ISTORIA ROIÂNILOR

183
limba franceia, fie cil
(lascgli franceji in casele lor, fie trimetindu'i
in Frantia. Gxecii, (land tonul in Cari le romane, Introduserg,
moda invqsaturei limber franceze. Mai multi boieri romani
de la inceputul seculului al XIX-lea tin profesori franceji
in casele lor, §i in anul 1803, intMnirn pe un fill de boier,
Bogdan, invetând dreptul in Paris. Mai tir1iui trezinclu-se in
Romani consciinta ca sunt un popor de viVi 1atin, ei se apropierg
§i mai mult de Frantia, §i Incepu acel curent puternic
carli civilisatia francezii, care transforrn'g fata tririlor române.
§ 50
Cultura rouninéscii in epoca Fauariotsilor.
Din fericire pentru Romani, alaturea cii cultura grecosca,
se mantrne in destul de vie si de puternica i o cultura romanêsca,
continuarea acelei desvoltate in v6cul al XVII-le,
in urma introaucerei limbei romane in biserica ; ba in Transilvania.
nisce imprejurari, particulare acestei tari, adusera
chiar o noua i puternica inflorire a literaturei nationale
romane.
Cu !tura ronuinescd iz Transilvania. Transilvania cacluse
sub imparatia Austriei in 1699, prin..pac.ea incheieta la Carlovitz.
Cat timp tara statuse sub Turd, acestora le era indiferent
ce soit de credinta cr3stinä era impartasita de popOrele
ce o locuiaa (Rornanil 3 t) Ioc§l, Unguril si Sasii protestantI).
De indata ce Austriach catolici pusera mana pe
Transilvania, ei cautara sa restranga pe cat se putea doctrinele
protestante i sa latasca catolicismul. Ei vroira sa
intrebuinteze, spre latirea acestui cult, pe Romani, ademe
nindu-I a trece la religia lor, cu fagaduinta de a fi ridicat"
din starea decaduta in care se aflail, si a li se da o egala
indreptatire in tara cu popOrele domnitOre. Romanii se lasara
sa fie atrasi, si parte din ei, aprOpe jumatate, incheierrt
un act de unire cu biserica catolica (1701). Romanii aces ia,
unifi sau uniati, se deosebesc, prin dogmele lor, de acel ortodocsi.
Ca si catolicil et recunosc pe papa de cap al sericei
; marturisesc ca sfantul Duh purcede si din Fiul, nu
nurnai din Tatal, cum cred Ortodocsii si admit purgatoriul,
adeca un loc, pe ceea lumP intre raia si iad in care ce ce