ISTORIA ROIÂNILOR

157
portantA si prin aceste doua Wel pe care le pune in luminA : intaiu
ca Romanii se trag din marele si viteznl popor roman,
a caruia impera tie cuprindea t6tA lumea cunoscuta pe timpul
liii si al doile, ca poporul roman .constitnie un singur trup
Si un singur sutlet, de si este despartit sub mai multe stApanin.
Din ideea d'intaiu se va desvolta la Romani dorinta
de a esi din starea deem:lutà in care ei se atlau, spre a se
vrednici de inalta origine din care se trag ; din a doua se
va desvolta tendinta Romanilor de a se uni intr'un singur
stat, de a fi unit] si politicesce, de Ore-ce stint uniti prin
hinba,
obiceitin si origine comuna.
Alt scriitor mare al Moldovei este principele Dimitrie
Cantemir, acela ce treen catra Rust si care dupA ce scrie
in 'Jae limbi mat multe scrim de mare valOre, redacteza iii
cea romanesca Ilronirul Moldn-Valahilor, adeca istoria pc-
pornlm roman de la primele lui inceputun panA la in temeierea
Munteniei si a Moldovei, adeca tocmai partea cea mal grea
de cunoscut a istoriei nestre, thnpul navalirilor barbare. In
acesta scriere, Dimitrie Cantemir dovedesce mai cu osebire in
fapt, acela ca Romanii n'an parasit vechia lor patrie, Dacia Im
Traian, in tot decursul navalirilor barbare : ct ei afl stat aici
pe loc n tragendu-se in munti inaintea navalitoriler.
Origina romanii a poporului ronuin, unitatea
sea i steirninfa hi in Dacia traianii, iatA cele trei idei fundamentale
de care se razema intëga desvoltare a némului
romanese. Ele fura aduse la luminA pentrul, prima Ora, la
Romani, si in limba lor, 'le man scriiton moldovem si muntem
din vecul al XII-lea.
SeriitoriX Religinfl. In afarA de cartile de religie, se
ivi In tarile romane, si amune in Moldova, un poet pe tarimul
religios, nhtropolitul Dosoteiu, in vécul al XVII-lea,
care pune psaltirea in versuri. Scrierea lin are val6re ca
intaia incercare seriOsA de a face versuri in limba romana.
Inainte de el se gasesc numai cate-va versuri in cronicarul
Miron.Costin. Dosoteiu este cel intaiu care alcAtui o scriere mai
intinsA in versun in limba romanesca.
Cnitura grecescii. Alaturea cu desvoltarea limbeI romane
si cu scrierile :iterare si istorice in acésta limba, se liesvolt
i o culturA in limba greca, atat in Muntenia cat si in
Moldova. Grech devenind tot mai numeroi in Wile romane,