Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
184<br />
nu au comis pecate marl se pot curati (purga) de ele. Slujba<br />
religiOsa se face insa la Romanii uniti in romanesce, nu in<br />
limba latina, ca la Cato licI, i formele exteriOre ale slujbei<br />
dumnezeesci (imbracarea preotilor cu vesminte, esirea cu<br />
sfintele daruri etc.) se- saversesc dupa ritul ortodox.<br />
Cato licil pentru a face ca Romanii sa priméscit mai<br />
deplin credin lor, trimisera mai multi tineri teologi roman!<br />
la Roma, spre a'l inveta acolo credinta catolica in colegiul<br />
Iezuitilor. Dintre acestia, cei mai insarnnati sunt : Samuel Micu,<br />
Gheorghe Shield si Petru Alton Acesti trei luceferi ai culturel<br />
Romanilor de peste munti, nu se ocupara insa in Roma<br />
numal cu studil teologice. 'Transportati in marea cetate,<br />
din care poporul roman ii tragea originea, ei se pusera pe<br />
studiul istorier i, intorcendu-se in Transilvania, se apucara<br />
de scris cercetari istorice i limbistice asupra poporului roman.<br />
Micul scrise Grama(ica romdnei cu Were latine;incal<br />
o mare si intinsa lucrare istorica asupra intregului nein romanesc,<br />
intitulata Cronica Romdnilor; iar Petru Major un<br />
studiu amaruntit asupra originer poporului roman in Dacia<br />
Traiana, intitulat Istoria peutru inceputul Bomtinilor. In aceste<br />
lucrari, toti trel invetati desvoltau Inca mai deplin<br />
cu mai multe dovezi decat cum Meuse scriitorh din principate,<br />
ideile fundamentale pe care se razima desvoltarea poporului<br />
nostru :<br />
1) CA suntem coboritori din marele popor roman.<br />
2) Ca toti Romanii din tOte tarile locuite de el, de si<br />
despartiti politicesce tot un ném sunt.<br />
3) Ca am stat in Dacia neclintiti de la colonizarea 1111<br />
Traian pana in lilele nOstre.<br />
Mai ales un lucru- se sileau acesti scriitori sit puna in<br />
lumina : adanca decadere in care se afla poporul roman pe<br />
vremile lor i rusinea cea mare pentru el, de a fi caclut asa<br />
de jos, cand se coborea din o origine atat de ilustra. AcOsta<br />
idee, patrunclend tot mal mult in mintea poporului roman,<br />
Ii impinsa a Linde tot mai mult catra progres, spre a se<br />
inalta iar acolo de unde se coborise.<br />
Ilevolutia lui Iloria, CtoFa Si Crionu.Romanii insa<br />
trasera, din unirea lor cu biserica catolica, numal acest folos<br />
teoretic i cultural. Pentru viata lor de tae zllIe, pentra
Change language