ISTORIA ROIÂNILOR

141
Ambii domni apoi find forte religiosi, ridieä si repara o multime
de biserici si de mann.stiri. Cea mai vestita este acea
a lur Vasile Lupu, Trei-Erarhii din Iasi, insemnata atilt prili
elegenta form alor sale, cat i prin minunatele sapatun ce
impodobesc intre.ga &Wire si care fac efectul unei horbote
de piatra ce ar hnbraea biserica de sus pana jos. Caracterul
arhitecturef e aprOpe acelas ca i acel al mantistireI de la
Arges a lui Neagu Basarab, cu tote ea ii este posteriOra cu
mai bine de 100 de am. Arhitecrul ei este tot atat de putin
cunoscut ca i acel al frumOsei biserici din Muntenia,
§. 38
At;1141minte1e de Drept.
Obieeild puntentului. Inaintea lui Mateig Basarab §i Vasite
Lupu nu existag in tarile romane legi scrise, ci numai nisce
rincipii juridice transmise prin traditie, din om in om. A.ceste
principii constituiail impreuna ceea ce se numea obieeial
werdului. Ap bung Ora in dreptul penal, peddpsa data celor
ce comiteaa fapte rale era privita ca o trébrt de interes privat,
rip cit i pentru un omor, familia celui ditunat prin
o crinlg putea ierta pe faptm de la pedépsa, sag se putea
impitca cu el pentru o sumg de bani. Asta4i e cu totul
alt-fel, i o impgeare sail o iertare a celuY vinovat este cu
neputinta; 1 trebuie sfdll
iee pedépsa, (Tacit e dovedit. In drep-
tul civil era obiceiul ca niminea sit nuV pOtil vinde parnentul
sell mid strain, inainte de a fi intrebat pe rudenii §i pe
vecini, dacg nu vrail ei sit-1 cumpere ; iar dacii vindea far a acesta
intrebare, rudele sail vecinil aveati dreptul a scOte din
proprietatea aceea pe cumperator, numerandul pretul. La impartirea
mo§tenirei, predomnia principiul dreptului roman, de
a se da parti egale bgetilor §i fetelor, chiar din imobilele pgrintilor.
Dad.), insa fata fusese mitritatri §i inzestratii, ea nu
mai venea la mo§tenire. Strginil care agonisise avere in Virile
romane nu puteail lesa la mórte averea lor cui ar fi vrut ei;
dacit nu avead copii, tOtil averea lor trecea in mAnile domnumai.
Strginii boeriti, adecit citrora domnul le incredinta o dregrItorie
puteaa cumpera imobile §i anume Ino§ii. Astarg numai
strainil impiimênteniti pot cumpera irnobile rurale ; cele
urbane pot fi dobandite de ori eine, §i tot ap era qi in vre-
pd