Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
201<br />
Targovistei, marsul ostirei romane 1831), Bolintinénu care<br />
scrie legende istorice in yersuri, analoge novelelor istorice<br />
in proza ale lui Asaki, si marele poet munt6n Grigorie Alexandrescu,<br />
cu poesiile lui pline de foc patriotic, precum e Umbra<br />
luiMircea. In Moldova, in acelasi timp,Mihaiu Cogalnicénu, dupa<br />
ce scOte impreuna cu. Asaki revista Alauta roman6sca in<br />
1839, fOia find suprimatit de Rusi, ci edit6zil 0 Dona, ievista<br />
Dacia literara in 1840, care este si ca inchisa tie o carmuire<br />
dupa cererea Rusio ; in sfarsit a treia revista scOsii de el,<br />
FOia sciinific i literara, are aceeasi sOrta. fn 1843 Cogillnic6nu<br />
este numit profesor de istoria nationala la Academia<br />
din Iasi. In lectia iui introductiya protestka contra luarei<br />
Basarabiei si contra privilegiilor boieresci si este imediat destituit.<br />
Costache Negruzzi scrie Aprodul Purice, o poema nationaia,<br />
Alexandra Lapusnku, novela istorica si mai multe piese<br />
de teatru, Kee= Doi taram i cinci carlam. Pe langa<br />
poeti precum Vasile Pogor care traduce Henriada lin Voltaire,<br />
G. Saulescu, Cavalerul Stamate (din Basarabia), Alexandru<br />
Donici, fabulistul, Costache Negri, apare cel mai mare<br />
poet al Romanilor, Vasile Alexandri. El incepe a publica poesii<br />
in forum poporana precum : Doina, Baba-ClOnta, Sora si hotul,<br />
Craiii-Nou, in FOia sciintifica si literara din Iasi in 1844. Elmai<br />
publica apoi Sentinela romana,o deseriere a luptelor vitejesci ale<br />
Romanilor. Insire-to Margarite, opreluerare poetica a basmului poporan,<br />
Trel fete do impOrat. Alexandri mat serie si piese de<br />
teatru, in care zugravesce minunat tipuiil societatei dmpulm<br />
sau, precum e CucOna Chirita.<br />
Tot pe atunci yin din Ardeal in tarile romane mat<br />
multi invotati ca profesori, transplantand in Muntenia si<br />
Moldova ideile patriotice si nationale, iubirea adanca despre<br />
trecutul Romanilor pe care ei o supsese din marif scrhtori<br />
iii Ard6lului, Alien incai i Petru Major. D'intre acesti profesori<br />
sunt : Gheorghe Lazar in Bueuresci, Aron Florian la<br />
scOla de la Golesci, Vasile Fabian la scOla Trei-Erachi. Acestia<br />
sunt urmati apoi de un numOr tot mai mre de invetati<br />
ardelem (Laurian, I6n Maiorescu, Petru Camp:gin, Badu<br />
Tempea etc.) care yin dincke de munti sa insufletësca.<br />
folosul patriotismulm.<br />
Lupla contra Rusiei. Dupa retragerea lui Kisselef din<br />
tarile<br />
romane si instalarea domnilor romani in putorea re-<br />
alti
Change language