ISTORIA ROIÂNILOR

64
nate de Unguri; aceste sunt ducatul Fligarapdai la sudul
Transilvaniet si ducatul JIaramureplui Ia nordul acelei ten.
In aceste ducate gramadindu-se tot mai multi Romani, ce
fugeau de asuprirea ungur6sca, dela o vremo multhnea norodulut
deveni asa do mare, in cat trebui sa se reverse in
afara, catra campiile Munteniei si Moldova in o bogata
emigrare, care puse temelia principatelor romane.
Ac6stit emigrare este cunoscuta in istoria Romanilor
sub numele de demilecare.
§. 13.
Imperiul valtho-bnlgar.
Afara de Romanii din stanga Dunarei, se mat afla, o
grupil de popor latin locuitor in muntli Balcanulut si al Pindnlui.
Acesti Romani, din clre o parte se numesc A 'TOW in propria
ion iiinIt, se trag pnin originea lor, din colonista romatu
ai Mesiet, care frigira inaintea navalirei slavo-bulgare,
in mirth vecim regiunei locuite de ei, precum Romanii de
la nordul Dunaret cautara, scapare in Carpati (mai sus, p. 66).
Acesti Romani suilici so dedase, ca si cei de la nord, la
'Astoria cuitivand insa si putin gram in vane mai largi ale
muntilor. Em traise aprOpe neatarnati in munth lor, feriti
do stapanirea bizantina do la sud pe cat si do cea bulga-
résca de la nord.Dupa ce imperiul bulgaresc, Intemeiet do
Asparuch in Mesia, este distrus de imOratul Ft:silk II
Bulyaroclonal in 1018, si sta supus Bizantinilor vr'o 160
de ani, acestia vroind sa supuna pe Romani si pe Bulgart
la dart mai grele de cum le platise liana acuma, provoca in
aceste popOre o cumplita rascOla care le aduce din noa
la neatarnare (1185).
Rescóla porni din sinul Romanilor, care sub doi frati Petra
§i Asan, din acea gintt, raspinsera domnia bizantina.
Impèratul Isac Anyhebil porni in contra Ion si-i batu in prima
intillniro. Romanii batuti, cautara scapare, la Cumanit
de la nordul Dunarei, de la care !nand ajutor, se intorc in
contra Bizantinilor, ii bat in repetito randuri si so declaril
neatarnati de dènsh, Bulgaril se unesc apor cu Romanif si
constituesc impreuna un stat cunoscut sub numele de int-