ISTORIA ROIÂNILOR

35
in limba romtink care cuvinte sunt cu totul deosebite de
acele introduse in timpurile mai nou6 de inriurirea grec6scA
posterióth. Ast-fel sunt: drum de la ap:140;., martut de la
p.ipzupo;, papurrt de la winc,c, .sgriplor de la yphp, rip (murdarie)
de la fr,'Jwo,-, i alte c5,t6-va precum: harag, aguridd.
Alt,T colonisti furti adusi din Dalmatia, mai ales lucr5,tori
iscusiti in extragerea aurului.
A§a gasim la Alburnum major (astag Verespatak) un
sat intreg de Piru ti, (vicus Pirustram) originari din Piru§tii
dalmatini; altii sunt originaridin municipiile Splonum si A (Num,
ora,e din aceeRY tara. Sit mai grisesc apoi coloni§t1 din.
Panonia §i Gallia, precurn unul Ibliomurs din Augu sto Trevirorum,
ora§ din acea tath.
Elementul roman. Elementul principal al coloniztirel
era ins& .acel roman curat, originar mai ales din Italia. Acesta
se vede de pe nenum6ratele deitati de origintt romanA, care
se intifilnesc in imensa majoritate a inscriptrilor, precum
si do pe numele patronomice romane, care sunt cu mult cele
mai ilea) ce se Intalnesc in aceleasi inscriptii.
Ap se grisesc vr-o 60 de inscriptii inchinate lui Jupiter,
16 JunoneT, 14 Minervei, 12 lusi Mars, 30 1u'l Esculap, 26 Higied
etc. Numele Aelius revine de vr'o 100 de oni, Aurelius de150'
de ori, Iulius de 50 ori, tot astfel cu Valerius §i a§a mai depart&
pe dud nurnele straine sit intalnesc numai cite o singura data §i
numai prin exceptie pe inscriptiile din Dacia.
Afara de elementul civil al colonizarel Daciei, mai dopanbi
o insemniltate deosebitli pentru romanizarea provinciei,
acel militar. Armatele romane eraü compuse din legiuni de
cetateni romani si din trupe ajutAtOre (coborte, ale sau aripi
si
numeri), alciltuite din stthini stthrnutati din Wile lor, toc-
mai in scopul de a fi desnationalizati. Legiunile care erati
tot-d6una formate numai din 'cetäteni roman, nu-si schirnbau
mai nici-odat5, locul de garnizOnn,. Asa legiunea a XIII-a geniinti
nu a pArlisit Dacia in tot timpul de 164 de ani al sta,p5,nirel
romane. Legionaril stand tot Ulna in adelas loc, se
insurat cu femei localnice si's1 format o familie In jurul lor,
care hind de obicAiii tot derma in lagAr, deprindea limba ui
obiceiurile rornane. Slujba soldatului hind de 25 de ani, el esia