You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
210<br />
§<br />
56.<br />
Domniile liii Barbu Vrbein i Grigore (Mica.<br />
Prin Conventia de la Balta-Liman se desfiinta dreptul<br />
tarilor romane a'sT alege ele insäi &lank Acestia urmau<br />
sa fie iarasi numiti de Turci in unire cu Rush. Apoi se desfiintase<br />
de asemenea adunärile alese ale Muntenief si MoldoveI<br />
si ele fusese inlocuite cu niste sfaturi ((livanuri) de<br />
boieff numiti de domni. Ambele t'ai daduse deci inapoi in<br />
privirea drepturilor lor, i 1ib6rtati1e de care se bucurase,<br />
cel putin in forma, in puterea iegulamentului organic, fusese<br />
inlaturate. Se numira ca domm in Muntenia Barbu<br />
tirbeiff si in Moldova Grigore Ghica 1849-1856..<br />
De si se parea Ca dolma nurniti, dupa inabusirea revolutiei<br />
din 1848, trebuiau sa fie inca mai tare struniti de<br />
Rusi, totusi ei se bucurau de o mai mai e libertate de cum<br />
o avuse acei instituiti in virtutea regulamentului organic.<br />
De aceea vedem ca tirbeiu si cu Ohica putin timp<br />
dupa, intronarea lor, in 1831, reinfiintaza invetaturile superiOre<br />
Iii limba nationala, care fusese suprimate prin staruintele<br />
rusesci in 1847. In Moldova apoi gasim ca in 1852<br />
IVIihaiu Cogalniceanu tiparesce letopisetele, adeca cronicele<br />
tarei Moldovei (acele ale lin tireehe. Miron si Neculai Costin,<br />
Ioan Neculcea si celalt0<br />
punend Ca precuventure la acestt<br />
carte, cuventul introductiv la cursul de Istoria nationala, pe<br />
care'l tinuse in 1843 la academia din lasi. Acesta cuventare<br />
protestand in contra rasluirilor de teritoriu, suferite de Moldova<br />
de la Austria si Rusia, precum si in contra sistemului<br />
privilegiilor boierescI, adusese hnediata destituire a lui Cogalniceanu.<br />
El vroind apoi sa'Sf vublice cuventarea in FOia<br />
literara i sciintifica din Iasi din 1844, acesta f6ie fusese<br />
ea insas1 suprimaff. Acuma insa Cogalnicenu sub domnia<br />
lul Grigore Ghica, nu fu superat do nimene : nicl domnul,<br />
nici consulul rusesc nu mai gasira cu cale a impiedica tiparirea<br />
cuventarei, care cu 9 anl mai inainte se paruse asa<br />
de primejdiOsa. In 1833 .tot Grigore Ghica ingrijesce la<br />
tiparirea Cronicel Romanilor, cea scrisä de marele invetat<br />
ardelean Gheorghe incaT, care cronica pana atunci nu fusese<br />
tiparita in a ei intregime.
Change language