Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
. 231<br />
de a conduce operatiunele atat ale armatei romane cat si<br />
a celei rusesci in contra cetatei Plevna, de care se sfarmase<br />
pana atunci tOte opintelele Rusilor. Ajutorul adus de Romani<br />
Rusilor era cu atat mai insemnat, cu cat numeral armatel<br />
romanesci era cel putin egal cu acel al sfarmaturilor ramase<br />
din armata rusasca, dupa nefericita di de 18 Iu lie si il era<br />
de sigur superióra ca moral si ca sciinta. Aice la Plevna<br />
avea sa se hotarasca sOrta a clou marT impëratii, si in manile<br />
Dornnitorului nostru si a bravel lui ostin era incredintata<br />
acOsta hotarire. Domnitorul Carol era de parere a nu<br />
se da un asalt contra intariturilor celor minunate, cu care<br />
iscusitul Osman-Pasa incunjurase Plevna. Fiind insa cit generalil<br />
rusi staruiati numai de cat ca Plevna sa Ile luata<br />
cu puterea, Domnitorul romin, nevroind sa se creda e.<br />
armata lui s'ar teme de foc, se hotari a face pe placul Rusilor<br />
si a lua Plevna cu forta. Dian de 30 August, cu yestitul<br />
asalt i luare a redutei GrivieT, inscrise o nou6 pagina<br />
in analele victoriilor repurtate de' Romani. Se trezi<br />
=7,<br />
BAthlia de la Grivita.<br />
iarasi in ostasul roman vechea vitejie ce parea amortita,<br />
barbatia cu care trupele romane pasha la omoritorul asalt<br />
umplu de mirare pe toti cei ce'l vedura. Europa intrOga<br />
resuna a doua qi de vestea vitejiel romanesci. Cei cate-va<br />
mil de bravi ce umplura cu corpurile lor santurile Plevnei<br />
inaltara ultra qi mai sus pe Romani de cum far fi putut<br />
radica ani intregi de pacinica desvoltare. De atuncI Europa<br />
s'a convins ca, suntem un popor, care scie sa mora, i decI<br />
are dreptul sa traiasca. Dupa luarea redutei Grivita, Ro-
Change language