ISTORIA ROIÂNILOR

52
Peloponez. Acésta parte a poporului roman umplu mai ales
Macedonia, Wand numele de Romdni illacedoneni, numiti
do catra straim in vremile vecht Pahl, in cele mai nouë
Cu lo-Vlachi san TinfaH.
Putinh Romani remast prin orasele dunärene si prin
Mesia fura desnationalizati de Slavom, inctit ast-fel se intrei:upse
continuitatea elementului roman. Alta grupa de Romani,
despartiti de trunchiul eel mare al Latinilor orientah, prin
navalirea slavonri, fur:a, Romani' din Istria.
Din faptul ct aceste trei grupe de popOre Mine all format
'Anil la vecul al VI-le un singur tot, se explich ashmenhrile
mai marl intre limbele române, de cht intre aceste i celelake
limbi latine din apusul Europei.
Imprejurarea thsi ch Romitnii din Dacia traianh nu ail
mai venit In atingere cu acei din Macedonia i cu acei din
Istria, explich pe de alth parte deosebirile in destul de marl
ce se an intre limbile lor, §i care fhc de nu pot fi intelese
de la un grup la altul, filrh ore-care deprindere, pe child din
contra, limba Romilnilor din Dacia traianh prezinth ace1a§1
caracter in toth" intinsa regiune ocupata de den§ii, tti este pt'elésa
fiirh nici o greutate de la o provincie la alta.
§. 9.
Bulgarii si Crestinismul bulgiiresc la 116mani.
11.d'Alirea buIqaii Bulgarii erat la origine de rasa mongoIrt
ca Hunit si Avarh. Ei ascultaii intat de Avari. Pe la
684 ducele Bulgarilor, Cubrat, scutura cu totul suprematia
Avarilor din Panonia t4i se proclama neatarnat. Murind Cubrat
pe la 668, el lasa einet fit, dintre care patru apucara
in diverse parti, iar al cincilea Asparuch, cu Orda aceea care
au avut influenta asupra sOrtei poporului roman, trece
Dunarea la 678 si ocupa partea r6Sariténa a Bulgariei de
astadt. Acésta tarn fusese insa impoporata cu Sclavini,
Bulgarii, asedandu-se in mijlocul Slavilor, ii pierd en timpul
riationalitatea lor mongola si devin Slavom, dupa
cum au rOmas pana astadi. Inriurirea Bulgarilor asupra
Romanilor este iarasi o inriurire slavona. Bulgarii, sub mai