13.04.2013 Views

ISTORIA ROIÂNILOR

ISTORIA ROIÂNILOR

ISTORIA ROIÂNILOR

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

78<br />

Alexandru eel Bun organizand biserica, trebui numal<br />

decat sa se ingrijasca i d9 infiintarea unor scoli preotescl<br />

care sa invete pe viitoril preoti a ceti i a scrie slavonesce.<br />

In scóla cea mai mare din Sucéva se inveta i teologia. Alexan -<br />

dru cel Bun mire in 1433.<br />

Urnzaii lui Alexandru cel Bun. Remanend dol coph<br />

pe urma lui Alexandru cel Bun, Ilie i Stefan, el se ieu la<br />

lupta si impart Moldova intre el, asa cä hie resedea in Sucéva,<br />

iar Stefan in Chilia. Nu tine insa mult impacarea,<br />

Stefan bate pe fratele sea 851 orbesce, rapind la el domnia<br />

intregel tari. Intre fill acestor dol principi urmeaza o lupta<br />

pentru tron, asemenea acelei ce sfasiase Muntenia dupa mórtea<br />

lur Mircea cel Mare. Competitoril rivali sunt ajutati de<br />

Ungurl si de Poloni i fac sa cada tot mai mult Moldova<br />

sub ambele aceste regate. Mal ales daunatore fu domnia lui<br />

Petra Aron care, sprijinit de Unguri pentru a recapata domnia,<br />

daruesce acestora cetatea Chilia, i apol si Turcil cerendu-I<br />

tribut, li se supune Si lor, dandu-le 2,000 de galbeni pe an.<br />

Petra Aron recunoscuse suzeranitatea si a Ungariel si a<br />

Poloniel, in cat acurna primind i pe acea a Turcilor, Moldova<br />

era de odata supusa la trel state marginase. Petru Aron<br />

ajunsese la tron, taind capul lui Bogdan al II-le, fiul lui<br />

Alexandru cel Bun si tatal lui Stefan cel Mare. Acest din<br />

urma pentru a razbuna mOrtea tatalui seu, vine cu ajutor<br />

de la Vlad Tepes al Munteniei si alunga din tron pe Aron<br />

(.1457).<br />

§. 18<br />

Organizarea primitiva a Orilor romine.<br />

Domnul.Domnul ce purta i titlurile slavone de voevod<br />

si<br />

gospodar, era stapanul absolut al tcrilor romane. Puterea<br />

sa era nemarginita : el judeca procesele civile cat si mai ales<br />

cele ponale, osandea pe Orneni la pierderea vietel, dispunea<br />

fart control de averea publica, putea confisca averea privatiler<br />

ca pedopsa pentru faptele lor, saü cand nu puteh pla-<br />

ti contributiile ; conducea rasbOele, incheia pacea, punea<br />

scotea din dregatoril dupa bunul seh plac. Divanul, adeca<br />

sfatul boierilor celor marl' al. tarel, nu avea niel 0 putere<br />

si

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!