ISTORIA ROIÂNILOR

-
In Wile romane, a caror nume sa so traga din vecbirne.
Avarii ci Slavii. lnriurirea slavonii. De abia se rkorise
imprejmuirile Daciei de Hurl!, i o nou6 editie a acestor barbari
se arunca din fundurile Asioi asupra Europa Acestia erat
Avarii care tree portile Caspice in 555 si iring la Dunarea
in 5(12 si, dupa ac6sta, se ask,111. In Panonia in apropierea
Dadra, .tin6nd acésta tara in stapanire mai bine de 200 de
ani, liana, la 797, cand imperiul lor este distrus de Carol eel
Mare, regele Francilor. Fara indoiala ca la incoput Avarii,
fiind un popor de tot salbatec,-Romanii so vor fi tea a lam
in legatura cu ei, si vor fi trait tot ascunsi in prripAstlile
muntilor. Mai tardiu, dupa tin train indelungat in Panonia,
Avarii mai imblan(lindu-se, se va fi facut o apropiere ore-care
intre refugiatii din munti si navalitori. Romanii vor fi inceput
sa se cobOre catra sesuri.
llunii si AvanT, cand venira din Asia pentru a trece
in Panonia, sperierä poporele Slave ce locuiaa in préjtna
Daciei pe din afara (in Galitia, Moldova si Muntenia). Slavii
de frica barbariei cumplite a Hunilor si a Avarilor, criutara
Si ei un adapost in muntii Daciei, undo dadura peste Romanli
cefugi se acolo inca rio lanavalirea Gotilor. Condi Oa asittnnatOre
a Romanilor si a Slavilor, ce fugeau i nnii si alth inaintea
navalitorilor, imprieteni pe aceste dou6 pop:we. he se amestecara
si se contopira impreuna; dar elemental slay disparu
in intregimea lui in acel romanesc, asa ca astadi nu mai
exista nici tin Slav, din acei veal, in sinul natiei romane.
tui
cu tOte acehte a trebnit ea Slavii st fie fOrte numerosi,
cand aü venit in munti, peste Romani, de ore-ce au botezat
un num'er insamnat de elemente geografice (munti, vM,
paduri, 'inn) cu numriri slavone;precnin acele ale muntilor:
Domogledu=privire a casa, Sviniacea=purcelul. Glava = capal;
acele ale riurilor: Bistrita, Neajlovul, Putna, Ialomita,
vul etc.Dupa ce Avarii se mai imblandira, Romanii si en
Slavii ab
inceput a se cobori catra.ses si a intemeia sate
si ()rase. De aceea mai multe sate si orase de astadi din
Transiivania, pOrta numin slavone : Brasov, Belgrad, Gberla,
Ocna, pe langa altele ce pOrta numil române, precum : Snit,
Satu Mare, TemisOra. Apoi chiar in limba vorbita de Roman!,
sunt multe cuvinte de origine slava, precum: plug, prost,
brazda, smintana, grinda, a iubi, drag, tap, stog, etc. Cu OM
0