ISTORIA ROIÂNILOR

222 --
jurarea dacA acei doi domm, ce trebuiat sA fie ales] in ambele
principate, iu putai fi o singurA persOnA, i Romanii
se folosirA de ac6sta omisiune pen tru a alege pe acelas personaj
ca donan deosebit in amandone thrile, i a aduce astfel
pe o cale indireotA la implinire, ceea ce era peste puterea
lor a realiza de a dreptul si e rata.
§ 60
Alexandru Ion I Cuza.
Alegerea lui Alexandra Gaza ea domn al ambelm.
fan romdne. I-2iva in care trebuira s se faca alegerea
ambilor domm, conforni conventiel de Paris, era
fixatA pentru 5 Ianuarie 1859. Pentru a izbuti in
planul ce cii
propusese partida nationala din Moldova si
Muntenia, de a alege pe aceiasi persOnA de domn in ambele
tAri, se face, la diva hotaritA do puterile europene, alegerea
numai in Moldova, alegendu-se de domn al acestei tar! colonelul
Alexandra Gaza ce se tragea din o veche familie de
boien moldovem. Deputatii munteni nu se adunA in acea di
in numer indestula tor, asa ea alegerea domnului in Muntenia
se amanA pentru 24 Ianuarie: acésta in scopul de a se
cunósce intili rezultatullalegerel din Moldova. La 24 Ianuarie
se alege si in Muntenia tot colonelul Alexandru Cuza
de domn si al acestei tari.
Romanii facus un pas forte indrAznet, de a trece alAturea
cu vointa &trope], Si :de a alege un singur principle
in ambele tAn, in loc de doi precum stipula conventia de
Paris. El insA se intemeiau pe buna vointA a Frantic!, care
in tot-d6una sustinuse unirea liomAnilor si acuma se arAta
multumith de modul ghibaciu cun'i liornAnit incunjurase dispozitiile
conventiei de Paris. Austriacii, ftiriosi pentru indrAzn6la
Romftnilor, vroiau sA intre cu armata in Virile bor.
spre sili la respectarea conventiei de Paris, can 1 tocmal
Napoleon al III-lea le declarA rösboit pentru Italia si ii bate
cumplit in mai multe marl lupte, precum la Magenta si
la Solferi no, silindu'i prin pacea de la Zfirich a ceda Lom-
bardia Sardiniei. Austria, batutA, se lOpedA de ideia de a mai
scOte cu puterea pe Cuza din domnia ambelor tini romane. Pute