ISTORIA ROIÂNILOR

54
formd scrisd, i cA aveau de pe atunci cartile sfinte scrise
in limba latina.
Creginismul balydrese la Románi.Cand Romanii ca-
Ora sub stapanirea bnlgareasch, si Bu intorcendu-se
la crestinismul slavon, impusera feliul slujbei lor in teta iri-
tinderea imperatiel mi,
mcepu o persecutie in contra formei
nationale a bisericei romane. S'a pastrat chiar o traditie
dupa care cartile latinesci de religie ale Tiomanilor furil arse
si inlocuite cu cartile bulgaresch Ast-fel se introduse ritul
bulgar care stapani terile romane.
Inriurirea bulgara aqupra Bomanil6r nu fa de cat innoirea
celei slavone, de care acesta din urine trebue cu tOte
aceste bine deosebita. Inrinrirea bulgara ava elect asnpra
Umbel si slujbel bisericesch Limba slavona deveni de atiinci
inainte singura seisa, si cetita la Boman]. TOO cultura
liomanilor In invelita in acesta limba, tar cea romanOsca remase
numai cat ca limba vorbita. Singnra cultura literara
a Umbel romãnesci a fost acea, simpla si primitiva, a povestilor
si poeshlor poporane.
Limba slavonrt, stapanihd spiritul poportilm roman mai
bine de 700 de am (900 1640) impiedica, in tot acest rastimp,
cultura proprie a limbei si mintel romanesei.
§i in apusul EuropeI lirnba bisericescri era deosebitli de
acea a poporulta, fiind cea latin6scfi. 1ns limba latinii era o
limbil cultil, pe care cunoscend'o cinEva, putea sI invete, cu
ajutorul el, o sundi de sciintl, pe cand limba slavonii din biserica
romanii apartinênd until popor necult, ea retinu spiritul
roman intr'o stare de inapoere, forte claunlitOre desvoltiirei sale.
§. 10.
tugurii. Pecenegliti, Climatal i Tatarii.
Ineeputuri de stale ronsdneAci. Romanii si Slavh traira
aläturea Hi muntn Dacici. Ei incepura a sP coboii ultra ;-:es,
dupa ce Avarii so mai imblanzira, prin lunga lor pel r cere
in sesurile acestei tari. Ilomanit si Slavii coborindu-se la ses,
se dadura iar mai mult la viata agricola, intemeiara orase