ISTORIA ROIÂNILOR

19
roman Ovidiu, co fusese surgunit de August la Tomi, langa
guile Dunarel (Constanta de astä(11), II nurneste : zburlitt,
netunsi i murdari. Perul 11 purtail ratezat in frunte co
si taranil nostri. Femeile erau investmintate in douë tuni
ce, una lunga pana, la calcae, alta deasupra pana la genunchi
prinsa la piept cu o agrata ; ear pe cap purtau o legatura
cam slobcda. Ele se indeletniceat cu macinatul granelor
zu
tesutul stofelor pentru haine.
Comertul Geto-Dacilor era restrans precum era in deobste
toata, economia vieteI bor. El exportau grane c atra,
orasele grecestI ale Pontului Euxin ; apor miere i céra,
care fusese tot dëuna cultivata in aceste regiuni, inca
de pe timpul Agatirsilor ; in sfirsit cal si vite. Importul
consta in anne, stofe mai scumpe, bronz i obiecte
de bronz, intru cat cositorul, necesar fabricarei bronzulut,
lipsia din Dacia.
Religia. In privirea vietel morale a poporului getodac,
este de observat ca, intrega lui viata, era dorninata de
religie, precum era lucrul in de obste la .popOrele vechi.
Religia Geto-Dacilor era un resunet al vechei relign eranice,
cultul principiilor binelui si al iuIui, adorarea soarelui
ca un (jet bine-facaor, si a intunerecula pentru a indeparta
prin rugaciuni relele sale intluenti. l?eul binelui si al
luminei se nurnea Gebeleizis. Acest (Jett fu confundat mai
tanjiti cu profetul ce intemeiase forma cultului sê, Zamolxis.
Gebeleizis ei a insa tot odath. si cieul vinului si al nemurirei,
care idee fusese cu deosebire accentuata de Zamolxis
in invètatura sa, i ingpirase Geto-Dacilor credinta ca,
el sunt nemuritori. i?eul rèului era Mart, acel al destrugerel,
mortei i rasboiului.
Statul. Organizarea statului geto-dac era monarhica
absoluta. Poportil se impartea in douä clase: nobilif care
de sigur se bucurat de Ore care privilegii si, ca semn exterior,
purtan un fes Para ciucur; el se numiati Tarabosti in limba
daca. Poporul de rand, cu capul gol, era denumit de Romani
cu terminul de comag.
Moravurile. Moravurile Geto-Dacilor erau primitive,
prin urmare barbare. El faceatt qeilor lor jertfe ornenesti,
trimeténd pe fie-ce an cate un vestitor la cleul lor, care
sa'I spuna nevoile natiel. Aceasta trimitere se facea astfel:
se arunca un orn in sus, asa c sa cada pe trei land infipte