ISTORIA ROIÂNILOR

146
care pedepsesce aspru pe omoritorii lui Constantin postelnicht!,
pe Stroia Leurdénu ii primbla gol pe un car, cu scrisorile
ile Oa aninate de gat, i apoi ii calughresce in o
manastire. Anton insa nu ramfme mult timp domn si este
rasturnat, tot prin ban], de Griyore Ghica, acel ce ordonase
mOrtea hit Constantin Cantacuzen. S troia Leurd6nu ltlptida
potcapul, redevine ministru i persecuth strasnic pe Can tacuzem,
punèndu'i la inchisOre si battIndu'i la thlpi. AprOpe
tot asa de reu sunt tratati si de Gheorghe Duca urmash
Iui Origore Uhia. Cantacuzenh se hotarasc atunci a rOsturna
din non pe domnul ce% dusmanea, de asta data insa in
favOrea unut membru chiar din familia lor, ,o,rban Cantatacuzen.
,5'arban Conloeuzen 1679-1688 si rasboinl yermanolure.Cheltnesce
forte mutt pentru capetarea domniei, mai
bine de 650,000 de lei. De abia se apucasa a mai tocmi tam,
cand iata ca un mare rhsboiu izbucnesce intro Turci de
o parte, ( ;ermanii aliati cu Venetienil i Polonii, do alto. Turch
vroind st 1ov6sca cumplit pe crestim, ataca chiar Viena
sub vizirul Cara Mustafa in 1683. zirban Cantacuzen si Gheorghe
Duca al Moldovei stint silitt sa ie parte cu Turcii la asediul
Vienei; dar ei tineau in ascuns cu crestinii, le comunicau
tOte stirile din ostirea turcesca ce puteati sit%
intereseze, in-
tardieau pe cat puteati facerea prolurilor, si carol erau nevoiti
sa traga cu ttmul asupra Vienei, incarcau tunurile lor crt ghinide
de paie. Prin acest concurs Vionejit pot sa tinh piept Turcilor
vr'o donè bunt pana la sosirea regeltn polon Sobieski, care
vine cu armata 1w, raspinge pe Turco si despresóra Viena.
'Audi desmoralizati prin victoria crestinilor sunt Ittlitt in
tOte intalnirile ; ci pei d cetatea Buda de langa Pesta in 1686
si in 1667 sunt. batuti la Mohacz, acolo nude in 1526 et sfarama
se rogatul Ungariei in 1688 imperialii ieu capitala Transilvaniei,
Belgradul sail Alba Julia.
Sorban Ca ntacuzen, vèdend izbAndile Nemtilor, se pleca
mai pe fata catra ei. Era insa o partida de boieri in Muntenia,
care se temea ca Nemtii, devenind stOpanh Munteniei, s.
nu impunä Orel lor catolicismul. Vëdéndu'l pe Shrban prea
inclinat chtra Germam, pune sa'l otravesca in 1 Octomvrie
1688.