13.04.2013 Views

ISTORIA ROIÂNILOR

ISTORIA ROIÂNILOR

ISTORIA ROIÂNILOR

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

187<br />

riografia se mantine, in intaia parte a epocei Fanariote, aprOpe<br />

la inaltimea la care ajunsese sub Tireche i Miron Costin, si<br />

anurne prin cronicarii Neculai Costin, Axinte Uricarul, loan<br />

.iieculcea mai ales, care pretutindene dojänesce pe Greci si<br />

plange tam lui de nenorocirile pe care e nevoita sa, le sufere<br />

din pricina lor; apoi urmkä Neculai Mustea tot atat de protivnic<br />

Orecilor, o cronica anonima ce a fost tradusa in grecesce<br />

de A lexandru A miras, loan Canto i in sfarsit ultimul<br />

cronicar moldovan Lnache Coyllniceana, care incetéza, descrierea<br />

evenementelor cu anul 1774. De la el inainte, istoriografia<br />

in Moldova apune, tocmai in vrernea ce ea revine la o noua<br />

inflorire in Muntenia, cu DioDisie Eclesiarcul i Zilot Romanul.<br />

Dar lipsa cronicarilor este inlocuita in Moldova cu produceri<br />

literare de alta natura, precum cu vestitul necrolog (cuvént<br />

de inmormantare ) asupra lui Stefan cel Mare, alcatuit de un<br />

necunoscut pe la sfarsitul vécillui al XVIII-lea. Acest cuvént<br />

este fOrte frumos, plin de inminunare, pentru 1Tiar6ta figura<br />

a.eroului moldovan i respirand pretutindene cea mai ardetOre<br />

iubire de tara. S? mai gasesce si un cuvent al unui taran<br />

ctara 1.)al, in care ac..*ia sunemustrati pentru modul curn<br />

ei exploataü munca taranului, precurn si mai multe satire<br />

contra Grecilor.<br />

In afara de aceste scrieri, care eraa forte cetite de po<br />

porul roman, de si nimene nu indraznea sa le tiparésca, ca<br />

unele ce eraii indreptate contra Grecilor, se mai infiintaza. catra<br />

sfarsitul epocei fanariote niste scOle rornanesci, de caracter mai<br />

inalt decat shnplele scóle 'de p eotie. Asa in Moldova se infiintazA,<br />

la Socola langa Iai, o &AKA de catehezie (1804) adeca<br />

de preop mai inaltiL in care se inveta i istoria, limba latina<br />

si gramatiea. Gheorylte Asalci, fiul preotului Leon Asaki, ce studiase<br />

in Lemberg, Viena si Roma, deschide la Iasi o scOla<br />

pentru formarea de ingineri hotarnici, (1813) i o scOlA analOga,<br />

este deschisa in Bu curesci de catra invétatul Roman din Transilvania<br />

Gheorghe Lazar (1816). Era nevoie a se inffinta sae<br />

de inginerie in limba romana, din pricina multelor procese de<br />

delimitäri de moii, pentru limpeclirea carora se simtia nevoia<br />

unor ingineri hotarnici. Acestia insa trebuind sa lee cunoscinta<br />

hotarelor mosiilor din vechile documente romanesci, trebuia ca<br />

pregatirea lor sciintifica sa se faca in limba romana. Din acesta,<br />

nevoie insa se vede cat de putin serios era studiul materna

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!