lI ROWE

BROSURA
CORESPONDINCA SECRETA
CAME
§'ALLE
ACTE INEDITE
R-7iV1-1
ALLE
LTD
DE LA 1848
lI ROWE
ADMINISTRATIUNII DE LA BALTA LIMAN
ADUNATE SI EDITATE
DE
C. D. ARICESCU.
Editia II-a
PRECUL, 2 FRA NCI
CRAIOVA
TIPOGRAPIA ROMANA N. I. MACAVEI
gl
1 S 9 2.
'V" ,.../.

131a0SURA III.
CORESPONDINVA SECRETA
§I
ACTE INEDITE
ALLE
CAPILOR RIMED II ROVA1\E
DE LA 1E348
§'ALLE ADMINI§TRATIUNII DE LA DALTA LIMAN
ADUNATE SI EDITATE
DE
C. D. ARICESCU
CRAIOVA
T1POGRAFIA ROMANA N. I. MACAVEI
1 8 9 2.

TABLA DE MATERTI
Scris6rea lui Eliade dare Negri Ha No. 1 .....
idem id. id. No. 2
idem id. id. No. 3 .....
idem id. id. No. 4.
ScrisOrea lui Negalici catre Eliade No. 5
Scris6rea Preotului Stipa catre Plesoianu No.6
ScrisOrea lui Eliade catre Plesoianu, No. 7
idem id. id. No. 8
idem id. id. No. 9
ScrisOrea luiEliude catre emigratil din Brussa
No. 10 . . .
idem id. d d
Pagina
1
4
6
8
13
29
SO
31
32
No. 11.
-35
ScrisOrea lui Eliade catre D. N. Russo, No. 12. 38
Scris6rea le Stefan Golescu catre D. Christofi,
No. 13
41
7
.
1
ScrisOrea lui Stefan Golescu catre Plesoianu
si D. Christofi, No, 14 43
ScrisOrea lui Stef an Golescu catre D. Christofi,
No. 15 1 46
idem id. id. No. 16 48
idem id. id. No. 17 49
Scris6rea hi Stefan Golescu catre Plesoianu
No. 18 . . 51
Corespondents particulars a qiarului Pressa"
No 19 ..... . . . .
, 52
Epistola lui Eliade dare D. C. Racota", No. 20 57
idem id. id. No. 21 59
idem id. id. No. 22 66
idem id. id. No. 23 69
idem id. id. No. 24 83
Epistola mut Eliade catre Plesoianu No. 25 86
Epistola lui Plesoianu catre Eliade. No. 26 88
Epistola mut' Plesoianu catre d. Christofi&o. 27 90
idem id. id. No. 28. 21 91
Epistola lui Plesoianu dare Viziru, No. 29 95.
34

Episto!a lul tefan Golesca cgtre Plepianu,
No. 30
Epistola lat G-rig. Gradisteann &Ore Plesoiann,
No. 31 . .
Epistola 1 l tefan G-olesen entre Plesoiavu,
No. 32.
Epistola mut Plesoiann dare D. Christofi, No. 33 ,
Epistola D-nei Elisa Plepianu catre Christofi,
No. 34.
.Petiiia Jul Negnliei egthe guvernatora turelt
din Brussa No. 35.
Epistola mut Plesoiann ciltre veduva lui Negalici
No. 36
Epistola lni Eliade ektre C. D. Aricescu No. 37
Conceputuln unui apelii al Jul Eliade cgtre
Romani, No. 38. 2
I?, istala
D-lui Boliac catre Princtil Napoleon
preseclintele Repuhiicei franeeze, No. 39. . . ,
Decretnl guvernului provisoriu de la 48 pen
trn numirea D. C. Romaneseu ca seer ar al acolui
guvernit No. 90.
Raportul d -lul Dervip Pasa in privint,a, adrninistratiunii
Princului tirhei, No. 41
Anex e la acestil raport, No. 42
Lists, de opere si ;hare, cc pot servi la isto,
ria revolut,innei de la 48, la administratia de
la Balta-Liman, si la chestiunea unirii principatelor,
No. 43..
It.
97
99
101
103
105
106
107
108
109
112
115
116
J123
-125
128

PREFAcA
Pub Hand a treia brosurg privitdre la actele inedite
tai epistole particulare ale- capilor miscarii de la 48,
prima mea datorie este de a argta sorgintea epistoler
No. 1 din brosura II, sorgintea scrisorii r6posatalui
Stefan Golescu catre Domnitorul Alexandra Ghica,
cu data de 1 Ian. 1839 ; cad -smi a sapat din vedere
acesta cu ocasiunea publicArif actului mentionatii.
Acea epistolEi nu mi s'a comunicat de familia Golescilor,
cum at putut crede aeeia cari s'ail simtit
pote atinsi prin acea epistall ; ua coppie dupg acea
scrisdre am gasit'o intre hartiile socru-meu r'e'posatal
Capitan Dimitrie Ciocardia, care coppie era scrisa de
reposatul cumnatu-meu Scarlat Voinescu. Prin ce imprejurare
acesta 'si a putut procara aceea coppie, nu
pot afirma ; adeve'rul IRA. este ca nu familia Goles-
cilor 'rnf procurat acea coppie. cat pentru publicarea.
unor asemenea acte, aceasta e o cestiune de apreciare ;
eu cred c'asemenea acte pot servi ca materials pentru
istoria timpilor la care se raport&
0 repetil, c6. artistul Negulict, insasi epistolile private
ale Omeniloril politici potti fi publicate, chiar trAind
ef, spre a servi de esemplu : eei
ce au lucrat bine,
O..' se bemire ; eei ce au lucrat 1.61, s'a rosas&a," ; priimind
fie-care r6splata faptelor lor, in persona for sau
a nrmasilor lor.

Aeesta datorie fmplinita, venim a ne implini alts,
datorie, datorie de recunostinta catre D. D. N. Cretuleseu,
Alexandra Christofi, C. Racota si C. Romanescu
caH at bine-voit, in interesul istoriei, a ne procura
differite acte si epistole, ce revarsa lumina atat asupra
miscarii de la 48, a administrOunii de la Ba lta-
Liman, si a cestianii unirii Moldo-Romaniei, cum si
asupra conduitei politice a barbacilor ce au jucat un
rolii, mai malt sau mai pncin important, in acele epee
de regenerare si de umilire a nationalitatii nostre.
In urma scandalulai provocat de d. Eliad fiiul, in
sera de 10 Decembrie, anul espirat, si despre care
vom vorbi la finele acestei preface, scandalu relatat
de cliaal Ziva in No. de la 12 Decembrie espirat,
D. Alex. Christofi a pus la dispositiunea nestra nu
name corespondinta sa proprie cu Stefan Golescu, ea
Negulici si Plesoianu, der si corespondenta acestora
intre dinsii, din timpul emigratiunii; ast-fel ca prin
acelle acte si epistole se revarsa, laming, mare asupra
conduitei politice a eapilor miscarii m5stre de la 48.
In acesta brosura publicam parte din acea interesanta
corespondents.
Prin ce imprejurare corespondipta Plesoianuld on
Stefan Go!eseu si cu Negulici, cum si a acestora eu
alfi colegi at for de la 48, se afla agi in posesiunea
D-lui Christofi?
in epistola Plesoianului No. 36 din acesta brosutra
so constata ca socia reposatului Negulici, dupe
mortea acestuia, a ineredinl,at plqoianului corespondenta,
se cu Golescii, Plesoianu, Gradistenu, etc ; iar
Plesoianu, la mOrtea sa, a incredincat D-lui Christofi,
arnica' soil intim, atal corespondinta sa cu cei
Piaci
colegi of set, CLAM si corespondinca lui Negulici, ca
Goloscii, Plesoianu etc. conform dorincei esprimata de
Negulici inaintea !north sole dupe cum ne-s assignrut
eonserta acestuia,

vj
D. Christofi, comunicandu-ne t6ta acesta corespondinca,
si ajutand Inca tiparirea acestei a treea brosure
en suma de 200 fr., ne-a dat o indoita proba
de affectiune si de incredere ; nu ne indoim ca publicul
i va multutni pentra acest serviciti mina istoriei
Revolutiunif de la, 48; din parte-ne, erprimam
D. Christofi gratitudinea mistra pentru acele acte importante,
cum si D. C. Rominescu pentru imtele ce
ne-a procurat, si pentru 200 fr. en care a ajutat tiparirea
Brosurei III.
Asemenea esprimam recunostinta nostril D. C. Racota
care, dupa citirea primei s'a duoa brosure relative
la actele capilor miscarii nostre de la 48, a binevoit
a ne comunica si D-sa mai multe epistole interesante
ale lui Eliad, epistole cari revarsa lumina asupra
Menzorielor sale intinze, publicate de D. N. Rousso,
si mai ales asupra cestiunii unirii principatelor.
Inainte d'a esplica unele din scrisorile din acesta
brosura, ne credem datori a da cate-va esplicart asupra
10 Negulici si Plcsoianu, morti si ingropati in
streinetate.
Din epistolele Plesoianului, din care publicam cateva
in acesta brosura, cum si dupa marturisirea D
Gen' Tell, care a fost seful seta militar Inainte de
revo]utia din 48, si chiar in timpul acelei miscari,
se constata ca P:esoianu avea o positiune independents
la. 48, si ca participat la acea miscare din eon -
vingere, luptand cu neinteresare si abnegare pentru
triumful principielor sacre coprinse in programul rcvolutiunii
de la 48; apoI resemnarea sa sublima in
timpul emigratiunii, sufferind en
multuunire pentru
causa sacra, fa.rd a se plinge o singara data de sufferint,ele
esilului, in fine abnegarea sa, denina dean
apostel al libertntii, Pau facut iubit si stimat de barbati
onorabill ca Gen. Tel], Golescii, Negulici. itc ;
Apt-fel c1 miriade sett este en drept cuv&nt prounntat

vjj
en respect de contimporanii se ; si istoria impartiald
i va da loud ce i se euvine in istoria Revolutinni
nOstre de la 48.
Negulici, care a lost triads in Francia de nu tinchid
al sett. pentru studiul picture, inturnandu-se in patria
sa inainte de 48, s'a ocupatil cu pictura mat mitt
apt', facand portrete cu ulein si cu creionul ; ape in
anal 47, a ocnpat catedra de desemn la colegiul S-tu
Sava, njutand tot d'odaid, pe Eliad, ca co]aborator,
la redactarea Curferulu'r Romanescri ; §i tot in artiste
foie, a tip/tit parte din Scrisorile la Sofia, de Aime-
Martin, si din Vocabularul seii ; ape a publicat mat
multe opera ce anuntase irx catalogul sea despre o
bibliotecd enciclopedica, religiose, moray, literarlt, sciin-
-rtifica, etc. pentru educatiunea omulul din legan
pang, la morment. (I)
In cele trei luni ale Revolutiunk 'Astra de la 48,
Negulici a ocupat cu demnitate postal de prefect la
Prallova, unde a lasat suvenire nesterse in memoria
locuitorilor din acel district-, prin blindetea, onestitatea
si
patriotismuld sett luminatd.
Ca emigrant dupa, ua" sedere de rate -va lunl in Constandinopole,
a fost transferat la Brussa en altY emigrati
romani, Csaroa Porta le-a fost assigarat esistinca
printr'lla lefd, mensuald, din care ajutara" si pe Eliad
pentru sustinerea causer sacra, si pentru esistinta sa
in Paris, ping calla Porta a ass;gurat si luT Eliad esistini,a
families stile, printen6 lefa mensuald de 3000
1) i anume:
Educcgia manielor de fantilie, traducere de la, Aime-Martin
Sorisort la Sofia asupra himieT fisiceT, etc, idem.
Vocabutuot rowing, de cuvinte strebune.
Calldloriile la Gulliver. [ilustrat] trad. de la Swift.
Maria,.,'...... !romance morale, traduse una dupii Berthud,
Clolilda pi Eclniondi§i alta dupti Paccard.
Dreptatea lur Dunene4eV, drama care s'a jucat pe seem'
jut na0onalil.
tealrl4.
yvi

vjjj
lei, si printeua gratifica;iune :de mai multe deciint
tIe mii lei turcesci.
In primavara anului 1851, consurnatti de nostalglie,
ca 13alcescu ca Vofneseu si nit" emigral,i, cum si de
amare deceptiunt, din causa intrigilor perfide ale unor
falsi amid, cum attests cate-va epistule alle DD.
Grig. Grddistenu, Scarlat Filipescu si altii, Negulici
se stabili cu consorta sa in Constantinopole, unde si
muri in Maiti seu funie acelasti anti. Mortea sa fu
regretats de toti Romitnii earl Nit cunoscut; dovada,
epistolele unor emigrati, ca cea do sub No. 36 si altele
ce posedgmti,
Se damn mama cae-va esplicgri asupra unora din
epistolele din acesta brosurl.
Pentru intellegerea eDistolei de sub No 1, lectorulu
urmes'a sa citesed paginele 90-93 din opera D. N.
Rousso (Locustenu) tipgrita in Bruxelles la 1855(').
Din epistolele No 1-7-4 se vede stima ce Eliade
purta lui Negulici, pe care '1 trata de barbatti orator,
laminat §i voitor de bite at lter ; ast-fel ca adeve'rurile
lui Negulici din epistola No. 5, ail trebuit
se coste multill pe Eliad ; si supararea acestuia se vede
in respnnsulti sell la acea epistola, cu data din 14
Martie 1851.
Respunsulit lui Eliade la epistola lui Negulici de
sub No. 5, cum qi respunsul Plesoianului la epistola
Jui Eliade de sub No. 4 si la respunsulil aeestuia catre
Negulici, in fine respunsul D. Sernrie Ya aceasi:
epistola, a lui Eliade, nu le am putut publica in brosura
acesta, pentru cuventulii ea ni s'a procuratti dupa
tiparirea ultimei colle; le vom publica fu brosura IV
spre a se putea pronunca publieuln qi in acesta" de-
Heath', cestinne, in depling cunostintA de Inert".
Negulici n'a putut repunde la epistola lni Eliade
1] Suite ou Suplement a l'histoire politique et sociale des Prin.
apautes danubiennes, de III, Elias Regnault, par N. Rousso.

de la 14 Martie 1851; pentra euventul ea Eliade a
trimis'o catre cei 10,1 emigrati din Brussa, ca dnpa
ce o vor citi el, sa o comunice si lui Negulici } unu
sentiment de delicateta si de umanitate a oprit pe
emigratii diii Brussa a o trimite lui Negulici, care
se afla greu bolnavii. la Constantmopole,
merit peste done" luni.
uncle a si
Epistola No. 6 este ug desminlire flagranta ce preotulu
Sapca da lui Eliad, in privinta accusarii ce acesta
face D. Gen. Tell in opera lui Rousso, citata
mai sus (pag. 38-41) ; ca adica D. Gen. Tell a Post
Instrumentii allu D. Ion Ghica, si s'a incercat a Ina-
jx
gura Revolutia de la 48 prin spargerea laqilor cu
bani pubiie : faptil despre care Eliad nu mention.eza
in opera sa despre miscarea de la 48, tiparita in
Paris in 1851 (pag. 62-83). 1),
Epistola No. 7 este in stransh.legatura en epistolele
de sub No. 25 si 26; ast-fel ca rheela ILA Eliad
pentra Plesoianu a putut proveni si din eererea banilorti
en care Plesoianu ilia imprumutasse, si pe cari
Eliad nu'i contesta, cnm attests epistola No. 7, (in
care nu Rune conditiunea ce se vede in epislola No.
25), mutt si alte epistole ce possedam relative la
acea cestiune.
In privinta epistolei No. 9, Plesoianu
si Nogulici,
Ca si D. Serurie si D. Hristofi, affirms contrariulti de
eeea ce sustine Eliad, dupe cum se vede din episto
lele ce vom publica in brosura IV.
In privinta numelui de botecla si de famillie al le
Eliade, de care tratesa epistola No. 12, lectorul impartial
compare acesta epistola eu celle clisse de Eliade
in Ale moriel e sale reproduse de D. N. Rousso
in opera sa de la 1855, citata mai sus (pag. 183 si
1) Memoires sur l'histoire de la regeneration roumaine, ou sur
les evenements de 1848, accomplis en Valachie, par J. Heliade
Radulescu.

lc
193-197); si se va incredinta ea observat;ile lui! Stefan
Golescu din epistola sa No. 16, nu sunt nefundate.
Epistolele Jul Stefan Golescu de sub No, 13, 14, 15 ,si
32 caracterisa unti sufletti nobilii si ua inima de
auru; elle dovcdeseti, din partea acellui multi. regretat
barbatil, multi logica si multi iubire de patrie. Ce
deosebire intre epistolele le Eliade s'alle lui Stefan
Golescu! Citesca lectorulti cu attentiune epistolele acestor
duos omen!, si se va incredinta in care parte
este respectul pentru adeverii, si nobleta de earacteru
P.
Epistolele lilt Stefan Golescu de sub No. 16, 17, 18
si 30 vor fi intelcse mat bine citind operile lul Eliade
de la 1854-1866.
Actul de sub No. 19 este in strinsa legatura cu
actele de sub No. 41. si 42, ci cu epistolele de sub
No. 27 si 28 ; ele stint atatea probe necontestate do pre
m acbiavel ismv lti administratiunif PriutuluI Strirbef.
Coca ce ne a silit a publica in aceasta brosura actele
de sub No. 41 si 42, este brosura D. Gligorie Alienleseu,
fost deputatii de la Alehedinti, publicata inaintea
allegerilor, ca usa manopera electorala (9; in
acea brosura autorul face elogii esagerate acellui
Prinlu, despre care D. Bolliac (Ikea in emigratie ca
in dioa, in care domnia s'a vendut lui StirbeL printr'un
ucazti c muscalesen, Romania s'acoperit fa,ta de
rusine (2); si tot D. Bolliac caracterisa acea domenie
prin aceste setnnificative cuvinte alle 1u1 Stirbei: gel
in Romania trebue sa iei ea se «dal', si trebue sa dai
ca
si
sa iel, sine -a mai putea dad, (3) Ceea ce affirms
D. N. Cretuleseu, care si D-sa relatesa aceste en-
(1) Deserierea voiajelor M. Salle Domnitorul Barbu D. StirbeT in
judetuluT Mehedint!, la 1850 si 1851 (ve4T par. 3, 4, 8, 10, 15, 16).
(2) Actul de la 5 febr. 54. Mdntoires et lettres, de Bolliac, 1852-1856.
(3) Trompetta Carpcifilor No. 768.

vinte alle lui Stirbei: «eh este ua crima a preda statul,
«atuna camd sa ia si nu se dh ; der dud se ia
0 se (la, «este unit cuventu de stall. (1) Apo' tot
D. Bolliac facea din Stirba la 1869 unii Cavur ! (2)
Acesta m'a silit a incepe unit studiii despre Balla
Liman, in organulii officiosti alit D-lui Cogalnicenu (s),
care m'a oprit a'111 termina sub pretest, 4icea D-sa,
ca nu vrea asi face inamie pe mostenitorit lui Stirbet
(9 ; d6r atunet nu. trebuia a inghclui de loc pu-
biicarea acellui
Dach am publicatii numai partea political, nu si
cea adruinistrativa, din raportul lui 'Dervish. Pasa causa
este qd, in ochil istoriet impartiale, Stirbet de si
culpabil pentru abusurile cea facut si a lasat sa se
fach e mai culpabil pentru servilismulti sea ctitre ca-
binetele Russia: si Austria, ch,"rora la a sacrificat, nu
nutria! interesele vitale alle Romania, ci propria sa reputatiune,
ca Domnti si ca Romanif. Spre a se convinge
lectorttlit de acest adev6rh, i recomandam P otcst alit
lui Stefan Gblescu No.4 din brosura No. II epistolele D. Rosetti
catre Stirba din emigratiune, si ma! alles Epistola
la) Bataillard chtre G-rigorie Voda G-hica ally
141oldovei (5).
Bata sensulti acellet epistole :
«Null fact' offensa a to compdra cu Printulu 8tir-
bet
studio.
der, din «slhbiciune de caracter, at commisu acea
(greqa,N, neertath pe care constiinta Vostra de (Anil
g o nest ti o va imput a in eternitate; intr'adevor, Pos-
(1) Domnia //a Veda Cuza, de Bollintinenu, pag. 159.
(2) Trompetta No. 717 si 720.
(3) Adanarea nafionakl, 1869,No. 4-38 ipculsiv.
(4) VedI protestul men in cliarul Traian No. 64, din 1869.
In yrivinta administratiunil luT StirbeT, ve4T: ua aruncatura de
ochi asupra administratiunil ValahieT de la 1849-1856.
(5
VecIT acea epi9to15, in Revue de Paris, 1858.
Parte din acea memorabilg, epistola s'a publicat in Suplimeutul
Rcinubpatti de la 15 Oct. 1858,
xj

xjj
deritatca si Istoria Liar fi iertat tote gresalele ca Domnit
«esit din Balta-Liman, claca ai fl stint forma did, Di-
,vanul ad-hoc -HA Aduuare de patrioft, en care sk imtpedici
invasiunea Nemtilorti de la 1855, duPg, cum
tati fault Sirbii ; sa proteste0 contra protectoratuluf
perfidit si sugrumatoru allu Czarulni; sg faci a participa
si Romania, allaturi cu Piemontul, la resbellul
din 1855; si sa trimili apoi represintany romani. la
Conferihcele, din Viena si Paris, Ca sa sustie drepturile
Romanilor. Prinlul Stirbei to -ar fi imitat, de
uevoe si de ambitiune ; jar patria Vostra ar fi castigat
ceea ce a castigat Italia.
Epistolele lui Eliade catre D. C. Racoth n'au nevoe
de comentarii ; elle dovedescit in destulti eu ce fel
de sofiisme Eliade combatea unirea Moldo-.RomanieT la
1856; Rst-fel ca prin acesta a justificaf atat observatiile
lui Stefan Golescu din epistola sa de sub No. 17,
cum si observatiile D. C. Racota, din epistolele No.
22 si 23.
Sa venim acum la bcanclalul provocatti de D. Eliade
fiinla in sera de 10 Decemblie, 1874 si pe care
l'a relatat diarul 4itia in No. de la, 12, aceeasr lung.
In sera de 10 Decembre, anulti espirat, intorcendu-me
de la cursulii. D-lui Odobescu, insotitti. de D. Vasile
Manolescu, D. Eliad fiiul me opri pe bulevardul Acaderoief
; si aratand.u'mi brosura II, relativa la =tele
inedite al!e capilotti miscerii romane do la 4S, meintreba
:
D-ta 'mi ai times unti esemplarii din aceasta opera,
ca suvenire d'amicitie ?
-- Da, Domuule, i respunseiti.
Cum ai cutezat sz insult): memoria 1 ataku met;
s'apoi a'rnT tiimete si mie acesta brosura ?
Daca ar fi fost astfel, cam cre4i, nu 'II
trimitem
opera."
.AtuLci line cep esplicare pentru unele pasage din

lu
xJJJ
bteflata acellei brosure, pasage prin care dicea D-sa
ea s'a insultat memoria parintelui seu; si annme, prin
cuvintele °Mean. neleale in paragraful de la pag. VI,
din prefata, care Incepe cu cuvintele epistola No. 8a
D-lui Petre Cernateseu etc."
Dupe esplicarile date, la lumina until felinar, ba
cuvintele in cestiune se raporta, la D. Cumpanasescu,
autorul articolului in cestiune, D. Mad fiiul ceru
esplicare in privinta paragrafului 5 de la pagina XI
cu urmatOrea coprindere: acesta este sensul artieolului
d-lui Bolliac, care a fost la 1859 aprobat de publicul
intell eginte."
Nota-bane. Prin articolul in cestiune, publicat in
Roinanul No. 144/1859, Eliade era aatat de D. Bolliac
ca instrument anti Tnrcilor s'allit Boerilor, a carora
cause o sustinea pentru bani.
1 respunseia ca pentru acesta sa cera cuvint d-lui
Bolliac: iar cat pentru observatia mea ca a avut dreptate
D. Bolliac, en pot probe, acesta cu acte, data voesce
; cam' nu poate nega ca parintele Durnisale, ca
omu politico, a facut gresell pe care istoria nu le pOte
trece cu vederea ; cu tote astea am adaogat, vezi paragraful
de la pag. VIII, unde am 4is ca acelle greseli
istoria le va considera ea nisce pete I soare ; &si
intr'adev'er, nu defectele, ci meritele si serviciele lui
Eliade le au avut in vedere, dupg mOrtea sa, aceia
can au luat initiative ridicarii statutei selle; si chiar
acelle merite le am avut in vedere tend in sera
de 20 War. 1874, cu oecasiunea represintatjunit de la
teatru pentru ajutorul statutel lut Eliade, am facut
Oda in memoria Capilor Revolutiunit de in 48, Oda
dedicate umbrel lul Eliade ; in fine i observait ca
cata a trait parintele sat] dinteunti sentiment de recu-
nostinta, ea n'b.m scris nimic contra sa ; pe cand am
combatut ideile eronate si greselele politice aTle
cellorlaltf
caps ai Revolutiunit de la 48 ; ac rose, sand

xlv
Eliade face parte din domenulti IstorieT, ea nu poi
tree eu vederea gresalele salle, ea omit politico.
I). Eliade fiial respuns ea nu se crecle satistacut
prin a aceste esplic'arT.
Atunci, i respunseiti, satisfy -te pe canalula justitiei
sett alit publicitata.
Me void satisface singur, clisse D. Eliade fiinl forte
irritat."
Si unind vorba cu fapta, ridica myna sa me lovesca
ett paraia lovitura, si fuiit lovit au bastonul peste manä
; la rindult melt, Ina lovii si eu en bastonul peste
spate ; in acel minut, D. Vasile Manoleseu, care fusese
presinte la acesta convorbire, ill lua in brace,
si '1 dep'a'rtd.
A duoa zi, cerui satisfaeerea. (morel la tribunalul
competent, producend si &el martori. Atilt D. procuror
in rechisitoriul sett, cum si D. Jude instructor in
ordonanca sa, \au cerut amanduoT aplicarea art. 238
din codulti penalii; adiea inchisorea de la 2 luni piny
la una anti si jumatate, delictuE fiind comisa cu precugetare
feu cut pindire. DomniT magistraij de. la corectionala
au, creclut de enviinca a'i aplica nä pedeps/
110ra,, adica amends de 100 fr ; en tote astea, D. E-
liad fiiul n'a rem as multumit, s'a appelat la Carte
sentinta tribunalului.
Sa sperain Ca onor. maghistratT de la Carte vor fi
mai putin indulgenti de cat eel de la coreclional, cart
prin sentinta D-Iorr de in 28 Aprilie trecut n'aii facut
de cat a incuragia asemenea note brutale, ea cello din
sera de 10 Decembrie 1874; iar pe ceT offensan',T '1 ail
autoiisata a se satisface singurT, prin on er nzijldee.
Tote allegatiunile neesacte din inierogatoritilti dint
Eliad filial au fost desmintite de mariori, mat Alles ca
erali si absurde ; cacT D-sa, ea sa justifiee actulti ski
brutal, ce era passibila de penalitate, a dis ca in
Joe d'a 'i cere sense, eu'i am ndressat insulte; si ea

kV
ltam apucat de maini, (Panda% cu tone amenintator
ca na'T dais nici o satisfaeere." Eratt absurde dice aoste
assertiuni: cute vader dual irritate, nu era prudentil
din parte'mi irrita si mai malt; catre- acesta
esplicatiunile care'i am dat, ce erail alt de cat ud
scusd ? Si data celle ce a affirm at D-sa in )interrogatoriul
sett ar fi fost adeverate, ar fi reprodus rnartori
dupd cuni a si promis in acell interrogatoriii.; der n'a
putut reproduce nici
Ceea ce m'a, indignat mai mult este afirmatiunea
din interogatoriul s'eu, ca adieu an fabricat scrisor anonime,
fecund allusiune la fragmental epistoler No.
19 de la pag. 45, brosura II; si care fiind fare final
si neounoscand nici scripture, n'am putut ardta pe
autor ; aces epistold am presintat-o d-lor magistrate,
spre a se incredinta justitia cd, nu era fabricate de
mine. (1)
Conduita necalifieabild a D. Eliad fiiul din sera de
10 Decembre 74, n'am putut'o esplica altfel de cat ca o
intimidure din parte'i, spre a renunta la publicarea actelor
anuntate in prefaca Brosurei II (pag. VIII) relative
la combatterea uniril de cdtre parintele s'eu.
S'a inselat insd adversarul men; cdci insusi Orintele
sea, in mai multe scrisori, si chiar in unele din
epistolele ce reproducem in aceastd brosera, sustine
e eine scrie istoria sd, nu ascunzd adevgrul; sa nu
prade, sa nu fare istoria (epist. No. 4); si eh' cine-va
nu pote face Dine Vrrei selle insirand la neadeveruri
cad ceea ce nu e adev6r, nu e ade-vOr, nu e nici mo-
rale,
unul.
nici onest (epist. No. 21), in fine, recanosce si
marturisesce singurit gresclele selle (epist. No. 2); si
ca nu s'a dat nici °data' de infaillibihi ; nici a fost
diffieilii a andi adeve'rul ; ci applicat and; cu bucurie"
(epist. No. 4.)
(1) Face appe!a, c1
cu acesq occasiune, la emigratil rofuinT de
la 48, ca sa bine voiasca sa via sa vaza epistola In cestiune spre
a putea afla pe autorul el.

xvj
Ace le defecte le am avut in vedere in prima inspi-
(ratinne a Odd, facuta cu oecasiunea represintatiuni
de la theatru din sera de 20 Febr. 74; si in care figura
'i urroatearea strofa :
Avusi si to defecte, ca on ce om in lume;
Der nu'i lipsit de umbre tabloul cello frames.
Sunt petele in sore ; Fall
ten glories nume.
Ca sore de, lumina- la &bit intunecosii.
Dupe, tiparirea Odei en acesta strofa, cum se Fete
constata din esetnplarele ce mai pastre4, in No. de
200 ei chiar din registrele tipografiei Manescu (strada
Lipscani No. 13.) de in Noembrie 74, am stersit acesta
strefa, refacend in mare parte poesia, pe care
am tiparito din nou, cum so pote constata din esetnplarele
ce am impartit ]a teatra in sera de represintatie
de in 20 febr. 74, ei din care mai consery ea.te-va.
Ori tine va scrie istoria Revolutiunii nostre de In
48, va fi dator a face biografia capilor acelci miscall;
prin urmare, nientionand de talentele lui Eliade, ei de
serviciele necontestate aduse de e11u si litteraturei si
Romaniei, (l) nu se 'Ate trece en vederea ei greselele
sena, ca om politico.
Si sari sunt acelle greeeli,? Mite, ee ne proprnem a
dovedi aci, on justificare a passagiului prin care D.
Eliad fiul s'a credut in dropt a me insulta en modul
aratat.
Reproducem ince, odata ace.ii passagift:
«Articolula D-lui Boiliae dirt Romanta No. 144 din
1859 (prin care D. Boiliac licea ca Eliade s'a begat
singe. la Turd si la Boeri pentru parale) a fort atunci
approbat de publicula intelleginte.,
Acella publica intelliginte citisse in Romeinul No. 22
din 1860 scrisorea lui Negluci catre Eliade, pe care
o reproducem in acesta broeura sub. No. 5: citisse Memoriale
intime alle lui Eliade, din opera D-lni N. Rousso
1) VedT epistolele din aceast'al brosurg. No. 32 ci 37.

ivjj tt
de la 1858, citata mai sus, si in care Monorii Eliade
arunea insulta si calomnia asupra lai Magheru(1) dell (2)
G-ollesci (3) si sei lalti ;de si in Memoriile Regenerafiunit'
de la 1851, Eliade laudase, eu drept cuvint, patriotismul
si abnegarea acellor colegi at sei de la 48 (4)
vagusse publicul inteliginte in Plemoriele regenerathinit
partialitatea lui Eliade in privinca D. D. Bolliac, Romanescu
si Negluci, despre earl nu cliJsesse mai nimica
de si eel duct" d'Anteiti fussessera secretari ai Guyernului
provisoria. peste Olt, si chiar in Bucuresci, pint
dupe 30 Iuniii; D. Romanescu a remas apoi seful cancelariei
domnesti, cum attestor decretul No. 75 din 22
; si in nOptea de 24 August, creaturele Reaetiunii
au atentat chiar asupra viecei selle, descarcand
duos glOnte in D-sa, cum atesta circulars Ministrului
de esterne No. 5900 (5) de la 25 August. D. Bolliac
tt f'ost si presedinte allti municiralitatii Capitalei, si
membru alias comissiunil pentru emaniciparea tiganilor;
in fine Negulici a fos% prefect la Prahov I, si until din
eel mai sinceri si devotati sustiitori of principiilor de
la 48, dupa cum am aratat.
Era dator der Eliade a vorbi de densii in Memoriele
regeneraOunii '; inse patima l'a orbit adesea, cum dice
Stefan. Golescu ; si acea patima 'I a instreinat mai tote
inimele, cum se vede din epistolele ce am publicattl
si yam mai publics,
Citisse publicula intelliginte, si brosura lui Eliad
contra Unirii si articolile sele din cjiarelefrancese 0 din
(1) Ve41 op. cit. pag. 9-12, 145, 146, 147, 169, 170, si 203.
(2) Ve41 pag. 38-41; 127, 129, 138, 203.
(3) Vag pag. 111-115, 187, 191, 202.
(4) Op. cit. pag. VIV111, si pag. 22-28, ,47-48. et.
(5) Tocma1 la 1859 14 Issahar, (pag. 106) Eliad mentioned ceva
de D. Romanescu; si tot In Issahar numesce marlirfi gi apostout al
nn ionalita ii pe Grig. Vocla. Ghica al MoldaveT (dupa ce s'a sinucis)
cand 1n ,operile selle precedente, si In epistolele selle ciltre. D.
C. Rama, 11 trata de insteumentil mitscalescil si tradator. de patris,

t 1
"in
Conservato, ul, publicat in Constantinopole la 1856, to
sub numele D. N. Rousso ; cunoscea acellu publicti intrigile
lui Eliad de la Sunda ei Rusciuc, unde fu arestat4
Stefan Golescu si D. P. Cernatescu, gum atesta
epistola acestuia No. 8 din brosura If ; cunostQa acellu
publicti intelliginte si conduita lui Eliade de la 1854
si 1855, and veni in terra cit uniforma turcettsca ca
adiotantil anti Omer Pasa (1); acesta a si provocat articolall
D. Rosetti din Rometnu/4 No. 90 din 1861, intitulat
Cavazut ha Omer Papa; si critica lui Bolintineanu
din opera sa Callatorii la Romanif din Macedonia din
1855 , si epigrams. VII din illustri't contimpuranit de
la 1861 a D. Ortiseann ; in fine, caricaturele din (Parele
umoristice din ace% epoca. Acelln publict. inteliginte
citisse si articolii lut Eliade din Proprietarul Romans
si din issaharit, in care Boerii eraft forte laudat1,
de si 'i stigmatisase in operile selle de ernigratiune,
(cad contra for se facusse Revoluliunea de la 48)
si in acelasii timpti se stigmatisau unit din colegit lui
(1) Intre multe attacurl ce am primit contra lul Eliade, pe and
colaboram la qiarul Romanul, §i pe care am refusal a le publican
am pastratd us. epistola de la 1861 a unul Domu N. Paraschivescu,
titre redactia Bovelnului, In care (Tice: cl la 1848 D. Eliad a
peopus luT apitan Plesioianu a chema la lslaz si pe D. Paraschivescu,
cu comanda sa din Turnu ; ca a Insotit pe capiT miscariT
la Intorcerea. lor de peste Olt la Bucurescl; a aci Eliad, imbrA.cand
mania domnesa si pantofi cu ciorapi de maltase, ajunsese
a fi neapropiat pentru eel ce voia se'l vaga, spuinduli-se de adio-
tantul ce '$1 'I atasase ca e prea mull ocupat cu trebile statuluT;
ca la 1855, mergend D. N. Paraschivescu a '1 vedea la Cotroceni,
unde tr/sese Omer Pasa, l'a Intrebat despre collegil seT de la 48
si Eliad a incepuf'a calomnia pe totT; ca intrebandu'l dad, nicT unul
din capil RevolutiunT n'a lucrat In emigratie pentru causa saca(
Eliad a respuns oftlind : Nu tratek Intrehandu'l apol despre
uniforma turceascl ce purta, ca adiotant all(. ImpilAtorilor liber-
tatit Romanilor, Eliad i respunse :
gel a facut acestg, pentru duce
scopurl, unul politic. (pa care '1 va face odata cunoscut lumiT, iar
celelalt c omul sarac trebue a sluji art cul i va pieta. Atunci l'am
privit, (lice D. N. Paraschivescu, cu Oispri;tul ce merita und ast-

xix
nliade de Ia 48, ca tradatori, si ehiar ca assassin-1% (1)
Acestea avandule in vedere D. Bolliae, a scris In
Roinftnul No. 144 din 1859 articolulti intitulat Critito
eritica, allii caruia sens l'ara reprodus in prefaca Brosure
II, la pag. VIII,
Lu acestea vom adaoga neconsecintele regretabile alle
Jul Elia3, cu ocasiunea plebiscitulni de la 18A; ettnd,
in sedinca de la 1 Maitl acela0 anti (Monit. No. 98,
pag. 438) a (list-J. Ca (le frica pol4id a votatplebiscitulii;
si somata de I). Dim. Ghica a spnne acleve-rul, a negat
faptul ; in .fine a votat Princal Strein, din prenna
en eel 109 Deputati din Constitnanta, de vi ani intregi
ilti combatusse in tote operile selle.
De vom adaoga la acestea epistolele lit! Eliad din
acesta brosura, earn si epistolele Golescului stalle Plesoianulta,
credem eit D. Eliad ainl se va ineredinta
,cfelti de patriot; si nu l'am maT vegut Tana In cfilele trecute rand
a venit In casa PrinculuT Bibescu, unde m6 aflam si eu. M'am
mirat destul rand ram vedut; cicI la 48 1110 inegrisse si'l Inagropase
In opinia publit6.... 'MT 41111 aclusn aminte de vorh6. ce'mi
.4issese (la 1855) a °mil same trobice a slidi oil cur i va pletti.De

XX
pe deplin ca parintele sea a flout marl grwli politico,
pe care istoria impartiala nu le trece sub tacere.
A I Daca Negulici ar fi trait ping la 1866, ca sa
vacua tote acelle greseli alle 1nT Eliade, de ce manie
pacfa nu s'ar fii aprins ! Cu ce elocinte cuvenite n'ar
fi eombatul eI acele greveli!
0 repetil, istoria, daps ins*" marturisirea luT Eliad,
nu rite fi scomotata ; atat calitacile cum &si
defectete
amenilor politicT, istoria este datore a he inregistra
eu impartialitate ; Posteritatea indulgenta pate considera
ca pete in sdre acelle defecte si gre§eli ; der nu
'Ate ascunde acelle greeli, dupe myna nu pate ascunde
nici meritile barbatilor polici.
1875 Mai' .15.
C. D. ARICESCU.

P REFAcA
.....
in interesul tinerimel noastre de asta-zi; public in a
doua editiune brosura amiculut nostru C. D. Aricescu
de fericita amintire. Voesc ca prin acestA noun publicare
sit pun in relief, in aceste momente de grea eumpanl,
acele timpurf de virtuti entice cu cart de pildA 'Frain' Go
lesci, Aricescu .1 alti martini aT libertatilor de la 48, au
lost pururea inzestratl.
Patria RomanA recunoscatOre acestor martirl, manda
de trecutul ei atat de fainie, paseste tot inainte rezea
math' pe bratul viguros al nouel generatiuni bail nu In,ceteaza
un singut' moment de a se adapa la isvOrele trecutului
nostru atat de maret si atat de glorios.
Tmerimel dar 'i daruesc acesta brosura in care va gasi
aceea ce ne trebuie la toti astazI: devotament gi abnegafiune
pentru libertdfile PoporuluY Roman,
Nemuritorul Eliade RAdulescu, qicea ca: hoer e meserie
de apararea Wei, iar nu nobilitate, cAci nobil tot
romanul a fost in tot- d'auua ca cetacean de Roma".
FratiT Golesci, hoer! de rangul I-id, colonel!, aghiotantY
domnesci, cu aver! mart si cu mas' intinse, sau lepadat
de tote prerogativele positiuni for inalte, -au trecut in
randurile poporulul asuprit, si s'au sacrificat cu truptil si
cu sufletul pentru drepturile tare! si libertAtile publice.
La Paris mancau In cash' la dejun branzA i Sine,
numaT ca s6 WA ajuta pe fratlf for din esili.

II
AcWi generosi boerl, pentru a usura nevoile de -care
sufereau conatii for din exit, 'mi-au trimis in Constantinopoli
un plic cu acte, ca prin mijlocirea sublimei Li
catre Fuat Effendi, comisarul otoman de la Bucuresci,
sd se WA face un imprumut in lard eu ipotecd;
V6da Stirbei persecuta realisarea acelui imprumut.
caci
Plicul cu acele acte a stat la posta din' Constantinopoli
cloud septrimani, Wind cand am putut.economisi 100
lei ea sa platesc portu.
0 ddinna, sot,ia until roman exilat care frecuenta haremurile
Ministrilor OtomanT la Constantinopole, mi-au
luat acele acte cu promisiune de a le presinta marelui
vizir, in fapt insa m'a tras pe sfOrd, cad is a obtinut de
la Turci una suta mu lei ca gratificatiune precum si trei
mil lei pe tuna pensiune barbatulul seu, jar mie n'a
voit Wait
inapoeze acele acte ca sa fac eu ce trebuia sa
fac prin Marele Vizir Resid-Pala care nu mi-a refuzat nimica
din cute iam cerut.
Aceasta femee care isi fAcea debile eu paguba altora
a (Ids Marelui vizir Resid-Pala: Alteta maine pOte sa
aveti trebuintri de sabia hit T.... astazi rose- aveli trebuinth
de pana lul E...
Tata cauza pentru care barbatu el a zis
tras sabia contra femeilor !,,.
el: eu am
Scrisorile for suet pline de dragoste si
nobild pentru t era for iubita.
de sentimente
Teal for Dinicu Golescu, hoer liberal roman de la
descalecatdre,a dat sprijin lul Tudor Vladimirescu la
821 si si-au trimis copil in Elvetia, unde si-au cdpiitat
o edacatiune curet democratica.
Fie bine-cuventata memoria for !
Aricescu poet, mai mutt spirit de cat mdterie, care a
renuntat in favdrea locuitorilor la despgubirea ce s'a
dat pentru improprietarirea fostilor clacasi dupe mosia
lui dotala ; Aricescu este ;meta care find prefect Ia F'oevil'
and .muscalii au intrat in taro a stat nemi.scat la

III
postul seu ca sentinela fidela a jevolutiunif de la 48
§i Muscalii voind ca sA-I arestez , el le-a zis :
.Inapoi profanilor voi nu suntefT demni ca se vg,
atingefi de un om al libertAth! Muscalii in* care au
dis ca.: gi lei vor face o revolutiune and le va porunci
imparatul i'au adus in Bucuresci, i i'au inchis la Snagov .
1892, August I-it,
Cp.iova.
-ter ass s
Al. Christofi.
--

No. 1
Eliade eatre Negulici
lubitul meu Domnti,
16 i,2 Decem. 1849Paris
D. Gr. Gradistenu 'mi aratat ins emnarile ce 't fact
ca sä mi le comunice. Am vezut, frate, aceasta idee
ca m'ast fi grabit adica a arata pe Ghica, 0 cu acesta
s'ar fi addus desbinarea ; am vezut zic si in alte serisort,
cari imi da a intellege ea (acesta,") predomina
intre D. V. Ye amaigti ans6.
Frate ! Not avem insarcinarea a sustine pricipele
ce proclama terra si le professatt eel din Brussa in
No. de 20, ce ne trimisser'a si 1000 fr ; eram datort
a v6 tine in relatie despre celle ce se Inerecla pentru
sau in contra causei.
D. Ghica se abbuca (s'abouche cu D. Spleni canal
era acesta in Constantinopole, EA it intilniiiii indata
dupa venirea Fut in Paris ; si aflaitz demarsa d-lut
Ghica pe la inceputul lilt Tillie. Dupil datorie o comunicaiii
colegilor met, pentru ca Locotenenta ski. Comitetul
e una, si n'avem ascunse intro not alto lacrurt
de mat mica importanta, necum acesta.
Comitetul o soli' acesta de la inceputul Int Iulie ;
eu v'e" scriset in atatea, rindurt, si nu v'o comunical,
pentru ca nu ve folosiam cu nimic, 116 mustra cugetul
ca pOte mai tarziu me vets inculpa de ce nu v'am
instiintat ; cu tote acestea creluram de cuviinca a tam.,
si a face in parte observatii numat d-lui Ghica.
Acestal Tn. lee de a respunde si a se justifica divulga

2
singer fapta sa, calomniindu-m6 cu ue. infamie eat
de negra, dandu-me in circulare din gura in guru, qi
din scrisore in scrisOre, inclit fama ajunse ping in Bucureqti.
Tacerea mea de la Mild pine. la 15 Decembre o
numiti graba, qi graba d-lui Ghica d'a e0 din prin.
cipele emigratiei qi terra, graba de aqi divulga singur
fapta, O. a inventa 41bule, calomniatOre, aceea re,
gu-v6. cum o numiti? cat pentru mine ar fi remas
taental ca multe altele, si accesta. fapta. Cand ins/
incepura a me intreba komani, qi prin grai gi prin
inscris, ce am facut ? a catat a respunde, a catat a
nu mai voi se fac parte in comitetu, ping. (land nu
se va descoperi adeverul. Me intrebi sa 'ti respunz,
qi daca dupa atatea striggri morale, me sforti a respunde,
graba o numi1,1 Dv. acesta ? Dupe, care vocabular
? Dupe, care moral/ ? Dupe, care nature.? A! fratilor!
Sunteti nedrepti sea copii.
Frate, s6 ye spui de unde vine desbinarea. Cerei,i
de la mine o prudenca q'o rabdare ce am avuto, qi
Dv, nici °date, nu v'ati socolit a o avea Migcarile fratilor,
nu se fac cu un om dour ; si dace., se fac cu
multi intelieptii iau cu binele multimea, si economisesc
patimile, debilitatile umane. Dv. foci cu poporul
intreg le ati atatat. De cate on terra, poporul a strigat
din nenorocire numai un name, d'atatea on s'a
facut cate o despartire, si s'a racit cate o inima mai
mult.
0 popularitate ce se dete mai mult unor Eliade,
Tell qi Magheru, desparti ore -cum pe G-olesei de acetf
trei ; pentru ce acesta deosebire ? 0 popularitate
ce se deite apoi mai mult unui Eliade, isola pe acesta
de fratii 14,1i collegil sei, Catastrofa, nenorocirea, iarII
uni. Venire. la Brapv. Cine ve pusse amt propune
sa me insarcinaci numai pe mine si
se'mi data toti acei
500 galbini ? Cine ve pusese sa faced aces, (US

3
tinctte fata16, ce v'am observato de atunci si pe care
pia, a nu o sei eu, D. Tell o scia mai d'inainte, si D.
Balcescu sa sforca WI faca, a crede ca" vine de la mine?
Pentru ce ac6sta, distinctie anti-amicald si anti-democratick
insusi ? Cad cotitnrile ru aunt nici odata bune
mai vartos unde clonal principele egalitatil.
Stetteram in Paris. Eu firesce, pentru ea seriu mai
mult si v'am sons sate odata, v'am eornunicat parerea
despre un fond de o gazetd, dupa cum am comaflint°
si la ca',i-va din Romani din Paris. Cine v.6
pune dupa rte ati facut subscriptia, sa'mi trimiteti acesti
ban: pe numele si administrarea numai a mea
si nu a cornitetulni intreg ? Astfel se produc racelele
ast-fel se fac desbinarile. Pentru ca dace, omenii eel
de nimic cred ca si el sunt ceva, omenii de omenie
si consecuenta de ce sa nu creaza ? Cat de filosof sa,
fie cineva, nu 'Ate a nu fi Omit cand se vede desconsiderat.
Predicate cu gura unirea, si en fapta nu
faceti de cat sa isolate obiectele ce credet,i ca le iubiti
si le stimati. Nu trebue in celle publie,e nici amor
nici ura peste masura. Pastrati-v6 amorul cu amid
in parte ; acell amor ce mi'l arata 6opilul, socia,
amanta, fratele, amicul, ma supune de recunostinca
; nu poci insa a me epri d'al considera ca un
foc ce me arde cand voi sa ess din egoism, si sa judie
ca filosof canes. cause..
Astea sunt causele racelei si desbinarilor ; nu ca,
dara'ml all aratat ceva e.ollegii mei, pentru ca sunt
indestul de delicate, mai presus p6te de rivalita,ile
femeesei ; insa omen: sunt ; si dad, ei au cost si sunt
delicati a nu arata rivalitate, cred ca s'ar cuveni a
se vedea o asemenea delicateta si prudenta si din par
tea celor lalti, spre a nu se arata cu distinctit
Am observat Inca in scrisorile ce ni s'au trimis din
Brussa, in desbaterile ce s'au facut, si in partea ce
ue ivar'a multi din amid, ca se face panegiricul lur

4
Made cu atata entusiasm, apoi al lui Tell asemenea
cu acellas entusiasm, si caud vine in Golesci, se trece
rcpede cate-va voibe, si se uitt singnra fapla cc nici
un Roman n'a facuto ; a se espune inaintea miscarei
a brava un Guvern, si tea proprietarimea, daruind
clam si Wend pe seteni proprietari, si pe tigani
bets
proprietari, Astea, sand se fac si se vorbesc cu
entusiasm despre altii, adduc racela, si semand cotterii,
tarafari.
Eu, zeu, nu me mir de ce din Golesci s'au racit asupra
mea ; me mir cum unii mai pot sa, faca causa
comuna cu eel ce prefera, a me distinge.
Judica bine ca om, frate ; si ca om ce studie ; si
cred ca vei afla juste observatiile melte.
A revedere ! Salatare si fratie. (1)
Eliade
Aceste observatii le fac dumitale, ca unui din eel.
matori si intellepti ; utilisesa-le, si nu le divulga. A-e
ratale si d-lui Zossima.
No. 2.
Eliade catre Negulici
lubitul meu Doman
1850 Fehr. '/26 Paris
Am priimit scrisdrea din Ianuarie, cum si celle scrise
din partea tuturor. Imi pare bine cum ai lucrat si ai
nivelat multe pe principele egalitatii. Vkk
ca ai simtit
scrisorea mea, si pe acelleasi cuvinte imi fa.ci si
D-ta observatiile asupra greselelor mele. Alle melle
marturiseqc, si asa ne putem indrepta ; pe ale altora
inSa nu pot se le tan asupra'mi; cad e o nedreptate
catre mine ihsumi, si eu sunt un individ, un om,
(1) Ori&inalul 11 posedl D. Al. Cristofi

6
Am gresit de rUlam adresat la unit si am uitat pe
altii ; insa nu astfel, ci 'i am uitat. Nu tiu copie dupg
scrisori, cad n'am timp, si nici nu sciu pe tine am
uitat. Asemenea gresele insa sunt marl in principul
batrin si putred dud multi cats favdrea unuia ; iar
nu in principul nostru si al lui Dumr.ezeu, °grid unul
se cuvine a We, favorea multora. Uetul lumii in tarn
imi facu inemici si addusse desbinb,"ri. Distinctii mai
in urma racira pe alti, si nu sciu data pill in capat
vor remanea G- i (1) cu noi. Nu le am gresit nimic,
nu ne-au gresit nimic ; insa n'ar perde lumea
nimic ae an man amicul te"u. Va veni si era aceea,
si va sca'pa lumea de mine si de multele'mi vechieri.
Despre brosura set. Menzoire Justificatif, eta cum e
lucru ; and am ajuns in Paris era facut; se pusesse
si sub tipar ; la ultima seanta am apucat, and am
putut, in ce era netipnrit, se facem a se suite cate-va
espressii taxi asupra Turciei, ce le sustine Rosetti
si Compania.
En n'am subscris pe nimeni de cat pe mine, pentru
en nu am cutezat sa fiat. ast drept. Multi din eel
subscrisi s'aa suparat, en dreptul, ca D. Aristia. Au
oamenii copii, sotii avert in tern, unde ardii a se
renturna ; si ace'a subsemnaturn, le agrava reul. Eats,
si causalcum s'ail subscris mai multi, cum le at. venit in
minte.
Protestul cnta sa se dea in numele te'reei, ca sa"
aibn o putere cam formala ; cata salt. subscrie allesii
odatn. ai Orrel ;
cugetul le era sa derapene acel chipu
de legalitate ; noi o vedem si a o apara deveniam ridieuli
; semana babarie la mire; soptia Omenii. A.
Golescu negru, cum mi se pare mie si lui Tell, passe
pe 111110 numele nostre si altele cate ii veni in !Mute,
numatse fie el ceva, si nu Locotenenta. Aceln memorie
(1) Negre§it, Golesa
EDIT.

6
set protestii Anse e una cu nimica : cad, sunt Omeni
ce isT nega numele, si vor si protesta la timpfi. Astfel
facu politicil nostril. Nici o hArtie nu le e
De pomenina Anse ul relatia demissiei nestre si de
densul, este ca relatia e din partea a tsei, iar nu a
unia. Nicolache a luat parte la facet ea acellui memoire
(cum) si Stefan; si cAta a se vorbi si despre dinsul.
Fa frate, cum not cel mai maturi se, remanem cati
suutem de acelleasi principe, tram d'oparte, din jaciiriile
copillgresci, toti simplii emigratl. Astupati-ve
urechile, numai cercetati ce facil cel 1-alti, nu le mai
comunicati ce faced; se inceteze certele. Ne scrim si
ne cunescem.
Nu v'am respunsI collectif din partea a cfttor trey,
ea sg, incetege corespondinta formalg,. Unul singur
catre unul sefi catre toti al nostril, am aflat mai de
euviintil. Asa se adressa si Apostolii in saracia si frgtia
for :
,Fiiulle 2imotheit, seU traOlor!,
CititT cu luare aminte foitele de gazette ce ve trinait
; vol urma astfel. Ve voi fi agent ve voi insciinta
despre tot ce fac la limp. (1)
A revederet Salutare si frAfie.
1. Eliade.
No. 3.
Eliade catre Negulici.
1850 Sept. 27.Paris
Anzantui rneu Dana,
Am priimit scrisorea D-le din 14 Aug. Ved, frate,
ca toti me credeti plecat, si din asta mi s'a fault o
mare amestecature, intocmai ca Dumitale. Peste 40
de 4ille n'am luat scrisori de la mimenT. D-ta ai rupt
piedica. SciT, frate, ca amicii din Brnssa subscrisesserA
(1) 0rigthatul la D. Hristofi.

1500 let pentru D. Tell si mine. Din banii astia niam
priimit de cat in ajunul plecarii D-v. 700 fr. din care
am dat 500. Pe speranta cellor lalti re era se 'mi vie,
socotind cate 750 lei pe lung, m'am angajat In eheltuele
pentru Romani. 'Iam abonat pe al duoilea trimestru
la Semarne ; am luat asupami tiparirea brosurei
lui Real, care m'a costat 500 fr. en lithografia am
imputernicit Ligna, am pus sub tipar i9npresiile mint'
Pro fcrisu, tote ; adieu am botarit ca on ce 'mi au offerit
Romanii pentru mincare, sa intorc inapoi cu os-
tenela ;4i cu publicatii pentru Romani. Astea toate,
cu alte cheltuele de porturi de scrisori si de brosure,
m'ati bagat in datorii marl ; pentru mine, un individ
ans6, nu tree peste suma banilor promisi, eate 750
fr. pe lung.
Real a pismuit pe Carpentier, a avut at 1 ineuree
eu politia, sal faca a cede Ligua, Vedend ca Are dreptate
Carpentier, si ca cestalalt semana a musar, cu
ast-fel de purtari si amenintari; si mat virtos ca prin
Gazetta Le Credits 'mi a divulgat cu finete numele, ea
stint autorul Protectoratului ; cum iar en finete s'a incercat
a divulgat ca D. Tell ar fi autorul unei scrisori
dInAtena. M'am desfacut de dinsul 111'a tras la jti
deeata; s'a faent insa de his. Artistul Etex l'a dat
afara. Fauvety numai rote sal vad'.". En Anse' a tre-
bail se, platesc tote datoiiile pc la gazette si tipografii
din banii ee'rni a
trirnis nevasta, a ortti in birt mancarea
si a pleca. Am Cernas furl bani, pentru ca eel
din Brussa, credendu-me plecat, nu'ini ail trimes banii
promisi.
Am saris o scrisOre D-lui Tell, uncle ii vorbesc de
multe. Cand it vet vedea '!f o va citi.
Aci s'ail adunat Roruauii, nude ail boat parte si Golescii,
si ail ales un Comitet de trei, D. Bratianu, Balcescu
(N.) si 11fillineseu. Eu si G-radisteann,si caV va
de peste apa, nu s'ati dug la alegere. Astatli audit ea

A
scan desbinat. Protesteacla cei mai muki, si nu vor sg4I
recunOsca; numindu'i dictatori,
N'am vrut sa trimit D-lui Tell la Athena collele
astea din Proscrisul ch/dtori, socotind sa nu'i face vre
o bellea. I le trimit prin D-ta. Citesce-le, si te roe.
fa ca sa'i intre in mans.
Its -Drina descoperirei complotulai (1) Mavra-Catnpinescu
(2) din Bucuresci, s'a descoperit ca spre munte
facea propagada cu numele lui Stefan ; si Achmet-Efendi,
comisarul din Bucuresci, stria lui Sefeli ca, in
judetele despre Dunare se facea propagada in numele
men, (liana ca sunt in Bulgaria cu rebelii. Achmet
intrebb. pe Sefeli unde me" afla en?
Am facut asta, sorisore catre Romani, si am trimiso
in tearra.
Te sarut (si) te inbratisez (3)
A revedere.
Eliade
Sa,"rut0. pe D.D. Christofi si Duca in locul med.
Scrie Ia Romani sa'mi trimita bani, ,Nu v'am mai
abonat nici la Pressa nici la Semaine, ca n'am bani.
No, 4
Eliade catre Negulici (4)
fora data (6)
Scumpiti rest Damn,
Am priimit cu multumire rindurile Dumitale pe serisOrea
cumnatulni meu Costache, Am vkfut cate imi
suit despre bani1 din Brussa. Ea, frate, Wain niei o
pretent,ie. Cand mi s'ira promis acesti bani nu 'i am
refusat pentru ca era de la Omeni ce professa acelleasi
(1) Ce complot ? Ar fi trebuit sa produce probe.
(2) NeEresit, Campineanu.
(3) Originalul la D. Hristofi.
(4) D'asupra ascesteT scrisorT se citeste aceste cuvinte, scrise cu
creionul de D. Hristofi:
(Acesa.' scrisore a provocat respunsul luT Negulici, care s'a publicat,
In Romania (No. 22 pe 1860).
[51 Din respunsul lui Negulict ce urmese, aceste epistole trebue
se fie dupe la tnceputul anulul 1851.
EDIT.

6
principe ca mine, si pentru earl asii fi facet si et ce
an facet Fii ei pentru mine. Am qis primes:, pentru
brat* si'i am destinat pentru causa ; pe sperauc t for
am intrat in datorii ce nn le pott plati acorn, si stau
de fact alte datorii, pina se. pots pleca a me vedea
odata cu copiT. De s'ail lasatt omenii de euventt, sea
data fie care are cuvintele selle de a s6 lase, MI nu
pretindu nimic; aVata spuit ca cati bani mi s'ad trimis,
intreit am cheltuit et pentru ca sa cundsca, lumen ceva
patria n Ostra, iar nu pattiotii, De eram om mai vane,
puteam tipari mai anteiti istoria revolutiei, care in
on ce pagine, on tine va scrie, cats sa" dea cu nasu
de mine, on sa me laude on sa me injure.
Am publicat Protectorate], Constitutia, articole iii
gazette, Impressiile nnui proscris, brosura lui
Real,
untie nu se vorbeste de cat de Romanie, de drepturile,
datinele si patirile et Am cbeltuit in done callatorii
in Londra, nu boieresce ca altii, ci apostolesce ; Anse
fie care callatorie a eostat, si ducerile melle isi vor
da effectele.
.Sa nu creqi, frate, ea am fost vre °data dificil a
au4i adeverul ; si acum sunt si mai applicat a'l aucli
en bu curie. De ce sa nu ni'l spuie amicii, si sag as
teptam de la inamici ? Nu 'mi a pla'cut Anse demoralisatia,
urita deprindere de a numi adeveril chid Tri
pomenesce cineva de sntie si de mama, si de tot ce
se cuvine a venera s'a protege in lame. Suitt otneni
cari, data at incinst sabia spre a se batte en inetnicii
patriel, cred ea, at dreptult a se apnea la lupta drepta
cu femeile. Nu'i am lasat sä se intincia pine. acolo;
nu ea clOra femeea, ca parte debila si mat sacra, pOte
perde ceva din asemenea vorbe nesocotite, ci pentru
ca mie e rusine a numi fray asemenea Omeni patina
la suffieta.
D'aci ineolo me cunosoi, am trait impreuuti; 'mi ai
spas cate ai socotit ; .?i 'ti am spus si et. asemenea.

JO
Am veclut scrisdrea ce scrii D-lui Grradistenu; sa lid
'ti paie r6u Wulf a aratato, pentru ca omul me, cumisce,
si scie oa v6;lend-o cants sa, to stim mai mult ;
a vrut sa fats un servitiii la dud amid. Am veclut
inteensa un om mator si voitor de bine al men. Am
intrebat pe Gradistenu sa 'mi arate in ce m'am abatut,
pentru ca, el imi eunosce si cugetele si viata, si yegbierile
mai bine ; 'teu ca nu scie si el seu ca nu voiesee
sa'mi spue. Eu nu sunt, frate, om infailibil, si
nici nu m'am dat de astfel; imi cunosc singur multe
abateri; inse comparandu-m6 en capacitatile si mediocritatile
Frarciei si altor emigratii, nu v64. nicairi
nici ostenelele, jici
sacrificiurile, nici nmilinta mea.
De m'am umilit /Mat veg. ca am gresit; pentru ca, de
facem ce fac Francesii i alti emigrati, era sit fac a
Kula pressa Parisului de mine ; .si sunancl de mine
suna de un om al Romania N'am facut, cad n'am
vrut; si de voiii voio acum, vei vedea ce se face.
Eu m'am siricat en Real pentru nisce rinduri ce a
publkat in brosura lui in favoea und mane cu cinci
copii de gat, ce ram fest rugat Cu staruinta, a nu le
publica.
Plesioianu imi aerie si me critics de epistola mea
cu No. 1, cc am trimis in Ora; si me critics ca paragraful
3, colOna La, va sit dica ca en am %cut revolutial
!; si ca me land singur. De asi fi voit a m6
lauda, n'avem de cat a tipari mai anteid istoria revolutiel;
n'avem de eat sä me duo 8eu sa, puiti pe
cineva a se duce la redactia, Dictionarului de barbati
ilnstrii centimporani. Materia eauta, anti Omani.
Eu n'am scris acea scrisdre In Ora de florile marului,
stand pe saltea a este- serisa dui% descoperirea
unni complot urq.it de Rusi, tigi aruncat asupra oamenilor
miscarii din 1848, si mai virtos asupra, mea, ce
m6 (-Ikea in Bulgaria, si asupra Golescului (cc) it
(Ikea in Transilvania. Acea serisOre nu e apropos de
bottees, o o apologie la o atusatie grava.

ii
Land (lice cineva din chiar senin cii, e °nestle, IV vine
sa nu'l creel'.; cand e Ins acusat ea e fur sau talhar,
dad va omul sa invederecle ca e om onest, in tote
apologiile este iertat a spune ceva din vista sa. Eu,
ca sa arat ca,' nu putem fi niel instrumentul ilia dupa
i4la dupe) Rusilor, am spus in eate-va rinduri -ce am
cut in trel (led de anT.
De ereai acusat 1 ta, erar sa spur ce at facut D-ta.
Pociti sa facti in favOre sail pentru hatirul unuia si
altuia ca eu sa nu fiu en ? Citesce, to rug, paragraful 3,
colona Ia, sa vecji uncle se vorbesce acolo ceva de
Revolt-10e, de eat de lucrarile mele de 30 de ant?
Dad ar judeca 6menii astfel cate citesc, si data ar
pricepe astfel, numai este de mirare pentru ce au
condamnat pe Socrate si pe Christ. Pentru ce sa mai
astept eu injuril de la inemicii Ord, cand fratil ce se
(Pc fit adeverati a! et ma condamna? .F,4i fie care cum
it vine. Cumnatu men imi scrie ca ast fi scris en nisce
scrisori la Brussa la Romania din partea ceelalta! !
Citesce't scris6rea ce'i am respuns.
Istoria revolutiei de se tiparea facea un mare Dine
causer nostre, si nu ajungea sa surprincla Russia buna
credinta a Europe!. Apo'. WM, lumea scie revolutiile
Italie, Germanic'', Ungariel; totes lumea a prima bucuros
si fanfaronade drept adeverun ; si principele unut
popola atat de intelept si crestin ca al nostru, miscarea
lug, spiritul ce l'a manat, niminea nu'l cunosce.
Istoria, frate, e ca si un tablou istoric. Pot'. depinge
un tablou istoric fares personage? Pott face o drama
fares actori? Bine am facuto? Unul dice ca, in Ioc de
nume propriu, sa puiti A. B. C... sa fac algebra.. Cand
am citit cate-va pasage, Plesioianu s'a facut foc, de
ce sa clic cii, in timpul reactiel Olteniel s'a trimis 21wgberu,
ca membru all Guvernului provisoriti, guvernatoril
al Olteniel si cap al ostirit ; cad D. Plesioiano
;fa fost subalternul lui Magheru. Pociii en, frate, sa,

12
schimb deeretul (i) a fi altfelii? _Pocin face o erOre
atilt de istematica, al caria, efect sit nu fie de cat
et sa arat ca, era cea mai ware anarhie in tern ? ca
O'tenia se grtverna de clam sefi ? Ca guvernator scia
ca era Magheru. La campul lui Traian sciii ca avea
de cap pe Maglierul ce disposa si de pandnrime, si
de dorobanti, si de artilerie, si de reg;mentul pedestrimei.
Locotenenta lei Magheru stria, Cainnacamia Int
Cantacuzino lui Maglieru scrise sa desfaca campul,
etc. Ea iubesc pe D. Plesioiann, pate mai mult de cat
pe Maghieru; inse" asemenen minciuni nn pocia spune.
Devotarnentul Plesioianului, abnegat'a-sa, energia, tote
le am ve'clut ; este anal din incepatorii revolutiel, si
capni mini regiment ce a stisi,inut Constitutia si or-
dines,
dupa ce a proclarnato en compania sa. Astea
nu se ascund; insa nici nu pocia calomnia miscarea
ca a fosi anathia. Cadre Moriei este de un volum,
me marginesc a spune fapte si documente. Linde vine
orasia fie carai, spuiti cat bine afln; inse nu pot consacra
pentrn fie care personagiu mu,i mult de cat iarta
cadrul, banal simt si opinia publica. En am scris de
toti, nimeni de mine. Nu pock' inse* cheltni si eu tiparirea
pagineler ce se atinge de fie care; prin urmare
am scris la toti eati au dreptul a trece in istorie ca
n'am nitat nitnic din cate an facut ; insa tots paginea
costa franci in Paris; de vor trimite analogul, se vor
tipari cum s'au swig; daca nn, vor trece mai intrecat
mai in preseurtare, sa facem hie docnmentelor si (Sinenilor
ce pe tots (ilea era pe sena. Bine sea rem, -inbracatv
en mantic alba sett in gheba, legati sau cocotati,
inchisi prin bordee sea dusi en trasnete si piesnete,
ca la basmu en cocosu. rusu... Lamartine isi spune
gi cate bucle blonde It didese Dumneqeu, de semena
ca un Cupidon. Louis Blanc, Ledru Rollin, spun. ate
si mai cate; si daca, ii intrebi de ce scrip asa, iii
(1) Ar fi trebuit citat No. din Monitoru unde s'a tiNtrit.

'
11
Irespund ea tot omul e dator singur asi face un nume,
pi sit nu astepte de la altii ; cum nu sunt al %ii datorT
sa'l imbrue, asemene% nu sunt datori nici a'i face
numele. Se, scrie der fie care pentru sine, a se apara,
a se inalta mai sus, a se face cunoscut, interesant,
numai sa nu spuie minciuni. Minciuni nu am spus ;
si din adeveruri am lasat multe. Unde vorbesc de
Eliade, este eit nevoia ma face sa paid pe actor pe
seena. Acum ma odes° ea n'am spur tote. Starea Cita
am avuto s'a dus ca pulbei ea ; sa 'mi las si numele
In batjo.cora Rosotilor si Sarsaililor, tuturor invidiosilor
si nemiruitilor, si nedusilor la Bisericd. Rdu am
facut de am lasat. Cine scrie, sa scrie, sa nu aseunda
istoria, sa nu o prade, sa n'o fure. Nu'mi au iertat
fratii nici propositia D-tale cu a lui Rucareanu si
Duillie, sand 'mi ati 4is sa me trimete',1 pi sa'mi data
bani a veni sa pleded eausa ; nu 'mi au iertat nici
1000 de fraud ce a trimiso la trei insi pe numele
meta, nici eel 2200 fr. ce 'i ati trimis tot pe numele
nieu; cum or sa'mi krte scrierile ce vorbesc singure
de mine, fard, a vorbi eu ? Culpa 1'114 nu e a mea,
pentru ea muncese si nu m6 preamblu. Cum credi
D-ta ca or sa'mi ierte rindurile hi Real, epistola No. 1
din lera (2) and vorbesc ca mine, iar nu ca densii,
iar nu cum ar fi dorit D-lor ? De 'mi.' ar intOree fata
toti, eu tot o sa cuget ca mine ; nu poeid cugeta cu
capur altuia. Asta sunt ; etern inse nu sunt, Void
seapa, si vor scapa; de scrieriie mele Ins nu vor scapa.
Salutare si fratie (2)
f. Eliade.
NaZpMIMioNmor
{1] Ve41 acea epistoli in bropra IntitulatA Epistole si acte ale
namenilor miqdril romAne din 1848, de I. Made. Paris, tipografia
hi Preve et C-nie Strada 1. Rousseau, 15.
(?,) Originalul in epistola ce urmesa 11 posedA D. Al. Hristofi.
WO respunsul hi Negulicl, care unnesA.

Domnul men
14
No. 5.
Negulici catre Eliade
1851, Februarie 21-5.Constantinopo1 e.
I-16ul ce cine-va insust isi face, niment nu pete se
i'J fad,. R6u1 ce insuti itT fact, nimenT nu like se 'tt
&a,. Calomniile Anittneu calomnit, acusatiile rernamen
asemenea calomnit ; si cu cat unele si altele erau mat
tart, cu atat amicil se strg,ngeu inprejurul d-tale si
te apN,rau.
Am priimit scrisorea d-tale spre respuns la cello
insemnate de mine in scriserea D-lui C. Alessandrescu
ii la scriserea mea a D. Gradisteanu, cliruia it multi-mese
cg';1 a arAtat'o ; asta'mi era si intentia. Serisorile
demoeratilor call se fie asa cum sa se pet6 si
publica.
Am vezut, cu o durere indefinissabilg, coprinderea
scrisorii &tale ; si mrtcar ca duprt co 'mT zicT ca, acum
ai fi aplicat mai mutt de cat tot deuna a auzi cu bucurie
adev6rul, mai alley de la un amic, ca nu esti
infailibil, ii nici ca to -a5 dat de ast-fel, te contrazici
apol, si te declari de infailibil; zicand:
De 'mT ar intOrce fact% toti, en tot o sg, cuget ea
mine ; nu poci cugeta cu capul altuia...) ; ceea ce senada,
o sfidare si un congediu ce dal tuturor. Am
insa o datorie de implinit catre mine, catre Patrie si
catre d-ta : catre mine, pentru .cit vazui ca nu in
cunosct ; catre patrie, pentru c'e. Patria are nevoie
pink de eel mai din urma din fit ei, en cat mat var.
tos de d-ta ; pentru cali sunt amic ; si pentru el
cum 4isei, real ce singur iti fact, niment nu pots se
ti'l facI.
Multe am s'a'il spui, d-le Eliade; multe, cum de la
nimenT 'ite n'al auzit nici vei audi, afara, numai like
de la ine111101 i der p'acestia, nal' cre4T; cu tote ea, ao,

15
visurile inemicilor stint de multe on celle mai favorabile
pentru indreptarea nOstrg, (Meg am sti a profita
do elle. Am sg'ti spui cum 1,4 faci reul ce 'tr'l foci.
Der, mai 'nainte de att spune earn if,i faci acest reu,
cats self spui. intai tine stint, da sa stiff tine 'ti vorbesce;
chef imi rnarturiseSei ca, na mai cunoscut.
Eu mai 'antar sunt Roman, prin urmare am amor
propriu national. Multe nu sciu ; Romanul din nenorocire
multe nu scie; der scin una si bung: o dreptate
santa si eterna.
Sunt democrat, prin urmare adeve'rat crestin. Pria-
cipiile 'mi sunt r
Dreptate-Frgtie-Daterie , set': Fh
altuia ceea ce ai voi se'ti filed si tie altud."
Catre acesta,, mai swat si arnica' d-tale; sa vezi
insh ce fel de amic.
Sant cloud feluri de amid, sau mai bine trei: rnii
cari ne lingusesc si ne lauda tote -abaterile nOStre din
linia oea dreptg a virtutii si a prineipelor eterne de
adever ; tote defectele mistre, tote viciurile nostre,
seu pentru ca sunt ei singnri corupti, si prin urmare
le plae, sau pentru eg sunt neglitobi si li se par perfecW,
sau pentru ca sunt pert* si ne esploata, sau pen
tru cg sunt fanatisati si orbiti de vr'un merit Ore care.
Acestia stint mai rei de cat ciuma, si din nenorocire
acestia stunt, eel mai multi la numer. Alti cari, de si
reeunesc cu durere. gresalele sau patimile nestre, si
ar vrea pote sh'si dea viala pentru indreptarea nostril,
dam stima profundh ce au pentru niscai merite eminente
ce se intampla se avem, si o temere pOte reu
cugetath, nu cum-va observatiile lor, in loc se produal
un bine, se aibg un resultat si mai reu, ii fac
iudulgenti, si'i impedicg de a ni le face canoscute ;
sau si de ni le aratk nu ni be combat, nu ni le condamng.
Pe acestia ii pui in categoric mainclor care,
prin prea malt amor, isi fac nenoroci:i pe copii lor.
Stint alti cari, en eat yqr deseoperi in fun'eul for

16
vre -an merit mai sus de comun, niscai sentimente ge.
nerOse, o credinte, ua adev6r, (de care el-insusi se fie
fanatisati), unite cu capacitate de a le sustine cu demnitate,
prin vorba prin pans, etc. si de se va intampla
apol ca acest amic se'si is si sarcina de a fi apOstula'
acellei credinte, acellut adevgr, si a le sustine
si prin fapte, cu atat acestia sunt implacabili si
ne-
ertatori la sbaterea de la principele aeestei credinte,
acestui adev6r. Sent implacabili, clic; pentru ca atunci
acest barbat nu mai este al seu, of al principelor al
caror apostol s'a facut. Eu numai p'acestia ii numese
amici adevgrati ; si in adevar, cererile for nu aunt
numai in favorea acellei credinte comune, dar si in
favOrea si chiar in gloria personala, a amicului lor.
Eu, D-1 melt, sunt din nume'rul acestor fel de amic.
Ca ast fel de amic, to -am iubit, te-am stimat, to -am
respectat, te-am venerat chiar, pentru meritele D-tole
si pentru ea consideram in D-ta demnul, apostol al
credintei melle, al eredin4,el natiel melle, si gloria el
viitOre. Cana ensa am vedut abateri earl anuncia, patimele
ee'lle mai deplorabile, abateri de la linia cea
drepta a virtutil de democrat; abateri in fine care
pot se fac r'eu causei, si seti inegresca numele de
case, ca Romans, cram mandru, gelos, si care nume
acRm nu este numai al D-tale; si mai mai alles cand
am vaclut serisorea D-tale. o ! atunci, atunci o manic
sacra a coprins sufletul men si 'ml am (Ps: (Cat&
se 'Int implinesc datoria de amic adevarat ; si conform
eu sentimentele melle de roman si cu religia mea de
democrat, cat, se'l trag dupd, ripa prapastei unde v6d
ca a eacjut ; se'l apuc din tote puterile, se"1 apuc cu
un brat viguros, chiar de'i asi rupe bratul de care '1
voi apnea! Asta voi se fac prin aceasta scrisOre, De
voi rensi in acesta grea intreprindere, va fi un mare
bine ; de nu voi reusi eel putin imi va fi consciinta
linistita ca 'mi am impliait e datori4 sacra, Der ca

17
sd, nu 'p par prea aspru, prea din topor, si fiind ca am
se intru in mai multe amanunte, cats se'1,1 mai spuf
cd, pang la priimirea acestel scrisori, adicO ping. &and
to credem apostol, nu numai al suzerabitatii Portii
si al autonomipI ter] ci, der si al doctrines lui Christ;
caci fard, acestit, singurul adeve'r etern si fecund, total
este miserie, totul este minciund,--credem si abaterile
D-tele de la acestd doutrind numai ca niste abatcri
din scdpare din vedere ; si le scuzam, dieandniml:
«om ifa,"rd dre care imperfectiii, fara ere care clebilitaV,
este forte rar !. Si 'mi mai dicem : D. Eliade si le
rescumparg, si le acoperg cu prisos prin celle lalte
calitdti eminente ce pose& De la scrisOre inaci Ansa.,
tote 'ssi an mat o altO culdre, un alt aspect ; tote se
esplic6 alt fel.
ScrisOrea D-tale, D-1 men, este o professie de credintO,
de care sufletul fie-cdrui amie si patriot adev6rat,
si cu abnegatie democrat, cats se se revolte, si
se o respingd din tote puterile, si se o condamne ca
pe o profesinne de credintd diametral oppusa on principele
democratalui si pe care resumi in aceste vrobe:
ca scrie der fie-care pentru sine, ,a se apdra, a se
inalta mai sus, a se face cunoscut, interessant ; numai
a nu spune minciuni." care va, se died, egoismul pe
fathA plapoma pe fall ! Ce ! ast fel an fost principele
D-tale? Ce ! numai o ambitie bassa si vulgard., care
cauta numai egoismul, renumele, onori, sgomot, avantaginri,
resplitti, an fost si stint forta motrice a faptelor
D-tale? iar fin ambitia aces nobila, inalta, care
cautil numai binele pentru ca este bine? Ce ! ASta
este doctorina lni Christ, a Aposturilor ? Asta este
doctorina, democratilor ?....» A scrie fie-care pentu sine,
a se apAra, a se inalta mai sus, a se face eunoscut,
intei esant etc. etc. Vai ! ce am ajuns se v6(1! Si de
la cine?.... Au Ufa' n'ai citit, sell au dOrd, ai uitat
diYinul discurs de pe munte, D-ta care dici ca. ne-ai

18
esplicat Evangelia ? Val! ce revelatie infioratore! ce
desillusionare penibilal...Cut cat citese si recitesc sarisOrea
D-tale, en atat ma infiores mai mult si ma
desesper ; si cu atat suffletul mail incerca o anevointa,
mare si durerosa de a crede a fi scris de manieti, §i
in stare -ti normalal... Vai ! acum cred ca ar fi c is si
al fi scris ca D-na Eliade sa se ocupe nnmai da intoresele
D-vostra particulare ; si acum imi esplica cum
de nu s'a facut nimic si pentru familia D lui Tell nici
pentru D-nil G-olesstI.... Vail acum va4 si 'mi esplie
pentru ce staruestI D-ta cu atata ardoare pentru
tiparirea Istoria Revolqinnet Pentru case pui personagele
pe scena, dupe cam (lid, sijutifical,ia 'V este
prea naturala sl logica: tablon sail drama fail per-.
sonage nu se poate, Vat! acum imi esplica pentru ce
atatea laude de fapte mai pre sus de adevera, si a-.
tatea plangeri de saerificiuri incaleulabile Dar
ce ! an deal dintr'o istorie en basmul en docqu resit,
precnm o numesti singuril atata de bine, cre0 D-ta
ca va, trage vr'un folos nenorocita /Astra Patrie ? Si
an dora dintr'ast fel de laude si plangerl creqi D-ta
ca, 'IA
vei face un nume mare? Nu, D-I men; nu! Eu
crez cu total din contra. Crez ca se va dosconsidera
si se va ridicularisa frumosa miscare a nat,iei en
donchisonadele, fanfaronadele si lniseriile nOstre ;

19
moralitatea, ind.ulgenta si intelepciunea esemplara a
poporului romen in trey luni de esereitin al suverani
tatii lui; tiler nu guvernul a tinutil buna ordine, dupa
cum qiei D-ta, nu seiti acum in ce publicatie; ellii nici
n'avea mijloce; ci popolul a tinut-o. Guvernul si 6menii
revolutiei au facut multe greseli, earl din vanitate
si din ambiiii personale, can din putinatate de sufletil,
cari din necapacitate si nepatrundere, cari apol si din
rea eredinta si din arrieres-pensees ; numai populul
singurti, care no era miseate de nici o patima, no a
comis nici o greseala, ; ellit enca, a intors pe guverniit
la datoriile lea in mai multe ra'nduri ; si a cautatil
a'i da putere din puterea 1111 morald, si credinta din
credinta lei in bine; intr'un cuventii, ellu 'si a sustinutil
miscarea si proclamatia intr'un time de trey
luni, iara nu guvernul. Asa,, sa nu ne inaltanm pe
noi, nu; se nu cautam a ne face pe noi interesanta
printr'o istoria ca basmul ca cocosu rosu; ci sa cantam
din contra, cu o abnegaf,ie complecta despre noi,
a inalta numai pe natie si drepturile el, si a o face
interesanta, ca in Protectorate, in Esplicatia, constitatiei,
in parte din Impressii, (cari numai o cola am
veclutti) etc. si in Questions econorniques, in Viitorul
Romaniei si in a doua epistola catre Stirbeiu ; afar*
se intelege, de abaterea de la principele politice de
asta,-41, despre care as veq.util ce upinie am. Asta este
adeverata nostril, misiune, de adeverata apostoli, de
adeverata democraci si patrio;i, pe unna, se" no lnam
tofu meritulil natio: si seld
runennI asupra, nostril;
se nu facem din ea o turma de vite, si sa ne dean
Mural pe noi de omeni; cad vai de nacia care va avea
a numara numai un om see doi ! Faptele nostre
vorbescil, si vor vorbi singure ; nu e necesaria se
mai vorbim si se 3, ne laudaln noi insine. Assemenea se
facem si eu sacrificiurile nostre; patria recunoscatore
le et-none, le va trece la registrul el; Posteritatea

20
va pane pe fie-care la locul see.; se nu ne fia terra,
si se ne amagim a credo ca ea ne va insemna locul
dupe laudele ce ne vom face not-ins;ne, macar on
cats da inea cate ni 1e. -am face; ci numai dupe, faptele
nestre, ce vor ramanea dupa not, si care nu se
perdu, nu se ascundtt. Se credem enea din contra, ca
laudele si esageratiile nestre potil-se ne scobere mat
josti de local ce in adeverit amts meritatti. Ai fare
mai bine, de vet avea mijlOce, si at fi facutti de o mie
de on mai bine, ea se fi tipkritti nrmarea la Raga
dominecald, atate. pentru D-ta dirt si pentru nacie, in
local bro§urei, lui Real, cu care '11 at facutu atata reu,
dupa cate audit, ca, "(Inca n'am veduVe, si nici unu
bine pentru causa, see. prea putine.
Dell, ca sk fie. mai elan, cdci Acestahni am propusu
inteacesta scrisore, s6 nu credi ca Posteritatea va
mesura inkltimea, locului 1) -tale in istorie unpa lungimei
listei averii de 2 miliOn.e ce diet ca at sacrificat,
nici iti va face pedestalul din cate dicI in epistola
No, 1, partea I-a, ca singueu at facut, at creatti
si at proclamatti; ci din Cate va afia, c5 in adeverti
at facutil, at contribuitti a se crea, see ai nrmatil
ceea ce allii ae. incepute; pentru ca, nimicit nu se perde,
on catfi de multit ar fi arse. sett ar fi devastate focul
si vandalismult Casaculut, dupa cum dici c'au facut.
Adeverii, adever 11t spnie. ; niment nu putaa sa'ti face
Aul ce singure. 'ti ai Montt printr'acestal... Ce ! an
dera era nevoie de o mare filosofie sett patrundere de
a eugeta, si a crede, ca pOte tine -va, ce dicii ? ca
pGte patria ea-ensasi nu o se le creda asa ad-litteram
pe tete ; ci o se cerceteze, ca se fie dreptk fn resplatirile
ei ; si ca, cc &Atli to va afla depkrtate. do adeveril
in paguba et si a altoril fit at ei, indoite pe
atate. o se perch in racunoseinta ei. Gree. era Ore d'a
cligeta.ca lumea o se se intrebe; care si nude suntii,

21
si candu s'all publicatu acele atatea si atatea opere,
scolastice, filosofice, literature, dictionaruld, esplicatia
Evangeliei, etc. etc ? in fine acelle care de tote, felul
fail titlul de literatura romans, create de D. Eliade,
precum ensusT clic): in lista de avere ce reclami ?
Pretutindinea si la ort ce occasie, nu inceteqi de a
spune no si lurnii sacrificiurile ce ai facet pentru
causa ; si acesta, dupe, principiile D-tale negresit, ca
se te fact interesant, se tragi tote bagarea de sena
numai asupra D-tale ; si at fi reusit bine; pentru, el,
de si nu e nimeni care se nu fi sacrificat mat molt
sau mai pucin, unit mutt pucin cat an avut, alti dupe,
intamplare, nimeni Ins nu li a facuto contra greutate
in acesta, nici chiar inernicii D-tale. A poi de ce
nu voiste ince se aibt in adever si meritul sacrificiuhi
? .De ce, pe dealta parte, 'ti cert sacrificiu inapol ?
si acum Inca !.. de ce se dat occasie lui ftirbei se,
respunza atat do frumos ? ,7Deca d. Eliade a facet atata
bine natici selle, precum arata, de si not no
ecum5scem, no eredern ca acum D-let se voiasca a
«lipsi pe saracul si veduva de paine dintr'o iti ; cu
tote acestea d-lui se trimita un om etc. etc., i de ce
(jai si natiei trista si durerosa occasie se cugete ca radicarea
cruel D-tole a fost llama pentru plaporna, si
alts data nu te mai creels nici pe D-ta nici pe altif ?
Vezi acorn cat reu at &cut ca acesta reclamatie nesocotita,
si D-tole si cause] ?
En nu zic ca, in cualitate de apostol se, nu'i,i fi mai
passat, se null: fi mai addus aminte de numerosa d-tale
familie, dupe, cum zice Christ. Ea zic Ca, in ealitate
de emigrat, amic al Porch si mai alles recunoscut de
membru al guvernulut provisoriu, '1i era iertat a cere
de la dansa ospitalitate chiar princiara pentru familia
D-tole ; ce i s'a si dat ; dar numai despagubir e nu,
si iar nu; asta este o monstruositate fare, esemplu in
istoria cello'. WO au ridicat crucea pentru principe.

22
Pie-care, orl ce a sacrificat, a sacrificat sentimentdlor
lui, convinctiei lui consciintel lui, de la sentimentul
lni, de la convinc;ia lui, cre la consciinta lui dar
iar nu de la alt-cine-va, cal& se astepi e resplatirea
despIgubirea.Ori care sacrifice sentimentelor stile,
de o data cu sacrificiu isi are si rPsplattt: resplata a,
ceea pe care nimeni nu pote se'l o impute, nimeni nu
pOte se'i o conteste ; o resplata dalce, cerOsca ! Numal
acelle care a sacrificat vre unei patime, si nu i s'a
indestulat patima, acella se afla in paguba :
pentru
ca acella des ca se ie, iar nu ca se'si platesa, datoria.
Fence der care 'si implinesce datoria : acella -tot d'a-
una se alibi in castig.In fine, ce se mai vorbim d'atatea
sacrificinri ? Au crag' D-ta ca lumea nu scie
mai anume ce al perdut, ce pagube ai avut D'aceea
largo' iti mai repet, mare reu 'V al facut cu acea
lista a averil perdute, pentru cars ceri 2 milioane
lei ...Asi dui se reuse4i Insa ; ca atunci suns sigur
ca si eel mal afurisici reactionari isi vor ridica crucea.
Din prea modesta apologie cell fact In epistola cu
No. 1, si in biografia alaturata la lista de despaguhire
(4ic prea modesta, fiind ca singur 'ml spui in
scrisOrea D-tale ca Inca nu. le-at pus pe tote, si to
caesci), vOuram, si vede totes lum ea curat, eh' Romania
n'a fost, nu este, nici mai mult nici mai pucin,
de cat un popor de sclavi In stare de vice, cu
un singur cap cugetator ; cum am dice, Moise cu poporu
israelit in desert. El bine ! acest popor roman,
fare trecut, fare limba etc, precum (lice si Marirea
sa Tarul, si a arta esistenta morall, politick, literate,
limbara (de poci dice asa) si nationals etc. etc. incepa
name de la D-ta si prin d-ta, avu si ell odatk
in moment de o luciditate norocita ; implini si ell o
fapta din celle mai interessante si maT picante, prin
caracterul si noutatea el, iu analele natinnilor,

28
Pe and. Locotenent,a, si toti dmenii Revo lutiei 8e
preparau a fugi pentru ultima Ord din 'naintea arma
telor streine, iar poporul resiguat a mai sufferi din
nou jugul Tirania, pe care acum it vedea inainiand
in virful lancet Cosaculul, la umbra Semi lunei, popo-
Inl sta gate, pentru onT ce supliciu, fairg, nice o F_Terant,6,
fare, nici un mijloc de mantuire pentru sacrele
lui clrepturi ; in Ioc d'a se lase, a crede pe inemicii
cari spuneu ca causa deluviului de sufferinte cc venia
so '1 Inece era acei amagitori cu proclama;ia lor,
acei brigandi cari an mai fugit ()data, si ca unit vor
fugi s'adum, lasandu-I pe ell in nevoie, ell din contra
adducandu'si aminte infernala calomnie ce manifesto],
Tarn lui pussesse asupra lui, dieand. ca proclamatia Romanilur
a esit liumai din 2-3 capete esaltate, iar ell,
popolul, care se bucurd, in pace si in recunoschrth, de
bine facerile Regulamentului, este numai victima acolor
cati-va impostori,, nit)," total, si mai simte intea-
()este momente supreme de cat ars'atura acestei inforani
infame, si necesitatea de a se curati de dansa
cu on ce pre ; cAci vedea cg, e de morte. Atundi acest
popoluangel, der abject, dupe, D-ta, insufletit
de acellas sentiment national, si inflgairat de aceefte
schinteie diving, de la o margine pane, la, alta a Romanies,
pe pietele tuturor eapitalelor, tuturor burp',
rilor, tuturor statelor, depin tote vane, dupe toate
varfurile Carpatilor, dette lumei in mirare, reactici plalite,
spontaneil, ca un singur om, spectacolul cell mai
frnmos, si proba cea may strilucitd, de consciinta demlui
individuale, ca proolama',ia lui este ehiar
espressia vointei lui, emanate, de la ell; si ca Tarul
minte.
Ce era ?Cattea organic& a sclaviei, a pe'eatulul,
ardea grin mina poporului, si sub anatemele lui, alhiturea,
cu biciul. Pe and voi emigrati. eenr.a acestei
carti si a biciului Inca, era calda, si tumid for v'a,

24
tirmat Vana departe de pamantul Patriei, ca Se ta
adduch aminte ea legea infernalului nu mai esista pe
parnantul Romtiniel ; si ca puporal Roman Va, astepth.
en noua lege a adeverului.
Ei bine! acesta fapta" afat de me,retti, acest'a faptd,
de care tot Euiopa, de nu ar fi fost reactionary pe
atuncia, ar fi resunat de laudele eT ; acesta% faptri atat
de demng, d'a ilustra penellul pictorului si pana
poetulai ; acesta fapta in fine, a atria suvenire si
traditie in inima Romanului va fi fee-Linda in fapte
marl... o ! orbirea orbirii! o ! patim'a a patimei ! dupa
ce fu eat-va timp uitata, ea on ce faptil a atria sorginte
se astupa, de many de fer a violentei, fu in fine rechiamate.
de D-ta ca se o anunti lumii si Romaniel,
calomniatd si prostituate,, numind,'o faptei rusacd, defain-land
cu acesta calomnie si natiea intregg, !
Am vedut, D-1 meu, cuvintele si argumentele ce 'ti
daT spre justificatia acestei calomnii ; der, de ! nu se
tree la toff
; si natia, &aria nimic nu'l mai lAsati, si
o facusi instrument russ, sand va putea vorbi, greti
Iii va cere socoteala.
D,r d6c4 at afiat de cuviinta se calomn'edi ast-fel
a/ derea Regulamentulul si a Arhondologiei, spre a
to face p6te placut cuT -va (de si nimeni nu mai cu-.
gets acum dupe% dot ant la acesta ardere) spot facet
mai bine si mai cu folos se" fi inceput antaiii de la
proclamatie : c'aci ea este causa causei, pe ea se hasesa
acusatiile Tarulul; din causa ei s'a vedut martirismul
din Siberia pe pamentul nostru, tar nu din
causa arderii Regulamantulut. Arderet Irvin foe a fostr
numal o consecuinta a arderii cu troT luni mai inainte
prin proclamatie, si nu s'a fa'cut de cat ca se" confirme
proclamatia, prin punere pe densa a 2 milioane si jumetate
de subseningturi de foe, ca se" lumineze pe Europa
si mat bine t supra vointeT si d-.-epturilor Roma-
nulut, esprimafe intr'ansa, asupra gradulni de liber

tate ce merita, si asupra minciunei Despotulul mese°.
vit. At defdimat documental ; cu Rite acestea, datifti
a D-tale Natia voie ca se defaimi, in numele ei, o
fapfa pe care a implinit-o numai ea, ,si in contra vein-
-to' D-tale, care qici acum cg, of fost, impreune", cu
colegii D-tale, in stare c'o si mutileqi ca A, salvi Regulamentur?
Spusuli-a ea ore acum, spusuli-a cine -va
macar din braviT martini, cg se caeste de arderea Regulamentului,
si ca renunta de a mai avea gloria acestei
fapte de fericith memorie ? In fine, deed, arderea
Regulamentului este fapta russA, apoi si proclamatia
este o fapta russe,.
De vet recunOscg dery ce, nu aT fAcut bine, nu ;licit
pentru altti cine-va, ci pentru Natie, de datoria D-tale
ar fi ca insut,i se redigi un articol in contra aceslei
calomnii; derti calduros, si demnil tofu de o data si
de reputatia unei assemenea defaimitri, si de pana
D-tele. Proclamatia si arderea Regulamentului stint
corolarii si solidaril una pentra alta ; despg,rcindu-le
una de alta, si gicand ca terra asta-41 safere din causa
arderii Regulamentului, tar nu dintr'a Proelamatiei,
atuncI arderea Regulamentului este fapta cea mai importanta,
si mai nationale, ierti nu Proclamatia. 1?ici
ens'a ca initiative arderef a venitti de la agent,ii rusi,
n'o priimeset ; der, fie ! apoi si ini!iativa revolutiel a
venit tot de la agentil ru.cT, dupe cum Onsusi o dici ;
natia ensti, profits de dausa si o filen nationala., si o
ftieu romans. Astir -felti a faculti natia si en ini:iativa
arderei Regulamentului, (lea; cJiei ea ini;iativa a fost,
russg. Cul pare reu de arderea regulamentului, se nu'iti
plangti ; Pitarulti Cachalechi se, trdiased; s'a, retiparit
in mil: de essemplare. Se Oil ensd eg, la prima ocaasie,
Romanul tar it va arde.
Aproposito at, faimosa istorie eu basmul cu cocosu
rosu, de faptele D-tele, si de fidelitatea istoriculul,
clic; in urma passagiului raportatit mai sus; «min-

soma.
26
chuff n'am =fine scrie, se serie, se nu aseuncla"
istoria, se nu o prade, -tse nu o fure". Recu-
DOSeti adeverulti frassului din urma" ; este una din primele
conditii alle istoriculni ; nu intelegu insa, afare,
de coca ce s'atinge de D-ta, si afare. (lea ai fi fostii
a tote veclatorii, sea vet fi a tofu stiitorii, nu intelegii,
lieu, cum vei putea implini din Paris acesta conditie
de fidelitate in istorie. far oath despre batjocurile
Rossetilor, Sarsaililor etc, etc. clic ca nu luteleg
ce amestic au of eu istoria ce vrei se serif ? In
fine, vrei se nu se lipeasce, de D-ta batjocurile lor,
care cred ea cats se fie asupra politicei, asupra patriotismulul
? flu tot deuna, in fapte si in serfs, si in tofu],
mai presus de ei. Asffel filosoful, omul mare, isi resbuna.
Dici oft: cEr: m'arn stricat en D. Real pentru
tnisce rinduri ce a publicat in brosura lui, in favdcrea
unef mame en cinci copif de gat . Ai uitat ens/
ea alts data ne-al spus ea te-al stricat en ell din eausa,
de bani (1). In alt loc clici, spre sustinerea principului
d'a ,se leuda pe sine : Lamartine isi spune si
cate bucle blonde 11 dedese D-del de sernena ca un
Cupidon: Louis-Blanc, Ledru Robin spun sate si Mai
ate ; si deca if intrebi de ce scriu asa, i f respund
ca tot omul e dator singer asi face un nume "
Lamartine, da ; der if cunOsce lumea si inima cat if
este de pestrita ; far Louis-Blanc si Ledru-Roliii nu
sciu se se 0 coborat la asseminea copilarii. Se 4icem
ens ca si aeestia ar fi cazut In asseminea pacate ;
apoi an Rua pe nisce asseminea pacatosi cata se '1
iei D-ta de model, in local lui Christ, Socrate, Age-
Haas, etc, etc ? Bine! D-ta ore #if un assminea limbagirt
? Si mie mi '1 tir ? Reu m'af cunoscut 1 Ce 4ic I
reu iii cunosci secolul si natia!
La justificalia ce fad: in contra criticer D-lut
Plesoianul asupra epistoler D-tele cu No 1, despre
(1) Ve41 epistola luT Eliade No, .. din acest'i brostuit. 4

dare am is ai eu vre o done tret vorbe mat sus, i,'i
respund ca, spre a arata ca nh putei fi nici instrumentul
nici dupa Rusilor, era forte de prisos d'a arab, nu ce ai
Meat in trei -4eci de ant, ci de a spune name eelle din
partea a doua a aceste epistole, si care in adev6r sunt
Ode bune si demne de papa D-tale. Biografia D-tale
se o fi Hint a',1 o face altul, la timpul ei ; si aceea,
in adever, 'ti ar fi prins bine. Tot aproposito de acesta
mai adaogi :

2A
rile de Priq, visa? en leuetehiiet in purpurtt, si inco21,
jurat (le top', regif §i thne2zi7 marl' al; Europa etc. ete,---
Iti spui ensa cat pentru a devehi. om mare, se ilustredl
Romania, o ! tine ear dori ? Romania 'ti a dat destule
probe d'acesta dorinta a ei ; un 'cr a lasat meritele
ascunse ; to a pus acolo de nude tots lumea s6 to vada ;
si cu convinctia ca pe cat ea to va indite, pe atata
D -ta ii vet justifica dorinta art, sustinandn-te la acesta,
inaltime. Eu insa as dori ca toll Romanii, tea. lumea,
se fie mime omen marl: ce fericire ar fi atunci pe
pamant I ,
Der find ea acesta nu se pOte, cu atat mai molt
am dorit si doresc, in amoral mcii propiu de Roman,
ca in epoca 'Astra se fit macar D-ta omul eel mare
al Romania ; si avem acesta dulce speranta ; der, vat I
ai svenit'o fara. pietate, din preuna cu frumosele eP
illusii !... Voesci se devil om mare? se fit gloria Romania
regenerate, precum voesc si cis? bask* eurend
fatalul drum ee ai apucat; desbracate de tote patimele
ce an inceput a te intuneca ; si is de model, in
faptele si in conduita D-tele, nu re Lamartine sea pe
altii ea dansul, ci pe Christ sit pe eel asseminea lui,
atatia xf atkia
barbati, ba.rbati marl can n'au cugetat
de cat la binele genuluitman.Alt-fel, tei vet perde ;
si vet fi criminal care Romania, eatre sperantele ei.
As voi, se'mf esplici ce intelegi cu resunetul preJsel
Parisului de D-ta ? *a", nu te pricep.
Imi cfici, spre respuns la tote celle ce 'ti -spuneam
despre eontributia de la Brussa, ca : (Nu pretinqr nimic,
Eu, D-1 meu, nam its se nu pretincji, sea ea nu
at dreptul a pretinde. Ar cata se fiu un om lipsit de
tot bunul simt sea illegal, ca s6 cuget o aseminea
absurditate. Am zis numal, lei se pare, de ce atatea
injosiri si umilinte, dud tot aeeeasl treba se putea
face en tots demnitatea euvenita ? La acestea aeum
m6 NM nevoit a mai ad6.oga : de ce cerandu'ti drop-

tul, se ne vorbesci de nisce lucruri care se ne dea
trieta occasie d'a vedea ca nu te afii in adevar ; si
cu acesta se lipsesci de respect si catre d-ta si catre
nor? De ce, voi se die, sa ne spui ca te afiai in starer
cea mai. deplorabila ? De ce sa ne spui ca ai primit
de le amid numai 75 mil lei ; si pe ace 75 mit
lei cata, se'T imparts pe opt-spre-dece JunT pentru 8
suflete etc, in care lilted si calatoriile etc ? Cand era
mult mai bine, socotesc, si mai intelept, sa fi cugetat
ca pote not cunOscem, sau putem cunosce cu timpul
atat viata ce dued in Paris cat si suma de una suta
mil let ce aT priimit de la amid, si de care scie D-deu
cat ne-am bacurat, precum si ajutorele ce D-na Eliade
a diet pretutindenea ; si ca n'a intrat in Constantinopole
de cat en o datorie numai de unspre-dece mii lei,
cheltuiala drumului de la Yidin si pan'aci. 8i de ce
atatea lamentatii si esageratii asupra suferintelor si
marterismurilor de tot felul, lucruri pe care nimeni,
din call an suferit si suferainca, nu le-au facut ; si sa nu
cugeli mai bine ca potesunt dintre emigrati cars le cunosc
pe tote, ca marturi oculars ? 'Mi as spus insa in scrisorea
D-tele ca tate le-al facut cu scop de a va face interesati.
0 1 mult te-al inselat 1
Scrisdrea despre care 'V a vorbit D. Alessandrescu
este scrisOrea ce ne -aT trimis'o deschisa, ca se o vedem
si nol, in urma cellei prin care refusal cu atata
delimitate darul lor. Nu ebte etisa, dupg cum a luteles'o
D. Alessandrescu, ca adica cell banif inapoi ; der
este asa cum marturisesti, call aT luat seam, si IT
pare reu de refusul ce l'ai facut. Asupra acester scrisorT
a fost si desbateri intre nol, (Meg este bine a o
da la adressa el seu nu.
. D-1 meu, am intrat in tote aceste amanunte ca sa'nii
implinesc, dupa cum 11 am spus, o datorie sacra, catre
d-ta, catre Patrie si dare mine ; si en scop de a
te convinge ea lumea asta-d nu este tomer esti Orba,

30
si a le vede si ea pe tote, precum le vd4 si en care
ti le spui. Der ea nu ti le spune, ci numai le insemnecld
; din ce in ce, crescand nume-rul tor, se raceste,
se indoesce, si in fine te sterge, crel, ea mare durere,
der te sterge de undo to avea scris. Voesc a te convinge
in fine ea noua doctrind a D-tele, de nu va fi
veche, scuteste de mart fatige pe inemicii D-tele ; si
cu atat mar mutt ea, pe cand D-ta esi din cereal
principelor democratier, ei (afara de abaterea de la
principele politice), incep a intra, l'asand afar multi)
din patimile care's earecterisa ping acum. In Quesz
lion oconomique, Viitorul Romania §i a doa epistold la
Stirbei, ma eg, nu mai domnesce nisi o patima personals
: in elle acum vede tine -va numai Natia si
alle
Natiel.
De ye!' pretui acestd scrisore a mea, ce purcede
din inimd F,4i din sufletul meu, sunt sigur ca in adev6r
m6 vet stima mai malt de cat pin'acum ; iar eu
me voi cumisce Area fericit, cd, implinindu'mi datoria
am putut contribui a intone patriot un barbat capapil
de al face gloria, de va voi, si cdruia ea acum si
incepusse a'i impleti cununa timmortalitgtii,
De am fost pote prea aspru, prea din topor, prea
soduitor, iardsi cred eg'mi yei da dreptate, cunos-
cand scopul. Stiff ca, pre cato maladie este violentd,
tenace si gravd, pre atata si remedial cat/ O., fie energic
si violent. 'TT am spas in fine cd, v'dgendu-te,
nu pe malul prapdstiel, ci pe ripa ei, am volt se te
trag afard, chiar de'ti ag
rape un brat, numai se nu
te per*. Patria de tot; inimd curata si cap luminat
ii trebue Natiel.
Inca o vorbd. 41 terrain! scrisdrea (licand : gasta
sunt, etern 'lase nu sunt; voi soap, si vor scapa ;
Ode scrierile melle insd nu vor scdpa., In adev'er,
frumosd sfidare ! vigurOsti espresie ! Par'cd auk. pe
Grist gicand , Luna si stelele vor trecei vorbele merle

Si
nu vor trece," Crist insd voibesce din indltime. Consciintef
adeverului ce proclamd ; iar D-ta vorbesm din
ind,1;ime sentimentulni de resbunare. Cu tote acestea
afla ca de ver persista pe callea ce aT apucat, de multe
din scrierile D-tele insusi D-ta nu yd.' scdpa.(1)
Salutare si frdtie !
I. D. Negulic).
EPISTOLA PREOTULUI APCA
Cate Plepianu
.....____.
Cu pArintesca bine cuvintare.
La Smirna.
D. Plecome
Astdzi me pomenii cu D. Iliade a me chiamd la
Dumneluf acasd, si s'apucd ami citesa o scrisore de
septe buatf de ale de hirtif, aratandu'ml a Tancu
Ghica ar fi dat instructif lui Tell ca sd incepd revolucia
de la Islaz cu jafuri, si se face; anarsie; si davd
nu eram en, se facea ; made de facia era si preotu
Sapcd. In acea scriere se dicea a Tell ar fi poruncit
la treT antero*ri: a duce lada cu bani de la Zapef ,
ca Tell ar fi scat cu toporul in mama ca s'o spargd.
Dandu'mi (Eliad) acea scrisOre ca s'o isedlese, eu 'I
am spas : Domnule Eliad, eu cand of iscali irebue sd
fie fiinea adeverului; act nu este asa precum aT scris
Dumneta ; ci Tell a clis hat Mihalache Hagedi ei mie
1) AcestA episto14 'a publicat in fimpanul No. 2 dill 1860,

32
ca sg, mergem in3preung, cu pomojnicu subt oarmuirt
sal numarAm banii, aducandul: la D. Tell, ca sal dea
fitancL Ducandu-ne sal numaram bani, lada era inchisa;
not am cjis pomojnicului ca sal. ducal la D. Tell ;
pomojnicul a chemat duoi dorobanti si au luat lada,
si au dus -o la Tell. Pgrandui-se (but Tell) ca, bani
sunt prea putini, a intors'o inapoi tot cu acell doro-
bant.
..
Pe Tell nu l'am v6c,lut cu toporn in mans, nici ca
sal, Mica sal spargg, lada ; der D. Iliad 'mi a dist.: eh'
data era bani (in la* D. Tell au nu spg,rget (lada)?
Iar ell 'i am respuns : nu, D-le ; cg, daca era bani, o
punea in earuca,,,,si aducea pe zapcit la Caracal, si o
descuia, si se lua ban!, dupg, cum s'an luat de la Caracal,
la, 18 Mai, precum si de la Craiova, dandu-se
fflanta de primirea lor. Tote acestea spuindu-le D-lui
Iliad, nu a mai 41isn nimic.
Asa derg, en suntu sang.tos, precum dorescu si despre
Dv. Aratg,cocenei Elisa complemiutele melle ; asa
si D-lui Tell.
Si ve bine cuvintedii. (1)
Preotul Sapott
1854 Aprilie 12
1.rmla.
No. 7.
Eliad catre Plesoianu (2)
Marsilia. 14/26 Martie 1849.
Iubitul mat Donut,
Cu imbrg4iserile melle si cu pgrerea de red a despartiril
ndstre, tti trimitil si a mea recunostinta si
multa precuire ce am pentru frumosul Dumitale haraotent
(1) Originalul la D. Christofi.
(2) Ce so, afla atunci la Paris.

33
Avandi1 grijg despre bang ce 'ml at inaintat, iti alatuna
si aceastg sonisOne catre D. Cogalniceanu ; te rogu,
dgi-o.
A revedere! Arata compliruEnte si imbrgtisgrile
melle fratilorg I-Lristofi si Oprenu, pe cani ii iubescil si
stim.
Salutare si frgtie! (1)
Noi mgine Duminecg plecgm.
T. Eliad.
No. 8.
Eliade catre Plesoianu.
Constantinopoln.
4/ Aug. 1R50.Paris.
Ta salut si te imbrItisecla. Cu posta din 1111/A aflaii
cg ai ajunsil in Constantinopole cu fratele Duca. A-
Haiti si fapta D Jul fratescg si laudabila de a trimite
D-lui Tell de cheltuialg.
N'am nuoti, a'ti scrie de Ceti cate vedi in Semaine,
si in Liga.
Am sonis asemenea cam tot in sensul acesta mai
lgmurit D-lui Tell. D-lui iti va arata scrisOrea de ve
yeti. intalni. Posta me grabesc, cg 'ti: asi fi scris si
D-tale.
Eti peste doue septamanf credit sa plec. De veti ayea
scrisoni a're scrie, adressati-le la Malta, posterestante.
Arata" imbratisgrile melle Domnilor si fratilor Duca,
Christofi si la eel de la Brussa, carora nu le scritt.
cu posta acesta.
(1) Originalul la D Christofi.

34
Aci suntem tot cum scii, nici bine nici req. EA m'am
this de doud on la terra la Golesci, platindu drumul
intr'adins. Ei yin in Paris adesea pentru alto trebi,
si nu'i am vddut la mine. Fie Domnul cu mine, dupa
cum en le vain binele si gloria la tort(!). Do le-am
Mout observat,ii, a fast pentru onorect ior. Acum gasca
lui Mavru si Campinenu 'I a pus in jocil, si s'a servita'
ea numele lor.
D-na Zoe Golescu le scrie intrigile ; s'aii desteptatA
'Ate ; ins eine se amesteca" in tarite ii mananed, porcit.
Sunt datori lui Ghica jocul acesta,
A revedere, amatul men Domnti !
Salutare si fra;ie! (I)
1, Etiade
No. 9.
Eliade catre Plesoianu,
1850 Oct. 13/18 Paris
Amatuln mein Downit
Rea m'ait intristatir scrisorile Dv. din urma scrise
la cei lalti Romani, si a D Jul Tell catre D. Stefan
Golescu,
Mari cabala sunt aci in Censtantinopole, si i,u seal
ce se plangq mai multi'', pc mine ce Ind amarascA atata
catu n'am meritat? pe nevasta mea ce o vedir
victima a reilorA, criticata pentru dragestea de mama
ce a avut catre tot; pentru alergarile si cheltuelile
si de bani si de caldura fratiasca si pa,rintesca? sell
pe Dv. cc ajunserMi a fi victima cabalelorA, si a vd
ldsa a crade rdilor, si a v6 indoi si impOna etl inima
la tuts calomnia, la tOta vorba desarta ?
(1) Originalul la D. Christoa.

35
Frat,ilor, nu credeti lesne ; si de eredeti, adressative
d'a dreptul la fratele ce prepunetr ca v'a gresit;
iar nu pe la altii, pe cart tot d'auna ati aratat ca
nu'i credeo' si stimat,i.
De cand earn despa'rtitu de cash ai copit, n'am
fostd trist si amaritil ca in aceste caeca Bile. Fratele
Tell scrie D-lui G-olescu diceridu'i sa'rat multumesce.
cg, clack' nu i s'a fa'cut pensia de la amid, e datord
nevestei melle(1). Seraca femee ! cat a alergatt ! cat
a plansii. ! cat s'a. rugat ! N'am vrut se facts parada
a ve ardta tot d'auna scrisorile el; stall de fat), scrisorile,
si protesteqd de dragostea ce are catre D. Tell,
de mila de copilasii lui; si cum putea ea se uite, ce.
are si ea, copii, sa uite acei copilast at amiculm el,
si alu barbatulul ei?
Eatd, frate, ce credit ca va, fi. Museali urea sä faca
complotul si rescOla, si se le arunce in spin area nostrd
Spre munte emissarii for facea propaganda cu numele
hit Stefan, qicend ca e in Transilvania. Spre Dunere,
vorbia in numele ineu, dicand eh. sunt drept in Bulgaria.
Fratele Tell din nenorocire se afla in Atena.
Me ticluird pe mine in Bulgaria, der pe Tell se, unlit
ticluiasca in intellegere cu eteriile grece ? Pe cand
Bolliac se fudulea cu scrison, gicand ca sunt de la
Tell, si ardtand ca o s'alerge la dinsul sfel
opresce,
de la nebunit.
Norocire eh descoperit capit complotului, ce
era Mavru si compan.a, ca comisarul turcit s'a inuredintat
ca eu si Stefan nu ne-am miscat din Paris. Nu
mai remanea de cat se, se incredintede ce, D. Tell nu
sta in Atena de cat asteptand voea uncle sa desbarce
in Turcia, ca nu venire de cat a cere ospitalitatea si
ajutorul Turcilor. Vorbe, scrisori indiscrete, s'ad inteadins
plasmuinte, ca cele ce and cdprescria Boliac,
(1) Ve41 epistola luI NegulicI No. 5. Intrebe-se si foSti1 emigraV
din Brussa, care trAesca.

36
si de care scrie si D. Tell si Christofi, nu pot la astfel
de timp do cat se puie in prepusuri pe Turn.
Adeverul ins& se descopere, si reii reman en cab tlele.
Ali urea s& plec, si n'am bani. Fratil din Brussa
nurnti an trimis aces eke 750 lei pe lun'a; in speranta
for am cheltuit, nu pe mancare cum mi't destinasse,
ci pe tipb,"rirl. Nu e bine se, me: lasse astfel. (1).
A revedere.
Salutare si fratie.
I. Eliade,
No. 10.
Eliade catre emigrant din Brussa
Fra Olor din, Brussa,
Paris.-1850 Feb,. 22
Martie 6.
Ve trimit, din preung cu imbratisarile mete, La Semaine,
Constitutiunea analisate cola a tre,ea, din Impresiile
until* proscris, si ate-va articole din Sieele,
la Republique §i National.
Gracie Domnului ca s'a rumpt torment], si s'a descoperit
causa pentru ce nici gazetele progrosive nu
voia se. vorbeasce, nimic despre nal"; sea de si votbia,
era se ne faca, reu.
Gazetele reactionare stint russe din sistema si din
principal; gazetele republicane stint neavute, n'au
bani, si pratesc gren la amende. Capita lul for e adunat
prin Ah',rge, Jo, streinli refugiatf; ei iar nu
an bani; se presenta Cite unu Russia 6eu Polonil, ce
se di .e proscrisii pentru ideilei
liberale, declamg, de-
(1) riginatul 41 posseda" D. Christofi.

37 T,
moeratie, socialism, trasnete, plesnete, ale vrett; sunt
rosit ping, 'n virful nasului, pins in ureehi, ping, In
virful unghiilord ; canta slujba, si ca printr'o minune
dumnecleasca, le vine de la path* sea amid cate 10
15 mit francs, pe cart it eon3acra pentru causa demoeratiet;
if punil pe top: in actit la gazetta unde se
adressa, se face redactor, si unul din eminencii proprietart,
si in redactie se pun ca aide finul la masa
nasului, numal icre mananca, iau adica partea polir
tieei i corespondintel din afara. Apoi on ce scire, on
ce articol vine din afara, trece prin mainile lor.
Sciti eine sunt parintil si amicit cart Cu atata pie-
tate ist aduc aminte de dinsit? An.bassadorul
La Reforma era unul ast-fel, anume Sasanoff. La voix
du peuple avea altuld, anume Coiesky; peste tot, ennoscutt,
descoperitt de curind, sunt vre o 11. Conti
de la Reforma s'a gonit; si ca
sa nu'st pia* credit
tul, sa 'Ate face pretutindenea pe spiond, s'a decorat
in urm& cu und indoit titlu, Ambasadorul lui mijlocit
de a fi trecut granita din Franca. Ca om atat de liberal
In cat nice in Franta nu e priimit. E victims
pe unde se afla a persecutiei, si insusi a Franciet;
apoi Metit oament compatimesc, se incred, it bag
in secretele lor.
De °and se descoperird, mai infaiti ce, dot insi, ineepura
a ne primi si no cate anti articold. cat va
tine asta gratie, nu sell (1)
(1) Originalul la D. Christd.
A revedere!
Salutare si fratie!
I. Eliade.
roast.

8g
No. 11
Eliade &ate emigrant din Brussa
D-lor Zossima, Negulici, Russo, Dutulescu, Giurescu,
Ipatescu, Serurie, Alecsandrescu.
La Brussa.
1850 Sept. 6/17Paris.
Fratilor din Brussa,
Mu lt este de and m'att lasatti fara scrisori, si credit
ca ac6sta vine p6te pentru ea m'ati eredut plecatu. Mi
s'a facutil Ansa mare pedica, si mare suparare in acesta.
eredere. Ell nu puteam pleca 'Ana nu dam mai
nainte de scire.
lntemeiat, fratilor, pe subscriptia ce ati facet prin
jurnalul in care ati hotarat a ne trimite 1500 lei pe
lung, pontru D. Tell si mine, pentru cheltuelile din to-
te dillele, am hotarat si acet bani, cat vor veni fn
partea mea, sal eheltuescti pentru Romania ; asa am
intratti in cheltuelile de tipariri, m'am angajat si Cu
bresura D-lei Real, ce m'a costatti peste 550 franci.
Datoriile s'aii facut, nu pe speranca de alp bani, de
catil pe acel eate 750 lei re lung ; si ma vaduiti in
fine en duos felurt de datornici, pecuniari si morali;
cei pecuniari cent bani, cot morali ajungil a cere tot
bani.
Francesit sent forte interesan',I, nu Lc nimic pe nimic
; cei mai °nest): sunt sa'ti faca lucru, salt is insa
bani pe cat face hem, sa nu to ama,gesca.
D. Rheal 'el
a luat plata cate 50 fr, pe tuna, pe
cats a luerat ca correctors; 't a venit Ansa dorinca,
cunscandu-ne in urma, mat mult istoria, a face versuri
Romaniel, versuri neintellese Francesilor, fara
note istorice. Am lucratit mai o Nina sal dart notele
cermi a cerut, si care le puteti vedea, celle mai multe
alle melle. Am cre4ut, din preuna cu D.D. Tell si
Golesci, ca tots multumirea 'Astra, proserisi si refu

AO
giati, este O. ne aratarn voiosi a'i tipari scrierea. Am
tiparito; Anse bietnl oura, cum se vede, mai astepta, si
bacsisti. Et. o cam devinassem, si v'am scris sill facet'
o serisore de multumire si anti midi darn, ScrisOrea
rnea n'a avut nici anti respunsa. De atunci n'a
trecut cam malt, si D. R13.6a1 devenia din di in 4i
unit datornic moral, tratandu-ne de ingrati. Ant auzit
acesta. 'am intrebat pe departe. Vrem sa scot din
came si sa'i dat. ceva. Nu 4icea nisi da, nici ba. Nu
sciam ce s del; bani? un darn? S'a fault mai autein
ca sa mania pentru o rugaciune ce ii facussem
sa seo',1 din poesie si din notte cute -va ce ma privea;
'rni a 4is cal 'I violeaii dreptul de autord, S'a apucat
apoi la certa cu D. Carpentier, intalnindu-se in dramd,
si gicanu'i ca ii is musterii, si ca flea' Liga popolllor,
ella ar ft* luat mai multi, bunt* de la mine, si ea acum
nurne am bani, ca m'a supt Liga. Am auzit, m'am
intristat. L'am intrebat in ce ii sant dater ? MI a
cis in fine ca am uitat ca a facut correctara tipografica
la patru. c011e ? N'ain nitat, 'i am respuns; si doresca
a o plati; ansa cat ? 0 mie franci, imi respunse,
din care 400 daruiesce Romanilor, si trei sate mie;
si prin urmare sa'i
dad 300. 31'am ruirat ; am priceput
insa ca este' bacsisul pentru brosura lei ; si n'ain vrat
sa'i face observatie ca 4 colic de eorectura tipogtafica
nu se pla"tesce de cat 20 fr. 'I am spas numai ca
not suntem refugiati, si nn putem plati ca bogatii, ci
ca democrati la democrat. 'Iam propus sa'i data' 150
ft. sa ma last. fail camp', ca sal nn'l umilesca. S'a,
necajita ; 'rni a scris, 'ml a trirnisit hapoi darul cei'
facussem, spartu, strivit. La, Inc m'a tras la judicata.
S'a fault insa de rusine; tact* judele, card a align ea
pentru correctura de patru colle 't am propus 150 fr.
l'a insusltat aniar, si Pa fortatil a priimi banii, a'mi
da recipisa, si a'mi intoree manuscrisele, ce nu vela
a mi le da.

46
Cum veil Anse, tots nevoea sell intreaga a fost ea
sa se adeverecle prin judecatorie ce. eu stint auforul
Protectoratului ; pentru ca tot D. Rheal l'a divulgat
prin jurnalul Le credit.
D. Real in fine s'a dovedit de to,11 Francesii ca este
cum nu trebue sä fie. Ori ce a facut i s'a. platit, Nu'i
mai suntem datori nimic, niei scrisere nioi haul.
Ori sate ati facut, fratilor, ye multumesc. Daca puteti
a'mi trimete analogul de 750 lei pe luna, pe temeiul
earora am intrat in datorii, ve multumesc. Daca
aveti alte cuvinte, si nu'mi mai puteti trimete banii
aces-pa promisi atunci me aftu forte red ; &del nevasta
'mi. a trimes tali -va haul. sa plec si sa'rni platesc datoriile
melle particulare la birt, si ea densii am ple.tit
datoriile ce am facut pentru cause. Am remas in
drum, stall fare a putea pleca, si stall pe cheltuelti,
adaog'andumi-se datoriele.
Ati primit cut Liga No 4. lmyresiile unuf proscris, o
parte dintr'ensele. keum s'a tiparit tote; ea espeditia
-viitore vi le tritnit.
Ce sa fac ? Sa intru in Turcia ? Se ma dau pries
ca D-v Scrieti'ml si trimetetimi: seriserea la nevastB
mea.
De nu'mi yeti trimite analogul pe luhele ce asteptam,
eu nu pot pleca, me apuea iarna reu. Ve mullumen
de sate ati Mout, me intriste4 ause ca nu
trebuia sa intru in datorii. Itni place se, creel ca nu'mi
ati trimis banii pentru ea m'ati credut plecat. Altmintrel
ea ar fi trist, pentru ca ar fi semn de desbinare.
Salutare si fratie.
1. Eliade.
(1) Originalul la D. Cluistofi.

41
No. 12.
Eliade catre D. N. Russo
Amatul meic Damn?"
Scrisorea D-le din 7/19 Mai, din preuna cu o coppie
ce iml scriai ca 'mf at trimes, abia alaltaerf am
priimito. Am vegut coppia ; Bunt nisce sentirnente venite
clintr'un spirit de dreptate, §i dintr'o logics naturals,
prin care Dumne4ea distinge pe omen: drepti
en inima ; insa tote aunt in van, stint vorbe perdnte
pentru omen: ce isi aft' placerea cea, mai inalta an
intunerecul patimelor._Pe orb: lumina if ddre la ochi.
Acesta scrisore a D -le, in loc sh fats vre un bike,
a atatat si mai mult ; si facu a mi se atribui insuo
mie instigafia seu redactja, ei. Dicu ea e scrisa din
ga§cd. E prea natural ge" clica aqa ; cad tote viciuri 'Ie
n'au vorbe 'cu care sa'§i injure inemicii sett voitorit
de bine, de cat epistolele ce le cunt proprii. Nu matrona,
ci curtesana desfruntata, ce '0" specula tinerecele, nn
femeea virtudsa, ci dama ce V a amagit soul, dice
pacatOsel, pe care societatea a desm*enito, 'a impilaf
o pina infra a.71 sacrifica sufletul, ca sa pots afla
o paine negra spre a§t 9utri corpul ; nu o martira
Ecaterina, ci Q Erodiada ar (lice Magdalinei curve/.
Aqa 11011 (lice cerptoralut bo;u1; beivul face pe
cell tree betit ; tilharul face pe paguba.F,m sceleratu ;
mincinosul se sfor:,a, a poracili adel eral ea numele de
rninciuna, etc.
Cine a trait in gasee, tine fouria, la gasce, tine e
omul altuii spre 'a face pe altit
oarnenii lui, gasce
numesc on ce sentimente adunate de la apus qi resarit,
adunate spontaneu pentru amorul adevaruluf, ce
unesce oament ce nu se cunosc. Eu n'am trait in gasce

42
nici de amici nici de consangeni. CO: mai multi ce
m'aii amat an fost si sunt oameni ce nu m'au vezut
ilia de cum (I), sell can prea putin m'au vegut.
In numeral acestora din urma esel si Dumneta, si
D. Zossima. Pine la 1848 en nu am vorbit de zece
or! cu D. Zossima, si de atunci incoa am fost prea
departat unul de altul. Ping ia 1848 nici m'a! vazut
In ochi, nici nu to -am vezut ; si de atunci incoa nu
ne-am mai vezut de zece or!. De m'ati amat n'a fost
nici relatii de camaraderie, nici de a ve ajuta in ceva
(caci en am avat nevoie de ajutoral vostru), nici v'am*
raportat numele in scrisurile melle, dupe cum am raportat
pe alle altora, De am amici, cunoscuti multi
mini, toti aunt ca Dv. Radele, unele m'aii esploatat
pine la 1848, altele me critics de atunci incoa ea
n'am fost bun de nimic, nici pe elle a le pune in chivernisele,
in trei luni de la 1848, nici en a me folosi
cu ceva ; altele m'au. predat de tot ce'mi mai putea
remanea ; altele... Dumnezeu se'! ierte ! Sentimentele
ce au pentru mine omen! ca Dv. sunt pentru pole
ce am serfs (2), data le judecati de vie o valore. Cat
pentru viata'mi materials, nici n'am bate muieri, nici
am tras sabia la, a mea, nici n'am addus alti copier
in mijlocul copiilor mei, sea sa'i las pe drumuri ; nici
m'a vezut tine -va in Paris ducend cinismut eel mai
fare rusine ; ilia am venit pun de bole si schilog de
clansele in sinul families, nici am venit se'mi sparg
casa, cum zie eir ci sa reale ceea ce daramase calomniile
lor, sa 'realt en suferinte si patienta tea mai
umilitOre, devenind in case ceea, ce n'ar safferi cell
(1) Aci se vede scris pe marginea scrisdriT urm6torele rinduri
de mans, luT Plesoianu :
cAsa e; si singur IV deslusesti problema: ace! ce rat to -au cu-
,noscut, au putut a to ama, fiind-ca nu credea sa clic! si se scrii
unele si se fad altele.,
(2) Aim is -rasT e scris de Plesoianu aceste cnvinte :
(Yee in dos nota p) 9 dia observatia de mai sus.
6

4d
tnal din urma serv, si inearcandn-me cu invatitura
copiilor; fuel m'am pus in rela',ie cu femeea vre unuia
dinteensit a'l comunica, nu mineiuni, ci realitati pipaite
d'alle birbatului seu ; Ilia 'rni am dat titlul de
escellenta. Numele men curat din boted si cell de la
tata, 'mi e singurul nume ce am avut inainte de 1848
si de atun :1 pina asti-zi,
N'am lasat numele tati de Elie ca si, alerg dupi
all Eroilor de care nu sunt demo, nici cn ciimici,mie,
nici en generali, nicT cu escelente, hid cu coioneli
nu m'am impototonat de la 1848; si nici amiciT
mei n'au suferit a me degrada ping acolo.
De WO fi fost asti-di intitulat en titluri si ranguri
ce nu le-am fost avut inainte de 1848 ; de asT fi fost
incaT in easa si la masa mea, si in Mk ce agonisessem
en sudOrea mea si din generositatea si prisosal
Natiei, m'asi fi temut a nu semena en Fariseul
imbuibat de tote bunurile vietei ; cand m'apucai se'ti
insir fapte si purtiri alle Ornenilor ce luara cu assalt
republicanismul si nationalitatea. Sunt inse. cidut
cat numai pdte cidea omul impilat, cat orl cite voi
dice nu e ingamfare, ci vaet, un tipet ce mi'l scote
durerea si suferinta din fundul inimei, '
A'sT fi dorit 0, nu fiu eu acela care si spui aceste
fapte si urmarT, cid lumea le cundsce singure., si nu
e Orbi ; ins& until disse °data :
Winne ! ca si fiu bun fi me. ferice ; read'Q pacea
«in sufletul meu, Amaml cu care me adapi oamenil
'mi au Inveninat sufletul. Omul neferice nici si se
inchine nu pOte. De vel raga mea, da?rni pacea tar
A revedere 1 Btringe mina din parte'mT tnturor ce
int-rObi de mine.(1)
1] Originalul posed D. Al, Cristofi.
1851. Innie 18 /so
Chio,
1. Eliade.

44
No. 13.
Stefan Golescu titre D. Christofi.
Frate Christofi
Paris.-23 August. 1850.
Iarta-me .c6, am intardiat sg, to abonezii pe allu
duoilea trimestru la jurnalul Pressa ; pricina este a
nu insemnasesi and se ispr'avia termenulii pe tinteiu.
1;1 trimitit acum abonamentul pe al 2-lea. Data situ
D-ta sau amicul Dumitale -yeti re'manea mai multi
vreme in Constandinopol, hunt gata a vg servi si pe
viitorti; cu tote a nu De potrivim la opiniile nOstre
asupra unora din tineril nostril, pe can a stint mai
difficil d'a' i crede ca tilda"tori seit museNliti ; der
still sa respectii tot d'anna, si in tote partidele, pe
aceia can stint convilisi in opiniile lor, and acestn
oonvingere nu este resultatul interesului partieularil;
cad Elea Omen! pot fi preciosi si de mare foloSti elementului
romanii, and vor putea fi in urmd convinsi
a as fost amAgiti, si ca; s'aii ilisat a se rittaceseit,
de uniT prefactiV (habiles) in apre',iatiile for despre
to',I aceia care an jucat o roles in revolutia nostril.
Daces der nu le vedem tote tot sub unil puntti de vedere,
pentru acesta nu v6 stimil mai puffin ; din impotriva,
credeti a am multi consideratie pentru caracterul
Dumitale ; si ar fi ferice terra mea de a fi
avut multi fit care sa o inbesa ca Dumneta cu tint.
amoral nevinovatil, adia farce ambitie, care sa degenere
la personalitate.
Am citit multe tiparite si manuscrise, fabricantil in
care sa dice ca biata terra nu speed cleat in Eliade
si Golesci; eg, Tara dansil viitorul eT
va fi reimpinsa
nu still pentru ate vecuri in fundul intunericului ; si
and 'mi addue aminte de fuga memorabilit dela 29

46
tunic (1848) lacr6mile iml, vin_in ochi de necaq; qi m6
mir cum p6te cineva sa degrade aqa o natie 4icand
ca viitorul el st6, numai in cutare sau cutare mane.
cat despre mine nu sunt nicl cum recundscalor eatre
acia care debita, asemenea redicule. Nu, frate Christofi,
cre4 intedn viitor all Romaniei, st fall de nof,
si far6, de aceia care vor s6 reduca frumOsa u6stra i evolatie
la micele proportif alle unui name.
V6d el serif lui frate men ca esci hotarat sa intri
in tern; to pismuese pe de o parte, eaci o sa 've4i
Braga nOstra, p ttrie ; iar pe de alta, and m6 gindeso
in ce stare o s'o ve4f, sdrobit6, de inemicif navtrii, pi
Ca insuti poi fi prigonit de catre guvernul muscalit
al nostru, care n'a putut sa suffere pe Magheru aief
la granita, qi a mijlocit ca guvernul austriac se'l rechieme
inapoi la Viena, 'ti asi ice sa remat Inca pine
de primavara in streind,tate.
Am aflat ca amicul nostril Plesoianu are sa se intOrea
la Paris ; gi me bucur forte ca o sag mai v60,
cu tote ca, sunt c'am sup6,rat pe lensul, cam de cand
a plecat dela Paris ne a uitat cu total ; de a cam
data ins6 nu. uita sa't 4ici multe din parte'ml ; pi ca
la Paris voi a0erne socotela.
Adio, frate £hristofi I
Salutare si fratie.
St. Golescu.
Prate Christofi,
M11.1.a....M.110.
M6 desteptaiil cam tarcliii ca s
serift mai pe larg;
multumeqtete ei pe pucin. Suntem san6to0 ca tuna ;
parale mai nicl odatA in punga, der cu tote astea nu
murim de fame; dam la cine ne cere ; and cereal not,
nu se afla parale. Ne satem qi noT ueca4ul cu ambletul
pe jos.

46
Spune 1uf Plesoianu, pe care to rog sarui,i de
multe on din parte'ini, cu tote ea nu m1 iubeste prea
malt flind cc sent partial,,ca it asteptam aid la terra
on brace deschise ; si siVq1 gateasca picioarele; fiind
a are malt de amblat,
Ne mat venira, nisce lighiOne d:n Bacaresti : Aleut
C....... G. G si Nicolae B Acest din urmit a si
plecat, n'a seclut de cat o s6ptAmana. Dice c'a vklut
Parisul I
Despre politica, n'am ce s6'1 scrim aste tot aceea
care filth 31 zice c1 de primavara o s'avem revolutio.
Dumnezen sa'i aucla !
Priimesce ale mele imbracisarIP)
N. Golescu.
No 14
Stefan Golescu catre Plesoianu si D. Cristofi
Fmilor Plefoianu gi
Christofil
Paris, 27 Februarie 1851
Rue neuve St. Augustin. 46
Placata vOstr1 scrisOre de la 5 Fabruarie am citit'o
ea bucurie, $i grabesc a ye respunde cu aceeasi placere
si sinceritate, ca, corespondinca vOstr1 din ci in
4i m1 incredintezg si mat malt in opinia ce avem ca
snatchy duof tineri ea inimile generUse, cu sentimente
aaeve'rat romane ; i el nu dori!i, faand on ce abstractie
de individe, de cat binele comma all prea iubitef
nOstre patriot.
Mai ferici',i voi de cat mine ; caci, malt mat tineri
veti vedea voi negresit acea cji mutt doritrt and Ro-
(1) Originalul 11 possec14 D. Cbristofi.

47
mania intrraga, sfiiramand lanturile ce o tin Inca impartita
sub jugul a trot tirani, se va uni sub o singuru
sufflare; si ca un luctsfar va lumina secolii ce a
petteeut in intunbrec, ca sa'si dovedesea si mal bine
printeacesta, nobila 9i falnica sa origins ; eaci tare
trebue sa fie in sentimental el o natie ca sa petroaca
atatia secoli subjugate si impartifa, Fara a se perde
nationalitatea el, precum n'am perdufo not Romanic.
Ferieiti voi ! caci mai tineri in callea 'revolutio_lara
aveti asupra batrinilor nostril avantagiul de a cundsce
din vreme Omani)", si a nn crede numal la vorbele
lor, ci a cerceta faptele care singure dovedesc insfirsit
data omul n'a fost de cat numai un sarlatan cantend
a se folosi de tote intarnplarile, si a le scamota
in folosul se.t. Fericiti_ insfirsit voi; cad esperiinca
v'a dovedit ca n'avetl nimic a astepta de la streini ;
si ca tots, puterea si tad virtutea trebue sa o e,ereti
unde se afla, adica in natie ; si asa nu o sa fiti acu-
,sati de Omni fare consciinta, politics, prin urmare in-
consecuenti si marturisese aci ea Iota viata mea
; nn
va fi destula ca sa rescumpar acea gresala 1 De a'sr
fi putut prevede ca purtarea Turcilor o sa fie asa de
rnisala, nu care Omenii Revolutia, ci catre natie, pete
a'si fi fost mort asthql; der sigur nu cram in Paris ;
si Turcil ar fi avut negresit mal bung, opinie si mai
multa credinta despre viitorul Romania.
Nu, fratilor, nu credeti ca, fiind ca unit din revolutionari,
desteptandu-se ca dintr'un vis amagitor, s'au
schimbat politica for in privinta Turcilor, ea cu aacesta
o sa adduce vataniare intereselor natiei ; nu !
din impotriva. Turcii or sa, se destepte pete, si or sa
face ceva reforme in folosul Oranilor, tocmai pentru
cael vad ea se pregatesee o opositie adeI6rat nationals,
atat in contra for cat si in contra Rusilor ; si
sand acesta opositie este dirigeta de unit dintr'aceia
care au fost in capul. revolutiel, Bunt ineredintat, de

48
nu vor fi nerozi Turcii, c6," or sa, caute s6, Imbunat6,tesch
sorta terranului.
i aicT, precum 1i acolo, sa sunn6, mult despre evacluAtiaPrincipatelor;
de cat eu tot nu cred c6, Muscalii
or A' alba neroclia se. se tragb, kainte de 52. Ce este
positiv este ca in cell dill urm6, No. al lui Carcalcki
oe vede tiparit, lat si mare, c6, dup5, cererm generalului
ce cemand6 ostile muscIlesci, este a se face
proovicpc pentru tinerea ostirilor pin/ la sfirsital Jul
Iunie; credeti der cell urea. cat despre amnistie, nu
cred si mai putin ; adios, de si se vor trage trupele,
nu ered e6 o sa se de a amnistie, eel putin nu o sa tie
genera16.
V6 trimit cart ce'mii ati cerut prin Messageria naiionald,
lush refus plata; si de aceea nu Ye spui pretul.
Creole T, fratilor, ca.", end n'oi putea s6, fac cheltueli
asa de mid pentru amicil rrei, insu-ml en o se ve cer
plata lor.
In pelerinagiul ce auc c6 o se faceti, cad mie nu'ut
seriti despre acesta nimic, aveti acea cart6, c un suvenir
care o sa le sileasca sa ve adduceti aminte de
mine, de cate on o veti deschide-o ; asa der vedetI
06 aceast6 plats e nepretuita pentru mine, si nu priimese
a o schimba pe bent
Daca D. Serurie nu priimesce a fi obligatul meg,
ca until ce'i sunt necunoscut, apoi eel putin fratele
Christofi va primi ba abouamentul facut pe numele
Sernrie s6 fie trecut pe numele lui ; si atunci propunerea
de plat6 cade, fiind supush tot la 4isele de
mai sus.
Dioa de 24 Februarie a fost frumosl si plina de
speranta pentru viitorul democratiei:' sorele strelucea
de frumusete si de caldur6.; duce focuri incelgia inimele
celle pline de speranta in viitor. M'am gindit
la voi, si am suspinat.
(1) Originalul la D. Christofi.
Adio ! (1)
Stelazt Golesczt,

49
No. 15.
Stefan Golescu catre D, Christofi.
lubite Christo fi,
Mile... (nedescrifra,bile).-10 August 1856.
ScrisOrea D-le din 19 Julie No. 6 am primit'o aid;
0 am citit en multa placere cate imi' scrit. Nu m'am
mirat nici cum de respunsul demn all amiculuf nostru
Plesoianu catre Stirbei. Cine it cun6sce simte ca
n'ar fi putut respunde altminterea la cowlick asa de
umilitOre. Der unde nu me invoesc en D-ta este ca
speri ea Turcii o sa considere acesta insulta facuta,
for de Stirbei ea un punt de onoare pentru el", si ca
o sa starniasca la intrarea Plesoianulni. Dea Domnul
A' me insell; der stint incredintat cA, pe cat timp
Austriacii vor fi in terra, Turcii nu vor putea face
nimic ; si pe cat Franca si Englitera vor starui in grevita
for politica, vrind a atrage in allianta for pe
Austria, Austriacii vor occupa merea Principatele.
link clic ea Napoleon este hotarit peste pucin sa alerge
la nationalitall, find ca vede a Intr'alt chip nu o
note la capataia. Dea Dumnedeu sa, fie asa, der ea
la aceasta sunt ca Toma necredinciosul, pina sand
n'oi vedea, nu voi crede; Cu tote ea sunt multe probabilitati
care clan banuiala : precum formarea unei
legiune italiane, ce Palmerston a declarat curat la
camera comunelor ca se va forma.
Imi: pare bine ea; Baligo, amicul nostru, se afla sanatos,
si ca rana lul n'a fost primejdi6sa. StrInge'i
mana fratesee din parte'mi.
Cand me voi intone la Paris, IV voi trimite eoppiile
despre (ce) este vorba. De o cam data parerea mea
este ea protectoratal de 4 seu de 5 arir, nu poate

50
adduce nisi un folos Principatelor ; c'aci adeveratil
protectorl vor fi atunci eel mai de aprope, fidice, Russia
si Austria, iar nu Fl anta si Englitera ; si asa
singur aratati ce, ea se,' sce,pam de acest protectorat,
este ca Prineipatele se," se declare un stat independent
si neutru, ca Belgia sou Svitera ; asa numai vom
putea esista si vom fi fericiti ; eecf In realitate ea nu
va putea fi esercitata de cat de clone numai.
IV multumescil de cello Palte nuvele ce 'ml daT. Imi
pare bine ce. dorinta scumpului nostru re,posat Iscovescu
s'a indeplinit. Epitaful care l'ati ales si Pat
sapatii pe piatra, este eel mai nemerit, si 'ml pare
bine 0, Bolintinenu este autorul. Nu putea fi altminteri
; este -Lanai', poet, si cu initml, (1). DA'i din parte'mi
s'arutarile mole fretevti, precum pi lul Nitu Magheru
si Serurie.
Dea Domnul se fie adeverat ceea ce 441 negutltatoril
ce, 60,000 fraucesl or sa mearga, la Dunitre ;
asa numai turtet-dulce vs fi silit se, sp trage, din
tears.
Te saint din anima, pi to doresai. (2)
Stefan Golescu.
No. 16,
Stefan Golescu catre D. Christofi
Mite Christofi,
Strada Miromenil, 41.
Paris. 1 Decembre '1855.
(8)
Cartea lei Eliad de care 'nil vorbeal °date; a epit
(1). VezT la Note No. 1.
(2). Originalul la D. Christofi.
(3). Acest paragraf trates4. d'afacerT particulare.

51
acum de sub tipar la Bruxelles ; aicea nu se Mil anca
spre vincjaie ; am scristi la Bruxelless ca sa hot
trimita
cate-va esemplare, si indata vei primio. Acesta,
carte tiparita sub numele lui Russo este si mat infamy
de cat cea din -terra
D. Eliade numal este acum omula exit din poporti,
care prin munna sa a ajunsil sa'si creeze mijlOce de
hrana ; ellu este bowl si feciora de boert.i, a earn):
familie exists in orasul Ta'rgoviste de trey sute anni,
si alte asemenea nerozii ; maltratesa forte pe Tell, pe
care 11lu associaqa lui Ohica, qicAnd ca erati. intellesi
amtindoi ca sa imparya mosiele boeresti, si alte secaturf
de aceeasi sforta.
Salutarile :nele la cef ce me dorescti.(1
Te imbratise0 dulce.
Stefan Golescu.
No. 17
Stefan Golescu care D.' Christofi.
Iubite Christofi,
ti
Miromenil 41 Paris 8 August 1856.
Multe scrisori alle toile ati remasa faro respunsti
din parte'mi; din acesta, te rog, se nu tragi conclusie
ea corespondenta to nu'mf e placuta, sea ca simtimentulii
me0 de iubire a variatti CAW de putin. Nu,
iubite; testimti casi mai 'nainte, si tot asemenea, te
inbesa. Comissionele ce imi ai datti le voi indeplini;
si voi avea placerea se l,i le aducti insu-mi: in terra.
Nu e scrisore din terra care se nu ne faca se spe-
(1). Acest paragrai tratesg despre afacerT particulare.
(2). Originalul la D. Christofi.
(1)

52
rain ca peste pub in esilulu nostru va avea sfarsitili
ca tote in lumea asta.
Done Memoriuri ee am dat aide, unuli.i la ambassador'
pentru chestia generals a principatelorti, si celti
l'altti cum ar trebuii sa se intocmOscA adunarea extraordinarh,
chemath a espune dorintele terrei, le am
trimis Magheruluf de mult ; si Pain rugat sa ii le dea
si D-file ca so le cunosci; nu sciil de a urmat ash :
chef nici el in cea din uring scrisore, nici D-ta nu'mi
pomeniti nimicit despre acelea. Cu postia de agi it
mai trimit alte done : mini s'a dat lui Ali -Pala asupra
unirii, si cellalta lx membiii cabineteloril Sardiniei,
Franciei si Anglici. 4emenea ii scriil ca si
acestea se ti le comunice.
Avem mare interes se cunoscem ce coprinde memorial
dat de Caning pentrn noua oganisal,ie a PrincipatelorA,
despre care jurnalele au vorbitil ; cad aicea
scim positiv en Caning se opune la unire. Am scristi.
Magheru sa ne dea o seiinta despre aceasta; deril
pe semne ca bola nu'i ati datit passk; chef despre aceasta,
ehiar in scrisorea sa din nrmh nu ne scrie nimic.
Desbateile au reprodusn o scrisdre a. lui Eliade
contra unirii. Aflaram acum ca chiar Ministerul turcil,
ca sa tech sa nu isbutesch unirea, propune ca nu se
va opune la unire, ,deca se va intOrce tots Basarbia
si Bucovina, Moldovei. Died tot asa vorbesce In-scrisdrea
sa. Apo' pachtosulti de Ali-Pasa nu era mai
bine, eandii 6.'nch pacea nu era hotarath, se propue acesta
la congresul din Paris, de call sa umble acum
cu gag*, cu propuneil prin ueputinth a fi primite
ac)', se fach se creazh lumen bit ea (Turcia) ne va
binele, si eh doresce sh'si. spele pacatult. dandu (fiindu
ca a (let) din Moldavia parte Austriel si parte Rusiei ?
Each la ce consecuin±O, ajungu to' cei orbiti de padmele
for si de .0-4eit.
Ce mai nip-, si ce mai faceti p'acolea ? De va fi a

53
deverat ca Vode, Ghica doresce intrarea emigratilor,
o se fit.i eel d'antttit a o cunosce, si cei d'utiiu a ve
folosi.
La vedere der, lubitilorti., in tereg, ; eget, on cum,
spertim mult eä, dupe esirea paganilor din terra, care
va fi Ong, la sarsitulil acestei lunT, dupe," cum ne incredinteza"
aiel, i intrarea cornissariloru, vom fi liberT
se crticamii pragul Patriei nostre. (1)
Al vostru frate,
Stefan Golescu.
No. 18.
Stefan Golescu catre Plesoianu.
Iubite Nicule,
BucurWT, 29 MaT 1858.
Ti-am scris, stint aprdpe done septti.mttni prin Maghern
riepotul ; si tot printrInsul 'V am trimis tin pachat
cu procesele verbale, si memorandum cu anexele
lat.
A'si dori se" aflu de le-at priimit, si data ai gtisit
occasie sa trimip .i amiculuT nostru Tell cate'ci -am
trimis la adressa inf.
Cum itT merge siliatatea ? i i ce at de gaud sa fact
in vara aasta ?
Eu mat remain aici In la s'avirsirea Conferintelor,
ca se ved care lie va fi sorta. De se vor face alegeri
voi mai remanea in capitalA, iar de nu, plea la GolescT
ca se petrec tote vara 9i
tote totnna ; s'apoi in urinti,
vegand si facand, cum (lice .RoinAnul.
(1) Originalul la D ChristnA,

61
Elias R6gnault a mai dat la lumina o mica brosurii(1)
sub ispiralja marelul tarlatan (2) T11 compara cu
Oconnel al Irlandiei ; iar pe not ne (la prin tilrbacelg,
se in;ellege ; finitul este prost de tot, fiind ce, presnpune
ca Tnrcia o sa aibri intelliginta, d'a nu priimi
avantagele ce 3 se pot face _de congresul de Paris, si
d'a trata causa Principatelor d'a dreptul cu Principatele,
lnand drept punt de plecare tratatele nostre si
marginita sa suzeranitate.
De cand s'aii deschis conferincele n'am priimit nici
o scrisore de la eel* de la Paris.
Mai 'ti adduc aminte pentru suma de haul' ce m'am
angajat 0, respund la Moldova pentru acelle trei-geel
numere din Buletinul ofloial ; 'mi e rusinet si n'am ce
se fac; d'asi fi avut la 'ndemana suma aceasta, a'si fi
trirnis'o de mulct ca sa nu ramaiii de ba,tae de jot. Sunt
cate-va qille, am mai priimit o scrisdre de la espeditorn!,
si se plange cu drept cuvint.
Domnu Boicea, Imi pare reit sa o 4ic, dar in aces%
imprejurare a mencat de on ce delicatq, c..tre mine,
qi Mel poci fi recunoscator. (3)
Al tell frate si amie;
$1. Go'escu.
No. 19.
Corespondinta particulars a Pressa (4)
BucurepT, 4 Martie 1855.
A'sn fi vrut se incep corespondinIA mea cu noutA,I,T
mai interesante si mai placute ;, ensa- este invederat
(1) S6 fie ore Mysteres diplomatiques sur les bords du Danube?
(2) Lectorul inteliginte Intellege la tine face allusiune reposatu
§tefan Golescu,
(3) Originalul la D. Christoft
(4) Acest articol, scris In limba franceza, de D, C. A. Rosseti, §i
destinat pentru, di irul frances La Freese, e preces de urmetbrele
hail din partea redactiunil acestul jurnal:
gScrisorea lin Rosseti nu se pike trece In jurnalul nostru : cAcl
gar da nascere la 4 processe In difamatiune, Md. a mat mentions
gpericolul supressiunil foeT, dupl cererea Austria)

ea provinciele dunarene nu vor avea nici o 41 de dpaus
pima nu vor fi pe asplin scapate de legile si de
omenii impusi de Rusia, eum si de armatele straine,
afara de ale France.
Sgomotul mortii impe'ratului Nicolae n'a produs aid"
nici un efect : Romanil doresc si cer scaparea lo de
sub jugul Rusiei; si invoca mertea tarismului, iar nu
mertea TaruluT.
pasa bietei turme, in veal nenorocita,
,Se" scie de ce nAna va fi mgmelarita,
cOn i. deca are mini seii multi apasatori
Dice unul din poetii nostril (')
D'aceea au si inceput bie;il Romani a perde speranta
care 'i sustinusse pin'acum; ceea ce e mult cand
e vorba de un popor ce a persistat srt spere si sa se
conserve, in fillip de 18 secole, curat St neatins de
on ce allianta, straina,
Eta 2 ant 4ic el, de cand a inceput in fine acel
resbel pe care '1 invocasseram, si in care singuri not
am crezut cu sinceritate, si am sperat inteensul mai
mult de o jumaate secol ; si in lee de usurare, el ne
aduce o intreita suferin;a: de jaf si de apassare, de
rusine si de sclavie ; caci in loc de a be da armele
ce Russia ne-a luat spre a ltipta si not alatatea cu
Franta, si a4
proba ca suntem demni de .libertate itli
Lie
(Ce'i
numele ce purtam, eta, ne 5 milione de Romani,
care locuim Moldova si Vala.chia, tratat,i ca niste
illo;l, ca niste vite de jug, capabili- numai a tirri furgdnele
stapenilor d'acli sub cnulul Muscalului, sub iataganul
Basibujucului si sub sable, Croatalui. Si cu
tote acestea puterile occidentului cauta alliante ; Engledit
recratecja soldaci in Elve.a si ajar in Grecia,
si cle not nu intrebl himeni. Este der invederat
6't
au tote ca. not suntem la Poitile Orientului singura
najune care a ridicat cu multe zecimi de ani inainte
(1) Ilustrul nostru fabulist, D. Gr. Alessandrescu.
ca,

(la 1821 ca si la 1848) drapelul contra Russiei, cu
tOte ca, prin singura snflare a at matelor france, Rusit
au parasit teritoriul nostru, not suntem tot sub dominatitinea
moscovita.
,lirtr'adever, cc se vede ore schirubat in situaciunea
ndstra ? Nu suntem not Ore tot acelas popol desarmat
care prin urmare nu se pOtc apara, dupa cam o voesce
Russia ? Nu suntem not Ore Inca sub grentatea
acelorasi legi inpuse de baionetele Rusesq. Si nu spa
dre acel east' creaturt ale Russiei, de la eel d'anteiu ping.
la eel din tirma, care ne guverneaza, ne impildda si
ne degradega, pe cand dmenit partidulut national, ine-
mist
os
declara',I at Russiei, gem in exit ?,
Nu se mai pdte Diluent Indoi ca Russia guverna
si comanda in aceste terra, si ea tot ce se petrece aict
se face cu stop ca mai malt se o regreteze Romani',
de cat se Ina** intrarea Itioldo-Valahiet A! (Mee.
Franca ar sci ! dic.Romanii, oftand. Web' Franca ne-ar
cundsce ; Deed, ostirea lui Napoleon ar pntea sta numai
cate-va (Jae in mijlocul nostru ! Atunci am fi radicatt
si not la starea de om ; cast atunci ()stash francest ar
vedea ce suntem, ce voirn si cc- putem fi ; et s'ar recu-
nOsce in not, dupa, cum not ne-am reennOsce intensit ;
am merge irupreuna contra inemiculuT, si Romania ar
renasce in gloria sa."
Iata ce se (lice pe Ia noT, si la care nu s'ar patea
nirnic (lice contra : in tote dilele faptele vin se sustie
Tlangerile si tetnerilo Romanilor. Spre a fi Smut voi
vorbi numat de celle mai recente.
Unul din essilap, de la 48, fiind ca a fost in area
epoca, until din eel d'6nteiu care a ridicat stindardul
contra Rusiet, colonel Plesoianu. dupa' o grea si costisitdre
calatorie, a sosit in fine in Jocul sea natal,
Ia Craiova, en un pasport tun, liberat de Ministrul
affacerilor straine al Trude'', si visat Ia Constantinopole
de agentul Princului StirbeT, de Domnu Aris

0
trachi de gloridstt niemorie,i de ,ambassada Anstriel la
Constantinopole, si de la politia din Viena, si in fine
de eficerul de la granita romanesca.
Dupa treT dile de la sossirea sa, prefectul districtului
Do ljia, domnu Filisenu, recunoscut pentru devo_
tamentul sea catre Rusia, si care in minutal de fats
face o propaganda activa si de fats in favOrea Muscalilor,
a fa'cut cunoscut colonelulur Plesoianu ca are
ordin al
sate din terra. Para escorts; si ordinul fu
indata essecutat apol alte online se deters d'a nu
no mai lasa se intre in 'era flier un expatriat, on
fel de pasaporte ar avea. (sic)
Asseminea acte n'au nici decum nevoie a fi comentate,
mai alles de publicul trances.
Voi adaoga la cello qisse ca printul .tirbei are frica
chiar de- femeile si copil proScrisilor, si char de toti
copiil for eel mid de 2 si de 3 anT; ast-fel, sunt eate-va
(line, el a refusat intrarea in terra a uneT mama
qi 3 copii aT el, earl, dupa cum intelege fie care nu sunt
essilatl en firman; pacatul insa fiind originar, nu se
pote cine-va plg,nge pentru acesta.
Spre a sfirsi cu proscriptiunile, ve voi spune inea
c. D-nu Constantin Cantacuzin, ca caimacam al Rusilor
si viitor candidat al PrincipatuluT Valahiel (vezl
brosura D-lui Ga'nescu) ca sa Lea placerea printului
Stirbei si a Russiel a adresat guvernulni austriac o
petitiune subscrisa de 60 boem mnscalitl, si care car
sa nu se lase se intre in terra inemicil Russiei, adica
essilatil de la 48. Se dice ca guvernu austriac ar fi
irimis petitiunea la Porte; dar de ce ore ? ce Foote
face Porta ? Na s'a nesocotit Ore voea acordata de.
Porta', dolonelului Plesoianu d'a reintra in patria sa
..ce
Ve puteti inchipui impresiunea ce assemenea acte
produce asupra locuitorilor acestor terri ; ast-fel in
desert ni se dice. (0 generalii austriaci o spun pe fata,
pentru eine vrea se incelega) ca Moldavia si Valachia

t8
ba Inca si Basarabia, vor fi unite, si ca vor forma un
stat indepedent ; Romanii nu cred nimic din tate acestea.
Rush', tic el, ne-au promis si noa ca Polonesilor
multe lucruri.! Si pine, cand iTom fi guvernati d'ace-
160 lest si aceiasi omens, si pink and vom fi oplitt
lua o parte active la acest resbel not nu Qom crede
de cat in tradare.
Luptele despre care all vorbitil jurnalele francese
dintre Romani: si Croats, continue, ; de si Muntenit
singuri au platitn pentru acesti din urme, 40,000
fr. numal pentru asternuturl, fare a intra fn socotele,
locuinta, hrana, etc. Generalii anstriact in desertO pro -
mite ca pe viitorti discipline, va domni in armata; nu
potil face nimicii ; s'a vezutil si se vede pe tote. gins
si in Valahia si in Moldavia, chiar, oficerii austriaei
maltratati, une-ori macelaritt de catre Croati. 0 scrisore
de la Iasi ce o posedam spune ca se numera
pin'acum 50 de Moldavi assasinaci; ca, in 4ilele din
units', 13 husari an violate o femee de 80 anY, care
negresit a trebuit se, more., ; si a dace un oficerti a
ustriac are nenorocirea se intervie ca se pule la ordine
pe soldatit CroaV, acestia 'scot sabia, si gare tt
rautorite ! La sfarsitul lunei trecate gendarmit Moldoveni
an reusit se scape viata muff oficeril austriacti.
In aceeast sexisnre, a aria veracitate o pad garanta,
se (lice duct ce, printul Ghica este tot atata
de detestoth ca si predecessorui see Sturcla, si ena
ceva mat multil; aci acesta fury cellil mint' elle
singurti, pe and printul Glace jufuesce terra prin
firmane, violandii ast-fel dreptul de autonomie. Printr'unti
firmaniil a obtinutil lista civil& pentru tot timpul
cate s'a amusatil la Viena. pe audit terra platea
pe generalii Butbergi si Osten-Sacken ; printr'un alto
fil:Ilene a obtinut pentru 2 ant mai multi dreptul de
mportatinne ce i se aeordase pentru 7 ant. Pe lange
6
at

59
ac4sta a eedatil va"mile terrei dieptil 200,000 gal. pe
an, pe candu eras amatori cave °keret indoitii achtd
sum6.. Putea ellt ensa face alt-fel ? caci intrepringa"torul
este ensusi collegul set tirbei, prin mi,jlocirea
ginere-sell Plaiano, si Uri ore care Ciocan, Bulgaro-
Rust.
Pe littga." aceste jafuri in mare, sunlit multe altele
mai midi, precum a si acela ca a plAtitt lefa lui Vogoride,
representantul set la Constantinopol, pentru
totil timpulii catii a representatii acolo pe generalulti
Osten- Sacken, da'nda-i pe d'assupra (ca faioru popei)
si o gratificatie de 2000 g J. pent] u credinta sa atre
Rusia, pe timpu trecutt si viitort.
Me opreseil aci ca se nu. deviti polilogt ; si termini
rugandu-ve, D-le Redactor, se aduceti aminte lectorilora
vostrii, ca nenorocitii Romani nu spera de catil
in Francia ; ca%ci numai pe densa o invocg si o iubeset
ca pe ensasi patria lent')
No. 20.
Eliade catre D. Costache Racota
Anzaticl meit Costache
La Paris.
Constantinopole 7/i9 Maid 1F56.
4
Imi scrii de brosura D-lui Rousso ca." :
«Gralie unei parti a acestei brosuri, de si o parte
ar ft putut lipsi, etc.)
Asa scrit..si Oct\ to',i ; differins.a insa este acesta :
1) Originalul file possede D. Christofi.
2) Punturile arate pasagie ce nu interese istoria.

60
ea fle pare o afla buns pretutindeni, afarg nunaal fteolo
unde este in defavorea sa si a allor se-1.
Ion Ghica dice ca e de minune, de nu 'i ar fi descoperit
cabalele.1)
Tell assemenea o inalta pins unde .nu s'a suit ea,
si dice ca e adevdrula santa unde vorbesce de Ghica,
de Golesei, Magheru si eeilalti; numai uncle se attinge
cle dinstal, dice ca, intinancei furnic'.2)
Magherul iar dice eg, ce e drept nu e pacatil; eg,
nimica nu e mai sublime (0
si mai frumosil de cata
uncle arata ce vrea se fax& Tell, unde descopere pe
Ion Ghica, uncle se atinge de G-olesci, Eliades) ; insg,
tine comptula, si are so'si resbune uncle se atinge de
Escelientia Generalliei Salle, si de memorandumele
ce a facut si a dat.4)
Golescii aplaucla unde se cla portretul lui IOn Ghica,
uncle se arata Tell, Magheru, Eliade si top` cei lalt15);
insa mojiculta de Rousso cats sg,'si aduca aminte ca
Golescii suntil boeris) si sa, nu se attinga de boeria
de vrea sa faca din clacasi,sea jumatate de proprietari,--nisce
chiriasi proletars.
D-ta iar afli bung, o parte, si dici eg, putea lipsi
alts, parte. Nu cred sa, ini

01
sg, fie judicata astfel : spune pretutiudeni adeverul ?
Sea adaogg fapte ce nu s'ail intamplatit?') Daca faptele
sunt, dace., adeverul e spusa, adeverul numal
m intne.
De vei vedea pe D. Bolliac, spline)" eh' sunt simt,itord
la_ eatey arata despre mine. D-lui Pei dice ca, me
stima, der nu in'a matt, nici nu me amil en din
contra, Pam aroatil de candy era copilla, si l'ame. totdeuna
; a fost si este unula din feblele melle; der
nu'l, stima. D'asi putea sai Insnflu ,amorula meu, si
d'ar putea D -Iui skint insufle stima sa nu ne-am fi
desphrtit nici °data, nici .D-lui nu m'ar fi abandonat,
Wand. causa comane. cu neconsecnencii ; nici en n'asi
fi aunt adesea durerea de a dice: si tu, Brute ?"
lnsti suntil umane tote acestea ! Si n'am a me plinge.
Ce sunt ea, si ce am flicut si ce am sufferit eft, pe
lange, ate a fa.cut vi a sufferit Christi? .) Discipo-
lulu
seti de predileclie, piatra pe care yoia a Intemeia
edificiultri sea, era Petru; si en tote acestea Petra de
trei on l'a renegat. Nici ea nu sunt Christ, nici D. Bo-
Iliac nu e Petrus) ; si audit vom fi mai batrini, de
vom trai, sunt sigur ca si Blot va not amor lange,
stimti.4) si ea stied, rdriga," amora.
1) Ve41 epistola luT Popa apcg, No_ 6, din acesa brosurA.
2) Lips& de modestie. Christ era modelul abnegariT, OM hungtAtii,
alltl iertArii, and tuturor virtutilor sublime.
3) Cu ce scopes atuncl acest& Comparatiune ?
(4) Val VirbIceala ce'T CC
Boliac In ,Ro.n5riulb No. 144 pe 1859.

62
No. 21.
Eliade atm D. C. Racal
A matul men Costache,
La Paris.
Constantinopole. 1856 lulie 2.
Am ricevut serisorea D-le din 14 Iunie. Am -veclut
cafe serif despre intrigile ca se facti in terra, esplicAnd
cum le vine sederea mea alai in Constantinopole, Pied,
ce vor voil, ca gura rdilor numai pilmentul o astupI
Eii seas in Constantinopole pentru ca, nu pot sedea
aifirea ; se(1ii in contra voineei mele, si mai Vfixtosit a
stinatatii. De voi mai rgmanea si in iarna viitere, nu
mai pot esi in primii-varA, atat mi s'a slnbit peptul
din causa climei ce nu 'mi e favot'abilg. S6, voiu s'a
essit, nu me A.ssq. (i); ar cgta sa -rue; sä amblu ca
unit vagabondtt en pasportil streinti, si cersindfi painea;
der diva si esplica cum le vine sederea mea aci ; ce
potti Wulf
facg, mai res de cats starea nude na6 aflu ?
Despartit de conii, copii in sargcie, si Meg educatia
si consiliurile ce ar fi putnt a le da fatal lor ; starea
'ml rcinatA; o natie seri un popnle ingrate, dispusti
mime a calomnia (2) ; invelat a 'mi mann painea cu
sriderea mea Fara a fi dator nirnenui(?), si ajunsil a
tiqi din misericordia turcescA (3) ea unit prisonier u-
(1) La finele anult-' 1956 Eliad putea infra In t6rra cu eel laltl
capT aT EmigratieT; de ce a stat in Constantinopole pInd la 1858?
Din causa pote a ctainuluT) turcescd, cum afirma, uniT emigratl.
(2) Nu e drept ca pentru cats -va individI a se trata un populti
Intregd de ingrat si calomniatord.
(3) Ar fi evitat acestd pretinsi umilire, dem intra In tend, §i
dad. lupt (fArd uniforma turcscd) ca adeverat apostol ally nappnalitaliT
romane,

63
militil; mai jos de catty atatti, amatulti met' Costae lie,
materialmente, este numai unt metru Mai jos, eat va
fi de profund mormantnlii ce mi'lit vent sapa, si care
am dis amicilor sa'mi fact din tole in Asia ; si in
tera mea cu blestemt last nici Osele sa nu mi le\ aduct,
Waft uncle sa me" dea mai jos de catt acolo ;
iar moralmente, prin acea ce,'dere me voift scula ;
si 'mi volt lua loculd ce singurii mi l'am preparat,
locul ce dreptatea va cata sa mi'l dea.
catu pentru Toni, eel sari dice et se aratt, °still
la binele ttrrei noastre, amici en adeverat nu sunt ;
pentru ca n'au de ce fi mai amid rout. de cat for
insusi; cad singuri isi sopa grOpa ; cu tote acestea,
ei tot nu sent ao.. de ostili, precum ne suntemt noT
insine; si pe tom diva ne facem singurl rtult en ides
nepossibile, ce nu ajuta de cat la jocu1i Diplornatiei
si a inimicilor nostril mortali,
Vei vedea oath scria in celle trei scrisori ce to am
rugat a pastra spre a se tiptri.
Did ea do voitt lass Constantinopole, -si volt veni
in Paris seu inLondra, fiii mei (si intelegi pe frail D-tale
cu D-ta imprenna) vor ingriji de ce volt avea trebuinca.
Sunt forte simtitort ]a acestil sentimeatil ;
ensa pentru ce sa, le del' aceasta sarcing, fart nici
until &lost nici pentru el, nici pentru mine, nici pentru
terra? Asta-zi nn e nimic de facut nicairi, de cat
in terra, tine e prudent si en putere s'acolo. Dina invierii
populilor nu voit trail sa o velt ; si de asi intrevedeo,
/fast mai sedea nici unit minut in Constantinopole,
ci as veni acolo undo ar fi asenitati omen]:
ca mine, si asi cere dreptate. (9.
(1) Ffind ca
acea Ili de Inviere nici nu se spera la 1856, credal
cii ar fi fost mai patriaic din partea lul Eliade a veni In terrX
sa lumineze pe Romani despre adev6ratele for interese, chiar de
n'ar fi volt a se supune dorinceI generale, ma,nifystatA la 7 si 9
Oct. 1857; lucrand fug cum a lucrat, s'a espus la mustritrI juste
Phiar din partea cons'angenilor set,

64
De s'a criticat cartea D -luT Rousso din puntul ce
mi'l ara',i, apoi partea aceea e cea mai tare si mai
nevulnerabila. D. Rousso n'a vrut sa arate geuealogia
nimenui, ca toti ce far la hiografii si la genealogil
: ci r6spunde D-lui Regnault ce dice ca satenii
servii si proletarii ail facut misca de la 48 (1).
llilinciuria nu e nici o data bang, si mai vartos cand
e ticluita cu atata arta, sa, faca, atata rea unei ,terra
intregi. (2) a &aril destinatie asta-zi, si pe cand stria
D. Regnault, era in mainile capetelor coronate. De ar
fi fost o democratie generals in Europa, tot ar fi fost
mineiuna s6 fi cis un scriitor, cl, aclavil si proletarii hia
fault miscarea ; ar fi fost o fanfaronada dupa mods
democratica ; si adeverul a fo3til ca la not s'aiz sculatil
din eel ce an avut spre a da cellor ce n'auavut
iar nu s'au sculat despoetii sa despOie pe imbracati. D,
Rousso nu va sa arate genealogia nimenui (3) ci s6 spuie
(1). Cand s'ar fi nalrginit aci ar fi Testa bine, der aceasta a fest
pretestul d'a scrie cate au scris in acea epocd. Apol ere nu c}ice
tot Eliade In Memoriile de la 1.851 si in Epistolele publicate, ca sa.tenil
au fost pdrghia Revolqiund ; Apol eu ce stop plecarea la Islaz
a cellor trel eapl aT miscdril ? Ca prin ridicarea Wenner s'd
inlesneascd rescularea cellor din Capitall.
,2) Ce red putoa sa facd acestd idee, chiar find erronatd. ? Se-
tenul nu era Ore servd dupd Regulamentd ? Alt -felt, ce Insemnesd.
art. 13 din Proclamatiunea de la 48, adicd emanciparea teranulul
de clack si improi rietdrirea sa prin despagubire ? Fiind-ca vechea
claoa seu .rajutorul grads*, devenise o muncd silnicd In folosul
apdskteruluT sett.
La no!, ca pretutindeni cel luminay si cu ini1uinta ad luat initiativa
; si celialll, fi e orasenT fie sdtenT, catl simtead ecutitul la
osd», au respunsd la appeluld capilor, sprijinind cu bratele for miscarea
regeneratorie. Eats adeverul; iar nu cam se silesce a'l des-.
natura autorul (mete in cestiune, orbit de passiune, cum (lice cu
drept cuvintd §teficn Golescu.
:3). Toemal a cesta face; in privinta luI Eliade, vecy pag. 183-197
op. cit ; in privinta Magh.rulu;
pag. 9-12 ; In privinta Golescilgr
si Tell, pag 202-204.

65
D. Regnault ca, n'a lama bine sane pledese causa asa de
re'u.Veti vedpa mai tirziu cat rgu ne-a Mout acea carte
plina de erori sistematice, si pentru care uni din Romani
s'au si dus a'i multumi(1) si aceasta 'to o qicti numal pe,
sema D-tale ; cad nu voiti s!. mai am mai malt! peomul
acesta pe cap!. Nu sciii cum a intrat in capul,
unor juni &A pot Weil facrt bine lorti si terra, insirand
la neadevernri ; nu sciii cum veni la mai multi sh; se
is dupe mode gouitorilor aristocratiei Europei, spre a
goni Si ei in terra Ion! boeri: pare'ca ar fi aristocratie.
La nol boeria nu e o cast!, ci o institatie,
care en tote abusurile ce a sufferit din causa favorei
s'a nepotismnlui, ins! nu e membru anti unei familii
istorice, nu e impiegat allii Statalui, nu e officer!. in
militie, nu e negutator mai distills, nu e saten ce
lasand sapa si aratu, si inv'eland cartes si imbratisand
carriers politic!, care sa." nu fi devenit boerti,
de n'a avutil vre un vicin. Num'er6 toti boerrii din
terra. si vet vedea, afar!, de o mica minoritate ce s'a
boerit prin favore si nepotisme, ca toti sunt din clasele
ce aretaifi. Apoi ce e natia care nu recompens6
acesttii fella de emeniQ Boeria e o recompens6 a serviciului,
a taleptului °nest!, a sciintei virtuase ; iar
de s'ati comis abusuri, asupra a cellor abusuri, a strigat
natia la 48 ; si miscarea s'a facet spre a regenera
institutia boeriei, ce a fostil deschis5, la tote clasele,
si atatti de liberal!, iar nu spre a o aboli. Boer! nu
va se clic!, nici aristocrat, nici nobil ci un fonctionar!
cu rangulii ce flit
da." servitiulti iar nu nascerea. Tot
Romanul se nasce boeribil!, dap! legile si datinele
ce am avut pans acum ; si dee! devine apoi 'hoer!,
(1) Era o 'datorie de delicateta, si de recunostinta, catre un scriitor
eminent, primul care, in preclioa resbeluluT CrimeiT, facea cunoscut
Europe! officiale si democratice origina mistra, drepturile
nostre, trecutul nostru, aspiratiunile nostre rolul ce putea juca Romania
la portile Occidentulu!, ca
dentale,
sentinela a civilisatiunif occi"

66
tot Romanul so face nobilii boeribilii, iar nu boer,
fie insu-si fiul Banului seii allii Domnitorului, ce e dator
a trece si ellu, on cat c1e repede, rose a trece gradele
iarargiei patriei.
Ca 'ti a fost tata si fratii si mosii boeri, n'o poti
nega, fare, a spune un neadever ; iar ce ai vrut, am
vrut, si au unit tog at mi§ettrif a se leptda de boierie,
si a intra in legea comung, ce avea de stop a impedica
abusurile comise in num ele acestei institutii, alts,
vorbe. Cine va voi, isi pote face un merit de acesta ;
iar sa'si face, un merit spuind o minciuna, si dicend
n'am fost ceea ce'am fost, minciune, e; si minciuna nu
e un adever ; §i ce izu este adeverit, nu e ilia moral, Thief
onest ; si pin urmare, nici, democratic sea liberal; cad
democrafia si
libertatea verd, mai 'nainte de tote, cele
nzoralitate; tine e sclavul inincittna, fanfaronada, nu e cetitian
fiber.
Si chiar de ar fi boeria un reu, un pent, datoria
omulza ()nest este a confessa adevarul, dicand am lost
racdtos, der nu voi sd nua fir; am fast boer, der nu
voi se may fiti.
Toti apostolic au fost judani, si Pavel (fu) si Fariseri
; si devenind crestin, n'au cis lumii ca n'au fost
judani. Perintii Lai Santa Vasile an fost idolatrii, si
n'au ascuns'o nici ()date; si acesta nu va se, dica ca
face tine -va genealogia, ci spune adevarul, cand altul
va sa Baca reu inaintea despotilor unei natii intregi,
qicand ce, a fost condus de desculti si de plebeeni.
Antaiti si ,antei uncle an fost plebeeni in terra nOstra,
in care tot flint patriei se nasce boeribil ? Si unde
scia Romaaii in general ce va sa dices plebeeni? (1)
Brosura D-lor Golesci am citit'o mai malt de
jumetate (2) De Fite a se supgra D.D. Magheru, Tell
(1) Toate acestea, ca sa justifice genealogia de boerie a luT Eliade,
de la pag. 183-197 din citata opera.
(2) Intellege ore opera D. Al. G. Golescu, De rabotition de scirvage,

61
si al lor, cum am audit ca, o si critica (1), nu sciu ;
eu inse pine undo am citito, vaq ca, le face onnOre ;
e plina de adeveruri. A treea parte ruse din acesta
brosura e mai o traductie, dupe. o traductie a lui reposatu
Balcescu, data in Magazinal istoric in anal
47 set' 46 (2) Acea parte este a notelor ce cljci ca
au dat Goleseii. Bine era sa, fi spus el pe adevaiatul
autor, ce a ostenit pria arhive pina se. mita la lnmina
istoria clacasilor, si D-lor au aflat'o gate. Plagiatul
numal nu'rni a place ; insa cartea in genere
va, face bine cansef.
Unit' din Romanil d'aci, ca si din Paris, die ea e
carte biseric esca ; Moldovenii rose, dupti corn sciu
d'acolo, o califica de socialists, de comunista; si die
ca vre-o 3000 de insi, de friea acestei carp, s'au lepadat
de ideea mark', ce dib ca vine de la comunistii
de la 48 ; si pre a demostra acesta, scot inainte cartea
G-olescilor. Namai pots cine -va intra in voea lumil.
De n'a placut eartea, jr nilor en ideile esterne si
cellor ruginiti din Moldoveni, ce se pun in alta estremitate,
e singura proba de moderat,ia earth si de adeverurile
ei, ce fireste nu pot fi gustate nisi d'o estretnitate
nici de alta.
D-lut
Bolliac ii multumese de brosura ce'nii. a trimes.
Este scrisa cu zeln, ins& zelul ill face ad esea a e§i din
adearurile istorice (2). In ceea ce se attinge de Ungar'',
me adress la principiile ce professa D. Boliac, si en
acelle principe ii recomand d'a citi cartea DAM Gerando,
intitulata de l'espirit puPie en Hongroi. Autorul
(I) Baca Eliade o lauds, Tell si Magheru nu o puteu critica, fimdca
nu se attinge nimic de dinsiT, Presupunere gratuita.
(2) Cred ca se Insalla Eliade, pentru convingerea lectorului, citesc'a.
opera In cestiune, de va fi aceea, cum si articoliT B'alcesculuT din
Maglst. Tot ce credem nol e ca autorul a, putut consulta opera
Question econonziquo, attribuita ha N. Balcescu.
(3) Ca si passiunea.

68
nu e Ungur, ca s'a fie tacsat de pari,ialitate ; si cartea
era scrisg, inainte de 48.
Cine (lice ca doresce sa me' vad'a bine cu D. D. Tell
si Magheru, nu voiesce real nimenuf ; Ins na se cuvine
a se adresa la mine, ci la acesti duos. Eu le-am
voit binele, si ei au facet cans& comun6, en eel ce '1
au batjocorit, umilit in tot d'auna (1) Eu le-ant ardieat
numete, fileandu'l europa (2) ; si ei s'au sfortat
a deschide pia, la calomnia in contra mea (3). De vor-
besce D. E. Regnault si altii de densii, nu face de
cat a me copia (4). Celle ce am scris in favOrea for s'aa
scris cu sentiment (5); -.n'au costat timp, repaos, sä-
Mate (') siepainea esilului de la gura (7).
De yeti pune sub tipar serisorile ce -v'am trimes,
sate passagiul uncle (lice ca Ali-Pasa porta pe fiiul
lei Stirbei pe la icone".
La paginile 17, sen 18 see 19, se (lice :
Nu, clic altii, ntt vrem sa, ne unim, etc."
(1) Dac& face allusiune la unirea cu emigrati, adunatl la Sumla,
ca sä treca in test, cu voea Portil spre a forma legiunea romans,
assemenea unire face on6re cellor duol capl al nuscarii.
(2) Orl tine ar fi descris miscarea de la 48, era dator a spun e
partea important cc au luat la acest& m*are cel duol barbatl ; dupg
mine, rindurile subliniate dovedesc cel putin lips& de modestie.
(2) In ce chip ? De ce nu s6 esplic& ?
(4) Se in tellege, 'find a numal Eliad pin& atuncl descrisesse
miscarea de la 48.
(6) Intellege ore din amicitte ? Istoricul nu trebue s& ailiX in vedere
de cat acte, de cat adeve'rul.
(6) 'Si a Aleut datoria, ca istoric ; si Mr& murc& nintic nu se
p6te produce ; atata numai c& celle ce privesc pe DD. Tell §i Magheru
nu se pot urca de cat in cate-va pagme.
(7) Celle trel opere alle Jul Eliad tProscrisul, Protectoratul ,ci Memoriele)
s'au tipArit cu banil cellor de la Brussa.Vec,1 actul No.
15 propra If si mar multe epistole alle lul Eliad din ace4ta brq
wra,

69
Acolo, in capatul paragrafulul, se vorbesce de duo
feluri de omenT, de eel cu unirea machiavelica si pergeldre,
si de eel ce au dat memoriuri prig. Paris ;
unde se dice de eel din urma, mai indulceste frassa;
cad' asa o cere si adev'ern1 nu numai cuviinta. -Di de
acestia seu adaoga vorbele urmetdre:
Cu tin stop pe atat de respeetabil pe eat e de national
; rose estrernitalile se ating tot d'auna intenn
punt Ore care :"(1)
A revedere ! (2)
No. 22.
Eliade eatre D. C. Racota
Amatul meti osfache,
Constantinopole, 1856 Whit 18.
Ricevuiti scrisorea D-tole din 6 mulia din preunii, si
cu Revue de Purls ce tal
al trimis.
N'am citit tOta diatriba lei Batailarcl, pe care 'I
prepui si de colaborator al lei Colson la confidentile
asupra Turciei. Tot ce ve"dui ansa, pe undo 'mi al insemnata
en creyonul, vegit o ura platita sett cnmparata,
unii felii de Bravo ce se inearca a ucide la 6meni
pe unit pre;ti fixate. Nimica mai deloyal de catti
unde'mT pune in spinare memoriul D-lui Gradistenu
si a patru juu Romani. Eu stim parerile tutnrora, si
1 NoT credem a clad, Eliad ar trai adl s'ar tai pentru multe
cate a scris cu preventiuue, cum dice Regnault in opera sa, capit.
111; mai alles In privinta Memoriilor sale intime, reproduse do D.
Rousso In Snplimentui la operp. luT Regnault, ar sterge singur pagine
intregi. A avut dreptate Negulici ce critica, in epistola No. 5,
acte de natura acesta.
(2) Otiginalete epistolelor luT Eliad cure D. C. Racotk, le pos'ed4
P. Bacot,.
1.
Zliade.

fb
mai vArtosii cand ail un scopii onorabil, national ; si
prin urmare nu patem se nu stimedil fapta D-lui Gradistenu
si acelor patru jnni, -cum si a altora de feluta
acesta : ensa a 'ml attribui cine-va mie acelle
serisse, este o infamie ; pentru ca deca sunt bune, eu
n'am Montt" apalt ca totti ce e bung. set MI InaZ ia,511
de cat numca din captiOna mea si din atelicrul meti.1)
La tolj Omenii le-ail data D-clew minte si inima, si
fie-care pricepe ce e bruin si unde '111 dore cisma.
Atribuindu-'mi mie acelle memorinrl, este o insulta
in general ce"tre natie si in parte catre autoril for ;
si o incloita insults pentru mine, ca adica 'ml asi impure
ideile melte unorti seidi fanatici.2) En nu voiii
nici copii mer proprii se fie fanatic-1 de mine, necum
stroinii. Deca ensa, me intalnescil cu dmenii in adevea
si'n aceleasi dorinte, pentru binele comunii, nici
etc nu stitntil. sclavuth. lora, niei .e' al ideilora melle,
ci fie -ca e e cunoseetorula adeverului. A dice un miliard
de omen' ea 2 si en 2 face 4, nu stint seidi
fanatic' al professorului lord de aritineti, ci urmato'
ai Ratiel ce le-ail data D-deit spre a recundsce sea
a reproba acesta adevera.3) Ea n'am nici o parte,
nici un merit la acelle memoriuri ce mi le atribue
acesta omit capabilt'i de tote; si e la autoril aceIorti
memoriuri de a'1" cere cuventit
Puteti a ve adressa en o serisoria scnrta. entre
Redactorul Revista, pi all
arata ca minte in tote, si
falsifieg istoria prefutindeni; precum minte cand vorbesce
cle aceste memoriuri ce mi 1e atribue.
Unde me injure', ca in earcinunile unde a traita si
s'a crescatti, n'am ce al dicti; eacT tots, passerea tips
cu vocea sa, si totit omul vorbesce en limbti sa.
1). Mare presumpOune I
2). Ap. credit unit
ttestl epistolele lor,
emigrati despre operile In cestiune, cum a
"). Sofisni de adirocatti (Ad comparatia nu e esactl.

vi
llu asa a invetat, asa vorbesce si scrie. E rusine
Ansa de Omenii ce se Oct crescutti Line, de pl...leseti
In ast-felt de Umeni, spre a face adica mie reu, .s; nu
veclit ca lorti isi fact multi candu '1 pune cl'alaturea
en cavaleril de industrie, cu es2rochii si inferati eunoseuci
de tote terra.
Cine voesce se spuie adeverulti despre mine, 'Ate
(lice cd m'at't abandonatii top: RomaniE, ea nu mai amt
pe nimeni,- pint, in unulti (du tote ca, in fonda, ade-
vend este ca eu singuril m'am (40 rtat de top', si m'am
isolat) ; iart nu se Oct, ca numai malopestii suntu
en mine si et Cu densii. Asta e un neadever ; caci en
nu void se mai am a face en nimeni ; m'am saturatt
de declamatii. 'MI am fitcut randu met ; face si altii
pe al lorti.. Te rogt, amatul met Costache, candu
veqi ast-felt. de scrieri, nu mai mi le comunica, caci
inn fact mare reti; nu pentru mine, ci pentru lumei
Cana o ve0 asa de rea si deloyald. Asti dori pine,
in morte se'mi mai ramaie ceva ilusii, ca 'mi voiti Lassa
copiii intr'o lume mai bunt,.
Mai push iar, nu seal cam, in contact ea D. Bolliac,
pe care 'it uitassem, ca pe toti eel de la 48 ; si acum
in urma imi trimite o scrisOre in care me injurt..
De ar fi injuraturele ens6 ca se me (lora, adiea
vere si meritate, ar fi callea-vallea ; ansa. 'ml pare
reit ca e fiat' amicei mele Z:nea, gl ca a imbatrinitil,
si e twit copilit en peril' albu. N'ai(e nici caps, nici
coda) scris6rea D-lui.
Nu voiti sel
respunciti, cad nu voiti se mai mil
comunicatie cut nimeni; me voiu desbraca cu ineetulti
si de eat° mai amt, si nn void lesa de mostenire fiilor
mei de catti ura asupra Sodomei si Gomorei. Focal
infernal a cazut pe aceste done prostituate cetati
moderne; si enutul Cazaculni pica in fine va
culca in parrantti josh si told ce va mai ramanea in
piciOre si necoruptti.

De '1/4i va scrie tine -va a te duce sere a presta la
o tiphrire, fa-o, -te rogh; deru nu spune wimenta uncle
te dud', De nu '11 va scrie, nu nya s2une nimem clt
te arn psti insetrcinat cn asenzenea o(upqie.1)
De n'asi eonsidera sinuciderea ca o lasitate, de multu
nsi
Id
fi datti si luatii cu lumen asta. No merits in ni-
illicit a mai dui tine -va se prelungesea o virila ce
nu credit se fie in infernti, si cu nisce omeni pe laugh'
earl* Dracif an semana, Angell.
No. 23,
A revedere I
Eliade catre D. C. Racota,
Amatulit melt Costache,
Constantinopole, 1856,-1i:lig 2&.
Am ricevut scrisorea D-tele din 9 Iuliii, ImT serif
ch, al ricevut o epistolh, tiphiith, din Londra, anonimh;
si me intrebi de este a mea ; si Ea am ricevut una,
ca si alti Romani d'aci din Turcia.
La intrebarea ce lint fact, D'am sieti respundii de
catti citesce scrisbrea 1ni Bataillard ce 'ml a trimis'o.
Acolo dice ca un memoriti ce Pail data trei juni
Romani, si attulii ce a data D. Gradistenul, stint
faptele melle. Vol mai bine sciti de spune adeverul,
1) Dupg data scrisoril, si dupg esplicgrile date de insusl D. C.
Racotg, este vorba de brosura lul Eliade ce a apgrutil in Romania
pe la finele anului 1856, si care incepe cu ac;,,ste cuvinte: (Me
tota tinern de multd se ye spirt o istorie, si dandg 4i peste gi
remasse pang in cliva de adI.x. In acea brosurA se combate Unirea
sub pretestul cit e fatal farg. Basarabia si Bucovina, pretexts cornbgtut
de D, C. Racotg In epistola urmatore.

78
ski de minte. Ace lle memoriuri nu suntii fapt'1e
melle, nici intr'unt. chipd ; Ansa ca Romano, n'am pututii
de catty se le laudd, si se stima sentimentele de
unde au prove nitre.
Asseminea me intrebi d'acea scriserei unde vegi" ea
nu e numele men; deed nu e numele men, nu e
urea; der am aprobat'o si o aproba ; en d'asi fi scris'o
n'asi fi pututa servi mai bine causa Romanilorii, andn-le
de scire d'a se feri se nu des in curse.
Acum o suta, de ani religia era mare luau in farint,ii
nostril ; si in numele religiei ne usurpasse
Rnsia drepturile facendu-se protcctere. Asta4 uniunea
Principateloril, devenindu o adeverata religie
a Romanilord, Russia s'a, pus a flata sentimentul
acesta.
E intrebare acum : pentru ce Russia professa, sea
se prefacea ca professa, religia ortodoxa ? (1) Trebuia
parinlii nostril sa se lepede de religia parintilor ler.
Nu ci se fi deschis ochif, pe de oparte sa'si conserve
religia, si pe d'alta sa nu se increda. Muscalilor, entusiasmandu-se
de dansii si de apostolii lor.
Acum iara e tot acea intrebare : pentru ce Rush
sau pus a flata sentimentul salutarin al uniunii? Spre
al esplota in folosul for si in paguba nestra (1) Trebue
Romanii sa se lepede de Uniune ? Nu ; ci conservendu-si
Religia politica, si socials, sä se feresca, mai
multd de cat totdeuna d'a se rune sub bandiera color
ce vedem ca proclama uninnea (2) si nu sunt protigiati
de cat de Russia.
(1). Ce are a face una cu. alta ? Religia putea fi pentru Russia
un instrument de subjugare, der unirea nu putea servi de cat Roraanilor,
faandu'l maT fail, sub tote privintele.
(1). Russia s'a oppus serios la unire. Nu suntem tinuti a crede
de nimenT pe simpla sa affirmare, iaT alles and e
(2). TotT au proclamat'o, fa'r5. deosebire.

74
Cine a ridicat stegul uniunii la Moldova si lit
Bueuresci ? G-r. Ghica si tirbei, ce an venit de la
Balta-Liman ; eel ce la 48 an exit en stegul din consulatul
russ de la Iasi, Satin, toti Famariotii, tote oresturele
lor. Aide acum, Eliade, Racota, Boeresenle, si
tot ce n'a avut neon de nernul for a race nici cu Bu-
sii,
nici cu Fanariotii aide, alergati de ye puneti or-
beste sub bandiera acestora. Faced, fatal men, de void
Dv., una ca acesta ; iar eu n'am trait 54 de ani
in sudorl, nu 'mi am espus starea, si viata si viitorul
copiilor, ea, la capatul Niet', se devin instrumentul
instru 711 entelor TOM /0,
D-ta die,i ea ar fi o calomnie a crede si a'mi atribui
mie seen scrisore ce v'a vetit din Londra, Eu
die eI'mi pare reu de (le n'am scris'o ea. De ce si la
acesta scriere s6 nu figure numele meti ? V'ati pus a
o critica amar ; si nu Fa merits critica, der atht ye
orbesce ura, ce cu clreptate aveg asylum Turcilor, in
cat nici reap' inteles aces scrisore ; mecum n'ati inteles
nici cartea D-lui Russo.
En nu voi se fac, pe advocatul Turcilor, despre
care sciu mai multe de cat celle despre care ii accudi
D-taei emu isi astern, asa vor dormi ; ce seamana
aeeea vor secera ;der cats a apara pe autorul aaellet
scrisori, nu in interesul lui (1) ci in dorul ce am
de a nn ve vedea amagi(i si dupe (2) inocente, s'apoi
victime.
Acea scrisore, pe de o parte, arata usurinta Francesilor,
eat sunt in stare a face reul din nesciintia, si
cu celle mai bone intentii.
Al doilea, descopere cabalele ce s'au pus in joc de
catre agentii rusesci, ast-fel cum Romhnii sa'i is pe
densii de buiii patrioti.
Al treilea, arata ca Puterile ce 'sT
au dat maim a
menagia pe Russia si Austria, sacrificandu-ne in trac-
(1) Ce se parivesce !
(2) JucriI
7

16
{atilt din Paris, lucreza, cum Romanii se iau dupa, emu
i vor conduce agentii musealesti, ce au
luat credit
de pairioti.
Al patrulea, spune opinia ce este asta-di pronuntata
in Valachia cel putia, intre Omeni maturi si ennoscatori
de cabalele ce s'au pus in joc ; si acesta, opinie
e intins .. Nu ve uitati ce ye scriu junii din terra, nici
eel ce vor a flata pe Stirbei si pe Gr. Ghica, ca se
nu perd.a sau ca se capete chivernisela. Nu ca dOra,
sunteti in corespondents, cu d'alde acestia din urme,
der numeral for e mare din disgratie ; si 4icea ca frtcea
opinia, si junii ye stria. Ii veti vedea acum, dupa
ce an eazut Stirbei si Gr. Ghica. Omenii acestia n'au
principe, de cat ehivernisela ; si vor schimba bandiera
ca se plats cellor d'acum Domnitori.
Acolo unde dice scrisorea ea natia va dice comisarilor
celle aratate sub virgule, la pag. 4, si mai \Tertos
unde dice si vous ne le vonlez pas, ou si vous
ne le pouvez pas faire, laissez -noes dans nos anciennes
et veritables relations avec la Turquie: c'est elle qui
nous representera dans vos conferences etc". acolo
nu vedi a nu intelege ca acesta ar fi voea natio* si
dorintele ei ? ci este o punts (pointe), o intepatura.,,
ca se le dea peste nas tractatul ce ei l'au fe.cut, si
an decis ast fel , adica" ca si cand le ar dice:

76
D-ta apoi to put si eritici pe autorul serisorii, de
ce nu dice si de Transilvania si Banat? Gum se patea
face o ast-fel de crOre, si istorick si politica, si
chiar de avocat? Avut'a atunci Valacnia sau Moldova
cop:insurile ce le ceri D-ta ?
Eu m'am bucurat sand am audit ca to aplici de agricalturA
si, de sciinte esacte; caci aT facut ca copilul
tatklui D-tMe. Deck' vrei ipsk se fad si politick,
fa bine mai a ntfiiii de invetd, mai bine istoria; dk-te
si la 8tudiul drepturilor, si mai vartos al cellor ce
sunt astkdi in vigore in Europa.
Romani' nu pot cere Transilvania si Banatul de
cat inaintea UhUT tribunal sau Congres, format de o
rcpublick universalk a Europei arckrui, primal temei
se fie solidaritatea Popolilor, iar nu a, guvernelor-; si
drip. care carta Europei se se schimbe dupa limbele
ce se vorbesc; iar nu dna guverne. Ora aceea n'a
venit ; congresul acela nu esista ; si inaintea guvernelor
ce se baseza pe dreptul eonquistei, Romanii nu
pot cere de cat Basarahia si Bucovina, ce Turcif nu
le puteu da, si Austrienii si Rush nu le puteu lua,
dupk, drepturile ce sunt in vigOre, si pe care gayernele
se redAmk.
Apol adduci carnea cainelui din fabulk, si o aplici
re'u antorului aceleT scrisori; se cuvenia sa o aplici
celor ce a cuvine in tot adev6rul ei.
Si eta acum :
Carney din gura eainelui e realitatea, dreptul lul
de a manca acea bucata de came.
Care e dreptul Moldo-Valachilor ce cats a fi recunoscut
de tote puterile, dupg legile si Alatinele acestor
putert ? Valahia a fi intrega, si Moldova intrega,
cu drepturile for suverane in infra, cu dreptul
d'as1 alege Domn, d'a deschide resbel si incheia
tractate tact.
Mora d'aceste drepturi, on ce am spera mai malt

7'
este landabil; inse ea se le realisam, nu pntem de
cat, seu se, ne sumetem manicile, sau se asteptam la
buna vointa a altora. Pica pare, d'a gata nu se 'Ate.
Acum eine semena on cainele ce lase, bucata din
gura ca se is pe cea din ape? Celli care va Principatele
intregi, cu drepturile lore recunoscute ? sail
cella ce voesce si mai multi de cabi acele drepturi ?
sail celli ce done parti din bucata de carne le da ciorilori
si corbilori, si ce mai ramane o lase, din gura
ca se apace umbra din ape ?
Se 'ti spii acum ce feli de uniune vorti
Rush,
Francesii si Englesii, si chiar si Nemtii, pe ascunsit ;
cu tote a de fats se arata ca n'o vorti. Nerntii (Ilea
ea nu voescti uniunea; s'apoi sustinii pe cei ce o mate,,
ca Stirbe si G-r. Gbica.
Vora se recunOscem prin actulti nostra de uniune,
si se legitmem noT insine, rapirea Bassarabiei si Bueovine,
dupa cum s'aii-legitimate pin tractatul din Pa-.
ris (1).
Voescti apol se, unim restuli din Moldova en Vala-
chia, se, abdicatu de buna voea 'Astra la dreptnl
si
d'a ne allege Domnula, lieandti ca alegerile numai
suntil de cat unit scandal-a in Europa de acli offieiala(2)
Veti qice : de unde le scia acestea ? D'acolo
de unde nu le sell D-ta, pentru ca diplomatii nu bath
toba (8) i de vor fi adeverate precum se vor da pe
fate. canda va fi tardii, priimesci uniunea en pretul
acesta?
Mal voescti (puterile garante) ca acella Domni, ce
vonii indatora de o cam data pe Turd a ni'lli impune,
se fie staina ; alta usurpare !
(1) Niel de cum; asemenea usurparT n'aa prescriptie ; adI luam
o bucata, ce ne-o da Diplomatia, maine vom lua restul prin alte
rnijloace ; der RomaniT nu pot renunta la asemenea marl fo'ese.
(2) Basmu- cu cocosu rosu 1 Parcii ar vorbi catre copil.
(2) Se 1)(0 respunde cu tratatul de Paris si cel de la Viena, care
'amandou6 as garantata autonomia nOstra.

78
Apoi deed', acella Domnil straina si impusa peste
ambele Principate va fi credinciosA Turciei, Prin.cipatele-U_iite
nu vor face de cat un Pasalacii ; earn de
'si va da costele eu una din puterile vecine mai influitore,
ni se duce si nationalitatea, precum s'a dus a
Ungurilora s'a Polonilorii.
Ce 'Ate avea unit patriota adeverata de mai stump
de cat nationalitatea, dreptul el suveran d'a allege si
a legiui, dreptul d'a fi guvernat d'al set, si nu de
straini ? Si acum, pentru o unire propusa cu rea eredinta
din partea cellorti ce ne an sacrificat in tractatul
din Paris, se, venim se, abdicarn de buna-voia,
'Astra la aceste dreg turf, si se legitimam rapirea ce
s'a Meath. talbaresce ? Nu, baete ! Eli unula nu o voia
face, nisi void indemna la acesta.; ci Mica si voit. qice,
si timpula va invedera, ca tine indenana la acesta unire,
en perderea drepturilorg cellorii, mar scunzpe v.. mar
vitale, acella e un om venduta, e una Stirbei, unit G-r.
Ghica, eel ce as esita la 48 din consulatulli de la Iasi
en stegula; Fanariotit toti, eel complicate la 40 si 41
in treaba muscaleasca de la Braila. Nu deschideti
ochii se vedeti tine stint propagatorii unirii acestia
false? Picts de unirea adeverata, de unirea salataria,
aceia sent curati; der dorintele 101.1'1 nu s'aa ascultattt
si nici nu Se vora asculta, pane nu vom dedea avenimentul
popolilora.
Cum de sunte# orbs si nu le vedeti acestea ? calnele
eel putina, ce a lasata carnea din gura ca se is
umbra din ape, avea dreptate ; ca pe de o parte era
Caine, si nu omit, si nici ca se intola ea numele de
pats ota ; si al doilea et' umbra i s'a parutii mat mare
de cata realitatea.
Iar not se lasam realitatea pentru o umbra% ce e si
mai mica (peniru ca unirea fare Bassarabia si Bucovina,
ce se, tine de realitate, fare, dreptula de- allegere,
si cu Eallanti
streina si impusil, e cu multii m41 mid

. 79
de cata drepturile recunoseute) s6 facem una ca acesta
ca dmeni si patrioti? Nu ve e rusine ! Se ye amagiti
pan'acolo, si se cutezi a'mf propane mie se
me faeu
stindardu1i unel uniuni on Domnil straina!
Nu, Costache, si de m'ar abandons. Natia intrega,
si de m'ar pine pe cruse ea pe Christ, si de to -as
vedea Pe tine instal in mijloeul multimiT cerandn'mi
mdrte, d'as audi si pe copiii mei singuri blestemandu'mi
numele, tot voi dice ce. en am cuYent; si ca
toti inebunind, nu sciu ce fac, si m'asi rugs, dandu'ini
safletul pPntru iertarea lor. (1)
Aci nu e vorba de a justifica pe Turcia, sau de a
o lingusi ; ci d'a npara drepturile terrei. Aceste drepturT
sunt atacate de toti ea.): au sabsemnat tractatul
; speranta de la densil nu mat e ; niei ea vom ayea
ce am avut ; necum ca ne vor da mai malt. Ca
se aparam der ce am avut, n'avem alts putere de cat
puterea morale' a stipalatiilor nostre; si in acele stipulatiT
Moldova e tote ; .si de uniune eau sg vorbesce !
cat der vom esi singuri din acele Stipulatii inaintea
unor dmeni en rea credinte, ce atata astepta, suntern
perd0.
Cate, der se ne facem o programa cum se armam ;
ca pe de o parte se scapam de cursa, si pe d'alta se
ajungem si scopul dorit, area programa ifu se pOte
da afara si publica itiret a compromite cursa.
Prin urm are cafe
I. Se. Iinem tare la stipulatiile nOstre cu Porta.
IT. Din acele stipulatii nu perdem dreptul Basarabiei
si Bucovinei ; din contra, elle ne Mc a le cere
claps dreptate.
III. Sentimental unirif find nobil, mare si general,
si salutariu, nu va face de cat a cresce, chiur prin pe-
(1) Un singur individ, fie chiar un Moise, se pote ingella maT tivw
decal, o naliune intrOgI; mal alles a41 and illrrie4 an alai credo
to profep.

80
dicele ce are ; si de nn se va realisa astda unirea dorim,
sentimental va dobandi si mat mare putere. (1)
1V. °data Moldova cu Bassarabia si Bucovina, la
care not nu lasam pretentiile drepte, aceste principate
din drepturile stipulatiilor for d'a face tractate,
pot inchda intre densele, la timpul cuvenit, tractatul
de unite ; cad sentimental e etern plug va esista
natia.
V. Ca se ajungem insa la acesta, nu vom pates,
de nu vom protesta mar intaiti in contra a doue cal-
cart mart ce ni se fac in tractatul din Paris-, adica
1. In contra dreptulut dat de celle l'alte puteri ce
se clic garante in contra dreptalut dat Tumid de a
convoca, Divan ad hoc seu generale Adunare.
2. -11.1 contra dreptulut ce i so mat d.a de a intari
sea a octroia Constitutja nestra.
Aceste done drepturi, ce de, Franca, Englitera etc.
Turciet, ne rapese cu a5:leve'rat an ; utonomia of prin
urmare nu putem intra in relatie cu comissarif acelor
puteri ce ne viola autouotnia ; si ca se avem cuvent,
eata se nu esirn din legi si din tractate ; &act atunci
ne tracts de rebellt gi
dau cu tunurt ce not nu le
avem (2) ; cats der se stam pe tergmul legal all stipulatiilor
cu Turcia. Asa, dupri, teremul acela, putem
;lice :
Singuri, D lor, ne-att lasat prin tractatul din Paris
sub suzeranitatea I. Port?", singurf ati deeisn ca I. North
sa ne reprezinte. Ram 4is'o not acesta, Warn decis'o
(I) Ateta asteptg puterile ce erau contrariit uniri! ; der ce ar fi ciis
lumea civilisatg si istoria de NoT ? §'apoi mai ggsiam nol ocasie
asa de favorabila ? Italia, dacg ar fi ascultat profet1 ca Eliad, unde
ajungea ?
(2) Muntenia si Moldova s'a pronuntat la 7 si 9 Oct. 51, s'acele
puteri n'au mai dat cu tunul in Roman! ; si de atuncT Incoa am
putut realisa intreg programul de la 48, plus Print,u1 strain, pentra
care a votat si Eliad, de si a gis apol in camera ca l'a sill
.Aua (sed. 1 Mai 1866.)
;

81
nor ; apol dere, se nu ve paie ren ; nor n'avem ca nisce
vasali ce ne-ati lasat a ne intellege en nimeni altul
da cat en 1. Porta; si de bring voia nristrd nu recundscem
punturile ce ne viola antonomia. Vom tracts
dere, cu comissarul I. Ports; si de nu ne vom inteliege,
de vom vedea din partea acestia velleitNe in
paguba nostrn, si in contra stipulatiilor, atund vom alege
arbitrit, Pang. atund inse, ldssaci-ne prin-comisarii
noStril iar nu prin Divan ad hor, se tracte,m cu
comisarul Portii.»
Acest langagiii nu este spre u flata pe Tavola, ci spre
a da in faca lumii pe la nasu acellor ce ne-au violat
autonomil, si vor sa ne mai aridice si alte drepturi:
si de vom ajunge a trata numai eu Tamil, sunttnz
nzar siguri de triunzf (sic) ; pentru ca na e nisi
asa de fioros, nici asa de dibacig. Nu numai teremul
legal ne ajutd, der si adversarul e mai slab.
Insd ca sa ajungem acolo) cats se tinem uu langagiu
si legal si gddilitor Turcilor, ea se nu ne tracte
ei ensusi de rebels, ast fel cum ar dori Nemtii si
Muscalii sa ne tracte. Odatg ens/ ajunsi la luptd drepta
diplomatici%, si cu tractatele in mend, atund dice, Turcii
ce vor voi, ca ne mantle rivalitatea celor Patti,
si &sag neinteresate',ea d'aproape a FrancieT, Engliterel
si Sardines; ce mai mult cred ca amggite de
Muscali si Nemf,i ne-au sacrificat in tractatul din Paris.
Acesta e programa care nu se pole nici tipdri nisi
spune fie cdruia; cad ne debt pe fa ti scopul ; si iau mesurf
si 'Arch' si eel l'alti ce stint eu rea credinta. (1)
D'asi fi tiparit sea asi fi spus chiar frat,ilor D-tele
ce eugetam se fac la 48, aqi fi terminat cu a me vedea
legat si ucis, sal de al lui Bibescu, seu de ai lni
(t) Dna stint tot! de rea credinta, noT sa facem ceea ce ne dictesa
interesul national ; eta numaT ce s'ar fi putut respunde hi!
)iliac]
la 1856.

82
Mavru si IOn Ghica la Islaz.Reu lac de Ir, scriu fi
acestea.
Lepdde-te a ask' de tote drepturile antice, dc all allege
Domnitortl, de dreptul d'a ineheia tractate ; si
punete in situatia de a fi intrebat, nu tu, natia representatd,
prin delegatil el, ci un divan ad hoc, un divan
de porunciala; acesta va se died, a to lepdcla de suveranitatea
Natiel, si de tote drepturile el; F,;i a to pune
in stare de pasalac cdtre Turcia, 0 mat targiu de
gubernie cdtre Russia.
Aci iar adaug : nu e vorba de a lingusi pe Turcia,
ci de a apdra si a nu. lasa nimic a cadea. din drepturile
ce am avut. Tura( sunt en rent creding uraciosl,
demi de sdrta ce'i astiptd, ansd acesta nu e euvent
ca din ura ce avem pentru densil a ura si pe eel ce
ne day de scree si ne pun in stare a eunOsce situatia
si scri cum se pote scrie din miilocul Stombululia ; nu
e cuvent ca pentru ura ce cu dreptul aveam asupra
Turcilor, sd trecem ca orbiT sub bandiera lei Orlof,
see se", ne facem instrumentul instrumentelor lut
Acura mai am una ate spline, si bund :
Cine a vorbit peste 25 de ani de uniune in Principate,
de pe cand nice nu erai ndscut de cat verul
ten ? Deed au uitat Romanii atatea si atata scrierl,
cantul antai al Illihaidet ill cunosc toti; cum incepe ?
Cant armele romane si capitanul mare
Ce allnngd (paganii)
Si to',I Romanii 'ntr'una, unii sub acell sceptru.
Si aquila si lege, cum trebue s?i fie,"
Bine, acell a fost si este idealul men.; spre acesta
am lucrat si luered, en metod si en sacrificiuri, ca nimeni
altul; vi tine mi se opune, it consider de inemic ;
i eine dd lucre pe fgd mai 'nainte de realisarea luI,
nu '1 consider de cat indiscret, deed nu meritd, a'l
numi cu numele de tradator. (1)
(1) Traim In secolul XIX undo- nu putem crede orbessce tot ce
ni se spune , apoT, data e adever ce dice Eliade, pentru ce acell
mister ?
Adeverul nu se teme de lumina,

83
Sa punem ca piedicile aunt ast fel cam se nu, se
nu se pole realisa, cat traim nol, idealul aeesta ; ce
este de faint ? Eater :
Se (poem ca, ca creytiu, ved religia, abetute din
preceptele lui Christ ; yi ca 'mi am flout un ideal, o
programa de indreptare yi de curetire de abusurl cum
si de adausse imbunatgitOre ; dece dera asi vedea
ce nu e timpul nici nu pot realisa idealul het, ayi
avea ore cuvant atunci, pentru ea nu'mi am putut realisa
idealul, se me lepe,d de asta religie ce am luat'o
de la parinti, en tote lipsele ei, ce nu yin de la densa
ci din abusul Omenilor.
Tocmai aya fact. adeNii unirii. Vol n'ati inventat'o,
ci ati atlat'o, cum am aflat'o yi en de la atenatii inei;
yi strigati cum am strigatn yi eii pentru clensa; yi pentru
ca nu se pOte realisa aya, cum ati cerut'o prin memoriul
cc a1,1 datli, este cuventn se ve lepedaci de
religia politica', a perin;ilor patriei, a lui Mircea, yi se
bine cnventa',I pe cci ce volt. unirea §tirbti cu mai
printe straint.? Cellit putint, cei ce tint Ia drepturile
terrilort, muPiurnindu-se astadi numal cu acelea suntii
slaVonitK; iar cei ce vorti se dea suveranitatea terrilorn
in maini streine, aceia ne duct mai: inapol de catil
la timpii Beilor din Fanaril.
Institutille,
beete, nu se schimba lesne ca rnodele.
La 48 era moda de republica democratica yi socials,
de comunism, Si altele; haide atunci tots nebunii dupe
mode. En ensa ce am facutti. Ia Slatina candti au eyit
en stegult Republica Romanti? Am avutu curagiulu se
nu.'16 priimesetl; am combetut pe Ionescu ce saruta
pamantul yi striga sl fie omorcial tine (lice ca are pilmanta
; si nu pentru ca 'mi era uratil omulit, caci nu'It
cunosciamit ci pentru ce, vedeamu cater se incurce yi
se compromite causa terrei, eyind did legayult drepturilorti
ei
datorielor el.
Acum in Fran'a este la moda imperialistnul ; haide

84
si noi, ce ne mai lipsese de can. unit ciocan de stapthiel
stfainit nn rege, tocrnal: ca tarte.niloril do Ebrei,
ce vrea rege pentru oar manta spinarea i :Ad s'atura.sera
cu legile lei Moise, ce le assigura libertatea si
demiiitatea de omit. (1)
Ca se fan' politica, studie constitutiile tuturur Sta-
telord, si
comparl-le cu celle ce ne au lasa.th Radu
negru si Mircea; si nu umbla dupa mode, candit repuidiot,
cand sthpgnil strainii; ci vedf ce Iasi: cand Geri
Dommi strainti ? Constitutie ca a nO3tra nu e in totg.
Europa ; si haide s'o schimb'arn pe unit stapau do sange
regale.
Aei e timpil 8e 'ti mai voi bescti ceva de boerie (1)
Ca sa'mf resum cateli am clise, voiti se'u ar6tii catii
art facutb. Puterile Ocidentului in earl speram en toil
atatea.
Prin tractatuiti din Paris ;
1, Au legitimate. R lssiei si Austrei rapirea Ba,ssarabie
situavineY, lucrrt ce nu era pan'a cum recunoscut
nisi prin pactti europeanti, nice de Moldo-vlahi.
2. Au clatti dreptulii. Turcief seii.Sultanului d'a convoca
generalele adunana, si de a he inthri sett octroi
constitutia, desfiutanclii cu ac6sta de tot autouomianOstra.
(3)
(1) Wad a face acestea cu subiectul ; sofisme de avocatd, spre a
confusia spiritul, si a'ld deturna de la subiect, ducanduld pe c c1
T'atsncite.
(2) Unnesa cite -va paragrafe in care vorbWe despre institutia
boeriel, tota In sensuld in care a vorbit in .epistola No. 21 §i in
Conservatorul diar politica si istoricd ce esia la 1856 in Constantinopole,
sub numele de Russo, ad1 D. N. LIcusteanu, de la Romanti,
autoruld operei Suplenvnt is l'histoire des Prindipautes, par
Ragvault.
(3) Uncle se glee aceasta? Si care a fost scopul convoclril Divanelord
ad-hoc? Trebuia s5. intre Turcia pe callea regulamentath,
pins sa putem anula Regulamentul rusescd, aprobat de Zeal, Turcie;
astfel a gasit cu carte si Eliad la 48 cand cu venirea lei Sulemma.

85
3. Dicanda ca vor intreka,parerile Natiei, an iecisii
a compune uu klivan ad hqc, adica un divan de porunciala;
qi au Irma" tasurf cum acest divan se fie
compusit numai din Fanarioti si de fiinte vind.utt? Rusiei
si Austriq. (sic)
Ce mai sperati deril cu astir felti de Putert en rea
credinta ? Ce ve gadila vorbele, ca vor fi terrelle intrebate
de Europa, calla. n'att se fie intreba'51 de catti
de vanzatorii terilora ? Apoi voi unii, din prennii cu
toti Romanii curati si cu ideile celle mai progresive,
cu sentimentele cel'e mai nobile, v'ati aratat dorintele
prin memoriuri si scrierY, ce espri na crinta d'a face
din principate nisce Pays-b as Danubiane, ina7pendi nte
un regat independent. Cine v'a criticata ideea, dorinta
9i fapta ce nu esprima de eatt dorint,a genera -
la? Si tine v'o pote critica de eatti eel fard inima. de
Romani? Cei d'asta idee fetich unu eampti, si unit camp
mare.
Yin apoi cei ce, temendu-se ca nu vor putea acum
puterile realisa acesta dorincil salutaria, an propus,
ca si mine, prin memoriul ce am dat la sumla, un
vice regat sub suzeranitate Portei, dupe stipulatille
acestor Principate, si in care se fie coprinse si Basarabia
si Bucovina. Alt camp, care in tend face unul
en cele d'antai:a.
Rusia, vrand a esploata acesta ideie si a o intorce
in folosul seu, propusse si sustinu unirea Principatelor,
fara Bassaratia si Bucovina, cu un Donau, nu ales,
ci impus de Porta, si strain, si cv perderea dreptulut
de a legini definitiv. Acesta, ideie fu propagate
de Omenii alegerii de la Balta-Liman, de creaturele
lor, de toti Fanariotii side dupele acestora. Alt camp.
Austria is ra, ca se pots imbrobodi pe Taro, s'a
inteles cu Rusia ca acesta se sustie fetal acella de unire,
si ea, Austria, se se faca ca e in contra, uncle
in fond anuandou6 cunt contra unirii cei adeverate si

86
salutarii, uniril ce face trria. De ar fi Austria in contra
-ankh- eel clocite de Russia, cum de ar fi sustilint
ea ps, Stirbei si pe Grig- G-hica, ce protegia acea propaganda
Veqi derr, cr. Russia cu Austria si cu oamenii
lor, si en dupele acesto-ya, fac alt camp.
Acura ce ramane campului cellui d'anteiti si al doilea,
deer, vOd ca nu li se /Ate realisa dorinliele? Sa
arunce in brat-01e Rusid si nnmai pentru un domn
singur impns se abdice la drepturile suverane at ta-
riff ? sau so se multumescr nnmai cu vechile
si cu celle ce awcerut la 4E0(1) Eu in acestr, nevoir,, de
m6 ved nevoit a rarnariea in celle ce am cerut la 48
poti vedea ca cell putin sunt stabil 9zeschimbat; uncle
voi scbimbati principele la fieeare impregiurare Cine
e renegat ? Eu care, de nevoie, reman la celle de la
48 si la ale lul Mircea si Vlad V, sau voi ce art lasat
celle. de la 48, ati lassat si celle ce ati cerut prin
memoriul vostru, si ati facut eausr, comunr," cu. eel ce
la 48 an exit la Iasi cu stegul din curtea consulatului
russesc
?
De unde naiba v'a plesnit prin cap cr, ea sunt in
contra uniri ? Pentru ce mai invr,(ati si carte, deacr
nu intelegetii ce cititl?
Sa to intreb una :
Ca tats de familie, nu pot face alt fel, de opt ant
de cat a sufFerit se fiu ros de ideeL erimi au remas einei
copii saraci si pe drumurt; si visul mea nu este de
cat cum se fac a realisa starea perdutr, si a reparu,
reul ce am fault acestor
copii.
stipulseh,
Der deer s'ar infrtisa un om potent si 'mi ar (lice :
tot ce ai perdut se va lua de la eel ce to -au pradat
parte de la Stirbei, parte de alcii, parte din Visterie
(1) Romank an profitat de occasiune; siin loc de un garant perfid
care ducea pe Turd de nas, 's1 a assigurat §epte garantl care
'I garantesa si autonomia si esistinta amenintate de Muscali pana
la 1857.

dupd contractul ce ai ; Ins in loe de a reintra in
case ta, se soil ca are s6 intro iu punga mea, si ca
mai ai se mai dai si see se mai afld pe tine, pi
pe
d'assupra copii tei WI day, spre a servi cataruia sau
entdruia general Russ.,
Ce ai dice and eu asi respunde: «Nn! Mai bine
starea mea se rdmAie la inemicii mei personali, si copiii
mei liberi, de cal se treed la tine, inemicul natieu
mole" AT avea atunei, Costache, stupiditatea d'a dice
ca sent tats desnaturat, cand ved ea inemicii mei
personal' vor fi nevoid se" pldtescd, si eh' en 'me am
pus in pismil se- 'mi lase copii sdraci? Firesce ca nu.
Apo" de,r (Med ca tats nu pot fi parinte desnaturat,
cum de al* putut crede ca, fiind fiin al Patriei, pentru
care am sacrificat si viitorul copiilor, pot consiml,i a
se Ina de is Turd pretentiile for neghiobe, si a se
the Muscalilor si Nemcilor, ce vor face cu not ceea ce
au fdcut cu Polonedii si Upgurii ? Nu I ci voi dice sit
stem mai bine (in ast fel de. imprejuraie ce ne aniepinta)
in stares in care am fost; ca no va tine mult.
Avenimeartn1 popolilor nu e departe.
Austria lard nu va unirea Prineipatelorti; pentru
ca, ea iuemicd a nationalitatiloi n, nn o voesce. Eli
iard no voiu unirea clocitd de Rusi, pentru cd voescti
p.e ceea ce ati exprImat'o voi ; si pentru cd, de nu
se pote acum realisa, aces r,seased ne perde. E o
mare prripastie intre mine si Austria, si ne desparte
ca (Trill de iadu; eu de me voiu duce spre ilansa
oath si, duo de rdpd ftird fond ; ea, de va xeni spre
mine, ineetedd de a mai fi A,Istritt.(9
Eliot.
(1). Ce a putut dicta lui Eliad acesth epislolh? Dacit nu vede
tine -v9 aci alt-ceva, cel piqin veJe spiritulu de contradiqune.

No. 24.
Rtul mot Costadte,
Constantinopole, 1856 Aug, 18.
Cu po;,ta trecatti 'tt am scrisn forte aspru si atnar
si atatti pe comptul D-tele, cat p'al amicilor cu care
te-al inclinat si 'tf as fassonatti astir -fell judecata.
Pentru D-ta am luat tonul acesta, nu cieln merit,
ci a te sguduii nitels spre a te destepta se vedi ca
esti de marginea 1.40, d'a deveni instrument orbs al
politicei moscovite.
Apoi m'ati si fert multti, si rabds de done,' luni
cu scrisorile si observatiile ce 'ml vin si de la, D-ta
si de la cunoscintele D-tele,
cu care m'ai pus in con -
tacts, si pe care Bid nu void se le cunosc. Sarsailil
politici ce invete legile, si nu scin nici limbo, a 'si o
sale, nici ce va se dice official, officiosii, anonynat etc,
in care drept sell lege an invetatti D-lore se atace
seil se accuse pe un om pentru o scrisore anonitra ?
Ast-fel de scrisorl, nu se atace nu se refutg, adresandu-se
cine-va la persoane prepuse, nici chiar
oficiosalimente de autore ; ci fie-care liberil asi da o-
sea,
A2
pOte scrie si refuta serisOrea sell cu nutnele
sell iar prin anonym. Dice in ast-fel de chip on
ce va voii, pentru ca tine scrie anonym, cats se, se
astepte la on -ce felti de atacti.
Aceia stint ca on -ce om incognito intr'un bal muscat.
Suveranit ce esti incognito n'as pretentie d'a fi
respectati, cu cat mai vartos unit particulars ce sonic
in anonymti. Cine are pretenlie la respecttil celorti
l'alti, oath' sä respecte pe aliii, si se, scrie puinclu-si
numele ; iar cand se determine a scrie sub anonym,
see. sub pseudonimii, cats, se, se astepto la tote ; ca
lumea de va injura, nu injure, pe dansul, ci p'acelu
Deounoscut.

89
Pucine lee au invelat amicit D-tale, deca se adressa,
la mine a mime pentru o scrisore fiira name.
Cine le-au dat D-lor voe sa insulte in MIA tin om ce nu
le-a Lentil nimicu, si aceasta numai pe prepusuri?
Daca ca avocatil face asta ca judecator si ca
magistrate are taia capulil numai pe prepusuri.
Se revenim iar la unire.
Vrei unirea Principatelor sub suzeranitatea Turciei
si faiit autonomia for ? (') De o voesci 0,st-fel, din
preuna eu. atnicii D-tele, sonteti liberi ; der numai
declarati pe pattioti, spuneti curat ca asa vg orbesce
interessul personal.
Unirea Principatelor Para autunomie este pasttlae
carat. Si deca, D-ta nu to -al ocupat cu drepturile, intreba
pe cpi ce s'au ocupat, ce va se qica o natie ce
se entusiasma d'a abdica drepturile s611e celle mai sitcre
?
1).De as allege Domnul, si de a piiimi pe unul
impus.
2;.De a lasa Sultanului se convOce Adunarile, ell
sit octroyecle constitutia, ell sa sanctione legile.
3).Si dorintele natiei sä fie- consultate, nu adressanda-se
la representaAii el, ci is un divan de pornnciala.
Deti vor dice ea acestea se gic autonomic, spune -]e
sa se cluea sa mai invete carte ; si ce e mai anevoie,
sa si is inapoi inima de Romani ce a lassat-o in terra,
si sa lepede pe ceea ce lea fassonat-o nisee jurnale
ca al lui St. Marc Girardin, ce n'a facut de cat a
seconda tot d'auna cugetele
fti,
Rnssiei.
Eu unirea princtpateloril ara autom mie nu o voese
si nu o voeste nisi un Romania ad!veratii.
Voescil iafa, .si sunt gata a muri pentru unirea,
vietei, unirea ce ati cerut-o voi in memoriul vostru
(') Cine a propus'o, §i
tine a primit'o ?

90
ski cellu putin cea ceruta in memoriu de la Sumia.
In van se incearea calomniatorii se arate cg," nu sunt
in contra unirii adev6rate, ca nu vor reusi. Natia
va sci sg. -aleaga intre mine si intre ei.(9
Deal de uncle sciti ca voril a
uneasc'a Principatele,
si sa le riIpeasch". autonomia ? D'Acolo 'ti repetil, de
uncle voi nu o stiti; si de ati scio si vol ca si mine
ati lucra cu mai mare energie spre a mantuii ttirrile
de unirea North. Si 4icand von, un inlelegit pe toti
cci din Paris, ci pe cei can sunteti amkgiti; ego:
altii sciu tote ca si mine(2) si nu snntil amagi(i, ci
arragitori; si continue rolulti ce all jucatu si la 48,
si de atunci ineoa, ca sa 'si iea piny in fine plata.
A revedere!
No. 25.
Eliade.
Eliade catre Plesoianu.
Domnule Plepiene,
Constantinopole 30 Decem. 1854.
10 Ian. 1855.
Am priimitti scrisOrea D-tale din 9 Ianuariti, in
care 'mi scrii a da in primirea D-lui Christofi restulti
din cinci (lea galbenl ce 'mi ai data la Paris, si din
care sotia mea 'ti a data 1250 lei.
Ceea ce am scrisil D-tale din Chios), and mi s'a
mai cerutti acesti banij o repetti si acumti, cu un mica
(1). Natia a ascultat pe aceia pe care Eliade trata pa instrumente
rusescl, carI au avut bunul sinkttt a face ceea ce au bicut;
si esperienta au probatti c, n'a fostil In paguba terrel.
2) Pentru ce nu'l numesce ?
3) Intro epistoI de la 1852.
8

oi
adaosti, ce'l cere conscinta platii si a itnprejurariloru,
si care este cellil urnidtorti.
Fiindu ca suntil determinatil, si am si inceputil a
pldti din Mts neaverea mea, land la o para, banii
ce mi s'ati data' la Paris, de la Romani, en nurnire
de ajutoril pentru alle causei romane, ar fi cu nedreptate
D-ta sa retnid neplatith ; si prin urmare acumd
esei mai in dreptit de calti totil-dauna a cere acei
bani, pe care sunttl preparatil a 'I intorce.
Me adressil rose mai entaiti la loyalitatea D-tele,
si tern si en, dupa tote euventul si adeverulti, unu
inserisil categoried in chipulti urnatorti:
Cinci-deel galbeni, ce am fostii data D-lui Eliade
la Paris, spre a se duce La Londra pentru causa terrei
in 1849, si apoi la Constantinopolil, unde D-lui,
dupa imprejurdrile politice de atunci, nu afla cu cale
de a sn duce, si a fostit nevoitil dupa staruinta si
decisia eellmil Pak]: Romani; ace cinei-deci galbeni
'iam priimit de la
D-tut..
Nimeni, Domnule Ple.soene, nu scie mai bine de
cat D-1a ca pentru aceste done imprejurdri 'ml ai
dalti acesti bani, cu care s'ad mai eheltuitil de tref
si patru on atat,ia alci ; si ca acesti bani 'fad fostii
cedati pentru persona mea in parte, sail pentru nevoile
'nil cello mai urgente. Daed adeverulu este acesta,
D-ta ca unu amicti alln adeverului, suntil siguru
ea, 'nil vel da acestii inscrisn, implinind unu acid de
dreptatea ce mi se cuvine ; mai vartosu cand Kahl
ate s'air disd nedreptil despre mine.
Assemenea inscrisuri categorice 'mi an daft. si
altiit)
cdrora le-am intorsti inapoi bani ce 'mi an tri-
misil la Paris.
SI venim la timpil preliminari al anului 1848, ce
'1 regret ca totti °multi ce 'sr aduce aminte de epocha
in care se afla in prediva huntil selle.
1) Pentru ce mil
numesce ?

92
Build sail rea, de s'ati combinatil. cAsatoria, ellu tot
doresce acelle Mille preliminari, de sperantli, de unire,
si de amor ; oft ce opinie aT despre mine, perinite'inacesta
innemeritA allusie.
Mergendil la Bncuresci, mi s'aii desceptatil acesta
aducere aminte. Am aflatii acolo pe D-nu Peretz
De corona Zinca, psriut,i a-stra, cum si tots amabila
fatnilie in intrega sgnata,te, cu acelleasi sentimente
eAtre mine ce aveamii. si en &Litre T) -lord, vecbi si
neintrerupti amici. Am petrecutti desil impreund la
pleeare 'nit au disii multe, cite simttl nisee bunt si
tineTi pArinti despre D-ta si buna ai
amabila D-tale
consorts. Nu pot s'a 'mi implinese missinnea maT bine
de cat s'a," to rogil a o sitruta multn, man si ferbinte,
spuindu'i ca e de la buna D nei mrtmustialt, ce cu sufietulit
e neincetat Tanga D-trrt.
M'asi stima-ferice eandii, implinindu D-ta aceastrt
missiune, ii 'veT spune cs '11 o recomandit Eliade, amiculit
din copilarie allil parintilor D-nei.
Ira revedere 176 striagil mina la amanduoi.i)
1. Eliade.
P.S. De se p6te, to rogti, nu me mai pane in corrtactit
cn oamenii ce nu 'i am cunoscutil mai 'nainte
de 18482) ln.s5rcines'a pe D. Pollychroniad, s'ati pe
altul, cu primirea banilor cerrttl.
1) Originalulti la D. Christofi.
2) Intellege pe D. Christofi, pe care, in atatea scrisorT publicate
chiar In acesta brosug, iesprimtt stima si affectiunea sa. De unde
provine a.cestrt race16.? Negresitil causa nu pote fi alta de cete
tot aceea ce a facut maT pe toV emigrati1 a se raci de Eliade.

93
No. 26.
Plesoianu catre Eliade
Dom nule Eliade,
Smirna 7h9 Genarie 1855.
La scrisdrea mea de la 5 Genarie, am priimit res -
punsula D-le de la 10; si iti multurnesc de bunatatea
ce ai 4e a me desface F,d. de restul pine, la 50 gl.
D-ta ceri acella inscrisii, D-le Eliade. find ca confunsi
banii atestia cu banii ce vi s'au dat de Romanii
din Brussa si de comitetul din Brasov; nu este insa
asa. Acest 50 galbeni nu era o contributie din par-
tetnn, ei o simple, imprumutare delicate, fare, 'fume
si f Ara Inscrist.; si fiind-ca D-ta te adresse4i la loyalitatea
mea si 'mi faci onOrea a me numi amic al adeverului,
ilicandu'mi ca nimenl nu scie mai bine de
cat mine pantry ce ti s'au dat acesti bani, eta D-le
Eliade cum merge darea lor.
Cana era in Brasov, D-ta si D. Tell, imputerniciti
de emigratii d'acolo a merge sa pled.a1,1 causa, impreuna
cu D. N. G-olescu, la Franefort, Paris, Londra
si Constaatinopole, vi s'an dat pentru acesta si bani
de com:tetul d'acolo, la fie-care cate 250 galbeni. De
au fost pulin seg nu, nu sciii; atilt soil" ce, in ajunul
plecarei D-le la, Londra, 4iceai ca nu 'ii ajung banii;
si nu scii la cine a to imprumuta, Eu nu am mai
asteptat si alta vorba, ci pe data te intreb : cat' haul
ill trebuesc? Imi respun4i; 30 galbeni ; si eii. 'II 1..
dau, Eate, cum merge cu 30 galbeni. Eram en D.
Christofi. Se spuiii acum si pentra eel l'alV 20 galbeni.
V6 intorceci de la Londra, si voiati sa merged la
Constantinopol ; Dumneta inse spun&1 ca nu at bani,
si vorbesci cu D. Cogelnicenu ali face vre o contributie
prin fratii Moldoveni ; pe de alte, parte, fratii

94
Go lesci, (daca, nu ma,' insa16, memoria) it,i dau 300 fr.
si eu ill a.due 200 fr., o sut6 din partea D. M. Ghica,
si o suta din partea mea.
Astfel v6 hotaxij, platici locurile, si adona zi mai
multi venim se, va vedem. In salla de asteptare de
la Mesagerie; adresandu-te la mine, imi zici astfel:
,ll-le Plesoene, te rog sa, mergi la D. Cogalniceanu,
si luand' 300 fr. ce a strans pentru mine de la Moldoveni,
sa, mi'i trimiti la Marsilia ; fiind ea, cu banii
care am, nu pot pleca de acoloEu te Intreb data
esti sigur ca s'au trimis acesti haul ? Dumneta imi
respunzi: a insusi D. Cog6lnicenu '0' a spas ieri."
Eu iti adaog : D-le Eliad, am mare trebuinta, de
bani; dar data esei sigur ca, sunt strinsi, si pot sti,'1
iau maine, eta, 300 fr.) D-ta intaresci aceea ce al cjis
mai F as : ea, bank' sunt strinsi, si ca'i ai. B. luat asia-zi,
de al fi avut timp sa. to duel la ell (la Cog6,1nieeanu).
Acestea s'au vorbit de fat'a cu. D. Nicolae, Stefan
si Al. G. Golescu, Tell si Christofi.
Creel ca le til si d-ta minte; iar data vei fi uitat,
seu te indocsci de acelle cc die, scrisorile d-le catre
D. Cogaln;ceanu si mine, si trista corespondiata intre
d-lui si mine(1) stau de fats. .
Cain ati plecat, me due si en en D. D. Al. G. Golesca
si Christofi la d. Cog6lniceanu spre a lua bani.
Inchipuesteti surprisa mea, tend imi spune ca, a fost
vorba intre d-ta si ell despre acesa contributie, si ca,
'0: a fagaduit ; der este mult timp de atunci ; si de
atunci nu v'ati mai vezut ; si prin urmare nu are nici
un franc strans. Restul il scii.
Eata, cum merge si cu acesti 20 galbeni, fiind ca,"
60 fr. 'I am priimit de la Durnuelui, pe care D-ta '1
al tutors inapoi.
(1) Am vezut 0 not acea corespondiMa, ce o posed azT D.
Christofi..

95
Aceea ce am contribuit a fost acel 100, fr, pe care
nu'i cer; nisi 'i asi lua de al voi WI intorci.
Am rugat pe D. Polihroniad a da d-le aceste, serisUre,
si se,
priimesca" banif de la d-ta ; si pentru caie
sg, dea inscrisul de primire eel' am trimis.
Iti multumim amandol d-le Eliad, de eate ne scrip
de parintii nostril. Si eu, d -Ie Eliade, m'am gandit
de multe off, qi me gandesc la acei timpi de sperante,
de unire si de amor ; nu sciu insa," dace, se potrivesce
sentimestele nostre in acesta gandire.(1)
Am onOre a fi al d-le.
N. Plepiana.
No. 27.
Plmianu &Ore D. Christofi
ub ite Christ oft
la Constaminopolel
Craiova, 10/22 Februarie 1855
Am intrat aici. la 16, si asta-zi me 'ntorc inapoi
din porunca Del artamentului. Administratorul d'aiei
'rni a trimis pasaportul la Bucuresci, si eai n'a voit
se 'mi dea ca se, plec la Bneuresci. Pasaportul men
nu s'a tinnt in seine., visa representantulur Domnului
(din Constantinopol) nu s'a tinut in sema, visele din
Vita Austria nu s'an tinut in seme. La ce dere, 'ml
a dat pasaport?
Administratorul, D. Filisenu, in 24 de ore a avut
portmea sä me intorea cu dorobant pe unde am venit.
(1) Originalul la D. Christofi. Eliade a respuns prin alta scriske
mat curies6, ce o vom publica In brosura 11T.

96
Vozi de ce cerem scrisOrea catre domn ? Negresit eB
Domnul a scris la Nag_ Pasaportul mi l'a oprit la
Bucu resei.
Acorn fi -va bine sa dal' protest in numele men, si
la Porta si la ambassada englesa, si la cea francesa
si austriaed, aratand ea" si porta a fost maltratata st
sa, ceri reparatia si alte forme, de a intra in terra ?
Sea sa astep;I: ping voi veni en ? Consults -te cu Du-
four, au ett alt tine -va. Dorobantul e cu mine.
Eats cum m6 trateza aiei, find a am venit cu
saport turc.
be va ()ice tine -va ca n'am fost linistit, aceea ce
nu cred en am document d'aicI ea am fost prea
nista ; si apoi hartia Departamentului, dupa care am
coppie, dovedesce din contra.
Sant gata sa plec, si trebue sa ispravesc. 116 intore
iar pe la Viena: asa au voit.
Acesta va veni prin Bucuresci.
Adio !
N. Plwianu.
Scrie si D lai Tell; i data trebue sa zabovesci cu
protesturile, afla'l parerea. Cred ca trebue sa m6 iscalesei
pe mine.(1)
No. 28.
Plesoianu catre D. Christofi
1 ill) ite Christofi,
la Con stantinopole.
Rusciuc, 1855 Iunie 21
It'u am ve tut pe Tiziru I alaltaeri, 'I am dat o hirtie,
un resume de colle cc s'an facut , si eri iml
ipso
attendcz no pen, et vous an +rerez.
(1) Origtnalul la D, Christofi.
. .
pa

97
Mais, Altesse...
'I am zis multe.
J'ai cause avec le Prince, et vous entrerez ; mais
attendez encore un pea.
Si a plecat ; ca era in minutul d'a se da jos pe
scare, ca se pl6ce acolea (la Constandinopol).
Vezi ca din vorbele selle este bunk' speran t a ;
altfel ell ar fi zia asa que /es...(russos) s'opposent; sau
je ne puis pas.
Ins& nu va fi speranta care'mi o de,, ore (basatA)
pe sperant,a ea. en vol implinii conditiile lui Domnu
Stirbei Voda, pe care k vei audi ?
Parintele (Ion Snagovenu) era cu mine, asteptAndn
se, vedem pe Viziru], ca sd'i dea si Santia sa ()Mak.
VodA esisse de la Vizire., si plecasse. Atunci disse
parintele : cdute la elle., si vorbesce'i., Pleca, si se
intOrse spuindu'mi ea a vorbite cu nisce officeri pe
drum, si 'i a disc s& mearga la vapord ( acolo avea
cartierul lui) Ii disseie edute acolo, perinte; si spune'I
ca ai audit de la toil' ca a fa,ent cerere la Porta ca
self deft voe ; si ce. \ ii s'aT multumesei ; mai incolo,
nu te intinde ; pe urrna spuneti ce, voii sa '1 veld si
eft; poftesce se, me priimeasca ?,
Parintele piece ; plec si en de la Vidire.; pe drum
vedA pe parintele ; imi (liee : Vino incoa ; ai se, mergem
la Vode, ca va se, te vad.A."
Me duel, qi 'IA aflu singur pe podit I fac tine cornplimente
; (elle) respnnde ; si dupe alte vorbe alle
selle, cam domnesci si cam russesef, imi dice :
D-ta vrei se, intri in terra ?
-- Da, Maria to ; si am volt se, intru pe unit drum
legalti. De la Porte, am cent d'a nu mai fi espatriatil
qi d'a me rasa s6 intru in terra ; care a priimit cu multe,
bunatate ; si de la capule VITO am cernt osserneira
1rin patrn petitii,

98
Prea bine ! Si eii dorescil se, intri, fiind ce, am
confienta, in D-ta; derti sunt vini marl asupra D-le)
care nu se pote sterge fare Ore care forme.
Voitt se, seal, Maria Ta, care sent vii,e'e ? si
care stint formele ?
Vinile suntil ca, ai fost militarn, si al avut unu
steel, baionette si D-ta le al intrebuiii ate. refit; at
data nu eral baionetele D-le, ce ar fi facut Li (Revoluiionarii
?); si formele sunt : 1. ce. D-ta (Cu alto vorbe)
trebue se'ri
cunosci gresala printr'o hirtie formale," ; si
2. ce, totil prin acea hirtie cetre mine se te lepazi de
gradul de colonel. Filre, aste forme, nu pociil se, te
priimescil ; st nu to void. priimi, cu on ce hirtie vef
veni.
Meria ta, am fost militaril, der am foste. Romand
; si ca Romanti, -vecland ce, Russia nu aro alt
scope. cu proteetia sa de catil ca sa ne incerporeqe,
am dat armele la eelerea Natiei ; find ce, tetra terra
a voit, st eo nu puteam face altfel; a fost force, prea
maiorA ; si prin urmare formele eare eerl a implini
imi e cu ne plaint:a! Rind ca d'a me cat, va se,, clica
a me face inemicul patirei melle ; si prin urmare si
al Turcial ; si acesta n'o facil pentru tere, lumea. In
eato pentru gradti. asta ar fi mat lesne ; eii nu tin la
gradurl si la titling; der M. Ta see de, porunea, se,
me priimesca, si se, 'ml dice, cum ye voi...
A l
A ! imi respunde. Nu voifi asa. A I A! nu
void des arriares pe2zsees ; nu voiii des dem i-viesttres ;
find ca D-ta o salt' clici in D-ta si la altil, ca ce ere
se, fact? al fostil silitti. Nu ! Nu void.. Gerd ca formal
sal to lepedl ; se imi ceri in acestil chip :
«8i me rogii se, me priimesti tote. cu gradu din
'nainte de 48, renuntand la cella de colonelln.; st ceea
ce am facut me caesen..
Ca sali cerit (aceasta) formal, ca se, fill primite.
ca meitlepeAlo de gradul de Colonel, 'm1 e cu neputinte,,

99
A ! A ! D-ta vrei sa, vii cu gradul Revolutiei.?
Ba nu, Maria Ta; en gradul Majcstatei selle
Sultanului.
Eu nu sciu, imi lute-
-
Cum, M. Ta, daea nu ma 'credi pe mind, nu creep
hirtia formala a guvernulut imparatesca? S'apoi, ma
roga, sa intrebt guvernula, ca sa va, spuie en ce oeadie
si audit mi l'a, data.
Si eu ii si spuitt.
Fie ! Nn voit sa scia. Nu cunoscil co a facutd
POrta.,
Pupa mnite vorbo, Ireland ea', persists in acesta,
atunei ii respuncla si ea ca incha septa ant vol sedea
espatriatii, si conditiile M. Tolle nu le prirnescii ; fiind
ca d'a ma cal, e d'a fi inemicul tarrei si al Pot ii ;
e de a cere pardona de la Russia, d'a lepada gradul,
d'a insulta pe Suzeranula mail s'al lariel Tale;
si asta iar n'o fade.,
Bine! gisse ; alt-fel nu vet intra,
Voiti astepta, Maria Ta, pins void putea intra
iar co..iditiile,nu le prirneseil ; nu renunta la unit gradd
care mi l'a dat Suzeranul men si al M. Tolle.*
Si asa pleat
Acura ma astepta la cello mai grosnice sieane si
persecutii. Credi D-ta ca guvernula imparatesea me
va ajuta ? N;ci un turc War fi sprijinitn mai bine dreptula
sea de Suzerauitatea Sultanulni, cum l'am sprijinit
ca Roman; si cu tote astea suitt persecutatu si
scum de influinta russa.
A ! am uitaiii ! 'MI a mai (list.:
nCe tot umblati prin Turci? Cre;li ea ma speria eu
(de ei) ?"
Te autorisezil s2 ara:1 prin hirtie formala acestea
guvernului (turet). D-ta pune ce e mai essential, ca
sa nu fie hirtiea prea mare ; adaoga ca pins nt (vor)
da 1111A firman, nu facii nimica ; si ca nu e dreptu ca

100
720 galbeni cheltuiV pentru a intra in terra, cu voea
log;, in dona rinduri, s'a se duca in zadar ; si apoi sti
pierdii 3-400 galbeni de venit pe an. 011 ink u in
terra, on imi dau eheltuelele si venituln ce pc qu, de
3-400 galbeni.
Orl ce hirtie vel da sg, fie in report"' cu celle l'alte
De vei da vr'o hirtie Altetei Salle Aali, addo't aminte
Agadniala ; si ca e neau4it sa se declica uu govern1
De e trebuinta in fine, da protest' la atnba-adorii
Anglia, Franeiei si Austriei.
Pe c(i,nd era Voda in casa la Vizirul, veni si Al.
Ghica Voda, si Caciula mare,q.M. Balenul. C Balacenu
si Sc. Russet. --
Se'n',elege pentru a intriga, Sa'reca terra, !
No. 29.
Amicul teu,
N, Ple§o i( Intl .
Epistola Plesoianului catre Vizir.
Altesse !
En vertu d'un passeport de la Sublime Porte, revetu
des visa de la chancellerie va1'que et (le l'ambassado
autrichienne, et muni dune lettre /le recomandation
pour S. E. Ismail Pacha do la part de votre
Altesse, je suis parti pour rentrer dans mon paysi
ou le mauvais &tat de mes affaires, occasionne par la
most do plusiours membres de ma famine, exigeait
irnperieusement et sans retard ma presence.
Cependant, Son Altesse le prince regnant ne crut
pas devoir tolerer ma presence dans In pays, par la
raison qu'l n'a en pour cola aucun ordre du gonver-

101
nement imperial ; de la sorte je fus contraint quitter
de nouveau ma famine et mes 41Taires, et de reprendre
le meme itineraire pour retour ner a Constantinople;
c'est a dire de faire quatre fois plus de chemin
en passant par Vienne et Triest, quo si je revenais
par Rouschiouc et Varna.
j C'est ainsi, Altesse, qu'independamment des fraise
fis inutilement un voyage rude et fatigant an milieu
de l'hiver, et perdis un temps precieux 4 courir
les routes.
En exposant ces faits a h connaissance du gouvernement
imperial, je l'ai prie de nouveau de me donner
la permission d'entrer clans le pays, et une lettre
en consequence pour S. H. le prince regnant.
Le gouvernement, prenant en eonsideratioa et ma
conduite tranquille et mes sentiments de fidelite, a
bien voulu m'accorder cette permission, et m'a donne
ausi la lettre demandee hour le prince l'invitant
donner des ordres drecis h qui de droit pour qu'aucun empechement
ne soit apporte a ma rentree.
Jo pars de nouveau de Smirne avec ma famille et
j'arrive ici, d'oti j'envoie a S. A. In lettre dont Petais
munie, 'jointe d'une petition de ma part; mais
malheurousement la decision du Gouvernement imperial
n'a par ete executes.
C'est pourquoi je virus prier V. A. de vouloir bien
m'hon nskrer d'une lettre pour le Prince, avec la quelle
je suis persuade que je pourrais entrer.
Je me permettrais, Altesse, de rappeler a votre
haute connaissance que pendant tout le temps de mon
exil, je n'ai jamais importune V, A. de Tien pour ma
personne; et maintenant que dans cette circonstance
je mets tout mon espoir en V. A., serait-elle moins
genereuse pour moi, Elle
qui en a ete taut de fois,
et pour toes mes compatriotes ?
h

102
Je finis, Altesse, avec la convinction que votre
equite reconnue -ne rnangnera pas a faire justice a ma
demande.
J'ai l'honneur d'être avec le plus grand respect,
De Votre Alteste
6/18 Juin. 1855.
Ruseinc.
No. 30.
etc.
N. Plepianu.
Stefan Golescu dtre Plesoianu
Scumpul ureic Plepene,
Paris,Iulie 17-1855.
Rub neuve Saint-Augustin, 46.
Scrisorea to s'a lut Tell 'ani
a produs cea mai mare
bucurie ; CNA tacerea, vostra in fret luni de dine nu
sciam la ce se o reduca aci credem, sett mai bine
a (lice banuiam, ca nu cumva se fit! bolnavi ; and
aflaia de la Gradistenu (Grigorie) ea de la Coistantinopole
it vesta ca Turcii incepura a se purta mai
aspru cu emigrat,ii ; imaginatia, sea perfidia proverbiala
a Turcilor, imi arata pe iubitii met trel calatori
inchisi in vre o temnita, pe acelle pustii locuri unde
nirneni n'ar mai putea sa afle nimic despre voi; alter
data, mergend si mai departe, ye vedem prada tilharilor,
sea chiar a functionarilor imparatesci.
Judea, darer data in asemenea gindiri scrisorile
vostre an foster per:am mine un ce nepretuit si mult
placut.
Descrierea pelerinagiului vostru m'a interesat forte',)
1) Calatoria PlesoianuluT s'a D. Cristofi in Egipet si In Siria,
dupi cum Incredir*cp. D Christofi intro epistolk a sa.

103
si Fault asi fi dorit sa fi cost cu vat Cine scie 'Ate
card vremile vor fi mai bune, a mai face o a duoa
callatorie mai vesela, si -mai numerdsti, nu ca esilatt,
ci. ca Omeni cart, dupa ce 'si alb Implinit datoria for
ca.tre patrie, an dreptul de a resuffla si a petrece in
calittoril folositdre ; ch"ci nimic nu face pe om neat
orator, si cu o judecata, mat sanatosti, de cat voiajurile,
care ne aratii. monumentele omenirei si ale natutei,
care este inveTitorul cello mai adeverat ; e4ci
nu te amagesce ea o elocuentA falsa, putreda si mineinOsa.,
ca a sarlatanilor professors de act's, pe care
de WI crede, sunt in stare sa'ti denege esistenta.
Sperani,a ce 'ms dai ca pe la luna luf Octombre a
sa, te imbraitisecla me umple de bucurie si vremea o
sa, mi se para lunga pins atunci ; der tot o se simt
ca
lipsesce un ce, cad ati plecat irei de aci, si pre-
cum ved until numai se va intorce.
Marghiloman sa intors in Paris, isgonit din Transilvania,
si condus piny la Lipsca cu gendarmi.
Aci unit' din Romani, care atsi hat parte in ReVoutia
nostra, nu mai pot fi tolerati in Staturile Austria..
Pe Magheru insusi Part silo sa. piece ; se (lice
ca s'a this la Venetia. Nu pricep do ce ne oeolesoQ
asa!
Parisul este acum plin de Bucuresteni, pretutindent
dai en octal de dinsii. Multi tineri au venit ca sal
stadieze.
Cantacuzino fostu Caimacar, se ald aids ; dice ofi
este cu nof, iar eft it dart Draenlui, cat' en dinsul
se va lovi mai bine.
Celle- din urma publicatii ale lui Eliade sunt infame
prin callomniile, minciunele si scopul la care prin
rile va sa ajungrt. Va veni vremea ()data se dea respuns
greu pentru tote cate insirsa in mernoriele s611e.1)
1) Negresit Mentoriele intinze, reprodue in opera cu numele lul
Rousso, Snplbnzent a Phisioire de Regnault.

104
N'am pe tote, act nu 16 a impartit de cat flume pe
la unit din emigrate; si aeastia chiar le conserva ca
nisce documente pate ea uncle dinteensele le vet
gasi pe la Constantinopole. Dad. nu vet afla acolea
Memoriele int despre revolutia nostra. atunci scrie'mi
sa ti le trimit ; insa, ca sa ti le pociti trimite, tre-
bue sa; 'ml
dal o adressa a vre unni negutdtor de la
Marsilia, cafe sa fie in coresponden'A cu Constanlinopolu
; eaci altminteri va fi anevoe.
Se dice ca ar fi plecat acest Om mare (Eliade)mat
mare de cat tott Romanic, diet singer a voit binele
Natiel romane, procum diee,pentru Malta, iMpreund
cu iubita Dumisale Contesti. De acolo ce se va face
Dumnezed scie ; eace aiei ar fi clis ca pate se va duce
in America, Ce mare Sarlatan ! Si ce mica F,4i marsava,
fiinta Sa it ierte tots, precum l'am iertat et ; cad
insult s'a sdpat gropa.
Der destul despre dinsul ; ilu vet judeca si to dupa
ce vet cat celle din urma productit.
Iabitului meil Christofi spune'l malte si multe din
partemt. Ile dorescil asemenea. Ca id pota intra in
terra inainte de 56, nu credo. Ce are de gandii sa
Med.? Il imbratisedd frMeste, ca si pe tine, scumpul
mat Plesoene. (1)
(1) Originalul la D Christofi.
Adio !
Amiaul ter',
St. Golesru.

105
No. 81.
D. Gr. Gradistenu catre P!esoianu
lubite Nue,
Paris 15/27 Fehr. 1851.
26 Rue Dupleot:
Am cps ca en Arta sa ye mai scrip nitnic despre
pererea mea in cello hicrate de Eliade ; si voie se
me .th7i de cuvent. De nu respund der la celle ce 'ml
(lid in scrisOrea ta de la 5 lanuarie, rn
o lua drept
impoliteta din parte'mi; s'apoi pentru- ee se tot stricam
la hirtie ? Nu ve4i, *si nu vecl, ce nu suntem d'aceeasi
parere, si ca ne-am scrie si iar nc-am scrie in
desert ? D-v, nu critical despre fata lui Chiriac, ci
despre altele.
EA am dis cd, afare, de fata aceea, in colo apelul
este bun ; si tot asa die si acum. Der care este fata
lui Chiriac ? Aci nu ne intelegem ; pate pentru ce nu
vreti.
Revolutiile, frate, este adeverat, ce se fac de multimea;
der ca multimea A, le 'Ate, face, are sau nu
trebuinte de cineva ca se, intelOge ce trebue se face,
tend, ce fel, pentru ce? Cate se prepare tine -va spiritele,
se, arate real lucrului pine undo merge, de
nude vine, tine este causa ? Cata sa lucrelle altii rota
'nainte de multime ca la timp se fip mai compacta",
mai tare in una si aceeasi credince ? Nu poti sa (lie'
ce nu. Acum to intreb: oil, Domnia ta, Rosseti, Bretianu,
etc. etc., Am lucrat pentru acesta ? Dumneta
si eu de la tine am invetat sa ne uitem si inletuti
Rosetti, Bratia nu. etc. eta. emu ounoscuti de cine-va ? Cine
este cell care a lucrat Intel si mai malt? Pe tine cunostea
terra mui malt? All cal nume era mai cu drag
pronuntat prin popor, prin sate ? Dicea cineva Gradistenu,
etc. etc ? See numai thus, llias, Eliade ?

iod
Pins and sä fim tot orbs, qi nisce nimicuri sti ne orbesca,
and incepussem a crede cri, am caltigat vederea
? Sä fim stnerit;i; sk dam fie-cliruia allit sell; 0
dud dice Eliade di a %cut cutare qi cutare, sil nu
bilgam de s6m1 uncle, la ce colons, la ce rand ; of
cum, si ce fel: pentru ce, §i de ce ?
Misterul ce lid ca iar a ve4ut in scrigrea mea,
este pentru cr. ceea ce a0 fi vrut, sa v'e" scrip nu v'e
putem dice astfel. V'am dat un alfabet, ai n'ati vrut
sit mai am qi ell unul, ca s'6, ye pot scrie mai des-
1u0t.
Ce a %cut trimisul Mcilinescu ? Cum a deslegat
ebestia nakionald ? Cum l'au prima ambassadorii?
Ce sperantrt cats sti alba eel ce l'au trirnis ? Cei de
la Brussa ce iscalituri 'I au mai dat tii lui ?
Muscalii au cerut sa se mai fug provizie Inca. pe
dou6 luni ; prin urmare nu se due la Aprilie.
Lui Solomon 'I a luat regimental, .i l'au dat lul
B Bliid.... Pe Solomon l'au &cut adiotant, pe Salman
qef d'etat major domnesc, pe N. Bibescu comandant
all cavaleriel.
Ion Brittianu a sosit din voyage. Noi mQrgem ca
raeii. Cu al duoilea mai multe.(i)
Adio 1
No. 32.
Amicul teu.
Greicliftenu.
Stefan Golescu catre elpsoianu.
Martie 2.-1857.Miromenil, 41.
Mite Nicule,
Am priimit scrisdrea ta din 21 a treeutului ; iti
multumese de amici' to care to face sr' credl efi. in-
') Originalul la D. Christofi.
9

107
ire emigrati sunt eel mai bun, si prin urmare allesuL
tee f eu ins& declin aceasta onOre, pentru ca nu
am inteliginta ceruta de; a carmui o terra. Deca pentru
acesta ar fi destut o inima patriotica si bring, nu
m'asi da .in laturi ; der fiind ca cred ca aceste doue
calitati nu sent destule, de aceea sustin ca amicitia
fa. pentru 'mine to inseala, Tof avem speranl,a ca wan
scapa de grija de a allege un., print pamantean ; prat
whine! sa ne ocupam de eelle ce sunt mat grabnice.
Voi sa vorbesc despre firmanul 'pentru alegerea Deputatilor.
In Serra, Ca Si aic', este apieciat cum merag,.
Boliac trebue salt fi tiimis o brosura mica asupra
aeestui, firmani de aceea nut9 vorbesc en deamaruntul,
act este bung, mai in -Iota intinderea sa. Aceasta
brosura kste Metal de Boerescu in conlucrare
cu Boliac ; dupa ce a tiparit'o si a trimis'o apoi a
impartito aici.
Asupra unui punt mai cu denadinsul nu sunt de 0.rerea
agestor do! conlucratog, Bibescu, find la Stambul,
a sustinnt fats cu comissarul frances, celle urmatOre
:Votis ne trouverez pas 17 paysans capables
de, remplir leer mission". Comisarul a respuns
Nous comptons remuer 800,000 paysans=1,11 dessus
je veils donne, 799,983 imbeciles.Laissez moi croire
que je trouverai 17 hornmes de bon seas; c'est tout ce
que nous leur dernandons), Bibescu Ore crede in adever
ca nu o sa se gasesca ace! 17 sateni de bun simt
Nu, neaparat ; ci a voit sa dobOre principul ; n'a voit
sa, se afle faSa/intr'o camera cu 17 perechi de opinci
Wit ce lea offuscat pe (Mitsui; apoi nu .este nenorocire
ca chiar in Orneuii de' la 48 sa se gaseasca, earl sa,
man',ie tot aceeasi parere ca Bibescu si consortii?
Stiu ca Eliad a sustinut'o si o sustine in Sera ; ii urmeaza
acum Boerescu si Boliac ; aped nu meritam dre
ea terranii sa dea',ea pietre in not and vom intra in
Serra Dumnealor sustin, ca AV
apere tesa, ca cu re

109
gimul de adi terranil or sa fie infiaintaV, si nu o sa
alleaga din sanul lor pe eel mai eapabill, ca la 48;
dar atunci, care este dovada ea, tot cu acest regim
nut o sa fie asemenea influentati ca sa aleaga pe eel
mai reT din alte classed ea sa represinte drepturile
lor ? Si 1st aceste doug alternative, care este adev6rata'
Roman care n'ar dori mai bine sa veza intr'o
adunare romans', dupe atatia secoli, 17 perechi de opinei,
de cat 17 advocati, imbracati boeressce, si sprijinind
reu drepturile terranilor ? Iata ce produce spiritul
de partida! late asupra cgrui punt din acesta
brosura protestez ca roman, si ca unul din cei ce a
luat parte la 48. Daca Boliac si Boerescu "far fi voit
sa aiba gloria ca ei cei ,,d'antei an denuntat defectele
coprinse in firman, data pang a nu tipari hrosura ar
mai fi consultat si pe altii, n'ar fi cazut aqi in pacatul
de u da putere ziselor d-lui Bibescu, ca terrani
nu sunt in stare sa'si apere drepturile lor. Aga dar,
de impartase,9A1 ideea mea, scrie pe la cunostintele
tale din terra ca," hrosura aceasta este o apreciatie
individuals, iar nu colectivg; si ca asupra, puntulul
unite trateza despre t6rrani, este gresitg caci partea
cea mai sanatosa din emigratie mentine dreptul ca
terranii sa'si aleaga represintanti din sanul lor.
Respuns prin grai ni s'a dat la hartia rostra, ca
guvernul frances, chiar in interesul Principateler, nu
trebue sa provoce ell chestia proscrisilor; ca aceasta
init,iativa trebue sa vie din, terra; si ca atunel o va
sustine. Maicg-mea imi scrie de la 16 cg de sigur a
ineredincat'o tine -va ca Voda Ghiea a scris la Constantinopole
cerend intrarea proscrisilor. 'Mi a scris
asemenea ea o adressa s'ar fi sub-saris la Bucuresti,
fare distinctie de partial', si eh s'ar fi dat Caimacamului,
cerend intorcerea proscrisilar; der nmica-mea,
nescriindu-'mi-nimic despre aceasta, nu'mi vine sa crez.
Fratii mo Inca ping la 16 nu sosisserg in Bucuresti.

fo
bia cred, iubite, ca boeril vor fi atat de prosti si
de tichlos ca sa cearri, zece mil de Tura ; nu doll el
n'ar pere zece min de muscali, der nu indrasnesc.Cat
despre Tura, mi se pare a, dupd parerea Portii, nu
mai p6te conta ca are multi partisans in Ora ; de aceea
nu'ml vine sd crez ea ar fi putut face o asemenea
perere.(9
Al teu frate,
Stefan.
No. 33.
Plesoianu catre d. Christofi
Iubite Christofi
BucurescY. 16 Octombrie 1675.
Rfispund la amandoug scrisoririle tale de la 12. In
adever, Romanic 41 inplinira cu mult foe missia lor ;
der sit nu gandesti ca s'a terminat lucrul ; sired avem
si in infra Camera si in afard ; si acesti sireti,
prilejiuri cauta ca sa ne incurce, si sä ne dezicem ; pe
de alts parte, D. D. Comnissari voesc sa ne intrebe asupra
chestiilor interi6re. si cer ca not sti le respundem
; prin urmare sä ne bage in forme mai 'nainte d'a
sci not dad, o sa. ne dea sau nu acellea ce am cerut
si ca sit ajungl D. D. Comissari a ne convinge ca
trebue sa le Tespundem, impiega fel de fel de argamente
not Cu tote acestea suntem tart in hottirarea
nestra; d'at raga sa ne lase a astepta hotararea con-
gresului; pe dc,
alts parte, atat Stirbei cat si Bibescu
Ghica si Sturza, 41 gritmadesc omens si bans la Paris
sere a. concura, pentra ce ? pentru patrie ? pentru
(1) Originalul la D. Christofi.

110
mantuirea si marirea el ? nu I ci pentru a ajunge la
tronul Romaniei-unite (caci de unire nu ne indoim); si
cu tote astea si Bibescu si Stirbei art iscalit actul
uniril si cele l'alte. Astfel vezi ca nu °gleam Inca pe
floe , ei pe spihi ; speram mime in patriotismhl Romanilor
a triumfa, sau eel putin Tau' sa nu vie de 1a iiol si
prin noi. De la a VII sedinta,. Vineri, se Incr4s1 la
memoranda asupra acelor patru punturT, care are sa
se dea, D-lor Comissaii; si cred ca mi se va termina
maT curand de 4 sau 5 dile d'acum inaitite. Si la 'acast
memoar D.D. Comisari se amesteca, nu in iedactiune,
ci d'a se da in desbaterea classelor, pe urma
sa vie in adunarea geherala; si avem a ne gandi.
Fratii Moldovenl eat p'aci erau sa infra in cbestiile
din intro, dar papa adi credem ca n'au intrat, of nici
ca vor iutra.
Da s i eitesca, asta scrisore d -lui Chitu, si sa m 6
ierte ca nu le am saris asta data, fiind-ca n'avui ni -
mica insemnat. ram bucurat forte mult de patriotismul
inflacarat al concetatenilor mei, lucru tie care hu
m'am indoit; poci zice cu drept cuv6nt ca, Craiove-
nii sd' pot alatura cu Bucurestenii; cu tote 05, lief
un colt al Rotnahiei unite n'a simtit mat putin bucuria
acesta.(1)
Amicul dle,
N. Plecoianu.
No. 34.
D-na Elisa Plesoianu catre D. Christofi
Dom nu le Chr isto fi,
Hyeres, 24 lanuaria 1859 st. n.
Am citith cu cea mai vie simtire si placere randurile
ce 'mi adresezi mie. Inteansele Wit tots s
(1) Originalul la d. Christofi
olici-

111
tudinea unui afectionatd amicii qi frate. Dici se' am
curagiu ; cred cg, am aretatil mai multi/ de eata pOte
a§tepta cine-va de la o femee Dv. nutiti in ce pos4ie
me aflu de nand sintd aici ; &eel tote scrisorile
care ve scriam trebuia se, le citescii ei Plepianului
0 nu vream sa tie catd sintd de mihnitb." ; ceci
fi fecut red en asta. Abia ga'sid un momentii self
scrid scriserea asta, fare se tie ellu. Trebue sit ,stii
el de doue luui nu s'a mai data jos d:;// path i ca
din di in di devine mai slabil qi mai neputinciosti;
in sfer0tu de vre o doue Bile 'i a cam lipsit ;31 pofta
de reancare ; qi sunt doue nopci de nand le petrecil
pe fotolid range patul lui ; cad' nu pOte dormi ; i cu
tote astea am feud tote ce am pututd ca se nu me
vacua triste 51i cu lac/1mile in ochi, ca sä nu'i ['ace
red.; imi pestresd noptile pentru ca' se dad curs
durerit melle. Doetorul imi spune ce este intr'o stare
forte grave, cad' plemenuid din stinga este mai de
tot destrus; dar fiind-ca ii remane plemAnul din
drepta forte sanetost, este speranta se' scape. Vedeti:
der, scumpii mei amid, ate, dreptate am se fin mahnita!
Cand me gandescii ca pOte se, se intample vre
o nenorocire, ah i Dumnedeul meu! cum sunt singura
fare sa eunoscii pe altd cine-va de ate pe doctord
§i pe spiter, ce o se me fact/ ?
Elissa Plegoianu.
26 Ian. 59.
Singure pe peruantd ! Asere, la 8 ore scumpul nostru
Nae 141 a dat sfir0tul. Nu ye pot scrie mai mult.1)
Arnica Dv.
Elisa Plegoianu.
1) Originaluld la D. Christofi.
'T aei

112
No. 35,
A son excelence Sarim Pacha, gouverneur
Excellence,
de Brousse
Vous connaissez deja l'etat maladif de ma femme
et de znpii qui date depuis l'hiver passe, et dont nous
avons patiemment et tacitement endure les maux jusqu'a
ce jour.
Mais le nouveau mal dont je suis atteint depuis
quelque temps, la nostalgie, acompagnee de palpitations
de coenr, n5us a reduits au plus affreux desespoir.
Excellence, je crois que Mr. le docteur Mazoki vous
l'aura déjà dit qu'il n'y a que le changement d'air
et la distraction, que pourrait me procurer le sejoar
de quelque temps a Constandinopole, qui puissent me
sauver.
Dans la confiance, qu'apres avoir gi paternellement
contribue a Passuranckde notre existence .par les
genereux subsides qu'ont ete aceordes aussi a ma femme
par totre Men veillante intervention, vous ne
vous refusez pas de contribuar a nous rendre aussi
la sauté, j'ose encore vous supplier de vouloir bien
interceder a ce que j'aie la permission d'aller passer
avec ma famme un ou deux mois k Constantinopole.
Sur, Excellence, que par votre bienveillante mediation,
j'obtiendrai aussi oette nouvelle grace que nous

113
sollicitons a geuoux, veuillez agreer le rpnouvellement
de notre reconnaisance infinie, et les hommages respecteux
de celui qui a llonneur d'être,
Excellence,
Votre tres humvle et tres obeis
sant serviteur.1)
1851. loan Negulici.
No. 36.
N. Pleloianu &Are veduva Iui Negulici
Donna nzea,
Constantinopole, 19/25 Julie 1851.
La sosire 'ml aid: am priimitil scriserea Dumitale.
0 ! CAM m'a intristatii, D-na mea! Catg and simtitt
de mult nenorocirea cc am ggsit inteensa, nenorocire
ce am aflat'o dupe drumit.
Perderea D-lui Negulici, credit forte bine el v'a
fost simtitore vi lice. Terra a perdut DOmna mea, in
D. Negulici unit bung apargtoril, unit adeverafit flit ;
l'a perdut ca s'o ajute la nevoile ei, nu l'a perdut
insg din memoria sa.
Am destule_ cuvinte ca se, suit multe asupra acestill
sujettl ; durerea insa ce me coprindea oil de cate
on vorbescti de ellg, me opresce d'a merge mai departe.
Da, Doinna mea, ye marturisesct in sineeritate,
Ca am simtitil forte multi qi nu stint singur
la acesta. simtire.
1) Conceptulti acesteT suplice illd possed5An noi, incredintattl de
veduva luT Negulici, din preuna cu epistola ce urmezA, $i alte epistole
ce se vor publica In brosurile viitOre.

14
Vt dal dreptate, D-na baba, sa clicetT ca esci nenorocita.,
dup.' perderea unui asa de bunt barbat ;
Thatigaete eel pu;in ca, nu esci singura, 6 in conpani(e
de atatia frail at sof, ce itnpreuna cu miuna for
nu'l vor perde, lie catti vor trai, din memoria lor.
Ye ceru permissia se sfirsescii aci ; si st *6 reel.
a priimi dechiararea simtimentelor melle de etima
si amicitie, cu care am (more a fi,
Al D-le frate si sinter amict.i)
N. Ple§o'ianiN
P.S. Am priimit hartiele ce 'ini ai facut onorea a
le confia mie.
......1,1*-.-
No. 37.
Eliade eatre C. D. Aricescu
Amatul mat Domnit,
Constantinopole. 1855 Maid 18/30.
Cu mare multumire am ricevut scrisOrea D-le din
27 Aprilie. Sunt simtitoril la trite cafe 'Ed scrii, si
'ml place a crede ca esci espressia junimel romane.
Multi in'au tratatil de ambitios, si au avut si ail
cuvintil. Sunt mai ambitiosu de cat ceea ce ma credit
Ambilia mea n'are margini; ca in loco A' amble ca
a altora dupe o vatasie de tiganY, a umblat sa mute
a domni in inimile junilor, ce iti duce numele pinti
in secolii eel mai departati ; a catat iara sa afle adeve'ral,
fie in limbs, fie in literature, fie in soli*, fie
in istorie, fie in politico; qi adevtrulii este etern ; si
pink' voiii fi cu d'enstil, si ellt en mine, sant sigur de
(1) Originalul la D. ChristollVecil qi Epitaful lul Negulic! la
Notte No. Ill.

116
eternitate. Apoi este ambitie mai fa'ra margins de
cats acesta ? Ea m'a impinsil pins a face lea copiilorit
mei, a'i lasa sara.ci, lipsiti de tats si de instructia
euvenita la etatea lor. Ambilia a fost mare; nu
sciii insa de m'a 4usd unde am voita sa ajnngu la
adeveril si la inima necorumpta a junimii; de void
fi ajunsti la upa, am si pe eeel'alta.
P.S. Te rogii, mai prescrie'mi acel le versuri Frump.
verde liliac* gi
trimitele la familia mea ca sa mi le
espedieg.e cu occasiune sigura ; pe celle
arn uitat in birt' la Bueureser')
d'anteia le-
No. 38.
Conceptul unui appelij allu mut Eliade catre
Romani, Oath lui Plesoianu ca sa trimita
in terra ca din partea acestuia..e)
Oare tine a 4isti ea tot °multi si tots natia merita
sOrta in care se afla ; si adesea m'am gandit data este
and adevelil acesta, sail o espressie esita fara socotinta
dintr'anil neeada, sea ura,, sett disperatie ; insa din
4i In 4 tot se mai adeverecia aceasta parere.
G-recii, add erau creseuti sub legi libetle ce producea
Leoniqi, Temistocli, erOit si invatatr, cetateni
generost, acei Greet nu merita de cata serta de inflovire
in care se afla, pentru ca's1 o pregAtea singuri.
1) NI aceltU cantecu la Notte, Sub Nr. 1.
Originalul acestel epistole it possedI editorulti acestel coleetiuni.
NB.ticdstl episto15, a mai fost publicata. fn Columna Int Traianii
No. 5 din anul 1873.
(2) In capult acestuT conceptit, scrisa de Eliad, se citesce aceste
cuvinte, scrise de Plesoisnu :
Acesta 'rni a dato D-nu Eliad ca s'o trimit in terra, ca din partea
mea' Despre datK, trebue O. fie din anulti 1850.

116
and legile incepurg a fi celcate zn piciore, obiceiurile
a se c(inrupe, egoismul a cresce, si a face din
fie ce G-recti un sfemeatil, indifferent la alle palriei,
atunci la celle d'antet cercart alle vrjmasilor Grecit
perdura patrie, si libertate, si hunini ; si din vea0 in
in vecil, ajunserI in serta de intuneric, robie. (lepravatie,
serta ce o merita ; tact 'st o preggtissera.
Piva candu sufferira, acea sorts, o merita ; cand se
sculara ca unit singurii omit, si dissera 9u to;ii more
sett liberi, si tinura dece ant lupta, atunci ist crearg si
patrie si libertate ; i sorta in care se afia o merits.
Ce facura G-recii ? Unit munciail ? si altit, -expatriact
grin Fran(a, Germania, Rumia, preparait callea
grin ajutoru ce le trimitea dealt
lor, ajutor cc.' se immullia
si insust de la obolnl vaduvel.
Romaait gemura, in delungit sub Fanariott, si glasuit
mut Viadimirescu j.t facure, a se destepta, Si a se
scApa de sorta in care se afla ; scepara de Fanarioti
si se reconstituir'a in domnirea lor ; insa serta atatil
li se imbunatali, pe cat a et se ganOir) a o imbunataV,
pe cat egoismul tacu pe fie care ast &data de
alle salle numat ; pe- and neinvetittura si 5 milione
de oment frcieu a numal sci tine sunt, ce sunt, cum
sunt, ce drepturi ati cimenii, si data sunt et dment seu
vite ? Ping and aceste ititrebart nu '1 desteptars, e
nu aveail alte, sorta de cat aceea ce o merita.
Cana se sculara, cu totii ea un singer omit, si misearea
for de fret luni fa numat ca o serbgere, din
aceste no trassera, alt de catii se vorbesca lumea de
dinit; sa afie ca si et simtq, si et se gandeseti ca 6meni
; nu Ina,' ea si merita, a dobandi ceva ; ca,ct tot
lucru se cumpgra, pe precul sell ; si Damnedeti nu. piatesee
fie eitruia de cat third munea sa, (Mph' faptele
salle.
Cei cart se scularg pentru binele terrei, nu furs (5went
cart sit nu'st aibe, fie care o posicie :.si hotarire,

117
a pierde tot pentru binele pablica; a perde pe lenga
stare, aiviitorul, de va cere trebninta. Si cu adevarat
perdura tot. Ri merita stare, Set. sarta lor ; pentru
ca de vor avea lauds, li se cuvine ; de suntt nenero-
eiti,
iar li se cuvine, tact an Vrat a se jertfi pentru
eamenX iiesimpori §i ingra0 ee ar fi voit sa le pice
binele de sus, fora osteneala; set. erat. multumil,i ca
vermele la radacina hrentilut Ori in, ce sorts se vor
afla aceatt emigrati, buns set. rea, o merita ; insa ai
vOY, fratilor, on in ce sorts va yeti afla, o meritatl.
De eimtit,1 ea astfel cum e terra nu e bine, ai nu fa-
cet)." nimiea, nu ye ganditi nintie, meritati sa va vie si
mat ret.
Grecii avura, cum disseit., base, contributii ai same
din saracia Ion de dispusti, pentru on ce cheltuiala
in binele publicii. Binele hu vine curand, insa vine
decd lueram bine. Cate nu s'ar putea face data emigratit
ar avea mij16ce a dekdepta tiparult. Europei I
Astacli una, maine alta, Ping, ne-ar cunOsce lumea, ai
pe not ai drepturile nOstre ; insa paste 40 Inv
nici hrana din tote 4illele, nude in terra lor Elva de
tote. Aceated, se pot face Para ajutorul Vostru ? Et
perdura tot pentru col: ai dace voi nu scotel,i nici din
prisosia vostru a face o cassa comuna .i o terra, intrega
nu va fi in stare a tritnite nici cate 100 de galbent
pe lank* atunct fits siguri ca Romanii nu merita
alta sorts de eatti aceea in care se afro.' ; ai tare le
/a veni dupe faptele lor, dap& simtirea lor, (144 judecata
lor.
gi
n'ail
Nu e mare hem, frate; spune la tine to incredt,
aceea altora, sa dea si pentru terra, pentru viito-
rul copiilor lor, ceea ce ar arunea la un dine : e.aci
cate o pare pe an de ar da fie ce Roman, malt bine
li s'ar face in streinatate. Epoha acesta nu or s'o
mai alba eurind ; oamenii ce at. muncit in terra pentru
dinsa, ce 'ai" au jertfit tot pentru dinsa, n'or sa

118
traesca at lumea ; si va mai trece malt ptna se scdtg
terra °amen-1 cu acelle cunostin2e, ea acea esperiintai
cu aceeasi caldure,, si ea aceeasi hotarir,e a jertfi tot.
Acesti oameni suet astadi jn streinetate, acoln 1e etude
pot face bine terrei ; act pot si a scrie si 4 vorbi,
si se pricep si a lacra mal bine. Nal' lasatt fare. cnij-
Mee.
Daca nu ca Ronainti ca 6meni, ca crestiui, in-
lesniti'i. Nu o Se ye spinduro niment cad faceti bine,
Fill cu minte; nu conspiratf, nu criticati; tineti-ve pe
drumul legilor ; a ve teme ins& do a, face hinele, a
inlesni nisce &pent ce n'au facut nicT un reu, ce 't att
recunoscut vol, '1 a recuuoscut Perta, ce v'a 4perat
de tote (nedescifrabil 1u care am cazut prada alte pqpore,
can n'au exit din drumul legal, a ittlesni ase-
menea ornent din datorie de frate si crestin, daca
de asta ye temeti, fiti siguri ed este q dreptate dumnedeasce,
ce nu &Irmo; si aceea ve prepare o soarta
al aria vol singari auntet1 facatort ; sea vets a,ddormi
cu asemenea asternutarl de indifferinta, de egoiSm si
de temert fara, Joe, ce ve preparatl (1)
No. 39.
Epistola a D. Bolliac catre Princul Napoleon,
preedintele Republicei francese.
Monseigneur,
?axis ,"/26 Aprilie 1892.
J'ai l'honneur de vous prier de m'accorder tine padienee
particuliere, dans laquelle votre Altesse Imperiale
me permettra de lui exposer quelques considerations
d'nn haut interet, sur la situation veritable
de la Roumanie.
(I) Originalul N D. Christofi.
9i

its
Sons le regne, de 'lEmpereur Napoleon les capitulations
concedaut a la France le droit de parler en
faveur des chretiens, recevaient leur pleine et entiere
execution. La restauration, eu laissant mettre en
dehors du Congres de Vienne, le peuple roumain, sur
le quel la Porte n'a, qu'un droit de suzeranite, l'a- livre
de fait a la Russie. Le G-ouvernement de. 1830,
dont les- bases etaient aussi faibles qt sa duree, a
ete eqhemere; goavernement sans dignite a l'exteireur,
n'a jathais en le bras assez fort pour relever le drapead
de la France. Les Ro-umaius, Monseigneur, ont
foi dans le nom que vous portez; Us esperent que votre
sollicitude s'etendra sur routes les nations, et sur
eux en particalier ; et que la Diplom atie francaise reviendra
aux granbes traditions, suivies par des Princes
tels que Louis XIV et Napoleon.
Les Valaques descendent des Celtes et des Romains ;
HS forment une nation guerriere, gallola.tine de douze
millions d'amens. Its sont maitres des Carpathes. Leur
pays est protege par le Danube et par la Mer Noire
L'Empereur Napoleon avait apprecie l'importance tope
graphique dune contree qui pent, en cas d'eventualites
servir de empart et de levier contre trois Empires.
Le sol trotimain est fertile, les Torets y sont immenses,
et garnies de vieux arbres rropres a la Marine ; les
produits des mines sont precieux et tres varies, elles
renferment Por, le cuivre, le far, le mercure, le bitume
etc. De telles richesses ne sont-elles pa de nature
a encourager le developpement du commerce .francais
dans les Principautes danubiennes ?
Les Ronmains presentent, Prince, un tableau digne
d'attention ?
celui d'un peuple gallo-latin, qui a sa
,
langue, sa son genie national propre, mais
empreint de la civilisation francaise. La lutte inegale
que ce peuple soutient pour repousser les envahissements
de la civilisation asiatique du Moscovite, la

esistance Wit a opposee pendant quatre siectes an
Turc incivilisable, dont it a emousse le yatagan, alors
tnancant pour I'Earope, ne penvent manquer de
lui gagner les sympathies de vote Altesse hnperiale.
L'histoire a constate, Monseigneur, que quand la
France, notre soeur ainee, est dans la prosperite, le
bien etre renait dans les pays roumlins; que lorsque,
an contrai e, elle essuie de revers, comme ceux de
1814 et 1815, les manvais jours reparaissent dans les
Principautes. danubien Chaque fdis que' la France
a ete eprouvee, les dilapidations de tonte espece ont
mine le tresor de l'Etat et le pays, la confiscation
et le se:sluestre ont ete retablis ; le knout des Russes,
le cimeterre do Turc, ont pris la place des lois suspendues
; Bucarest, ce foyer de is civilisation de
l'Europe orientate, cette ville de Palais, t,itee pour
1 elegance; la douceur des moeurs, Phospitalite de ses
habitants, pour l'instruction de sa jeunesse elevee h
Paris, on par des instituteurs frantais. Bucarest s'est
voilee, et a pris cheque fois ]'aspect d'un camp de
barbares. Cette transformation a ete si rapide, si
subite, si frappante, qu'on ne pent la comparer qu'a
celle des Brands lacs, dont les eaux claires, aux reflets
d'azur, prennent une teinte lugubre, aussittit que
les images convrent le soloili be soleil pour nous
Monseigneur, c'est la France.
A l'exception d'une coterie burencratique, composee
de quelques ambitietkx, imposes at soutenus par le
Moscovite, it n'y a pas de partis chez les Roumains.
118 sont tous anitn?,s d'un, merne esprit. Le manifeste
qu'ils ont adresse a plusieurs reprises Et
totus les
Cabinets de 'Europe, coutient le programme deleur
regeneration, base sur les lois eternelles des societes,
l'ordre et lInmanite.
Its demandent Punion des delta Principautes, un
Prince etranger de sang latin, le respect des traites-

iii
la reconnaissance de la nationalite, des institutions
en harmonic avec les besoins du pays, l'amelioratiou
et le developpement du bien entre de toutes les
classes, ln supression au servage, enfin l'abolition de
la traite et de Pesclavage.
Jo pertage avec mes compatriotes l'espoir que,
sous le gouvernement de votre Altesse Imperials,
Faction providentielle de la France s'etendra a un
peuple gallo-Latin, qui se considers comme inembre
de In famillie frantaise et que le despotisme n'osera
i
plus, comme cela a eu lieu depus 181.5, faire fouler
par ses hordes sauvages le sol et les droits de le,
Rounianie. (1)
Je suis avec respect, Monseigneur
de votre. Altesse Imperial°,
le tres humble et tres obeissant serviteur
Cesar Bolliac.
rue de beau.... Paris,
No. 40.
IN 111TIVIELE POPORULUI ROMANO'
Dreptate-FrAtie
GUVERNUL PROVISORIU ALLU ROMANIEI
Pentru caussa sacra In care a luat parte eminenth
i pentru capacitatea d'a tine postuln do secretarti de
care avu o imperiesti nevoe, guvernrd provizoriii numesce
secretarti allil guveinului pe D. Constandin Romanescu.
Domnu Eliade i va face cunseut dispoziia guvernului
provisorin.
(I) Estrasit din Choix de lettres et menzoires sur la question roumaine,
par M. Cesar Bolliac- 1852 -1856. Lithog, Goyer, 7. p. DauphineParis.

I22
(Suserisi) Stefan Golescu, Hristian Tell, lean Elia.
de, Gheorghe Magheru, Major Plesoianu, Preotul Sapea.
13 lunie 1848.
No. 20 Craiova,
In tabara regeneratiei (1)
No. 41.
Rapportul lul Dervisii Pasa, Comisar otoman
in Principate, in privinta
administratiunii principelui Stirbei.
Bacurqt1 Decem, 1864.
Am sosita in Bacureset la is/25Au gusto, anul corent
stire a viitorei intOreeri a Altetel Selle Principele Stir -
bet in Romania. respandita, in terra ca nä noua nenorooire.
produssese ua nemultumire generals I. classa
Boerilorit si in partidula national ; inteunil cuvint
oppositia stt parea ca se intinde in Iota, terra si mare
maioritate acelor ce m6 vedea accusa pe prineipe de
inalta tradare &ere I Porta.
Impressiunea acestei start de iritatiune in care aflam
spiritele a fostit atatit de adanca assupremi, in
cata am creclat unit moment ea sprijinul fortelor militare
ar fi neaparat trebuinciosa spre a mantine ordinea
public& la sosirea Altetei Selle ; masura cu alath
mat trista si regretabila pentru terra, ea, de la
retragerea Rusilor, terra se bucura d'art Unite desevirsita,
sub egida armatet imperiale a Augustului men
Saveranit.
Capetele d'accusatie contra Printulut tirbe1 se pot
resuma ast-felti :
Nesupurtere sistematica catre guvernula Maiestatil
(1) Originalul 11 possedd D. C. Romanescu.Acestd decreta nu
figuresa In Monilorul dela 48, si nicl In vre o altd, foie din acea
epocd..
10

123
Belle Imperiale Sultanul ; simpatie intrega pentru
Russia, si trd.darea tutor intereselor te'rer in favOrea
politicei cotropitOre a acester din Irma puteri, prin-
Wan sistem de delapidare a financelor publice, si de
cornptliune imitata (puisee dio scOla curate rusesca.
Am impartitil deril lucrarea mea- in done parr
politica si administrativa.
PARTE A POLITICA
.Este s1 rut ea guvernnl Majestatir Selle Sultanului
a aflatd, plteua.
epistola a princulnr G-hica al Moldover,
cu f data din 75t ineie 1853, ca. Imparatnl Rusiei
invitase pe eel dour pried a intrerupe relatiile for
cu Sublima Porta, si a Inecta trimiterea tributulu
Alteta Sa Resid-Pasa, prin epistola sea de la 25
lunie, transmisse principelur ordinul Sublimer Porti
d'a parasi Moldavia, flind-ca Russia atacasse prin acestit
actir arbitrariti sistercul Principatelor in basele
selle; si fiindn ca essersiciul autoritacii legitime devenea
impossibilii in acea stare de lucrurr. Alteta
Sa avussese Ingrijirea d'a a daoga Inca ca, In ca4ula
and Principele n'ar your a se supune acestur ordiu,
Sublima Porta va lua dasurele cuviinciose
dicta interesele si drepturile selle.
ce i le
Asupra acestur oi'din, Principele Stirbei convoca
Divanul Ad-hoc, sub numirea de Adunarea gerierala ;
si adaogand la mombril permanents un Mitropolit si
pe Episcopii de Mizell, de Ramnicti si de Argesti,
face un rdsprins Sublimer Ports prin care clicea cd, acesta
Adunare rOgd, pe Principe printr'o adresa a na
parasi terra, in imprejnre'rile critice in care
atunci ; 0 cern nova instructiuni.
se afla
Aici opinia publica acusa pe,Principe cd, a surprins
in aceasta circumstanta religia guvernulur otornan,

124
pentru interesul I personal, si in interesul Russiei
comitend prin urmare un act de inalta tradare.
Divanul ad-hoc a fost convocat, nu in urmarea unei
dorinte esprimata liber din partea maioritatii Boerilorti,
ci numai prin instigarea consulului Russiei,
in intelegene en Principe le ; si 00. adressa acestal Adunari
presintataPortii, ar fi fostil preparata mat
din 'nainte prin influinta directa, si consiliile aceluiasi
consul, si irnpusa Adunaril pentru a o subserie.
Cercetarile melle asupra acestui object se resuma
ast-fel ;
La 2 August, D. Coleqoum (consuln englemi) date
official principelui scrisOrea A:tetei Sella Resid-Pasa;
7i primi, ca sj celegul sea consulal frances, promissiunea
verbala ea se va snpune ordinului Sublimei
Por;i, si ca va parasi terra in 3 dile. Litr'adever,
dupa cate-va c.jle principele fticea preg4tirile de plecare
; bagajul sett era gata, si tail de poste comandap".
Dupg parerea unora, acesta nu era de CAM ua;
prtifae6torie.
FiindA Ca D. Colcqbum stiiruia sa aibg, un respunns
inseristi, la 7 August sera principile trimisse in sfirsit
re secretariu sau a'i anunta ea nu pate parasi terra
fiind-ca %era se opuna la plecarea sa, si fiindii ett.
Divanul are a fi convocat spre a delibera asupra acestui
obiectil.
La 9 August Divanul se aduna, intr'un mod estraordinar;
si presinta principelui un, adressa subserisa
prin care 'I ruga se ramie in tera(1).
Tote informatiile mate din sorginte mai mullsail
mai putin demile de credinta, se nneseil asupra
acestui punet, adica : ca convocarea acestui Divan a
fost in realitate (au fond), resultatul instigarilora
principelui si al consiliilor consului rusesc; si c6, adresa
a fosta preparata mat dinainte de secretarul de
(1) Vec,11 Anexa Lit A, pag. 123, si Lit. B, pag. 126.

1§t
State, 16nnii Mann, si impusa Adungrit Din ceea ce
urmeasa, se VII, vedea pans, la ce punctil ameasta asertiune
este intemeiata.
Unul din membril Divanului a declarat ceea ce urmeaza
:
Divanul, dice el, a fostil convocat a provoca opinia
sa asupra circnmsta,ntel de fara. Cu ate-va dile
inainte de reunirea Divanului, D. Ionid, care nu erea
deprinsa a m6 visita, s6 infaeiseza la mine, si 'mi
spume ca corsnlnl russti voesce ca adressa sa fie adoptata
do Divan ; caci at fel refusul ar avea grave
conseeinte pentru membril
sa. .
In fedinta aceea. lad comisiune fu numita a redacta
adressa inteug, camera deosebita. Iona Menu
citi conceptul adressei preparat mai din'nainte.
Ni se observa ca e de prisos a se face mentiune
in adressa, de eurtea protectrita ; dar D. Mann re'spunse
ca nu trebue nimicii schimbat in redactiunea
acellel adresse, facuta de dansul in intelegere en con-
sultlii
rusesca; si ca trebue a aduce aminte Turcilor
ca nu sunt singuri: a decide despre sorta nostrA.
Regulv.mental organic prescrie ca data maiorita,tea
accepts ua propositiune, minoritatea trebue sa o
subscrie si (lama din--preund cu totT eel lalti membrii.,
Conceptul lui lance Mann, despre care vorbesce acesta
neelaratie, esista; si e scris chiar de mAna sa.
Un alt membru din cei mai eminent! ai Divanului
'ml a declarat:
Am costa invitatii sa assist la desbaterile Divanulul.
N'am anzit nisi nit desbatere asupra acestei
imprejurarT. TOO, Adunarea a sub-scrisil adressa intrio
trista tacere ; si en amti urmatn essemplul colegilor
mei.,
Un al treilea membru, nu mai putin de credin'ia
is facut nruditbrea depositinne:
Divanul a fost convocatti estra ordinarti, dicea

126
principele, spre a fi eonsultat ce era de flent in imprejurarea
de facia.
.Secretarul de Stat citi scriserea AlteteT Salle Resid-Pasa;
si presedintele consilinluT invita pe membrit
Divanulul a face ua adressi catre Prinfipe, spre at
ruga se. nu parhseasca terra ; si insemna mai multi
membrii pentru redactarea acelleT adresse.
,Am afiat in urma cg, conceptul acelet adresse era
fg'cut mai din 'nainte, si addusa cle secretarul Statului
in senta acelet comisinni de poruncialao.
Uuit anti patru -lea membru cu ua inalta positinne
(tres haut place), imt spuse ceea ce urmeazg
.Cu cate-va cJile inaintea intrunirii Divanulut, Tanen
Mann se presinta la mine, angajandu-me a ruga pe
principe a nu parasi tearra.
Presedintele Consilinlut Ministrilor a invitatil adunarea
ca se votecie aft adressa Principelui, on A.
rain lie in terra. Atunct o comisiune fu namita pentru
redactarea acestet adresse l trine,' camera deosebita ;
si apoi not to' am suscriso, fara nici ua alta procedna!'
Trecii acum la alte imprejurgri, care as preedatil,
si au urmatil ocupatinnea rusescg..
Se accusa, principele ca tot d'anna a intretinut relatiuni
confidentiale en Russia, si ci a paclit -Were
catre Sublima Porta despre pregatirile de invasiune,
&and el avea cunostintg, en mult mat 'naiute despre
trecerea Prutukti de catre armata rusesca.
Acesta acusatiune, care e foarte grava, are nevoe a
fi bine doveditg. Daca intr adever ug, assemenea corespondinta
esista, este mai on neputinta a o posseda
(la saisir), mai ales intr'un timp asa de scurt.
Se afirma ea, catre finele lunet lui Noembre 1852,
Principele primise ua epistola confidentiale de la generalul
Niepocoutcky, care'l instiinta despre pregatirile
Rusiet peutru ug, ocupatie in curind a Principatului,
:
-

127
Consulul Anglliei si al Franciei au audit si ei vorbindi1
de acesta scrisOre, dar en mult mai Virgil.
Este un fapt sigur ca la inceputul anului 1853, intre
Martie si Aprilie, sgomotul unei ocupatiuni a tg,rei
de catre Rusi se latisse tare in Bucureciti.
Mai feta lumca era convinsa de acesta, afara de
Principe, care, pans la trecerea Prutului, asigura ca
nu crede nimic,
IJA persona bine informata 'mi a spas ca la acea
epoca D. Sima din Vienna trimissese la Bucuresci ua
scrisbre a contelui Orlof, cu urmatorea adresa :
cEsceelentiei Sella Generalului Rudiger, comandantul
trupelor rusesci in Valahia.a
Se zice ca, acesta functinne fusese inteadever incredintata
un minut acestui general.
Se mai zice Inca ca consulul Basle ar fi adresat
la acea epoca ua cerere officials Ministerulni de interne
spre a constata pretul furagelor.
N'am putut verifica aceasta circumstanta ; este Ina,
de notorietate publica ea palatal era a fi ocupat de
principele Paskevicli.
Catre mijlocul lui Mai, D-1 Khaltchinski se duse
iu Bassarabia Panga Principele Gortcheakoff.
Se acasa Principele ca en acesta ocasiune ar fi scris
lui Gortcheakoff ua scrisOre confiden5ala, spre al informa
despre pregatirile Turciei pe tarmul drept al
Duntirii ; cum si de mesurele luate deja in Valahia
pentru primirea Rusflor.
Nn pot afirma acest fapt, ncavend in spijinul seu
'ca probe de cat asigurari verbale ; der voi face men-
1,iune de ua circurnstan',A importanta.
Cu eitva inaintea trecerii Prutului, D-. Ponjand,
ducenduse la. Principe, Pa intrebat, in mod official,
cum intelegea a concilia datoriile selle catre Poarta
Qtomana ea obligatiile sele catre Curtea de la St

128
Petersburg ? Principele la acesta intrebara a paiit d
facer° absoluta.
Am citit coppia corespondintel officiale din Iuniil
dintre Principele Stirbei cu principele G-ortcheacoff la
Kiseneff.
Generalul russ informs pe Principe despre viit6rea
ocupare a Principatelor, s'adaosa ca consulul 'russ a
avut misiunea a initia pe Principe despre motivele ce
nu determinat pe Imp6ratul a ocupa aceste Ora.
Principele in respunsul seu asigurg pe generalul
russ ca autoritatile din taxa vor da tot concursul posibil
trupelor imperiale; si termina esprimAnda'si nerabdarea
sa d'al asigura si prin grai despre devotamentul
sea pentru iserviciul ImpN.rathlui.
Pc Tanga copiile acestei corespoudinte, se afia sl
offisul principelui catre Consiliul administrativ, No.
1114 din 11. Iunie 1853 spre a lua me'surele necesare
pentru trebuintele ostirii rusesci, cum si a Nottei
comunicate de autoritMile rusesci relativ la modal de
aprovisionare.
.
Nu stiu data Principele a faeut la timp S. Portit
cunoscut acesta comunicare.
La sosirea avangarclei rusesci, sub comanda generaluluT
Anrep, na comisiune officiala de Ministrii a
fest trimisa la frontiers spre a felicita armata de invasiuu
e.
G-inerile principeluT, D. Plagino, atunci prefect al politia
puse a se face un immens tort (tente) triumfal
la Colintina. Boierii prinlird ordin a se duce acolo
in uniforms, spre a primi pe Rusi. Mitropolitul en
clerul seu in costume sacer dotale, stropia au'
aiastna
regimentele la trecerea Tor.
Mai tarziu. Gg. Mann a fost trimis in Grecia -cu
misiune. Vanghele Zappa platia si trimitea petfata
emisari in TurCia, spre a o revolutiona.
cat pentru corpul Stavroforilor, de care se vor-

129
besce, n'a fost organisat die cat dupe, plecarea Principelut,
de un comitet compus de Plagino, ginerile
princului, Arsake, V. Zappa si Schina, consulul Greciei.
Cand in fine I. Porta, declare. resbelul. Principe le,
se zice a adresat consiliului de ministrii un offis cerendu'l
a face se" is parte si tera (s'asocier) la masurele
defensive ale Rusiel pe Dunare.
Isitimat o eirculark am vCzut a departamentului de
interne, adresata din ordinul printului catre prefecturele
dupe marginea Dunkrii, cu data din 11 Octombre
1853; si in care se zice :
cCe. prefectura, in inl.elegere cu D. D, Comandantt
de la Punturile respective, va face cunoscut granicerilor
in activitate Ca, in caz de invasiune din partea
Turcilor de. ceielalta, parte a Dunarii, ei se se &age.
Mend armele cu &gash', si pastrandule bine. Cat pentru
ceilalti Gramicieri, alest si desemnatt a implini acest
serviciu, si care se aft& pe la cassele lor, se, li se
face, cunoscut prin mijlOce mestesugite (habil ement
calcules) in ca4 de treeerea Dunkrit de catre Tamil
ca se se dna tott armati la resedinta Sub-prefecturef
locale, spre a implini acolo sarcina impusa for de
serviciul administrativ. ,
Aceste, circulars e suscrisa de lenicr.
Sauget° romanesc curgea deja in atacurile din avanposIuri
ale pichetelor dupe, marginea Dundrii pe cand
Principele Stirbei se afle, Inca in capul administratiunii
Valahier.
Principele n'a plecat intr'adev6r de cat la "hs Oct.,
dupe, lupta de la Isakcea dupe', ce'st a regulat trebile
si a luat din Vistirie eel din urma trimestru pe anul
1853 adia trei hint inainte din lista civilk.
El is drumul spre Giurgiu; der se intoarce dupe;
sate -va ore Inapol si se, indreptesk pe uscat catre
Tina,

130
Se pretinde ca inaintea placarii sele scrisese o epistol's'.
content": Neselrode, cerendu'i o subventiune.
Am vezut numai copia unul offist catre consiliul administrativ
au data din 5/17 Decembrie 1853 in c tre
se zice ca Imparatul Rusiel, in vederea positiuni celor
doui Gospodari demisionaV, a gasit de cuvin a a le
acorda, cu titlul de subventiune, o parte din lista
vila ; prin urmare eabinetula imperial rusesc daruesce
princepelui Stirbei cate 1000 galbeni pc land,
ea incepere de la 1 Ianuarie 1854 (1)
Acest offis e suscris de Gen. Budberg. (2).
No. 42.
ANEXE
Lit A.
Rapportnl Divanului ad-hoc catre Prin9n1 Stirbei,
de la 28 luliu 1853, No. 7.
A.dunarea Divanulni, convocata in virtutea offisului
Mariei Telle No. 1311, a vgzut, cu cea mat vie intristare,
invitarea ce Vi s'a facut, prin depesea Altetei
selle Resid Pasa, d'a parb,si Vrra in mijloculti
gravelor imprejurar" in care se afla.
Aceste imprejurari, Maria Ta, reclama cu at at mai
mult presinl,a Mariei Talle in capul guvernului, ca
departarea Sa ar produce neaparat paralisie si desorganisare
in administraV.e.
[1) Acoa sums a refuzat'o Stirbei. cu offisul seu din Vienna de la
31 Ian. 1854 cAtre consiliul administrativ etraordinar, daruind'o
in folosul Statului.
(2) Acest act important, din preung cu anexele, si alto acte relative
la cestiune, mi sa comunicat de D. Nicolae cretulescu, la 1870,
(subscris) Dervische
ci.

131
Patruns de aceste consideratii, Divanul ad-hoc, organ
cred;ncios al dorintelor terrei, crede a Implini ud
sacra datorie grabinduse a adressa Mari' Tulle ferbintea
sa rugaciune ea, pentru binele terrei, se nu
paraseasca canna statului intr'un momont cand el are
nevoe mai mult de cat tot-davna de intelepta pi inteliginta
directiune despre care ati dat probe stra-
Incite.
Divanul ad-hoc este convins, Maria Ta, ca Ina Ha
Porta a &aria marinimie pi bunavointa catre poporul
roman nu s'a desmintit nici ua data, va bine voi a
lua in consideratie motivele imperiose ce '1 8ilesc a
adressa cu staruinta Marie' Talle acesta smerita rugaciune,
ca s'o deppuneti la piciOrele, Tronulni M. Sale
Sultanului,
Divanul sperd ca Ina lta Porta nu va vedea in aceasta
masura de cat Implinirea datoriei ce ne
impusa d'a conlucra peatru binele public, pe
este
care
Maiestatea Sa. Sultanul l'a avut tot danna in vedere
pi care este singurul pi nestramutatal stop al solicitudinii
cellor done Inalte Curti, Suzerana
trita.
i Protec-
(suscrii) Mitropolitul Nifon.
Episcopul Romnicului, Calniq.
Buzeului Filotei
Argepului, Climent.
Bat;m-Boera Banul Gr. Filipescu.
Banul Const. Gr. Ghiea
Vornicul Constandin Herescu.
.
Emanoil Arghiropolu.
Logofatul Dimitrie Rallet.
Grigorie Gradiptenu.
Ion Filipescu.
Ion Mann.
Ioan Bibescu.
Ioan Golescu.

132
» Loan Campineanu.
Scarlat Barcancscu.
» Dimitrie Bibcsen.
» Joan Otetelescanu.
» Grigorie Obedenu.
Dimitrie ralcoianu.
Postelnicu Ioan Alex. Filipescu.
Aga Petre Obedeanu.
Dirnitrie Ioanid,
LIT. B.
A son Altesse Mehemet Kurpresitti Pacha,
charge du Grand Visirat.
Altesse !
Le sewed de Balta-Liman, qui a suspendu les assemblers
ordinaires et extraordinaires des boyards,
a voulu (dans Particle II) supendre toute action politique
d'un corps representatifi dans ce pays, en confiant
a un conseil dit divan ad-hoc les fonctions deliberatives
de l'ancienne assemblee, et en ne lui attribuant
que l'assitte des impots et l'examen du buget
de loi, que le_gavernement lui soumettrait.
Le president de ce Divan ad-hoc etait appele a
veiller k ce que ce corps consultatif lie s'ecartat point
des limites quo la Sublime Porte venait de lui tracer,
dans sa haute sagesse.
11 y a deja eu un precedent at ce corps a franchi
les bornes de sa mission: ce fut l'adresse da 28 juillet
1853, qui invita I'Hospodar a ne point obeir a
l'ordre de la Sublime Porte, qui lui ordonnait de
quiter le pays.

133
Aujourd'hui encore ce corps consultatif vient de
sortir de nouveau des limitees de ses attributions.
Avan de clore sa session pour l'exercice de 1855,
le divan ad-hoc a accepte, sans discussion, tine adresse
louangense decernee a l'Hospodar, proposee par
le meme me:nbre qui fut le redacteur de l'adresse de
1853. (1)
On y fait parler, au nom de la nation, le divan
qui en appelle au jugement de la posterite; et par
un esprit d'adulation, interprete la nature de tons les
actes de Padministration de l'Hospodar, de facon
faire croi:e qu'ils ont assure a jamais la prosperite
du pays. Il y a jusqu'a des allusions politiqaes, ten -
danta insirnuer que l'Hospodar actuel devrait (Wendre
les institutions de la patrie, institutions qui, nous
Pesperons, seront legitimement defendues par notre
auguste suzerain.
La responsabilite de cet acte, qui s'ecarte rnanifes
ternent de la competence de ce corps consultatif, peurrait
retomber sur moi, comme president de droit du
divan ad-hoc.
La Sublime-Porte ne pent reconnaitre legalement
que moi, comme exercant les fonctions de president
du divan, avec tout le poids de la responsabilite qui
lui incombe : car les ordres que le gouvernement imperial
a donnes pour la mise en execution du Sened
de Balta-Liman, ont statue, expressement, par l'ofice
hospodaral, du 17 mars 1850, No. 327, sous No. 2,
que :
«Le divan sera sous la presidence du boyard le
plus grand «et le plus ancien en rang.
Ce n'est que dans le cas ou le divnn serait appeleopiner
sur des affaires ecclesiastiques, que la presidonee
[d'apres No. 3 de Mice cite] devait etre devolue
au metropolitain.
1) Iaon Many,
a

134
Bien que l'Hospodar ait cru pouvoir devier de cette
disposition expresse dela S. Porte, apres in mort du
Bach7Boyard George Philipesca, et des la convocation
du nouveau divan en 1854, j'ai passé outre, par
consideration pour la position du venerable chef de
notre Eglise, appele arbitraireuient par l'Hospodar
a me remplacer.
Mais les circonstances actuelles m'imposent le devoir
de decliner devant Votre-Altesse toute responsabilite
de l'initiative prise par le divan ad-hoc, et
qui pourrait metre impute en ma qualite de president,
appele de droit a ces fonctions, par la volonte suprAme
du gouvernement imperial.
J'ai du refuser meme de signer cette adresse en
ma qualite de membre du divan ; et j'ai du resister
aux instances de S. F. le metropolitain, qui a litre
de president de faoto du divan ad-hoc, me pressait
de suivre son exemple.
J'ai cru que ma conscience et ma dignite perso-
.nelle ne me permettaient point de signer un pareil
acte, que je considere comme illegal dans la forme,
et comme specieux dans le fond, et ne tendant a rien
moires, dans les circonstances presentes, qu'a en imposer
sur le veritable &tat du pays et sur les maux
dont it souffre.
'Plus que tout autre, en ma qualite de premier beyard
et de president de droit de ce corps, qui s'est
ecarte de ses devoirs, je s'iis appele a, protester ici
devant votre Altesse contre l'llegalite flagante de
cette adresse.
Je proteste, en ma qualite de Valaque et de sujet
fidele de in Sublime Porte, centre l'assertion que
cette opinion, emise par une assemblee incompetente
eepresente l'opinion de la nation. Je proteste meme
contre la supposition que cette adresse, imposes an
divan ad-hoe soit l'expresion vraie des sentiments

135
des membres qui y siegent. Pour appnyer cette derniere
assertion, je n'ai qul me referer au fait que
l'adresse en queetion porte la signature d'un des
premiers ministres, qui a la connaissanece de Votre
Altesse, a signe, it y a quelques mois, le memoire
de nos justes grief contre l'administration actuelle,
adresee h S. A. le Grand-Vizir, mernoire qui porte,
en tons points, diametralement le contraire de chaque
paragraphe de l'adiesse du divan ad hoc.
Votre Altesse daignera ne voir dies dans la presente
protestation que le sentiment de la conscience
de rues devoirs.
Que Votre Altesse daigne peser le poids et la valeur
de la voix d'un hornme conscienciex et desinteresse,
qui ne vent" etre, avant tout, que bon 'Valaque
et stijet devoue de son Suzerain.
Je suis, aver le plus profond respect,
Banul C. Gr. Ghica.')
O
Bucarest, 1/13 M trs 1856.
AMINTIRE DUIOASA din EISLUL NOSTRU
DE LA 48
Amicul nostru 1-On Negulici de fericitii amintire, fost.
prefect la Prahova in timpul mi5cArei de la 48, era un
pictor renumit, om distins, ()nest si cu caracter.
Critica ce a fricut lui Eliade Redulescu este un cap
d'operii, care dovedeste, in deajuns pe omul cu minte sanetoasA
si pe adevdratul democrat.
In Constantinopole locuiam en to ii intr'un otel. Pilnit
a nu ne despArti de el, chnd am plecat sa facem un vo-
1) Comunicata tot de D. N. Cre(ulescu. E de interesulti rnotenitorilor
hiT Stirbei a publica respunsulti acestuia la rapportul
lui Derv* Pma.

186
iagia in Egipt si Syria, el ne a propus si ne a facut portretetele
mie si lui Plesoianu, reunite de nlinune, pe earl
le pastred ca eel mai stump suvenir de atnintirea acestui
bray amic si confrate de esil.
Fiind si el unul dintre acei 20 Romani esilati si in
ternati la Brussa, ca mosafiri ai Sultanului, dupa cum
diceati Turcii, a facut portretul Mitropolitului Armenesc
din Brussa, in ulei, care a fost admirat de toti cati Pan
yadut.
and am plecat in voiagiu el ne a petrecut si eii i-am
dis: dace, vom peri prin acele locuri selbatice, adu -il
aminte si de not ". Tar el 'mi a respuns lacramand :'taci,
taci, nutnai dice asa., si cand ne am intors in Constanttnopol
nu am mai gasit in yiata pe amicul si confratele
nostru de esil. Fie bine-cuvantata memoria acestui bray
democrat_ Roman, plin de devotament si abnegatiune pentru
tara lui iubita.
Eu si generalul Maghieru, la anul 1851, am esecutat
facerea unpi monument superb pe campul Francilor la
'era din Constantinopole, unde se repauseadA : Joan Negulici,
pictor Roman, Iscovescu, pictor ovrei, si preotul
Athanasie Luzin din Craiova.
Tata epitaful lui Neguliei, facut ded Bolintineanu :
11 legana in durPrf 1?ona2nia
Triti, inert; muri spre a er salvare;
Asil, mormint, a oferi 5'urcia,
seltimal
Si Patriot if fu sultan.
Nascut in Campu-Lung la 1813.
Mort in Constantinopole la Iunie 1851.
Al. Christot

137
No, 43.
LISTA
De operile si ziarele, romfine si streine,
ce poth servi Ia ISTORIA REVOLUTIUNII RO-
MANE de Ia 1848, Ia administratia
de Ia Balta-Liman si Ia chestiuned Unirii
Principatelor Dunarene.
0 P E R
Le protectorat du Czar, par J. R. (Eliade) Paris-
1850.
Souvenirs et impressions d'un proscrit, par J. Hp.
liade Radulescu, Paris 1850.
Memoires sur rhistoire de la regeneration roumaine
on sur les eOnements de 1848 accomplis en Valachie:
par J. Heliade Radulescu. Paris-1851.
Remania viitore, de mai multi emigra(5.Paris-1850.
Republica romans. idem Paris-1851.9
Question oconomique des Piincipateus danubiennes
par N. RalcescuParis, 1850.
Derniere occupation des Principautes danubiennes,
par la Russie, par G. Chainoi (Ion Ghica) Paris, 1853.
De l'abolition du servage dans les Principantes da,
nubiennes, par Al. G. Golesco.Paris. 1856.
Choix de lettres et memoires stir la question roumaine,
3852-1856, par Cesar Botha°, lith. Goyer 7.
p. Daupline, Paris.
Memoire justificatif de la Revolution roumaine du
11/23 Juin 1848Paris, 1850, (de Capii inivh,rn de la 48
Epistole titre Printul Stirbei, de ('. A Resseti, 1850
si 1851 Paris.
1) Mat' e o brosuri£ cu acellaU iitlu, in care se demascl polL
tica RussieT, de C A. Rossetti,Bruxelles, 1853.

-138
Epistole si acte alle emenilor m4caril romfine de la
1848, de Eliade.Paris, 1851.
Prinoipantes danubiennes (M de Rosetti) par J. MicheletParis,
1853.
Appelt la tote partidele, de C. Rosetti.Paris. 1850.
Eistorie politique et sooiale des Principautes danubiennes,
par Elias Regnault Paris, 1855.
Suite Ou Sup lenient a l'histoire des Principautes da=
ubiennes par Regnault, N. Rousso Bruxelles, 1855.
'stork', Dacia superiora, de Papiu Ilarian, 1849.
Transilvania in fala pretenciunilor lingariei, de Papia
IlarianBucuresci, 1861 (1)
Mysteres diplomatiuques aux bords du Danube, par
Elias Regnault,
Memoires pour servir a l'histoire de la Roumanie
(topographie) par Cesar BolliacParis, 1855.
Protests oontre la convention conclue a Balta-Liman,
a l'Assemblee legislative de la Republicine trancaise,
par le amite democratique roumain.Paris 1849.
Resurection des peuples.La Rouwanie renaissantee
par J. Heliade Radulescrt, avec nn precis de ses annales
et de sa derniere revolution, par Sebastien
Meal (Sebast. Gayet)Pa-ris, 1850.
Lettres hongro-roumaines par Dem. Bratiano.Paris,
1851.
Reponse a la circulaire de la Porte Ottomane, presentee
le 13 Juillet 1856, par G. Maghero, Constantinople,
22 Oct. 1856 (lithograpbiat).
Turquie et Russie, en reponse a la Lettre d'un anonyme,
par I. A. VaillantParis; 1854.
Voyage en Orient, ou theatre de la Guerre (Considerations
sur les Principautes danubiennes), liar J.
N. keunierBruxelles, 1854.
1) Aeesta, operl tontine si duel articn11 al D. Duni. Brtitianu,
a respuns la asertiunile neesacte alle ungurului lrany despre
Romani.
11

139
La Turquie et la Russia en 1854, par M...X...Paris
1854.
La politique to Ia Russia et les Principautes danubiennes,
par le general comte de FiquelmontParis,
1854.
Memoires sur Pernpire d'Autriche dans la question
d'Orient, par 1. C. BratianoParis. 1855, (1).
L'empire c'est Ia paix (sur la question d'Orient, et
particulierement des PrinQipautes) par J. A. Vail lent
Paris, 1856.
Appel au congres en faveur des Roumains, par Edmond
Texier,Paris, 1856.
La Roumanie apres le traite de Paris, par V. BoerescoParis,
1856.
Momoire et observations de sari Altesse S6renissime
le prince regnant de Moldavie, Gr. A. Ghica, sur le
protocole des conferences de Constantinople, et envoyes
au Congres de ParisParis, 1856. el
Querre d'Orient, par Eugene Jouve, redacteur du
Courier de LyonParis, 1855.
La Valachie dtpuis 1830 jusqu'd 1855, par Ganesco
(on plutot par Theo)Bruxelles, 1855.
.
Avow de Ia Valachie, par G. Ganesco (Theo)
Paris, 1856.
Lettres sur les Principautes, dedies -a Mr. le chevalier
Vegezzi RuscalaGeneve, 1858. (2)
La Moldo-Valachie dans la manifestation de ses efforts
et d-e ses voeux, par Paul Bataillard Paris,
1856 (dup-a, Revue de Paris de la 1 Iul. pag. 416).
L'Autriche, Ia Turquie et les Moldovalaques, par B....
(Rolintineno)Paris, 1856.
Biografia omenilor marl serisa de un om mic (Valentineno)Ps.ris.
1859.
(1) Publieat §i In cRomanul, No 125-183G din 1859.
(2) Se attribue D. Joan BAlacenu

1.46
L'Autriche dans les Principautes danubiennes
Paris, 1859 (Librairie de Napolen Chaix et C-nie).
0 arunaturti de ochi asupra administratjunii Valachief
de la 1849-1855, de un Roman (Gr. Ganeseu)(9
Pra ga 1854.
Starea in care se Oa administrgia gi functiile publice
in Romania la Lille 1856 (respunsul lul Stirbei
la o aruncatarg de ochi).
La puestion d'Orient devant l'Europe, par Ubicini
Paris, 1844.
La Question des Principautes devant l'Europe, par
UbiciniParis, 1858.
Les Provinces danubiennes et roumaines (L'univers
vittoresque) par Ubicini Paris, 1856.
Lettres d'un penseur sur les bords du Danube, par
Madame le Prineesse Aurelie GliiicaParis, 1852.
Corespondenfa secrets a Caimacamului Vogoride
earls, 1857.
Desprd drepturile i Unirea Principatelor roman
Paris, 1856.
De la situation reguliere de la Moldo-Valachie vis-
6.-avis de la Porte, par BataillardBruxelles, 1857.
La Russie sur le Danube, par Armand LevyParis,
1853.
Les Principautes devant le Congres par Bataillard-
Paris,1856.
L'union des Principautes, par Valliant.
Les precipautes roumaines devant 1'Europe, par
Sanejouand (Prin;u1 Bibescu)Paris, 1857.
Memoire sur la situation de la Valachie depuis to
traits de Paris par Jean C. Bratiano.Paris, 1857.
La Moldo-Valachie, par Louis de Naleche. (avocat)
Paris, 1856.
(2) Ifni; attribue qi acesta opera tot lul Theo, fost profesac)*
de limba francesa in Col. S-tu Sava

141
O aruncitura de ochi asupra Uniril Principatalor
romane, de un Roman din Bucuresci.
Les principautes roumaines et l'Empire Ottoman. --
Paris 1858 (Librairie Frank, imprimerie Remgnet).
Desvoltarea drepturilor Prineipatelor romane in urma
tratatului de la Paris (9Bruxelles, 1857.
Despre celle din urma pretentii alle Pup asupra
Principatelor lVfoldo romane, de X...
Les peuples de l'Autriche et de la Turquie etc., par
Hip. DesprezParis, 1850.
La revcluton dans l'Europe orientale par Hip. DesprezParis
1849. (2)
!Umpire presonte a la Commission internationale
Pour les convents dedies, par C. Negri Constandipople,
1865.
Proclamatiuni cAtre Romani din partea Coulitetulut
central 'democratic europen, publicate de Comitetul
revolut,ionar roman.imprimeria E. de Soye. Rue de
Seine, 36 Paris 1851, in can s'au imprimat mai multe
manifesturi catre Romani din partea acelui comitet
roman democratic.
Memoire de G-regorie Ghica (prince de Moldavia)
adresse. aux ponferences de Viene en 1856.
PIARE ROMANE
Vestitorul Rominescii, de Carcalechi, pe 1848.
Ourierult Romanescii pe 1848, de Eliade.
Bulletinult Officialt, pe 1848.
Monitoru1 Official de la 48.
Poporal Suveran dela 1848, de Bolintinenu F,31 alp.
Pruncul rot n, (1818) de Rosetti i Winterhalder.
Romania (1848), de Baronzi.
Foe& Satelor, de N. Balcescu (1848).
(1) Se attribuie barinuluT Maiorescu.
0) Publicata mai 1,JiteiU In Revue des dens Illondes, 1848.

142
Espatriatul, de Cesar Bo liac, Brasov, 1849
Gazeta Transilvaniel (1848), de Baritz.
Junimea Remand --Paris, 1851. de Bolintinenu,
Buciumul de Bolia,cParis, 1857.
OpiniuneaParis, 1857.,
Conservatorul, de Rousso. (Eliade)Constantino pol,
1856
Diarele romans de la 1849 1859, (ve4T Columna No.
9, 1873)
fragments despre lucruri:e si oarnenil de la 1848,
de N. Ralcescu, publicat in Btu:item( de la 3 Oct 1863
Apellu 1a oinenii cei liberi, de C. Rosetti, publicat
in Romanul de la 5-10 Ianuarie 1874.
0 cIllatorie in ghimie pe'Bunare, de I. yoinescu II,
publicat in Romanul din 1861, No. 330-334.
Confesiunea inaintea corn iRiunii de anchett5, de la 1848,
de C. Halepliu (actorul) publicatg: in Reforma No. 26
yeqi 1859.

143
ZIARE STREINE
T1TLU ARTICOLILOR Numele cliarulul DATA AUTORUL
La Moldo-Valachie et le Revue des deux 1848
mouvement raumain Mondes 1 Ian, H. Desprez
La guerre des Magyares
et des Croates idem 15 Aug, idem
Les roumains et le protectorat
russe, et la Turquie idem 15 Dec, idem
L'occupassion russe dans
1853
les Principautes danubienes idem 1 Noem.
L'eglise d'Orient et Peg li-
se russe idem 1 Dec.
1854
V. de Mars
H. Desprez
La question d'Orient idem 1 Mars. Eug Forcade
La question d'Orient, idem 1 April, idem
L'Autriche dans la question
d'Orient idem 1 Juin
1855
idem
Affaires d'Orien t .,.,
Scenes et souvenirs dela
vie politique et militaire
idem 1 Mars
1866
X. Raymond
en Oriente ,, .. idem 16 Avril. Eug, Poujade
La Roumame ,.,.,; idem 15 Janv Ed, Quinet
Les chrettens d'Orient,,,, idem 1 Frbr. Villemain
Les Roumains etc,,,,,,,,,,, idem 1 Mars. Ed. Quinet
Les Principautes danubiennes
avant et apres la
Guerre,,,,,,»,,n,,,,,,,,31,71) '71 idem 1 Sep. Eug. Poujade
La politique et l'adminis-
tration dans les provinces Annuaire
tributaires de la Turquie,
Moldavie et Valachie,,,,,.,,
La crise diplomatique et
la Guerre.Occupation des
des
Deux-Mondes
1851
pag, 107
Anonyme
Principautes etc,,,,,,,,,,,,,, idem p. 678 idem
La diplomatie et la Guerre.Evaeuation
des Principautes,
etc. -- --- idem idem
1855
La Turquie en 1854. idem pag, 623 idem

144
T1TLU ART1COLILOR Numele diatuluT DATA AUTORUL
Les Monasteres del'Orient
)
"
)
)
Russes et Tures
'2,
2.
--- --
Voyages.-Question turcorusseLes
rivages de la
3,1er noire etc. - - - --
L'empire ottoman---
L'eglise grecque en Russsie
et le protectorat du
Czar en Orient ----
Le Valaque
De Bolgrad a. Constandinople
La premiere pierre de
l'eglise d'Argisch
Correspondance particuhere
de Bucharest
)
)
)
)
A. Mr. Bataillard
I*
---
La, Moldo-Valachie. reponse
au Prince Gr, Ghica
Revue
britannique
D
)
')
)
)
idem
idem
idem
idem
Revue de Paris
idem
idem
idem
*
)
)
3,
)
)
idem
idem
1849
6 Juin
7 Juillet
8 Aout
9 Sept,
10 Oct,
11 Nov. l
12 Decem,
1853
9 Sept.
1854
2 Janvier
Febr.
pag. 365
Mars
pag. 191
1853
/at
n. 419-430
1854
1 Mai
n, 369 -334
1 856
Sept.
1 Avail.
5 Avail,
Mal
15 Juin,
15 Juillet
I Sept,
5 Sept.
Anonyme
F. C.
idem
idem
Amed, Achille
1, Duesberg
A, Deschamps
Anonyme
1856
Ix 690,613 690
t, XXXIX le.pr G. Ghica
1856
t, XXXIX
p. 293-331
Batailard

145
TITLU ARTICOLILOR Numele 4iarulul
Les Principautes danuhiennes
.
Examen des quatre points
de garantie de la paix
en Orient . . . . .
Etudes politiques et economiques
sur l'Orient . .
Les chretiens d'Orient et
les reformes du Sultan .
La Question d'Orient _.
Les finances de la Valachie
Topographic de la,Roumania
. . . . .
Les viles du Bas Danube.
La Bessarabie . . .
Le servage dans Ix Moldo-Valachis
. . . .
Nouvelle situation des
Moldo-Valaques . .
.
La Roumanie, ou Moldo-
Valachie . . . . .
Lettre a Lord Dudley, sur
les vues de la Rnssie sur
les provinces danubierines.
line rectification d'une opinion
emise par Mr. J. G.
Kohl a la fiu de son dernier
No. du 14 luin . .
Les ConferencesdeVienne
Griefs des Moldo-Valaquesi
.....
Revue de Paris
Revue couteraporaine
idem
Le Correspondant
Journal des Economistes
idem
Nouvelles annales
des voyages
Revue de l'Orient
idem
l'Illustration
idem
Le Siècle
idem
idem
idem
DATA AUTORUL
1
1850 Bat aillard
1856 1
15 Febr. lEr. Crampon
1856 iEug. Poujade
31 Mai
t. XXV
1856 J. de Berton
25 Aofit
1854 G. de Molinari
Febr
1855 Thib. Lefevre
Aprilie
Mal
1856
April
Mal
1853
t X1B
1854
t XVI
186
v XXVII
1856
v XXVII
1853
6 Avril
1853
19 luniu
1855
8 12 et 20
Juin
1855
23
Malte-Brun
Th, LavaIlee
in Cal Ambert
A. Grilm
Paulin
Revue indepandante 1848
25 Janvier
Saint Martin
Dem Bratiano
Jean Bratiano
Leon Plee
H. Lamarche

146
TITLU ARTICOLELOR Numele 4iarulul DATA A UTORUL
De la futune organisation
des Principautes
Politique traditionalle de
l'Autriche a l'egard des provinces
danubiennes
Adresse envoye A chacum
des representants des grandes
puissances, par le haul
clerge et les plus notables
hahitans de la Moldavie
Adresse envoye au Sultan
par un grand nombre
de Valaques notables de
lassy, le 9 Decembre, 1855.
Les interets des Russes
en Moldo-Valachie
Les Provinces danubienes
Protestation adressee par
les membres de la Lieutenance
domaniale de Vali'
chie, le 28 Juin 1849, A Mr
le Ministre des affaires é
etrangeres de France contre
la donvention de Balta-Liman
idem
idem
Le Siecle
idem
La Presse
idem
idem
1856
1 Sept.
1856
23 Oct.
1856
WMars
H. Lamarche
Alf. Michiels
1856
15 Febr
1853
Juin J. G. Kohl
1853
I Ju llet Em. Huhaine
1853
1 Juillet
Heliade
Tell
N. Golesco
NB. Articolii sau mai scris de emigrati si in. alte
ziare francese, precum Le Courier, La Edforme, La Sewane,
La Presse, L'assmblee nationale, les Debats, L'estatette.
etc. intre anii. 1848-1857.
t

147
NOTE
No. I.
Canted, poporanii despre Eliadu
Fruncja verde liliacti,
La pOrta la Iliada
S'a ridicat baiaracii;
Boeril s'ail speriattl,
Cucoanele-ail ofticatil
De Erica lul Iliad('.
Iar boieril s'aduna,
Sttnjini de galbenl facea,
Si la Sultanulti mergea ;
Si asea se tanguia :
«Stapane, Maria ta,
De ce-al liberatil terra?
De la munte pan' la ban',
Al libertati terra WA !»
Imperatul c'auclea,
Veste la, Pasl ca dedea,
Pe Turd ca mi 'vf 'I scornea,
Ca fruncja si ca iarba;
La Bucuresti ca venea,
Si pe camptl se asecja,
Corturile 's1
intindea,
SteagurI rosil ridica ;
Lumea proptea se punea,
Nici prin terge nu mal lasa,

148
De feme ce le era
Dovleci, vercji ca mi manta.
Turcil uncle-asea vedea,
Mana pe masdraci punea,
Si p'in lume s'abatea;
Lumea ca se spaimanta,
La o parte ca se da;
El prin targu ca mi 1.1 infra,
La cazarma drept tragea.
Milintaril ca. 'I vedea,
Tunurile slobozea,
Nici until Turcu nu remb'.nea ;
Numal unul mai scapa
Si la Pasa alerga;
Si alti Turd mai multi venea,
Grelle focurl ridica;
S'unde drumul ca le da,
Milintaril multi cadea;
Si MO se speria,
Si peste uluci sarea.
Si can mai remanea,
Steaguri albe ridica.
Der Iliad ce facea?
In vapor ea se punea,
Drumul Baltii ca Iua,
La 'mparatie mergea;
Imperatul cb, '1
vedea,
Lui Iliad 11 graia:

1491
Iliade, dumneata,
De ce-al liberatti terra?
De la munte pan' la balta
Al liberat terra WM!
Semnti la gealatti ca dedea,
P'aci capul sa i 'Iti ia;
Iliad ce mi 11 facea?
Peptul ca milt desfacea,
Si pe piele arata
Septe pecep ce avea (1).
Imperatul ca vedea,
Fata lui ingalbenea,
Limba 'n gura aniutia,
Si asea it respundea
Iliade, dumneata,
Mare 'tl e vitejia,
«D'at liberat terra [eta,
De la munte pan' la balta.
Iliad atunct pleca,
Drumul baltit apuca,
Pe dincolo ca mill da,
La Ungura ca mi 'ti mergea;
U .gurul cand tl. vedea,
Lul Iliad se 'nchina.
Parintele Snagoveanula
Care-a desrobitti tiganulti,
(A) &mat do putere mare, co vine de la Dumnelefi, duple esplicarea Mutarultit,
ce 'MI a cemuuicat acest cantociL

150
In vale 'n palatil sedea,
La bileturl ca facea,
Veste 'n terra ca mi 'tl da,
Tiganii toll ca afla
Si tare se bucura;
Romanii se'nveselea
Ca claca se micsora.
D'o mal v,eni Iliad
Claca s'o desfiinta,
Niel ipotatl n'or mal fl,
Cutieril -vor lipsi,
Lumea ca s'o inveseli.
Der vrajmasii ce facca?
La Muscall ca, mi 11 fugea,
Russia ca 'ml o scornia,
Ca frunza si ca iarba;
La Bucure0 ca pornia;
i mult aci nu sedea,
Ci la Ungurl se ducea,
i prin sate s'abatea,
Ca lacustele cadea;
edea. 'n sate si ierna;
Canda in primavara da,
lar la Ungurl mi 'ti pornea;
Ungurul ca mi 'I vedea,
Grelle focurl ridiea,
i pe toll it pisagea,
Tote stangeni mi VI facea;
Tar Liders cand mill afla,
Dupa el si ela pleca,

151.
Pe dincolo ca mill da,
Si in Ungurl nAvalea.
Der Unguril ce facea ;
'Tres glOnce c5. repezea.
Pe Liders mi 11 '1 ranea;
Der ellii cu dile scapa;
S'apoi tot la not venea,
Doftorii dela crtuta.
No. II.
Epitaful lui Iscovescu
(FAcut de Bolintineanu)
Nascut in Bucuresti la 1816, mort in Constantinopole
la 1854 Oct. 24 si inzinormintat la
cirnitirza ortodoxii din C'onstantinopole
Abia se nasce-o fibre in arborul de viat'a
Nefericitel terrI.
Si mOrtea cea fatalA, o scutura, o 'ngbiata,
Sub alle salle crude s'amare sarutarl:
Asa peri departs de patria'i iubitli,
Pictoru esilata,
Cu anii .961 cel tineri, cu fruntea Inflorita
De vise graliOse, ce 'n lacramI s'au schimbatil
(1) At ost ckntec nil s'a comunicat de Dinu lautartil, foot tivn all Cucului, In
1859, in satulii Miulesei, diet. Dambpvita; inr Dinu clicea ea a incaMitit acestil
canteril do la au Hinter aim Targoviate.
Acdsta poesje a'a publient in Columns lui Traian, No. 5 pe 1878.

1t
Eliade a compus si el pentru Iscovescu urmatOrele
versurl, destinate tot pentru piatra sepulcrula;
insa epitafulti Bolintineanului a fost preferata,
dupa cum assigura D. Christofi in epistola
sa de la 22 Mai 1875 catre editorulti acesteI colectiuni
; asa d6r epitaful Bolintinenulul, nu al lul
Eliad este sapat pe piatra lul Iscovescu.
Eata si epitafuld lul Eliade:
Romani, ce e viata ? Travaliu si putere. . .
Am vietuit ; cad multe si piedici si nevol
Trecut-am cu suddre, cu aspra neavere,
S'ajung la cultul artel; cu ea sunt intre vol ;
Cu ea sunt in Museuri, cu ea la Dumnezeii.
Tot in Cimitirul ortodocsti din Constandinopole
repausa si terrana preotulul Luzik din Craiova.
caruia d. Grigorie Serurie '1 a facut urmatorul epitafil,
ce IA reproducem aci spre memorie:
De patrial departe victima a Libertatii,
Sub asta pia.tra rece, ca simtul de tiran,
AM. eterna pace martirul Veritatii,
Monahul crestin, preotb, si demnul fiu Roman.
Atanasie Luzin
Nascut in Craiova la anul 1823, Oct, 21.
Mort in Constantinopole la anul 1853 Oct. 21

168
No. III.
Epitaful lui Negulici (1)
Illti leganti 'n durere Romania,
Trai, lucrO, muri spre-a el salvare ;
Asillil, mormantultl, II offeri Turcia ;
Si patria '1 fu ultimii '1 suflare.
Naseut in Catnpu-Lungil la 1813.
Mort in Constantinopole la lunie 1851.
NB Catesl trel acestl martini 0 libertatii repausa
sub acelasa monumentu funebru, In cimitirulit
ortodocsa din Stambul, facut cu banil ramas1
de la Iscovesca, si esecutat de D. Al. Christoll
si D. Gg. Magheru, dupa cum assigura, cella
d'antaiii.
(1). Mkt Intre hirtlele Aposatei Anna Negulici, fir& a se inedninea auforuf
dupli felttl versultfi, bfinuitn el pote st lie de Made.

I OPER1LF
D-lui C. D. AR10ESCU
DENSE LA LIBRARIA SOUK
* Cliteva ore de Collegiii (poesii) 1848.
* Florica (peeing, eroica iu versuri) 1847.
Arpa Rotating, cu esplicatia et (poesii) 107:
lstoria Ciimpulungului partea I 1855.
:k Octavu (traducere) 1856.
Utopia Campulungului partea II 1856.
Calatorie Impreittrulii camerei melle (trad.) 1856
Lyra (poesii) 1858.
Esilul moil la Snagovii. 1859
* Soimulti Carpatilorii (poesii istorice) 1860.
Trimbita Unirii (piesa de teatru in versuri) 1860
Despotismulii. qi Constitiqia 1861.
Misterele Ciishtoriei, 2 par I, 1862-1863:
Romania sub Princul Bibescu 1862.
Chestiunea Aroprietatii desbatuta la 1848 de
proprietor] si plugari 1862.
* Reform, legii electlorale 1862;
* Strigoiulti ( poesii) 863.
Procesta men. peptru Oda la Grecia 1863.
DisolvaretZ CaAmrei duo. 11 febr.--1866
Capii Revolutiunei ren.ane de la 48 (prima brosurii.)
1866
* Dare de sein cgtre allegatoril mei 1867
Politica D. Inn Gliica 1870
Sora Agapia1871
Flori de la Titsnad jpoesin 1872
Ua prekmblare pe munti (poesii, 1872
V Carbonari (piesa de ilinatru) 1873.
Corespondiaca secreta a capitol. Revol. mm. din
48 si 871, tiros 1, II: si III.
Istoria revolutiunei romans de la 1821, insotitg de
acte justificative. 1874.
1). Operile insemnale en astenseti sunt tote elesrieute.
1)