ISTORIA ROIÂNILOR

aeestt inrinrire slava, poporul roman a reruns tot cu limba
lut latinit El a dosnationalizat pe Slavonil co s'au asedat in
sinul liii F:4i nu a putut fi dosnationalizat do et.
Pesfacerell Iknihiiloi iii cat' Ii ez !rope din Pavia Iroiaith,
Macedonia Istria. Nava lima Slavonilor mat nyll hien un
elect fiij Ic insonniat asupra stIrtoi poportilui roman; anume
ii dosparti in colo trei grupo do La tim co se aila astazi
rasaritul Europor lioniCuiii din Dacia Traiand, acei din
Macedonia si cot din Istria. Po timpill sin pIt niroi pm-Ione, nu
numai Dacia traiana Vu romanizata, ci si mat mune provinch
do poste Duna rea, procum 1esia pana la lialvant ;..;i Dalmatia,
ilicat do la oist ole ma rot Adriatico pana la ma rea Negra se
intindoa, do a inholo part t a Ic Dunarei, o pat ura d6sa si
compactli do poporatio roinanica.
Ast-fel lit Mosia iiit,iI tint 0 sunlit de orase marsi, pline
cu popor i garnizólle romane, prcum: Sirmium, Si»yidunum.
Tricornium, Mons (melts. Margus,Villibilleb1111, lianr»ila, Bali-
aria, Naissus, Oescus, hurnslorum ni altele
nthlte, mai ales
in Dobrogia, wide poporatia romanil era hirte th;sri si unde se
desgr60 mereti, iii 4ilele n6stre, riintrtiti de zid iii romane.
Elementul roman era atat de puternic in aceste regiuni, In cat
mai multi imprtrati sunt orginari din ele. /1;i: ilbuillthinus
din Sirmium, Claudius i A urelianus din Mesia, hincletion
din Dalmatia, Conslanlius i 11111 sen Coslanlin eel Mare din
Naissos. Imperatul enslanlia Porfirogenilul care scrie critrii 952 o
carte, pentru invZ4aura liulul seti, asupra inodulifi de a
cinnui imperiul, spune cii pe la inceputul vecului al V-le,
inaintea niiviIlirei Slavilor, tart partea nord-vesticil a peninsuleY
Balcanice, de la sudul DalmatieTspre alms pitnrt in Istria si spre
resrtrit pmnii la Dan'irea, era impoporatrt cu Latini. adrtogend
crt el' se numeail pe densil Romani adecii, Bonoini, immuele
comun al tuturor grupelor Latinilor otientali.
Cand Slavonii acoperira Dacia, impinsi find tie Huhi §i
de .2.-17ari, mare parte din acet Slavom trocura: Dunarea si
cuprinseril orasole intarite de pe main! fluviulul. Poporatia
romana, spiTieta. fugi in parte catra sud, cautand un adapost
in muntit Balcam. dupa cum se refugiase flomanii din Dacia
in Carl all. Din Balcani ei se coborira tot mai jos, in Epir, Tesalia
si unele grupurl ajunseri pana in Grecia si chiar in