<br />
D'asi fi tiparit sea asi fi spus chiar frat,ilor D-tele<br />
ce eugetam se fac la 48, aqi fi terminat cu a me vedea<br />
legat si ucis, sal de al lui Bibescu, seu de ai lni<br />
(t) Dna stint tot! de rea credinta, noT sa facem ceea ce ne dictesa<br />
interesul national ; eta numaT ce s'ar fi putut respunde hi!<br />
)iliac]<br />
la 1856.
82<br />
Mavru si IOn Ghica la Islaz.Reu lac de Ir, scriu fi<br />
acestea.<br />
Lepdde-te a ask' de tote drepturile antice, dc all allege<br />
Domnitortl, de dreptul d'a ineheia tractate ; si<br />
punete in situatia de a fi intrebat, nu tu, natia representatd,<br />
prin delegatil el, ci un divan ad hoc, un divan<br />
de porunciala; acesta va se died, a to lepdcla de suveranitatea<br />
Natiel, si de tote drepturile el; F,;i a to pune<br />
in stare de pasalac cdtre Turcia, 0 mat targiu de<br />
gubernie cdtre Russia.<br />
Aci iar adaug : nu e vorba de a lingusi pe Turcia,<br />
ci de a apdra si a nu. lasa nimic a cadea. din drepturile<br />
ce am avut. Tura( sunt en rent creding uraciosl,<br />
demi de sdrta ce'i astiptd, ansd acesta nu e euvent<br />
ca din ura ce avem pentru densil a ura si pe eel ce<br />
ne day de scree si ne pun in stare a eunOsce situatia<br />
si scri cum se pote scrie din miilocul Stombululia ; nu<br />
e cuvent ca pentru ura ce cu dreptul aveam asupra<br />
Turcilor, sd trecem ca orbiT sub bandiera lei Orlof,<br />
see se", ne facem instrumentul instrumentelor lut<br />
Acura mai am una ate spline, si bund :<br />
Cine a vorbit peste 25 de ani de uniune in Principate,<br />
de pe cand nice nu erai ndscut de cat verul<br />
ten ? Deed au uitat Romanii atatea si atata scrierl,<br />
cantul antai al Illihaidet ill cunosc toti; cum incepe ?<br />
Cant armele romane si capitanul mare<br />
Ce allnngd (paganii)<br />
Si to',I Romanii 'ntr'una, unii sub acell sceptru.<br />
Si aquila si lege, cum trebue s?i fie,"<br />
Bine, acell a fost si este idealul men.; spre acesta<br />
am lucrat si luered, en metod si en sacrificiuri, ca nimeni<br />
altul; vi tine mi se opune, it consider de inemic ;<br />
i eine dd lucre pe fgd mai 'nainte de realisarea luI,<br />
nu '1 consider de cat indiscret, deed nu meritd, a'l<br />
numi cu numele de tradator. (1)<br />
(1) Traim In secolul XIX undo- nu putem crede orbessce tot ce<br />
ni se spune , apoT, data e adever ce dice Eliade, pentru ce acell<br />
mister ?<br />
Adeverul nu se teme de lumina,
83<br />
Sa punem ca piedicile aunt ast fel cam se nu, se<br />
nu se pole realisa, cat traim nol, idealul aeesta ; ce<br />
este de faint ? Eater :<br />
Se (poem ca, ca creytiu, ved religia, abetute din<br />
preceptele lui Christ ; yi ca 'mi am flout un ideal, o<br />
programa de indreptare yi de curetire de abusurl cum<br />
si de adausse imbunatgitOre ; dece dera asi vedea<br />
ce nu e timpul nici nu pot realisa idealul het, ayi<br />
avea ore cuvant atunci, pentru ea nu'mi am putut realisa<br />
idealul, se me lepe,d de asta religie ce am luat'o<br />
de la parinti, en tote lipsele ei, ce nu yin de la densa<br />
ci din abusul Omenilor.<br />
Tocmai aya fact. adeNii unirii. Vol n'ati inventat'o,<br />
ci ati atlat'o, cum am aflat'o yi en de la atenatii inei;<br />
yi strigati cum am strigatn yi eii pentru clensa; yi pentru<br />
ca nu se pOte realisa aya, cum ati cerut'o prin memoriul<br />
cc a1,1 datli, este cuventn se ve lepedaci de<br />
religia politica', a perin;ilor patriei, a lui Mircea, yi se<br />
bine cnventa',I pe cci ce volt. unirea §tirbti cu mai<br />
printe straint.? Cellit putint, cei ce tint Ia drepturile<br />
terrilort, muPiurnindu-se astadi numal cu acelea suntii<br />
slaVonitK; iar cei ce vorti se dea suveranitatea terrilorn<br />
in maini streine, aceia ne duct mai: inapol de catil<br />
la timpii Beilor din Fanaril.<br />
Institutille,<br />
beete, nu se schimba lesne ca rnodele.<br />
La 48 era moda de republica democratica yi socials,<br />
de comunism, Si altele; haide atunci tots nebunii dupe<br />
mode. En ensa ce am facutti. Ia Slatina candti au eyit<br />
en stegult Republica Romanti? Am avutu curagiulu se<br />
nu.'16 priimesetl; am combetut pe Ionescu ce saruta<br />
pamantul yi striga sl fie omorcial tine (lice ca are pilmanta<br />
; si nu pentru ca 'mi era uratil omulit, caci nu'It<br />
cunosciamit ci pentru ce, vedeamu cater se incurce yi<br />
se compromite causa terrei, eyind did legayult drepturilorti<br />
ei<br />
datorielor el.<br />
Acum in Fran'a este la moda imperialistnul ; haide
84<br />
si noi, ce ne mai lipsese de can. unit ciocan de stapthiel<br />
stfainit nn rege, tocrnal: ca tarte.niloril do Ebrei,<br />
ce vrea rege pentru oar manta spinarea i :Ad s'atura.sera<br />
cu legile lei Moise, ce le assigura libertatea si<br />
demiiitatea de omit. (1)<br />
Ca se fan' politica, studie constitutiile tuturur Sta-<br />
telord, si<br />
comparl-le cu celle ce ne au lasa.th Radu<br />
negru si Mircea; si nu umbla dupa mode, candit repuidiot,<br />
cand sthpgnil strainii; ci vedf ce Iasi: cand Geri<br />
Dommi strainti ? Constitutie ca a nO3tra nu e in totg.<br />
Europa ; si haide s'o schimb'arn pe unit stapau do sange<br />
regale.<br />
Aei e timpil 8e 'ti mai voi bescti ceva de boerie (1)<br />
Ca sa'mf resum cateli am clise, voiti se'u ar6tii catii<br />
art facutb. Puterile Ocidentului in earl speram en toil<br />
atatea.<br />
Prin tractatuiti din Paris ;<br />
1, Au legitimate. R lssiei si Austrei rapirea Ba,ssarabie<br />
situavineY, lucrrt ce nu era pan'a cum recunoscut<br />
nisi prin pactti europeanti, nice de Moldo-vlahi.<br />
2. Au clatti dreptulii. Turcief seii.Sultanului d'a convoca<br />
generalele adunana, si de a he inthri sett octroi<br />
constitutia, desfiutanclii cu ac6sta de tot autouomianOstra.<br />
(3)<br />
(1) Wad a face acestea cu subiectul ; sofisme de avocatd, spre a<br />
confusia spiritul, si a'ld deturna de la subiect, ducanduld pe c c1<br />
T'atsncite.<br />
(2) Unnesa cite -va paragrafe in care vorbWe despre institutia<br />
boeriel, tota In sensuld in care a vorbit in .epistola No. 21 §i in<br />
Conservatorul diar politica si istoricd ce esia la 1856 in Constantinopole,<br />
sub numele de Russo, ad1 D. N. LIcusteanu, de la Romanti,<br />
autoruld operei Suplenvnt is l'histoire des Prindipautes, par<br />
Ragvault.<br />
(3) Uncle se glee aceasta? Si care a fost scopul convoclril Divanelord<br />
ad-hoc? Trebuia s5. intre Turcia pe callea regulamentath,<br />
pins sa putem anula Regulamentul rusescd, aprobat de Zeal, Turcie;<br />
astfel a gasit cu carte si Eliad la 48 cand cu venirea lei Sulemma.
85<br />
3. Dicanda ca vor intreka,parerile Natiei, an iecisii<br />
a compune uu klivan ad hqc, adica un divan de porunciala;<br />
qi au Irma" tasurf cum acest divan se fie<br />
compusit numai din Fanarioti si de fiinte vind.utt? Rusiei<br />
si Austriq. (sic)<br />
Ce mai sperati deril cu astir felti de Putert en rea<br />
credinta ? Ce ve gadila vorbele, ca vor fi terrelle intrebate<br />
de Europa, calla. n'att se fie intreba'51 de catti<br />
de vanzatorii terilora ? Apoi voi unii, din prennii cu<br />
toti Romanii curati si cu ideile celle mai progresive,<br />
cu sentimentele cel'e mai nobile, v'ati aratat dorintele<br />
prin memoriuri si scrierY, ce espri na crinta d'a face<br />
din principate nisce Pays-b as Danubiane, ina7pendi nte<br />
un regat independent. Cine v'a criticata ideea, dorinta<br />
9i fapta ce nu esprima de eatt dorint,a genera -<br />
la? Si tine v'o pote critica de eatti eel fard inima. de<br />
Romani? Cei d'asta idee fetich unu eampti, si unit camp<br />
mare.<br />
Yin apoi cei ce, temendu-se ca nu vor putea acum<br />
puterile realisa acesta dorincil salutaria, an propus,<br />
ca si mine, prin memoriul ce am dat la sumla, un<br />
vice regat sub suzeranitate Portei, dupe stipulatille<br />
acestor Principate, si in care se fie coprinse si Basarabia<br />
si Bucovina. Alt camp, care in tend face unul<br />
en cele d'antai:a.<br />
Rusia, vrand a esploata acesta ideie si a o intorce<br />
in folosul seu, propusse si sustinu unirea Principatelor,<br />
fara Bassaratia si Bucovina, cu un Donau, nu ales,<br />
ci impus de Porta, si strain, si cv perderea dreptulut<br />
de a legini definitiv. Acesta, ideie fu propagate<br />
de Omenii alegerii de la Balta-Liman, de creaturele<br />
lor, de toti Fanariotii side dupele acestora. Alt camp.<br />
Austria is ra, ca se pots imbrobodi pe Taro, s'a<br />
inteles cu Rusia ca acesta se sustie fetal acella de unire,<br />
si ea, Austria, se se faca ca e in contra, uncle<br />
in fond anuandou6 cunt contra unirii cei adeverate si
86<br />
salutarii, uniril ce face trria. De ar fi Austria in contra<br />
-ankh- eel clocite de Russia, cum de ar fi sustilint<br />
ea ps, Stirbei si pe Grig- G-hica, ce protegia acea propaganda<br />
Veqi derr, cr. Russia cu Austria si cu oamenii<br />
lor, si en dupele acesto-ya, fac alt camp.<br />
Acura ce ramane campului cellui d'anteiti si al doilea,<br />
deer, vOd ca nu li se /Ate realisa dorinliele? Sa<br />
arunce in brat-01e Rusid si nnmai pentru un domn<br />
singur impns se abdice la drepturile suverane at ta-<br />
riff ? sau so se multumescr nnmai cu vechile<br />
si cu celle ce awcerut la 4E0(1) Eu in acestr, nevoir,, de<br />
m6 ved nevoit a rarnariea in celle ce am cerut la 48<br />
poti vedea ca cell putin sunt stabil 9zeschimbat; uncle<br />
voi scbimbati principele la fieeare impregiurare Cine<br />
e renegat ? Eu care, de nevoie, reman la celle de la<br />
48 si la ale lul Mircea si Vlad V, sau voi ce art lasat<br />
celle. de la 48, ati lassat si celle ce ati cerut prin<br />
memoriul vostru, si ati facut eausr, comunr," cu. eel ce<br />
la 48 an exit la Iasi cu stegul din curtea consulatului<br />
russesc<br />
?<br />
De unde naiba v'a plesnit prin cap cr, ea sunt in<br />
contra uniri ? Pentru ce mai invr,(ati si carte, deacr<br />
nu intelegetii ce cititl?<br />
Sa to intreb una :<br />
Ca tats de familie, nu pot face alt fel, de opt ant<br />
de cat a sufFerit se fiu ros de ideeL erimi au remas einei<br />
copii saraci si pe drumurt; si visul mea nu este de<br />
cat cum se fac a realisa starea perdutr, si a reparu,<br />
reul ce am fault acestor<br />
copii.<br />
stipulseh,<br />
Der deer s'ar infrtisa un om potent si 'mi ar (lice :<br />
tot ce ai perdut se va lua de la eel ce to -au pradat<br />
parte de la Stirbei, parte de alcii, parte din Visterie<br />
(1) Romank an profitat de occasiune; siin loc de un garant perfid<br />
care ducea pe Turd de nas, 's1 a assigurat §epte garantl care<br />
'I garantesa si autonomia si esistinta amenintate de Muscali pana<br />
la 1857.
dupd contractul ce ai ; Ins in loe de a reintra in<br />
case ta, se soil ca are s6 intro iu punga mea, si ca<br />
mai ai se mai dai si see se mai afld pe tine, pi<br />
pe<br />
d'assupra copii tei WI day, spre a servi cataruia sau<br />
entdruia general Russ.,<br />
Ce ai dice and eu asi respunde: «Nn! Mai bine<br />
starea mea se rdmAie la inemicii mei personali, si copiii<br />
mei liberi, de cal se treed la tine, inemicul natieu<br />
mole" AT avea atunei, Costache, stupiditatea d'a dice<br />
ca sent tats desnaturat, cand ved ea inemicii mei<br />
personal' vor fi nevoid se" pldtescd, si eh' en 'me am<br />
pus in pismil se- 'mi lase copii sdraci? Firesce ca nu.<br />
Apo" de,r (Med ca tats nu pot fi parinte desnaturat,<br />
cum de al* putut crede ca, fiind fiin al Patriei, pentru<br />
care am sacrificat si viitorul copiilor, pot consiml,i a<br />
se Ina de is Turd pretentiile for neghiobe, si a se<br />
the Muscalilor si Nemcilor, ce vor face cu not ceea ce<br />
au fdcut cu Polonedii si Upgurii ? Nu I ci voi dice sit<br />
stem mai bine (in ast fel de. imprejuraie ce ne aniepinta)<br />
in stares in care am fost; ca no va tine mult.<br />
Avenimeartn1 popolilor nu e departe.<br />
Austria lard nu va unirea Prineipatelorti; pentru<br />
ca, ea iuemicd a nationalitatiloi n, nn o voesce. Eli<br />
iard no voiu unirea clocitd de Rusi, pentru cd voescti<br />
p.e ceea ce ati exprImat'o voi ; si pentru cd, de nu<br />
se pote acum realisa, aces r,seased ne perde. E o<br />
mare prripastie intre mine si Austria, si ne desparte<br />
ca (Trill de iadu; eu de me voiu duce spre ilansa<br />
oath si, duo de rdpd ftird fond ; ea, de va xeni spre<br />
mine, ineetedd de a mai fi A,Istritt.(9<br />
Eliot.<br />
(1). Ce a putut dicta lui Eliad acesth epislolh? Dacit nu vede<br />
tine -v9 aci alt-ceva, cel piqin veJe spiritulu de contradiqune.
No. 24.<br />
Rtul mot Costadte,<br />
Constantinopole, 1856 Aug, 18.<br />
Cu po;,ta trecatti 'tt am scrisn forte aspru si atnar<br />
si atatti pe comptul D-tele, cat p'al amicilor cu care<br />
te-al inclinat si 'tf as fassonatti astir -fell judecata.<br />
Pentru D-ta am luat tonul acesta, nu cieln merit,<br />
ci a te sguduii nitels spre a te destepta se vedi ca<br />
esti de marginea 1.40, d'a deveni instrument orbs al<br />
politicei moscovite.<br />
Apoi m'ati si fert multti, si rabds de done,' luni<br />
cu scrisorile si observatiile ce 'ml vin si de la, D-ta<br />
si de la cunoscintele D-tele,<br />
cu care m'ai pus in con -<br />
tacts, si pe care Bid nu void se le cunosc. Sarsailil<br />
politici ce invete legile, si nu scin nici limbo, a 'si o<br />
sale, nici ce va se dice official, officiosii, anonynat etc,<br />
in care drept sell lege an invetatti D-lore se atace<br />
seil se accuse pe un om pentru o scrisore anonitra ?<br />
Ast-fel de scrisorl, nu se atace nu se refutg, adresandu-se<br />
cine-va la persoane prepuse, nici chiar<br />
oficiosalimente de autore ; ci fie-care liberil asi da o-<br />
sea,<br />
A2<br />
pOte scrie si refuta serisOrea sell cu nutnele<br />
sell iar prin anonym. Dice in ast-fel de chip on<br />
ce va voii, pentru ca tine scrie anonym, cats se, se<br />
astepte la on -ce felti de atacti.<br />
Aceia stint ca on -ce om incognito intr'un bal muscat.<br />
Suveranit ce esti incognito n'as pretentie d'a fi<br />
respectati, cu cat mai vartos unit particulars ce sonic<br />
in anonymti. Cine are pretenlie la respecttil celorti<br />
l'alti, oath' sä respecte pe aliii, si se, scrie puinclu-si<br />
numele ; iar cand se determine a scrie sub anonym,<br />
see. sub pseudonimii, cats, se, se astepto la tote ; ca<br />
lumea de va injura, nu injure, pe dansul, ci p'acelu<br />
Deounoscut.
89<br />
Pucine lee au invelat amicit D-tale, deca se adressa,<br />
la mine a mime pentru o scrisore fiira name.<br />
Cine le-au dat D-lor voe sa insulte in MIA tin om ce nu<br />
le-a Lentil nimicu, si aceasta numai pe prepusuri?<br />
Daca ca avocatil face asta ca judecator si ca<br />
magistrate are taia capulil numai pe prepusuri.<br />
Se revenim iar la unire.<br />
Vrei unirea Principatelor sub suzeranitatea Turciei<br />
si faiit autonomia for ? (') De o voesci 0,st-fel, din<br />
preuna eu. atnicii D-tele, sonteti liberi ; der numai<br />
declarati pe pattioti, spuneti curat ca asa vg orbesce<br />
interessul personal.<br />
Unirea Principatelor Para autunomie este pasttlae<br />
carat. Si deca, D-ta nu to -al ocupat cu drepturile, intreba<br />
pe cpi ce s'au ocupat, ce va se qica o natie ce<br />
se entusiasma d'a abdica drepturile s611e celle mai sitcre<br />
?<br />
1).De as allege Domnul, si de a piiimi pe unul<br />
impus.<br />
2;.De a lasa Sultanului se convOce Adunarile, ell<br />
sit octroyecle constitutia, ell sa sanctione legile.<br />
3).Si dorintele natiei sä fie- consultate, nu adressanda-se<br />
la representaAii el, ci is un divan de pornnciala.<br />
Deti vor dice ea acestea se gic autonomic, spune -]e<br />
sa se cluea sa mai invete carte ; si ce e mai anevoie,<br />
sa si is inapoi inima de Romani ce a lassat-o in terra,<br />
si sa lepede pe ceea ce lea fassonat-o nisee jurnale<br />
ca al lui St. Marc Girardin, ce n'a facut de cat a<br />
seconda tot d'auna cugetele<br />
fti,<br />
Rnssiei.<br />
Eu unirea princtpateloril ara autom mie nu o voese<br />
si nu o voeste nisi un Romania ad!veratii.<br />
Voescil iafa, .si sunt gata a muri pentru unirea,<br />
vietei, unirea ce ati cerut-o voi in memoriul vostru<br />
(') Cine a propus'o, §i<br />
tine a primit'o ?
90<br />
ski cellu putin cea ceruta in memoriu de la Sumia.<br />
In van se incearea calomniatorii se arate cg," nu sunt<br />
in contra unirii adev6rate, ca nu vor reusi. Natia<br />
va sci sg. -aleaga intre mine si intre ei.(9<br />
Deal de uncle sciti ca voril a<br />
uneasc'a Principatele,<br />
si sa le riIpeasch". autonomia ? D'Acolo 'ti repetil, de<br />
uncle voi nu o stiti; si de ati scio si vol ca si mine<br />
ati lucra cu mai mare energie spre a mantuii ttirrile<br />
de unirea North. Si 4icand von, un inlelegit pe toti<br />
cci din Paris, ci pe cei can sunteti amkgiti; ego:<br />
altii sciu tote ca si mine(2) si nu snntil amagi(i, ci<br />
arragitori; si continue rolulti ce all jucatu si la 48,<br />
si de atunci ineoa, ca sa 'si iea piny in fine plata.<br />
A revedere!<br />
No. 25.<br />
Eliade.<br />
Eliade catre Plesoianu.<br />
Domnule Plepiene,<br />
Constantinopole 30 Decem. 1854.<br />
10 Ian. 1855.<br />
Am priimitti scrisOrea D-tale din 9 Ianuariti, in<br />
care 'mi scrii a da in primirea D-lui Christofi restulti<br />
din cinci (lea galbenl ce 'mi ai data la Paris, si din<br />
care sotia mea 'ti a data 1250 lei.<br />
Ceea ce am scrisil D-tale din Chios), and mi s'a<br />
mai cerutti acesti banij o repetti si acumti, cu un mica<br />
(1). Natia a ascultat pe aceia pe care Eliade trata pa instrumente<br />
rusescl, carI au avut bunul sinkttt a face ceea ce au bicut;<br />
si esperienta au probatti c, n'a fostil In paguba terrel.<br />
2) Pentru ce nu'l numesce ?<br />
3) Intro epistoI de la 1852.<br />
8
oi<br />
adaosti, ce'l cere conscinta platii si a itnprejurariloru,<br />
si care este cellil urnidtorti.<br />
Fiindu ca suntil determinatil, si am si inceputil a<br />
pldti din Mts neaverea mea, land la o para, banii<br />
ce mi s'ati data' la Paris, de la Romani, en nurnire<br />
de ajutoril pentru alle causei romane, ar fi cu nedreptate<br />
D-ta sa retnid neplatith ; si prin urmare acumd<br />
esei mai in dreptit de calti totil-dauna a cere acei<br />
bani, pe care sunttl preparatil a 'I intorce.<br />
Me adressil rose mai entaiti la loyalitatea D-tele,<br />
si tern si en, dupa tote euventul si adeverulti, unu<br />
inserisil categoried in chipulti urnatorti:<br />
Cinci-deel galbeni, ce am fostii data D-lui Eliade<br />
la Paris, spre a se duce La Londra pentru causa terrei<br />
in 1849, si apoi la Constantinopolil, unde D-lui,<br />
dupa imprejurdrile politice de atunci, nu afla cu cale<br />
de a sn duce, si a fostit nevoitil dupa staruinta si<br />
decisia eellmil Pak]: Romani; ace cinei-deci galbeni<br />
'iam priimit de la<br />
D-tut..<br />
Nimeni, Domnule Ple.soene, nu scie mai bine de<br />
cat D-1a ca pentru aceste done imprejurdri 'ml ai<br />
dalti acesti bani, cu care s'ad mai eheltuitil de tref<br />
si patru on atat,ia alci ; si ca acesti bani 'fad fostii<br />
cedati pentru persona mea in parte, sail pentru nevoile<br />
'nil cello mai urgente. Daed adeverulu este acesta,<br />
D-ta ca unu amicti alln adeverului, suntil siguru<br />
ea, 'nil vel da acestii inscrisn, implinind unu acid de<br />
dreptatea ce mi se cuvine ; mai vartosu cand Kahl<br />
ate s'air disd nedreptil despre mine.<br />
Assemenea inscrisuri categorice 'mi an daft. si<br />
altiit)<br />
cdrora le-am intorsti inapoi bani ce 'mi an tri-<br />
misil la Paris.<br />
SI venim la timpil preliminari al anului 1848, ce<br />
'1 regret ca totti °multi ce 'sr aduce aminte de epocha<br />
in care se afla in prediva huntil selle.<br />
1) Pentru ce mil<br />
numesce ?
92<br />
Build sail rea, de s'ati combinatil. cAsatoria, ellu tot<br />
doresce acelle Mille preliminari, de sperantli, de unire,<br />
si de amor ; oft ce opinie aT despre mine, perinite'inacesta<br />
innemeritA allusie.<br />
Mergendil la Bncuresci, mi s'aii desceptatil acesta<br />
aducere aminte. Am aflatii acolo pe D-nu Peretz<br />
De corona Zinca, psriut,i a-stra, cum si tots amabila<br />
fatnilie in intrega sgnata,te, cu acelleasi sentimente<br />
eAtre mine ce aveamii. si en &Litre T) -lord, vecbi si<br />
neintrerupti amici. Am petrecutti desil impreund la<br />
pleeare 'nit au disii multe, cite simttl nisee bunt si<br />
tineTi pArinti despre D-ta si buna ai<br />
amabila D-tale<br />
consorts. Nu pot s'a 'mi implinese missinnea maT bine<br />
de cat s'a," to rogil a o sitruta multn, man si ferbinte,<br />
spuindu'i ca e de la buna D nei mrtmustialt, ce cu sufietulit<br />
e neincetat Tanga D-trrt.<br />
M'asi stima-ferice eandii, implinindu D-ta aceastrt<br />
missiune, ii 'veT spune cs '11 o recomandit Eliade, amiculit<br />
din copilarie allil parintilor D-nei.<br />
Ira revedere 176 striagil mina la amanduoi.i)<br />
1. Eliade.<br />
P.S. De se p6te, to rogti, nu me mai pane in corrtactit<br />
cn oamenii ce nu 'i am cunoscutil mai 'nainte<br />
de 18482) ln.s5rcines'a pe D. Pollychroniad, s'ati pe<br />
altul, cu primirea banilor cerrttl.<br />
1) Originalulti la D. Christofi.<br />
2) Intellege pe D. Christofi, pe care, in atatea scrisorT publicate<br />
chiar In acesta brosug, iesprimtt stima si affectiunea sa. De unde<br />
provine a.cestrt race16.? Negresitil causa nu pote fi alta de cete<br />
tot aceea ce a facut maT pe toV emigrati1 a se raci de Eliade.
93<br />
No. 26.<br />
Plesoianu catre Eliade<br />
Dom nule Eliade,<br />
Smirna 7h9 Genarie 1855.<br />
La scrisdrea mea de la 5 Genarie, am priimit res -<br />
punsula D-le de la 10; si iti multurnesc de bunatatea<br />
ce ai 4e a me desface F,d. de restul pine, la 50 gl.<br />
D-ta ceri acella inscrisii, D-le Eliade. find ca confunsi<br />
banii atestia cu banii ce vi s'au dat de Romanii<br />
din Brussa si de comitetul din Brasov; nu este insa<br />
asa. Acest 50 galbeni nu era o contributie din par-<br />
tetnn, ei o simple, imprumutare delicate, fare, 'fume<br />
si f Ara Inscrist.; si fiind-ca D-ta te adresse4i la loyalitatea<br />
mea si 'mi faci onOrea a me numi amic al adeverului,<br />
ilicandu'mi ca nimenl nu scie mai bine de<br />
cat mine pantry ce ti s'au dat acesti bani, eta D-le<br />
Eliade cum merge darea lor.<br />
Cana era in Brasov, D-ta si D. Tell, imputerniciti<br />
de emigratii d'acolo a merge sa pled.a1,1 causa, impreuna<br />
cu D. N. G-olescu, la Franefort, Paris, Londra<br />
si Constaatinopole, vi s'an dat pentru acesta si bani<br />
de com:tetul d'acolo, la fie-care cate 250 galbeni. De<br />
au fost pulin seg nu, nu sciii; atilt soil" ce, in ajunul<br />
plecarei D-le la, Londra, 4iceai ca nu 'ii ajung banii;<br />
si nu scii la cine a to imprumuta, Eu nu am mai<br />
asteptat si alta vorba, ci pe data te intreb : cat' haul<br />
ill trebuesc? Imi respun4i; 30 galbeni ; si eii. 'II 1..<br />
dau, Eate, cum merge cu 30 galbeni. Eram en D.<br />
Christofi. Se spuiii acum si pentra eel l'alV 20 galbeni.<br />
V6 intorceci de la Londra, si voiati sa merged la<br />
Constantinopol ; Dumneta inse spun&1 ca nu at bani,<br />
si vorbesci cu D. Cogelnicenu ali face vre o contributie<br />
prin fratii Moldoveni ; pe de alte, parte, fratii
94<br />
Go lesci, (daca, nu ma,' insa16, memoria) it,i dau 300 fr.<br />
si eu ill a.due 200 fr., o sut6 din partea D. M. Ghica,<br />
si o suta din partea mea.<br />
Astfel v6 hotaxij, platici locurile, si adona zi mai<br />
multi venim se, va vedem. In salla de asteptare de<br />
la Mesagerie; adresandu-te la mine, imi zici astfel:<br />
,ll-le Plesoene, te rog sa, mergi la D. Cogalniceanu,<br />
si luand' 300 fr. ce a strans pentru mine de la Moldoveni,<br />
sa, mi'i trimiti la Marsilia ; fiind ea, cu banii<br />
care am, nu pot pleca de acoloEu te Intreb data<br />
esti sigur ca s'au trimis acesti haul ? Dumneta imi<br />
respunzi: a insusi D. Cog6lnicenu '0' a spas ieri."<br />
Eu iti adaog : D-le Eliad, am mare trebuinta, de<br />
bani; dar data esei sigur ca, sunt strinsi, si pot sti,'1<br />
iau maine, eta, 300 fr.) D-ta intaresci aceea ce al cjis<br />
mai F as : ea, bank' sunt strinsi, si ca'i ai. B. luat asia-zi,<br />
de al fi avut timp sa. to duel la ell (la Cog6,1nieeanu).<br />
Acestea s'au vorbit de fat'a cu. D. Nicolae, Stefan<br />
si Al. G. Golescu, Tell si Christofi.<br />
Creel ca le til si d-ta minte; iar data vei fi uitat,<br />
seu te indocsci de acelle cc die, scrisorile d-le catre<br />
D. Cogaln;ceanu si mine, si trista corespondiata intre<br />
d-lui si mine(1) stau de fats. .<br />
Cain ati plecat, me due si en en D. D. Al. G. Golesca<br />
si Christofi la d. Cog6lniceanu spre a lua bani.<br />
Inchipuesteti surprisa mea, tend imi spune ca, a fost<br />
vorba intre d-ta si ell despre acesa contributie, si ca,<br />
'0: a fagaduit ; der este mult timp de atunci ; si de<br />
atunci nu v'ati mai vezut ; si prin urmare nu are nici<br />
un franc strans. Restul il scii.<br />
Eata, cum merge si cu acesti 20 galbeni, fiind ca,"<br />
60 fr. 'I am priimit de la Durnuelui, pe care D-ta '1<br />
al tutors inapoi.<br />
(1) Am vezut 0 not acea corespondiMa, ce o posed azT D.<br />
Christofi..
95<br />
Aceea ce am contribuit a fost acel 100, fr, pe care<br />
nu'i cer; nisi 'i asi lua de al voi WI intorci.<br />
Am rugat pe D. Polihroniad a da d-le aceste, serisUre,<br />
si se,<br />
priimesca" banif de la d-ta ; si pentru caie<br />
sg, dea inscrisul de primire eel' am trimis.<br />
Iti multumim amandol d-le Eliad, de eate ne scrip<br />
de parintii nostril. Si eu, d -Ie Eliade, m'am gandit<br />
de multe off, qi me gandesc la acei timpi de sperante,<br />
de unire si de amor ; nu sciu insa," dace, se potrivesce<br />
sentimestele nostre in acesta gandire.(1)<br />
Am onOre a fi al d-le.<br />
N. Plepiana.<br />
No. 27.<br />
Plmianu &Ore D. Christofi<br />
ub ite Christ oft<br />
la Constaminopolel<br />
Craiova, 10/22 Februarie 1855<br />
Am intrat aici. la 16, si asta-zi me 'ntorc inapoi<br />
din porunca Del artamentului. Administratorul d'aiei<br />
'rni a trimis pasaportul la Bucuresci, si eai n'a voit<br />
se 'mi dea ca se, plec la Bneuresci. Pasaportul men<br />
nu s'a tinnt in seine., visa representantulur Domnului<br />
(din Constantinopol) nu s'a tinut in sema, visele din<br />
Vita Austria nu s'an tinut in seme. La ce dere, 'ml<br />
a dat pasaport?<br />
Administratorul, D. Filisenu, in 24 de ore a avut<br />
portmea sä me intorea cu dorobant pe unde am venit.<br />
(1) Originalul la D. Christofi. Eliade a respuns prin alta scriske<br />
mat curies6, ce o vom publica In brosura 11T.
96<br />
Vozi de ce cerem scrisOrea catre domn ? Negresit eB<br />
Domnul a scris la Nag_ Pasaportul mi l'a oprit la<br />
Bucu resei.<br />
Acorn fi -va bine sa dal' protest in numele men, si<br />
la Porta si la ambassada englesa, si la cea francesa<br />
si austriaed, aratand ea" si porta a fost maltratata st<br />
sa, ceri reparatia si alte forme, de a intra in terra ?<br />
Sea sa astep;I: ping voi veni en ? Consults -te cu Du-<br />
four, au ett alt tine -va. Dorobantul e cu mine.<br />
Eats cum m6 trateza aiei, find a am venit cu<br />
saport turc.<br />
be va ()ice tine -va ca n'am fost linistit, aceea ce<br />
nu cred en am document d'aicI ea am fost prea<br />
nista ; si apoi hartia Departamentului, dupa care am<br />
coppie, dovedesce din contra.<br />
Sant gata sa plec, si trebue sa ispravesc. 116 intore<br />
iar pe la Viena: asa au voit.<br />
Acesta va veni prin Bucuresci.<br />
Adio !<br />
N. Plwianu.<br />
Scrie si D lai Tell; i data trebue sa zabovesci cu<br />
protesturile, afla'l parerea. Cred ca trebue sa m6 iscalesei<br />
pe mine.(1)<br />
No. 28.<br />
Plesoianu catre D. Christofi<br />
1 ill) ite Christofi,<br />
la Con stantinopole.<br />
Rusciuc, 1855 Iunie 21<br />
It'u am ve tut pe Tiziru I alaltaeri, 'I am dat o hirtie,<br />
un resume de colle cc s'an facut , si eri iml<br />
ipso<br />
attendcz no pen, et vous an +rerez.<br />
(1) Origtnalul la D, Christofi.<br />
. .<br />
pa
97<br />
Mais, Altesse...<br />
'I am zis multe.<br />
J'ai cause avec le Prince, et vous entrerez ; mais<br />
attendez encore un pea.<br />
Si a plecat ; ca era in minutul d'a se da jos pe<br />
scare, ca se pl6ce acolea (la Constandinopol).<br />
Vezi ca din vorbele selle este bunk' speran t a ;<br />
altfel ell ar fi zia asa que /es...(russos) s'opposent; sau<br />
je ne puis pas.<br />
Ins& nu va fi speranta care'mi o de,, ore (basatA)<br />
pe sperant,a ea. en vol implinii conditiile lui Domnu<br />
Stirbei Voda, pe care k vei audi ?<br />
Parintele (Ion Snagovenu) era cu mine, asteptAndn<br />
se, vedem pe Viziru], ca sd'i dea si Santia sa ()Mak.<br />
VodA esisse de la Vizire., si plecasse. Atunci disse<br />
parintele : cdute la elle., si vorbesce'i., Pleca, si se<br />
intOrse spuindu'mi ea a vorbite cu nisce officeri pe<br />
drum, si 'i a disc s& mearga la vapord ( acolo avea<br />
cartierul lui) Ii disseie edute acolo, perinte; si spune'I<br />
ca ai audit de la toil' ca a fa,ent cerere la Porta ca<br />
self deft voe ; si ce. \ ii s'aT multumesei ; mai incolo,<br />
nu te intinde ; pe urrna spuneti ce, voii sa '1 veld si<br />
eft; poftesce se, me priimeasca ?,<br />
Parintele piece ; plec si en de la Vidire.; pe drum<br />
vedA pe parintele ; imi (liee : Vino incoa ; ai se, mergem<br />
la Vode, ca va se, te vad.A."<br />
Me duel, qi 'IA aflu singur pe podit I fac tine cornplimente<br />
; (elle) respnnde ; si dupe alte vorbe alle<br />
selle, cam domnesci si cam russesef, imi dice :<br />
D-ta vrei se, intri in terra ?<br />
-- Da, Maria to ; si am volt se, intru pe unit drum<br />
legalti. De la Porte, am cent d'a nu mai fi espatriatil<br />
qi d'a me rasa s6 intru in terra ; care a priimit cu multe,<br />
bunatate ; si de la capule VITO am cernt osserneira<br />
1rin patrn petitii,
98<br />
Prea bine ! Si eii dorescil se, intri, fiind ce, am<br />
confienta, in D-ta; derti sunt vini marl asupra D-le)<br />
care nu se pote sterge fare Ore care forme.<br />
Voitt se, seal, Maria Ta, care sent vii,e'e ? si<br />
care stint formele ?<br />
Vinile suntil ca, ai fost militarn, si al avut unu<br />
steel, baionette si D-ta le al intrebuiii ate. refit; at<br />
data nu eral baionetele D-le, ce ar fi facut Li (Revoluiionarii<br />
?); si formele sunt : 1. ce. D-ta (Cu alto vorbe)<br />
trebue se'ri<br />
cunosci gresala printr'o hirtie formale," ; si<br />
2. ce, totil prin acea hirtie cetre mine se te lepazi de<br />
gradul de colonel. Filre, aste forme, nu pociil se, te<br />
priimescil ; st nu to void. priimi, cu on ce hirtie vef<br />
veni.<br />
Meria ta, am fost militaril, der am foste. Romand<br />
; si ca Romanti, -vecland ce, Russia nu aro alt<br />
scope. cu proteetia sa de catil ca sa ne incerporeqe,<br />
am dat armele la eelerea Natiei ; find ce, tetra terra<br />
a voit, st eo nu puteam face altfel; a fost force, prea<br />
maiorA ; si prin urmare formele eare eerl a implini<br />
imi e cu ne plaint:a! Rind ca d'a me cat, va se,, clica<br />
a me face inemicul patirei melle ; si prin urmare si<br />
al Turcial ; si acesta n'o facil pentru tere, lumea. In<br />
eato pentru gradti. asta ar fi mat lesne ; eii nu tin la<br />
gradurl si la titling; der M. Ta see de, porunea, se,<br />
me priimesca, si se, 'ml dice, cum ye voi...<br />
A l<br />
A ! imi respunde. Nu voifi asa. A I A! nu<br />
void des arriares pe2zsees ; nu voiii des dem i-viesttres ;<br />
find ca D-ta o salt' clici in D-ta si la altil, ca ce ere<br />
se, fact? al fostil silitti. Nu ! Nu void.. Gerd ca formal<br />
sal to lepedl ; se imi ceri in acestil chip :<br />
«8i me rogii se, me priimesti tote. cu gradu din<br />
'nainte de 48, renuntand la cella de colonelln.; st ceea<br />
ce am facut me caesen..<br />
Ca sali cerit (aceasta) formal, ca se, fill primite.<br />
ca meitlepeAlo de gradul de Colonel, 'm1 e cu neputinte,,
99<br />
A ! A ! D-ta vrei sa, vii cu gradul Revolutiei.?<br />
Ba nu, Maria Ta; en gradul Majcstatei selle<br />
Sultanului.<br />
Eu nu sciu, imi lute-<br />
-<br />
Cum, M. Ta, daea nu ma 'credi pe mind, nu creep<br />
hirtia formala a guvernulut imparatesca? S'apoi, ma<br />
roga, sa intrebt guvernula, ca sa va, spuie en ce oeadie<br />
si audit mi l'a, data.<br />
Si eu ii si spuitt.<br />
Fie ! Nn voit sa scia. Nu cunoscil co a facutd<br />
POrta.,<br />
Pupa mnite vorbo, Ireland ea', persists in acesta,<br />
atunei ii respuncla si ea ca incha septa ant vol sedea<br />
espatriatii, si conditiile M. Tolle nu le prirnescii ; fiind<br />
ca d'a ma cal, e d'a fi inemicul tarrei si al Pot ii ;<br />
e de a cere pardona de la Russia, d'a lepada gradul,<br />
d'a insulta pe Suzeranula mail s'al lariel Tale;<br />
si asta iar n'o fade.,<br />
Bine! gisse ; alt-fel nu vet intra,<br />
Voiti astepta, Maria Ta, pins void putea intra<br />
iar co..iditiile,nu le prirneseil ; nu renunta la unit gradd<br />
care mi l'a dat Suzeranul men si al M. Tolle.*<br />
Si asa pleat<br />
Acura ma astepta la cello mai grosnice sieane si<br />
persecutii. Credi D-ta ca guvernula imparatesea me<br />
va ajuta ? N;ci un turc War fi sprijinitn mai bine dreptula<br />
sea de Suzerauitatea Sultanulni, cum l'am sprijinit<br />
ca Roman; si cu tote astea suitt persecutatu si<br />
scum de influinta russa.<br />
A ! am uitaiii ! 'MI a mai (list.:<br />
nCe tot umblati prin Turci? Cre;li ea ma speria eu<br />
(de ei) ?"<br />
Te autorisezil s2 ara:1 prin hirtie formala acestea<br />
guvernului (turet). D-ta pune ce e mai essential, ca<br />
sa nu fie hirtiea prea mare ; adaoga ca pins nt (vor)<br />
da 1111A firman, nu facii nimica ; si ca nu e dreptu ca
100<br />
720 galbeni cheltuiV pentru a intra in terra, cu voea<br />
log;, in dona rinduri, s'a se duca in zadar ; si apoi sti<br />
pierdii 3-400 galbeni de venit pe an. 011 ink u in<br />
terra, on imi dau eheltuelele si venituln ce pc qu, de<br />
3-400 galbeni.<br />
Orl ce hirtie vel da sg, fie in report"' cu celle l'alte<br />
De vei da vr'o hirtie Altetei Salle Aali, addo't aminte<br />
Agadniala ; si ca e neau4it sa se declica uu govern1<br />
De e trebuinta in fine, da protest' la atnba-adorii<br />
Anglia, Franeiei si Austriei.<br />
Pe c(i,nd era Voda in casa la Vizirul, veni si Al.<br />
Ghica Voda, si Caciula mare,q.M. Balenul. C Balacenu<br />
si Sc. Russet. --<br />
Se'n',elege pentru a intriga, Sa'reca terra, !<br />
No. 29.<br />
Amicul teu,<br />
N, Ple§o i( Intl .<br />
Epistola Plesoianului catre Vizir.<br />
Altesse !<br />
En vertu d'un passeport de la Sublime Porte, revetu<br />
des visa de la chancellerie va1'que et (le l'ambassado<br />
autrichienne, et muni dune lettre /le recomandation<br />
pour S. E. Ismail Pacha do la part de votre<br />
Altesse, je suis parti pour rentrer dans mon paysi<br />
ou le mauvais &tat de mes affaires, occasionne par la<br />
most do plusiours membres de ma famine, exigeait<br />
irnperieusement et sans retard ma presence.<br />
Cependant, Son Altesse le prince regnant ne crut<br />
pas devoir tolerer ma presence dans In pays, par la<br />
raison qu'l n'a en pour cola aucun ordre du gonver-
101<br />
nement imperial ; de la sorte je fus contraint quitter<br />
de nouveau ma famine et mes 41Taires, et de reprendre<br />
le meme itineraire pour retour ner a Constantinople;<br />
c'est a dire de faire quatre fois plus de chemin<br />
en passant par Vienne et Triest, quo si je revenais<br />
par Rouschiouc et Varna.<br />
j C'est ainsi, Altesse, qu'independamment des fraise<br />
fis inutilement un voyage rude et fatigant an milieu<br />
de l'hiver, et perdis un temps precieux 4 courir<br />
les routes.<br />
En exposant ces faits a h connaissance du gouvernement<br />
imperial, je l'ai prie de nouveau de me donner<br />
la permission d'entrer clans le pays, et une lettre<br />
en consequence pour S. H. le prince regnant.<br />
Le gouvernement, prenant en eonsideratioa et ma<br />
conduite tranquille et mes sentiments de fidelite, a<br />
bien voulu m'accorder cette permission, et m'a donne<br />
ausi la lettre demandee hour le prince l'invitant<br />
donner des ordres drecis h qui de droit pour qu'aucun empechement<br />
ne soit apporte a ma rentree.<br />
Jo pars de nouveau de Smirne avec ma famille et<br />
j'arrive ici, d'oti j'envoie a S. A. In lettre dont Petais<br />
munie, 'jointe d'une petition de ma part; mais<br />
malheurousement la decision du Gouvernement imperial<br />
n'a par ete executes.<br />
C'est pourquoi je virus prier V. A. de vouloir bien<br />
m'hon nskrer d'une lettre pour le Prince, avec la quelle<br />
je suis persuade que je pourrais entrer.<br />
Je me permettrais, Altesse, de rappeler a votre<br />
haute connaissance que pendant tout le temps de mon<br />
exil, je n'ai jamais importune V, A. de Tien pour ma<br />
personne; et maintenant que dans cette circonstance<br />
je mets tout mon espoir en V. A., serait-elle moins<br />
genereuse pour moi, Elle<br />
qui en a ete taut de fois,<br />
et pour toes mes compatriotes ?<br />
h
102<br />
Je finis, Altesse, avec la convinction que votre<br />
equite reconnue -ne rnangnera pas a faire justice a ma<br />
demande.<br />
J'ai l'honneur d'être avec le plus grand respect,<br />
De Votre Alteste<br />
6/18 Juin. 1855.<br />
Ruseinc.<br />
No. 30.<br />
etc.<br />
N. Plepianu.<br />
Stefan Golescu dtre Plesoianu<br />
Scumpul ureic Plepene,<br />
Paris,Iulie 17-1855.<br />
Rub neuve Saint-Augustin, 46.<br />
Scrisorea to s'a lut Tell 'ani<br />
a produs cea mai mare<br />
bucurie ; CNA tacerea, vostra in fret luni de dine nu<br />
sciam la ce se o reduca aci credem, sett mai bine<br />
a (lice banuiam, ca nu cumva se fit! bolnavi ; and<br />
aflaia de la Gradistenu (Grigorie) ea de la Coistantinopole<br />
it vesta ca Turcii incepura a se purta mai<br />
aspru cu emigrat,ii ; imaginatia, sea perfidia proverbiala<br />
a Turcilor, imi arata pe iubitii met trel calatori<br />
inchisi in vre o temnita, pe acelle pustii locuri unde<br />
nirneni n'ar mai putea sa afle nimic despre voi; alter<br />
data, mergend si mai departe, ye vedem prada tilharilor,<br />
sea chiar a functionarilor imparatesci.<br />
Judea, darer data in asemenea gindiri scrisorile<br />
vostre an foster per:am mine un ce nepretuit si mult<br />
placut.<br />
Descrierea pelerinagiului vostru m'a interesat forte',)<br />
1) Calatoria PlesoianuluT s'a D. Cristofi in Egipet si In Siria,<br />
dupi cum Incredir*cp. D Christofi intro epistolk a sa.
103<br />
si Fault asi fi dorit sa fi cost cu vat Cine scie 'Ate<br />
card vremile vor fi mai bune, a mai face o a duoa<br />
callatorie mai vesela, si -mai numerdsti, nu ca esilatt,<br />
ci. ca Omeni cart, dupa ce 'si alb Implinit datoria for<br />
ca.tre patrie, an dreptul de a resuffla si a petrece in<br />
calittoril folositdre ; ch"ci nimic nu face pe om neat<br />
orator, si cu o judecata, mat sanatosti, de cat voiajurile,<br />
care ne aratii. monumentele omenirei si ale natutei,<br />
care este inveTitorul cello mai adeverat ; e4ci<br />
nu te amagesce ea o elocuentA falsa, putreda si mineinOsa.,<br />
ca a sarlatanilor professors de act's, pe care<br />
de WI crede, sunt in stare sa'ti denege esistenta.<br />
Sperani,a ce 'ms dai ca pe la luna luf Octombre a<br />
sa, te imbraitisecla me umple de bucurie si vremea o<br />
sa, mi se para lunga pins atunci ; der tot o se simt<br />
ca<br />
lipsesce un ce, cad ati plecat irei de aci, si pre-<br />
cum ved until numai se va intorce.<br />
Marghiloman sa intors in Paris, isgonit din Transilvania,<br />
si condus piny la Lipsca cu gendarmi.<br />
Aci unit' din Romani, care atsi hat parte in ReVoutia<br />
nostra, nu mai pot fi tolerati in Staturile Austria..<br />
Pe Magheru insusi Part silo sa. piece ; se (lice<br />
ca s'a this la Venetia. Nu pricep do ce ne oeolesoQ<br />
asa!<br />
Parisul este acum plin de Bucuresteni, pretutindent<br />
dai en octal de dinsii. Multi tineri au venit ca sal<br />
stadieze.<br />
Cantacuzino fostu Caimacar, se ald aids ; dice ofi<br />
este cu nof, iar eft it dart Draenlui, cat' en dinsul<br />
se va lovi mai bine.<br />
Celle- din urma publicatii ale lui Eliade sunt infame<br />
prin callomniile, minciunele si scopul la care prin<br />
rile va sa ajungrt. Va veni vremea ()data se dea respuns<br />
greu pentru tote cate insirsa in mernoriele s611e.1)<br />
1) Negresit Mentoriele intinze, reprodue in opera cu numele lul<br />
Rousso, Snplbnzent a Phisioire de Regnault.
104<br />
N'am pe tote, act nu 16 a impartit de cat flume pe<br />
la unit din emigrate; si aeastia chiar le conserva ca<br />
nisce documente pate ea uncle dinteensele le vet<br />
gasi pe la Constantinopole. Dad. nu vet afla acolea<br />
Memoriele int despre revolutia nostra. atunci scrie'mi<br />
sa ti le trimit ; insa, ca sa ti le pociti trimite, tre-<br />
bue sa; 'ml<br />
dal o adressa a vre unni negutdtor de la<br />
Marsilia, cafe sa fie in coresponden'A cu Constanlinopolu<br />
; eaci altminteri va fi anevoe.<br />
Se dice ca ar fi plecat acest Om mare (Eliade)mat<br />
mare de cat tott Romanic, diet singer a voit binele<br />
Natiel romane, procum diee,pentru Malta, iMpreund<br />
cu iubita Dumisale Contesti. De acolo ce se va face<br />
Dumnezed scie ; eace aiei ar fi clis ca pate se va duce<br />
in America, Ce mare Sarlatan ! Si ce mica F,4i marsava,<br />
fiinta Sa it ierte tots, precum l'am iertat et ; cad<br />
insult s'a sdpat gropa.<br />
Der destul despre dinsul ; ilu vet judeca si to dupa<br />
ce vet cat celle din urma productit.<br />
Iabitului meil Christofi spune'l malte si multe din<br />
partemt. Ile dorescil asemenea. Ca id pota intra in<br />
terra inainte de 56, nu credo. Ce are de gandii sa<br />
Med.? Il imbratisedd frMeste, ca si pe tine, scumpul<br />
mat Plesoene. (1)<br />
(1) Originalul la D Christofi.<br />
Adio !<br />
Amiaul ter',<br />
St. Golesru.
105<br />
No. 81.<br />
D. Gr. Gradistenu catre P!esoianu<br />
lubite Nue,<br />
Paris 15/27 Fehr. 1851.<br />
26 Rue Dupleot:<br />
Am cps ca en Arta sa ye mai scrip nitnic despre<br />
pererea mea in cello hicrate de Eliade ; si voie se<br />
me .th7i de cuvent. De nu respund der la celle ce 'ml<br />
(lid in scrisOrea ta de la 5 lanuarie, rn<br />
o lua drept<br />
impoliteta din parte'mi; s'apoi pentru- ee se tot stricam<br />
la hirtie ? Nu ve4i, *si nu vecl, ce nu suntem d'aceeasi<br />
parere, si ca ne-am scrie si iar nc-am scrie in<br />
desert ? D-v, nu critical despre fata lui Chiriac, ci<br />
despre altele.<br />
EA am dis cd, afare, de fata aceea, in colo apelul<br />
este bun ; si tot asa die si acum. Der care este fata<br />
lui Chiriac ? Aci nu ne intelegem ; pate pentru ce nu<br />
vreti.<br />
Revolutiile, frate, este adeverat, ce se fac de multimea;<br />
der ca multimea A, le 'Ate, face, are sau nu<br />
trebuinte de cineva ca se, intelOge ce trebue se face,<br />
tend, ce fel, pentru ce? Cate se prepare tine -va spiritele,<br />
se, arate real lucrului pine undo merge, de<br />
nude vine, tine este causa ? Cata sa lucrelle altii rota<br />
'nainte de multime ca la timp se fip mai compacta",<br />
mai tare in una si aceeasi credince ? Nu poti sa (lie'<br />
ce nu. Acum to intreb: oil, Domnia ta, Rosseti, Bretianu,<br />
etc. etc., Am lucrat pentru acesta ? Dumneta<br />
si eu de la tine am invetat sa ne uitem si inletuti<br />
Rosetti, Bratia nu. etc. eta. emu ounoscuti de cine-va ? Cine<br />
este cell care a lucrat Intel si mai malt? Pe tine cunostea<br />
terra mui malt? All cal nume era mai cu drag<br />
pronuntat prin popor, prin sate ? Dicea cineva Gradistenu,<br />
etc. etc ? See numai thus, llias, Eliade ?
iod<br />
Pins and sä fim tot orbs, qi nisce nimicuri sti ne orbesca,<br />
and incepussem a crede cri, am caltigat vederea<br />
? Sä fim stnerit;i; sk dam fie-cliruia allit sell; 0<br />
dud dice Eliade di a %cut cutare qi cutare, sil nu<br />
bilgam de s6m1 uncle, la ce colons, la ce rand ; of<br />
cum, si ce fel: pentru ce, §i de ce ?<br />
Misterul ce lid ca iar a ve4ut in scrigrea mea,<br />
este pentru cr. ceea ce a0 fi vrut, sa v'e" scrip nu v'e<br />
putem dice astfel. V'am dat un alfabet, ai n'ati vrut<br />
sit mai am qi ell unul, ca s'6, ye pot scrie mai des-<br />
1u0t.<br />
Ce a %cut trimisul Mcilinescu ? Cum a deslegat<br />
ebestia nakionald ? Cum l'au prima ambassadorii?<br />
Ce sperantrt cats sti alba eel ce l'au trirnis ? Cei de<br />
la Brussa ce iscalituri 'I au mai dat tii lui ?<br />
Muscalii au cerut sa se mai fug provizie Inca. pe<br />
dou6 luni ; prin urmare nu se due la Aprilie.<br />
Lui Solomon 'I a luat regimental, .i l'au dat lul<br />
B Bliid.... Pe Solomon l'au &cut adiotant, pe Salman<br />
qef d'etat major domnesc, pe N. Bibescu comandant<br />
all cavaleriel.<br />
Ion Brittianu a sosit din voyage. Noi mQrgem ca<br />
raeii. Cu al duoilea mai multe.(i)<br />
Adio 1<br />
No. 32.<br />
Amicul teu.<br />
Greicliftenu.<br />
Stefan Golescu catre elpsoianu.<br />
Martie 2.-1857.Miromenil, 41.<br />
Mite Nicule,<br />
Am priimit scrisdrea ta din 21 a treeutului ; iti<br />
multumese de amici' to care to face sr' credl efi. in-<br />
') Originalul la D. Christofi.<br />
9
107<br />
ire emigrati sunt eel mai bun, si prin urmare allesuL<br />
tee f eu ins& declin aceasta onOre, pentru ca nu<br />
am inteliginta ceruta de; a carmui o terra. Deca pentru<br />
acesta ar fi destut o inima patriotica si bring, nu<br />
m'asi da .in laturi ; der fiind ca cred ca aceste doue<br />
calitati nu sent destule, de aceea sustin ca amicitia<br />
fa. pentru 'mine to inseala, Tof avem speranl,a ca wan<br />
scapa de grija de a allege un., print pamantean ; prat<br />
whine! sa ne ocupam de eelle ce sunt mat grabnice.<br />
Voi sa vorbesc despre firmanul 'pentru alegerea Deputatilor.<br />
In Serra, Ca Si aic', este apieciat cum merag,.<br />
Boliac trebue salt fi tiimis o brosura mica asupra<br />
aeestui, firmani de aceea nut9 vorbesc en deamaruntul,<br />
act este bung, mai in -Iota intinderea sa. Aceasta<br />
brosura kste Metal de Boerescu in conlucrare<br />
cu Boliac ; dupa ce a tiparit'o si a trimis'o apoi a<br />
impartito aici.<br />
Asupra unui punt mai cu denadinsul nu sunt de 0.rerea<br />
agestor do! conlucratog, Bibescu, find la Stambul,<br />
a sustinnt fats cu comissarul frances, celle urmatOre<br />
:Votis ne trouverez pas 17 paysans capables<br />
de, remplir leer mission". Comisarul a respuns<br />
Nous comptons remuer 800,000 paysans=1,11 dessus<br />
je veils donne, 799,983 imbeciles.Laissez moi croire<br />
que je trouverai 17 hornmes de bon seas; c'est tout ce<br />
que nous leur dernandons), Bibescu Ore crede in adever<br />
ca nu o sa se gasesca ace! 17 sateni de bun simt<br />
Nu, neaparat ; ci a voit sa dobOre principul ; n'a voit<br />
sa, se afle faSa/intr'o camera cu 17 perechi de opinci<br />
Wit ce lea offuscat pe (Mitsui; apoi nu .este nenorocire<br />
ca chiar in Orneuii de' la 48 sa se gaseasca, earl sa,<br />
man',ie tot aceeasi parere ca Bibescu si consortii?<br />
Stiu ca Eliad a sustinut'o si o sustine in Sera ; ii urmeaza<br />
acum Boerescu si Boliac ; aped nu meritam dre<br />
ea terranii sa dea',ea pietre in not and vom intra in<br />
Serra Dumnealor sustin, ca AV<br />
apere tesa, ca cu re
109<br />
gimul de adi terranil or sa fie infiaintaV, si nu o sa<br />
alleaga din sanul lor pe eel mai eapabill, ca la 48;<br />
dar atunci, care este dovada ea, tot cu acest regim<br />
nut o sa fie asemenea influentati ca sa aleaga pe eel<br />
mai reT din alte classed ea sa represinte drepturile<br />
lor ? Si 1st aceste doug alternative, care este adev6rata'<br />
Roman care n'ar dori mai bine sa veza intr'o<br />
adunare romans', dupe atatia secoli, 17 perechi de opinei,<br />
de cat 17 advocati, imbracati boeressce, si sprijinind<br />
reu drepturile terranilor ? Iata ce produce spiritul<br />
de partida! late asupra cgrui punt din acesta<br />
brosura protestez ca roman, si ca unul din cei ce a<br />
luat parte la 48. Daca Boliac si Boerescu "far fi voit<br />
sa aiba gloria ca ei cei ,,d'antei an denuntat defectele<br />
coprinse in firman, data pang a nu tipari hrosura ar<br />
mai fi consultat si pe altii, n'ar fi cazut aqi in pacatul<br />
de u da putere ziselor d-lui Bibescu, ca terrani<br />
nu sunt in stare sa'si apere drepturile lor. Aga dar,<br />
de impartase,9A1 ideea mea, scrie pe la cunostintele<br />
tale din terra ca," hrosura aceasta este o apreciatie<br />
individuals, iar nu colectivg; si ca asupra, puntulul<br />
unite trateza despre t6rrani, este gresitg caci partea<br />
cea mai sanatosa din emigratie mentine dreptul ca<br />
terranii sa'si aleaga represintanti din sanul lor.<br />
Respuns prin grai ni s'a dat la hartia rostra, ca<br />
guvernul frances, chiar in interesul Principateler, nu<br />
trebue sa provoce ell chestia proscrisilor; ca aceasta<br />
init,iativa trebue sa vie din, terra; si ca atunel o va<br />
sustine. Maicg-mea imi scrie de la 16 cg de sigur a<br />
ineredincat'o tine -va ca Voda Ghiea a scris la Constantinopole<br />
cerend intrarea proscrisilor. 'Mi a scris<br />
asemenea ea o adressa s'ar fi sub-saris la Bucuresti,<br />
fare distinctie de partial', si eh s'ar fi dat Caimacamului,<br />
cerend intorcerea proscrisilar; der nmica-mea,<br />
nescriindu-'mi-nimic despre aceasta, nu'mi vine sa crez.<br />
Fratii mo Inca ping la 16 nu sosisserg in Bucuresti.
fo<br />
bia cred, iubite, ca boeril vor fi atat de prosti si<br />
de tichlos ca sa cearri, zece mil de Tura ; nu doll el<br />
n'ar pere zece min de muscali, der nu indrasnesc.Cat<br />
despre Tura, mi se pare a, dupd parerea Portii, nu<br />
mai p6te conta ca are multi partisans in Ora ; de aceea<br />
nu'ml vine sd crez ea ar fi putut face o asemenea<br />
perere.(9<br />
Al teu frate,<br />
Stefan.<br />
No. 33.<br />
Plesoianu catre d. Christofi<br />
Iubite Christofi<br />
BucurescY. 16 Octombrie 1675.<br />
Rfispund la amandoug scrisoririle tale de la 12. In<br />
adever, Romanic 41 inplinira cu mult foe missia lor ;<br />
der sit nu gandesti ca s'a terminat lucrul ; sired avem<br />
si in infra Camera si in afard ; si acesti sireti,<br />
prilejiuri cauta ca sa ne incurce, si sä ne dezicem ; pe<br />
de alts parte, D. D. Comnissari voesc sa ne intrebe asupra<br />
chestiilor interi6re. si cer ca not sti le respundem<br />
; prin urmare sä ne bage in forme mai 'nainte d'a<br />
sci not dad, o sa. ne dea sau nu acellea ce am cerut<br />
si ca sit ajungl D. D. Comissari a ne convinge ca<br />
trebue sa le Tespundem, impiega fel de fel de argamente<br />
not Cu tote acestea suntem tart in hottirarea<br />
nestra; d'at raga sa ne lase a astepta hotararea con-<br />
gresului; pe dc,<br />
alts parte, atat Stirbei cat si Bibescu<br />
Ghica si Sturza, 41 gritmadesc omens si bans la Paris<br />
sere a. concura, pentra ce ? pentru patrie ? pentru<br />
(1) Originalul la D. Christofi.
110<br />
mantuirea si marirea el ? nu I ci pentru a ajunge la<br />
tronul Romaniei-unite (caci de unire nu ne indoim); si<br />
cu tote astea si Bibescu si Stirbei art iscalit actul<br />
uniril si cele l'alte. Astfel vezi ca nu °gleam Inca pe<br />
floe , ei pe spihi ; speram mime in patriotismhl Romanilor<br />
a triumfa, sau eel putin Tau' sa nu vie de 1a iiol si<br />
prin noi. De la a VII sedinta,. Vineri, se Incr4s1 la<br />
memoranda asupra acelor patru punturT, care are sa<br />
se dea, D-lor Comissaii; si cred ca mi se va termina<br />
maT curand de 4 sau 5 dile d'acum inaitite. Si la 'acast<br />
memoar D.D. Comisari se amesteca, nu in iedactiune,<br />
ci d'a se da in desbaterea classelor, pe urma<br />
sa vie in adunarea geherala; si avem a ne gandi.<br />
Fratii Moldovenl eat p'aci erau sa infra in cbestiile<br />
din intro, dar papa adi credem ca n'au intrat, of nici<br />
ca vor iutra.<br />
Da s i eitesca, asta scrisore d -lui Chitu, si sa m 6<br />
ierte ca nu le am saris asta data, fiind-ca n'avui ni -<br />
mica insemnat. ram bucurat forte mult de patriotismul<br />
inflacarat al concetatenilor mei, lucru tie care hu<br />
m'am indoit; poci zice cu drept cuv6nt ca, Craiove-<br />
nii sd' pot alatura cu Bucurestenii; cu tote 05, lief<br />
un colt al Rotnahiei unite n'a simtit mat putin bucuria<br />
acesta.(1)<br />
Amicul dle,<br />
N. Plecoianu.<br />
No. 34.<br />
D-na Elisa Plesoianu catre D. Christofi<br />
Dom nu le Chr isto fi,<br />
Hyeres, 24 lanuaria 1859 st. n.<br />
Am citith cu cea mai vie simtire si placere randurile<br />
ce 'mi adresezi mie. Inteansele Wit tots s<br />
(1) Originalul la d. Christofi<br />
olici-
111<br />
tudinea unui afectionatd amicii qi frate. Dici se' am<br />
curagiu ; cred cg, am aretatil mai multi/ de eata pOte<br />
a§tepta cine-va de la o femee Dv. nutiti in ce pos4ie<br />
me aflu de nand sintd aici ; &eel tote scrisorile<br />
care ve scriam trebuia se, le citescii ei Plepianului<br />
0 nu vream sa tie catd sintd de mihnitb." ; ceci<br />
fi fecut red en asta. Abia ga'sid un momentii self<br />
scrid scriserea asta, fare se tie ellu. Trebue sit ,stii<br />
el de doue luui nu s'a mai data jos d:;// path i ca<br />
din di in di devine mai slabil qi mai neputinciosti;<br />
in sfer0tu de vre o doue Bile 'i a cam lipsit ;31 pofta<br />
de reancare ; qi sunt doue nopci de nand le petrecil<br />
pe fotolid range patul lui ; cad' nu pOte dormi ; i cu<br />
tote astea am feud tote ce am pututd ca se nu me<br />
vacua triste 51i cu lac/1mile in ochi, ca sä nu'i ['ace<br />
red.; imi pestresd noptile pentru ca' se dad curs<br />
durerit melle. Doetorul imi spune ce este intr'o stare<br />
forte grave, cad' plemenuid din stinga este mai de<br />
tot destrus; dar fiind-ca ii remane plemAnul din<br />
drepta forte sanetost, este speranta se' scape. Vedeti:<br />
der, scumpii mei amid, ate, dreptate am se fin mahnita!<br />
Cand me gandescii ca pOte se, se intample vre<br />
o nenorocire, ah i Dumnedeul meu! cum sunt singura<br />
fare sa eunoscii pe altd cine-va de ate pe doctord<br />
§i pe spiter, ce o se me fact/ ?<br />
Elissa Plegoianu.<br />
26 Ian. 59.<br />
Singure pe peruantd ! Asere, la 8 ore scumpul nostru<br />
Nae 141 a dat sfir0tul. Nu ye pot scrie mai mult.1)<br />
Arnica Dv.<br />
Elisa Plegoianu.<br />
1) Originaluld la D. Christofi.<br />
'T aei
112<br />
No. 35,<br />
A son excelence Sarim Pacha, gouverneur<br />
Excellence,<br />
de Brousse<br />
Vous connaissez deja l'etat maladif de ma femme<br />
et de znpii qui date depuis l'hiver passe, et dont nous<br />
avons patiemment et tacitement endure les maux jusqu'a<br />
ce jour.<br />
Mais le nouveau mal dont je suis atteint depuis<br />
quelque temps, la nostalgie, acompagnee de palpitations<br />
de coenr, n5us a reduits au plus affreux desespoir.<br />
Excellence, je crois que Mr. le docteur Mazoki vous<br />
l'aura déjà dit qu'il n'y a que le changement d'air<br />
et la distraction, que pourrait me procurer le sejoar<br />
de quelque temps a Constandinopole, qui puissent me<br />
sauver.<br />
Dans la confiance, qu'apres avoir gi paternellement<br />
contribue a Passuranckde notre existence .par les<br />
genereux subsides qu'ont ete aceordes aussi a ma femme<br />
par totre Men veillante intervention, vous ne<br />
vous refusez pas de contribuar a nous rendre aussi<br />
la sauté, j'ose encore vous supplier de vouloir bien<br />
interceder a ce que j'aie la permission d'aller passer<br />
avec ma famme un ou deux mois k Constantinopole.<br />
Sur, Excellence, que par votre bienveillante mediation,<br />
j'obtiendrai aussi oette nouvelle grace que nous
113<br />
sollicitons a geuoux, veuillez agreer le rpnouvellement<br />
de notre reconnaisance infinie, et les hommages respecteux<br />
de celui qui a llonneur d'être,<br />
Excellence,<br />
Votre tres humvle et tres obeis<br />
sant serviteur.1)<br />
1851. loan Negulici.<br />
No. 36.<br />
N. Pleloianu &Are veduva Iui Negulici<br />
Donna nzea,<br />
Constantinopole, 19/25 Julie 1851.<br />
La sosire 'ml aid: am priimitil scriserea Dumitale.<br />
0 ! CAM m'a intristatii, D-na mea! Catg and simtitt<br />
de mult nenorocirea cc am ggsit inteensa, nenorocire<br />
ce am aflat'o dupe drumit.<br />
Perderea D-lui Negulici, credit forte bine el v'a<br />
fost simtitore vi lice. Terra a perdut DOmna mea, in<br />
D. Negulici unit bung apargtoril, unit adeverafit flit ;<br />
l'a perdut ca s'o ajute la nevoile ei, nu l'a perdut<br />
insg din memoria sa.<br />
Am destule_ cuvinte ca se, suit multe asupra acestill<br />
sujettl ; durerea insa ce me coprindea oil de cate<br />
on vorbescti de ellg, me opresce d'a merge mai departe.<br />
Da, Doinna mea, ye marturisesct in sineeritate,<br />
Ca am simtitil forte multi qi nu stint singur<br />
la acesta. simtire.<br />
1) Conceptulti acesteT suplice illd possed5An noi, incredintattl de<br />
veduva luT Negulici, din preuna cu epistola ce urmezA, $i alte epistole<br />
ce se vor publica In brosurile viitOre.
14<br />
Vt dal dreptate, D-na baba, sa clicetT ca esci nenorocita.,<br />
dup.' perderea unui asa de bunt barbat ;<br />
Thatigaete eel pu;in ca, nu esci singura, 6 in conpani(e<br />
de atatia frail at sof, ce itnpreuna cu miuna for<br />
nu'l vor perde, lie catti vor trai, din memoria lor.<br />
Ye ceru permissia se sfirsescii aci ; si st *6 reel.<br />
a priimi dechiararea simtimentelor melle de etima<br />
si amicitie, cu care am (more a fi,<br />
Al D-le frate si sinter amict.i)<br />
N. Ple§o'ianiN<br />
P.S. Am priimit hartiele ce 'ini ai facut onorea a<br />
le confia mie.<br />
......1,1*-.-<br />
No. 37.<br />
Eliade eatre C. D. Aricescu<br />
Amatul mat Domnit,<br />
Constantinopole. 1855 Maid 18/30.<br />
Cu mare multumire am ricevut scrisOrea D-le din<br />
27 Aprilie. Sunt simtitoril la trite cafe 'Ed scrii, si<br />
'ml place a crede ca esci espressia junimel romane.<br />
Multi in'au tratatil de ambitios, si au avut si ail<br />
cuvintil. Sunt mai ambitiosu de cat ceea ce ma credit<br />
Ambilia mea n'are margini; ca in loco A' amble ca<br />
a altora dupe o vatasie de tiganY, a umblat sa mute<br />
a domni in inimile junilor, ce iti duce numele pinti<br />
in secolii eel mai departati ; a catat iara sa afle adeve'ral,<br />
fie in limbs, fie in literature, fie in soli*, fie<br />
in istorie, fie in politico; qi adevtrulii este etern ; si<br />
pink' voiii fi cu d'enstil, si ellt en mine, sant sigur de<br />
(1) Originalul la D. ChristollVecil qi Epitaful lul Negulic! la<br />
Notte No. Ill.
116<br />
eternitate. Apoi este ambitie mai fa'ra margins de<br />
cats acesta ? Ea m'a impinsil pins a face lea copiilorit<br />
mei, a'i lasa sara.ci, lipsiti de tats si de instructia<br />
euvenita la etatea lor. Ambilia a fost mare; nu<br />
sciii insa de m'a 4usd unde am voita sa ajnngu la<br />
adeveril si la inima necorumpta a junimii; de void<br />
fi ajunsti la upa, am si pe eeel'alta.<br />
P.S. Te rogii, mai prescrie'mi acel le versuri Frump.<br />
verde liliac* gi<br />
trimitele la familia mea ca sa mi le<br />
espedieg.e cu occasiune sigura ; pe celle<br />
arn uitat in birt' la Bueureser')<br />
d'anteia le-<br />
No. 38.<br />
Conceptul unui appelij allu mut Eliade catre<br />
Romani, Oath lui Plesoianu ca sa trimita<br />
in terra ca din partea acestuia..e)<br />
Oare tine a 4isti ea tot °multi si tots natia merita<br />
sOrta in care se afla ; si adesea m'am gandit data este<br />
and adevelil acesta, sail o espressie esita fara socotinta<br />
dintr'anil neeada, sea ura,, sett disperatie ; insa din<br />
4i In 4 tot se mai adeverecia aceasta parere.<br />
G-recii, add erau creseuti sub legi libetle ce producea<br />
Leoniqi, Temistocli, erOit si invatatr, cetateni<br />
generost, acei Greet nu merita de cata serta de inflovire<br />
in care se afla, pentru ca's1 o pregAtea singuri.<br />
1) NI aceltU cantecu la Notte, Sub Nr. 1.<br />
Originalul acestel epistole it possedI editorulti acestel coleetiuni.<br />
NB.ticdstl episto15, a mai fost publicata. fn Columna Int Traianii<br />
No. 5 din anul 1873.<br />
(2) In capult acestuT conceptit, scrisa de Eliad, se citesce aceste<br />
cuvinte, scrise de Plesoisnu :<br />
Acesta 'rni a dato D-nu Eliad ca s'o trimit in terra, ca din partea<br />
mea' Despre datK, trebue O. fie din anulti 1850.
116<br />
and legile incepurg a fi celcate zn piciore, obiceiurile<br />
a se c(inrupe, egoismul a cresce, si a face din<br />
fie ce G-recti un sfemeatil, indifferent la alle palriei,<br />
atunci la celle d'antet cercart alle vrjmasilor Grecit<br />
perdura patrie, si libertate, si hunini ; si din vea0 in<br />
in vecil, ajunserI in serta de intuneric, robie. (lepravatie,<br />
serta ce o merita ; tact 'st o preggtissera.<br />
Piva candu sufferira, acea sorts, o merita ; cand se<br />
sculara ca unit singurii omit, si dissera 9u to;ii more<br />
sett liberi, si tinura dece ant lupta, atunci ist crearg si<br />
patrie si libertate ; i sorta in care se afia o merits.<br />
Ce facura G-recii ? Unit munciail ? si altit, -expatriact<br />
grin Fran(a, Germania, Rumia, preparait callea<br />
grin ajutoru ce le trimitea dealt<br />
lor, ajutor cc.' se immullia<br />
si insust de la obolnl vaduvel.<br />
Romaait gemura, in delungit sub Fanariott, si glasuit<br />
mut Viadimirescu j.t facure, a se destepta, Si a se<br />
scApa de sorta in care se afla ; scepara de Fanarioti<br />
si se reconstituir'a in domnirea lor ; insa serta atatil<br />
li se imbunatali, pe cat a et se ganOir) a o imbunataV,<br />
pe cat egoismul tacu pe fie care ast &data de<br />
alle salle numat ; pe- and neinvetittura si 5 milione<br />
de oment frcieu a numal sci tine sunt, ce sunt, cum<br />
sunt, ce drepturi ati cimenii, si data sunt et dment seu<br />
vite ? Ping and aceste ititrebart nu '1 desteptars, e<br />
nu aveail alte, sorta de cat aceea ce o merita.<br />
Cana se sculara, cu totii ea un singer omit, si misearea<br />
for de fret luni fa numat ca o serbgere, din<br />
aceste no trassera, alt de catii se vorbesca lumea de<br />
dinit; sa afie ca si et simtq, si et se gandeseti ca 6meni<br />
; nu Ina,' ea si merita, a dobandi ceva ; ca,ct tot<br />
lucru se cumpgra, pe precul sell ; si Damnedeti nu. piatesee<br />
fie eitruia de cat third munea sa, (Mph' faptele<br />
salle.<br />
Cei cart se scularg pentru binele terrei, nu furs (5went<br />
cart sit nu'st aibe, fie care o posicie :.si hotarire,
117<br />
a pierde tot pentru binele pablica; a perde pe lenga<br />
stare, aiviitorul, de va cere trebninta. Si cu adevarat<br />
perdura tot. Ri merita stare, Set. sarta lor ; pentru<br />
ca de vor avea lauds, li se cuvine ; de suntt nenero-<br />
eiti,<br />
iar li se cuvine, tact an Vrat a se jertfi pentru<br />
eamenX iiesimpori §i ingra0 ee ar fi voit sa le pice<br />
binele de sus, fora osteneala; set. erat. multumil,i ca<br />
vermele la radacina hrentilut Ori in, ce sorts se vor<br />
afla aceatt emigrati, buns set. rea, o merita ; insa ai<br />
vOY, fratilor, on in ce sorts va yeti afla, o meritatl.<br />
De eimtit,1 ea astfel cum e terra nu e bine, ai nu fa-<br />
cet)." nimiea, nu ye ganditi nintie, meritati sa va vie si<br />
mat ret.<br />
Grecii avura, cum disseit., base, contributii ai same<br />
din saracia Ion de dispusti, pentru on ce cheltuiala<br />
in binele publicii. Binele hu vine curand, insa vine<br />
decd lueram bine. Cate nu s'ar putea face data emigratit<br />
ar avea mij16ce a dekdepta tiparult. Europei I<br />
Astacli una, maine alta, Ping, ne-ar cunOsce lumea, ai<br />
pe not ai drepturile nOstre ; insa paste 40 Inv<br />
nici hrana din tote 4illele, nude in terra lor Elva de<br />
tote. Aceated, se pot face Para ajutorul Vostru ? Et<br />
perdura tot pentru col: ai dace voi nu scotel,i nici din<br />
prisosia vostru a face o cassa comuna .i o terra, intrega<br />
nu va fi in stare a tritnite nici cate 100 de galbent<br />
pe lank* atunct fits siguri ca Romanii nu merita<br />
alta sorts de eatti aceea in care se afro.' ; ai tare le<br />
/a veni dupe faptele lor, dap& simtirea lor, (144 judecata<br />
lor.<br />
gi<br />
n'ail<br />
Nu e mare hem, frate; spune la tine to incredt,<br />
aceea altora, sa dea si pentru terra, pentru viito-<br />
rul copiilor lor, ceea ce ar arunea la un dine : e.aci<br />
cate o pare pe an de ar da fie ce Roman, malt bine<br />
li s'ar face in streinatate. Epoha acesta nu or s'o<br />
mai alba eurind ; oamenii ce at. muncit in terra pentru<br />
dinsa, ce 'ai" au jertfit tot pentru dinsa, n'or sa
118<br />
traesca at lumea ; si va mai trece malt ptna se scdtg<br />
terra °amen-1 cu acelle cunostin2e, ea acea esperiintai<br />
cu aceeasi caldure,, si ea aceeasi hotarir,e a jertfi tot.<br />
Acesti oameni suet astadi jn streinetate, acoln 1e etude<br />
pot face bine terrei ; act pot si a scrie si 4 vorbi,<br />
si se pricep si a lacra mal bine. Nal' lasatt fare. cnij-<br />
Mee.<br />
Daca nu ca Ronainti ca 6meni, ca crestiui, in-<br />
lesniti'i. Nu o Se ye spinduro niment cad faceti bine,<br />
Fill cu minte; nu conspiratf, nu criticati; tineti-ve pe<br />
drumul legilor ; a ve teme ins& do a, face hinele, a<br />
inlesni nisce &pent ce n'au facut nicT un reu, ce 't att<br />
recunoscut vol, '1 a recuuoscut Perta, ce v'a 4perat<br />
de tote (nedescifrabil 1u care am cazut prada alte pqpore,<br />
can n'au exit din drumul legal, a ittlesni ase-<br />
menea ornent din datorie de frate si crestin, daca<br />
de asta ye temeti, fiti siguri ed este q dreptate dumnedeasce,<br />
ce nu &Irmo; si aceea ve prepare o soarta<br />
al aria vol singari auntet1 facatort ; sea vets a,ddormi<br />
cu asemenea asternutarl de indifferinta, de egoiSm si<br />
de temert fara, Joe, ce ve preparatl (1)<br />
No. 39.<br />
Epistola a D. Bolliac catre Princul Napoleon,<br />
preedintele Republicei francese.<br />
Monseigneur,<br />
?axis ,"/26 Aprilie 1892.<br />
J'ai l'honneur de vous prier de m'accorder tine padienee<br />
particuliere, dans laquelle votre Altesse Imperiale<br />
me permettra de lui exposer quelques considerations<br />
d'nn haut interet, sur la situation veritable<br />
de la Roumanie.<br />
(I) Originalul N D. Christofi.<br />
9i
its<br />
Sons le regne, de 'lEmpereur Napoleon les capitulations<br />
concedaut a la France le droit de parler en<br />
faveur des chretiens, recevaient leur pleine et entiere<br />
execution. La restauration, eu laissant mettre en<br />
dehors du Congres de Vienne, le peuple roumain, sur<br />
le quel la Porte n'a, qu'un droit de suzeranite, l'a- livre<br />
de fait a la Russie. Le G-ouvernement de. 1830,<br />
dont les- bases etaient aussi faibles qt sa duree, a<br />
ete eqhemere; goavernement sans dignite a l'exteireur,<br />
n'a jathais en le bras assez fort pour relever le drapead<br />
de la France. Les Ro-umaius, Monseigneur, ont<br />
foi dans le nom que vous portez; Us esperent que votre<br />
sollicitude s'etendra sur routes les nations, et sur<br />
eux en particalier ; et que la Diplom atie francaise reviendra<br />
aux granbes traditions, suivies par des Princes<br />
tels que Louis XIV et Napoleon.<br />
Les Valaques descendent des Celtes et des Romains ;<br />
HS forment une nation guerriere, gallola.tine de douze<br />
millions d'amens. Its sont maitres des Carpathes. Leur<br />
pays est protege par le Danube et par la Mer Noire<br />
L'Empereur Napoleon avait apprecie l'importance tope<br />
graphique dune contree qui pent, en cas d'eventualites<br />
servir de empart et de levier contre trois Empires.<br />
Le sol trotimain est fertile, les Torets y sont immenses,<br />
et garnies de vieux arbres rropres a la Marine ; les<br />
produits des mines sont precieux et tres varies, elles<br />
renferment Por, le cuivre, le far, le mercure, le bitume<br />
etc. De telles richesses ne sont-elles pa de nature<br />
a encourager le developpement du commerce .francais<br />
dans les Principautes danubiennes ?<br />
Les Ronmains presentent, Prince, un tableau digne<br />
d'attention ?<br />
celui d'un peuple gallo-latin, qui a sa<br />
,<br />
langue, sa son genie national propre, mais<br />
empreint de la civilisation francaise. La lutte inegale<br />
que ce peuple soutient pour repousser les envahissements<br />
de la civilisation asiatique du Moscovite, la
esistance Wit a opposee pendant quatre siectes an<br />
Turc incivilisable, dont it a emousse le yatagan, alors<br />
tnancant pour I'Earope, ne penvent manquer de<br />
lui gagner les sympathies de vote Altesse hnperiale.<br />
L'histoire a constate, Monseigneur, que quand la<br />
France, notre soeur ainee, est dans la prosperite, le<br />
bien etre renait dans les pays roumlins; que lorsque,<br />
an contrai e, elle essuie de revers, comme ceux de<br />
1814 et 1815, les manvais jours reparaissent dans les<br />
Principautes. danubien Chaque fdis que' la France<br />
a ete eprouvee, les dilapidations de tonte espece ont<br />
mine le tresor de l'Etat et le pays, la confiscation<br />
et le se:sluestre ont ete retablis ; le knout des Russes,<br />
le cimeterre do Turc, ont pris la place des lois suspendues<br />
; Bucarest, ce foyer de is civilisation de<br />
l'Europe orientate, cette ville de Palais, t,itee pour<br />
1 elegance; la douceur des moeurs, Phospitalite de ses<br />
habitants, pour l'instruction de sa jeunesse elevee h<br />
Paris, on par des instituteurs frantais. Bucarest s'est<br />
voilee, et a pris cheque fois ]'aspect d'un camp de<br />
barbares. Cette transformation a ete si rapide, si<br />
subite, si frappante, qu'on ne pent la comparer qu'a<br />
celle des Brands lacs, dont les eaux claires, aux reflets<br />
d'azur, prennent une teinte lugubre, aussittit que<br />
les images convrent le soloili be soleil pour nous<br />
Monseigneur, c'est la France.<br />
A l'exception d'une coterie burencratique, composee<br />
de quelques ambitietkx, imposes at soutenus par le<br />
Moscovite, it n'y a pas de partis chez les Roumains.<br />
118 sont tous anitn?,s d'un, merne esprit. Le manifeste<br />
qu'ils ont adresse a plusieurs reprises Et<br />
totus les<br />
Cabinets de 'Europe, coutient le programme deleur<br />
regeneration, base sur les lois eternelles des societes,<br />
l'ordre et <strong>lI</strong>nmanite.<br />
Its demandent Punion des delta Principautes, un<br />
Prince etranger de sang latin, le respect des traites-
iii<br />
la reconnaissance de la nationalite, des institutions<br />
en harmonic avec les besoins du pays, l'amelioratiou<br />
et le developpement du bien entre de toutes les<br />
classes, ln supression au servage, enfin l'abolition de<br />
la traite et de Pesclavage.<br />
Jo pertage avec mes compatriotes l'espoir que,<br />
sous le gouvernement de votre Altesse Imperials,<br />
Faction providentielle de la France s'etendra a un<br />
peuple gallo-Latin, qui se considers comme inembre<br />
de In famillie frantaise et que le despotisme n'osera<br />
i<br />
plus, comme cela a eu lieu depus 181.5, faire fouler<br />
par ses hordes sauvages le sol et les droits de le,<br />
Rounianie. (1)<br />
Je suis avec respect, Monseigneur<br />
de votre. Altesse Imperial°,<br />
le tres humble et tres obeissant serviteur<br />
Cesar Bolliac.<br />
rue de beau.... Paris,<br />
No. 40.<br />
IN 111TIVIELE POPORULUI ROMANO'<br />
Dreptate-FrAtie<br />
GUVERNUL PROVISORIU ALLU ROMANIEI<br />
Pentru caussa sacra In care a luat parte eminenth<br />
i pentru capacitatea d'a tine postuln do secretarti de<br />
care avu o imperiesti nevoe, guvernrd provizoriii numesce<br />
secretarti allil guveinului pe D. Constandin Romanescu.<br />
Domnu Eliade i va face cunseut dispoziia guvernului<br />
provisorin.<br />
(I) Estrasit din Choix de lettres et menzoires sur la question roumaine,<br />
par M. Cesar Bolliac- 1852 -1856. Lithog, Goyer, 7. p. DauphineParis.
I22<br />
(Suserisi) Stefan Golescu, Hristian Tell, lean Elia.<br />
de, Gheorghe Magheru, Major Plesoianu, Preotul Sapea.<br />
13 lunie 1848.<br />
No. 20 Craiova,<br />
In tabara regeneratiei (1)<br />
No. 41.<br />
Rapportul lul Dervisii Pasa, Comisar otoman<br />
in Principate, in privinta<br />
administratiunii principelui Stirbei.<br />
Bacurqt1 Decem, 1864.<br />
Am sosita in Bacureset la is/25Au gusto, anul corent<br />
stire a viitorei intOreeri a Altetel Selle Principele Stir -<br />
bet in Romania. respandita, in terra ca nä noua nenorooire.<br />
produssese ua nemultumire generals I. classa<br />
Boerilorit si in partidula national ; inteunil cuvint<br />
oppositia stt parea ca se intinde in Iota, terra si mare<br />
maioritate acelor ce m6 vedea accusa pe prineipe de<br />
inalta tradare &ere I Porta.<br />
Impressiunea acestei start de iritatiune in care aflam<br />
spiritele a fostit atatit de adanca assupremi, in<br />
cata am creclat unit moment ea sprijinul fortelor militare<br />
ar fi neaparat trebuinciosa spre a mantine ordinea<br />
public& la sosirea Altetei Selle ; masura cu alath<br />
mat trista si regretabila pentru terra, ea, de la<br />
retragerea Rusilor, terra se bucura d'art Unite desevirsita,<br />
sub egida armatet imperiale a Augustului men<br />
Saveranit.<br />
Capetele d'accusatie contra Printulut tirbe1 se pot<br />
resuma ast-felti :<br />
Nesupurtere sistematica catre guvernula Maiestatil<br />
(1) Originalul 11 possedd D. C. Romanescu.Acestd decreta nu<br />
figuresa In Monilorul dela 48, si nicl In vre o altd, foie din acea<br />
epocd..<br />
10
123<br />
Belle Imperiale Sultanul ; simpatie intrega pentru<br />
Russia, si trd.darea tutor intereselor te'rer in favOrea<br />
politicei cotropitOre a acester din Irma puteri, prin-<br />
Wan sistem de delapidare a financelor publice, si de<br />
cornptliune imitata (puisee dio scOla curate rusesca.<br />
Am impartitil deril lucrarea mea- in done parr<br />
politica si administrativa.<br />
PARTE A POLITICA<br />
.Este s1 rut ea guvernnl Majestatir Selle Sultanului<br />
a aflatd, plteua.<br />
epistola a princulnr G-hica al Moldover,<br />
cu f data din 75t ineie 1853, ca. Imparatnl Rusiei<br />
invitase pe eel dour pried a intrerupe relatiile for<br />
cu Sublima Porta, si a Inecta trimiterea tributulu<br />
Alteta Sa Resid-Pasa, prin epistola sea de la 25<br />
lunie, transmisse principelur ordinul Sublimer Porti<br />
d'a parasi Moldavia, flind-ca Russia atacasse prin acestit<br />
actir arbitrariti sistercul Principatelor in basele<br />
selle; si fiindn ca essersiciul autoritacii legitime devenea<br />
impossibilii in acea stare de lucrurr. Alteta<br />
Sa avussese Ingrijirea d'a a daoga Inca ca, In ca4ula<br />
and Principele n'ar your a se supune acestur ordiu,<br />
Sublima Porta va lua dasurele cuviinciose<br />
dicta interesele si drepturile selle.<br />
ce i le<br />
Asupra acestur oi'din, Principele Stirbei convoca<br />
Divanul Ad-hoc, sub numirea de Adunarea gerierala ;<br />
si adaogand la mombril permanents un Mitropolit si<br />
pe Episcopii de Mizell, de Ramnicti si de Argesti,<br />
face un rdsprins Sublimer Ports prin care clicea cd, acesta<br />
Adunare rOgd, pe Principe printr'o adresa a na<br />
parasi terra, in imprejnre'rile critice in care<br />
atunci ; 0 cern nova instructiuni.<br />
se afla<br />
Aici opinia publica acusa pe,Principe cd, a surprins<br />
in aceasta circumstanta religia guvernulur otornan,
124<br />
pentru interesul I personal, si in interesul Russiei<br />
comitend prin urmare un act de inalta tradare.<br />
Divanul ad-hoc a fost convocat, nu in urmarea unei<br />
dorinte esprimata liber din partea maioritatii Boerilorti,<br />
ci numai prin instigarea consulului Russiei,<br />
in intelegene en Principe le ; si 00. adressa acestal Adunari<br />
presintataPortii, ar fi fostil preparata mat<br />
din 'nainte prin influinta directa, si consiliile aceluiasi<br />
consul, si irnpusa Adunaril pentru a o subserie.<br />
Cercetarile melle asupra acestui object se resuma<br />
ast-fel ;<br />
La 2 August, D. Coleqoum (consuln englemi) date<br />
official principelui scrisOrea A:tetei Sella Resid-Pasa;<br />
7i primi, ca sj celegul sea consulal frances, promissiunea<br />
verbala ea se va snpune ordinului Sublimei<br />
Por;i, si ca va parasi terra in 3 dile. Litr'adever,<br />
dupa cate-va c.jle principele fticea preg4tirile de plecare<br />
; bagajul sett era gata, si tail de poste comandap".<br />
Dupg parerea unora, acesta nu era de CAM ua;<br />
prtifae6torie.<br />
FiindA Ca D. Colcqbum stiiruia sa aibg, un respunns<br />
inseristi, la 7 August sera principile trimisse in sfirsit<br />
re secretariu sau a'i anunta ea nu pate parasi terra<br />
fiind-ca %era se opuna la plecarea sa, si fiindii ett.<br />
Divanul are a fi convocat spre a delibera asupra acestui<br />
obiectil.<br />
La 9 August Divanul se aduna, intr'un mod estraordinar;<br />
si presinta principelui un, adressa subserisa<br />
prin care 'I ruga se ramie in tera(1).<br />
Tote informatiile mate din sorginte mai mullsail<br />
mai putin demile de credinta, se nneseil asupra<br />
acestui punet, adica : ca convocarea acestui Divan a<br />
fost in realitate (au fond), resultatul instigarilora<br />
principelui si al consiliilor consului rusesc; si c6, adresa<br />
a fosta preparata mat dinainte de secretarul de<br />
(1) Vec,11 Anexa Lit A, pag. 123, si Lit. B, pag. 126.
1§t<br />
State, 16nnii Mann, si impusa Adungrit Din ceea ce<br />
urmeasa, se VII, vedea pans, la ce punctil ameasta asertiune<br />
este intemeiata.<br />
Unul din membril Divanului a declarat ceea ce urmeaza<br />
:<br />
Divanul, dice el, a fostil convocat a provoca opinia<br />
sa asupra circnmsta,ntel de fara. Cu ate-va dile<br />
inainte de reunirea Divanului, D. Ionid, care nu erea<br />
deprinsa a m6 visita, s6 infaeiseza la mine, si 'mi<br />
spume ca corsnlnl russti voesce ca adressa sa fie adoptata<br />
do Divan ; caci at fel refusul ar avea grave<br />
conseeinte pentru membril<br />
sa. .<br />
In fedinta aceea. lad comisiune fu numita a redacta<br />
adressa inteug, camera deosebita. Iona Menu<br />
citi conceptul adressei preparat mai din'nainte.<br />
Ni se observa ca e de prisos a se face mentiune<br />
in adressa, de eurtea protectrita ; dar D. Mann re'spunse<br />
ca nu trebue nimicii schimbat in redactiunea<br />
acellel adresse, facuta de dansul in intelegere en con-<br />
sultlii<br />
rusesca; si ca trebue a aduce aminte Turcilor<br />
ca nu sunt singuri: a decide despre sorta nostrA.<br />
Regulv.mental organic prescrie ca data maiorita,tea<br />
accepts ua propositiune, minoritatea trebue sa o<br />
subscrie si (lama din--preund cu totT eel lalti membrii.,<br />
Conceptul lui lance Mann, despre care vorbesce acesta<br />
neelaratie, esista; si e scris chiar de mAna sa.<br />
Un alt membru din cei mai eminent! ai Divanului<br />
'ml a declarat:<br />
Am costa invitatii sa assist la desbaterile Divanulul.<br />
N'am anzit nisi nit desbatere asupra acestei<br />
imprejurarT. TOO, Adunarea a sub-scrisil adressa intrio<br />
trista tacere ; si en amti urmatn essemplul colegilor<br />
mei.,<br />
Un al treilea membru, nu mai putin de credin'ia<br />
is facut nruditbrea depositinne:<br />
Divanul a fost convocatti estra ordinarti, dicea
126<br />
principele, spre a fi eonsultat ce era de flent in imprejurarea<br />
de facia.<br />
.Secretarul de Stat citi scriserea AlteteT Salle Resid-Pasa;<br />
si presedintele consilinluT invita pe membrit<br />
Divanulul a face ua adressi catre Prinfipe, spre at<br />
ruga se. nu parhseasca terra ; si insemna mai multi<br />
membrii pentru redactarea acelleT adresse.<br />
,Am afiat in urma cg, conceptul acelet adresse era<br />
fg'cut mai din 'nainte, si addusa cle secretarul Statului<br />
in senta acelet comisinni de poruncialao.<br />
Uuit anti patru -lea membru cu ua inalta positinne<br />
(tres haut place), imt spuse ceea ce urmeazg<br />
.Cu cate-va cJile inaintea intrunirii Divanulut, Tanen<br />
Mann se presinta la mine, angajandu-me a ruga pe<br />
principe a nu parasi tearra.<br />
Presedintele Consilinlut Ministrilor a invitatil adunarea<br />
ca se votecie aft adressa Principelui, on A.<br />
rain lie in terra. Atunct o comisiune fu namita pentru<br />
redactarea acestet adresse l trine,' camera deosebita ;<br />
si apoi not to' am suscriso, fara nici ua alta procedna!'<br />
Trecii acum la alte imprejurgri, care as preedatil,<br />
si au urmatil ocupatinnea rusescg..<br />
Se accusa, principele ca tot d'anna a intretinut relatiuni<br />
confidentiale en Russia, si ci a paclit -Were<br />
catre Sublima Porta despre pregatirile de invasiune,<br />
&and el avea cunostintg, en mult mat 'naiute despre<br />
trecerea Prutukti de catre armata rusesca.<br />
Acesta acusatiune, care e foarte grava, are nevoe a<br />
fi bine doveditg. Daca intr adever ug, assemenea corespondinta<br />
esista, este mai on neputinta a o posseda<br />
(la saisir), mai ales intr'un timp asa de scurt.<br />
Se afirma ea, catre finele lunet lui Noembre 1852,<br />
Principele primise ua epistola confidentiale de la generalul<br />
Niepocoutcky, care'l instiinta despre pregatirile<br />
Rusiet peutru ug, ocupatie in curind a Principatului,<br />
:<br />
-
127<br />
Consulul Anglliei si al Franciei au audit si ei vorbindi1<br />
de acesta scrisOre, dar en mult mai Virgil.<br />
Este un fapt sigur ca la inceputul anului 1853, intre<br />
Martie si Aprilie, sgomotul unei ocupatiuni a tg,rei<br />
de catre Rusi se latisse tare in Bucureciti.<br />
Mai feta lumca era convinsa de acesta, afara de<br />
Principe, care, pans la trecerea Prutului, asigura ca<br />
nu crede nimic,<br />
IJA persona bine informata 'mi a spas ca la acea<br />
epoca D. Sima din Vienna trimissese la Bucuresci ua<br />
scrisbre a contelui Orlof, cu urmatorea adresa :<br />
cEsceelentiei Sella Generalului Rudiger, comandantul<br />
trupelor rusesci in Valahia.a<br />
Se zice ca, acesta functinne fusese inteadever incredintata<br />
un minut acestui general.<br />
Se mai zice Inca ca consulul Basle ar fi adresat<br />
la acea epoca ua cerere officials Ministerulni de interne<br />
spre a constata pretul furagelor.<br />
N'am putut verifica aceasta circumstanta ; este Ina,<br />
de notorietate publica ea palatal era a fi ocupat de<br />
principele Paskevicli.<br />
Catre mijlocul lui Mai, D-1 Khaltchinski se duse<br />
iu Bassarabia Panga Principele Gortcheakoff.<br />
Se acasa Principele ca en acesta ocasiune ar fi scris<br />
lui Gortcheakoff ua scrisOre confiden5ala, spre al informa<br />
despre pregatirile Turciei pe tarmul drept al<br />
Duntirii ; cum si de mesurele luate deja in Valahia<br />
pentru primirea Rusflor.<br />
Nn pot afirma acest fapt, ncavend in spijinul seu<br />
'ca probe de cat asigurari verbale ; der voi face men-<br />
1,iune de ua circurnstan',A importanta.<br />
Cu eitva inaintea trecerii Prutului, D-. Ponjand,<br />
ducenduse la. Principe, Pa intrebat, in mod official,<br />
cum intelegea a concilia datoriile selle catre Poarta<br />
Qtomana ea obligatiile sele catre Curtea de la St
128<br />
Petersburg ? Principele la acesta intrebara a paiit d<br />
facer° absoluta.<br />
Am citit coppia corespondintel officiale din Iuniil<br />
dintre Principele Stirbei cu principele G-ortcheacoff la<br />
Kiseneff.<br />
Generalul russ informs pe Principe despre viit6rea<br />
ocupare a Principatelor, s'adaosa ca consulul 'russ a<br />
avut misiunea a initia pe Principe despre motivele ce<br />
nu determinat pe Imp6ratul a ocupa aceste Ora.<br />
Principele in respunsul seu asigurg pe generalul<br />
russ ca autoritatile din taxa vor da tot concursul posibil<br />
trupelor imperiale; si termina esprimAnda'si nerabdarea<br />
sa d'al asigura si prin grai despre devotamentul<br />
sea pentru iserviciul ImpN.rathlui.<br />
Pc Tanga copiile acestei corespoudinte, se afia sl<br />
offisul principelui catre Consiliul administrativ, No.<br />
1114 din 11. Iunie 1853 spre a lua me'surele necesare<br />
pentru trebuintele ostirii rusesci, cum si a Nottei<br />
comunicate de autoritMile rusesci relativ la modal de<br />
aprovisionare.<br />
.<br />
Nu stiu data Principele a faeut la timp S. Portit<br />
cunoscut acesta comunicare.<br />
La sosirea avangarclei rusesci, sub comanda generaluluT<br />
Anrep, na comisiune officiala de Ministrii a<br />
fest trimisa la frontiers spre a felicita armata de invasiuu<br />
e.<br />
G-inerile principeluT, D. Plagino, atunci prefect al politia<br />
puse a se face un immens tort (tente) triumfal<br />
la Colintina. Boierii prinlird ordin a se duce acolo<br />
in uniforms, spre a primi pe Rusi. Mitropolitul en<br />
clerul seu in costume sacer dotale, stropia au'<br />
aiastna<br />
regimentele la trecerea Tor.<br />
Mai tarziu. Gg. Mann a fost trimis in Grecia -cu<br />
misiune. Vanghele Zappa platia si trimitea petfata<br />
emisari in TurCia, spre a o revolutiona.<br />
cat pentru corpul Stavroforilor, de care se vor-
129<br />
besce, n'a fost organisat die cat dupe, plecarea Principelut,<br />
de un comitet compus de Plagino, ginerile<br />
princului, Arsake, V. Zappa si Schina, consulul Greciei.<br />
Cand in fine I. Porta, declare. resbelul. Principe le,<br />
se zice a adresat consiliului de ministrii un offis cerendu'l<br />
a face se" is parte si tera (s'asocier) la masurele<br />
defensive ale Rusiel pe Dunare.<br />
Isitimat o eirculark am vCzut a departamentului de<br />
interne, adresata din ordinul printului catre prefecturele<br />
dupe marginea Dunkrii, cu data din 11 Octombre<br />
1853; si in care se zice :<br />
cCe. prefectura, in inl.elegere cu D. D, Comandantt<br />
de la Punturile respective, va face cunoscut granicerilor<br />
in activitate Ca, in caz de invasiune din partea<br />
Turcilor de. ceielalta, parte a Dunarii, ei se se &age.<br />
Mend armele cu &gash', si pastrandule bine. Cat pentru<br />
ceilalti Gramicieri, alest si desemnatt a implini acest<br />
serviciu, si care se aft& pe la cassele lor, se, li se<br />
face, cunoscut prin mijlOce mestesugite (habil ement<br />
calcules) in ca4 de treeerea Dunkrit de catre Tamil<br />
ca se se dna tott armati la resedinta Sub-prefecturef<br />
locale, spre a implini acolo sarcina impusa for de<br />
serviciul administrativ. ,<br />
Aceste, circulars e suscrisa de lenicr.<br />
Sauget° romanesc curgea deja in atacurile din avanposIuri<br />
ale pichetelor dupe, marginea Dundrii pe cand<br />
Principele Stirbei se afle, Inca in capul administratiunii<br />
Valahier.<br />
Principele n'a plecat intr'adev6r de cat la "hs Oct.,<br />
dupe, lupta de la Isakcea dupe', ce'st a regulat trebile<br />
si a luat din Vistirie eel din urma trimestru pe anul<br />
1853 adia trei hint inainte din lista civilk.<br />
El is drumul spre Giurgiu; der se intoarce dupe;<br />
sate -va ore Inapol si se, indreptesk pe uscat catre<br />
Tina,
130<br />
Se pretinde ca inaintea placarii sele scrisese o epistol's'.<br />
content": Neselrode, cerendu'i o subventiune.<br />
Am vezut numai copia unul offist catre consiliul administrativ<br />
au data din 5/17 Decembrie 1853 in c tre<br />
se zice ca Imparatul Rusiel, in vederea positiuni celor<br />
doui Gospodari demisionaV, a gasit de cuvin a a le<br />
acorda, cu titlul de subventiune, o parte din lista<br />
vila ; prin urmare eabinetula imperial rusesc daruesce<br />
princepelui Stirbei cate 1000 galbeni pc land,<br />
ea incepere de la 1 Ianuarie 1854 (1)<br />
Acest offis e suscris de Gen. Budberg. (2).<br />
No. 42.<br />
ANEXE<br />
Lit A.<br />
Rapportnl Divanului ad-hoc catre Prin9n1 Stirbei,<br />
de la 28 luliu 1853, No. 7.<br />
A.dunarea Divanulni, convocata in virtutea offisului<br />
Mariei Telle No. 1311, a vgzut, cu cea mat vie intristare,<br />
invitarea ce Vi s'a facut, prin depesea Altetei<br />
selle Resid Pasa, d'a parb,si Vrra in mijloculti<br />
gravelor imprejurar" in care se afla.<br />
Aceste imprejurari, Maria Ta, reclama cu at at mai<br />
mult presinl,a Mariei Talle in capul guvernului, ca<br />
departarea Sa ar produce neaparat paralisie si desorganisare<br />
in administraV.e.<br />
[1) Acoa sums a refuzat'o Stirbei. cu offisul seu din Vienna de la<br />
31 Ian. 1854 cAtre consiliul administrativ etraordinar, daruind'o<br />
in folosul Statului.<br />
(2) Acest act important, din preung cu anexele, si alto acte relative<br />
la cestiune, mi sa comunicat de D. Nicolae cretulescu, la 1870,<br />
(subscris) Dervische<br />
ci.
131<br />
Patruns de aceste consideratii, Divanul ad-hoc, organ<br />
cred;ncios al dorintelor terrei, crede a Implini ud<br />
sacra datorie grabinduse a adressa Mari' Tulle ferbintea<br />
sa rugaciune ea, pentru binele terrei, se nu<br />
paraseasca canna statului intr'un momont cand el are<br />
nevoe mai mult de cat tot-davna de intelepta pi inteliginta<br />
directiune despre care ati dat probe stra-<br />
Incite.<br />
Divanul ad-hoc este convins, Maria Ta, ca Ina Ha<br />
Porta a &aria marinimie pi bunavointa catre poporul<br />
roman nu s'a desmintit nici ua data, va bine voi a<br />
lua in consideratie motivele imperiose ce '1 8ilesc a<br />
adressa cu staruinta Marie' Talle acesta smerita rugaciune,<br />
ca s'o deppuneti la piciOrele, Tronulni M. Sale<br />
Sultanului,<br />
Divanul sperd ca Ina lta Porta nu va vedea in aceasta<br />
masura de cat Implinirea datoriei ce ne<br />
impusa d'a conlucra peatru binele public, pe<br />
este<br />
care<br />
Maiestatea Sa. Sultanul l'a avut tot danna in vedere<br />
pi care este singurul pi nestramutatal stop al solicitudinii<br />
cellor done Inalte Curti, Suzerana<br />
trita.<br />
i Protec-<br />
(suscrii) Mitropolitul Nifon.<br />
Episcopul Romnicului, Calniq.<br />
Buzeului Filotei<br />
Argepului, Climent.<br />
Bat;m-Boera Banul Gr. Filipescu.<br />
Banul Const. Gr. Ghiea<br />
Vornicul Constandin Herescu.<br />
.<br />
Emanoil Arghiropolu.<br />
Logofatul Dimitrie Rallet.<br />
Grigorie Gradiptenu.<br />
Ion Filipescu.<br />
Ion Mann.<br />
Ioan Bibescu.<br />
Ioan Golescu.
132<br />
» Loan Campineanu.<br />
Scarlat Barcancscu.<br />
» Dimitrie Bibcsen.<br />
» Joan Otetelescanu.<br />
» Grigorie Obedenu.<br />
Dimitrie ralcoianu.<br />
Postelnicu Ioan Alex. Filipescu.<br />
Aga Petre Obedeanu.<br />
Dirnitrie Ioanid,<br />
LIT. B.<br />
A son Altesse Mehemet Kurpresitti Pacha,<br />
charge du Grand Visirat.<br />
Altesse !<br />
Le sewed de Balta-Liman, qui a suspendu les assemblers<br />
ordinaires et extraordinaires des boyards,<br />
a voulu (dans Particle II) supendre toute action politique<br />
d'un corps representatifi dans ce pays, en confiant<br />
a un conseil dit divan ad-hoc les fonctions deliberatives<br />
de l'ancienne assemblee, et en ne lui attribuant<br />
que l'assitte des impots et l'examen du buget<br />
de loi, que le_gavernement lui soumettrait.<br />
Le president de ce Divan ad-hoc etait appele a<br />
veiller k ce que ce corps consultatif lie s'ecartat point<br />
des limites quo la Sublime Porte venait de lui tracer,<br />
dans sa haute sagesse.<br />
11 y a deja eu un precedent at ce corps a franchi<br />
les bornes de sa mission: ce fut l'adresse da 28 juillet<br />
1853, qui invita I'Hospodar a ne point obeir a<br />
l'ordre de la Sublime Porte, qui lui ordonnait de<br />
quiter le pays.
133<br />
Aujourd'hui encore ce corps consultatif vient de<br />
sortir de nouveau des limitees de ses attributions.<br />
Avan de clore sa session pour l'exercice de 1855,<br />
le divan ad-hoc a accepte, sans discussion, tine adresse<br />
louangense decernee a l'Hospodar, proposee par<br />
le meme me:nbre qui fut le redacteur de l'adresse de<br />
1853. (1)<br />
On y fait parler, au nom de la nation, le divan<br />
qui en appelle au jugement de la posterite; et par<br />
un esprit d'adulation, interprete la nature de tons les<br />
actes de Padministration de l'Hospodar, de facon<br />
faire croi:e qu'ils ont assure a jamais la prosperite<br />
du pays. Il y a jusqu'a des allusions politiqaes, ten -<br />
danta insirnuer que l'Hospodar actuel devrait (Wendre<br />
les institutions de la patrie, institutions qui, nous<br />
Pesperons, seront legitimement defendues par notre<br />
auguste suzerain.<br />
La responsabilite de cet acte, qui s'ecarte rnanifes<br />
ternent de la competence de ce corps consultatif, peurrait<br />
retomber sur moi, comme president de droit du<br />
divan ad-hoc.<br />
La Sublime-Porte ne pent reconnaitre legalement<br />
que moi, comme exercant les fonctions de president<br />
du divan, avec tout le poids de la responsabilite qui<br />
lui incombe : car les ordres que le gouvernement imperial<br />
a donnes pour la mise en execution du Sened<br />
de Balta-Liman, ont statue, expressement, par l'ofice<br />
hospodaral, du 17 mars 1850, No. 327, sous No. 2,<br />
que :<br />
«Le divan sera sous la presidence du boyard le<br />
plus grand «et le plus ancien en rang.<br />
Ce n'est que dans le cas ou le divnn serait appeleopiner<br />
sur des affaires ecclesiastiques, que la presidonee<br />
[d'apres No. 3 de Mice cite] devait etre devolue<br />
au metropolitain.<br />
1) Iaon Many,<br />
a
134<br />
Bien que l'Hospodar ait cru pouvoir devier de cette<br />
disposition expresse dela S. Porte, apres in mort du<br />
Bach7Boyard George Philipesca, et des la convocation<br />
du nouveau divan en 1854, j'ai passé outre, par<br />
consideration pour la position du venerable chef de<br />
notre Eglise, appele arbitraireuient par l'Hospodar<br />
a me remplacer.<br />
Mais les circonstances actuelles m'imposent le devoir<br />
de decliner devant Votre-Altesse toute responsabilite<br />
de l'initiative prise par le divan ad-hoc, et<br />
qui pourrait metre impute en ma qualite de president,<br />
appele de droit a ces fonctions, par la volonte suprAme<br />
du gouvernement imperial.<br />
J'ai du refuser meme de signer cette adresse en<br />
ma qualite de membre du divan ; et j'ai du resister<br />
aux instances de S. F. le metropolitain, qui a litre<br />
de president de faoto du divan ad-hoc, me pressait<br />
de suivre son exemple.<br />
J'ai cru que ma conscience et ma dignite perso-<br />
.nelle ne me permettaient point de signer un pareil<br />
acte, que je considere comme illegal dans la forme,<br />
et comme specieux dans le fond, et ne tendant a rien<br />
moires, dans les circonstances presentes, qu'a en imposer<br />
sur le veritable &tat du pays et sur les maux<br />
dont it souffre.<br />
'Plus que tout autre, en ma qualite de premier beyard<br />
et de president de droit de ce corps, qui s'est<br />
ecarte de ses devoirs, je s'iis appele a, protester ici<br />
devant votre Altesse contre l'llegalite flagante de<br />
cette adresse.<br />
Je proteste, en ma qualite de Valaque et de sujet<br />
fidele de in Sublime Porte, centre l'assertion que<br />
cette opinion, emise par une assemblee incompetente<br />
eepresente l'opinion de la nation. Je proteste meme<br />
contre la supposition que cette adresse, imposes an<br />
divan ad-hoe soit l'expresion vraie des sentiments
135<br />
des membres qui y siegent. Pour appnyer cette derniere<br />
assertion, je n'ai qul me referer au fait que<br />
l'adresse en queetion porte la signature d'un des<br />
premiers ministres, qui a la connaissanece de Votre<br />
Altesse, a signe, it y a quelques mois, le memoire<br />
de nos justes grief contre l'administration actuelle,<br />
adresee h S. A. le Grand-Vizir, mernoire qui porte,<br />
en tons points, diametralement le contraire de chaque<br />
paragraphe de l'adiesse du divan ad hoc.<br />
Votre Altesse daignera ne voir dies dans la presente<br />
protestation que le sentiment de la conscience<br />
de rues devoirs.<br />
Que Votre Altesse daigne peser le poids et la valeur<br />
de la voix d'un hornme conscienciex et desinteresse,<br />
qui ne vent" etre, avant tout, que bon 'Valaque<br />
et stijet devoue de son Suzerain.<br />
Je suis, aver le plus profond respect,<br />
Banul C. Gr. Ghica.')<br />
O<br />
Bucarest, 1/13 M trs 1856.<br />
AMINTIRE DUIOASA din EISLUL NOSTRU<br />
DE LA 48<br />
Amicul nostru 1-On Negulici de fericitii amintire, fost.<br />
prefect la Prahova in timpul mi5cArei de la 48, era un<br />
pictor renumit, om distins, ()nest si cu caracter.<br />
Critica ce a fricut lui Eliade Redulescu este un cap<br />
d'operii, care dovedeste, in deajuns pe omul cu minte sanetoasA<br />
si pe adevdratul democrat.<br />
In Constantinopole locuiam en to ii intr'un otel. Pilnit<br />
a nu ne despArti de el, chnd am plecat sa facem un vo-<br />
1) Comunicata tot de D. N. Cre(ulescu. E de interesulti rnotenitorilor<br />
hiT Stirbei a publica respunsulti acestuia la rapportul<br />
lui Derv* Pma.
186<br />
iagia in Egipt si Syria, el ne a propus si ne a facut portretetele<br />
mie si lui Plesoianu, reunite de nlinune, pe earl<br />
le pastred ca eel mai stump suvenir de atnintirea acestui<br />
bray amic si confrate de esil.<br />
Fiind si el unul dintre acei 20 Romani esilati si in<br />
ternati la Brussa, ca mosafiri ai Sultanului, dupa cum<br />
diceati Turcii, a facut portretul Mitropolitului Armenesc<br />
din Brussa, in ulei, care a fost admirat de toti cati Pan<br />
yadut.<br />
and am plecat in voiagiu el ne a petrecut si eii i-am<br />
dis: dace, vom peri prin acele locuri selbatice, adu -il<br />
aminte si de not ". Tar el 'mi a respuns lacramand :'taci,<br />
taci, nutnai dice asa., si cand ne am intors in Constanttnopol<br />
nu am mai gasit in yiata pe amicul si confratele<br />
nostru de esil. Fie bine-cuvantata memoria acestui bray<br />
democrat_ Roman, plin de devotament si abnegatiune pentru<br />
tara lui iubita.<br />
Eu si generalul Maghieru, la anul 1851, am esecutat<br />
facerea unpi monument superb pe campul Francilor la<br />
'era din Constantinopole, unde se repauseadA : Joan Negulici,<br />
pictor Roman, Iscovescu, pictor ovrei, si preotul<br />
Athanasie Luzin din Craiova.<br />
Tata epitaful lui Neguliei, facut ded Bolintineanu :<br />
11 legana in durPrf 1?ona2nia<br />
Triti, inert; muri spre a er salvare;<br />
Asil, mormint, a oferi 5'urcia,<br />
seltimal<br />
Si Patriot if fu sultan.<br />
Nascut in Campu-Lung la 1813.<br />
Mort in Constantinopole la Iunie 1851.<br />
Al. Christot
137<br />
No, 43.<br />
LISTA<br />
De operile si ziarele, romfine si streine,<br />
ce poth servi Ia ISTORIA REVOLUTIUNII RO-<br />
MANE de Ia 1848, Ia administratia<br />
de Ia Balta-Liman si Ia chestiuned Unirii<br />
Principatelor Dunarene.<br />
0 P E R<br />
Le protectorat du Czar, par J. R. (Eliade) Paris-<br />
1850.<br />
Souvenirs et impressions d'un proscrit, par J. Hp.<br />
liade Radulescu, Paris 1850.<br />
Memoires sur rhistoire de la regeneration roumaine<br />
on sur les eOnements de 1848 accomplis en Valachie:<br />
par J. Heliade Radulescu. Paris-1851.<br />
Remania viitore, de mai multi emigra(5.Paris-1850.<br />
Republica romans. idem Paris-1851.9<br />
Question oconomique des Piincipateus danubiennes<br />
par N. RalcescuParis, 1850.<br />
Derniere occupation des Principautes danubiennes,<br />
par la Russie, par G. Chainoi (Ion Ghica) Paris, 1853.<br />
De l'abolition du servage dans les Principantes da,<br />
nubiennes, par Al. G. Golesco.Paris. 1856.<br />
Choix de lettres et memoires stir la question roumaine,<br />
3852-1856, par Cesar Botha°, lith. Goyer 7.<br />
p. Daupline, Paris.<br />
Memoire justificatif de la Revolution roumaine du<br />
11/23 Juin 1848Paris, 1850, (de Capii inivh,rn de la 48<br />
Epistole titre Printul Stirbei, de ('. A Resseti, 1850<br />
si 1851 Paris.<br />
1) Mat' e o brosuri£ cu acellaU iitlu, in care se demascl polL<br />
tica RussieT, de C A. Rossetti,Bruxelles, 1853.
-138<br />
Epistole si acte alle emenilor m4caril romfine de la<br />
1848, de Eliade.Paris, 1851.<br />
Prinoipantes danubiennes (M de Rosetti) par J. MicheletParis,<br />
1853.<br />
Appelt la tote partidele, de C. Rosetti.Paris. 1850.<br />
Eistorie politique et sooiale des Principautes danubiennes,<br />
par Elias Regnault Paris, 1855.<br />
Suite Ou Sup lenient a l'histoire des Principautes da=<br />
ubiennes par Regnault, N. Rousso Bruxelles, 1855.<br />
'stork', Dacia superiora, de Papiu Ilarian, 1849.<br />
Transilvania in fala pretenciunilor lingariei, de Papia<br />
IlarianBucuresci, 1861 (1)<br />
Mysteres diplomatiuques aux bords du Danube, par<br />
Elias Regnault,<br />
Memoires pour servir a l'histoire de la Roumanie<br />
(topographie) par Cesar BolliacParis, 1855.<br />
Protests oontre la convention conclue a Balta-Liman,<br />
a l'Assemblee legislative de la Republicine trancaise,<br />
par le amite democratique roumain.Paris 1849.<br />
Resurection des peuples.La Rouwanie renaissantee<br />
par J. Heliade Radulescrt, avec nn precis de ses annales<br />
et de sa derniere revolution, par Sebastien<br />
Meal (Sebast. Gayet)Pa-ris, 1850.<br />
Lettres hongro-roumaines par Dem. Bratiano.Paris,<br />
1851.<br />
Reponse a la circulaire de la Porte Ottomane, presentee<br />
le 13 Juillet 1856, par G. Maghero, Constantinople,<br />
22 Oct. 1856 (lithograpbiat).<br />
Turquie et Russie, en reponse a la Lettre d'un anonyme,<br />
par I. A. VaillantParis; 1854.<br />
Voyage en Orient, ou theatre de la Guerre (Considerations<br />
sur les Principautes danubiennes), liar J.<br />
N. keunierBruxelles, 1854.<br />
1) Aeesta, operl tontine si duel articn11 al D. Duni. Brtitianu,<br />
a respuns la asertiunile neesacte alle ungurului lrany despre<br />
Romani.<br />
11
139<br />
La Turquie et la Russia en 1854, par M...X...Paris<br />
1854.<br />
La politique to Ia Russia et les Principautes danubiennes,<br />
par le general comte de FiquelmontParis,<br />
1854.<br />
Memoires sur Pernpire d'Autriche dans la question<br />
d'Orient, par 1. C. BratianoParis. 1855, (1).<br />
L'empire c'est Ia paix (sur la question d'Orient, et<br />
particulierement des PrinQipautes) par J. A. Vail lent<br />
Paris, 1856.<br />
Appel au congres en faveur des Roumains, par Edmond<br />
Texier,Paris, 1856.<br />
La Roumanie apres le traite de Paris, par V. BoerescoParis,<br />
1856.<br />
Momoire et observations de sari Altesse S6renissime<br />
le prince regnant de Moldavie, Gr. A. Ghica, sur le<br />
protocole des conferences de Constantinople, et envoyes<br />
au Congres de ParisParis, 1856. el<br />
Querre d'Orient, par Eugene Jouve, redacteur du<br />
Courier de LyonParis, 1855.<br />
La Valachie dtpuis 1830 jusqu'd 1855, par Ganesco<br />
(on plutot par Theo)Bruxelles, 1855.<br />
.<br />
Avow de Ia Valachie, par G. Ganesco (Theo)<br />
Paris, 1856.<br />
Lettres sur les Principautes, dedies -a Mr. le chevalier<br />
Vegezzi RuscalaGeneve, 1858. (2)<br />
La Moldo-Valachie dans la manifestation de ses efforts<br />
et d-e ses voeux, par Paul Bataillard Paris,<br />
1856 (dup-a, Revue de Paris de la 1 Iul. pag. 416).<br />
L'Autriche, Ia Turquie et les Moldovalaques, par B....<br />
(Rolintineno)Paris, 1856.<br />
Biografia omenilor marl serisa de un om mic (Valentineno)Ps.ris.<br />
1859.<br />
(1) Publieat §i In cRomanul, No 125-183G din 1859.<br />
(2) Se attribue D. Joan BAlacenu
1.46<br />
L'Autriche dans les Principautes danubiennes<br />
Paris, 1859 (Librairie de Napolen Chaix et C-nie).<br />
0 arunaturti de ochi asupra administratjunii Valachief<br />
de la 1849-1855, de un Roman (Gr. Ganeseu)(9<br />
Pra ga 1854.<br />
Starea in care se Oa administrgia gi functiile publice<br />
in Romania la Lille 1856 (respunsul lul Stirbei<br />
la o aruncatarg de ochi).<br />
La puestion d'Orient devant l'Europe, par Ubicini<br />
Paris, 1844.<br />
La Question des Principautes devant l'Europe, par<br />
UbiciniParis, 1858.<br />
Les Provinces danubiennes et roumaines (L'univers<br />
vittoresque) par Ubicini Paris, 1856.<br />
Lettres d'un penseur sur les bords du Danube, par<br />
Madame le Prineesse Aurelie GliiicaParis, 1852.<br />
Corespondenfa secrets a Caimacamului Vogoride<br />
earls, 1857.<br />
Desprd drepturile i Unirea Principatelor roman<br />
Paris, 1856.<br />
De la situation reguliere de la Moldo-Valachie vis-<br />
6.-avis de la Porte, par BataillardBruxelles, 1857.<br />
La Russie sur le Danube, par Armand LevyParis,<br />
1853.<br />
Les Principautes devant le Congres par Bataillard-<br />
Paris,1856.<br />
L'union des Principautes, par Valliant.<br />
Les precipautes roumaines devant 1'Europe, par<br />
Sanejouand (Prin;u1 Bibescu)Paris, 1857.<br />
Memoire sur la situation de la Valachie depuis to<br />
traits de Paris par Jean C. Bratiano.Paris, 1857.<br />
La Moldo-Valachie, par Louis de Naleche. (avocat)<br />
Paris, 1856.<br />
(2) Ifni; attribue qi acesta opera tot lul Theo, fost profesac)*<br />
de limba francesa in Col. S-tu Sava
141<br />
O aruncitura de ochi asupra Uniril Principatalor<br />
romane, de un Roman din Bucuresci.<br />
Les principautes roumaines et l'Empire Ottoman. --<br />
Paris 1858 (Librairie Frank, imprimerie Remgnet).<br />
Desvoltarea drepturilor Prineipatelor romane in urma<br />
tratatului de la Paris (9Bruxelles, 1857.<br />
Despre celle din urma pretentii alle Pup asupra<br />
Principatelor lVfoldo romane, de X...<br />
Les peuples de l'Autriche et de la Turquie etc., par<br />
Hip. DesprezParis, 1850.<br />
La revcluton dans l'Europe orientale par Hip. DesprezParis<br />
1849. (2)<br />
!Umpire presonte a la Commission internationale<br />
Pour les convents dedies, par C. Negri Constandipople,<br />
1865.<br />
Proclamatiuni cAtre Romani din partea Coulitetulut<br />
central 'democratic europen, publicate de Comitetul<br />
revolut,ionar roman.imprimeria E. de Soye. Rue de<br />
Seine, 36 Paris 1851, in can s'au imprimat mai multe<br />
manifesturi catre Romani din partea acelui comitet<br />
roman democratic.<br />
Memoire de G-regorie Ghica (prince de Moldavia)<br />
adresse. aux ponferences de Viene en 1856.<br />
PIARE ROMANE<br />
Vestitorul Rominescii, de Carcalechi, pe 1848.<br />
Ourierult Romanescii pe 1848, de Eliade.<br />
Bulletinult Officialt, pe 1848.<br />
Monitoru1 Official de la 48.<br />
Poporal Suveran dela 1848, de Bolintinenu F,31 alp.<br />
Pruncul rot n, (1818) de Rosetti i Winterhalder.<br />
Romania (1848), de Baronzi.<br />
Foe& Satelor, de N. Balcescu (1848).<br />
(1) Se attribuie barinuluT Maiorescu.<br />
0) Publicata mai 1,JiteiU In Revue des dens Illondes, 1848.
142<br />
Espatriatul, de Cesar Bo liac, Brasov, 1849<br />
Gazeta Transilvaniel (1848), de Baritz.<br />
Junimea Remand --Paris, 1851. de Bolintinenu,<br />
Buciumul de Bolia,cParis, 1857.<br />
OpiniuneaParis, 1857.,<br />
Conservatorul, de Rousso. (Eliade)Constantino pol,<br />
1856<br />
Diarele romans de la 1849 1859, (ve4T Columna No.<br />
9, 1873)<br />
fragments despre lucruri:e si oarnenil de la 1848,<br />
de N. Ralcescu, publicat in Btu:item( de la 3 Oct 1863<br />
Apellu 1a oinenii cei liberi, de C. Rosetti, publicat<br />
in Romanul de la 5-10 Ianuarie 1874.<br />
0 cIllatorie in ghimie pe'Bunare, de I. yoinescu II,<br />
publicat in Romanul din 1861, No. 330-334.<br />
Confesiunea inaintea corn iRiunii de anchett5, de la 1848,<br />
de C. Halepliu (actorul) publicatg: in Reforma No. 26<br />
yeqi 1859.
143<br />
ZIARE STREINE<br />
T1TLU ARTICOLILOR Numele cliarulul DATA AUTORUL<br />
La Moldo-Valachie et le Revue des deux 1848<br />
mouvement raumain Mondes 1 Ian, H. Desprez<br />
La guerre des Magyares<br />
et des Croates idem 15 Aug, idem<br />
Les roumains et le protectorat<br />
russe, et la Turquie idem 15 Dec, idem<br />
L'occupassion russe dans<br />
1853<br />
les Principautes danubienes idem 1 Noem.<br />
L'eglise d'Orient et Peg li-<br />
se russe idem 1 Dec.<br />
1854<br />
V. de Mars<br />
H. Desprez<br />
La question d'Orient idem 1 Mars. Eug Forcade<br />
La question d'Orient, idem 1 April, idem<br />
L'Autriche dans la question<br />
d'Orient idem 1 Juin<br />
1855<br />
idem<br />
Affaires d'Orien t .,.,<br />
Scenes et souvenirs dela<br />
vie politique et militaire<br />
idem 1 Mars<br />
1866<br />
X. Raymond<br />
en Oriente ,, .. idem 16 Avril. Eug, Poujade<br />
La Roumame ,.,.,; idem 15 Janv Ed, Quinet<br />
Les chrettens d'Orient,,,, idem 1 Frbr. Villemain<br />
Les Roumains etc,,,,,,,,,,, idem 1 Mars. Ed. Quinet<br />
Les Principautes danubiennes<br />
avant et apres la<br />
Guerre,,,,,,»,,n,,,,,,,,31,71) '71 idem 1 Sep. Eug. Poujade<br />
La politique et l'adminis-<br />
tration dans les provinces Annuaire<br />
tributaires de la Turquie,<br />
Moldavie et Valachie,,,,,.,,<br />
La crise diplomatique et<br />
la Guerre.Occupation des<br />
des<br />
Deux-Mondes<br />
1851<br />
pag, 107<br />
Anonyme<br />
Principautes etc,,,,,,,,,,,,,, idem p. 678 idem<br />
La diplomatie et la Guerre.Evaeuation<br />
des Principautes,<br />
etc. -- --- idem idem<br />
1855<br />
La Turquie en 1854. idem pag, 623 idem
144<br />
T1TLU ART1COLILOR Numele diatuluT DATA AUTORUL<br />
Les Monasteres del'Orient<br />
)<br />
"<br />
)<br />
)<br />
Russes et Tures<br />
'2,<br />
2.<br />
--- --<br />
Voyages.-Question turcorusseLes<br />
rivages de la<br />
3,1er noire etc. - - - --<br />
L'empire ottoman---<br />
L'eglise grecque en Russsie<br />
et le protectorat du<br />
Czar en Orient ----<br />
Le Valaque<br />
De Bolgrad a. Constandinople<br />
La premiere pierre de<br />
l'eglise d'Argisch<br />
Correspondance particuhere<br />
de Bucharest<br />
)<br />
)<br />
)<br />
)<br />
A. Mr. Bataillard<br />
I*<br />
---<br />
La, Moldo-Valachie. reponse<br />
au Prince Gr, Ghica<br />
Revue<br />
britannique<br />
D<br />
)<br />
')<br />
)<br />
)<br />
idem<br />
idem<br />
idem<br />
idem<br />
Revue de Paris<br />
idem<br />
idem<br />
idem<br />
*<br />
)<br />
)<br />
3,<br />
)<br />
)<br />
idem<br />
idem<br />
1849<br />
6 Juin<br />
7 Juillet<br />
8 Aout<br />
9 Sept,<br />
10 Oct,<br />
11 Nov. l<br />
12 Decem,<br />
1853<br />
9 Sept.<br />
1854<br />
2 Janvier<br />
Febr.<br />
pag. 365<br />
Mars<br />
pag. 191<br />
1853<br />
/at<br />
n. 419-430<br />
1854<br />
1 Mai<br />
n, 369 -334<br />
1 856<br />
Sept.<br />
1 Avail.<br />
5 Avail,<br />
Mal<br />
15 Juin,<br />
15 Juillet<br />
I Sept,<br />
5 Sept.<br />
Anonyme<br />
F. C.<br />
idem<br />
idem<br />
Amed, Achille<br />
1, Duesberg<br />
A, Deschamps<br />
Anonyme<br />
1856<br />
Ix 690,613 690<br />
t, XXXIX le.pr G. Ghica<br />
1856<br />
t, XXXIX<br />
p. 293-331<br />
Batailard
145<br />
TITLU ARTICOLILOR Numele 4iarulul<br />
Les Principautes danuhiennes<br />
.<br />
Examen des quatre points<br />
de garantie de la paix<br />
en Orient . . . . .<br />
Etudes politiques et economiques<br />
sur l'Orient . .<br />
Les chretiens d'Orient et<br />
les reformes du Sultan .<br />
La Question d'Orient _.<br />
Les finances de la Valachie<br />
Topographic de la,Roumania<br />
. . . . .<br />
Les viles du Bas Danube.<br />
La Bessarabie . . .<br />
Le servage dans Ix Moldo-Valachis<br />
. . . .<br />
Nouvelle situation des<br />
Moldo-Valaques . .<br />
.<br />
La Roumanie, ou Moldo-<br />
Valachie . . . . .<br />
Lettre a Lord Dudley, sur<br />
les vues de la Rnssie sur<br />
les provinces danubierines.<br />
line rectification d'une opinion<br />
emise par Mr. J. G.<br />
Kohl a la fiu de son dernier<br />
No. du 14 luin . .<br />
Les ConferencesdeVienne<br />
Griefs des Moldo-Valaquesi<br />
.....<br />
Revue de Paris<br />
Revue couteraporaine<br />
idem<br />
Le Correspondant<br />
Journal des Economistes<br />
idem<br />
Nouvelles annales<br />
des voyages<br />
Revue de l'Orient<br />
idem<br />
l'Illustration<br />
idem<br />
Le Siècle<br />
idem<br />
idem<br />
idem<br />
DATA AUTORUL<br />
1<br />
1850 Bat aillard<br />
1856 1<br />
15 Febr. lEr. Crampon<br />
1856 iEug. Poujade<br />
31 Mai<br />
t. XXV<br />
1856 J. de Berton<br />
25 Aofit<br />
1854 G. de Molinari<br />
Febr<br />
1855 Thib. Lefevre<br />
Aprilie<br />
Mal<br />
1856<br />
April<br />
Mal<br />
1853<br />
t X1B<br />
1854<br />
t XVI<br />
186<br />
v XXVII<br />
1856<br />
v XXVII<br />
1853<br />
6 Avril<br />
1853<br />
19 luniu<br />
1855<br />
8 12 et 20<br />
Juin<br />
1855<br />
23<br />
Malte-Brun<br />
Th, LavaIlee<br />
in Cal Ambert<br />
A. Grilm<br />
Paulin<br />
Revue indepandante 1848<br />
25 Janvier<br />
Saint Martin<br />
Dem Bratiano<br />
Jean Bratiano<br />
Leon Plee<br />
H. Lamarche
146<br />
TITLU ARTICOLELOR Numele 4iarulul DATA A UTORUL<br />
De la futune organisation<br />
des Principautes<br />
Politique traditionalle de<br />
l'Autriche a l'egard des provinces<br />
danubiennes<br />
Adresse envoye A chacum<br />
des representants des grandes<br />
puissances, par le haul<br />
clerge et les plus notables<br />
hahitans de la Moldavie<br />
Adresse envoye au Sultan<br />
par un grand nombre<br />
de Valaques notables de<br />
lassy, le 9 Decembre, 1855.<br />
Les interets des Russes<br />
en Moldo-Valachie<br />
Les Provinces danubienes<br />
Protestation adressee par<br />
les membres de la Lieutenance<br />
domaniale de Vali'<br />
chie, le 28 Juin 1849, A Mr<br />
le Ministre des affaires é<br />
etrangeres de France contre<br />
la donvention de Balta-Liman<br />
idem<br />
idem<br />
Le Siecle<br />
idem<br />
La Presse<br />
idem<br />
idem<br />
1856<br />
1 Sept.<br />
1856<br />
23 Oct.<br />
1856<br />
WMars<br />
H. Lamarche<br />
Alf. Michiels<br />
1856<br />
15 Febr<br />
1853<br />
Juin J. G. Kohl<br />
1853<br />
I Ju llet Em. Huhaine<br />
1853<br />
1 Juillet<br />
Heliade<br />
Tell<br />
N. Golesco<br />
NB. Articolii sau mai scris de emigrati si in. alte<br />
ziare francese, precum Le Courier, La Edforme, La Sewane,<br />
La Presse, L'assmblee nationale, les Debats, L'estatette.<br />
etc. intre anii. 1848-1857.<br />
t
147<br />
NOTE<br />
No. I.<br />
Canted, poporanii despre Eliadu<br />
Fruncja verde liliacti,<br />
La pOrta la Iliada<br />
S'a ridicat baiaracii;<br />
Boeril s'ail speriattl,<br />
Cucoanele-ail ofticatil<br />
De Erica lul Iliad('.<br />
Iar boieril s'aduna,<br />
Sttnjini de galbenl facea,<br />
Si la Sultanulti mergea ;<br />
Si asea se tanguia :<br />
«Stapane, Maria ta,<br />
De ce-al liberatil terra?<br />
De la munte pan' la ban',<br />
Al libertati terra WA !»<br />
Imperatul c'auclea,<br />
Veste la, Pasl ca dedea,<br />
Pe Turd ca mi 'vf 'I scornea,<br />
Ca fruncja si ca iarba;<br />
La Bucuresti ca venea,<br />
Si pe camptl se asecja,<br />
Corturile 's1<br />
intindea,<br />
SteagurI rosil ridica ;<br />
Lumea proptea se punea,<br />
Nici prin terge nu mal lasa,
148<br />
De feme ce le era<br />
Dovleci, vercji ca mi manta.<br />
Turcil uncle-asea vedea,<br />
Mana pe masdraci punea,<br />
Si p'in lume s'abatea;<br />
Lumea ca se spaimanta,<br />
La o parte ca se da;<br />
El prin targu ca mi 1.1 infra,<br />
La cazarma drept tragea.<br />
Milintaril ca. 'I vedea,<br />
Tunurile slobozea,<br />
Nici until Turcu nu remb'.nea ;<br />
Numal unul mai scapa<br />
Si la Pasa alerga;<br />
Si alti Turd mai multi venea,<br />
Grelle focurl ridica;<br />
S'unde drumul ca le da,<br />
Milintaril multi cadea;<br />
Si MO se speria,<br />
Si peste uluci sarea.<br />
Si can mai remanea,<br />
Steaguri albe ridica.<br />
Der Iliad ce facea?<br />
In vapor ea se punea,<br />
Drumul Baltii ca Iua,<br />
La 'mparatie mergea;<br />
Imperatul cb, '1<br />
vedea,<br />
Lui Iliad 11 graia:
1491<br />
Iliade, dumneata,<br />
De ce-al liberatti terra?<br />
De la munte pan' la balta<br />
Al liberat terra WM!<br />
Semnti la gealatti ca dedea,<br />
P'aci capul sa i 'Iti ia;<br />
Iliad ce mi 11 facea?<br />
Peptul ca milt desfacea,<br />
Si pe piele arata<br />
Septe pecep ce avea (1).<br />
Imperatul ca vedea,<br />
Fata lui ingalbenea,<br />
Limba 'n gura aniutia,<br />
Si asea it respundea<br />
Iliade, dumneata,<br />
Mare 'tl e vitejia,<br />
«D'at liberat terra [eta,<br />
De la munte pan' la balta.<br />
Iliad atunct pleca,<br />
Drumul baltit apuca,<br />
Pe dincolo ca mill da,<br />
La Ungura ca mi 'ti mergea;<br />
U .gurul cand tl. vedea,<br />
Lul Iliad se 'nchina.<br />
Parintele Snagoveanula<br />
Care-a desrobitti tiganulti,<br />
(A) &mat do putere mare, co vine de la Dumnelefi, duple esplicarea Mutarultit,<br />
ce 'MI a cemuuicat acest cantociL
150<br />
In vale 'n palatil sedea,<br />
La bileturl ca facea,<br />
Veste 'n terra ca mi 'tl da,<br />
Tiganii toll ca afla<br />
Si tare se bucura;<br />
Romanii se'nveselea<br />
Ca claca se micsora.<br />
D'o mal v,eni Iliad<br />
Claca s'o desfiinta,<br />
Niel ipotatl n'or mal fl,<br />
Cutieril -vor lipsi,<br />
Lumea ca s'o inveseli.<br />
Der vrajmasii ce facca?<br />
La Muscall ca, mi 11 fugea,<br />
Russia ca 'ml o scornia,<br />
Ca frunza si ca iarba;<br />
La Bucure0 ca pornia;<br />
i mult aci nu sedea,<br />
Ci la Ungurl se ducea,<br />
i prin sate s'abatea,<br />
Ca lacustele cadea;<br />
edea. 'n sate si ierna;<br />
Canda in primavara da,<br />
lar la Ungurl mi 'ti pornea;<br />
Ungurul ca mi 'I vedea,<br />
Grelle focurl ridiea,<br />
i pe toll it pisagea,<br />
Tote stangeni mi VI facea;<br />
Tar Liders cand mill afla,<br />
Dupa el si ela pleca,
151.<br />
Pe dincolo ca mill da,<br />
Si in Ungurl nAvalea.<br />
Der Unguril ce facea ;<br />
'Tres glOnce c5. repezea.<br />
Pe Liders mi 11 '1 ranea;<br />
Der ellii cu dile scapa;<br />
S'apoi tot la not venea,<br />
Doftorii dela crtuta.<br />
No. II.<br />
Epitaful lui Iscovescu<br />
(FAcut de Bolintineanu)<br />
Nascut in Bucuresti la 1816, mort in Constantinopole<br />
la 1854 Oct. 24 si inzinormintat la<br />
cirnitirza ortodoxii din C'onstantinopole<br />
Abia se nasce-o fibre in arborul de viat'a<br />
Nefericitel terrI.<br />
Si mOrtea cea fatalA, o scutura, o 'ngbiata,<br />
Sub alle salle crude s'amare sarutarl:<br />
Asa peri departs de patria'i iubitli,<br />
Pictoru esilata,<br />
Cu anii .961 cel tineri, cu fruntea Inflorita<br />
De vise graliOse, ce 'n lacramI s'au schimbatil<br />
(1) At ost ckntec nil s'a comunicat de Dinu lautartil, foot tivn all Cucului, In<br />
1859, in satulii Miulesei, diet. Dambpvita; inr Dinu clicea ea a incaMitit acestil<br />
canteril do la au Hinter aim Targoviate.<br />
Acdsta poesje a'a publient in Columns lui Traian, No. 5 pe 1878.
1t<br />
Eliade a compus si el pentru Iscovescu urmatOrele<br />
versurl, destinate tot pentru piatra sepulcrula;<br />
insa epitafulti Bolintineanului a fost preferata,<br />
dupa cum assigura D. Christofi in epistola<br />
sa de la 22 Mai 1875 catre editorulti acesteI colectiuni<br />
; asa d6r epitaful Bolintinenulul, nu al lul<br />
Eliad este sapat pe piatra lul Iscovescu.<br />
Eata si epitafuld lul Eliade:<br />
Romani, ce e viata ? Travaliu si putere. . .<br />
Am vietuit ; cad multe si piedici si nevol<br />
Trecut-am cu suddre, cu aspra neavere,<br />
S'ajung la cultul artel; cu ea sunt intre vol ;<br />
Cu ea sunt in Museuri, cu ea la Dumnezeii.<br />
Tot in Cimitirul ortodocsti din Constandinopole<br />
repausa si terrana preotulul Luzik din Craiova.<br />
caruia d. Grigorie Serurie '1 a facut urmatorul epitafil,<br />
ce IA reproducem aci spre memorie:<br />
De patrial departe victima a Libertatii,<br />
Sub asta pia.tra rece, ca simtul de tiran,<br />
AM. eterna pace martirul Veritatii,<br />
Monahul crestin, preotb, si demnul fiu Roman.<br />
Atanasie Luzin<br />
Nascut in Craiova la anul 1823, Oct, 21.<br />
Mort in Constantinopole la anul 1853 Oct. 21
168<br />
No. III.<br />
Epitaful lui Negulici (1)<br />
Illti leganti 'n durere Romania,<br />
Trai, lucrO, muri spre-a el salvare ;<br />
Asillil, mormantultl, II offeri Turcia ;<br />
Si patria '1 fu ultimii '1 suflare.<br />
Naseut in Catnpu-Lungil la 1813.<br />
Mort in Constantinopole la lunie 1851.<br />
NB Catesl trel acestl martini 0 libertatii repausa<br />
sub acelasa monumentu funebru, In cimitirulit<br />
ortodocsa din Stambul, facut cu banil ramas1<br />
de la Iscovesca, si esecutat de D. Al. Christoll<br />
si D. Gg. Magheru, dupa cum assigura, cella<br />
d'antaiii.<br />
(1). Mkt Intre hirtlele Aposatei Anna Negulici, fir& a se inedninea auforuf<br />
dupli felttl versultfi, bfinuitn el pote st lie de Made.
I OPER1LF<br />
D-lui C. D. AR10ESCU<br />
DENSE LA LIBRARIA SOUK<br />
* Cliteva ore de Collegiii (poesii) 1848.<br />
* Florica (peeing, eroica iu versuri) 1847.<br />
Arpa Rotating, cu esplicatia et (poesii) 107:<br />
lstoria Ciimpulungului partea I 1855.<br />
:k Octavu (traducere) 1856.<br />
Utopia Campulungului partea II 1856.<br />
Calatorie Impreittrulii camerei melle (trad.) 1856<br />
Lyra (poesii) 1858.<br />
Esilul moil la Snagovii. 1859<br />
* Soimulti Carpatilorii (poesii istorice) 1860.<br />
Trimbita Unirii (piesa de teatru in versuri) 1860<br />
Despotismulii. qi Constitiqia 1861.<br />
Misterele Ciishtoriei, 2 par I, 1862-1863:<br />
Romania sub Princul Bibescu 1862.<br />
Chestiunea Aroprietatii desbatuta la 1848 de<br />
proprietor] si plugari 1862.<br />
* Reform, legii electlorale 1862;<br />
* Strigoiulti ( poesii) 863.<br />
Procesta men. peptru Oda la Grecia 1863.<br />
DisolvaretZ CaAmrei duo. 11 febr.--1866<br />
Capii Revolutiunei ren.ane de la 48 (prima brosurii.)<br />
1866<br />
* Dare de sein cgtre allegatoril mei 1867<br />
Politica D. Inn Gliica 1870<br />
Sora Agapia1871<br />
Flori de la Titsnad jpoesin 1872<br />
Ua prekmblare pe munti (poesii, 1872<br />
V Carbonari (piesa de ilinatru) 1873.<br />
Corespondiaca secreta a capitol. Revol. mm. din<br />
48 si 871, tiros 1, II: si III.<br />
Istoria revolutiunei romans de la 1821, insotitg de<br />
acte justificative. 1874.<br />
1). Operile insemnale en astenseti sunt tote elesrieute.<br />
1)