You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
194<br />
care trebuia sal tae i sal aduca de la baln, care tote aceste<br />
fara indoiala nu puteaa fi indeplinite inteo singtirh<br />
di. 'prang dee! suportau bite greutatile statulul; de drepturi<br />
insa nu se bucuraii mai de loc; astfel nu puteau sa in tre<br />
in functiuni, si de aceea le era inchisa si scUla mai inalta<br />
din Iasi, unde erail prirnii pe langa fii de boien, numal a-<br />
cei de preoti, negutitori i mazilh. Taranit puteaii inveta numai<br />
in scólele popesci, incat puteau deveni preuti, Si apot<br />
fiii lor, in a doua generatie, invetail mai departe. pranit nu<br />
puteaa inainta in rangurile militare si primeau pedepse corporale,<br />
bataia cu biciul de catra calau, pe cand boierh erau<br />
de obiceia surguniti la vr'o manastire.<br />
Domniile reglemental e. Sub acest nume sunt cuprinse<br />
domniile instituite in tarile romane in timpul cat a avut putere<br />
de lege in ele regulamentul organic. Aceste domnii sunt<br />
in nume'r de trei, douö in Muntenia: a luf A lexandyu Ghiea<br />
1834-1842 si a lui Gheorg he Bibesca 1842 1848, si una in<br />
Moldova, acea a lul PIihai Sturza, care se prelungesce in tot<br />
decursul cat tinura ambele domnit muntene ; ba domnul Moliluye!<br />
nefiind rästurnat de revolutia din 1848, precum se intampla<br />
lucrul en Bibescu, Mihaiu Sturza ramane domn [dna<br />
in 1849.<br />
In tot decursul acestor domnit se petrec doua serh de fap.<br />
te paralele; pe de o parte Wile romane propasesc pe calea<br />
reformelor si a culturei; pe de alta, ele surer tot mai<br />
mult amestecul Rusilor in conducerea daraverilor bor.<br />
Asa in Muntenia sub Alexandru Ghica, se ieti m asuri pentru<br />
infiintarea unor pichete de paziton pentru strajuirea malului<br />
Dunärei; se hotaresce alungarea vagabondilor peste granita ;<br />
se dispune o regulata tinere a actelor stare! civile (acele ce<br />
constatati nascerile, casatoriile i mortile); se hotaresce ca<br />
nimene sa nu mai pOta intra in slujbe Para atestate din<br />
sage. In 1836 se declará Bräil de porto-franc, adeca marfurile<br />
puteaa intra in el fara a plat yam, pe care o plateau<br />
numm la impartirea lor in tara; se randuesce o comiste pentm<br />
unificarea<br />
masurilor; se face un regulament al farmaciilor,<br />
cerêndu-se de la farmacisti cunoscintile trebuitóre; se opresce<br />
explOtarea i stricarea Odurilor manastiresci.<br />
Sub Gheorghe Bibescu, se a tribue o parte din economiile<br />
realizate de ocarmuire la rascumperarea robilor tigani; se
Change language