ISTORIA ROIÂNILOR

214
de a le mai mali, pentru a desvolta portul Odesel.
Pe baza acestor conditii de pace, primite- de alu,si, se
intrunesce un congres la Paris in 1856 compus din delegatii
celor §epte marl puteri europene, care sa se intalega asupra
conditiilor desavar§ite 'ale Wei.
Situatia, ce trebuia sa se faca tarilor romane, preocupa
mult pe membril congresului i iata pentru ce. Revolutia
din 1848 aratase 66, Muntenil pa cit si Moldovenil ureaii
protectoratul rusesc §i. e aceea i puterile aliate impusese
ca dna din conditiile de capitenie ale pacel cé era sa se
incheie cu Rusia, ca ea sa renunte la acosta autoritate pe
care §i-o insusise. Tarile romane insa mai cereat unirea lor
intr'un singur stat, in fruntea caruia sa nu se mai punk
un doinn din tara, ci unul de nem strain, luat din o mare
dinastie europena.
Napoleon al III-lea, care dusese razboiul irt contra Rusiei,
in scopul de a scapa pe Turd de cotropirea el, se gandi
ca daca War infiinta din Wile romane un stat unic i s'ar
intari pozitia Jui, punéndu-i-se in frunte un principe din o
casa domnitOre europena, s'ar pune cea mai minunata stavita
inaintarel Rusiel catra sudul Dunarei. Napoleon deel
vroia intärirea Romanilor ca ñn mijloc de a apéra Turcia
de viitórele atacuri ale Rusiel. El propuse deci in congresul
de Paris ca la viitOrea reorganizare a pricipatelor, e.5, se
tina sama de dorintele lor, acele de a fi unite inteun singur
stat i puse sub domnia unui principe strain.
In loc ca Turcia sa fie multamita de propunerea lui
Napoleon, ea i se impotrivi eu mare inclarätnicie, fiind impinsa
la acesta impctrivire de Austria, care nu putea vedea
cu ochl, buni intarirea némului romanesc.
Austria anume doria sa puna mana pe tarile romane.
Acésta se véduse intaiii la anexarea Olteniel pe care insa
Austria fusese nevoita s'o inapoésca ; apoi la acea a Buco-
vinei care ramase sub ea. Din aceemi pricina ocupase
ustriacil Muntenia §i Moldova dupa retragerea Rusilor din
ele in 1853. Dar chiar daca Austria nu ar fi putut st puna
mana desavarsit. pe tarile romane, ea vroia cel putin sa le
exploteze in chip banese ; sa aiba in ele tot-derma o influenta
atat de mare, incit toate intreprinderile folositóre (ocnele,
poe,tele, telegraful, drumuri de fier, band etc.) sa se
A-