ISTORIA ROIÂNILOR

191
tosani rascOla satele asupra Greeilor. Fiind-ca multi boierf
romani erau grecitl, apoi rascóla taranilor romani nu prea
alegea pe Oreci de boieri, prada Si jafuea pe unii _cat i pe
altll, vroind sa rasbune ast-fel suferinte:e, ce le indurase atata
vreme. In acelasi tirnp in Muntenia, se face o miscare
identica, insa mult mai insernnata. Tudor irladimirescu,ofiter
in armata lui Iordachi, este insarcinat din nartea acestuia
sa se duca catra Serbia, spre a provoca Si acolo poporul la
rascOla. Tudor in loc de a sluji scopurilor grecesci, cum trece
Oltul, rascóla si el pe tarani i anume in contra Grecilor,
si pentru a'i atrage mai curand catra sine, if scutesce de
douè dari asupritOre, vdcdritul si. vindritul. Taranii ii incun-
jura in numer de 10,000 il numesc 1 udor udási p16ca cu
el catra Bucuresci, jafuind in calea lor pe totl boieril sau
Grecil ce'l intalnemi. Tudor scrie 0 scrisOre catra Turd in
care le arata ca el nu s'a resculat in potriva lor, ci in potriva
Grecilor si a boierilor, care sug si mananca tara. De
agemenea scrie i catrã Rusi. Alexandru Ipsilanti, ingrijinclu-se
de miscarea lui Tudor, il clijaina la consfatuire, in care Tudor
ii spune verde. ca Romanil nu'si put pune in pericol tara
lor pentru interese straine : c in Grecia este locul Grecilor,
iar in Romania acel a Rornanilor. Alexandru Ipsilante, pentru
a scapa de opozitia lin Tudor, il atrage intr'o cursa sid
u-
cide ; armata lui se imprastie si Green raman stapani iartsi
pe situatiune. Turch, venind asupra Grecilor, Ii bat la bragr4ani,
de unde Grech fugind la Iasi, ultimele lor ramasiti.
sunt sfaramate la Sculeni. Turch netiind sania de declaratiile
Romanilor, ca ei nu se rasculase contra donlinatiunet otomane,
ci in contra Greeilor care'i despoiau. daü foc Bucurestilor
si Iai1or, ceea ce provdca fuga unei marl parti din
poporatiune, asa numita bejanie.
Revolutia lui Vladimirescu avea mai intaia un caracter
social, de ore-ce vroia s ca§tige cate-va drepturi pentru popor
contra clasei privilegiate a boerilor ; era Inca §i nationala,
intru cat era indreptata contra elementului strain al Grecilor
§i in sfar§it mai avea §i un scop politic, adeca tindea la schimbarea
feliului ocarmuirei, pe care vroia s'o incredinteze unor
domni din tara. Ea izbuti insa numai in aceste done' de pe
urma punte, raspingend pe Greet' din tara §i de la guvern.