Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
186<br />
numai decat sd lilvreze pe tärani din lanturile särbirei, adecd,<br />
sä .le<br />
dea voia liberei stramutdri. Ordinele sale in atare privire<br />
furd puse la o parte de autoritritile unguresci ale Trailsilvaniel.<br />
Neculai Ursa Horia, Oran din cotuna Albacul, se<br />
intelese cu a1i dol Want, Closca i Crisanu i rdsould poporui<br />
contra nobililor Unguri. Romanii, avénd de rösbunat<br />
nedreptäti i asuprin seculdre, pornesc cu mare furie contra<br />
Ungurilor, ii tae i ii mdcelaresc, dau foc loouintelor lor si<br />
vroiaü sa starp6sca, cu totul n6mul cel uricios al Ungurilor<br />
din t6ra lor de bastind. Iosif al II-lea, care era pe atunci<br />
incurcat in un resboiti cu Glenda, e nevoit sä astampere<br />
rascola, pringènd pe copiii el si dandu'l mortii prin muncile<br />
rotil. Totusl el rectinoscu dreptele cereri ale taranilor romani),<br />
decretand ca ei sa fie; de atuncl inainte, liberi a se strainuta.<br />
nude vor vroi, sd se pótd insura fard invoirea stdpanului<br />
si sil se pita deda i la invetarea sciintelor si a mestesugurilor<br />
k1785). De atunci inainte poporul roman din Transilvania<br />
se dadu tot mai mult la invëtaturd i addpandu-se<br />
cu ideile rnarilor sëi invëtatori, desvoltd tot mai mult in<br />
sufletul sal simtimintele patriotice i nationale. Din Transilvania<br />
mai multi invqati vor trece in tarile romane, ca<br />
profesori, care vor activa i aice reinvierea iubirel de tara.<br />
Cullum rodne'sca in Muntenia fi Moldora.In t ot decursul<br />
epocel faniiiote, miscarea culturala romanesca se mantine<br />
alature cu acea grecésca. Asa dacit in bisericile bogate<br />
se slujia in grecesce, in cele sarace slujba se fdcea in limba<br />
romand ; daca in sakine si la curte Se vorbea grecesce, limba<br />
obicmuitd de intalegere a poporului era cea romand ; docutnentele<br />
se redactati in deobste in limba nationala, chiar sub<br />
domMi acel ce nu o vorbeati de loc ; cartfle bisericesci urmat<br />
inainte de a se traduce pl., romanesce si mai multi scriitori<br />
romani asternéu pe hartie, tot in limba lor suferintele poporului<br />
roman sub domnia straind. Ast-fel in Muntenia gdsim<br />
o cronicti anonimei de la 1680 inainte, apol cronicile serise<br />
de Badu Grecenu si de Itadu Popescu ; iar mai tarcliti<br />
catra sfirsitul epocel fanariote, gasim doi cronicari fOrte insdmnati<br />
; Dionisie Eclesiarcul si Zilot liontinul, care scriu cu<br />
multd caldura, iubire de tart i indignare contra Grecilor,<br />
suferintele suportate de Romani de la el. In Moldova isto-
Change language