ISTORIA ROIÂNILOR

77
fie data regelui unguresc, iar cea cu Ihr1adu i Chilia lut
Vladislav. Alexandra cel Bun, de si afla de acest tratat, urmeza
inainte a pastra credinta regelui Poloniei, dand o armata,
regelui Vladislav in anul 1414 si facénd repetate inchinan
in 1415 si 1419. El era sigur, ca prietenia intre Unguri
si Lesi nu era sa tina mult.
Stricandu-se in curand relatiile intre regele Ungariel si
al Poloniei, tratatul de la Lublaii se nimicise, si in ultimul
act de inchinare al lui Alexandru catra Poloni, se prevedea
intre altele, ajutortil acestuia contra regelui unguresc. In 1422
Alexandru trimite Polonilor un ajutor de 400 calari moldoveni
care bat pe cavalerh Teutoni la Jlarienbury. Legaturile
intre Moldova si Polonia se restring Inca prin casatoria lul
Alexandra cu MT/a/a, sora lui Vladislav, de care mai apoi
se desparte, fan), ca pentru acésta relatiile politice cu Po-
Ionia sa se zdruncine. Alexandra imprurnuta pe regele Vladislav,
cu 1000 de ruble argint, pentru care regele reinoesce
amanetarea Pocutiei, facuta de dénsul mai intaiii catra Petra-
Musat, in 1389.
Catra sfarsitul domniei sale, Alexandru par:Issce eredinta
cea atat de statornica pana acuma catra Poloni si se
aliaza cu Svidrighel, ducele Litvaniei, contra lui Vladislav ;
este insa batut de acesta, care dupa aceea Ii iarta in 1433,
anul in care Alexandru mOre.
Alexandru cel Bun este insemnat ea organizator al statului
moklovenesc ; supune biserica moldovenesca sub patriachia
de Constantinopole si infiintaza pe langa, mitropolia de
Suceva, ce exista de mai inainte, doué episcopii : in Roman
si Radauti. El organizaza apoi boieriile curtei moldovenesci
dupa sistemul celor din Muntenia, stat ce tusese organizat
inaintea celui moldovenesc. Alexandru mai usureza si comertul
Moldovei, dispunOnd ca vama, care pana anima se
platea in tote orasele, .ceea ce ingreuia forte mult comertul,
sa se platesca numai in ate unul din ele, la intrare pe cat
si la esire din tail. Comertul pe atunci consta in exportare
de vite, piei de animale, miere, cOra, yin si importare de
obiecte lucrate.
Argintul trebuincios la baterea monedei, jderii, care cladeat
blänuri cautate, i cab cel buni moldovenesci eraü opriti
de a fi exportag.