ISTORIA ROIÂNILOR

168
2) Drepturile lor asupra Bucovina El sustineari anume
cri. Bucovina fusese a Pocutia parte din Galitia, care
tarh, trecuse la Austria prin impartirea Poloniel intamplata
in 1772. Acest argument era o rasucire mestesugith a faptelor
istorice; se scie crt de pe timpul lul Alexandru cel
Bun, Petru Musat i Moldovenh capetaserri un drept de amanet
asupra Pocutiel. Au striach intOrserrt lucrurile pe dos
si spusera ch Pocutia av us e dreptun asupra nordulm Moldova
Ca lucrul era peste patinta, so vede do pe aueea crt
in Bucovina se alio, capitala M oldova Suceva ; locul de inmormOntare
a domnilor, manhstirea Putna ; scaunul unel
episcopii, Rridauth, care tOte aceste 1111 ni le putem inhipui
sh, fi fost intemeiete de .domnff moldovem inteo bucath de
tarrt, a carol' strtpanire ar fi fost in cOrta cu
vecinh.
In orl-ce caz aceste douil argumente, interesul i droplul
so loveau cap in cap ; cilcY, san Austria avea dreptun
asupra Bucovinei i atunct ce nevoe avea de a anita intoresul
sett la staphnirea acelui pamOnt ; sau nu avea atare
drept, in care caz pie] un interes din lume nu putea sa i-I dee.
Austriach pent ru a'si a kluge scopul pun in lucra re insasi,
coruptiunea, mijlocul cel mai potriN it pentru a isbuti la Trim.
El fac mai multe presentun, in bani si juvaerun scumpe,
marelui vizir si altor dregeton din Constantinopole ; dau
pasel de HotM o sumil do 5000 de galbem. Ast-fel lucran
Austriacil pnin promisium de a ajuta Turcilor Ia redobandirea
Crimeei si prin mijlóce corumpa Vire, pentru a ajunge
la scopul lor.
Pe atund domnea in Moldova, de la 1774, Grigore al
11-fra Ghica, eel nurnit aice prin sthruhltele Busilor, dupa
incheierea pace"' de Cainargi. Divanul tarei protesta la POrta,
prin organul domaitorului ci, contra acestei rlu in, arattind
di Bucovina ar fi o bucata de pilmhnt intinsrt si partea cea
mat bogatrt a tarei. Divanul insa si CU Ghica, sciind ca Rush
au dobandit pdn tractatul de la Cuciuc-Cainargi dreptul do
a apera interesele principatelor, e adresaza la Rust pentru
a le sprijini protestul lor la Nita. Protestul so sfarsia prin
cuvintele ch daca Ruch nu vor lua aperarea Moldovenilor,
in acOsta grea cumpOrth ce venea asupra Orel lor, ei se
N or vede nevoiti a cere acOsta apOtare de la Rusia". Torcif
vëclend asemene amenintare i sprijinul dat protestulM