Românul – 12 aprilie 1866

ANGLU ALII PECELEA
VOIESCE I VEf PIITt
Pe and
Pe skise lent
Pe trei luni
Pe ua lima
so:
Cap. Dist.
lei 128 152.
11 64 G.
11
32
11
38.
Und esemplard 24 par.
Pentru Parisü pe trimestru fr. 20 --
Pentru Austria fior. 10-v.a.
IP
IMPRUMUTULU NATIONALE.
Barlad, 22 Aprilie 1866.
Promisinnea mea data dv. prin depesa publi-
,
A1IIMIST1?17111NE1, P.A.S4GWLE ROMA1VU No. 1. LOW $i MARTI, 11 12 APRILIE 1866.
t
II
LUMEINEZA-TE I VEI FI
lea.
Redactiunea, Strada Acadetniei No. '20. Articlele tramise si itepublicate se vorii arde. Gerante respundetorid LAZAR VLASCEANU.
11111111111,
un Principe straind ea se ne mantue de fetich.. liade, de si s' feet* In deplina li-
Abonamentuld in Bucuresci, Pasagiulii
Romani" No. 1. In districte la corespondintii
iariulu i prin posed. La paris
la D. Darras-Hallegrain, rue de l'ancienne
Comedic, Nr. 5. Administratorele diariului
D. Gr. P. Serrurie.
.AN15NCIU1UL1
hula de 30 litere 1
Insertiuni i reclame, lin. 6
ce amil gustatil sub Minnie Principiloril Omen-
in care trebue se persistama en ener- lora [Vara Ii obligatoriii de Ole nu-
teni.
bortate, si de si nu crodemii ci va pugia, ca sa vadi
te cite
Europa erasi ea amar audit Parte aril credo ell trebuie
-
Priimiti incredintarea prea osebitei mele con-
ulna singurd faptii undo coneata
la 1 Martie , ieri indeplinindd nuinerandü
cOsta este si
sciintia vre unit mil so fi festal vio- asti,
sideratii ce ve pilstredd.
ci totti-deuna,
se- la reclame.
1600 ga1ben Ia imprumutulii cerutil de guvernii,
Al. D. Moruzi. leaf de cola mai mich aginto alii gu- dorinta natiunoi Nu discutilmil asta costiuno spin6sa.
i singura iei sper altar
spre sciinta publicati credit datoria va vesti a-
Cu Ole astea, trebuio a conveni cil
c4sta, multurnindu-va pentru creditare cc mi-ati
vernului.
de viitorti,
dada intelegerea dimwit!, ce ne face
data, fagaduintei mele, Bucuresci Aprilie. Viariuld D -lul Helliado este daril Resolutiunea primitiva a Clubulu so prosinitinal corospundintele nOstre,
Cos tach Raelisii.
contra principelui straina, deer si con-
Dioriule Independintia (refilled, &Went]
national(' precuma o publicarna in frun- so va putea stabili , costiunea Princirta
lui Caroni I? Mal multil de calla a-
DEPESE TELEGRAFICE. article pe reproducomd mai la dtü ; do si face profesiune do teleran- ea charului nostru, cuprinde in sine
patelorfi, aril face prin acdsta unit mare
-
care-la
vale, ne spune cei P6rta este dispus5
pasO , si
(Serviciuld particularid alit Rom anului.)
Oa, eta trateza do Instrainati, de rune- principiile,
aarcina conferintel, Inaintea
la a deem") sustinere si des-
a se intelege d'a droplet!, err
Franckfort 23 Apr.
Romaniii
'Aria ea face a se rotrage, or fi fOrte
Diaruld Europa pub licit
gati p'acei co nu hnpartdeescir opiniuvoltare e dostinatä Vocoa Nationalä."
unix articlu asupra lucritriloril asupra cestiunilorü la
Conferinteloril ordinea in
aileI.
multii simplificata.
nea D- sdle.
Aceste principii le
privinta Principatelord si dice CA resultatuld a Pe ate scimii, inforrnatienile diariului
credemt chemate
Cestiunon este de coa mai mare gra-
fostil cad urinatoriii.
belgianii sonar fundate. Perth, et:edema,
a represinta interosole patriotice covitate.
i inainte d'a intra in desbatere
Bucuresci, 10 22 Aprilie 1866.
. Conferintele au tinutil 5 edinte, de la 10 Mar- a intelosii de catil importer)* este buna
mune si prin urmare a
till liana la 4 Aprilid. S'a manifestatil in unani-
mai Wins:), ne permitemii a adresa d Iui
servi de imintelegero
intro dense si Romania si
mitate mantinerea unirii, reservandu-sc numal a
Relliade cate-va introbari. *are si legatuia intro
Ddmnele tittle!
toti Romanii
se consulta poporulii din este tare dispush a Principate. Ambasado-
recun6sco vointia 1. Credo D- sea cil in nesco in im- do buna credinta.
Sosindii acuma din Belgrad me grarele
rusil Budberg s'a incercatii a dovedi nepu- Romanifore, cu conditiunea, se inteloge, progiurfiri aaia de delicate, ea cole ec- Binele terei intregi nu potQ fi bibescii
a implini ordinile A. S. princitinta
d'a se miintine Unirea din causa eg Moldo- a mfintinerii principiului suzeranitatil,
vanii n'aril tuali, can& Rusia singura
fi voindu-o. In privinta castiunii prin- pe care astadi nimine, credemii, nu are
sustino cu nelo numai a
pale dornnitorii alü Serbiel Mihala M.
unei partide, ci trebue
cipelui 'Amerada' sat streind, Francia,Italiapru-
banil sel, cu agintii sei, p'acel co lu-
Obronovier, stapilnula meal, depuinda in
de scope alii pune in discusiune.
se fie binele tutor(' partidelorO. So
sia ad votatii pentru principe straind ; cele-l-alte
Great pentru principe pamintiana, a-
caritabilele taint ale dOmnoloril Pa-
puteri, mai cu shad Rusia si Austria s'ad pro Acosta) dispositieni se vora schimba,
ne larnurimil dart*, unii pe altii,
dict!. pentru despartire astir-dr,
se ne trOne din Comitetulii pentru
credo,
usurarea
nunciatd cu energii pentru Principe pamantOnii. o 'notarial, necontenitii, in faptii do - (WWI, cii este uh fettle de patriotii a esplicam0 cu francheta asupra dorin- fOrnetii din Moldova, suma de o sten
plinita, ditch Romanii vora starer, cu da coucursula nostru politico mimetelorü nóstre, so cumpanirna cu inte- cincV deci Napoleoni do aura, date -
Redacliunii Oiariuld Romanulit. acea-asi unanimitate, cu acea-asi (aria lesci ?
lapciune, ce este de Acta i
Botosani, 18 Aprilie 1866. ca pin' acumii, in vointia lora. Europa
ce on,
rap pe lane acdsta.
.
2. Credo d. Helliado cii, atunci caudd
Pentru care, ye regal, se bino-voiti
ei
Judetuld si urba Relevant alegindusl comite- va recuraisce. Caroni I va voni. Rusin
atunci de sigurii vomit afla unit te-
esistintia chiard n unei nationalitap a
a ml da una biletil de priimire si a
tulii pentru propunere de candidati la constituanta insui va incline (null) sea.
rama Panne de intilnire fratesea si
secondare la imprumutului Nationalii.
tirnii do unirea, do unanimitatea Hera
no face gracia so priimiti espresiunea
qi
A ti facutii unit pacta en victoria,"
no voila) prosinla inaintea Europei in
Biurould fiindil definitivd formatd are onOre a
sei, a area tern desbinatii, a declare
consideratinnel mole cele mal destinse.
incunosciinta pe comitelutil eapitalei. intrelm cineva pe unit deputata fran-
unire ei
minjiturd votubi natiunii pentru
cu
princi-
demnitatea ce se cacti*
Or. Carol Paul.
Vice presedinte Antip, Mutt Secretard G. case, care sustinea la 1793, ca trebue
polo care singura p6te pune capeta unei Natiuni in ori co timpO, dar mai
Directorele economii.
Caruso, Padure.
a apera Republica contra Europei intrege.
tutor(' intrigelora, tutora unoltirilorü ales(' in timpurile critice ale vietei iei." 11.121.0.-....65C- NIZSIRIX.100.10...e.wo
Nu, respunso acostu-a, dara mil
Pitesci, 21 Aprilie 1866. facutii unii pacta cu mOrtea,"
straine, este a face lune acid de lama Acestii programa este adeveratil ro- Circulard a Ministrulni instructiuni Publice Nitre
Alegerile comunelord rurale ad inceputd. Pen-
nominee ?
Nu pore celii ce iè othrirea d'a desmiindsca,
ort co or pule 4ice C. Mo
Proprietari si Arendasi.
tru orasid nici publicare nici afisuri, numai zia-
3. Credo d. Heliade cil manila care,
tide martea. Din coetra eta devine no-
ruzi ei at sof; ea a dobindita adesiuruld
Dv. ne vorbeste. In Bucuresci inceperea
liven& o convingere tare, precam este
Doinnulii inert!
alegerilord astadi nu o intelegemii,
invinsii
nea natiunii intrego, si nu no roman()
a d-sdle ei care , pentru motive do de Mite a salute cu
Comitetuta Electorate. Daril pent i linisce public Ii frtiü pe noun' Nu este, nu pate fi una singular Ro-
acdsta trobue so no
sacrifice sufletuld nostril confrate din Iasi. Candi') top mean, si chiard unii singer(' crestind
stringemii top iinprogiurulti drapelulur chiard," dare care vine a doua di a vomit lupta pe terimuld nationalitatil adeveratii , care so nu fi bine-cuvan-
eastward, 21 Aprilie 1866. nationalitatii n6stre; tiebue so lucrannii declare acolü sacrificial eft minjiturd, se inainte de tate, Romania va fi. So lup
Consiliuld comunalii aid acestel urbe din tate puterile prosinteda inaintea alegatorilora intr'told
din Mime dispositiunea lege! Caracald,
pontru aperarea lui.
sco-
prin vocea diarului dv. vine a asigura pe gayer-
lama dara cu totii, se lime adeverata
Pe torirnulli nationale, nu suntii si nu unii modal care so-I pOta [drag') nu nulore,
prin care s'a facet(' si li Romaunlit
tare de asta-dl, de simpatiile si adesiune ob-
voce nationale, i triumfuld va fi sistei
intru cad priveste pentru energicile mesuri trebue so lid partite. Vointia natiouale inai voturilo (lard si respectula lea'? curt), eternal.
nia obligatare invatatura primara. N'am
eu earl ad combatutil reactiunea ivita in Iasi in- inanifestatai trebue s'o sustinemii totl, Portman"' inteebaeale acesten si spo-
ripen, dornnulai thee, d'ati aminti tOte
^
spirata din dart)", i dirigait de care streinil aceia top fere deosebire, Geld ce s'ar pune alma eft d-sea le va resolve.
. folOsele cele marl si felurite ce wised
pe care patria n6str 11 hianeste cu tote bunu- contra iei, cold ce ar corca astaai ceva
rile sae. Cu acdsta. ocasiune Consiliuhl Munici-
Citimii in L'Independance Belge. din inviitaturas din luminarea sate:1u-
care se nu lid in raportii cu votuld na- Milne Marti se &mine alegerile depalii
multumesce din inimil armatei; ea ti a facutd
datoria; multumesce d-lui Stefan Golescu pend, at comito una acta de roil conlegatilord in OM Romania. Poste (Ate- Una din acusarilo co s'ad Mortar dilul, din moralisarea lui. D'aci decurgii,
yi
tutulord orasenilord din Iasi, cari aii respinsil pane, de reit patriotii. Elbi ar da prin va dile co rola procedo la alegerea solute! Gamer! din Principatele duna- e sciutii acumii do top, folOse marl, nu
de la dinsil aceste spirite de separatismil, inte- acdsta ua arra strilinulai Ehi ar face, deputatilorii se vora forma viitOria con
rone, Mesh sub domnia si sub actiunea numal din punctula din vedere natiolegandil
de ajunsii c lard unirea terei pc de- lid chiara in mai mica, coa-a ce rus- stituante. Anti; disu-o de la inceputii
principelui Cuza, era neroalisarea cornnate i sociale de osobito categorie,
plin(' nu este vista in natiune. Rugamil pe gusub" Constantin Muruzi a facutii la Iasi. si o repotimii si asta-di, Gonstituantea pieta a stipulatiunilorii conventiunil din
venni si 'I spunemil in cunoscinta c dorinta ob-
;del locuitorilord de aiel este ea eel culpabill de Este vr'une romanii care so voided!! are una void mare; do acea- a alega- 1858, in ce privesce drepturile politi-
dar si folOse materialo pontru 'Went
ori ce natura se fie dati judecati si chiard in a juca unit escritoire rolii? Locule sea total trobuie se fia cu coa mai mare co ale israelitilorii, si mat cu semil pen in parte, si in de obste pentru insii
lipsa lord din tera.
este pesto Niece, eaci newel tal'acolo luare aminte. Do la pers6nole ce tru cii n'a
so
recunoscutii cu tate pros- proprietaril cci maT marl din comuna
Primal* Str. Nicolaii, Flores Ilie Mazai, M. pole veni inspiratiunile Mirescu, B. Ganov. No. 525.
earl find"' la vorii presinta candidata trobuie so card criptiunile sdle, in ce privesce drop- sea pontru arendtiel. Dupe cumii ma-
uciderea natiunil, prin desbinikr i agi- atimuriri netede, precise, asupra opiniuturile
.
civill ale individelorii co facia chinele cole mai perfectionale sent('
- .
Orr de total Multi in intru.
nilora lora politico, asupra idoielora
parte din cultulii mosaicfi. Ragimele nod cele mai cautate de agricultori , ca
Domnule Dedactorel
. Noi cetateui orasului Buzad, venimil a ye ruga
Avemii lush credintia
co ail a sustine in Adunare. va ave uar .
frumOsti
in natiunea
Una man-
ocasiune de a
data
da
se bine-voiti a insera in colOnele stamabilului n6stre, credintia in dreptatea causal co
imperative bine
probe , do
definite trobuie
liberalism)
mai productitere, asemenea
, procladevinii
cu
Iolanda
so flu dotal
patriodeului D-vdstr dioxin urmatOrea adresa de unanimitatea partiteloria, Ora intrdga
tia-carui
simplu l cuiratil
dendrite Accra
libertatea do multii mai productitOre bratele satenului
9i
multumire catre guvernulii i armata nOstra. sustine, i sunterna sicuri cIi vointia mandate, dupe parer. Peke, consciint5 §i egalitatea
or trebui
do culte, Bra' caner suntil conduse d'o minte lumi-
Nenorocituld cvenimentil reeentil de la Iasi, lora va triumfa.
se contiia principiole urmatare :
care egalitatea tutulorii inaintea legit Data si destoptaba, d'o minte care are
provocatil de ageuti inimicilorii regenerari si pro-
Consolidarea Romaniei Unite cu Prin-
nu este de Oita ua simple fictiune. consciinta valOret precuma si a datogresului
nostru, a produsd in inimile nOstre uá Unit noir !Barn, strata titlu de Legacipele Capon I, conformii
vita; indignatiuue, o profunda durere. Simple bralitatea, a aparutil in
voturiloril
Corespondinta nOstra de la Constanriot sdle.
Bucuresel. Unula nocurmalo ale natiunii. Regime consti tinopole constata uri schimbare destula In interesulii dard alii dobandirli, si
vilorii militari romani, fratilord nostri var- dintre redactoril principali, celii mai
sail in represiunea pt,rturbatoriloril striiinului este
tutionale, parlamentaria in tOtO Intin-
de nonstop,* In resolutiunele co esis-
principle, ni so spune, ai No. 1 o do-
singele versatii pentru cauda autonomii i amoruderoa
cuvintulul, Ual singura Adunare
teat,' intro delegatii guvernului Romanii
alU dobfindiri cu o orA mai nainte, a alui
de patrie.
vedesce, este de loan Heliade RAdu- nationale Iogislalivii, prin urmare dcs-
si Inalta POrta. Nu numaI eT aii wroth ubi cestorii marl resultate, suntii *vein,
Ondre i glorie vouit soldati i eetateni din lescu. Salutanda revenirea pe scene pofiintarea
Senatului si consiaulat do Stahl,
noel intalnir c ou ministruld afacorilorii sunlit dater!! chiar a apola la concur-
Iasi, care ati sciutil a merita recunoscinta patrii, liticei militanti a betrailului publicistii,
purtandu.ve cu atata intelepciune i demnitate; o- no crodemii datori de la
Libertatile publice, libertatea preset,
straine, care d'astil data, le-au facet(' stria tuturora barbatilori cari 'si
a
in-
primula momire
i glorie, multumita intrunirilorti,
uä priimire fOrte lanai,
i recunoseinta patrioti
a
menta a-i core ore-cari lamuriri. D-sea,
consciintei, a domici-
dare aii fosta beset' tete, la coneursulii proprietari -
energicului guvernamentil nationalii!
build si a individului,
pe crab" scima, este candidata, lard
garantete prin
Pilch si priimill do marele vizirü, si nu
cului i
lora sail arendaeilorii col mal insemnat
vorii intardia d'a
Traiasci romania una i nedespartitii !
constitutiune ea drepturl naturall
ave tie audit* la
Triliasca printulii Romanilord Carold I. scire-i p6te, la mai multo cologiuri e-
si Sultana.
din Comunelo rural! car! Inteloge ca
imprescriptibili ale omului
(Urmeda 73 de Subsemnaturi.) lectorali, pentru viit6rea nici nil lo-
I
constituante.
A publica ud
go esceptionale so nu le 00 regula- Acestä schimbare este esplicata do numal canal Wend vorii fi
con-
luminap,
fold politich in acestii menta, nici rostringo.
Galati, 21 Aprile. momenta este invederata ci insemneza
Armarea tuturd respondinta nOstra prin Nitrite arena- yeti' puten i el Imbunatati pamentula
Bine-voiti ye rogd a insera iu stimabiluld d-v. a face tie declaratiuno do
Romanilorii prin militia, garde nationali toriü : delegatil romani ar fi noun P6r- lorfi, averea lora.
principiele
ai roduceren
diarid urmiltOrea rectificare a publicatiel oficiale co are a sustine in Adunare. Programa
serviciului do Iiniii la 2 tei propositiunt co afi de seep prega- Cunosci, Domnulir inert, cal do si In-
afisata pe
aut.
stradele Bucuresciloril la 8-15 A- aliariului Legalitatea pune cate-va prin-
Drepturile electorate la toti Rotirea unet intelegeri directe intro Priastructiunea Printard indatoritOre s'a proprilie
sOra, in care villa figurandU i numele med.
mann ce
cipie, din cari suntema pentru
platesea nod inaposita drecipate i curtea suzerana, eu escludera
melte,
mulgatii do aprótaA unii and, totueb in
Nu alai fostd in Iaqi de trei alit% Nu amd avutil
niel o data scopuld de a compromite darii do cari nu ne Werra, ocupa ascare.
Votula directil si impartitii astir- puterilora garanti. In adeverii presiunea
causa
felia In data so se de dreptate
Romaniei in facia Europa Aind fostil unuld din tai 0. No oprimfi darn asupra unul sin-
tutor(' ce puterilo sträine esercita,
comunele rural() mal Una osebire, a-
in fia-ce
conditiunilora sedan. Instructiunea
eel anal ce ail iscalitil plebiscituld pentru Pringular punta, care ni so pare de cea
gra- momenta, la fia ce ocasiunl asupr Porcesta saluterie dispositiune a legi sconite
i obligatairia.
cipele Carold I. nu amd Mead parte din bauda
Justitia green. tel, pare a-i fi groa;interesole servescil tare a remasil ai ameninta a riinanea
mai mare insemniitate, cad in momen -
compusi de straini, nici nu m'ainti pull in ca-
Magistrature eligibilo. Descentralisarea prea adesoa de arena pentru au lupta ne aplicata, inscrisi numai po hartie,
tutu de facia do dinsula Mire' multe
pula rescOlei impreund cu Mitropolituld , fratii
coo mai intinsä.
de intluintai si pentru politica particu emir dice Roinanulfi de logile cari nu
Asian si Lazescu. costiuni, fort.. grave pentru Nu amd ondre
esistintia
a fi cumnatii
D. lui Rosnovanu si pe arniutuld Inge nu 'I &mil si unitatea natiouale.
Nurnai co aceste condition)
Foie D
se p6te, larie a marilora puteri. Romanii el sin. ae aplica. Scii asemenea ell cause a-
loan
dupe not, asicura libertatea si drepta guri, lid data ce principiula do suzera-
vedutil de la 1848.
Helliade se declare nebula pentru prin.
cestei neaplicairi sta in lipsa do locale
Asemenea tea in
nu amil tern' Chidmmü dear seriOsa Inn nitate este mantinuta, preferfi so lege.
dositil nici nu suutil de cipe parrientiatiti. Scris6ria, supacrisa de
sistemuld acelord ce dosesed i nici amii trecutil
re aminte a alegatortlorii
Prutuld de d. Helliade si publicata la sfirsitula qi-
asupra ace- leze afacerile lora interiOre in and chipu potrivite pentru a redeschide scOla; ei
vreme ce ye send din Comuna Pekea.
Vedeti aar D-le ariuluilstorti
cestiuni. Se cugete ai se otardsca. confound cu dorintele lora, Ural ca se 0 de prisosii se mai adaoga ca lipsesce
au infirmä nici de cumii acesta
Redactore catd de putind trebue
fin espuar la acele smacinäri ce pare- loe Juba do scOla, pentru ca Commie
se pue eine-va temeid pe publicatiele oficiale de declaratiune. In &love., de si d- sea
Vocea Nationale, (peril)
vreme co tdui, alegatiuuele prevddute in mentio- ardlä c'a supscrisil pentru Carob' I
ce a aparutii lisdza tete silintele lora pentru a ajunge flinch"' sera. n'a gasita Inca mijlece spre
si
nata publicatie acumii in tali, publica urmat6ria
suntil ne esacte, cold putinii in acdsta pentru liniscea publica, care nopro-
la ial situatiune stabile si satisfficatOria ale putea face.
. catil me privesce pe mine; implip tree mea, in
grama.
So va obiocta actiunea de dreptii ai
greeita credo Cara fi fosta compromise
Ce o de facet(' dara, in Cita nepu-
norocitele si durerdsele evenimente din Iaqi nu
pOte fi de Cita Ursa somnatura d edit, insii d. Herbed() do
Mantuirea terei nOstre in impreju- tratatele. Dupe corespondintelo nostru
-
o oedema manevrit electorala
condusa
cu midilOce p mai putind demne. chiara indata car plebicistula ii pare ua mantle de facia este nurnai Unirea
acesto obiectiuni n'ar fi bine intemeiate,
tintel Comunel do a progati localii pen-
cu
cad interventiunea puterilor n'ar Ii stiputru scOli? Trebui-va ca bolnavului se-I
Suntii, Die Redactore, dintre tied care iubescil indnjiturii numal. Astd folia fiindii, obi deplinA descentralizare §i Principele
tera lord luta de Olin casul cand autoritatea morale dice modicum moo, &del reef bani
cu sinceritate si ad derail totil d'auna n'are Iraq uat val6re in ochil D-luT He- straina, doue puncte nedespartite Poartei n'ar ti do njunsii, i coneursula eu earl se cumperl lecurile tele?"
www.dacoromanica.ro

78 ROMANULU 12 APRILM.
Nal Filantropia, generositatea sfantA, a esi CII ratli cumü
sada/ de d-clea in inimile adevAratilorfi prin focfi i topire.
crescini, '1 InddmnA a face jertfe chiar, Ana odata, proprietaril si arendasil
a pion datoriele, a le da bolnavului, RomAni suntfi prea inteligenti de chiarii
si a avert apoi fericirea de ale vedea interesele d-lorn, ca se me indoescil
vindecatn. Cu cat(' acdsta datorie este de respunsulfi d-téle domnulii mei! ; amai
mare si mai sfiintA cane] bolna- cele respunsii nu pate fi de mite asia :
yule este sAtdnulii, este muncitorulfi Scóla va avea la I Septembre localil dupe
ptimAntului, este temelia easel cele marl, planulü aci anesalii."
a patriel, este natiunaa Reread in in- Agate aisle response, d-lii men, ca
tregimea ell aci ce sunteme noi toti se me grAbescfi si a a pregiiti imvAcei-l-altl
pe lenge multimea Nitenitore?, tAtorulii necesarii, restate spre a ve-
o simple 11 rider( in mijlocula intinse- sti Romfinilorii numele d-téle alAturea
lore campie de grime si de tole feluln cu numele adeveratilorti amici al nade
produceri. tionalitAti nOstre, nume aroma rennin('
Cu cata acdste datorie este mai mare asieurate laudele si bine cuvfintiirile
caner InvAtaramfi, si cAndii plAtirAmii Hera i strAnepotilorn nostril.
cu acute de sclavie, cu felurite su- Ministru Inst. Publice C. A. Rosati.
ferinte, cu sfinge si cu ruina n6strA
moralü i materna, invateméntuln,
ea pe cite seteanuili nu va sci carte,
nu va fi luminate, nu putemii aye nici
agriculture bunA, nici avere, nici dreptate,
nici fratie, nici libertate, i 'Ate
nici proprietate i nici chiare o tdra.
Cu ate in sfarsith acdstä datorie
este mal mare si mai sfant6 pentru
proprietari cei mai marl din fie-care
comuna, and(' el suntii si cei mai avuti,
i cel mai luminati I si ate .de
grea va fi respunderea torn inaintea
lui D-zeii, si a 6menilorti cane] nu
vorfi depune tóti activitatea i o mica,
uA f6rte mica parte din averea lore,
spre a zidi saile In comuna lorfi, spre
a redica templula InvAtAturei, alii lumine!,
ale libertAti, ale fratiei, alii na-
tionalitatil, si tote ui date, ale muncel,
alfi produceril, ale avutiei particulare
si generale.
Pe aceste temeifi, de si comunele
sunte siirace, Meade apelii la proprietart,
me lege in numele torn, in fata
natiunii, i nici until() nu me va face
se'ml cedar legAmentulii, cA pane la
lama anulul acestuia fie care comuna
va avea min locale de salti. In mann
d-v6str5, domnilorü, sta cu adeveratfi
reale salvare a natiunii n6stre, act
Alien odate mai repetii, cea-a ce scitl
tot!, a nu este natiune de ate acea
ce are consciinta esistinteT si a dreptutilorii
el, si eh numal sc6la va sbulbera
odate cu ignorinta din minte, si
spuzele reel ale indiferintel, ale ape
sari! pentru tdrA, din inimile ne luminate,
numal scOla va reda remindsmeld
consciinta viitorului sett eel('
miirete si a marilora sale drepturi de
esistinta si de indipendinta in facia Inmil
si suptii bine cuvêntarea lui D-cjefil
Tinde.tl mann de ajutorii, d-lorii proprietari
i nrendasi comunelorii satene.
Facetl ea Istoria se spunii lumil, eg
dupe ce ati elate satenului pane, lui,
seciel si copilasilorfi lui, dupe ce'l ati
date ogorula seri, coliba sea, asta-di 'I
dati tote vol si lumina minti si inobilirea
inimei, tote vol. 'In face-ti asta-di
prin sae, a fi In adevern omit. La ce
folose, in adevera, va fi sAtdnului egorulti
eel ati date, dace elf] nu va
limit] se purified
Intrunirile electoral! s'an bead in
mai multe pArti ale terei, pe unde nu
s'ae gasita Impedicari. La Craiova, intre
altele s'ati desbAtutfi si esplicate
de mai multi misiunea viit6riei adunAri:
dee cum(' s'a espresn d. P. CernAtescu.
Domnilorn Alegetori I
Me presinte a ye cere sufragiele d-v6stre,
spre a avea on6rea de a ye represinta
la adunarea viit6re, care, dupe
InsemnAtatea situatiunii in care ne aflame,
are se otarasca despre viitorule
terei.
Acésta adunare, constituante, are se
puiä fundamentele constituirit Statului
romfine, i ele yore fi ca i deputatil
ce yeti alege.
Credinta mea politica se cuprinde in
cele patru punte votate de Ora prin
adunarea ad-hoc, precumfi so vede din
apelula Mall de cAtre comitatulfi centrale
electorate din Bucuresoi, ali ciiruia
membru amü on6re a fi; la formularea
si la votarea acestorii patru
article politico anal Waal parte la 1857.
Pe lenge east() adaogii, cii tie matte
la Libertate, adecA la t6te libertatile
sunte convinsii, nu numai in teoriä ci
din esperienta facuta de tote natiunile,
a tdra n6stra, natinnea naiad, numal
prin ea p6te mai, ;Uteri, cresce si in-
; c5 numal prin libertate, practi-
candu-o bine, %roma putea face din tdra
n6strI pcimIn1u1i fdgdduin4eI, adecA o terA
fericith in intru pentru toti fii ei si respectatil
In afare de straini; in fine,
suntii convinse, ca numal prin libertate
natiunea roman() pate da din sinulfi ei
fii cu virtuti distinse, tii adeveratfi marl:
si asta-di, se scie de tot!, ca marimea
si insemnAtatea statelorii se mean nu
dupa intinderea teritorinlui lora, nu
dupA numei uld locuitorilorin, nici chiar
dupa avutia lore, ci dupe numerulii de
bArbati seriosi, mar ce dad lumil : bArbatii
cei marl ai unei teri sunta respectati
i adoptati de lumea lenge ca
fii al ei. Asa Romani!, credii, prin libertate
cu aptitudinea lorii cea mare,
apoi ajuLti si de uai positiune ininunata
geografieä si favorisati de Linda din
cele mai fertili pamenturi ale Europe!,
vorfi deveni, down! strAnepoti ai acelui
poporfi mare ale Romänilorii, cuceritorii
prin idei, adeca civilisatorii
popOrelorii din rnsaritulii Europei.
P. I. CernAtescu.
Craiova 1866, Aprile 4.
respectivi, in difete de la 25 penA la
27 Apilin curentii inclusive, spre a alege
pe alegetoril direct! (delegati).
Art. 2. Colegiele alegetorilorii directi
al fie- ciireia plase seri ocolii, potrivitii
Art. 7 din legea consilielorii judetene,
forma de slogan colegifi
electorate, sunte convocate In residinta
respectivelorii plase, DuminicA, 1 Main
viitorfi, 10 ore de dimindtti, ea se procad
la alegerea numerului de consilierl
si supleanti ce fie-care plase are
so alega, dupA tabela al AturatA pe tinge
acdsta art onessId.
Art. 3. D. Ministru Secretara de State
la departamentulfi de Interne, este instircinate
cu esecutarea ordonantei de
fata.
Data in Bucuresci, la 4 Aprile 1866.
General N. Golescu, L. Catargifi,
Halalambie.
ste lasata cet5tenului.
Acdsta a intelesti manilla de la
11 Female, cAndii prin legea garde!
nationale, a inerrant(' bratulfi cetAtieadorn
roman!.
Dad Meta nu e de ajunsii I Numal
arma nu alien libertatea ; sprijine putinte
ale ei este si mintea luminate a
cetAtdnuliii, mai multi-] aria, chiare bratale
Merman] nu este i.n adevera tare
de cat(' cAndii e [Wealth de tin minte
' dee mares sarcina co ne-a remasii, Domnule
primarti, in urma legit care a date
cetiltdnului armA la mfinA.
Acdstä misiune sperii cI vorii hideplini-o
pentru viitorii scalele n6stre.
Dora nu suntema 6re dotal a da parte
la lumina si acelora din cetAteni earl
numal petit frecuenta sc6lele i pe cart
timpii vitrigi 1-afi lipsite in trecutii de
bine-facerea invetAturei ?
Deplinii convinse de patriotismulli
profesorilore romAni yin a ye pune
la dispositiune pe intregil corpula invetAtorti
din Bucuresci, pentru a deschide
sub patronagiule D-v., scoli de
Dumineca, scoli de sera, pentru cetetenii
adult! car! nu sera citi si scrie,
cari n'aii avutii ocasiune a afla si a se
deprinde a iubi gloriile i venitulfi na-
Outlet lore, si cart in fine, nu cunoscii
Domnule Primarti.
Compunerea actuate a onor. consilia
comunale ale capitalel, imi da ocasiunc
de a amintui d-tale, domnule primarti,
tie datorie amend a n6strA, relative la
scalele ineredintate de lege, ingrijiril
comunale.
Imi permit(' a ye atrage atentiunea
"supra localelore ce ocupa actualmente
sc6lele primare de btieti si de fete.
Dumndv6stril sciti cfitn de pupil('
conforme cu scopule ce Ii s'a asemnate,
suntil aceste locale. FiA din punctulii
de vedere igienicü, fia din punctutu
de vedere alfi obligativitätii instructiunei
primare, edict) a posibilitatil
sporiril numerului scolarilorti, fia
din punctual, de vedere ale cerintelorii
didactice, mai t6te sc6lele primare din
Bucuresci cart imperiosii a ft schimbate
din localele ce ocular.
Yen Mt) inse, multumita bine-vointei
ne indoelnice a consiliului comu-
modele dorite, cum(' vorii avea comunele
din tdra , model° invidiabile in
membril comenei capitate'', carl veal
fi realisatii mai detail asemenea
De si nu intril in competinta men de
a areta cum, si cu ce mijlóce aveti a
real sa, d-le primare, cladirea de locale,
totusi efi api erode cA d-stru y'ati
ganditti deja ca si mine, a numai pe
simple plata a Mann marilora chirii
anuali ce comuna plutesce pentru localele
actual! de sc6le, decal este plate
s'ar continua pe unit Humeri" mica de
an!, ear() glisi bancherl seri societal!
de commie romfine, care so ia asu-
FAO de a ne da ance anulii acesta gate
doritele noue locale edit [acne tin
parte din ele. Din parte-mi , spre a
veni In ajutorulti comunel la acesta important()
lucrare, me voia grubi la cererea
d-v., d-le primal d'a supune
la Camerile Legiuit6rie, legi, in pue
rea aroma se potii concede oomunel
naratiunii ea martorii
STMEMsnwmmig,
novanu. Pe la 10 1/4 eai P. S. S. Mi..
tropolitulfi Calinicii Micles .0 din biserica.
Indate iii incungiurara oil multime
de omen!, Teodoril Latent' in capn,
lila provocar5 se mere impreuna cu
densil la Palatii, se gondscA pe Locotenenti.
Jose Unirea l" strigaii unii.
Revolutie I Nu vo temeti, tineti-va
numai cate-va astir!, Vinfi Refit in ajutorulii
nostru" strigaii altii. Si asa Mitropolitule
cu carj" in mane i cu manta
pe umere se peso in fruntea lore si
gl6ta de lament se indrumA spre Palatii,
strigfindil : josii Unirea I Vine Basil in
ajutorii." La Palate era garde milltafia
obicinuitu. Veclênde acdstA multime
tumultuarii, soldatil ii strigarti se
se impriatie. Cetutenil cu minte asemenea
ii sfutuir5 se se (lea pe acne
si dace" aii dorinto pentru binele terei, se
le spunii cu buna cuviintfi, cii atunci
Ministru Secretare de Steal la Departamentulia
de Interne.
&nitric Ghica. No. 591. nale, s'ar auto alto locale pentru sc6le,
smite mai dinainte convinse, cii nisce
Adresa D-lui Ministru alii Instructiunii Publi- asemenea nu se yore aft Scala e till
ce i Culteloril nitre D. Primarti alii ComuneI Bu- alte !mania ; sada, ca i biserica, are
auresci.
neyoià :de locale propr.fi alb el,
Domnule Primarti,
aflame pentru ea.
Nimeni mai bine de càtui D-v. nu A Inzestra sc6lele cu locale proscie
e6 Itbertatile cetatienesci nu se a- pie', ad-hoc edificate , ci ddrä lusigurdzA
contra color(' ce d'a pururea
aii conspiratii asupra lore, numal prin crarea din care actualulfi t6ta lumen ii va asculta. Dare undo se
mai Wind dacest; 6meni bunt) cuviinta ?
Majoritatea lora, strain! si Imbatall,
nici nu Intelegea pe cei ce vorbeau,
si asa turnultulfi mergea crescend.
14
Sergentii, mai alai) Comisarulii des-
qiditii purtiril I d. Mighie, lei deterà tate ostenelele
pentru a restabili ordinea ; oil
parte din Omani se si retrase, Mitrepolitula
se duse in Casinulfi din cella
1
consilia co- ale hanului Turcescii ; inse plebea plamunala
, sunteme cu totil prea siguri titii nu se potoli, ea voin cu ori co prep
inserierea lorn in codicile de legi. Senn apt va face una din primelo sdle in- scandalii, Ina &list pe Mitropolita in fruntribunale
si corpuri, Domnule primer(' grijiri, mime ii va fi unul ti din marele te si nuvali din nee spre Palate. Atuncl .
,
ciirorii este incredintath aplicarea ace- Whirl la recunoscinta comunei si, potii
lora libertAti, totusi veghierea asa qi- dice, a natiunil intregi , care va avea
and], fare alta apdlii asupra lora, e- in localele se6leloril din Bucuresci ,
politice i civil! pe uã scare !Mime, qi,
Imi face tie datoriA a ye dechiara, ca,
pina acumfi nu m'amii contracjise nici
odatA, in nici (.16 impregiurare, cAtii de
grea, nici prin faptA, nici prin vorb5.
luminate. A inarma pe cettitdnfi en arma
putinte a luminei, a desceptAril mintei,
Anal operate, ama sprijinite libertatea,
dati-mi voi a ye esplica, pentru ca
tAn
.
soldatil, parte cu haioneta parte, cu patulii
puscei, gonira plebea inapoi. Mitropolitulfi,
tremurfindfi de fried, fugi
si se ascunse inteu5 pivnitii yodel. (Ce
se nude despre riiiiirea P. S. Sale suntii
esagerari : i dace in acea ImbulzdlA de
omen! iii va fi atinsii vein] loviturA, a-
cdsta nu a avutii gravitate. Ell am
pe Eminenta Sa la 6 ore dupe
ameacji si de si era fOrte miscatfi moralicesce,
aflfindu-se inaintea Locotenentului
Lascarii Catargiu, dare fisicesce
era ca tot-d'auna.)
Pe efinde multimea ocupa astil-felfi
strode mare pine la Palata, scriitorula
acestorn renduri se dusese la'd Carp, uncle
se afla Locotennintil Dammed In gaz-
& Locotenentil era(' liuisciti aci sciail
de cu sera", cif banii rusesci evade
se face scandaluri. Atunci IntrA majorule
Grammont si le descrie tumultulii
de la Palate. Indate dd. Lascar Catargin
si Generale Golescu invite la cea mai
mare moderatiune si ordain] !a se Rise
libern poporulli intru cOld isi esprimA
cu cuviinta dorintele sdle. Apoi amenduo!
cu secretarulii iii mama pornirii indata
spre Palate uncle Ii chema datoria. Acolo
din ale bisericilorii Statului locuri pe
cari se'si p6ta face cledirile dorite.
De prises(' finial se insistii, d-le primare,
spre a vä face so aderati la pro- se mai alb i Ministrulii Dimilrie Sturdza
punerea mea, d-v. fiindil de demulta si Prefectule, in urine yen: si patche-
timpii cilscigatfi cu anima si corpula cantuff,
Procurorilorii,
selorii marl, cum(' e una i acea-a
pentru a botht cu
a
instructiunii poporului, termini', rugiiii-
noderatiune si i legalitate mesurile
du-va se priimiti incredintaren osebitei necesaro,
mole cousideratiuni.
Me coboriiii qi eli pe jos(' spre Pa-
Ministru, C. A. Roselli. late. Era la 11 1/4 T6te prAvAliile se
Nr. 2,147, Aprilie 6.
inchideb, anneal speriati pretutindinea,
drepturile si datoriile ce ail in socie-
toti cetutenil romani se retrAgefi fuge
sci SA culdg5 din elii de , Mil hrana
tatea, ale aria libertati s'a incredin- MINISTERUL DE ESTERN. SI DE STAT. de la Palate spro casele lore. Din ce
corpului, fere a culege din , ale si iutate
de lege padei bra toted', lora de D. H. Tillos, agent(' si censure ge- me apropiame mai multii spre Palate,
birea de tore si recunoscinta pentru
mend() arm ate.
, nerale ale Franciei, prin nota No. 271, nu mai &anal
cei cari ail facuta bine terei si lorfi ?
face cunoscutii
de can]
acestuT Ministerii ea,
tiguri strain()
Bine-voiti, Domnule printed'', a in-
si
guvernnlii
Sc6le dare, d-nii propietari si d-nii
M. S. Imperatorulul i-a a- amenintiät6re, postate cu ciomegele
demna, prin pail de comparatiuni, mai co!, date unii congedia, i cii, de la 7 pe strada, printre densii multi Polonesi,
arc wriest 11 nu are Comuna learn(' cu
dose pe meseriasii roman!, a prate Api ilia curentii, D. Baron d'Avial, re- multi Lipoveni si eu Were de men, o
,care se chidden locale de scale ? Di-
de patrioticile ofrande de servicii ale dactore la Departamentuili trebilora stria spunemii, multi Jidovi 1) Josii Unirea I
cep primarului Comunei: Each !emit
corpului inv5tAtora. Inscrieti pe toll eel ine, este emaciate cu gestiunea a- strigaii multi en unit 'manta strand.
din p5durea mea .. . fa scala pe
ce doresce a urma in asemenea scoli, gentiet i consulatului generale.
. . .
Atunci
drabs. Nu are Comuna della mil lei
Se publicA dru, acésta notilicare,
ijiju pelotone de militarl in
armi comunicatl, ye rogii, listele dam-
pentru a zidi locale de scald ?Anima
spre sciinta i regula diferitelorfi an-
bunt) ordine se puse in mars(' de la
ndlorti, pentru ca se desemna localulfi toritati.
Palate in salsa spre Mitropoliii, plebea
v6stra se damage punga v6strA si
ai pe invAtAtori necesari.
se retrase inaintea lore, oil insu'rni Ire-
smile va fi!--- Dare nu sunta pearl pe
De este data adaogii numai, cA D. Gitimii in Vocea Nationale, qiariii din lasi. cuiii libere pintre densii pane la Pa-
mosia vested, dare greutil tile women--
V. Alecsandrescu Urechie, directoruln In vederea colon intemplate alaltderi, late. Arica nu se intAmplase nimica mai
time nu ye lase min sublime prises() LOCOTENENTA DOMNEASCA. acestui Ministere, me riga, domnule aminamii pentru numerulii viitorii ince- grave. Soldatii se reint6rserA la Palate,
de 2000 lel in pung5?--- Sc6la tote va
a
primarii, a ye vesti ca va fi cele Aire perea publicarei unul sire do articole Locotenenta ordonase se nu se dea foal
ti, cad smith sigurii cà dace ea nu va Principatelorri-Unite-Romfine. tdie care va Incepe sala de adulti, asupra Descentrolisdrii §i ne grAbimii, in Cu nici unii pretiii in contra plebei, de
avea de indatA locale anume, va avea La toti de feta' si viitori sAnAtate : de indata ce void priimi de le interesulli adeverului, a descrie tube-
d-v. au
calf" dupe tin comanda espresii.
celü 'mein!) una din insAsi casele ce Asupra raportului d-lui Ministru de lista', in care se se
rarea de linisce din Dumineca trecuP.
fi inscrisii unii nu-
La 11 si jumetate cavaleria trecu in
posedatt pe mosie. Si asa milli 1866, Interne, sub No. 8200 ;
mere are care de doritori.
CE S'A INTIMPLATIJ IN
rolintuirii IASI?
góna stride cen mare, i
RomAniei de regimulfi
')
so ase(A i
await
A vend(' in vedere Art. 10 si 78 din Primiti, ye rage, domnule primern,
Iasi 4 Aprilie.
conruptiunei i alii degradarii, va fi ii egea Coesilielore general! de judete ; Ineredintarea prea
2) Ce spinal
osebitei mete con- Eri
ratacitii a intrati in o parte din e-
Duminica la esirea din biserica, vrei ea
anulii in care se va self p6r4a picInicia obicfueita carac-
fi aprinsii, multu- In virtu'ea Art. 9 din clisa lege; sideratiuni.
nit multime de 6meni multiuse Gurtea Mi terului si se vi cu Moulage in contra Guyermite
veal, facla lumintit6re a [lino Ara ammonite si decretiimii :
Ministru C. A. Rosetti. tropoliei si nului ! Invittiiü pe Omenii CU minte dintre co:
romane, feud(' in care se yore
!gout() dinaintea case! Renzarde
Art. I. Colegiele alegetorilorii pri-
roIigiouaril
No. 2146, Aprilifi 6.
lorii se sflituiascá pc cei annigicl
mArAcinii inimei poporului nostru 1) Autorulii acestui
spre marl, se vorfi irtrunii de catre Prefecti
arnjcolü garant6zii fidelitatea
www.dacoromanica.ro
A
,
caldera'.
vedutil
se le arcte, unde-i póte duce in vremile de
astti-di acea gale de revolt4.
.

.
'
ea la Pa lath. Inaintea ei nimine nu s'a
Impotrivith, darn duph Rosa indata s'a
atrupatii plebea din not), locule dinaintea
Roznovanulul se umplu do tumultuanti
cari do odath sc6sera ca din pte
merit(' pari, ciomege ferate, cate-va
pusci ai pist6le, stricarh pavagirtlii
se armara cu bolovanii strode!. Dinaintea
easel lui Roznovanu se striga: doi
galbeni de omit pentru ori clue no ajut51
Vedre de vinii se impirtiaii pintre
Omen!, d. Teodor Liateacu era Intel(
ptulü cu gura cea mat mare, si de
odath, canal 111111 peletonii do vr'uti 25
soldati pedestri se inainta spre ei ca
se'l impraatiti, incepura a di cu bolovani,
de josh si do prin ferestre,
pist6le furl desciareate asupra militie!,
duel soldati *nit josh loviti
de m6rte ; plebea infuriata prin bani
si bäuturii alung5 pe eel 23 remasi
pina la pOrta Tresfetitelorii. Acute' nu
mai era chip(' de inlarliere. OnOrea
Natiunii si a militioi, siguranta cotatesol-
nilorii era push in iota ; se dede
daiIorü ordinate de a se apara ou focult"'
puscilora. Prima deans riltura so
flea in sera, plebea Loth nu se linisci
atone! cate-va pusci furl slobozite in
midllocula el ai vr'o cinci ind;vili picora
indata josh. Lupta era angagiata.
Una eel push de preoti rusofill trägea
tot(' mere(' clopotulii eel(' mare a Mitropoliel
ea de foci,. Do doue ori cavaleria
mature strada con mare pina la
coluIü caselorii lui Neuschotz, arestandil o sum) de Omeni strigända, e5 vinii
Resit. Acestea suntii vorbe deserto.
/NOT .nu vorti infra l 111 potri infra in
pe ori eine se improtivea si ducandula
la garde, de done ori plebea se readune'
din casele lui Roznovanu si din
Mitropoliii. A treia 6r5 in fine in urma
cavaleriel se panda si infanteria pe strada;
unii pelotonit strähMu in case Roznovanu,
in copal lorn Vasiliu Pilath, orout('
de la 11 Fevruariii, i aresta acolo
pe d. Nicolae Roznovanu, Ceaur
Asian, pe Teodorii Latescu, i pe adannuli)
Panaite Cristea. Teodora Latescu
era legatii la calif", chatty il era
Darn :Rosnovann ai Asian erne desfiprep',
ingalbiniti, ea nisce ()mein Iasi
de despretuita i stringeaii heatutii femeelora
pe care le adusesera en dénsii,
sciindü ch sub acestii scutü feme ci vorii
afla o garantia in contra indignatiunii pit;
11 mustr5 in fine consciinta si pe
deep] cuconast depravati; incepeail si
ei se vada, ca din ori co plinth de vedere
este tia infamill do a plati si do a
imitate Omeni, care sa'al p&p viata
fara se seie pentru 30, pe ()audit d-lor,
in a aurora intereeu se petreceii tate
aceste, nu s'aii push cii peptulit pentru
causal lorü, ci s'aii asedata pe canapea
privindli macelaria plobei ai a militiet.
Acel cinci cu cote patru cocOne de
laugh dinsii furl condusi cu cea mai
mare politeta la Palatal, barbatii se aestarti
la cancelaria comandanturei ,
earii demote dupe grabnica interventhine
a Prefectulul Golescu, Nal indata
retrainise acasa, ntadanie Roznovann in
trasura cu D. Primaru, celelalte trel
dame in alter Went de unii
oficierii calare.
Indata se coborire Procurorii la eel
arestati si le Mara depositiunile ca unora
ce au comish atentatulii provelutii
la art. 81 a codicelui criminate si pedepsitii
cu munca naiad pe viata.
La d, ue Ore ordinea era restabilita,
tate revolta (cravaluth) tinuse done
6re si jumatate. Se mai Ueda numai
arestari de pers6ne suspecte.
Perderile aft [esti, urmatOrele: 2 flulitant
morti si 15 militari raniti, din
plebe 15 mortl : numerula ranititorii
null" puturamii constata. Eh insu'ini
amii velutii patru din mo ti, unuhi visa-vis
de bisericii colonel si trei subh
arcade; acesti patru rarati Oren a fi
straini, esterioruln lora era de vagabowl!
destramati.
Militia a campatii restulii 010 si Rita
néptea inaintea PalatuluI si a Mitropohei.
Cea mai complecta !Misers a domriltil
j dollinosce.
si
Dar(' ce Been Mitropoliturh In acestii
tiler] ? Mitropolitula era ascunsh in pivnita
unui rachierh. Po la 6 ore mai
diacona se presinth la autorulii acestui
Principatele-Unite Tractatulii do la Paris
din August(' 1858, suptii a carui lege
swami), la art. 2. pune_Principatele-
Unite sub garantia colectiva a celorii
TIO1TVTLU 12 APRILE.
1111!1110,....-, .....
septe putert contractante i Mei una din
el() nu p6te face singura, Bra intele-
gore ,cu celelalte, vre Ua inter ventinna;
Rusin mai [mini" de Cain ori care alta,
can atunci si aril atrage, la minute un
tia, ; legalitaten, egalitatea era(' ca i to-
alii doilea resboiii erientalii. Si apol
leranta, e i pietatea , ca si caritatea
ptitata de sange, dare suntemil datori chiarii clinda aril fi en putinta o inter.
a constata ch-st pastrase toth curagiule. ventione, Ore noi se time aceia carl s'o
dorimit ? yelp se ne vie turculii s'aii
austriacula Cu soldatil sel pe vapid('
nostril? vein so no suga ocupatia strhhat
si cea din urma riimasita do viata
in acesth timpl de femete si de mise-
blice.
ril ca tOte, numal se ne fe-
resca Durnmadeii de ocupatie straintis
fie austriach, fie turcescii, lie a cut a ft.
Concoh tent din Iasi, guvernula ne
lase deplina libertate se ne damn' parerea
nOstre, dace 'mime pe Principals
Carole 1. s'aii nu. Primirea mut si
incuviintarea majoritatel puterilorii garanto
si deplina independinta a tool
nOstre ne smith asigurate. Se votaina
dare dupe Ilona nOstra voinale, omit
gandesce fie care ca este mai bine. In
te peri, Provedinta 'i-a reservatii misiunea
de a tine susa, pe aceste parnentir
legate prin suvenirile mAri:ii si a gloriet
de muma Roma, falnica iei AcuilA !
Ora deseeptarii sele a sunate si ele
practical) fart a le Ii avutti tradu-
se in legi serise! n'a trebuite ca sci-
intia se . vita a inventa acei termini
technici, pentru a egala clasele societatii
mistre politico. chide este sciutt
ca servitutea, barbarismulii feudalitatii,
care era basea asedaminteloru swing
la popOrele cuceritOre, n'a avid(' la noi
viéta nici Wear(' de momentre Justi-
si ospitalitatea, ,nesce inonime In
practice vietei porporulni romAnh, neste
facuttAti genetiee I Recbeiniet ct limanitarit,
just()) pietost ai tolerante prin
eminentt. Hominid() merge fail esitathine,
spre implinirea minimum( civilist-
tore in oriintele Europei, la care se
erode chitmatil de provedinta, mergea
calmandir i resfringandri furia si irn-
positart suritemr, noi $i in cea mai
mare parte numai noi!!
Amü ftenth acesth stabil apelii la
trecutult ai la emininte calitati ale
poporului romana, nu pentru a ne impune
ca sarcina Europei, ci mai multi,
patriei comune, ai a libertatiloril civice,
nu in balantarea fortelort ci in itniunea
lorii!
Sarcina mandatatilort natiunii pentru
Constituanti, va ti en Mani mai
gingasia, eu cMti misiunea lora este a
puns tiA buna !mein dreptului nostru
publica, care are se flit cartea vietei
nóstre sociale, Catechismult credin-
IRture eostre politico; garantia fiber-
(Adore civice si omenesci $i total intr'unü
timpl garantia romanismului, ai a
prusperitatii terei nOstre ! In Rasta Carte
mare va aye s se resfrariga aspirainnile
poporidui romance se satisfaca
esigintele imaginatiunii sale publice $i
pasiunile nationali, in Mu se ne conduca
pe ria cote sigurt la eivilisatiune,
si ea se ajungemii ad, nu va pule
perde din vedere c numai justitia, muralitatea,
instruetiunea, publicitatea $i
libertatea, smite conditiutrile necesadi
pentru esistinta unei stari de eivilisatiune!
Per fectiunea
tiunea statolui
petuositatea ordelort barhare ai tot('
intr'ruia limpS propaganda invOtturi-
a
le crestinismului, Fara carte, respandindii
nOua civilisatiune fart lesicOne
$i dictionare! Biserica lui Crista din
care a cant(' civilisatiunea moderni;
ori co cash insa se ne perthma ea rotate
i cu demnitate. X. Y.
progrosulil sciintelort cultivate la occidinte,
suntfi datOre, puteme clice fara
esageratiune i cu istoria in mina, actualitatea,
$i magnificinta, shorulil lora],
MISIUNEA FIITOAREI NOASTRE CON- acestui popora emininte latine, de-
STITUANTE. , venitil in cele din urma mohair Is-
Averne forma credinta, a Duronenedeule
pArintilort nostri, v'a face in
nernarginita sa indurare gi justitia, se
lamulni pe care l'a comblitutil in
interesuit civilisatinnii si in aptrarea
occidintelui, ai actista este cu-
triumfe dreptatea camel nOstre , i ca vintula pentru care bine-cuvêntamt jus-
poporula romane !reeled() peste ad- titia Europel, dispositiunile lei de a nu
%Tradable recinte, pose in calea mer- tolera mai departe umiliatiunea Until
sului sea de inamicii seculari, va esr popora garb' de bine meritate!
din ultimele tentatiuner pe deplina In
minata asupra datoridorir ce-i impune,
propria s'a esistenta, t cA povituitt de
periclele idesastróse ce pineal) in cestiune
vieta sa, fiinta patriei romane, va sci,
in viitor ca constituanti. A-§i croi nit aorta
Europa are nu numai dreptuhl dart)
$i sacra datorie -SF tine compta de ma-
demna de stranepotii marelui popor domnitoril
! Romantik), a infruntate eta
porului nostru, in acestA . parte a 0-
multi inceputri unei opere civilise-
trice, ele trebuesca puse intrunü ra
porta strins4 cu moravurile, cu adoveratele
traditiuni lieu afectiunile bine
intelese ale poporului, de care are se
se oeupe legiuitoruln din viiterea Constituanta,
tare este chiamata nu a crea
sucietate Chaff', ci a remedia rèulü
u
intr'rea societate esistinta, si a conserve
partite hone ce le gasesce la dinsa!
179
a i se face avansulre si pentru a i se
putea face, este evidintri, ca legiuito-
'lull nostru trebue se monad causele
stagnatiurmi din trecute, se-i facilite
erlicula lila raga se via in ajutorulii
mcrsulei prin institutiuni organice, bine
Mitropolitulut Calinich, carilia Prefee- s'a rAdicata, pinta de viata $i eu vo-
neinerile, omogene, armonice $i vitali !
tull Pantie 'i a inctiviintata intrarea inta tare de a li!! A li liberal, tare pentru a ne incuragia pe noi insine Dact pint aci amir generalisatir te-
Iii Mitropoliii ,,pentru a'si dude rana". prin iubire si unire I Unirea, vechia in mersulil nostru, prin amintirea asea nestra, cause este ea senteamil ne-
In adeverii acestii ordinii eta Prefec- nOstra religinne, va face puterea ndcelui trecute la care a beeeliciatie -prin cesitatea unei asomenea generalisari in
haul esista i astii-folit me dose( cu mului nostru, i acésta putere ill va escelinp, occidintele!
interesula desvoltarii ideicloril ce averne
draconian la rachieria si dupa ()Move ine la inaltimea IfliSiUrlit ce este chit- Una poporA care en Vito opresiunile despre misiunea mandatarilora pentru
indoell, VeIliU scour" la lumina pe P. instil a indeplini !! Cu pase sigure, artificiali L banali, ce le-a indurate, a consktuante,Y pe care tineam a le ernite
S. Sa din pivnita imbricatil in uiI conduse de credintele $i virtutile mos- date probe de consciinta drepturiloril interra forma care se nu aibe condi-
biota de Hilda CII postavii verde. Cana tenite de la marii nostri stribuni, warn() ai datorielorti sele ea omit i cettitianh; tiunea unei profesiuni de credinta, tre-
se ne suimit in trasura, ua ordonanta atinge tinta constituirii statului nostru une poporil care a !Wilda In momenbuinciOst IlUTI131 barbatiloril cari se vor
ne veni din partea Locotenentet, pof- romana pe principii egalitare si detulii data se dicit alesului s'ee, ,Quous credo chiemati prin intinsele cunos-
Una] pe Mitropolitula la Palatii. Si mocratice, proprii a garanta nationali- que tandem, i se-i radio mandatul6 oink rin Ira began prin in-
astii-felh, in contra intentiunii cu care tatea romlint, in patria romana, ai li- ce i-a fostri incredintatri tdelegandu-i teresele ce-t légt de viata individua-
amü intratii in aeasta afecere, acornhartOle celatermlui si a omului!! suveranitatea, unü asemenea popora, litatii si patriei romine, prin principiile
paniatii de nicer uln Ghergholii, farina Cu acesta devisal numai, iniritnith die, va sci Si ie in viitOria Constituante, si ere lintele lora constante, a participa
condusi la Palata si Mitropolitula se rnandatarii terei, mandatarii poporului tote mesurile de precautinne, pentru la constituirea statului manna, chit
introduse in Sala Locotenintei, undo, malaria, in viitórea constituante, se va a nu se mai repeti in prejuditiulri ai rnati a face fericirea i marirea acestei
Mit pentru chutarea (islet" a P. S. Sale rite asigura viitortilü patriei i Natiu- desonólea Homtniei, regimele de Si- tori romAne, pentru poporula Romane.
D. Lascar Catargiii ii incuviinta off ce nei mistre.
baritisma, ale carui juga ratlines(' a- Prineipala preocupatinne in con-
inlesnire, proemial de la sine se into- Sentimental(' de justitie de legaliduce ucidere moralitatii mistre si care siliulii constituantei negresitt ca va alege.
Not esiramit din sala, lasanda pa tate si egalitate politica, de libertate vrea termina en peirea nationalitatii! yea se fit, sailirea conditiunilora de
Mitropolith a depune descoperirile P. gi instructinne poporarit, se fit busola Doue teri surori, unite prin aceesi ereditatea Tronului in familia nouliii
S. Sale in
no-
trista caul in care pare a celorü chiemati la construirea noului vocatiune, prin omogenitatea (demonstril Domnitoril ! acesta cestiune
li !until na parte ale de nechihzuita.
pre-
nostril edificirr !
tului sea, prin aceleasi suferirit i trasintti pentru teri prin stabilitatea unei
Cu acesta emit terminal(' espunerea
Col-end(' aceste garantii pentru iiditiuni din trecute si aspiratiuni in vii- ordine de dreptri publicii politica, ua
factica a celoril lintamplate. Tota ce se
,
inta poporului roman(' i a -patriei sale, Lodi, cora gilsi puterea $i garantia na- chezasia de prosperitate i. de initrire,
lice ai se \mono in contra, sunlit innu
enema nimicü strain(' de carac- tionalitalii lora rornane, garatia mririi dart ea trebue se confere natiunii ro -
ventiunt.
terulti sea! a i inteadevere, tote aceste
mane tote garantiele dreptului de e-
Una cuvdlita numal avow(' hitch de drepturi inerinti naturei omenesci, erat
lectivitate la cast de vacant(' a Tro-
SPUSU locuitoritore nostri. Amii nodal
sintite, scrise in Anima vitei nOstre la
nului, prin stingerea liniei descendinte
tine; poporula nostru le a minuscule
ii familit Domnitóre, pentru a nu ne
fart a le Ii coltS prin dietionare, le
perde nici ria data i nici inteurai ease
?TOte
a
,
individualitatea nOstra,
dolls cestiune principle si de e-
gala importantt ni se pare a fi inalienabilitatea
teriforiului nostru fit in
totult, fit In parte, Oa prin forma unei
unreel personale cu alte popOre fit
prin forma conerirea dreptirlui de colonisatiune
la rase nelatine.
Aceste done cestiuni primordiali regulate,
ce :,vea constituantea a se ocupa
cu mai pitting difieultate de intemeierea
noului pacte politico-juridico-sociale.
A lega hiserica de natiunc, i na-
tiunea de biserica asta-fela ca una prin
alta si se conserve, fit se intArdset,
se prospere, va fi tra bine-facere pentru
biserica si natiunea romana, libertatea
$i vitalitatea societati bisericii roindividului
i ameliora- mane antonomt si independinta, nu va
sea sociale, este pri- impediea liberta4ea (in care nu intra
proseli(ismnlh) i desvoltarea bisericelore
de nal strain". Toleranta romana
este in religinne ea ai in politica,
de notorietate publica, Ea, natiunea, nu va
desminti in aceste Ninth traditiunile
seculari, tolult este, ea se nu'i se cent
a impinge a SR toleranta pina la abdicatiime,
pint la sinucidere.
V. Maniu.
Citndü vorbinari tie libertati I inR-
COLOAREA DE GALDENIL
titutiuni democaratice nu intelegeme A
ne mtrgini in reproducerea 'moral ideie iitardiOi din ColOrea taIhs-
teoretice, bone pentru profesruni de mit south invita0 east pentru
credinta, daril cu care not n'amil trecute
Ruhiconuld
alegerea
ce-
olie1Ari1orii.
dincultatilora, serginti-
i
remit ca vjitoriuI Iegiuitor sa-ai adune lurk etc. iflSá III Ohio de 15
elementele operei sale, din viéta po- Aprile, la 8 ore dimineta.
porului, sa le combine CII esperlinfele
adunate de la I.
...11.14.1.1.
alto popOre practice, alit- 1 ()TERM. Clock din Suburbia Radu `Coda
rele servitie co i-a adusa, in timpi felt, in WO ele se reapunda la ade- RAstrada Oieelorii Nr. 2.
nefasti, natiunea romana! $i va face veratele esiginte, se tia in earacteride
Valórea 1000 galbeni.
bine Europa a nu ignore misiunea ro- nationale, si se asigure prosperitatea,
PRETUL. UNUI MET rN GALBEN.
manului, la delta Outface! Esistinta po- perfectionarea si fericirea individului in Biletele se Ail de vnadare la administratia diaruparte
si a corpului sociale in totali- Lai Itomanutii" si la lihniria D-lorii Soeeeu
riintelui, este Lit cestiune de viéti pentatea sea!
Companie.
ore atatea vicisitudini in timpii evutru influinta familiei latine din Occi- Nici aci flU ne oprimn, ci mergemir,
nimbi ei
lui uncoil , ;- cu eroismulii see sticti, dinte; aste uà cestrune de viéta pentru pana a cere ct leginitoriult se edit
pentru ca numb', in secolule lumini- libertatea i prosperitatea comerciului ei in vedere continua varietiune la care
lore, se educa rusine rnemoriei sink- in Oriinte, este tiA garantiA pentru in- este supusa situtiunea omului civile, din
bundort sei, dtndusi unt testimortal avutirea occidintelui! Noi la 'Indult care variatiune nasal alte indigintie $i
de caducitate?! Ell, stanca neperitöre, nostru nu %/can't inceta a da occidin- prin ele alte interese, si ele la rindulft
in curse de 19 secoli, pe pamentule tellii, ai cu deosehire familiei latine tOte lore, produce alte ideie, tit want or-
Daciei Traiane, gardianulh neadormitt probele de vine simpatii ai interest dine de raporturi sociali ! Cartes nOstra
a traditiunelore Romei eterne, deposi- ce-i purtanan, a-i da garantie de vi- cea mare dad urmezt a tinea compta
Moran latinitatii S'a nitath, de in vre-o klece clile,
oriintele europii, se talitatea elernentului nostril, probe ea de posihilitatea unorü reforme, ce aii
va prosterne la ptinintil de suflarea suntemii accesibili pentru civilisatiunea se vina cu progres-ulre care Hindu in la D. C. A. Rosctti iiä hailla
Crivetului, spre a dormi somnula mor- rnoderna Fara ca st perielittrnh pro- natura ornului, nu semi et nu Su- impermeabile. Se se reelame.
tit? Nu! Romania au va peri, tin po- prietatile vechiei Wind*, a calif de- fere a fi tinuta in lode d'a core chiar
www.dacoromanica.ro
, A
-------
. ,
s'apropie terminuln tragerei loteriei
subserisuld rOga pc steel Domni, earl au bine-voitii
a se instilling CU vindarea biletelorii, sl trimite
banil pentru eei vinduti i a'i inapoia biletele
remase la Domnialorb, poprind numai atatea, pen_
tru eati vorii avea n
putea vinde.
speranta fondatii, d'a le mai
E. WINTER FLAMER.

180 T;07\;ANUW 12 A PRI LIU
AINIMMIMERIONMIEW
EFORIA SPITALELORU eIVILE.
Publicatii
CORESPONDINTA ADMINISTRATIUNEI
I) D-lui C. T. Grigorescu la Ploesci.
Lei 342, plata abonamentelord cerute de D-ta
la acestü qiarti, 1-am priimitil gi spediarea Milord
la aceste abonamente s'ail regulat i urmesa.
D-lui Stoianovici gi Marinescu la Braila; D-lui
N. Tipeiu la Focsani ; D-lui Nerone Lupascu la
Vasluiu ; D-lui N. T. Grigorescu la Pitesci; D-lui
N. Codreanu la Buzeil ; D-lui Ar. Augelas la
Braila ; si Par. Niceloril Iliescu la M-rea Bistrita.
Lei 566, plata abonamentelorii cerule de D-v6stre
la acestil iarü, i-am priimitil i foile, impanne
cu biletele de plata acestoril abonamente,
vi s'ail spediatil i urmesg, regulatil spedierea lorii.
D-lui A. V. Ionescu la Bided.
Lei 722, plata abonamentelord cerute de D-v6stre
la acestil iarü, i-am priimitil gi toile pentru
tote aceste abonamente s'ail spediatil gi se spedime
regulat intocmai cum mi-ati notatil.
11- 23 Aprilie.
G. P. Serrurie.
NUNTIU. Casele din Suburb. Archimandritu-
Alui, Strada S-tilorti Apostoli, 39, col. Verde,
se inchiria4ig, de la S-tu Georgiu viitoriu ; Doritorii:
de a le inchiria se vord adressa seri alaturi
cu elle la D. L. Col. I. Chiriachide, seri la subsenmatulti,
callea Craiovei 65.
Siaicariu.
No. 195. 3-34,
A GRICULTURA. Linn agricuttorti putandil asi-
4gura moralitatea, capacitatea, comptabilitatea
agronomia-aplieata, cu 5 ani de practica, in
tate ramurile ei : cunoscandii obiceiurile terei, eu
certificate gi diploma, doresoe a intra in functiune
de regisore (ingrijitorti) la o proprietate.
Adresa la Cofetaria No. 4, strada elar1, linga
Caracagi, in tete diminetile de la 8 - 7 sera.
ASELE CU No. 26, din Suburbia Biserica Sf.
C41-1Visarionti, cu 4 incaperi, cgmarg, bucutgrie,
pivnita, grajgd de 4 cai, gopronti de doue träsuri,
odae de vilitid i hambard mare pentru pAstrarea
producteloril trebuinciese, suntil de inchiriatii d'acumii
de la Sf. Gheorghe. Doritorii, vord bine
voi a se intelege, cu proprietara ce locuesce in
transele.
No. 167.
4-24.
ASA No. 5, strada Pensionatu (Colta) este de
Cvenlare. Doritorii d'a o cumpara se bine-voiaseg
a se adresa la proprietaru Colonel 16n Gigartu
care locuesce rimier ulita Glorii No. 4,
vis-a-vis de d. Stefan Ferechidi. I. Gigartu.
No, 66. 12-24.-
ASELE CAPITANU. CHRISTORIANU No. 22.
CDupe ulita Herestrelui, :data cele marl, catii
cele mai mid, ce suntii alaturea, suntil de inchiriatii,
gi de vinlare de la Sf. Gheorghe anului co-
Doritoril se vord adresa la Hotelu Patria
No. 33, la numitu proprietard.
No. 121.
8-24.
ASA D-NULUI GHITE CANTACOSINO, din
C strada cigmeua rogie, se inchiriala de care
subsemnatuld de la Santulli Gheorghe
Iorgu Valenti.
No. 182. 10 - 2 q.
E INCHIRIAT. De la Sf. Gheorghe Etajii E VINVARE. Mosia Cretulesei Filleoeni din
I MPORTANTU, Fiindil ca a trecutil Magadia de
desubti coltu ulitei academii , vis-a-vis de U districtuld Ilfovd, in departare o pestle de ca-
st;clarie oglin4i, portillanuri etc. a D. A. Mautner,
. .
gradina numita. Rase& Doritorii, se potti adresa pital& Doritorii se vord adresa la subsemnatuld La 12 Maid viitord anuld curentd, se va tine
vis-a-vis de onor. Consulatil Rusiel in posesiunea
in aceld localti.
strada Bibesca voda No. 10. A. Falcoyanu. o licitatie in localuld eforiei spitalelorti, Casa No.
mea. facti mamma onor. publied ca de =until
No. 196.
1 No. 151.
3- I s.
38, strada Coltea, la ora unu dupe amiall, pen-
inainte vInd tete aceste obiecte en 25 la suta
E
tru darea in antreprisa a reconstruirel aripei prin- mai josil de catil sad vindutil ping, acuma i a-
Casa cu 10 odal, cuhnie, E VINDARE CU GARANTIA. 0 oca de
sigures din dartemil promptii si real(' serviciti.
cipale din sanga, a edificiului, Spitaluld Coltea,
grading si altele in mah. Amli strada Pii- Ii Erumelsg, si bung semanta de gindaci de ma-
A. Meonhardt.
asemanatil proiectului aprobatfi.
maveri No. 11 alaturi cu Prefecture Ilfovii. tase de Japonia, cu coconi albi, pentru inteia data Doritorii suntil strict(' obligati, ca mai 'nainte
No, 142. 3-24.
Nr. 177. 3 -3c1. crescuti in Moldova ' ed cea mai mare ingrijire si de depunerea ofertelord sigilate, se presiute ga-
INCHIRIATU. Pavan. din strada Selari de abia pentru a patra Ora reprodusi in Europa. rantil sea in ipotecg sed in bani, de
NI OULU HOTEL BELLE-VUE DIN G1URGIU.
r WE
1/5 din
Coco.. Doritori spre a se intelege chiai A se adresa la D. Sandu Miclescu proprietaria =Moll ce are a oferi pantru lucrare.
Situatd pe marginca Dungrei alaturi cu sta-
linga
la Miliaria de dame, din coltd.
la Sarbesti, districtuld Vasluiului.
Planuld i conditiile generale se potd vedea in
tia vaperelord, si in facia aleei orasiului, mesa
No. 171. 6-24. No. 157. 12-24. ori-ce 4i la cancelaria Eforiei, in orele de lucrare.
oteld prin el eganta camerilorii, ingrijirea manes-
_
-
Doritoril voril fi datori a se conforma erica rilord i alegerea bauturilord, se recomanda de
E INCHIRIATU. Pe mace. MArcuti aprOpe E VINDARE, 50 dr. SEMINTA MILANEDI) cu art. III ald jurnalului Eforiei din 8 Aprilic, tumid dintre cele bone otele din Europa.
I) de Targuld Oborului, un stabilimentd complectii dupa care in Italia s'a lootS Medalie. Se vord privitord la regularea specialg a garantilorti yi Curatenia cca mai perfecta predoinnesce in tate.
pentru cresterea Grindacilord de matase, drama adresa la magasia Dommlorti Panaiotti i Atanas- modal(' de plata a acestei luerari.
Salonuld cel mare forte elegantil mobilatd si
320 paturi cu tote ale lord, i vr'o 600 ducli siu, in fata gradinei Santului George nuoii. No. 193. 34. splendidil iluminatii, gi gradina otelului procura
marl de peste 30 ani, cash de locuitil etc. Ama- 192. 6-24.
D lora pasageri petrecerea cca mai pawn', Bere
torii multi invitati a vedea in fata locului cele
pFORIA BISERICH CRETIULESCILOR. Li- de Viena totil-dduna prOspata.
espuse, gi in 'Irma a se intelege pentru pretil cu E VINZARE. Casa cu curte, grading, gi ail 11-4citatia pentru venlarea Codrurilord de picture Pe lenga acestea preturile cumpatate rind, de
proprietaruld.
Dintinsg, dependintg, inlesnire pentru plata. Ca- dupe locurile cedate fostilorti chic* in Mosia Cio- pe acum'i anunte fiitoruld seri. intreprinlAtoruld:
No. 137.
4 - 24. lea Belvedere (podu de pamentii). No. 155. ranil de sus judetuld Prahova linga Gherghita, s'a-
Andrei Ioanovitz.
,
01111111101
No. 165. 16-34, manatil in clitia de Santuld Gheorghe 23 ale cu- No. 158. 3 - 24.
E INCHIRIATU. Casele din podu Mogosee
rentel. Doritoril voril veni se concur* in lo-
ONo. 61, vis-a-vis de d. general(' B. VIAdoenu. 9.411r, nE VINZARE IN TOTALU, sad de caluld din curtea Biserieii Cretuleseu pe calea Mo-
Doritori se voril adresa chair(' in aceste case.
II-PINCHIRIATU. Doug ap a rtamengosói linga Palatti; Sara card din dorilori nu se CASE DE FElit.
No. 149. 3-24. te din casele dupe strada Gabroveni No. 47 se voril inlesni se vie la Bucuresci, voril putea de- Sigure in contra focului g'a spargerei pentru
drt cu chirie de la Sf. George viitord. Doritoril pune ofertele D-loril in Ploegli la d. Poteca Di-
nE INCHIRIATU. De la St.
conservarea de bani, catastife, i documente din
George casele se voril intolege cu porprietaruld ce lade intrinsele. restoruld Prefecturei, de uncle se voril trimite in
din strada
renumita fabrica a D-lori WERTHEIM et Comp.
Polong unde locuesce D. I. Heliade
Raduleseu, 14 incaperi, giopronii si grajdfi.
Eliza Nacescu, Bucuresci ea se-tal-ia resultatuld in liva licitatiei. in Viena. Se elle in Bucuresei la D-nii APPEL
Doritorii se se adreseze la D. G. Focgia, la Mi-
No. 114. 3 10 I. No. 186. 3-34. et Comp. Ulita Covaciloril No. I.
si
uisteriuld de Interne, ea la proprietariii Ospeld
VINDARE §I DE INCHIRIAT. 0 vie pe OSTA CASE a Minuet Banese Zinca Vàcd- 111.4 AL. TVA A ':IL" CD AG ICJ
d'Orientil No. 26. . 104. I )EIoseaoa Pantelimonului dincoace de Marcnta Frasa, strada Cosma No. 5, se inchiriala de
E INCHIRIAT. Un salon si patru mai cu de 20 pogoane lucrate, cu livede do find, en la Sf. Gheorghe viitoril inainte. Doritoril se potfi MAGAQINUL
H200 paturi, pre cum si fru* a 1000 : Deli 300 dada', cu 700 pomi roditori, mama, si cele adresa la sub-semnatulii, ce locuesce in visa casa
pentru cresterea viermiloril de Matase la Mosia trebuincoase ale viei, si de inchiriatil o magaclie
. Iorgu Valdnu. DEMETER STAICOVITS
me Popesti linga Argesil departre dog ore ; Dori- de bucate de 400 chile, 2 perechl case, grajdd
Piata teatrului, Casa Torok in coltii.
RiULt GHIRCA DE SAMINTA. La mosia
tori sul se adresele la Suptd-semnatuld Strada si goprond, i frump de dude la 300 arbori, GDridu districtu Ilfovii, plasa Mostistca, mai Ad sositil Vinuri Negro alese Ungu-
Negutatori No. 1. George C. Tataranu. eine va fi doritord de a cumpgra sail a inchiria, suntil 15 chile Ghirca care se pete semana si resei cu 4 gi 4 si jumetate lei ocaoa, precumil
No. 111. 3-64. sg, se adresele pe strada Sfintiloril case Nr. 83 ping la 15 Aprilie. Cine are trebuinta ail gra- si Vina vechiti de DritgAgani Alba eu
peste drumil de Biserioa eu Sfintii.
beset a veni sma cumpere in fata locului. Se 3 lei ocaoa. - F e urite mooIicuri streine
E INCHIRIAT. Pe tumid sail mai multi ani Nr. 179. 3-74. gasesce cu inlesnire i earl* de transportatil. gi locale, felurite Br in 4 etu ri S tre in e, P e-
Dcasele No. 48 din callea MogogOi peste drum
Ioan Marghiloman. s c Aril in undelemnii, Articole Colo-
de passagiuld Rome= grajdd i opronii, de a- E ARENDATU. De la Sf. Gheorghe viitord No. 135.
3-24. nial e, precumil si tote eele lalte Articole trecum('
sail de la Sf : Gheorghe viitor. A se a- III-FproprietAtile sub-scrisului, Stramba, Crangurile,
Rama. casi i cuhnii.
dressa la proprietard ce locueste inteinsele. din districtuld Vlasca. Doritorii a se adresa, la
TRASURI DE VINDARE. Dr o sci i B r is ci Sub semnatulii recomanda tale marturile ma-
No. 106. 64. proprietard ce sade pe podu mogolói, ulita pietei Inoui, Ii o drogeg prefecutg, doritorii se galinului sad de cea mai bung calitate, en pre-
Arnlii No. 1. Emanoil Gradigteno.
vord adresa in strada primeval, alaturi cu preturile catil mai putinciosil moderate, si Serviciuld
E INCHIRIEATU. De la Sf. Gheorghe o prii-
I) No. 156. 3-34. fecture de Ilfovd, No. 13, si cu prep oedema cola mai promptii gi onestil.
vitlie in ease Sporer in dosu Baratiei No. 9.
No. 191. 3-34.
D. Staicovits.
A se adresa totil in acestil curt.
HE ARENDATU. FRME/M!! Mogia Rose, in departare ju-
, _
No. 172. 3- 24.
17
III-Pmetate ora de capitals, avindil cimpit intinsd,
MISCARILE PORTULTA BRAILEI
E ViNDARE. Und lora, strada Tirgovegti, pc semul proprietAti i limp de find, done mori
BURSA VIENEI
DNo. 139, vis-a-vis de gradina reposatului Nae cu gepte rote, din care 3 pentru Ming nemtéseti. 5 Apriliii
NUMELE , 13RAIT.,A_
PRODUCTELORU 5 Apriliii Ba
Philemond. Acestil Ina are lungime de 140 stin- Doritoril pool avea acesta mosie, in total(' seri
si
jeni i latimea, fata in stradil, de 73 stinjeni; Morik separate,
Metalice
si suntil rugati a se adresa la
58 45 Grail ciacar calita. I, chile lei. 235-245 Corgbil sosi. blare. 2
are pe dinsulti i ail casutg cu 2 camere. Do- Domni socec et C-nie librari, ealea Roam& No. Nationale ....... 61 -
II, - 22 7I 2/ 215-225 &pile. 3
renal.
ritorii de alti cumpara se vord adresa in Buzeil 7, pentru deslusire mai de -apr9pe.
carnail 2) I, I) 190-200 porn. imam. 12
Lose 74 50
la D-nulil Inginerd Em. M. Mehtupeid proprieta- No. 185. 3-24.
77 77 II) 77 77 - 7/ degerte 2
ruld lui ; erd in Bucuresci la D-nulii
Credituld 69 3 arnautd Ghirca Vapere sosite ......... 2
Lind Du-
.
mitres., in curtea Biserici Deanna
STE DE INCIRIATU. De la Sf. Gheorghe
Secara . .
pornite .0
Bglasa.
Actiun. Mufti 130 90
L'Aviitorti,
No. 125.
und Magasinti din strada Lips.= No.
PorumbU .
135- 145 Slepuli porni. la Su-
3-24. 60, vis-a-vis de D. Cristefor Stoianovici. Dori- London . 105 50 Oro 100-110 lina imamate ......... 3
viitoria E VINDUT SAU DE INCHIRIATU. De la torii, se voril adresa la D. Nicolae H. Angelo,
B Argintil 105 50 Ovald
.
St. George casele din ulita Amzii, No. 1. strada Gabroveni No. 27.
Medi 80- 90
No. 83 154. No. 169. Ducati 7-24.
5 08 Rapita
9 I
1
111114 41Ealltit
1111i11.7ri',11P,, fp
14[111
cu fie-care alai fabricatie, gelantandil qi pentru
Suburbia Pitaru-Mosu, in dosuld Comisiei de
No. 48.
.11111111111111111111111111111rOIMMINNIIMW
BIBLIOGIRA_FIE
La administratia acestut (part' so mal
gaseseii eate-va esemplare din
CALENDARULU
ROMANULUI
PE ANULU 1866.
Preciului until esemplarii este dot
Sfatill.
Subiscalitulii, are onOre d'a insciinta eil
poseda In Magasinulti soil toff" feluld de
DECIMALE de 25 ping la 2,000 ocale,
CENTIMALE cu cari se pOte cantari, incependd
de la 1/9 oca, ping la 15,000 ocale,
tote greutatile de alamg i de tuciii,
ooale, funti, kilograme, zollgowichte, dramuri
farmaciere, tote felurile de bale* ;
lanturi de mesurare de Serban-Voda, Ian-
turl in 20 metre cu leco stanjeni, stan-
jeni de optil palme, stgnjeni do lemnd si
de fend.
Tate acestc articole, fabricate de mine,
fiindil de cca mai mare soliditate, potil
concura atatii in pretti ca si in capacitate
durabilitatea lord.
A. TRECHSLER.
Galben, Strada Armagi, No. 16.
12-44.
1W11101L3 ICJ
STABILIMENTU
IOAN ALESS1U
piata teatrului in casele D-lui NICOLAE
Lahovari No. 42 a primitil un mare assortimentil
de totit felulii de oglinde po
asemenea de pined de olandá
Ilumburgil de o cualitate superiórA, ciorapi
de lila de cosii, garniturl do muse
de la 6-24 persons, tacimuri 9i ttivl de
argintil de alpaca, precumil
de obiecte de cristalii 9i porcelanil etc.
etc. etc.
Preciurile se olerezd de eele mai
modeste.
No. 42.
41111111111111111111E6 411.114111111111,.
VINC VECHIC DE DRAGASAM
.......111110111111
-
--
I.JICCI2.---mil=a12.11IMIN.M. mom= mom. az cc-J.7
aide, qi
VIIA D-LUI 1. BRAT !ANL
ButOle mid si mart
PRETUL 12 SFAN. VADRA
Deposit(' la Tipografia C. A. Rosetti:
-
i totd-feluld
30-24
111 ;
NeSZASMEENSSMiter.asimallitalawattaasmatdat
1
BAZAIrm
At& INV 41R11" 11 Si
Poduld Mogoseie in easele D-lui Basile Paapa
vis-a-vis de Consulatuld nursed.
Recomanda Onor. publied ca all primitd unti
mare asortimentil de ROCHIE pentru se4onulii
do varil precamil:
FOULARURI, ALPAGALE, POIL-DE-SEVRE
BARISURI, BApELE, PICHETURI, PERCA-
LINE, ALGERIENE, AMBRELE PANTOFI,
MANUSI FRANTUDESCI si deferite alte AR-
TICULE, din cele mai renumite fabrice, cu
prectuile deja cunoscute de forte moderate.
No. 154. 12-24.
111111r" INCHIRIAT
DE VINPARE
Casele Dótnnei Efrosinei Ton-
CO \rid, din strada Curtca-Veche,
'No 8.
No. 71. 15 -24.
SEM1NTE
d e
'all
7.7.mwErizgaryammalsmswi
Gendaci Japonesa §1 Milanesa
Se eta de venlare in dosuld Colti strada
Polong No. 11.
gros. s, FAIN ( En Wail.
En )
CHAPELERIP11114
R NCAISE
Calea MogogOe vis a-vis de Ministeru de Resbeld
Recomandi unti mare asortiment de Palerie
precuani: P1rjc inalte, de jisIL de pae dupe
fasonuld cold mai nod mai alesil eele mat tine
Panama, ineillpeminte de Paris pentru dame
si barbell i diferite articole de lucsii.
Se esecuta ori-ce reparaturg sad cornoindii de
Marie mai alesil pentru Guardia Nationalk eu
proptitate i eu prcturi cole mai moderate.
No. 184. 8 2q.
.4.0.2101222221.012/27MIllo
ionlIMINKIIMININSEIMPIMpor
MI IL
Tipografio C. A. Rosetti Strada Aeadonaioi No. 22
www.dacoromanica.ro
4
a
'BINE GATA BARBATESTF"
Sub-serisuld recomandi Un asortimentil de hainc noi, pentru timpul actuate, cu preturi forte
modoiate.
M. L. ROSENTHAL.
Magasinulti, calea Mogogeie casa d. Finn.. No. 11, vis-a-vis de Minist. de Resbelit.
No. 122. 3-34.
ASSICLIIARI
_Ms eentra pagubiloril de petra (grindina).
Subsemnata representanta a primel soeiettiti ungare generale de asieurare are onoare
inseiinta printr'acesta, ed de la 1. .Aprilie a. c. priimesce
AssicurUi in contra petrel
Atatii in biuroulii sell (Bucuresci, strada trauma hotel(' Budigtenu) catil si Ia toti. agentii
principali i districtuali din Principate ; preciurile sunt fixe gi moderate.
Asicurarea in contra petrel se face pentru totil felulii de gran e, de plan t e de o 1 1 ul gi
de mural, fructe pastgiese, pentru vii, gi plantatiuni de Manna Durata aseeurdra este One
la culesuld fructelord.
Pagubile ivite so platescil dupg 14 lite in urma liquidatiunei, care se effectuNg in cold mai
scurtil timpd cu concursuld unord barbati esperti.
Tarifele i conditiunile se dad gratis de cadre Agentii societatei, earn' sunt gata a face ori si
ce alta esplicatiune. Bucuresci la 30 Martie 1866
Represintanta pentru Prineipatelo-Unite
Strada &mama, Hotel Budistenu.
Asicurgri se potti contracta si in GiAlatt Ia Agentia Generala peutru Moldavia, la banchierula,
saae 0. Raitemberg; in Iasi la Agenpa principle: A. M. Byk et fiu "I; in Cr ai ov a,
elat Acgeniia yrincipalg : la D-nii W al da p f el et S trim b en u ; in Ismail la D-nii 13. llormiti
ci C-nle. In Pitesti la D-nu Sigmund Covaes, in Ploesci la D-nu 0iti
in Buzeil,
D-nu E. M. Mehtupeiu: in nliaeup-S-anruatit la D-nu C. Draganiiresen, in Giurgiu la D-nii 11a,
Popper et C-ni, in uk T. M. eala D-nu I. Altana: in Caracal la D-nii N. et D. Goran ;
in Calafatil la D-uu N. C. Kineea, 9i in tate capitalele de districte la Agentil Societatii undo se
priimescii, gi se ingrijesed en acurateta i asecurgri in contra pagubilord provenite de ineendul
§i de transporlii. No. 188.
12-34.
PORTRETULt
Lui
C A R OL t I.
CARTE DE VIS1TA 81 FORMAT MARE.
Esactitatea asemenarii garantata.
La Sine deanu, fotografii, ealea Mogo§de linga piatia Episcopiei.
.