ISTORIA ROIÂNILOR

1b2
Mai ales de pe vremile lui Mateia Basarab i Vasile Lupti,
era natural ca el sa, caute a introduce limba lor in sinul poporului
roman. In bisericile i inanastirile bogate, unde se incuibase
calugarii Croci, se introduse limba grecOsca in slujba
sfanta, in locul celeT slavone. Limba romana, era prirnita aid
numal la cantare, la o strana si anume la strana cea mica;
evanghelia, apostolul, cerul si alte rugaciuni mai de sarna
erat rostite in grecesce.
Domnil greci ce venial"' din and in cand pe tronurile
tarilor romane, precum Gheorghe Duca, Antonie Ruset i Dimitrie
Cantacuzen sprijiniaa tot mai mult cultura grecesca. El
aducéu dascali greel pentru copiii lor; la curte se vorbia grecesce
i cunOscerea acestei limbi incepu a fi privita si de
boierii romani ca ceva distins. Acel ce nu scia grecesce era
considerat ca orn prost, cam asa cum este considerat astacli
la noi acel ce nu scie frantuzesce. Incepura deci boierii a
se intrece in invelarea limbei grecescl. Chiar domnil romani
sustin invëtaturille grecesci. Asa §arban Cantacuzen, de si
era din partida protivnica Grecilor, sprijina limba gréca. El
Intemeiaza chiar o cOlä grecOsca in Bucuresci.
Constantin Brancovanu da o desvoltare mult mai mare
acestel Foil. El chiama din Constantinopole pe un vestit dascal
grec, Sevastos Chimenitul, care organizeza scOla grecesca a
lui §arban Cantacuzen intr'un chip mult mai complect, aju tat
find de alti dasatlf: IOn Comnen, Gheorghe Maiota si Panaghiot
Sinopeos. §cOla lui Brancovanu numOra pana la 200 de ucenici,
care Meuse progrese atat de insemnate in limba grecesca, Meat
alcatuiaa poesil de lautla lui Brancovanu i inéa cuvantari
in limba greca inaintea dornnului. Brancovanu ingrijesce si de
tipografie. El aduce tot din Constantinopole pe Antirn IvirOnu
vestit tipograf, originar din Georgia, WO muntele Caucaz,
dar care eunoscea limba grecosca. Acest A ntim ajunge mai
tarzia mitropolit in Muntenia. El devine insa un fOrte bun Roman
si cunosator al limbel rornane, tinend insemnate cuvantari,
in limba romana, in mitropolia din Bucuresci. Tipografia
din Muntenia si acea din Moldova instalata In manastirea Cetatuia,
langa IaT, produat o suma de carti grecesct crestine
pentru räspandirea i sustinerea crestinismului. Ba sa tiparesc
In ele chiar i editil arabesci, spre a se lati religia intre Poporatiile
din Siria.