ISTORIA ROIÂNILOR

207
sange románesc, intra in principate, chip pentru a ap6ra
pe nenorocitii lor proteguiti contra barbariel si violentelor
turcesci, pe care el' insil le provocase ; in realitate insa pentru
a inadusi mai bine revolutia romanésca. Revolutionarii
romani fng in tOte partEe, urnplend Europa cu strigatele
lor ; iar Rusif si Turcii dupri ce inabusesc miscarea Romanilor,
incheie Conven(ia de la Balla-Liman (1849), in care se
stipuleza, ca domnii romam sa nu mai fie alesi de tara, ci
numiti de a dreptul de Turd in intalegere cu Rusii si anume
pe termin de 7 ani, pe cand regulamentul organic dispunea
numirea pe viath. Se iea tot Math hotararea de a se desfiinta
Munarile si de a se numi niste divanuri mult mai restranse
in numèrul lor, compuse numb din boerii cei mai in le, care
sa
ajute pe domni in adrninistratia tarei. Mihaia Sturza, de
si inabusise revolutia de la inceput si statuse neclifitit in
scaun in tot timpul turburarilor muntene, este totusi mazilit
de POrta F.,;i se numesc in 1849 ca domm : Grigore Ghica
in Moldova si Barba SIirbeii iu Muntenia.
§ 35.
Revolutia din 1848 in Ardeal.
Inca inainte de a se fi aprins revOlutia in Muntenia,
se revoltase Romanil din Transilvania contra Ungurilor. Acesta
tara pe la 1840 nu era sub stapanire unguresca, ci
sub cea austriaca, precum se aila i Ungaria, incrt de la
pacea de Carlovitz. Ea se revoltrt, insa in contra Ungurilor
din urmritorea pricina: Ungurii ei insii, vroind sa scape de
sub stapanirea Austrief, se revolta in contra ei, indata dupa
isbucnirea revolutiei din Paris, cei end deslipirea lor de Austria
si constituirea lor intr'un regat neatarnat; et vroiaii
insrt odata cu intemeierea neatarnarel lor, sa incorporeze in
Ungaria marele ducat al Transilvaniei, locuit mai in totalitate
de Romani. Unguril gandeati sa silesca, pe Romani a'si lep'6da
limba si nationalitatea lor, a se maghiariza, spre a
spori ast-fel, cu numèrul acestora, numerul prea restrins al
propriului lor popor. Odath cu proclarnarea incorporarei, Unguril
mai decreteZa ca limba maghiara sa fie intrebuintata
it Transilvania in tOte daraverile ocarmuitOre si judecato