13.04.2013 Views

ISTORIA ROIÂNILOR

ISTORIA ROIÂNILOR

ISTORIA ROIÂNILOR

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

215<br />

concedeze Ia Austriaci ; cu alte cuvinte dorea ca poporul<br />

roman intreg s lucreze mimai spre imbogatirea Austriacilor.<br />

Se intalegea de la sine, ca, daea tarile romane awl sa fie<br />

intarite prin unire Si prin intemeierea in capul lor a unei<br />

dinastil streine, o atare explótare din partea Austriel nu<br />

mai putea avea loc. Austria dorea deci ca Odle romane st<br />

ramana aceea ce fusese 'Dana atunci, slabe i neorganizate,<br />

pentru a putea imbogati supush austriaci pe socotela lor.<br />

Austria avu ghibacia de a ponegri pe Romani la Turd<br />

asa de bine, incat acestia refuzara propunerile de intdrire<br />

ale elementului romanesc, pe care Napoleon le fácea, dOr<br />

nu in interesul Romanilor, ci in acel al Turcilor insusi. Austria<br />

then pe Turd sè cr6da ca daca Romanii s'ar uni, el<br />

ar cauta sa se deslipesca de supunerea otornana, i dad',<br />

ei ceréu un principe strain, acesta nu ar putea fi decat<br />

imul ortodox ca si ei, deci din casa rusasca ; inteun cuvant<br />

ca unirea Romanilor ar sluji numal la sliThirea Turciel si<br />

la intarirea dusmanei sale cele mai crancene, Rusia.<br />

Totusi nici Austria, nici Turcia nu p11t611 marturisi<br />

pe fhta inaintea congresulul, cea inthiü interesele el, a doua<br />

temerile de care era cuprinsä, fiindu-le rusine a o face. Ele<br />

cautara deci a zadarnici unirea pe o cale piei. Anume<br />

ele se aratara ca nu ar fi in contra unirei, dar ca o atare<br />

organizare nu s'ar putea impune poporului roman, fara a'l<br />

intreba mai intaiu daca vroesce s'o primésca. Aceste dona<br />

puten sustinura deci in congresul de Paris ca poporatdle<br />

Moldovel si ale Munteniel ar trebui mai intaia consultate,<br />

daca ele vroesc unirea, si congresul sä hotarasca acosta<br />

chestiune numal dupa ce va cunósce dorinta poporatillor.<br />

Propunerea acésta, in aparenta asa de drépta si de li-<br />

berala, ascundea o capeana. Anume Austria si cu Turcia,<br />

avénd cea mai mare influenta in tar& romane, erati sigure<br />

ca vor putea lucra asa, ea votul acestora ea iasa cu ori-ce<br />

pret, protivnic unirel.<br />

Puterile celelalte insa, nebanuind nirnic, i crezend<br />

ca propunerea Austriel si a Turciel era tot atat de sincera<br />

pe cat se pared de intemeiata, hotaresc sa trimita in Bucuresci<br />

o comisiune a conyresului, compusa din 7 delegati ai<br />

celor 7 marl puteri europene, care comisiune sa aiba a pri

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!