Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
39<br />
.Satele Dacilor numite payi nu se bucurail de nici un drept.<br />
Cam] .li se incuviinta cetatenia, deveneau municipa §i apoi cand<br />
se ininultia in ele poporatia romanii, se prefliceau in colonic.<br />
A§a Patavissa este aratatil pe rand ca pagus, municipiu §i colonic,<br />
In fruntea Ida a municipiilOr cat §i a coloniilor se afja<br />
Lin shit numit nolo decurionum. Din acest slat se alegeall in<br />
colonil doi barbati, daumriri, milli-I,' in municipii patru, (polo-<br />
orviri, care conduceidi administratia comunalii. Dintre acetia<br />
unul era prinms, in feliul primarulta de. astruelf, cei1ali fiind<br />
tu ajutórele ml, iar ordo decurionum ca .consiliul municipal<br />
Pe langii. autoritiith comunale mai erau edilri, inspectoriizidirilor<br />
i pietelor §i questoril, casierii comunali.<br />
Via(a baro-Romanilor. Indeletaicirile economice. Inde-<br />
letnicirea principala a poporatiei Dacim romane nu era de cat<br />
cetinuarea acelet la care se dadeau cu deosebire vechif lOcu-<br />
Ron, anume exploatarea minelor. Chiar Traian, vroind sa deo<br />
acestui ram do productieo deosebita desvol ta fl, wince lucratort<br />
iscusiti in trebile minelor din Dalmatia. Fihrl ca este probabil<br />
ca minelo de aur, in statul despotic al Dacilor, apartineau<br />
egelui, a pm ele treeura prin cucerire . in proprietatea sta tulp<br />
roman care ingrijea de<br />
exploatarea lor, prin un prorui afar-<br />
aurariarum. El era *tat, in privigherea lucrarilor, de Writ<br />
mai multe *Vire. Erart insa t;;i mine mai mica, in proprietatea<br />
privatilor.<br />
Mara de aur se mai extragea sare din moth Daciet<br />
Locul tie undo astadi se scOte cea mai limn. sare, Uoura<br />
(Maros Ifrar), pe timpul Romanilor era cunoscut sub numele<br />
de Salinae. Miu gasim alto1 i un conductor salinarum, adbca<br />
un introprinzator al ocne bor.<br />
Nu !nal pu tin se extragea fern! i marnmra din Dacia<br />
traiana. Toti acest numerot;ii lueratori ai minelor din Dacia<br />
aveau nevoie de o poporatie numerOsit de munciton agricoli<br />
care sä 16 procure hrana trebuitere.<br />
Despre m*area cea insetunata a comertulut in Dacia<br />
ne da dovada presenta unet sociotati (colegiu) de plutai<br />
(dendrophori); un altul-de luntratp- (utricularii) i un al treilea<br />
de corabien (nautae), care tott aCet;tia erau mijlocitori de
Change language