You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
182<br />
cu limba francPza). A cei din boien, care cunosceau grecdsca<br />
antica, erau considerati ca fOrte invetati. Toti boierii sciind<br />
grecesce si numai 61 puténd ocupa functiuni, se intillege elm<br />
de Caragea si cu Calimah aü creclut ca. pot redacta codicile<br />
lor de legi in limba grecésca.<br />
In bisericile man si bogate se slujia in grecesce numai<br />
in cele sarace se pastrase limba romana, de la introducerea<br />
ei sub Mateia Basarab i Vasile Lupu. In seOlele superiOre,<br />
asa numite academii din Bucuresti si Iasi, se propunOt tote<br />
materiile in limba grecésca moderna. Numal acei eievi deci<br />
puteat sa se folosasca de cursurile acelor sc6le, care scieaü<br />
grecesce de acasa, fie ca eraa nascuti din paring greci, fie<br />
ca se tinea in casele lor cate un pedagog de limba grOca.<br />
De aceea, aceste academil eraa cercetate aprOpe nuniai<br />
de fiii de boeri sau de Greci, Poporul de jos inveta carte<br />
in scelele de preotie, in care se preda cetitul si serisul<br />
limbei romane.<br />
De si se propunea multe materii in academiile grecesci<br />
(limba grecesca moderna i cea antica, limbile latina, tranceza<br />
si<br />
italiana ; retorica, logica, morala, metafizica ; aritmetica<br />
algebra, geometria, trigonometria ; geografia, fizica, sciintile<br />
naturale, medicina poporana .si teologia), t6te silintele profesorilor<br />
greet se indreptat asupra limbei grecesci. Gramatica<br />
acestei limbi, apol retoriba sau arta compunerei scrienlor<br />
sat a discursurilor, se petrecOü in timp de 10 -12 atii. Invètatura,<br />
cu care se alegeau elevii academiilor grecesol, era o cunoscinta<br />
destul de temeinica a limbei -grecesci moderne; arare<br />
off si a celei antice. Se mai inveta putina latina si franceza,<br />
ceva sciinti, mai ales maternatica; dar aceste din urma<br />
cunoscinti eraa superficiale. Ca rezultat dee: invetamOntul<br />
grecese dadu r6de fOrte slabe ; el nu sluji spre a desvolta<br />
mintea Romanilor, ci avu numal efectul de a instraina o<br />
buna parte din popor de limba i cugetarea naionala.<br />
tn efect insemnat al cultureY grecesci fu indreptarea<br />
Romiinilor carg Frantia. Anume aprOpe tot): principii fanaricot1<br />
fusese dragoman): al Portei ; deci cunosceail fOrte bine<br />
limba diplomaticg, care de la epoca lui Ludovic al XIV-Iea,<br />
era cea francezsg. Toff Grecii, care aspirail la postul de dragoman<br />
§i apoi de domn in ilrile romiine, invOtail pe fiii lor
Change language