ISTORIA ROIÂNILOR

More documents

Recommendations

Info

162 in umbra de domnul grec in privirea neinteresarei sale. RacovitA era forte lacom de barn; rididt In repetite rOnduri darile cele mat grele precum: vacaritul, moraritul, tiganaritul, crasmiritul; avea apol pe langA el Turd i Greci, intre care pe unul Panaite ca a mas, ce fusese crAsmar in Constantinopole. Face chiar visternic pe un turc Ilaian, pentru care avea mare dragoste. La 1830 Necular Mavrocerdat more. § 44 Constantin Mavrocordat. Constantin Alavroeordat i Grigore Ghiea in Mun(enia .111oldora*). In timp.de 19 ani Constantin Mavrocordat domnesce neintrerupt, schimband insa de 0 on scaunul, dm(' in Muntenia, clind in Moldova. Causa aces! or schhnbari era urmatOrea. De la tradarea lui Brancovanu si Cantemir, Turch se temeati de a vinde tronul, ca a1tI datA, celm ce dadea mai mult, si schimbati domnia numat intre cele caTe va persOne a caror incredere o incercase. NeputtIndu-se insA desbara de obiceiul de a face barn din impartirea scaunelor romitue, ei sclihnbait pe domni din o tath in alta, pentru a le putea lua contributia ce se dklea la punerea in scaun, fie-care strMriutare fiind prività ca o notth numire. Cu domnia lut Grigore Ghica, incep : ambele tan romane va incApea de 0 datA sub Grecii (fanariotiGrigore Ghica care domnesce si el neintrerupt 14 am 1727-1741) i anume de douè ori in Moldova si odatA. in Muntenia, era nepotul hu Neculai Mavrocordat pe care'l inlocuise in dragomanat atunci; cA.nd mosul sett dobandise domnia in Moldova (1711) nu *) Muntenia Constantin Mavrocordat I 1730-1733 Grigore Ghica 1. 1733-1735 Constantin Mitvrocordat 11, 1735-1741 Mihail RacovilA 1741 1744, Constantin Mavrocordat III 1744-1748 Moldova Grigore Ghica 1, 1727-1733 Colst. Mavrocordat I, 1733,-735 Grigore Ghica II 1735-1741 Const. Marrocordat II 1741 1741 Ioan-Mavrocordat 1744 1717 Grigore Ghica III 1747-1748 Constantin Main ocordat 114 1748-1749.
163 scia limba romana, era cumnat cu Uri Grec, Viaslo avea pe langa el mai multi Greci, adusi cu el din Constantinopole, intro care Constantin Psiol,i, hatman si fiul sea Enache aga. In a doua ha domnie in Moldova, aduce cu 61 un patriarh mazil din Tarigard, anume Paisie, pune un Grec din Constantinopole, Grigoraf, vel postelnic i numesce pe Nikifor Grec din Peloponez, mitropolit in scaunul Moldovei, singurul mitropolit grec din acesta tAra, Cu Constantin Mavrocordat vin de asemenea o multine de Greci, care mance.' triIe romane curn le venea la socotéla, de si anbii domni aveau scopuri mai bune i mai neinteresate asupra lor. Reform& lui Constantin Mavrocordat. Constantin Mavrocordat urméza politica inaugurata de tatal seii, anurne de a sprijini elementul taranesc si de a se baza pe el spre a tinea prin frica in ascultare pe acel boieresc. Jafurile neincetate suferite de popor in tot rästimpul anterior, il impinsese la emigrarea afar5 din tara, incat Muntenia si Moldova se desertase fOrte tare de locuitori, acésta mai ales prin abuzurile comise de boieri asupra sarbilor tarani. Acestia fusese amestecati cu iganii, indatoriti sift muncesca tóta familia adese off la slujbi personale, boierilor, cand dupa o - obiceiul pamentului, eraa tinuti a munci numai cate un orn de familie i numai la munca campului ; apoi ei eraii despartiti de familiile lor i vènduti ffira parnêntul pe care stateat, ceea ce iari era protivnic obiceiului vechiu. Taranii vèdendu-se atilt de re'il tratati, fug merea din Virile romane in acele invecinate. Constantin Mavrocordat dofi sa indrepte acest reti, pe care orbitli boieri vroiati sal inlature numai prin asprime i pedepse ingrozitOre si care ameninta tarile romane cu o totala saracire. Sciind insa ce opozitie va intalni din partea .boierilor, el scOte de la pcirta un firman, prin care i se impunea a lua milsurile trebuitóre sue a reimpopora tam. Boieril, amenintati de Constantin Mavrocordat, primesc reformele propuse de el. Prin ele domnul grec vroia sti scutesca en totul de dari pe boieri, desfiintand tOte contributiile pe avere, platite si de boieri, si pastrand nurnal ,birul, de care ei erail scutiti. Pentru a despagubi insa pe tarani de acésta ingreuiere, Mavrocordat vroia sa-1 desfaca
Page 1 and 2:
curs DE ISTORIA ROIÂNILOR PE:--ITR
Page 3 and 4:
PREFA TA LA EDITIA I Ceitrd pro/eso
Page 5 and 6:
5 -- ale Istoriei Romani tor. Se in
Page 7 and 8:
7 pentru determinarea causalitatei
Page 9 and 10:
J.POPESCU B ,LEV.P.0 AUTOR. VOLogo-
Page 11 and 12:
11 al Dunarei, al Nistrului si al T
Page 13 and 14:
13 stab.' diu acte scrise, fara sco
Page 15 and 16:
15 pe top' copiii lui de partea bar
Page 17 and 18:
17 Romani, care se apropiat pe atun
Page 19 and 20:
19 roman Ovidiu, co fusese surgunit
Page 21 and 22:
21 Acest rege intelese in curind c
Page 23 and 24:
23 era originar din Spania, avea un
Page 25 and 26:
23 mäestrite, ridicate de Daci in
Page 27 and 28:
27 A doua expedi fie a lui Traian .
Page 29 and 30:
29 ta in sus, armata romana poposes
Page 31 and 32:
31 de cap de berbec pusi sub un cop
Page 33 and 34:
33 do 106 picidre (aprópede 30 de
Page 35 and 36:
35 in limba romtink care cuvinte su
Page 37 and 38:
37 seriitorului roman, femeile i co
Page 39 and 40:
39 .Satele Dacilor numite payi nu s
Page 41 and 42:
41 - Mu It mai rare 0 mai sarace su
Page 43 and 44:
43 stramosii, poporului roman, nu a
Page 45 and 46:
4 tut (Aluta), nersava (Berso via),
Page 47:
CAP. III. NAVALIREA BARBARILOR (270
Page 50 and 51:
- In Wile romane, a caror nume sa s
Page 52 and 53:
52 Peloponez. Acésta parte a popor
Page 54 and 55:
54 formd scrisd, i cA aveau de pe a
Page 56 and 57:
56 de Ilenric I irnOratul GermanieT
Page 58 and 59:
.. ii, , /. (11/1't E .8 , 22 ...2
Page 60 and 61:
60 cu vita acésta viata atat de ba
Page 62 and 63:
lor si in stanga aceluias riu tam l
Page 64 and 65:
64 nate de Unguri; aceste sunt duca
Page 66 and 67:
66 de Bulgari, se reträgea in munt
Page 68 and 69:
68 turile exterióre ale Carpatilor
Page 70 and 71:
-- 70 § 15 Mircea cel Mare 0 urmai
Page 72 and 73:
72 ceea ce constringe pe Mircea a s
Page 74 and 75:
CAP. V. ISTORIA MOLDOVEI DE LA INTE
Page 76 and 77:
76 luga I Coriatovici (1374-1375).
Page 78 and 79:
78 Alexandru eel Bun organizand bis
Page 80 and 81:
80 tele lin); apoi halmanul inlocui
Page 82 and 83:
82 ales acel boieresc, apol' acesta
Page 84 and 85:
CAP. III EPOCA LUI $TEFAN CEL MARE
Page 86 and 87:
86 negutitor, care rostind chtra bi
Page 88 and 89:
88 pentru a rilsbuna adapostirea du
Page 90 and 91:
90 Apei, dupa care Radu fugind la B
Page 92 and 93:
(cu vecinit sei, crede acOsta stire
Page 94 and 95:
94 luI vereI, o ciuma se ivi in arm
Page 96 and 97:
96 putea lua, dupa trei luni de bat
Page 98 and 99:
98 priele lor mijlóce, nu numal de
Page 100 and 101:
100 sup6rat pentru acésta opozitie
Page 102 and 103:
102 dile Danestilor si a Dräculest
Page 104 and 105:
104 ditiune d3 praliciuni contra im
Page 106 and 107:
106 sati Surdul. Mihaiü insa desco
Page 108 and 109:
108 aliata fusese sub comanda supre
Page 110 and 111:
110 umilitôrele tratate impuse de
Page 112 and 113: 112 Transilvaniel. Fiind ct tocmai
Page 114 and 115: 114 racte rizaza pe eroul muntén.
Page 116 and 117: 116 scaunul Munteniei,. Grecii se i
Page 118 and 119: CAP. VIII Istoria Moldovei de la M
Page 120 and 121: 120 intrand cu o armatil in Ungaria
Page 122 and 123: 1 22 Turci, chemand ast-fel pe Turd
Page 124 and 125: 124 voesce taie ; el scapa insa i f
Page 126 and 127: 126 Thor cu Bogdan, face sa fie cer
Page 128 and 129: 198 nelink,tesc domnia mi Petra S:c
Page 130 and 131: 130 §. 34. St area po1itie i econo
Page 132 and 133: 132 egnenil eraa forte evlaviosi ;
Page 134 and 135: 134 pe Mateiti Basarab pentru acés
Page 136 and 137: 136 Mateit Basarab se aruncase Vasi
Page 138 and 139: 138 se deosehia de ac6stä biserica
Page 140 and 141: - 140 - Biserica Tre-ErarchT
Page 142 and 143: 142 mile vechi. Pentru judecarea pr
Page 144 and 145: CAP. X MUNTENIA DE LA MATEID BASARA
Page 146 and 147: 146 care pedepsesce aspru pe omorit
Page 148 and 149: 148 MTh. Asa dupa marea bätalie de
Page 150 and 151: - 150 era amenintata in existenta e
Page 152 and 153: 152 din domnie de doua oil de Turd,
Page 154 and 155: 154 v6ç1end ct aprOpe tott boierit
Page 156 and 157: 136 romane, ca limba oficiala in sl
Page 158 and 159: 1b2 Mai ales de pe vremile lui Mate
Page 160 and 161: 160 tarirea in favOrea unel maniist
Page 164 and 165: 164 din lanturile sarbirei, adeca e
Page 166 and 167: 166 ristocratie, anume 12 boeri din
Page 168 and 169: 168 2) Drepturile lor asupra Bucovi
Page 170 and 171: 170 bor. Anume pe la 1777, negocier
Page 172 and 173: 172 imperatia germanA, s ajute Turc
Page 174 and 175: - 174 - si era in adeve'r. Tura, as
Page 176 and 177: _ 176 ce avea dreptul a sta in scau
Page 178 and 179: 178 sd scape aceste ttiff de stdpan
Page 180 and 181: 180 acele obiecte ce nu le erat tre
Page 182 and 183: 182 cu limba francPza). A cei din b
Page 184 and 185: 184 nu au comis pecate marl se pot
Page 186 and 187: 186 numai decat sd lilvreze pe tär
Page 188 and 189: 188 ticilor in scOla grOca, de Ore-
Page 190 and 191: lcio Basarabia si tre ce, cu un cor
Page 192 and 193: 192 Cat despre privilegiile boieril
Page 194 and 195: 194 care trebuia sal tae i sal aduc
Page 196 and 197: - 19U o viata vrednica de Omeni. Ac
Page 198 and 199: 198 vechime sada lui Vasile Lup u,
Page 200 and 201: 200 nésca: Dacia literara. Asachi
Page 202 and 203: 202 gulamentuluf organic, Rusii veg
Page 204 and 205: 904 In 1848 izbucnesce revolutiunea
Page 206 and 207: 206 care insa it alege din partida
Page 208 and 209: 208 resci ; nici un act sa nu aibA
Page 210 and 211: 210 § 56. Domniile liii Barbu Vrbe
Page 212 and 213:
212 Pe langa reorganizarea finantel
Page 214 and 215:
214 de a le mai mali, pentru a desv
Page 216 and 217:
216 vighea alegerea unor adunäri,
Page 218 and 219:
218 pe langa ideea lor, de la care
Page 220 and 221:
220 lor launtrica; sa poata face le
Page 222 and 223:
222 -- jurarea dacA acei doi domm,
Page 224 and 225:
- 221 tru ambele taxi ; stramutand
Page 226 and 227:
226 si anume: condica civilä, acPa
Page 228 and 229:
228 care rasboiu Austria fu batutil
Page 230 and 231:
230 muntenesc. In 30 April 1877 Cam
Page 232 and 233:
032 manii mai luara Rahova, in cotr
Page 234 and 235:
234 Anume RusiT prin tratatul de la
Page 236 and 237:
236 sului atat conventia din 4 Apri
Page 238 and 239:
238 pamantului romanesc, intind pe
Page 240 and 241:
240 de nan. Alexandri publica vesti
Page 242 and 243:
242 interes a desvolia poporul roma
Page 244 and 245:
'MLA DE MATERII Pno.ina CatrA Profo
Page 246:
246 Pagina Cap. XII. Epoca Fanorio(
show all

ISTORIA ROIÂNILOR

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?